Nr. 17-18 Sibiiu, 1—15 Septemtore 1883. Anulu XIV.

TRANSILVANFA. Foi'a Asoeiatiunei transilvane pentru literatur'a romana si eul-

tur'a poporului romanu. Acesta foia ese cate 2 cole pe luna si costa 2 florini val. austr., pentrn

cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru s t r ă i n ă t a t e 6 franci (lei noi) cu porto poştei.

Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta său

prin domnii colectori.

Sumariu: Discursulu cu care a deschisu consiliariulu aulicu Iacobu Bolog'a câ vice-presiedinte alu „Associatiunei transil­vane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu" siedintiele generalei ei adunări ordinarie a XXIL conchia-mata pe 17/29 Augusta 1883 la Brasiovu. — Respunsulu dlui protopopii Ioanu Petricu datu la discursulu viee-presie-dintelui. — Raportulu comitetului Associatiunei transilvane, despre activitatea sa, presentatu adunarei generale din Brasiovu dela 29 Augustu n. 1883. — Procese verbale luate in siedinti'a I, II, III, si IV a adunarei generale din Brasiovu. —

Procese verbale ale comitetului Associatiunei transilvane luate in siedinti'a dela 4, 14, 15 si 16 Augustu st. n. 1883.

Discursulu cu care a deschisu consiliariulu aulicu Iacobu Bolog'a câ vice-presiedinte alu „Associatiunei transilvane pen­tru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu" siedintiele generalei ei adunări ordinarie a XXII, con-

chiamata pe 17/29 Augustu 1883 la Brasiovu.

Strălucita adunare!

Onoratiloru Domni si stimabililoru fraţi!

Câ vice-presiedinte alu „Associatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu" n'asi avd deocamdată decatu a Ve aduce cu multa pă­rere de reu la cunoscintia, câ prea demnulu si multu meritatulu nostru Domnu presiedinte, Timoteiu Cipariu, din caus'a sdruncinatei sale sanetati va lipsi si cu ace­sta ocasiune din midiuloculu nostru si dela conducerea adunarei acesteia, de unde vine ocuparea acestui onori-ficu locu prin mine; n'asiu ave dupa aceea decatu se salutu, in absenti'a numitului Domnu presiedinte, insu-mi — precumu si facu — mai ântâiu pe toti iubiţii noştri fraţi brasioveni, cari ne primiră si ne imbratiosieza cu atât'a căldura adeveratu fratiesca, se-i salutu cu celu mai cordialu „bine v'amu aflatu" iubitiloru fraţi brasioveni! se salutu apoi — precumu si facu — pe toti acei fraţi ai nostrii, cari interesându-se de binele nostru comunu mai multu decatu de propriele loru foldse, au alergatu — precumu vedu — din tote unghiurile locuite de romani, la acesta adunare si intru ajutoriulu intreprinderiloru si alu nisuintieloru ndstre culturali, se-i salutu, dieu si pe aceşti iubiţi fraţi ai nostrii cu celu mai caldurosu „bine ati venitu" fratiloru romani!; n'asiu ave dupa acestea si pentru momentu, decatu a deschide siedinti'a gene­ralei ndstre adunări, conchiamata pe adi aici si a invita pe onorabilii Domni membrii ai Associatiunei menţionate la lucru, la pertractarea si resolvirea agendeloru, pentru care ne-amu adunatu.

Cându cautu inse, Onorabililoru Domni si fraţi! in juru de mine, si simtiu cumu, si câtu de tare 'mi tre­saltă iniin'a de bucurie si de multiamire, stându fagia de atâtea nobile sunete romane, care — sciu prea bine câ — nu din altu indemnu, ci numai si singuru cu lau-dabil'a intentiune de a contribui, de a conlucra la pro­movarea si la asigurarea culturaleloru ndstre interese s'au ostenitu pâna aici si s'au strînsu in loculu acest'a; cându vedu, câ in marea acest'a mulţime de romani se afla si de aceia, cari din varii cause inca n'au intratu in societatea ndstra, chiemata de a cultiva „literatur'a romana si poporulu romanu" ; cându nici pentru unu momentu nu me indoiescu, câ si acesti'a toti se voru asocia ndue: voru profita de ocasiune, si inscriindu-se indata dupa deschiderea siedintiei de membrii ai Asso­ciatiunei ndstre voru cautâ câ atari a'si eserciâ inca sub durat'a acestei adunări tote drepturile ce le dau statu­tele ndstre, si a'si iniplini datorintiele, ce le impunu acelea statute; cându cugetu câ daca si nu toti, totuşi' unii, dintre cei ce se voru inscrie acumu de membrii, voru ave trebuintia de a cundsee celu pucmu incâtv'a genes'a, căuşele infiintiarei si basele Associatiunei ndstre; cându consideru tote acestea: Ve marturisescu, câ pe lângă tota economi'a ce trebue se facemu cu timpulu disponibilu chiar de astadata, cându avemu de pertrâc-tatu si resolvitu si agende estraordinarie, ocurente totu numai la alu treilea anu, eu aflu de bine a amâna pen­tru vre-o câte-va momente asia dis'a intrare „in me­diaş res" si cu permisiunea Domniiloru Vostre a Ve trage atenţiunea asupr'a menţionatei genese, asupr'a cau-seloru infiintiarei si asupr'a baseloru Associatiunei ndstre.

Domniloru ! Cându se inaugura si se constitui „As-sociatiunea transilvana pentru literatur'a romana si cul­tur'a poporului romanu" in adunarea din 23 Octomvrie sau 4 Noemvrie 1861 , disese actualulu nostru Domnu pre­siedinte, in cuventarea ce tînu cu aceea ocasiune: „Cându „ne uitamu inapoi la istori'a poporului nostru —• — „mai câ nu aflamu in seri'a atâtoru mari secule, dela in-

18

©BCU CLUJ

„ceputulu celui alu doilea alu erei creştine, pâna acumu „peste midiuloculu alu celui de alu XlX-lea, decâtu numai „dile de lacrime, de durere si de suferintie, 6r' dilele „de bucurie pentru poporulu romanu au fostu mai „pucjne si mai rare decâtu pen'a de corbu albu"; si — dreptu se marturisescu — adeverulu a vorbitu acestu es-pertu si eruditu barbatu romanu.

Ne arata adecă istori'a prin probe adâncu si prea durerosu imipte in inimele romaniloru, ba ne spune chiaru si propria nostra esperientia din trecutu si din presentu, câ serman'a romanime a suferitu cumplitu multe secule si in tote privintiele, si sufere in unele pârti si in mai multe privintie inca si astadi: viti'a nostra ro­mana a fostu si in parte este inca călcata, strivita si innadusita; ea s'a privitu si s'a tractatu, se privesce si se tracteza inca câ un'a din celea mai ignobile.

O stare acesfa a romanimei, Domniloru! carea pa-remi-se câ chiaru in interesulu acestei'a pretinde dela noi, câ se ne damu odată respunsu la întrebarea: de unde vine acea stare si cine-i porta vin'a?

Nu se pote trage la indoiala, din contra trebue se se recundsca, câ au esistatu pentru romani o mulţime de relatiuni si impregiurari infauste, a caroru delaturare n'a stătu in puterea loru, care inse au contribuitu prea multu la umilirea, la degradarea loru intelectuala si materiala. Daca inse vomu recundsce de alta parte, ce credu câ trebue se recunoscemu, si adecă aceea: ca nu e cu pu-tintia, câ se sufere unu poporu cultu si de ajunsu lumi-natu atâtu de indelungatu si atatu de cumplitu, câtu si cum a suferitu poporulu romanu, fâra de a-si putea croi o alta sdrte; daca vomu recunosce câ fericirea cea ade-verata a indiviziloru, a familiiloru si a poporeloru intregi o produce si o asigura numai cultur'a acelor'a: vomu trebui se recunoscemu si se marturisimu, câ la producerea si la susţinerea deplorabilei stări, in carea s'a aflatu po­porulu romanu atâtea secule si se mai afla in parte inca si acum, a contribuitu in modu esentialu necultur'a, in care s'a aflatu massele lui, nelucrarea facultatiloru loru spirituali.

Dar pote mi-se va dice, câ romanii au intimpinatu pedeci chiaru si in nisuintiele loru spre cultivare.

Da, asia e domniloru! Posibilei acestei obiectiuni nu me incumetu a contradice. îmi permitu inse a crede câ:

pâna cându si in privinti'a culturala a avutu la poporulu romanu si mai are inca poternica valdre dis'a lu i : „cum a traitu mosiulu si stramosiulu meu, dora voiu „trai si eu";

pâna cându s'a auditu si se mai aude dicendu ro-manulu, cându e vorb'a de crescerea Aiului seu: „ci ca „dor' n'o se-lu facu popa, nici domnu";

pâna cându mai esista destui, ba prea mulţi romani de aceia carii, se o spunemu cu cea mai mare durere a sufleteloru nostre! — grigescu si se ingrigescu mai multu de păzitorii dobitoceloru, decâtu de educatorii, de crescătorii prunciloru loru;

pâna cându nu-si va inlocui romanulu glumâti'a sa disar „se-ti dai totu, numai seracu se nu fii", cu cea seridsa si corespundietore cu ardietdrele lui indigintie, si

adecă cu aceea, câ : „Se-ti dai totu, numai neinvetiatu — „necultu — se nu remai";

pâna cându nu va străbate, daca nu in totalitatea, celu putinu in maioritatea poporului romanu acea con­vingere, câ elu cu ori-ce pretiu trebue se se cultive, pentrucâ numai cultivându-se se pote ferici;

pâna cându nu va recundsce celu pucmu mulţimea poporului romanu, câ numai si singuru prin cultura pote se se inaltie la aceea vaza si demnitate, care i a r u putea mântui de nenumeratele rele ce-lu apasă;

pâna cându nu vomu vedea poporulu romanu cul­tivându-se in massele sale: pâna atunci — credeti-mi domniloru! câ — nu vomu putea face, câ se amutiasca gurile celoru ce ne atribue chiaru noue romaniloru, cea mai mare parte a vinei, din carea suntem precum suntemu.

Pentru prosperarea romanului, ba chiaru si pentru o mai sigura existentia a lui este deci domniloru! culti­varea masseloru poporului romanu o absoluta si suprema necesitate.

Valdrea acestei aserţiuni o au recunoscuta toti acei fericiţi bărbaţi romani, carii s'au ocupatu in timpurile trecute cu promovarea literaturei romane si cultivarea poporului romanu; in mai recentele timpuri inse o au recunoscutu si mai apriatu inteliginti'a romana din Tran­silvania, aprope intrega; o a recunoscutu ea, cându ve­nise la convingere, câ prin puteri resfirate si imprasciate nu se pote cultiva unu poporu intregu si câ spre acestu scopu trebue se se lucre cu puteri întrunite; o au re­cunoscutu 180 de bărbaţi transilvăneni atunci, cându in frunte cu cei doi nemuritori archierei ai loru, Siagun'a si Siulutiu au subscrisu ei memorabil'a petitiune din 10 Maiu 1860, si au cerutu prin ea dek inaltele locuri competente concesiunea de a infiintia „Associatiunea transilvana pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu"; cându in urm'a incuviintiarei ei i n t e s i — prin resolutiunea guberniala din 31 Ianuariu 1861 , s'au adunatu acei bărbaţi in conferenti'a din 9/21 Martie 1861 si au compusu statutele, care s'au aprobatu prin Maje-statea Sa prea inaltiatulu si multu induratulu nostru Monarchu Franciscu Iosifu I in 6 Septemvre 1 8 6 1 ; cându in prim'a loru adunare din 23 Octomvre (4 Noemv.) 1861 au inauguratu apoi si au constituitu romanii tran­silvăneni acesta Associatiune pe temeiulu mentionateloru statute.

lata domniloru! genes'a\ iata căuşele infiintiarei, iata basele reuniunei, in carea ne-amu adunatu si in carea-si voru exercita conformu §§. 21 si 22 din statute si cei ce voru intra acum in ea, drepturile si-si voru implini datorintiele.

Iata domniloru o intrunire de puteri romane, care a si inceputu a face, carea singura pote face, si carea — voindu si Dumnedieu va si face posibila cultivarea, pro­sperarea si fericirea nemului nostru.

Se cultivamu, se scutimu de ori-ce alterare si se conservamu acăsta intrunire de puteri câ lumin'a ochiloru nostrii in interesulu nostru, alu copiiloru, alu nepotiloru si alu stranepotiloru nostrii!

©BCU CLUJ

Vomu face inse acesta, domniloru si fratiloru! daca vomu observa si in viitoriu câ pâna in presentu, cu tota stricteti'a basele pe care ne invertimu, statutele amintite, cu deosebire §-lu loru alu 3, conformu carui'a „in adu-„nantiele acestei Associatiuni sunt oprite ori-ce desbateri „asupr'a obiecteloru religidse si politice, incatu acestea „privescu Ia presentu".

Convinsu, câ asia vomu si urma, deschidu siedinti'a adunarei ndstre generale ordinarie a XXII si ve invitu la lucru.

Respunsulu d-lui protopopu Ioanu Pe-tricu datu la discursulu v.-presiedin-

telui. Domnule presiedinte!

Prea ilustra adunare! Trecură 21 de ani de cându Associatiunea pentru literatur'a romana si cultur'a popo­rului românu din Transilvani'a si-a tînutu prim'a sa adu­nare generala in orasiulu nostru.

21 de ani au trecutu, de cându acestu progresu nationalu s'a manifestata in publicu pentru prim'a ora aici in midiuloculu nostru prin acea adunare, un'a din cele mai festive si mai splendide din câte s'au tînutu de atunci.

Romanii brasioveni cari mai suntu in vietia, îsi aducu cu fericire aminte de i n s u f l e t i r e a s i e n t u -s i a s m u l u ce s'a p r o d u s u i n t r e n s i i , si in dspetii loru prea stimaţi prin î n t â l n i r e a f r a ţ i e s c a , si con-tactulu intimu dela a c e a a d u n a r e — entusiasmu sacru, p e n t r u c a u s ' a cea mai sacra, p e n t r u p r o g r e s u l u in cultura.

De atunci si pâna acumu s'au petrecutu multe schim­bări ; cu tote acestea O n o r a b i l i D o m n i ş i f r a ţ i , î n s u f l e ţ i r e a n d s t r a p e n t r u c u l t u r a nu n u m a i nu s'a imputinatu, dar inca s'a mai urcatu. A c e l e i î n s u f l e ţ i r i este de a se atribui, câ ori câtu de grele sunt impregiurarile timpului in care traimu, t o t u ş i p a s i i n c u l t u r a s i c i v i l i s a t i u n e amu facutu si facemu pre fie-care di inainte.

î n s u f l e ţ i r e a ce nutrimu in pepturile ndstre pen­tru p r o m o v a r e a culturei ndstre, ne a datu si motivulu de a invita adunarea generala a Associatiunei aici. ,Si v e d i e n d u n e astadi in placut'a positiune de a ve putea Saluta in midiuloculu nostru, comitetulu despartiementului s i i n g e n e r a l u r o m a n i i b r a s i o v e n i , ye dicu prin mine onoraţi domni si fraţi, celu mai caldurosu b ine a t i v e n i t u .

Faca ceriulu, câ si întrunirea acest'a a ndstra se dea cele mai imbelsiugate fructe pentru maretiulu scopu alu Associatiunei ndstre, se se adaogă, se se inmultiesca midiuldcele, cu cari ea este chiamata a lucra pe tere-nulu literaturei si culturei poporului românu, s i s e n e i n s u f l e t i e s c a d e n o u pentru a lucra împreuna, s i fie-care in parte la loculu seu si de aci inainte pre acelu terenu manosu si binecuventatu!

Traidsca Associatiunea pentru literatur'a romana si cultur'a poporului românu si membrii ei s e s e î n m u l ­ţ i d s c a câ nesipulu marei!

Dixi die 29/17 Augustu 1 8 8 3 . Ioanu Petricu,

protopopu.

Raportulu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului românu despre activi­tatea sa, presentatu adunarei generale din Brasiovu

dela 29 Augustu n. 1883.

Onorata adunare generala!

In conformitate cu conclusulu adunarei generale deJ» Deesiu din siedinti'a a II-a p. prot. 33 , introducendu-se anulu solaru, câ anu administrativu alu Associatiunei, de unde urmeza, câ si rapdrtele comitetului se cuprindă unu periodu de activitate, ce coincide cu anulu solaru, — comitetulu D-Vdstre va ave bnorulu a raporta mai in detailu despre intreg'a sa activitate din periodulu dela adunarea generala din Deesiu, pâna la ultim'a Decem­vrie 1883 la adunarea generala din anulu urmatoriu 1884. De dre-ce inse adunarea generala din Deesiu a datu co­mitetului unele însărcinări, cu îndatorirea de a raporta despre resultatu la adunarea generala urmatdre, si de dre-ce la esecutarea unoru concluse, sau independentu de aceste, in decursulu deliberariioru comitetului s'au ivitu unele idei si propuneri, cari pentru a pute fi ese-cutate au trebuintia de aprobarea adunarei generale pre-sente, comitetulu îsi ia voia a presenta cu onorulu cu-venitu in cele urmatdre unu raportu numai cu privire la aceste puncte:

I.

Conformu conclusului adunarei generale din Deesiu din siedinti'a a II-a p. prot. 41 despre investirea averei Associatiunei pe viitoriu, comitetulu, aflându o ocasiune binevenita a realisatu dorinti'a si trebuinti'a de multu simţită dupa o proprietate de casa in Sibiiu prin cum­părarea realităţii de sub Nr. 8 din Josefstadt, strad'a Morii, cunoscuta sub numirea de odinidra „Leulu albu". Avendu in vedere condiţiile higienice si apropierea de centrulu orasiului, motivele principale pentru cumpărarea acestei realităţi au fostu: 1. loculu celu largu, care per­mite întinderea edificiului astfelu, incatu se capete 2 fronturi mari, câtra 2 locuri de frunte ale cetăţii; 2. aco­modarea cu înlesnire a realităţii pentru eventuale asie-diaminte culturale sub auspiciile Associatiunei; 3. ren­tabilitatea ei, câci in chirii realiseza pe fie-care anu unu venitu mai mare decâtu ori-ce .alte efecte si cumu numai putine realităţi din Sibiiu potu documenta.

Implinindu-se tote formele legale, Associatiunea inca in Decemvrie a. tr. a devenitu proprietares'a casei amin­tite si pe numele ei este si transcrisa in cartea fup-duara a orasiului Sibiiu.

18*

©BCU CLUJ

— 120 —

Pentru a ajunge inse in deplin'a posesiune a unei realităţi câ a celei amintite, comitetulu a fostu necesitatu se treca cu 7684 fl. 82 cr. preste sum'a de 20,000 fl. votata cu acestu scopu in adunarea generala din Deesiu, fiindu pretiulu realităţii, dimpreună cu mobiliariulu ce se afla in unele cuartire inchiriate 27,500 fl. pre langa cari s'au mai adausu unele spese merunte de timbre, tran­scriere in cartea funduara, reparaturi merunte, tacs'a de asigurare s. a. Pentru spesarea acestei sume de 7684 fl. 82 cr., dar onorat'a adunare generala va binevoi a dâ comitetului ulteridr'a sa aprobare.

Cu scopu de a tîne nou'a proprietate in stare buna si pentru a-i mari rentabilitatea, pe de o parte, er pe de alta parte pentru a pute strămuta cancelari'a Asso­ciatiunei intrens'a, incependu dela 1 Septemvrie a. c. incolo, comitetulu a aflatu de trebuintia a se pune in cointielegere cu unu măiestru zidariu, pentru esecutarea reparatiuniloru necesarie. Reparaturile si adaptările la localulu de cancelarie, in suma de 432 fl. v. a., dupa cumu sunt cuprinse in preliminariulu presentatu de ma-iestrulu amintitu, fiindu mai urgente, s'a si dispusu de comitetu a se esecutâ, si pentru aceste onorat'a" adu­nare generala, va binevoi a acorda aprobarea sa. Ce privesce celelalte reparaturi mai mari, in suma de 3134 fl. 64 cr., avendu a fi esecutate mai in urma, onorat'a adu­nare e rugata a pune sum'a amintita la dispositiunea comitetului.

Devenindu Associatiunea proprietaresa de casa, s'a impusu comitetului mai cu insistentia o ideie, la a cărei realisare de multu cugetase, de si pote nu tocmai in form'a, in care ea adi se infatisidza. Scimu cu toţii, câ un'a din principalele îndatoriri ale Associatiunei este: a in-grigi de promovarea culturei poporului romanu. In pro-portiune cu puţinele sale midiuloce, ea a si incercatu a satisface acestei îndatoriri pâna acumu mai cu sama: a) prin votarea de stipendii pentru studenţi de diferite categorii, câ astfelu cu timpulu se se creeze o succre-scentia de bărbaţi culţi, cari in impregiurari favoritore se devină spriginitori activi atâtu ai culturei poporului câtu si ai literaturei romane; b) prin votarea de ajutorie la scdle poporale, lipsite de midiuloce de subsistentia, câ astfelu s£ se pota continua instrucţiunea .poporului in limb'a sa materna in unele pârti mai espuse; c) prin votarea de ajutorie pentru meseriaşi, cu scopu de a spri-gini întemeierea unei clase de midiulocu romanesci.

Acumu inse credemu a fi sositu timpulu pentru As-sociatiune de a face unu pasu mai departe si anumitu de a-si consacra o parte însemnata a puteriloru sale materiale si intelectuale de a dreptulu in favorulu cul­turei poporului. Si in acesta privire unde comitetulu ar fi pututu mai cu deosebire se-si concentreze ingrigi-rile sale, decâtu in promovarea culturei mai intensive si mai alese a secsului femeiescu?

Pentru cultivarea secsului barbatescu avemu, de si nu multe, totuşi câte-v'a institute mai inalte, avemu sti­pendii si ajutore pentru diferite specialităţi, dar n'avemu inca nici unu institutu pentru cultivarea secsului femeiescu. Fetele de părinţi tierani, in condiţii mai bune, 4cari ase- j

menea fratiloru loru ar voi se urmeze unu cursu de in­vetiatura mai inalta, alăturea cu fetele classei mai culte ale societăţii ndstre, voindu a se ridica in cultur'a loru preste nivelulu generalu, trebue se cerceteze scdle pu­blice sau institute private, străine. In multe din aceste voru fi invetiandu ceva de folosu, in altele inse sunt numai esploatate in privinti'a materiala, sau servescu proselitismului de diferite colori câ obiectu de incercari păgubitdre. Chiar si in scdle străine, conduse de per-sdne conscientidse si seriose si unde dar fetele ndstre voru invetiâ ceva folositoriu, abuna sema u n u l u c r u nu-lu invatia de locu, sau forte superficialu, adecă: a se simţi cu fie-care fibra, din totu trupulu si din totu su-t fletulu câ o parte din multu incercatulu si multu ispititulu- , intregu. numitu poporulu romanu. Mari si multe au (

fostu scăderile ce au resultatu pentru romani din nein-grigirea de o cultura mai temeinica a secsului femeiescu, si cu timpulu, cu câtu lumea din giurulu nostru progre-seza mai multu, cu atâtu mai mari si mai pagubitdre voru deveni aceste scăderi. Este dar prea la timpulu seu, câ se cugetamu seriosu la o cultura mai intensiva a secsului femeiescu, câ ast-felu fetele de adi, mamele de mane, petrunse de insemnatatea inaltei misiuni ce au de a implini câ cetatiene ale statului si câ romane, se devină adeverate preotese ale sanctuariului incredintiatu loru si se aiba la indemana si midiuldcele intelectuale pentru a pute implini sacr'a loru misiune.

Mai multu decâtu initiativ'a particulariloru, a cre-diutu comitetulu D-vdstre câ pdte face in acdsta pri-vintia o Associatiune câ a ndstra, care in prim'a linia are se grigesca de promovarea culturei poporului. Con-dusu de aceste vederi, comitetulu a desbatutu in siedin-tiele sale si acumu vine a ve propune si D-vdstre spre deliberare: ide'a infiintiarei sub auspiciele Associatiunei ndstre transilvane a unei scdle superidre de fete, im-preunata cu pensionatu, in care fetele ce au urmatu cur-sulu la vr'o scdla poporala, sau la scdlele, ce reuniunile de femei din diferite pârti cu nobilu zelu tîntescu a in-fiintiâ, se pdta primi o cultura generala mai inalta, si unde pre lângă cualificatiunea pedagogica, câ fiitdre mame si econome, câ fiitdre conducatdre ale casei in cele,, economice, se invetie a se simţi pe deplinu si a lucră ' câ romane. Cumu-câ o astfelu de scdla e de cea mai urgenta necesitate, ne-o dovedesce numerulu insemnatu de fete romane, cari din cele mai îndepărtate unghiuri ale tierei aldrga la scdlele străine din diferite pârti ale tierei, pentru a se inzestrâ acolo cu invetiatura, pe care nu li-o putemu oferi noi.

In casulu cându 30 fetitie, — unu numeru, care a buna sama nu este esageratu — s'ar află, cari pe lângă cotisatiune anuala de 250—260 fl. s'ar inscrie câ in­terne si alte vr'o 30, cari pe lângă o cotisatiune anu­ala de 30 fl. ar urma cursurile câ esterne, partea ma­teriala a intreprinderei ar fl asigurata, cu deosebire avendu in vedere, ca astfelu de institutiune folositdre se va bu­cura de sprijinu si din alte parti.

Asigurata intreprinderea in modulu aratatu, in pri­vinti'a materiala, mai lasă totuşi o cestiune deschisa, adecă

©BCU CLUJ

— 121 —

cestiunea localului, in care scol'a si pensionatulu se se adapostesca. Pentru acestu scopu comitetulu tîne de mai potrivita realitatea de casa a Asoeiatiunei si anumitu lo­calulu liberu, care dâ inspre parculu orasiului. Aici s'ar pute zidi alu 2-lea frontu, care nu numai pentru scopulu indicatu ar face eminente servicii, ci chiar pen­tru valorea realităţii intregi ar fi de mare folosu. Ade­veratu este, câ pentru esecutarea frontului alu 2-lea se receru spese, pe cari Associatiunea din fondulu propriu cu greu le-ar pute suporta astfelu, câ se remana sume disponibile pentru venitulu, din care au a se acoperi trebuintiele actuali ale. Associatiunei. Comitetulu crede inse a fi aflatu si in acdst'a privire unu espedientu. Dupa cumu este cunoscutu, in administrati'a Associatiunei se afla acumu de 14 ani fondulu pentru infiintiarea unei academii romane de drepturi, adi cu avere de 20,501 fl. v. a. Pentru realisarea acestei academii inse dupa pro-iectulu initiatoriloru, se ceru celu putinu 600,000 fl. ca-pitalu siguru, o suma, care numai in unu viitoru forte de-partatu se va pute aduna. Si daca vomu cugeta, ca in împrejurările in cari ne aflamu, infiintiarea academiei de drepturi n'ar aduce folosele pre cari cineva si le-ar inchipui, ba ca ea chiar ar intimpinâ greutăţi însemnate, daca cumva nu ar fi cu totulu imposibila, e usioru de intielesu cumu comitetulu a venitu la conclusiunea, ca ar

'fi mai consultu a da numitului fondu o menire mai prac-•tica, punendu-lu in serviciulu amintitei scdle de fetitie, câci in acestu casu elu va aduce cu multu mai curendu si multu mai veditu folosu. Condusu de aceste motive si avendu in vedere, câ dispositiunile cuprinse in statu-tulu pentru administrarea fondului si infiintiarea acade­miei de drepturi in impregiurarile actuale se dovedescu de nepracticabile, ba chiar imposibilu de executatu, co­mitetulu pe bas'a acestui regulamentu chiar, tîne a fi de competenti'a adunarei generale a Associatiunei, se decidă asupr'a menirei ulteriore a acestui fondu si purcediendu dela aceste vederi propune: Onorat'a adunare generala a Associatiunei in sesiunea presenta, se binevoidsea a de­libera asupr'a convertirei destinatiunei numitului fondu alu academiei si a conclude, ca acesta convertire se se faca in favorulu intenţionatei scole superidre de fete, cu scopu de a se zidi localulu in care ea se se adapostesca. In legătura cu acesta cestiune se presenta Onoratei adu­nări generale si votulu separatu •/. alu membrului Ba-siliu Popu d'Harsianu in contr'a conclusului comitetului.

Pentru casulu, cându Onorat'a adunare generala ar aproba conclusulu comitetului, de sine se intieîege, câ va face si dispositiuni pentru sporirea prin noue colecte a fondului convertitu, de drece asia precumu este elu adi, nu va ajunge pentru ridicarea edificiului de scdla, care are se satisfacă nu numai cerintieloru pedagogice, ci si gustului esteticu.

O alta cestiune, care in diferite renduri a formatu obiectu de discusiune in siedintiele comitetului, — si asupr'a căreia, in conformitate cu conclusulu adunarei generale din Deesiu siedinti'a a Il-a p. prot. 5 1 , suntemu datori a raporta in adunarea generala presenta, este ces­

tiunea moiuuQiejitului in amintirea fericitului poetu An- / dreiu Muresianu^ In urm'a concluseloru unoru adunări,'' generale anteridre, s'au colectatu si s'au depusu la comi­tetulu D-vdstre spre scopulu ridicarei monumentului amin­titu, pâna acuma sum'a de 1977 fl. 79 cr. dr adunarea generala din Turd'a din anulu 1880 a dispusu, ca din sumele colectate si din cele ce se voru mai colecta, se se ridice unu monumentu corespundietoriu la mormentulu poetului. In urmarea conclusului amintitu alu adunarei din Deesiu venindu comitetulu a pune in lucrare ridica­rea monumentului a aflatu, câ romanii din Brasiovu, con­duşi de idei'a de a ridica monumentulu la locu publicu si in modu mai demnu de memori'a neuitatului poetu na-tionalu Andreiu Muresianu, decumu s'ar pute ridica din modest'a suma ce sta la dispositiunea Associatiunei, au •• infiintiatu unu comitetu privatu, care se faca tdte cele trebuincidse pentru ridicarea monumentului in moduht 1

indigitatu. Avendu deci in vedere acest'a lucrare a ro-maniloru brasioveni, precumu si împrejurarea, câ si pâna la esecutarea monumentului la locu publicu, in dimen­siuni mai mari, ei au decisu, in intielesulu concluseloru adunariloru generale dela Turd'a si Deesiu, a ridica pe spesele proprii si pâna la adunarea generala presenta, o peatra comemorativa la mormentulu poetului, comitetulu a sistatu esecutarea concluseloru amintiteloru adunări si propune câ, Onorat'a adunare generala se dispună a se incredintiâ afacerea monumentului comitetului ad hoc, esmisu de romanii brasioveni, câruia la timpulu seu se voru preda si sumele ce cu acesta menire se afla in ad­ministrati'a comitetului Dvdstre.

In conformitate cu conclusulu adunarei generale din Deesiu siedinti'a Il-a p. prot. 28 prin care comitetulu este insarcinatu a-si câştiga datele necesarie despre va­lorea adeverata a averei remase de Avramu Iancu si testata de densulu Associatiunei si pe bas'a acestor'a si, in cointielegere cu bărbaţi de încredere din acelu tinutu, se statoresca conditiunile de vendiare astfelu, câ inca in decursulu anului se se venda intreg'a avere, precumu si date dela administratorii massei despre venitulu, ce averea testata a adusu in favorulu fondului pentru care a fostu testata; si in conformitate cu conclusulu ace­leiaşi adunări de sub p. prot. 29, prin care comite­tulu este insarcinatu a vinde realităţile testate de preo-tulu de odinidra Ioanu Iancu din Vidra si pretiulu vendiarei a-lu folosi in virtutea testamentului pentru o fundatiune de stipendii; — comitetulu avendu in vedere si comunicatulu amintitei adunări generale in privintPa conservarei intravilanului, adecă a casei, curţii si gra­dinei lui Avramu Iancu, a dispusu indata cele trebuin­cidse. Pentru a putd face inse ceva definitivu in caus'a legateloru amintite, comitetului i-au trebuitu actele de transcriere si ratiociniile despre administrarea averei re­mase de Avramu Iancu, dela mdrtea lui si pâna in anulu curentu. Deci a Jdispusu tdte cele trebuincidse pentru esecutarea in tocmai a concluseloru adunarei din Deesiu, fâra ca inse pâna la adunarea presenta se fi pututu ter­mina cu deseversire afacerea, spera inse ca o vâ termina pâna la adunarea generala viitdre.

©BCU CLUJ

— 122 —

Ce privesce inse conservarea casei si curţii cu gra-din'a, in care a locuitu Avramu Iancu, comitetulu a ajunsu in decursulu deliberariloru sale la cunoscintia, ca ar fi mai avantagiosu si mai conformu cu demnitatea Associa­tiunei, daca vendiarea remasului nu s'ar estinde si asu­pr'a casei, curţii si gradinei, ci aceste ar remane intacte, pentru a se pute dispune la timpulu seu conformu co­municatului mai susu amintitu alu adunarei generale. On. adunare e deci rugata a conclude in acestu intielesu cu privire la cas'a, curtea si gradin'a din cestiune.

In conformitate cu conclusulu adunarei generale din Deesiu p. prot. 30 prin care se predau comitetului spre studiare si raportare propunerile dlui Dr. A. P . Alexi, profesoru gimnasialu in Naseudu, pentru infiintiarea de staţiuni meteorologice sub auspiciele Associatiunei, comi­tetulu recunoscendu însemnătatea acestoru staţiuni pentru sciintia in generalu si in specialu pentru vaz'a Associa­tiunei, crede a nu greşi, daca avendu in vedere trebuin-tiele multu mai urgente, ce Associatiunea are se prein-tempine din miculu seu budgetu, nu recomanda onoratei adunări generale a pune .in lucrare amintitele propuneri.

II.

Din motivele aretate la inceputulu acestui raportu, ratiociniile despre administrarea averei Associatiunei avendu a se presentâ numai la adunarea generala viitore, de asta-data ne marginimu a aduce la cunoscintia, câ scontrân-du-se cass'a Associatiunei si tote fondurile si depositele incredintiate ei — spre administrare, prin o comisie din sinulu comitetului, tote s'au aflatu in buna ordine. Averea intrega, dimpreună cu tote fundatiunile si depositele, câte se administra de comitetulu Associatiunei pe timpulu sie-dintiei dela 15 Augustu a. c. a fostu 101,402 fl. 77 cr.

Membrii noi s'au insinuatu dela adunarea generala dela Deesiu incdce 20 insi însemnaţi in list'a alăturata '/. pre cari veti binevoi a'i declara membrii ai Associatiunei. In decursulu anului au repausatu membrii Tom'a Iero-nimu, egumenu in Blasiu si Lucianu Campianu, majoru c. r., amintirei câror'a veti binevoi a aduce indatoratulu tributu de recunoscintia prin sculare.

înainte de a incheiâ cu espunerile despre starea cassei, fie-ne permisu a atrage atenţiunea onoratei adunări inca asupr'a duoru impregiurari mai de importantia, si cari reclama o hotarîre din partea adunarei. Anumitu 1. cu ocasiunea incassarei de tacse restante cari in con­formitate cu conclusulu adunarei din Abrudu dela anulu 1866 confirmatu prin conclusulu adunarei dela Reghinu din a. 1875 Nr. prot. XXXI, se computa in sirulu ani-loru, de cându s'a sistatu platirea, mai mulţi restantieri au reclamatu in contr'a acestei decisiuni cerendu, câ tacs'a plătită se nu se compute câ tacsa restanta, ci câ tacsa pre anulu curentu si astfelu se li se tramita si foi'a As­sociatiunei întocmai câ si la alti membrii. Comitetulu fiindu de părere, câ mulţi restantieri chiar din caus'a gramadirei cu timpulu a sumeloru restante, au incetatu cu desversire a mai plaţi tacsele si prin urmare de a mai fi membrii; — a dispusu in sperantia câ acesta adunare generala va aproba acesta dispositie, — câ tac­

sele ce se voru plaţi de persdne cari când-va au fostu înscrise câ membrii, se se considere câ tacse pre anulu curentu, si prin urmare in intielesulu §-lui 36 lit. c , alu statuteloru, fie-care e membru numai pe anulu in care a platitu tacs'a prescrisa.

2. Din motive analoge, comitetulu se vede nece-sitatu a propune onoratei adunări generale spre modifi­care si conclusulu adunarei generale dela Turd'a in pri­vinti'a trimiterei fdiei Associatiunei. In decursulu tim­pului adecă comitetulu a facutu esperientia, câ cu esecu-tarea conclusului de a se trimite foi'a gratuitu tuturoru membriloru Associatiunei cari au anticipatu tacs'a de membru pentru anulu respectivu, ajunge adese in impasu, de dre-ce din causa câ la inceputulu anului abia se aflau 2 — 3 membrii cu tacse anticipate, este cu greu a stabili numerulu esemplareloru ce au se se tipardsca din foia in fie-care anu. Deci s'a dispusu câ foi'a se se trimdta gratuitu tuturoru membriloru cari platescu tacs'a de mem­bru in anulu curentu, si pentru acdsta dispositiune ce-

i remu incuviintiarea onoratei adunări generale. Totu cu privire la membrii in legătura cu conclu­

sulu adunarei generale dela Deesiu p. prot. 25 aducemu la cunoscintia, câ facendu comitetulu la In. Ministeriulu reg. ung. cererea pentru aprobarea alegerei de membri ai Associatiunei a dloru Carolu Davila, Alesandru Da-vila, Gr. M. Lahovari, Nic. Nicorescu, Ioanu Popescu si Teodoru Burada, toti supuşi ai regatului invecinatu Romani'a, inaltu acelaşi, din motive necunoscute, a de-negatu aprobarea alegerei acestoru domni de membrii ai Associatiunei.

Incheiându pentru astadata espunerile privitdre la afacerile cassei, ve presentamu in alăturare 7. proiectulu de budgetu pro 1884 compusu pre bas'a constatariloru despre venitulu din anulu trecutu, conformu indigitariloru

, primite in acesta privintia dela adunarea generala din Deesiu sub p. prot. 42. La positiunile proiectului de budgetu de sub Nrii 1, 3, 4, cari sunt mai mari de­catu in anii precedenţi, observamu, câ acesta sporire a sumei remuneratiuniloru secretariului I. a cassariului si bibliotecariului, provine de acolo, câ pâna acumu aceste remuneratiuni se platescu decursive. Pentru a veni inse si in acesta privintia in conformitate cu budgetulu, sta-bilitu pre bas'a concluseloru adunarei generale trecute, pentru anulu viitoru s'au votatu remuneratiunile din ce­stiune câ remunerări anticipative, si fiindu dar anulu budgetaru 1884 anu de trecere, au trebuitu se se adauge si sum'a reniunerariloru, ce dupa 1882/3 dupa obiceiulu esistentu se platescu decursivu.

In urm'a conclusului adunarei generale precedente care in p. prot. 47 a incredintiatu comitetului substi­tuirea in modu provisoriu a bibliotecariului de mai ina­inte dimissionatu, comitetulu a inlocuitu in oficiulu de bi-bliotecariu si archivariu pre dlu Dr. Ioanu Crisianu. Cu privire la biblioteca amintimu câ publicatiunile pretidse ale academiei imperiale de sciintia din Vien'a, ale aca­demiei de sciintia din Budapest'a, ale societatiei istorice

©BCU CLUJ

maghiare, ale societatiloru transilvane pentru cunoscerea tierei si pentru sciintiele naturali, precumu si a acade­miei romane de sciintie din Bucureşti au incursu si in anulu presentu. Dintre particulari au facutu donatiuni G. G. Meitani, care a trimisu din studiile sale asupra Constitutiunei României mai multe esemplare asia, incâtu s'au pututu trimite dintrensele si despartieminteloru pen­tru bibliotecele loru; I. G. Rîureanu directorulu liceului Mateiu Basarabu, care a trimisu din „Bibliotec'a pentru tinerime" edata de densulu mai multe esemplare de di-feritu cuprinsu, astfelu câ s'au pututu trimite spre di­stribuire la copii diligenţi dela mai multe scdle poporale; I. N. Fischer din Bavaria care a gratificatu traducerea sa in nemtiesce a legendei lui V. Alecsandri „Grui Sân­gera" si a poesiei „Deşteptate Romane" de Andreiu Mu-resianu; E. Picot din Parisu, care a trimisu scrierea sa Alecsandre le Bon, prince de Moldavie, G. Baritiu care a donatu „Cursulu de fortificatiune" alu majorului C. Crainiceanu; institutulu de creditu „Albin'a", care au tri­misu „Drumurile de feru cu cale normale si celea cu cale ângusta" de ingineriulu N. Fagarasianu, J. St. Siu­lutiu care a donatu partea IV din memoriulu seu, V. Fodoru stud. jur. care a donatu câte-va cârti de cu­prinsu juridicu si literariu; in fine vicariulu Beniaminu Densusianu din Hatiegu, care a donatu o colectiune de-stulu de bogata de jurnale romane din patria.

IV.

Din scurtele indigitari făcute in celea premergatdre, onorat'a adunare generala se va convinge, câ in desvol-tarea mai multilaterale a institutiunei ndstre ne aflamu in continuu progresu, si reasumându pre bas'a rapor­tului ce tocma se ceti, punctele esenţiale asupra cârora onorat'a adunare generala are se delibereze si concluda, comitetulu îsi ia voia a propune:

a) a'i dâ indemnisare pentru sum'a de 7684 fl. 82 cr. cu care la cumperarea casei a trecutu preste sum'a fic-sata spre acestu scopu de adunarea generala din Deesiu;

b) a'i dâ indemnisare pentru sum'a de 432 fl. spe-sata pentru reparaturi si adaptări la cuartirulu din cas'a cumpărata, menitu pentru cancelari'a Associatiunei;

c) a'i pune la dispositiune sum'a de 3132 fl. 67 cr. pentru reparaturi si adaptări mai mari, menite pentru con­servarea casei cumpărate si pentru mărirea rentabili-tatiei ei ;

d) a delibera asupra infiintiarei sub auspiciele As­sociatiunei a unei scdle superidre de fetitie, împreunată cu pensionatu;

e) a delibera asupra convertirei destinatiunei fon­dului Academiei romane de drepturi si a incuviintiâ, câ acdsta convertire se se faca in favorulu amintitei scdle superidre de fete;

f) a dispune celea necessarie, pentru câ publiculu romanu se fie invitatu a contribui in favorulu amintitei scdle;

g) a dispune in sensulu conclusului comitetului in afacerea cu monumentulu poetului Andreiu Muresianu;

h) a modifica conclusulu adunarei din Abrudu res­pective alu celei din Reghinu, privitoriu la tacsele re­stante astfelu, câ tacsele ce se platescu se fia conside­rate câ tacse plătite pre anulu curentu si prin urmare in conformitate cu §. 36 lit. c , din statute fie-care per-sdna câ membru numai pe anulu in care platesce tacs'a;

i) a modifica conclusulu adunarei din Turd'a pri­vitoriu la trimiterea organului Associatiunei membriloru astfelu: câ acestu organu se se trimită membriloru cari platescu tacs'a pre anulu curentu;

l) a stabili pre bas'a proiectului presentatu preli-minariulu de budgetu pro 1 8 8 4 ;

m) a declara de membrii Associatiunei pre cei ce in decursulu anului s'au insinuatu la comitetu spre acestu scopu;

n) a modifica conclusulu adunarei generale din, Deesiu privitoriu la vendiarea remasului intregu dupa i Avramu Jancu, astfelu câ cas'a, curtea si gradin'a se] se esimeze de sub dispositiunea acelui conclusu.

Cu acestea comitetulu d-vdstre instituitu in adu­narea generala dela Turd'a, fiindu trecutu periodulu de 3 ani, pentru care a fostu incredintiatu cu conducerea agendeloru Associatiunei, îsi tîne mandatulu primitu de espiratu si cu onorulu cuvenitu ilu pune erasi la dispo­sitiunea onoratei adunări generale.

Din siedinti'a comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu tînuta la Sibiiu in 16 Augustu n. 1883.

Dr. D. P . Barcianu m. p., secretariu.

PARTEA OFICIALA. Procesu verbalu

luatu in siedinti'a I-a a adunarei generale XXII a Associa­tiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a popo­

rului romanu, ţinuta la 29 Augustu st. n. 1883.

Presiedinte: Iacobu Bolog'a. Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. 1. Dupa cuventulu de deschidere alu presiedintelui,

alaturatu la acestu procesu verbalu -/.si dupa cuventulu dom­nului protopresbiteru Ioanu Petricu, alaturatu aici •//• Prin care in numele romaniloru din Brasiovu sunt caldurosu sa­lutaţi membrii Associatiunei, intruniti in adunarea generala presenta, urmeza, conformu programului, apelulu nominalu alu membriloru, cu scopu de a constata, cari din cei presenti au dreptulu a participa cu votu la deliberările adunarei.

— Apelulu nominalu servesce spre sciintia. 2. In conformitate cu p. 3 alu programului siedintieloru. — Se esmite o comisiune de 3 in persdnele dloru: Bar-

tolomeiu Baiulescu, George Popu si Patricie Barbu, pentru incassarea de tacse dela membrii vechi si dela acei ce voiescu a se inscrie membrii noi.

3. Pentru câ comisiunea acdsta se-si pdta îndeplini lu­crările sale,

— se suspende siedinti'a pe Vs ora. 4. Bedeschidiendu-se siedinti'a, raportorulu comisiunei

dlu B. Baiulescu arata, câ s'au incassatu tacse dela 17 membrii

©BCU CLUJ

— 124 —

VECHI, DELA 3 8 MEMBRII NOI SI DELA 6 MEMBRII AJUTĂTORI, PRE­CUMU ARATA LIST'A ALĂTURATA •///•

— SPRE PLĂCUTA SCIINTIA, DECLARANDU-SE DE MEMBRII OR­DINARI AI ASSOCIATIUNEI DD:

1. DR. PETRU CIORANU. MEDICU IN BRASIOVU (PE VIETIA). 2 . MATEIU BÂRSANU, LOCOT. C. R. IN BRASIOVU (PE VIETIA). 3 . IRIMIE VERZEA, PAROCHU, SACELE (PE VIETIA). 4 . FABIU REZEIU, ADVOCATU, LUGOSIU. 5. GEORGE MARTINESCU, ADVOCATU, LUGOSIU. 6. GEORGE POPU, PROFESORIU, BEIUSIU. 7. TITU HATIEGU, ADVOCATU, LUGOSIU. 8. STERIE STINGHE, COMERCIANTU, BRASIOVU. 9. DR. GAVRIILU ONISIORU, PROFESORU, BERLADU.

IO- IOANU BACICU, COMERCIANTU, BRASIOVU. 1 1 . TEODORU BLEBEA, COMERCIANTU, BRASIOVU. 12 . GEORGE MOCIANU, PROFESORU, ROMANU. 1 3 . NICOLAU OPREA, PROPRIETARIU, DEVA. 14. DANIILU GABORU, SUBJUDE REG. SIRI'A. 15 . DIONISIE PRECUPU, FUNCŢIONARUL, BUCURESCI. 16. EMILU FEKETE NEGRUTIU, MEDICINISTU CLUSIU. 17 . TEODOSIU LOBONTIU, PROFESORU, ABRUDU. 18 . TACHE ANDREIANU, PROPRIETARIU, CRAIOVA. 19. GEORGE G. RADULESCU, PROPRIETARIU, BUZEU. 20 . VICTORII POPESCU, ADVOCATU, BRASIOVU. 2 1 . PETRU FARA, SIEFU ALU CÂRTILORU FUND. BRASIOVU. 2 2 . GEORGE PORESCU, COMERCIANTU, BRASIOVU. 2 3 . TEODORU PACATIANU, NOTARIU, ZSADANI. 24. GEORGE GHIMBASIANU, PROFESORU, BERLADU. 2 5 . IOANU SABADEANU, COMERCIANTU, BRASIOVU. 26 . ANDREIU LUPANU, COMERCIANTU, BRASIOVU 27 . PETRU BALACEANU, PROCURORU, PLOIESCI. 2 8 . IOSIFU COMANESCU, PAROCHU, CODLEA. 2 9 . COMUN'A BISERICESCA HERMANU, 30 . GEORGE NICOREA, COMERCIANTU, BRASIOVU. 3 1 . GEORGE GROZEA. MAJORU, BUCURESCI. 3 2 . DAVIDU ALMASIANU, PROFESORU, BRASIOVU. 3 3 . IOANU R. STINGHE, PROFESORU, BRASIOVU. 34 . DUMITRU IONU MUNTEANU, COMERCIANTU, BRASIOVU. 3 5 . NICOLAE SENIUTIA. COMERCIANTU, BRASIOVU. 36 . SIMEON C. MARGINEANU, ADVOCATU, BRASIOVU. 37 . IORDANU I. MUNTEANU, ASESORII SEDR. ORF. BRASIOVU. 3 8 . NICOLAE DUSIOIU, COMERCIANTU, BRASIOVU.

REMANENDU CA PENTRU DOMNII: TACHE ANDREIANU, PRO­PRIETARIU IN CRAIOV'A, GEORGE G. RADULESCU, PROPRIETARIU IN BUZEU, PETRU BALACEANU, PROCURORU, IN PLOIESCI, GEORGE GROZEA, MAJORU, IN BUCURESCI, CARI S'AU INSINUATU CÂ MEMBRII, SUNTU INSE SUDITI AI UNUI STĂTU STREINU, CONFORMU STATUTELORU §. 5, SE SE CERA APROBAREA ALEGEREI DELA INALTULU MINISTERIU REG. UNG.

5. PRESIDIULU PRESENTA TELEGRAME DE SALUTARE, A ADUNA­REI GENERALE DELA DOMNULU ARCHIEPISCOPU SI METROPOLITU MIRONU ROMANULU, DELA ROMANII DIN TIMISIOR'A. DIN DEV'A SI DEESIU, DELA SOCIETATEA UNIVERSITARA DIN BUCURESCI „UNIREA", DELA SO­CIETATEA DIN BUCURESCI „CARPATII", DELA REUNIUNEA ÎNVETIATORILORU DIN DISTRICTULU REGHINULUI, SI DELA MAI MULŢI PARTICULARI DIN TIERA SI DIN STREINATATE.

— SPRE PLĂCUTA SCIINTIA.

6. PRESIDIULU PRESENTA DIN PARTEA DLUI DR. NICOLAE POPU, CONRECTORU ^SI PROFESORU GIMNASIALU IN BRASIOVU, MAI MULTE EXEMPLARE DIN ELABORATULU SEU: „SCHITIA ISTORICA DESPRE BRASIOVU CU DEOSEBITA PRIVIRE LA ROMANI", DĂRUITE PENTRU A SE DISTRIBUI MEMBRILORU PRESENTI AI ASOEIATIUNEI.

— SPRE PLĂCUTA SCIINTIA, AVENDU A SE URMA CU EXEMPLA­RELE PUSE LA DISPOSITIE, CONFORMU DORINTIEI AUTORULUI.

7. PRESIDIULU PRESENTA:

a) RUGAREA EFORIEI ŞCOLARE DIN CÂMPENI PENTRU UNU AJU­TORIU IN FAVORULU SCOLEI DE FETITIE DE ACOLO;

b) RUGAREA PROTOPRESBITERULUI N . POPOVICIU DIN ORASTIE, PRIN CARE IN NUMELE ROMANILORU DE ACOLO, INVITA ADUNAREA GE­NERALA VIITORE A ASSOCIATIUNEI IN ACESTU ORASIU.

c) RUGAREA CANDIDATULUI DE PROFESURA IOANU ALBU DIN CLUSIU, PENTRU UNU STIPENDIU DE 200 fl.

d) RUGAREA SODALULUI PANTOFARIU CORNELIE TRAIANU MÂNU DIN SEGHEDINU PENTRU UNU AJUTORIU IN BANI.

e) RUGAREA SENATULUI SCOLASTICU DIN BETLEANU, PENTRU UNU AJUTORIU IN FAVORULU SCOLEI.

f) RUGAREA SINODULUI PROTOPRESBITERALU DIN TREI-SCAUNE PENTRU UNU AJUTORIU ANUALU CU SCOPU DE A PUTE CUMPĂRA CO-PIILORU SERACI CÂRTI SCOLASTICE.

h) ADRES'A DLUI I. M. RIUREANU, DIRECTORU DE LICEU IN BUCURESCI, PRIN CARE OFERE 60 NAPOLEONI IN AURU, CÂ ADAOSU LA FUNDATIUNEA DE STIPENDII FÂCUTA DE DENSULU IN ETERNISAREA MEMORIEI FRATELUI SEU REPAUSATU RADU, CU SCOPU DE A ETERNISÂ SI MEMORI'A REPAUSATULUI SEU FRATE GEORGE.

— SE PREDAU COMISIUNEI PENTRU PROPUNERI, CE ARE SE FIE ALESĂ.

8. SE CETESCE RAPORTULU COMITETULUI ASSOCIATIUNEI IN CAUS'A UNORU AFACERI: MAI MOMENTUOSE, CARI RECLAMA DELIBERAREA SI DECISIUNEA ADUNAREI GENERALE PRESENTE.

— RAPORTULU, CE SE ACLUDE LA ACESTU PROCESSU VERBALU ' / / / . SE PREDA COMISIUNEI PENTRU PROPUNERI, CÂ SE RAPORTEZE ASUPR'A LUI IN PROCSIM'A SIEDINTIA.

9. IN LEGĂTURA CU RAPORTULU COMITETULUI, MEMBRULU B . P . D'HARSIANU, CERE A SE CETI SI VOTULU SEU SEPARATU, DE CARE IN ACELU RAPORTU SE FACE AMINTIRE.

— ADUNAREA DECIDE A SE PREDA VOTULU SEPARATU COMI­SIUNEI INSARCINATE CU STUDIAREA RAPORTULUI COMITETULUI, REMA­NENDU A SE CETI, FIINDU TREBUINTIA, CU OCASIUNEA PRESENTAREI RAPORTULUI COMISIUNEI.

10. SE PRESENTA DIN PARTEA COMITETULUI PROIECTULU UNUI PRELIMINARIU DE BUDGETU ALU ASSOCIATIUNEI PRO 1884.

—• SE PREDA COMISIUNEI BUDGETARE. . 11. MEMBRULU V. BABESIU INSINUA UNELE PROPUNERI, PRE

CARI, DIN MOTIVULU CRUTIAREI DE TIMPU, CERE PERMISIUNEA A LE PREDA DE ADREPTULU COMISIUNEI PENTRU PROPUNERI.

— SERVESCE SPRE SCIINTIA. 12. URMEZA LA ORDINE ALEGEREA COMISIUNILORU AMINTITE

IN P. 8, ALU PROGRAMULUI. PE BAS'A UNEI LISTE, COMPUSE IN IN-TIELEGERE CU MAI MULŢI MEMBRII, PRESIDIULU PROPUNE ŞI

ADUNAREA NUMESCE: a) MEMBRII AI COMISIUNEI BUDGETARE PRE DOMNII: STEFANU

IOSIFU, I. MICU MOLDOVANU, P . PETRA-PETRESCU, DR. A. P . ALEXI SI FABIU REZEIU.

b) MEMBRII AI COMISIUNEI PENTRU PROPUNERI PRE DOMNII: DAVIDU BARONU URSU, OCTAVIANU SORESCU, IOANU PAPIU, IOANU BOZOCEANU, IOSIFU PUSCARIU.

13. PRESIDIULU PRESENTA CÂ MENITE PENTRU CETIRE IN ADU­NAREA GENERALA DISERTATIUNILE:

a) „DESPRE INSEMNATATEA STUDIULUI BOTANICU" DE DR. A. ALEXI, PROFESORU GIMNASIALU IN NASAUDU.

b) DESPRE NECESITATEA PROMOVAREI SI PROTECTIONAREI MESE-RIILORU INTRE ROMANI" DE BARTOLOMEIU BAIULESCU, PAROCHU IN BRASIOVU, ARATANDU TOTU ODATĂ CÂ, COMITETULU CENSURANDU ACESTE DISERTATIUNI PRIN O CONIISISIUNE ESMISA, LE-A AFLATU ADINISSIBILE PENTRU CETIRE IN ADUNAREA GENERALA.

— SPRE SCIINTIA CU ACEEA CA, FIINDU TIMPULU INAINTATU, CETIREA DISERTATIUNILORU SE VA PUNE LA ORDINE IN ALTA SIEDINTIA.

14. SIEDINTI'A PROCSIMA SE ANUNCIA PE DIU'A URMATORE, JOI LA 30 AUGUSTU N. LA 10 ORE DIMINETIA. LA ORDINE RAPOR­TURILE COMISIUNILORU.

BRASIOVU D. U. S.

Iacobu Bolog'a M. P. DR. D. P. Barcianu M. P. v.-pres. notariu.

©BCU CLUJ

— 125 —

Procesu-verbalu luatu in.siedinti'a a Il-a a adunarei generale XXII a Associa­tiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a popo­rului romanu, tînuta la 30 Augustu st. n. 1883 in Brasiovu.

Presiedinte: Iacobu Bolog'a. Notariu: Dr. D. P. Barcianu. 15. Se cetesce procesulu verbalu alu siedintiei din 29

Augustu. — Si se autentica. 16. Presidiulu presenta telegrame de salutare a adu­

narei generale dela părintele canonicu Timoteiu Cipariu, pre­siedinte alu Associatiunei, dela societatea studentiloru in me­dicina din Bucuresci, dela romanii din Selagiu si dela cei din Vien'a, precumu si dela particularii Ladislau Vajda, Vasilica Cosmutianu din Chioaru si N. Drocu-Barcianu.

— Spre plăcuta sciintia. 17. Presidiulu presenta cererea lui Nicolae Bacicu, li­

tografii in Brasiovu pentru unu ajutoriu. — Se transpune comisiunei budgetare. 18. Presidiulu presenta unu telegramu alu d-lui ad­

vocatu Mateiu Nicol'a dur Alb'a-Iuli'a in caus'a lasamentului lui Avramu Iancu.

— Se transpune comisiunei pentru propuneri. 19. Presidiulu pune la ordine, conformu programului,

citirea disertatiuniloru insinuate in siedinti'a trecuta. — Adunarea decide amânarea cetirei pe mai târdiu. 20. Urmeza la ordine raportulu comisiunei de înscriere

si incassari de tacse. Din acestu raportu se vede câ: dela siedinti'a de eri incdci au platitu tacse 38 membrii vechi, si s'au inscrisu membrii noi 37 conformu listei alăturate •/.

Intre cei insemnati in acesta lista se afla mai mulţi membrii vechi si alţii noi din despartiementulu Abrudu, con­formu listei presentate de părintele Ionu Todescu din Bu­ciumu •//•

— Spre plăcuta sciintia, declarandu-se de membrii ai Associatiunei dd.:

1. Stroe Belloescu, profesoru, Berladu, membru fun-datoru.

2. Achilu Demolla, proprietariu, Petr'a, membru pe vietia. 3. Ioanu Coltofenu, comerciantu, Brescu. 4. Stefanu Dobreanu, comerciantu, Zernesci. 5. Petru M. Tanescu, comerciantu, Brasiovu. 6. Dr. G. Baiulescu, medicu, Brasiovu. 7. Nicolae Soiu, parochu, Sacele. 8. Ioanu Florianu, proprietariu, Heturu. 9. Iordache Gane, deputatu, Berladu.

10. Ioanu Valentineanu, redactoru, Bucuresci. 11. Andreiu Ghidiu, protopresbiteru, Oraviti'a. 12. Dumitru Hernia, proprietariu, Brasiovu. 13. Ioanu I. Stinghe, macelariu, Brasiovu. 14. George Cârjanu, proprietariu, Ploiesci. 15. Andreiu Hentiescu, farmacistu, Caracalu. 16. Octavianu I. Russu, cand. adv. Sibiiu. 17. George Moianu, invetiatoriu, Brasiovu. 18. Emilu de Puscariu, Pest'a. 19. Constantinu Ghitiulescu, farmacistu, Ploiesci. 20. Nicolae Juganu, economu, Sacele. 21. Dragomiru Pulpasiu, speculantu, Brasiovu. 22. Ioanu Munteanu, comerciantu, Brasiovu. 23. G. Tocilescu, dr. juris, Bucuresci. 24. Basiliu Dragoescu. profesoru, Ploiesci. 25. Michailu A. Radulescu, proprietariu, Bucuresci. 26. I. Rocneanu, profesoru, Ploiesci. 27. Dr. Aurelu Chisbacu, medicu, Buciumu. 28. Michailu Cioifa, parochu, Salciuo'a.

29. Simionu Pasca, notariu cerc. Salciuo'a. 30. Tom'a Fornade, proprietariu, Ofenbai'a. 31. Avramu Cioranu, parochu, Valea Lupsiei. 32. Dr. Alecsandsu St. Siulutiu, medicu, Resinari.

Cu observarea, câ fatia de cei ce suntu suditi străini, se va procede conformu decisului de sub p. 4. alu siedintiei I.

21. Urmandu la ordine raportulu celorlalte comisiuni esmise din siedinti'a I-a, raportorulu comisiunei budgetare, Dr. A. P. Alexi, in numele comisiunei propune: a se primi proiectulu unui preliminariu de budgetu pro 1884, presentatu de comitetu, întocmai, eu esceptiunea positiei 17 din titlulu speseloru, unde stipendiulu proiectatu se se fieseze cu restric-tiunea pentru studenţi la o academie de silvicultura.

Fatia de acesta propunere, insinua membrulu N. Stre-voiu o propunere de urmatoriulu cuprinsu: „Purcediendu din principiulu, câ Associatiunea romana pentru cultur'a poporului romanu, de aici inainte îsi va implini misiunea sa, lucrandu asupr'a massei poporului, adunarea decide: câ de aci inainte impartirea de stipendii se se reducă numai la fundatiunile speciale, er celelalte midiuldce se se intrebuintieze spre aju­torarea scdleloru confesionale lipsite de midiuldce, spre înain­tarea infiintiarei de scdle de modelu pe lângă preparandiile nostre confesionale, spre premiarea si tipărirea de cârti bune pentru instrucţiunea poporului, spre promovarea infiintiarei de catedre de economie sau industrie pe lângă anumite scdle centrale etc, comitetulu este insarcinatu, câ la procsim'a adu­nare generala se-si faca propunerile sale, pentru ducerea in deplinire a acestui conclusu pentru viitoriu."

Membrulu V. Babesiu propune: „Se aviseza comitetulu a sista conferirea de stipendii noue, sustienendu numai pre acele, ale câroru usufructuari au satisfacutu recerintieloru pe deplinu si fâra de ajutoriu ar trebui se-si curme carier'a stu-dieloru, er la procsim'a adunare generala se aducă unu pro-iectu de propunere pentru scopulu de a imparti aceste aju­tore, mai multu spre cultur'a massei poporului."

Membrulu Dr. V. Glodariu, avendu in vedere* câ con­clusele adunariloru generale consecutive se nu vina in un'a sau alfa direcţiune, in contradicere unele cu altele, propune: „comitetulu se insarcineza a face o colectiune a tuturoru con-cluseloru adunariloru generale anteridre si pâna in diu'a de adi si din anu in anu se se complecteze."

Membrulu D. Comsi'a propune: „Se se ia obiectulu dela ordinea dilei, se se releaga la comisiune, câ se le studieze si raporteze in siedinti'a procsima."

Membrulu P. Cosm'a propune: „Proiectulu de budgetu presentatu de comitetu si recomandatu de comisiune spre pri­mire, se primesce in generalu câ basa la desbaterea speciala, er propunerile membriloru N. Strevoiu, V. Babesiu si Dr. V. Glodariu, se transpunu comisiunei budgetare, spre a raporta despre ele in siedinti'a procsima.

Punendu-se la votu aceste propuneri: — Adunarea primesce propunerea membrului P. Cosm'a,

in sensulu cârei'a propunerile făcute cu ocasiunea desbaterei proiectului de budgetu, se transpunu comisiunei budgetarie pentru studiare si raportare.

22. Presidiulu aduce la cunoscintia, câ in decursulu des-bateriloru din siedinti'a presenta, a primitu o scrisdre dela d-lu advocatu M. Nicol'a in caus'a lasamentului lui Avramu Iancu.

—* Se transpune comisiunei pentru propuneri. 23. Fiindu timpulu inaintatu — siedinti'a procsima se anuncia pe diu'a urmatdre, Vi­

neri la 9 ore dimineti'a. La ordine raporturile comisiuniloru. Brasiovu, d. u. s.

Iacobu Bolog'a m. p., Dr. D. P . Barc ianu m. p., v.-presiedinte. notariu. •

19

©BCU CLUJ

— 126 —

Procesu verbalu luatu in siedinti'a a IlI-a a adunarei generale a XXII a As­sociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a po­porului romanu tînuta la 31 Augustu st. n. 1883 in Brasiovu.

PRESIEDINTE: Iacobu Bolog'a. NOTARIU: DR. D. P. Barcianu. 24. SE CETESCE PROCESULU VERBALU ALU SIEDINTIEI A IL-A

DELA 3 0 AUGUSTU A. C. — SI SE AUTENTICA.

2 5 . PRESIDIULU PRESENTA UNU TELEGRAMU DE SALUTARE A ADUNAREI DIN PARTEA MAI MULTORU PARTICULARI DIN BUZEU.

— SPRE PLĂCUTA SCIINTIA.

26 . SE PRESENTA ADRES'A DLUI LOCOTENENTU EOLONELU IN RETRAGERE D . PAPPAZOGLU, DE DTO BUCURESCI 1 7 AUGUSTU A. C. PRIN CARE SALUTANDU ADUNAREA, OFERE 1 2 TABLOURI CU EPISODULU INFRATIRII ARMATELORU PRINCIPELUI TRANSILVANIEI SIGISMUNDU BA-THORY CU CELE ROMANESCI PE CAMPULU DE GLORIE IN ANULU 1595 , PENTRU A FI DISTRIBUITE INTRE MEMBRII DE AI ASSOCIATIUNEI.

— ADUNAREA ESPRIMA MULTIAMIT'A DOMNULUI DONATORU SI INSARCINEZA PRE COMITETU A DISPUNE CELE NECESARIE PENTRU DIS­TRIBUIREA TABLOURILORU.

2 7 . RAPORTULU COMISIUNEI PENTRU INCASSARI DE TACSE SI ÎNSCRIERI, ARATA CÂ S'AU MAI INCASSATU DELA MEMBRII VECHI SI DELA ALTI 5 DE NOU INSINUAŢI CONFORMU LISTEI ALĂTURATE.

— SPRE PLĂCUTA SCIINTIA, PROCLAMANDU-SE DE MEMBRII AI ASSOCIATIUNEI DE NOU INSINUAŢII:

1. NICOLAE T. CIURCU, COMERCIANTA, BRASIOVU. 2. IOSIFU ROMANU, ADVOCATU, ORADE. 3 . IOANU LEMENI, ECONOMU, NAGY-TELU. 4 . OCTAVIANU SORESCU, ADVOCATU, BRASIOVU. 5. TRAIANU METIANU, PAROCHU, ZERNESCI. CU OBSERVAREA CELORU AMINTITE IN CONCLUSULU DE SUB NR. 4

ALU SIEDINTIEI I . FATIA DE SUDITII STRĂINI. 2 8 . URMANDU LA ORDINE CONTINUAREA RAPORTULUI COMI­

SIUNEI BUDGETARE, RAPORTORULU DR. A. P . ALEXI, RAPORTEZA MAI ÂNTÂIU ASUPRA EXIBITELORU PREDATE COMISIUNEI.

CU PRIVIRE LA PETITIUNEA LUI NICOLAE BACICU, PENTRU UNU AJUTORIU IN BANI. CÂ SE SE POTA PERFECŢIONA IN ART'A LITOGRA­FICA COMISIUNEA PROPUNE

— SI ADUNAREA DECIDE A SE TRANSPUNE PETITIUNEA COMITE­TULUI SPRE COMPETENTA AFACERE.

2 9 . IN CONTINUAREA ACELUIAŞI RAPORTU SI CU PRIVIRE LA PROPUNEREA MEMBRULUI DR. V. GLODARIU, PENTRU A SE INSARCINÂ COMITETULU CU PREGĂTIREA UNUI SUMARIU ALU TUTURORU CONCLUSE-LORU ADUNARILORU GENERALE ANTERIORE, COMISIUNEA PROPUNE PRIN RAPORTORULU SEU, SI

— ADUNAREA AVENDU IN VEDERE, CÂ ACTELE ADUNARILORU GE­NERALE SE AFLA TIPĂRITE IN PUBLICATIUNILE ASSOCIATIUNEI, UNDE FIE­CARE MEMBRU LE POTE CETI SI STUDIA, NU AFLA DE TREBUINTIA A SE FACE SUMARIULU CERUTU DE DLU DR. V. GLODARIU.

3 0 . IN CONTINUAREA ACELUIAŞI RAPORTU SI CU PRIVIRE LA PROPUNEREA MEMBRULUI V . BABESIU, CUPRINSA IN PROCESULU VER­BALU ALU SIEDINTIEI I I SUB NR. 2 1 , TRACTANDU DE MODALITATEA CREĂRII STIPENDIILORU PE VIITORIU SI DE LUCRAREA ASSOCIATIUNEI MAI MULTU ASUPR'A CULTUREI MASSEI POPORULUI, PRECUMU SI CU PRIVIRE LA PROPUNEREA FĂCUTA IN ASEMENEA INTIELESU DE MEM­BRULU N . STREVOIU, CUPRINSA IN PROCESULU VERBALU ALU, ACELEI SIEDINTIE SUB ACELASIU NR., COMISIUNEA PRIN RAPORTORULU SEU PROPUNE: „DE ASTA DATA ACESTE PROPUNERI SE NU AIBA REFLEC-SIUNE ASUPR'A BUDGETULUI PRESENTU, CI ACEST'A SE SE PERTRACTEZE SI PRIMESCA CONFORMU PROPUNEREI FĂCUTE IN ACESTA CAUSA IN SIEDINTI'A PREMERGATORE, DAR SE SE TRANSPUNĂ COMITETULUI, CÂ IN INTIELESULU ARETATU INTRENSELE, SE SE COMPUNĂ BUDGETULU UR-MATORU ALU ANULUI 1885 . " MEMBRULU A. TROMBITIASIU PRO­PUNE': „STIPENDIILE CE AR DEVENI VACANTE, CONSECUTIVU SE SE SI­

STEZE, SI PE VIITORU JUMETATE DIN VENITULU DISPONIBILU ALU AS­SOCIATIUNEI SE SE FOLOSESCA PENTRU STIPENDII, ER CEEALALTA JUME­TATE PENTRU LUCRARE IN FAVORULU CULŢIVAREI MASSEI POPORULUI."

MEMBRULU V. ROMANU PROPUNE: „PE VIITORIU PÂNA LA ALTA DISPOSITIUNE A ADUNAREI GENERALE, NU SE VORU MAI CREA STIPENDII NOUE, CI MIJLDCELE ASSOCIATIUNEI SUNT A SE INTREBUINTIÂ PENTRU SCOPURI DE CULTIVAREA MASSELORU POPORULUI."

PUNENDU-SE LA VOTA ATÂTU PROPUNERILE COMISIUNEI CÂTU SI PROPUNERILE MEMBRILORU AMINTIŢI,

— ADUNAREA NU LE PRIMESCE.

3 1 . TRECENDU LA DESBATEREA IN SPECIALU A POSITIUNILORU CUPRINSE IN PROIECTULU DE PRELIMINARIU DE BUDGETU PRO 1884 , PRESENTATU DE COMITETU, COMISIUNEA PRIN RAPORTORULU SEU PRO­PUNE SI

— ADUNAREA PRIMESCE NESCHIMBATA TITLULU I . DESPRE VE­NITE SI DIN TITLULU I I . SPESE, POSITIUNILE CE PRIVESCU SPESELE DE ADMINISTRAŢIE.

32 . IN CONTINUAREA DELIBERAREI IN SPECIALU A POSITIUNI­LORU BUDGETULUI, COMISIUNEA PROPUNE SPRE PRIMIRE DIN TITLULU I I . SPESE, POSITIUNILE DESPRE STIPENDII SI AJUTORE, CU MODIFI­CAREA, CÂ LA POS. 17, STIPENDIU PENTRU UNU STUDENTA LA UNI­VERSITATE SAU ACADEMIE, SE SE FICSEZE MENIREA ASTFELU: „PENTRU UNU STUDENTU LA O ACADEMIE DE SILVICULTURA."

MEMBRULU B . BAIULESCU PROPUNE: CÂ IN LOCULU STIPEN-DIULUI DE 1 0 0 FL. DE SUB POSITI'A 12, MENITA PENTRU GIMNASISTI, CARE ARE A SE CASSA, SE SE CREIEZE PREMII PENTRU PROGRESULU DOVEDITU IN PURTAREA AGRICULTUREI RAŢIONALE SI A ECONOMIEI DE VITE; ER MEMBRULU N. COMANESCU, PAROCHU, PROPUNE A SE FO­LOSI SUM'A AMINTITA PENTRU CREAREA UNUI PREMIU PENTRU CEA MAI BUNA CARTE, MENITA A DA POPORULUI INVETIATURA TEORE­TICA SI PRACTICA DESPRE PURTAREA ECONOMIEI RURALE CU RAMU­RILE EI.

MEMBRULU I. BRAN DE LEMENY PROPUNE: A SE SUSTÎNE IN BUDGETULU ANULUI 1 8 8 4 STIPENDIULU AMINTITU, ER PENTRU ANULU 1 8 8 5 SE SE PUNA IN BUDGETU SUM'A DE 4 0 0 FL. CÂ PREMIU, PRE­CUMU FUSESE FICSATU DE O ADUNARE GENERALA ANTERIORA.

PUNENDU-SE PROPUNERILE LA VOTA, — ADUNAREA PRIMESCE SUSŢINEREA STIPENDIULUI PENTRU GIM­

NASISTI SI CONFORMU PROPUNEREI COMISIUNEI STIPENDIULU DELA POS. 1 7 ÎLU DESIGNEZA IN SPECIALU PENTRU STUDENŢI LA O ACA­DEMIE DE SILVICULTURA.

3 3 . IN CONTINUAREA DELIBERAREI IN SPECIALU A POSITIUNI­LORU BUDGETULUI COMISIUNEA PROPUNE

— SI ADUNAREA PRIMESCE NESCHIMBATE POSITIUNILE CUPRINSE IN PROIECTULU DE BUDGETU ALU COMITETULUI, ANUMITU POSITIUNILE PRIVITORE LA FONDULU ACADEMIEI, LA FONDULU MARINOVICI, LA FUN­DATIUNEA ANONIMA „DOBÂCA", LA FUNDATIUNEA „RADU M. RÎU-REANU", LA FUNDATIUNEA STUDENTULUI REPAUSATU DIONISIE BASIOTA MOTIU DEMBULU, LA FUNDATIUNEA DESPARTIEMENTULUI REGBINU, PRECUMU SI LA FUNDATIUNILE: GALLIANA, ANONIMA (BRASIOVU), TO-FALEANA SI A CANONICULUI CIPARIU.

ASTFELIU BUDGETULU INTREGU PRO 1 8 8 4 SE STABILESCE IN TECSTULU ALATURATU.

34 . URMEZA LA ORDINE RAPORTULU COMISIUNEI PENTRU PRO­PUNERI. RAPORTORULU DLU IOANU BOZOCEANU CU PRIVIRE LA CE­REREA COMITETULUI, AMINTITA IN REASUMATULU RAPORTULUI COMITE­TULUI SUB P. A. PENTRU DAREA DE INDEMNISARE PENTRU SUM'A DE 7 6 8 4 FL. 8 2 CR. SPESATA LA CUMPERAREA SI ADAPTAREA CASEI PRESTE SUM'A FICSATA SPRE ACESTU SCOPU DE ADUNAREA GENERALA TRECUTA, PROPUNE ÎN NUMELE COMISIUNEI SI

— ADUNAREA DA COMITETULUI BILU DE INDEMNISARE PENTRU SUM'A DE 7 6 8 4 FL. 8 2 CR. V. A.

3 5 . CU PRIVIRE LA CEREREA COMITETULUI, CUPRINSA IN REA­SUMATULU AMINTITULUI RAPORTU LA P. B. DE A I SE DA INDEMNI­SARE PENTRU SUM'A DE 3 3 2 FL. V. A. SPESATA PENTRU REPARATURI LA

©BCU CLUJ

cas'a cumpărata, cu scopu de a pregăti unu localu de cance­larie a Associatiunei, raportorulu aceleiaşi comisiuni propune si

— adunarea da comitetului bilu de indemnisare pentru sum'a de 432 fl. v. a. spesata spre anumitulu scopu.

36. Cu privire la cererea comitetului, cuprinsa in re-sumatulu aceluiaşi raportu sub p. c , de a i se pune la dis-positiune in budgetulu exerciţiului anului viitoriu sum'a de 3134 ii. 64 cr. v. a. pentru a pute face in nou'a proprietate a Associatiunei unele reparaturi mai mari in profitulu renta­bilităţii ei, comisiunea propune si

— adunarea decide câ: de si nu s'a presentatu in detaiu planulu'si preliminariulu de spese pentru reparaturile inten­ţionate, totuşi, avendu deplina incredere in comitetulu seu si avendu in vedere câ reparaturile nu se potu amâna fâra a ştirbi' rentabilitatea proprietăţii, da comitetului de astadata creditulu cerutu de 3134 fl. 64 cr., inse pe viitoriu acest'a e obligatu câ la ocasiuni analoge se acluda cererei de creditu tote actele justificative necesarie.

•37. Relativu la cestiunea ridicarei unui monumentu fe­ricitului poetu Andreiu Muresianu, amintita in reasumatulu raportului la p. g. comisiunea prin raportorulu seu propune si

— adunarea generala, avendu in vedere câ cestiunea monumentului lui Andreiu Muresianu nu se tîne de afacerile propriu dise ale Associatiunei, reasuma si anuleza conclusulu adusu in acesta causa de adunarea generala dela Deesiu, la-sându afacerea acestui monumentu cu totulu in manile comi­tetului instituitu cu acestu scopu in Brasiovu. De sine se in­tielege, câ banii adunaţi pentru monumentu si cari se afla in administrarea Associatiunei in sum'a de 1977 fl. 79 cr. voru ti predaţi la timpulu seu amintitului comitetu.

38. Relativu la cestiunea vendiarei lasamentului dupa Avramu Iancu si in specialu ce privesce conservarea casei, curţii si gradinei in care a locuitu testatorulu amintitu, ce-stiuni despre cari se face amintire in reasumatulu raportului comitetului la p. n. comisiunea propune prin raportorulu seu si

— adunarea decide: Vendiarea remasului se se esecute, pentru a se aduce sumele realisate prin vendiare, la destina­tiunea ficsata in testamentu, si cându din partea auctorita-tiloru vendiarea s'ar decide, comitetulu e însărcinata a cum-perâ cas'a, curtea si gradin'a unde a locuitu Avramu Iancu, pentru a fi conservate.

39. Relativu la propunerea comitetului, cuprinsa in reasumatulu raportului seu la p. h. pentru modificarea con­clusului adunarei generale din Abrudu si Reghinu in privinti'a computarei tacseloru cu cari membrii remanu in restantie, comisiunea prin raportorulu seu propune in conformitate cu părerea comitetului si

— adunarea decide, ca cu reasumarea si anularea con­clusului in acest'a afacere dela adunările din Abrudu si Re­ghinu, pe viitoriu tacsele plătite se fie computate pe anulu curentu si in sensulu statuteioru §. 36 lit. c. cineva se fie con­siderata câ membru numai pe anulu in care a platitu tacs'a.

40. Propunerea comitetului cuprinsa in reasumatulu ra­portului seu sub p. i. cu privire la trimiterea fdiei Associatiunei membriloru ce platescu tacsele regulatu, la recomandarea co­misiunei,

— se adopta de adunare, deci se dispune, ca pe viitoru fdi'a Associatiunei „Transilvani'a" se se espedeze membriloru, cari au platitu tacs'a pe anulu curentu.

41. Relativu la arătarea comitetului despre neintarirea din partea guvernului a alegerei de membrii ai Associatiunei a domniloru Carolu Davila, Alesandru Davila, Gr. Em. La-hovari, Mcolae Nicorescu, Ioanu Popescu si Teodoru Burada, comisiunea propune si

— adunarea decide a se face o noua cerere de aprobare a alegerei numitiloru domni, bine motivata prin relevarea me-

riteloru, ce ei si-au câstigatu prin promovarea institatiuniloru humanitarie si culturale.

42. Cu privire Ia propunerea comitetului, cuprinsa in reasumatulu raportului seu sub p. m. de a declara de mem­brii ordinari pre domnii insinuaţi la comitetu spre acestu scopu in decursulu anului, comisiunea propune si

— adunarea declara de membrii ai Associatiunei pe domnii:

1. Beniaminu Hengea, profesoru Nasaudu. 2. Nicolau Marinu, locotenente c. r. Tyrnau. 3. Ioanu Russu, învetiatoriu, Bradu. 4. Constantinu Costinu, profesoru, Bradu. 5. Nicolae Hentiu, notariu, Gurariului. ' 6. Ioanu Trifanu, jude reg., Gidgiulu inf. 7. Dr. Ioan Crisianu, profesoru, Sibiiu. 8. Pompiliu Piso, macelariu, Sacarâmbu. • 9. Ioanu Bobesiu, parochu, Boiti'a.

10. Ioanu Baiulescu, ingineru, Brasiovu. 11. Vasilie Voina, profesoru (parochu) Brasiovu. 12. George Parau, profesoru, Bradu. 13. Ioanu Farcasiu, parochu, Ghiumelciu. 14. Silvestru Nistoru, profesoru, Blasiu. 15. Iosifu Hossu, profesoru, Blasiu. 16. Stefanu Iosifu, directoru gimn. Brasiovu. 17. Dr. Ioanu Neagoie, medicu, Brasiovu. 18. Ioanu Baloiu, protopresbiteru, Poian'a serata. 19. Alesandru Onaciu, jude reg., Brasiovu. 20. Ioanu Popea, profesoru, Brasiovu.

43. Relativu la propunerea comitetului, cuprinsa in re­asumatulu raportului seu sub p. d., despre infiintiarea sub auspiciile Associatiunei a unei scole superiore de fetitie, in-preunate cu internata, comisiunea, chiar si in lips'a planului detaiatu de invetiamentu si zidire a localului pentru ndu'a scdla, — planuri, cari nu s'au aclusu la raportu — recunos-cendu necesitatea unei astfeliu de scoli, care ar fi o justa sa-tisfactiune a pretentiuniloru acelei parti a poporului remanu, care pâna acum a fostu cu totulu negligata in ceea ce se atinge de desvoltarea sa culturala naţionala, totuşi e de părere, câ in favorulu realisarei ideei, afacerea întrega se se concreda de nou comitetului spre studiare, cu insarcinarea câ intr'o procsima adunare generala, fie acesta chiar o adunare gene­rala extra-ordinara, se presente unu planu detaiatu de inve­tiamentu si de zidire a noului localu de scdla.

Membrulu V. Babesiu, propune: Comitetulu este aucto-risatu a clădi din mijldcele fondului generalu alu Associatiunei unu edificiu cu spese pâna la 30,000 fl. pe terenulu ce posede Associatiunea in Sibiiu, intocmindu acelu edificiu astfeliu, câ se corespunda recerintieloru unei scole superiore de fete, cu internatu si ingrigindu-se comitetulu a realisa asemenea in-stitutu in celu mai scurtu timpu, avendu a face raportu detai­lata la cea mai deaprope adunare generala, atâtu asupr'a con-struirei edificiului, câtu si asupr'a instituirei si organisarei in­stitutului".

Membrulu B. P. d'Harsianu, recunoscându însemnătatea instituirei unei scole de fetitie, propune a se adopta pentru acest'a scdla încăperile din edificiulu de adi alu casei Associa­tiunei, fâra a se face zidiri ndue:

Totu odată fiindu cestiunea infiintiarei scolei in propu­nerea comitetului, presentata in raportulu seu, adusa in lega­tara cu convertirea fondului academiei spre acestu scopu, con­tr'a cărui conclusu alu comitetului densulu a insinuata votulu separatu, despre care se face amintire in acelu raportu, — cere a se ceti in adunarea generala si acestu votu separatu alu seu.

— Cererea se, admite si votulu separatu se cetesce. 44. Presidiulu aduce la cunoscintia, ca in decursulu

pertractariloru ce tocmai se afla la ordine, a primita unu te-19*

©BCU CLUJ

legramu de salutare a adunarei dela românii din Clusiu, cari cu acesfa ocasiune invita adunarea generala viitore de pe anulu 1 8 8 4 la Clusiu.

— Se transpune comisiunei pentru propuneri: 4 5 . Fiindu timpulu inaintatu, — Pertractarea causei cu infiintiarea scolei de fetitie

se suspende, remanendu a se continua la redeschiderea sie­dintiei, care se ficseza pe orele 5 dupa amedi.

4 6 . Redeschidiendu-se — siedinti'a la orele 5 . d. am. Presidiulu reasuma pe scurta propunerile făcute inainte

de amedi in caus'a infiintiarei scolei de fetitie si punendu-le la votu.

— Adunarea acceptându vederile cuprinse in propunerea comitetului si a membrului V. Babesiu si avendu in vedere in-semnatatea unei scole de fetitie pentru progresulu in cultura a poporului, precum şi pagubele ce-ar resulta din amânarea punerei in lucrare a instituirei ei, decide:

Comitetulu este auctorisatu a clădi din mijloeele fondului generalu alu Associatiunei unu edificiu cu spese pâna la 3 0 , 0 0 0 fl. pe terenulu ce Associatiunea possede in Sibiiu, avendu a intocmi acestu edificiu astfeliu, câ se corespunda re-cerintieloru unei scole superiore de fetitie, cu internatu. Totu odată comitetulu este si indrumatu a realisa unu astfelu de institutu in celu mai scurtu timpu, avendu a face la cea mai deaprope adunare generala raporta detailatu, atâtu asupr'a construirei edificiului, câtu si asupra instituirei si organisarei scolei amintite.

4 7 . Cu privire la propunerea comitetului de sub p. e. din reasumatulu raportului seu, in caus'a convertirei destinati-unei fondului academiei in favorulu scolei superiore de fetitie, comisiunea propune urmatoriuiu proiectu de conclusu: „ Asocia-tiunea, câ singura disponenta astadi a fondului de 2 0 , 5 0 1 fl. adunatu pentru infiintiarea unei academie romane de drepturi, decide in adunarea presentâ a dâ o noua destinatiune cultu­rala acestui fondu".

Membrulu B. P. d'Harsianu, sustinendu, părerile sale desvoltate in votulu separatu, propune, câ adunarea generala a Associatiunei se sustîna nealterata menitiunea originala a anumitului fondu.

La propunerea membrului V. Babesiu, stabilita cu mai mulţi membrii ai adunarei,

— Adunarea decide: administratiunea separata a fon­dului academiei, din motivulu simplificare! administrarei, se sis-teza, avendu acestu fondu se intre în fondulu generalu alu Associatiunei si se fie manipulata intr'una.

4 8 . Privitoriu la donatiunea generosa de 6 0 napoleoni de auru = 1 2 0 0 lei noi a dlui directoru de liceu din Bucu­reşti I. M. Riureanu, amintita in processulu verbalu alu sie­dintiei I-a la p. 7, lit. h), făcuta cu scopu de a eternisa me-mori'a repausatului seu frate George prin o fundatiune de sti­pendii, intocmai precumu făcuse cu o asemenea donatiune la anulu 1 8 7 4 in amintirea repausatului seu frate Radu, dona-tiuni, cari amendoue voru a se imbinâ una cu alta, pentru a forma f u n d a t i u n e a r e p o s a t i l o r u f r a ţ i R a d u şi G e o r g e M. R i u r e a n u , ce va întră in averea Associatiunei fiindu administrata de Associatiunea transilvana si intrebuin-tata conformu §. 2 din statute, pentru stipendiarea tinerimei studidse, comisiunea propune şi

— adunarea decide: Generosului donatoru se esprima multiamita, er comitetulu e insarcinatu a face unu actu funda-tionalu, pre care'lu va presentâ adunarei viitore spre aprobare.

4 9 . Cu privire la adres'a romaniloru din Orastie, amin­tita sub p. 7 lit. b), in procesulu verbala alu siedintiei I-a prin care adunarea generala viitore e invitata in numitulu orasiu, si cu privire la cererea făcuta prin telegramulu roma­

niloru din Clusiu in acelasiu obiecta, amintitu in procesulu verbalu alu siedintiei presente la Nr. 4 4 , — comisiunea pro­pune si

— adunarea avendu in vedere, ca in orasiulu Orastie inca nu s'a tînutu pâna acum'a nici o adunare generala a Associatiunei, decide câ adunarea generala pro 1 8 8 4 se se in-trunesca in Orastie, avendu comitetulu in cointielegere cu ro­manii din acestu orasiu a ficsâ mai de aprope timpulu intru­nirei membriloru in adunare generala.

5 0 . Cu provocare la punctulu din urma alu reasuma-tului raportului presentatu de comitetu, in care acesfa, fiindu terminulu de 3 ani espiratu, depune mandatulu primita dela adunarea generala din Turd'a, comisiunea propune si

— adunarea decide: Se esprima comitetului multiamita pentru zelulu si esactitatea, cu care a condusu afacerile Asso­ciatiunei in decursulu periodului de 3 ani, in care a fostu in-credintiatu cu conducerea acestoru afaceri.

5 1 . Ce privesce petitiunile presentate comisiunei spre raportare si anumita: rugarea eforiei şcolare din Câmpeni pentru unu ajutoriu in bani pe sem'a scolei de fetitie; rugarea candidatului de profesura Ioanu Albu pentru unu stipendiu; rugarea sodalului pantofariu Corneliu Traianu Mânu din Se-ghedinu, pentru unu ajutoriu; rugarea senatului scolasticu din Bethlenu, pentru unu ajutoriu in favorulu scolei; rugarea si­nodului protopresbiteralu din Trei-scaune, pentru unu ajutoriu cu scopu de a cumpără copiiloru seraci cârti de scdia si ru­garea lui Iosifu Turcu stud. med. pentru unu stipendiu, amin­tite la p. 7 lit. a, c, d, e, f, si g, in procesulu verbalu alu siedintiei I-a se propune si

— adunarea decide: petitiunile amintite se transpunu co­mitetului spre competenta afacere.

5 2 . Cu privire la propunerea comitetului, prin care in caus'a cererei dlui Dr. A. P. Alexi, presentata in adunarea generala din Desiu, de a se infiintiâ sub auspiciile Associa­tiunei staţiuni meteorologice, nu se recomanda adunarei ge­nerale instituirea numiteloru staţiuni, din motivulu ca Associa­tiunea din miculu seu budgetu anualu are a intimpinâ alte trebuintie multu mai urgente, comisiunea propune si

— adunarea, acceptându motivele indicate de comitetu, nu primesce de a infiintiâ staţiunile meteorologice amintite in propunerea dlui Dr. A. P. Alexi.

5 3 . Membrulu Dr. A. P. Alexi avendu in vedere me­ritele dlui Dr. August Kanitz, profesoru de botanica la uni­versitatea din Clusiu, pentru scrutarea florei tieriloru locuite de romani, arata ca a recomandata comitetului a propune adunarei generale presente numirea numitului domnu de mem­bru onorariu alu Associatiunei, fâra câ intre actele presentate de comitetu adunarei, se se fi cuprinsu si actulu, ce privesce acesfa propunere de numire de membru onorariu.

Dupa desluşirile date din presidiu, din care resulta ca, cererea amintita fiindu presentata la comitetu dupa stabilirea raportului generalu, nu s'a pututu introduce intr'ensulu, dar câ comitetulu a decisu a recomanda adunarei generale numi­rea de membru onorariu a dlui profesoru August Kanitz dela universitatea din Clusiu, pentru meritele ce si-au castigatu prin scrutarea florei tieriloru locuite de romani.

Adunarea numesce pre dl dela universitatea din Clusiu, Augusta Kanitz, membru onorariu alu Associatiunei transilvane.

54 . La propunerea membrului N. Strevoiu, câ din caus'a timpului inaintatu siedinti'a se se suspenda,

— adunarea decide: siedinti'a se continua pâna ce se voru termină agendele conformu programului, remanendu nu­mai disertatiunile, pentru a câroru cetire se ficseza siedinti'a procsima.

5 5 . Punendu-se la ordine alegerea functionariloru si a comitetului Associatiunei, membrulu Partenie Cosm'a propune câ alegerile aceste se se faca si ele pentru anulu solaru, in

©BCU CLUJ

— 129 —

conformitate cu dispositiunea, prin care anulu solaru s'a in-trodusu câ anu administrativu alu Associatiunei.

— Adunarea decide a se sustîne usulu de pâna aci cu privire la periodulu pentru care se alegu funcţionarii si co­mitetulu Associatiunei.

5 6 . In legătura cu cele de sub punctulu precedentu urmeza la ordine alegerea functionariloru si a comitetului As­sociatiunei pe unu nou periodu de 3 ani, incependu dela adu­narea generala presenta.

Pentru consultare asupr'a persdneloru, ce sunt a se alege, se suspende siedinti'a pe 1 5 minute.

Dupa redeschiderea siedintiei membrulu V. Babesiu, in cointielegere cu membrii presenti presenta o lista de candidare pentru posturile de funcţionari ai Associatiunei si de membrii in comitetu.

Adunarea adoptându acesta lista, proclama de aleşi pe periodulu de 3 ani 1 8 8 3 / 4 — 1 8 8 5 / 6 pe membrii:

Presiedinte: Timoteiu Cipariu. Vice-presiedinte: Iacobu Bolog'a. Secretariu I.: George Baritiu. Secretariu I I . : Dr. D. P. Barcianu. Cassariu: Eugenu Brote. Controloru: Con-stantinu Stezariu. Bibliotecarul: Dr. Ioanu Crisianu.

Membrii in comitetu: Davidu baronu Ursu, P. Dunc'a, I. St. Siulutiu, P. Cosm'a, V. Romanu, I. V. Russu, E. Ma-celariu, I. Popescu, C. Stezariu, G. Baritiu, Dr. II. Puscariu si B. P. d'Harsianu.

Membrii suplenti in comitetu: D. Comsi'a, Dr. I. Cri­sianu, Simeonu Popescu, Eugenu Brote, Nicanoru Fratesiu si Dr. D. P. Barcianu.

57. Fiindu timpulu inaintatu, — siedinti'a procsima se anuncia pe diu'a urmatore Sâm­

băta la 1 Septembre la 1 1 ore. La ordine cetirea diserta-tiuniloru.

Brasiovu d. u. s.

Iacobu Bolog'a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., v.-presiedinte. notariu.

Procesu verbalu luatu in siedinti'a a IV-a a adunarei generale XXII a As­sociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a po­porului romanu tînuta la 1 Septembre st. n. 1883 in Brasiovu.

Presiedinte: Iacobu Bolog'a. Notariu: Dr. D. P. Barcianu. 5 8 . Presiedintele presenta telegrame de salutare a adu­

narei generale: a) dela corpulu didacticu ruralu in conferinti'a din ju-

detiulu Tulcea; b) dela societatea tinerimea romana din Bucuresci; c) dela studenţii olteni din Craiov'a; d) dela dlu Stefanu Neagoe, profesoru in Berladu, care

totodată ofere prin dlu Safrano Triandafilides din Brasiovu sum'a de 2 0 0 fl. v. a. câ tacsa de membru fundatoru.

— Spre plăcuta sciintia, cu aceea, câ adunarea primesce cu multiamita sum'a oferita de dlu St. Neagoe si-lu proclama de membru fundatoru alu Associatiunei, cu observarea celoru prescrise in §§-ii 5 si 6 din statute.

5 9 . Urmându la ordine continuarea raportului comi­siunei pentru incassari de taxe si inscrieri, raportorulu acestei comisiuni B. Baiulescu arata, câ s'au incassatu de comisiune la acesta adunare generala preste totu sum'a pe 1 3 5 8 FL. 7 8 cr. si 6 0 franci, in care suma se afla si tax'a de 1 0 0 fl. promisi de unu domnu membru insinuatu pre vietia, remanendu câ unii membrii de nou insinuaţi, cari nu au depusu inca taxele,

se le depună mai târdiu la cassariulu despartiementului Bra­siovu.

— Spre plăcuta sciintia. 6 0 . Urmându la ordine cetirea disertatiuniloru, dlu

Dr. A. P. Alexi, profesoru gimnasialu in Naseudu, cetesce di-sertatiunea sa: „despre insemnatatea studiului .botanicei", er dlu parochu Bartolomeiu Baiulescu disertatiunea sa: „des­pre necesitatea promovarei si protectionarei meserieloru intre romani."

— Adunarea votându multiamita disertantiloru, dispune câ disertatiunile loru se se publice in organulu Associatiunei. Totu-odata cu privire la disertatiunea dlui B. Baiulescu, au-torulu e recercatu, câ dupa tipărirea ei in organulu amintitu per extensum, se o prefacă in forma astfeliu, câ invetiaturile cuprinse intrens'a se fie accesibile massei poporului. . In acesta noua forma disertatiunea se va retipări din foTa Associatiunei si se va distribui intre poporu.

6 1 . Procesulu verbalu alu siedintiei a III-a dela 3 1 Augustu se cetesce.

62 . Cu acestea fiindu terminate deliberările adunarei generali, presidiulu multiamesce dloru Brasioveni pentru os­pitalitatea fratiesca, cu carea au primitu adunarea, mai de­parte comitetului arangiatoriu pentru silintiele ce a pusu, pentru câ acesta adunare se devină un'a din celea mai fru-mose, din câte au avutu Associatiunea, si in fine tuturoru domniloru cari din apropiare si depărtare au venitu la Bra­siovu pentru a mari splendorea adunarei cu a loru presentia.

Dupa unu scurtu cuventu rostitu de dlu N. Strevoiu in numele romaniloru Brasioveni, prin cari arata multiamit'a ace-stor'a pentru onorulu ce li s'a facutu prin intrunirea adunarei generale a Associatiunei in orasiulu loru.

— Deliberările adunarei generale se declara de inchiate, remanendu a se face dispositiunile necesarie pentru autenti-carea procesului verbalu alu siedintiei presente.

6 3 . Fiindu procesulu verbalu alu siedintiei presente a IV-a redactatu, se cetesce *

— si se autentica. Cu acestea adunarea generala a XXII-a a Associatiunei transilvane se declara de incheiata.

Brasiovu d. u. s.

Iacobu Bolog'a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., v.-presiedinte. notariu.

Procesu verbale alu comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru literatur'a ro­mana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a dela

4 Augustu st. n. 1883. Presiedinte: Iacobu Bologa, vice-presiedinte. Mem­

bri presenti: P . Dunc'a, C. Stezariu, I. St. Siulutiu, I. V. Russu, V. Romanu, B. P. Harsianu, P. Cosm'a, Z. Boiu.

S e c r e t a r i u : Dr. D. P . Barcianu. 7 3 . Stipendistii Constantinu Dancila, absolventu de pe­

dagogia, Dimitrie Barbu, stud. de elass'a V. reala si Stefanu Cicio Popu studentu de elass'a a VII gimnasiala, presenta atestatele scolastice de pe semestr. II alu anului scol. 1 8 8 2 / 3 , prin care dovedescu progresu, celu d'ântâiu forte bunu, cei din urma bunu (Nr. exh. 1 9 9 , 2 0 3 si 2 0 1 . / 1 8 8 3 ) .

— Spre sciintia, cu aceea, câ stipendiulu folositu de G. Dancila se declara vacantu.

7 4 . Stipendistulu Georgie Gyurko dela scdl'a de agricul­tura din Clusiu-Manasturu, trimite cuietanti'a despre a 2-a rata a stipendiului —, insotita de indicele lectiuniloru, inse fâra vre-unu altu atestatu (Nr. exh. 1 9 6 . / 1 8 8 3 ) .

©BCU CLUJ

— 130 —

— Neputendu considera indicele singuru de proba valida despre progresulu facutu in decursulu semestrului alu II-lea, comitetulu sistddia] platirea ratei a 2-a a stipendiului, pâna candu stipendistulu va dovedi si prin atestatu scolaru progre­sulu doritu.

75 . Ioanu Germanu, cassariu alu despartiementului IX (Bradu) respundiendu la adress'a comitetului de dto 2 5 Aprilie Nr. 1 3 0 / 1 8 8 3 , arata, ca summ'a de 5 fl. incassata dela mem­brulu nou Georgiu Parau, profesoru gimnasialu o a espedatu cassei Asociatiunei, er' despre cuprinsulu adresei amintite a insciintiatu pe nou alesulu directoru alu despartiementului To-doru Popu. (Nr. exh. 205 . / 1883 ) .

— Servesce spre sciintia, cu aceea, câ se se cera deslu­şirile de lipsa dela nou alesulu directoru alu despartiementului despre starea actuala a despartiementului si a subcomitetului.

7 6 . Direcţiunile drumuriloru ferate de stătu, a celui I-iu transilvanu si a celui din valea Somesiului, respundiendu la adress'a presidiala de dtto 1 3 Iulie a. c. Nr. 1 3 3 , trimitu blanchetele cerute, pentru acordarea de bilete de drumu fe-ratu cu pretiu scadiutu pentru membrii ce voiescu a calatori la adunarea generala din Brasiovu.

Pentru acoperirea speseloru reclamate de direcţiuni pentru blanchete, s'au avisatu pe cale presidiala la cassa spre platire sum'a de 1 4 fl. v. a., inse de drece direcţiunea drumu­lui feratu I-iu transilvanu computa blanchetulu cu 2 cr., s'a ivitu necesitatea a mai spesâ 6 fl. câ tacse de blanchete si 5 4 cr. porto, preste sum'a asignata la cassa. (Nr. exh. 2 0 7 , 2 1 5 , 2 2 5 / 1 8 8 3 ) ;

Totodată se aduce la cunoscintia, ca blanchetele amintite s'au distribuitu si trimisu la direcţiunile despartieminteloru si la unii privaţi, spre a le distribui la cei ce voru cere, fa-cendu-se totodată anunciu in jurnale despre acesta dispositiune.

— Spre sciintia. Avisarea sumei amintite, făcuta pe cale presidiala se aproba, er' câtu pentru restulu de 6 fi. 5 4 cr. elu se avisedia la cassa spre platire.

7 7 . Stipendistulu Iosifu I. Moianu, dela scdl'a de sculp­tura in lemnu din Satulungu, cere a-i se mari stipendiulu seu de pâna acum, cu invoirea adunarei generale din Brasiovu,

b) Stipendistulu Ioanu Stoica, fotografu si desemnatoru, cere a-i se mâri stipendiulu pâna la sum'a de 5 0 0 — 6 0 0 fl. pe anu pentru a se pote perfecţiona in arfa picturei la vre-o scola de specialitate din Munchen seu Parisu;

c) Senatulu scolasticu gr. cath. din Simleu, presentându datele necesarie despre progreşsulu scdlei in decursulu anului curentu scolaru, cere a se conferi ajutoriulu de 1 0 0 fl. pentru scdl'a confesionala de acolo si pe anulu viitoriu;

d) Aurelu Popescu, absolventu de scdlele reale din Deva, multiamindu pentru stipendiulu avutu, se rdga a i se dâ pre viitoriu sprijinulu necessariu pentru, a-si continua studiele la o academie silvanistica. (Nr. exh. 186 , 2 1 8 , 2 1 9 , 2 2 6 . / 1 8 8 3 ) .

— Se transpunu comisiunei bugetarie.

7 8 . Oficiulu pentru designarea competintieloru erariale din Alb'a-Iulia, adeveresce primirea sumei de 2 FL. 5 0 cr. câ tacsa de membru în caus'a legatului D. Teleki din Abrudu (Nr. exh. 2 1 0 / 1 8 8 3 ) .

— Spre sciintia.

79 . Comitetulu administrativu alu scdleloru granitieresci, multiamesce pentru cârtile trimise cu datulu 2 6 Iunie Nr. 141 1 8 8 3 . donate de autorulu I. M. Rîureanu, (Nr. exh. 2 1 4 / 1 8 8 3 ) .

— Spre sciintia.

8 0 . Dlu Iosifu St. Siulutiu presenta pentru biblioteca 1 esemplariu din partea a V-a a „Memoriului" seu. (Nr. exh. 2 3 0 / J 8 8 3 ) .

— Spre sciintia, avendu a se înregistra în biblioteca. 8 1 . Aronu Necsi'a, invetiacelu de pantofariu in Sibiiu,

cere unu ajutoriu de 2 5 fl. (Nr. exh. 1 9 8 / 1 8 8 3 ) .

— Fiind cererea intârdiata, nu se pote implini. Peten-tulu e avisatu la concursele ce la timpulu seu se voru escrie pentru astfeliu de ajutore.

8 2 . Dl advocatu Avram Tincu din Orastie, cere deslu­şire, deca se primescu acţiuni de ale bancei „Transilvani'a" in pretiulu nominalu câ eventuala tacsa de membru ordinariu pe (Nr. exh. 2 2 9 / 1 8 8 3 ) .

— în Conformitate cu procederea de pâna acumu, dlu petentu se insciintiedia, câ .actii ale numitei banei se primescu pentru scopulu indicaţii in valdrea loru nominala.

8 3 . Direcţiunea despartiementului I (Brasiovu) presenta procesulu verbalu alu siedintiei IX a subcomitetului, prin care se arata^ ca:

1. adunarea generala a despartiementului s'a convocatu la Brasiovu pe diu'a de 1 7 / 2 9 Augustu a. c.

2. s'a dispusu a recerca pe oficiile protopresbiterale respective, se staruiasca pe lângă oficiile parochiale pentru infiintiarea de ajutore comunale cu scopu de a face mai cu sporiu sprijinulu ce se se dea Associatiunei transilvane, şi totu­odata s'au designatn câte 1 membru din subcomitetu, care se stea in ajutoriu parochiloru la ducerea in lucrare a con­clusului ;

3 . s'a designate o comisiune pentru primirea de membrii noi, si incassarea de tacse;

4 . se alătura unu exemplariu din provocarea esmisa din partea comitetului localu de buna primire a adunarei gene­rale a Asociatiunei (Nr. exh. 2 0 9 / 1 9 9 3 ) .

— Spre sciintia. 8 4 . Cassariulu Associatiunei presenta 4 conturi in sum'a

de 2 8 FL. 6 1 cr. despre reparaturi merunte, făcute la cas'a Associatiunei dinstrad'a Morii Nr, 8 (Nr. exh. 2 2 1 / 1 8 8 3 ) .

— Sum'a de 2 8 FL. 6 1 cr. se avisedia la cassa spre platire.

8 5 . Dr. A. P. Alexi profesoru gimnasialu in Nasaudu, presenta pentru adunarea generala unu elaboratu intitulatu: „Importanti'a studiului botanicei; influinti'a vegetatiuniloru asu­pr'a desvoltarei vieţi ei animalice si asupr'a desvoltarei civili-satiunei omeneşti", insocitu si de unele propuneri cu privire la secţiunile scientifice ale Associatiunei. (Nr. exh. 2 2 0 / 1 8 8 3 ) .

— In conformitate cu §. 3 2 alu statuteloru elaboratulu se preda unei comisiuni compuse clin membrii G. Baritiu, Z. Boiu si I. V. Russu spre dare de părere, avendu acest'a co­misiune a se pronunciâ si asupr'a propuneriloru ce privescu secţiunile scientifice.

8 6 . Basiliu Sangiorzanu cand. de profesura si stipeu-distu alu Associatiunei, se rdga a-i se vota stipendiulu din anulu viitoriu scolasticu pâna la terminarea esameneloru (Nr. exh. 2 3 2 / 1 8 8 3 .

Dedrece la conferirea stipendiului, pe bas'a documente-loru presentate s'a pusu din partea candidatului in vedere, câ esamenele orale le va depune in totu casulu in decursulu anului scolasticu espiratu, ceea ce inse nu s'a intemplatu', si nici nu s'a justificatu acest'a intrelasare, — comitetulu nu pdte acorda votarea stipendiului din cestiune si pe anulu vi­itoriu scolasticu.

8 7 . Bibliotecariulu Associatiunei presenta raportulu des­pre starea bibliotecei, insotitu de unele propuneri pentru com-plectarea unoru opuri defectudse si procurarea altoru opuri ndue. (Nr. exh. 2 2 7 / 1 8 8 3 )

— Se preda spre censurare comisiunei esmise mai ina­inte in persdnele Dloru Dr. II. Puscariu si I. St. Siulutiu,

©BCU CLUJ

pentru revisuirea bibliotecei, avendu ea totodată a raporta si in privinti'a cârtiloru recomandate pentru procurare.

Er ce privesce completarea unoru opuri defectudse, se voru face paşii necesari din partea comitetului.

S i b i i u , d. u. s.

Iacobu Bolog'a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., y.-presiedinte. secretariu alu II-lea.

Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dom-niloru: Siulutiu, Harsianu, Romanu.

S'a cetitu si verificatu. Sibiiu, 7 Augustu 1883 . V. Romanu m. p. Siulutiu m. p. B. P. de Harsianu m. p.

Procesu verbale alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur'a ro­mana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a dela

14 Augustu n. 1883.

Presiedinte: Iacobu Bolog'a vice-presiedinte. Mem­bri presenti: P . Dunc'a, I. V. Russu, P . Cosm'a, B. P. Harsianu, V. Romanu, Iosifu St. Siulutiu, G. Baritiu, C. Stezariu.

. S e c r e t a r i u : Dr. D. P . Barcianu. 88. Dlu vice-presiedinte aduce la cunoscintia, ca a in-

sciintiatu pre presiedintele Associatiunei, venerabilulu domnu canonicu Timoteiu Cipariu, despre lucrările mai momentudse ale comitetului in decursulu anului, invitandu-lu totu odată la siedinti'a presenta si cele urmatdre, in cari se voru pertractâ raportulu anualu alu comitetului si proiectulu de budgetu, ce au a se presentâ procsimei adunări generale. Totu odată dâ cetire si respunsului primitu dela veneratulu domnu presie­dinte, din care se vede câ veneratu d-sa, din cause sanitare, nu pdte se se infatisieze la aceste siedintie ale comitetului. (Nr. exh. 246/1883).

— Spre sciintia. 89. Comisiunea pentru scontrarea cassei Associatiunei

raporteza, câ facendu revisiunea cassei in 10 1. c. au aflatu tote in buna ordine, constatându totu odată, câ averea intrega ce se afla in administrati'a comitetului Associatiunei, este de 101,402 11. 77 cr.

— Servesce spre sciintia. 90. Comisiunea budgetara presenta proiectulu de bud­

getu alu Associatiunei pentru anulu 1884, compusu in con­formitate cu prescriptele adunarei generale din Desiu. (Nr. exh. 151/1882).

— Se adopta in generalu, câ substratu la desbaterea speciala, care inse din caus'a timpului inaintatu, se amâna pe alta siedintia.

Sibiiu, d. u. s. In absenti'a dlui presiedinte: Dr. D. P. Barcianu m. p.,

P. Dunca m. p. secretariu alu II-lea.

Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dom-niloru: I. St. Siulutiu, P . Cosm'a si V. Romanu.

Sibi iu , 22 Augustu 1883. S'a verificatu. Sibiiu 24/8 1882.

Siulutiu m. p. V. Romanu m. p. P. Cosma m. p.

Procesu verbale alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur'a ro­mana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a ordi­

nara dela 15 Augustu st. n. 1883. Presiedinte: Iacobu Bolog'a, vice-presiedinte. Mem­

bri presenti: P . Dunc'a, E. Macelâriu, I. V. Russu, I. St. Siulutiu, P. Cosm'a, B. P . Harsianu, V. Romanu, G. Baritiu, C. Stezaru.

S e c r e t a r i u : Dr. D. P. Barcianu. 91. In legătura cu proiectulu de budgetu pro 1884,

presentatu in siedinti'a premergatdre si inainte de a intra in desbaterea lui speciale, raportorulu comisiunei budgetare, mem-brulu Constantinu Stezaru, raporteza despre petitiunile pre­date comisiunei spre a fi considerate la compunerea proiec­tului de budgetu si anumitu despre:

a) petitiunea invetiatoriloru dela scdl'a confesionala gr. cath. din Lapusiulu ungurescu, in numele senatului scolasticu, pen­tru acordarea si pe viitoru a subventiunei de 100 fl. pentru amintit'a scdla. La acesta petitiune se acludu si datele des­pre starea scdlei in generalu si despre frecuentarea ei in anulu trecutu scolasticu. (Nr. exh. 239/1883);

b) petitiunea senatului scolasticu gr. cath. din Sîmleu, pentru acordarea si pe viitoriu a subventiunei de 100 fl. pen­tru scdl'a confesionala de acolo. La acesta petiţie se alătura si datele despre frecuentarea scdlei in anulu trecutu scola­sticu. (Nr. exh. 218/1883);

c) petitiunea elevei de a 7-a classa la scdl'a de fetitie evang. lut. din locu Elis'a Dum'a, prin care presentându ate-statulu scolasticu de pe semestrulu alu II-lea alu anului sco­lasticu trecutu, cere a i se acorda si pe anulu urmatyriu sti-pendiulu pre care Ta folositu in anulu trecutu, eventualu a i se conferi altu stipendiu pentru a pute urma cursulu la vr'o scdla pedagogica. (Nr. 236/1883);

d) petitiunea elevului dela scdl'a de sculptura din Satu-lungu Iosifu Moianu, pentru a i se mari stipendiulu de 50 fl. pe care l'a folositu pâna acumu. (Nr. exh. 186/1883);

e) petitiunea lui Ioanu Stoic'a, asistentu de fotografa si desemnatoru, pentru a i se mari stipendiulu astfeliu, câ se pdta urma cursulu la vr'o academia de pictura. (Nr. exh. 219/1383);

/ ) petitiunea lui Aurelu Popescu din Hatiegu, absolventu de scdl'a reala din Dev'a, pentru a i se conferi si pe viitoriu unu stipendiu, pentru a pute urma cursulu la o academie sil-vanistica. (Nr. exh. 226/1883).

— Comitetulu luându spre sciintia datele alăturate la petitiunile scdleloru din Lapusiu si Sîmleu, precumu si ate-statulu alaturatu la petiti'a elevei Elis'a Dum'a si reflectându pre petentii in numele senatului scolasticu din Lapusiulu un­gurescu, a provede cererea loru si cu subscrierea auctoritatii competente şcolare, îndruma pe petentii amintiţi sub c. d. e. f. ş. a'si presenta cererile loru, cându se voru escrie con­cursele pentru stipendii si ajutore pro 1884, er' cererile amin­tite sub a. si b. le va lua in considerare, cându se voru di­stribui sumele votate pentru ajutorarea scdleloru lipsite de midiuloce suficiente.

92. Trecendu la pertractarea in specialu a proiectului de budgetu pro 1884, se constata câ: sum'a disponibila pen-

©BCU CLUJ

— 132 —

tru acoperirea trebuintieloru budgetare pro 1 8 8 4 este de 6 7 6 4 FL. 8 6 cr.

— Pe bas'a proiectului presentatu de comisiune, comi­tetulu stabilesce preliminariulu de budgetu pro 1 8 8 4 in cu-prinsulu alaturatu •/• la acestu procesu verbale; Totu-odata insarcineza pe cassariu cu tipărirea acestui preliminariu ast-feliu, câ se se pota presenta adunarei generale din acestu anu.

9 3 . La propunerea cassariului Associatiunei si avendu in vedere înlesnirea purtarei ratiociniiloru, conformu conclu­sului adunarei generale din Deesiu,

— Comitetulu decide, câ cu finea anului 1 8 8 3 se se despartia de fondulu propriu alu Associatiunei, tote depositele si fondurile cu meniri speciale, ce se afla' in administrati'a comitetului si pentru fie-care se se faca cârti separate.

9 4 . Secretariulu alu Il-lea presenta proiectulu de ra­portu alu comitetului câtra adunarea generala a Asoeiatiunei, ce are a se tîne in acestu anu la Brasiovu. (Nr. exh. 2 5 2 / 1 8 8 3 ) .

— Se primesce in generalu câ substratu la desbaterea speciala, care din caus'a timpului inaintatu se amâna pe alta siedintia.

Sibiiu d. u. s. In absenţi'a d-lui presiedinte:

P . Dunc'a m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p., secretariu alu II-lea.

Autenticarea acestui procesu verbale se concrede domniloru: I. St. Siulutiu, P . Cosm'a, V. Romanu.

S'a cetitu si autenticatu. Sibiiu, 24 Augustu 1883. Iosifu Siulutiu m. p. V. Romanu m. p P. Cosm'a m. p.

Procesu verbalu alu comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru literatur'a ro­mana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a dela

16 Augustu n. 1883.

Presiedinte: Iacobu Bolog'a vice-presiedinte. Mem­bri presenti: E. Macelariu, I. St. Siulutiu, P . Cosm'a, V. Romanu, G. Baritiu, C. Stezariu.

S e c r e t a r i u : Dr. D. P . Barcianu. 9 5 . Raportulu comitetului Associatiunei pentru adunarea

generala din acestu anu din Brasiovu, supusu desbaterei speciale.

— Se stabilesce in tecstulu alaturatu la acestu procesu verbale */• avendu a se presenta adunarei generale din Brasiovu.

9 6 . Secretariulu I-iu raporteza in urm'a insarcinarei pri­mite dela presidiu asupr'a adresei d-lui Dr. A. P . Alexi de dto Naseudu 2 4 Iulie a. c. prin care presenta unu tractatu despre: „Importanti'a studiului botanicei" menitu a se ceti in adunarea generala din Brasiovu, cere a i se retrimite tracta-tulu presentatu in siedinti'a sectiunei pentru sciintiele naturale din Iunie 1880 , — propune a se modifica regulamentulu pentru secţiunile scientifice si a se presenta din partea comitetului adunarei generale viitore unu astufeliu de regulamentu modi-ficatu spre deliberare, si in fine recomanda a se propune adu­narei generale, ca pentru meritele ce dlu Augustu Kanitz pro­fesoru la universitatea din Clusiu si-a castigatu pentru explo­rarea florei României, se fie numitu membru onorariu alu Associatiunei. (Nr. exh. 2 2 0 / 1 8 8 3 ) , — si la propunerea densului.

— Comitetulu decide:

Tractatulu despre „însemnătatea studiului botanicei" afiându-se corespundietoriu, se admite la cetire în adunarea generala si ce privesce pre dlu profesoru A. Kanitz, luându cu plăcere spre sciintia cele comunicate, d-sa va propune adunarei generale viitore pentru a fi numitu membru onorariu alu Associatiunei. Câtu pentru regulamentulu sectiuniloru scien­tifice, modificările cerute de dlu Dr. A. P. Alexi nu se potu pune in lucrare, de 6RE-ce §. 1 9 alu regulamentului votatu in adunarea generala dela Turd'a din anulu 1 8 8 0 normeza modalitatea, cum modificările au se se faca, altucum decum cere dlu propunetoriu; in fine ce privesce inapoierea elabora­tului predatu in anulu 1 8 8 0 sectiunei pentru sciintiele natu­rale, fiindu acesta o afacere ce privesce secţiunea, se se faca din partea d-sale paşii necesari la secţiune.

9 7 . Acelaşi raportoru presenta disertatiunea d-lui B. Baiulescu „Despre necesitatea promovarei si protectionarei meseriiloru intre romani" menita a se ceti în adunarea gene­rala din acestu anu, pre care aflându-o corespundietore o recomanda.

— Si comitetulu o declara admisibila pentru cetire in adunarea generala din Brasiovu.

9 8 . Acelaşi raportoru presenta o epistola a d-lui N. Stravoiu, presiedinte alu comitetului de primire a adunarei generale din Brasiovu, prin care se cere comunicarea listei membriloru actuali ai Associatiunei si ai comitetului. (Nr. exh. 2 5 4 / 1 8 8 3 ) .

— Se insarcineza cassariulu Associatinnei a compune con­semnările cerute si ale trimite câtu mai curendu la adres'a numitului domnu presiedinte.

9 9 . Acelaşi raportoru presenta adres'a mai multoru fruntaşi romani din Orastie, prin care ceru a se propune adu­narei generale din acestu anu, câ se hotaresca ca adunarea ge­nerala viitore se se intrunesca in Orestie. (Nr. exh. 2 5 5 / 1 8 8 3 ) .

— Spre plăcuta sciintia cu aceea, câ cererea se va re­comanda adunarei generale spre luare in consideratiune.

100 . Dlu A. Tihcu, advocatu in Orastie trimite o ac­ţiune a bancei generale de asiguratiune reciproca „Transil­vania" Nr. 1664 câ tacsa de membru ordinariu pe viatia. (Nr. exh. 2 5 3 / 1 8 8 3 ) .

— Spre plăcuta sciintia. 1 0 1 . Senatulu scoiei confesionale gr. cat. din Siomcut'a,

trimitiendu datele despre frecuentarea scoiei, se roga a se conferi si pe viitoriu ajutoriulu de 1 0 0 fl. pentru scol'a amin­tita. (Nr. exh. 2 5 2 / 1 8 8 3 ) .

— Se va pertractâ dinpreuna cu celelalte petitiuni de acestea, cându se voru distribui sumele votate pentru ajutoriulu scdleloru.

102 . Dlu A. Fulea, advocatu in Sas-Sebesiu, câ pleni-potentiatu alu Associatiunei, arata câ a dispusu cele de lipsa pentru asigurarea legatului de 2 0 0 0 fl. facutu in favorulu Associatiunei de repausatulu primariu alu orasiului Sebesiu Simeonu Balomiri prin testamentulu seu de dtto 1 7 Martie 1 8 7 8 . (Nr. exh. 2 5 0 / 1 8 8 3 .

— Spre plăcuta sciintia. Sibiiu d. u. s.

In absenti'a dlui presiedinte. P. Dunc'a m. p. Dr. D. P . Barc ianu m. p.

secretariu al II-lea. Autenticarea acestui procesu verbalu se concrede

domniloru: Ios. St. Siulutiu, P . Cosm'a, si Romanu. Sibiiu, 22 Augustu 1883 . S'a verificatu. Sibiiu 24 Augustu n. 1883.

Siulutiu m. p. P. Cosm'a m. p. V. Romanu. m. p.

Editur'a Asoeiatiunei transilvane. Redactorii: Gr. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.

©BCU CLUJ