persoana divino-umana a mantuitorului

7/21/2019 Persoana Divino-umana a Mantuitorului

1/23

PERSOANA DIVINO-UMAN A

MNTUITORULUI IISUS HRISTOS

Iisus, numele Lui propriu (My. 1, 21, 25; L. 1, 31) -care esteforma greac lui Iosua (L. 2, 21) ce !nseamn !n e"raic#$omnul este m%ntuirea# sau #m%ntuitorul# (Is. &1, 11) 'i !ngrece'te, #cel care ineca# - I se a la pre*entarea la templu ectre mama +a, ecioara Maria, potriit unei fagauinte iine

#a a na'te iu s-I ei pune numele Iisus, pentru ca l am%ntui pe poporul +au e pcate# (Mt. 1, 21). /entru 0-L istingee alii cu acela'i nume, se recurge la o inicaie geografica Iisusdin a*aretul alileii (My. 21, 11; Mc. 1, 4), Iisus in a*aret (In 1,5; 1,6, 5, 7; apte 2, 22, 32, 3&), sau Iisus a*arineanul (Mc. 1,2; 18, 7; L. 2, 14). /rin #acest Iisus", apostolii inica pur sisimplu persoana istorica a celui ce le-a fost !ntor, !n calitatealor e contemporani, iscipoli 'i martori autentici e la !nceput (1In 1, 1; apte 6, 35; 13, 23, 33; 14, -).

, ecialentul cu%ntului e"raic Messia care !nseamn#unsul lui $umne*eu# - Mesia, nu e un nume propriu, ci un titlucare se refer la originea 'i misiunea iin a lui Iisus,!n specialla slu9irea +a e preot (Hristos apare !n oul :estament e 524 oriintre care, e 374 ori !n epistolele pauline). n


2/23

ientific cu #@nsul $omnului#-Mesia, pe =are $uul $omnului L-a uns s propouiasc m%ntuirea (L. , 16; apte , 2&-27), afost trimis e +ineriu la /alat cu acu*aia c l +e pretineMesia si a fost rstignit c Mesia, "Hristos, regele lui Israel# (Mc.

15,32).=omunitatea cre'tin inc in primele *ile ale eAistentei ei a

atri"uit aceste nume lui Iisus in a*aret, iar mrturisirea lor aconstituit una in coniiile primirii :ainei "ote*ului 'i aparteneneila Biseric #/ocii- 'i s se "ote*e fiecare intre oi !nnumele lui Iisus Hristos, spre iertarea pcatelor oastre 'i eiprimi arul $uului +f%nt# (apte, 2, 36). /entru acea !ncomunitate nu eAista separarea !ntre Iisus istoric, amintesc, fiul

Mariei, 'i Hristos, iul lui $umne*eu. $esigur, ea a cutat mereus trauc, pentru ea 'i pentru cei in afar e ea, sensul luiHristos, al lui Mesia, e aceea o mulime e nume au fost ate luiIisus Hristos. =ea mai frecent 'i autentic interpretare esteaceea e #$omn# si #M%ntuitor#.

$e fapt, "Iisus este $omnul -Cyrios# constituie cel mai ecicre* cre'tin (Dom. 18, 4; 1 =or. 12, 3; II =or. , 5, 1; =ol. 2, &; I/t. 1, 3; L. 23, 2).

/ersoana, numele 'i actele lui Iisus Hristos sunt funamentalepentru Biserica cre'tin, eoarece !n centrul istoriei m%ntuiriiespre care ea ne mrturie st Iisus Hristos, cu istoricitate 'imesianitatea sa incontesta"il. n acest sens, cre'tinismul nu esteo religie anistoric, eoarece istoria lui Iisus Hristos st la "a*acreinei cre'tine (r .2, 4; 3, 1; &, 28; 7, 22; 18, 14). $oupro"leme ma9ore riic istoria lui Iisus Hristos reat !n oul:estament istoricitate lui Iisus in a*aret (apte 2, 22), a omului

Hristos Iisus (1 :im. 2, 5) 'i mesianitatea +a, aic ientitateaintre Iisus in a*aret 'i iul lui $umne*eu. .

Dealitatea eenimentelor m%ntuitoare, aic eAactitateaistoric 'i locali*area faptelor s%rsite e Iisus Hristos, constituieo preocupare esenial pentru autorii oului :estament. $e'icreina ca act e !ncreinare !n cu%ntul lui $umne*eu nu este


3/23

eterminat cau*al e oe*ile istorice, totu'i eenimentul istoric"i"lic face parte in argumentarea creinei #$ac Hristos n-a

!niat, *aarnic este creina noastr# (1 =or. 15, 1). ntruc%t#$umne*eu +-a artat !n trup# (1 :im. 3, 1&), la #plinirea remii#

(al. , ), istoria "i"lic face parte in creina cre'tin.$umne*eu ne-a m%ntuit !n persoana 'i prin lucrarearscumprtoare a lui Iisus Hristos, sa%r'ite aici 'i acum, eaceea oul :estament introuce pe creincios !n istoria m%ntuiriipe care o reali*ea* 0cesta. Istoria ieii 'i slu9irii lui Iisus Hristosface parte integranta in mesa9ul angeliei 'i al creineicre'tine. #0cestea s-au scris ca s creei c Iisus este Hristosul,iul lui $umne*eu 'i, cre*%n, s aei ia !n numele Lui# (In 28,31).

$e'i n-a aut pcat (In 6, &), Iisus a acceptat s-'iinaugure*e misiunea +a rscumprtoare cu "ote*ul e la Ioan,

!n Ioran (Mt. 3, 13-17) 'i aceasta pentru a !mplini o r%nuialsacr (L. 7, 24-38) 'i ca semn anticipat al Eertfei +ale pe cruce.

0cest act profetic -!nsoit e #teofania# +fintei :reimi -arat cIisus era e9a pregtit s ia asupra +a pcatele lumii.

$up "ote*ul !n Ioran, Iisus +-a !ntors !n alilei 'i +-a

pregtit intens pentru apropiata +a misiune. angeli'tii sinopticisunt e acor c Iisus Fi-a !nceput slu9irea sa up ce IoanBote*torul a fost aruncat, !n !ncisoare (Mt. , 12; Mc. 1, 1; L. 3,GH) si c cea mai mare parte in actiitatea +a pu"lic aesf'urat-o !n alileia (Mt., , 12; Mc., 1, 34; L., , 1). Lucaor"e'te e cltoriile lui Iisus !n +amaria (L., 4, 53), iar Ioanrelatea* pe larg conor"irea lui Iisus cu femeia samarineancl%ng f%nt%na lui Iaco" (ln ). :ot eangelistul loan menionea*c Iisus a preicat !n Ieea la est e Ioran (Mt., 14, 1) 'i /ereea

'i c a cltori e mai multe ori la Ierusalim. aptul acesta nu esteeAclus, eoarece Iisus a cltori foarte mult, #str"tea toatecetile 'i satele# !n regiunea lacului eni*aret, !n =apernaum(Mt., 1, 31), !n regiunea aara (Mt., 6, 26), a9ung%n !n ora'elefeniciene e nor, :ir si +ion (Mt. 15, 21) 'i p%n !n =e*areea luiilip (Mt., 1, 13).


4/23

$in cau*a persecuiei !mpotria sf%ntului Ioan Bote*torul,Iisus a prsit a*aretul 'i +-a sta"ilit !n =apernaum (cf. Mc., 2, 1;4, 1), o localitate l%ng lacul alileii, !n proincia Ge"ulon 'ieftalim (Mt., , 12-13).

=iar la !nceputul slu9irii +ale m%ntuitoare, Iisus aea sa facfaa unei puternice !mpotriiri in partea spiritului ostil lui$umne*eu, iaolul. n pustie, timp e 8 e *ile, Iisus este supusla grele ispitiri (Mt. , 11), cu intenia e 0-L face s +e !ntoarcin calea pe care pornise, $ar l refu* aceste tentaii aleiaolului !ntr-un mo e neclintit, cu rspunsuri luate in


5/23

a'teptat e iueii in remea +a, afirm%n c slu9irea +amesianic nu are un caracter politic #:re"uie s "ineestesc

mpria lui $umne*eu 'i altor ceti, fiinc pentru aceasta sunttrimis) (Lc., , 3). $esigur l n-a respins slu9irea mesianica !n

sine, a'a cum au escris-o profeii, 'i in primul r%n n-a respinsieea ca Mesia a aprea intr-o forma umana, in cip e ro",asculttor pana la moarte (il., 2, 7-6), ci pe acel Mesiaincompati"il cu #mpria lui $umne*eu#, imaginat e oameni 'inu oit e $umne*eu (Mc., 6, 31-33). l a tre"uit eci s refac o

!ntreaga concepie espre Mesia -mai ales c ereii nu puteaupune !mpreuna conceptul e Mesia 'i necesitatea suferinei -,afirm%n c #iul Hmului n-a enit ca s I se slu9easc, ci ca l sslu9easc 'i s-'i ea iaa, rscumprare pentru muli# (Mc., 18,

5). +e pare ca tocmai pentru a nu a creit unei astfel einterpretri eronate a funciunilor mesianice, Iisus a preferat s sepstre*e tcerea !n ce prie'te ientitatea +a cu Mesia (Mt., 1&,28; Mc., 6, 38; 4, 4; L., , 1) 'i a fost neoit + recurg la titlurinoi si mai greu e inteles, ecialente ale lui #Mesia#, cum ar fiacela e #iul Hmului# (Mt 4, &; In, 4, 35).

$esigur, Iisus nu si-a formulat concepia +a espre Mesiacritic%n mesianismul in remea +a.

In al oilea r%n, pentru a se a un rspuns acestei pro"lemenu tre"uie sa se confune procesul prin care apostolii si mulimeaau recunoscut pe ?ristos-Mesia in Iisus in a*aret, cu propriamrturie a lui Iisus espre ientita1ea si slu9irea +a ca ?ristos-Mesia.

0'a cum reiese in unele pericope eangelice, coningereaca in Iisus in a*aret $umne*eu !nsu'i este pre*ent, in

persoana, si lucrea* m%ntuirea lumii, s-a format si s-a consoliatin r%nul ucenicilor si asculttorilor +i, in mo treptat (In 12, 1&).0stfel, la !nceput s-a cre*ut ca este un profet (In , 14) sau ultimulprofet, superior profeilor anteriori (Mc &, ; L., 7, 1&; 13, 38;apte, 7, 52), ca este un nou Ilie (Mc , 25-27; &, 15; 7, 1&; cf. IDegi, 17, 23-2), mai ales ca se creea ca Ilie a fiinaintemergatorul lui Mesia (Mal., 3, 23), ca este un nou Moise


6/23

(Mc., 2, 28; apte, 3, 22; 7, 32; cf. Ies., , 18), ca este IoanBote*torul !niat (Mc., &, 1&), ca este un om aeerit e$umne*eu prin minuni (apte, 2, 32; L., 2, 14).

Aista momente si fapte ecisie care au contri"uit la !ntrireaacestei coningeri cum ar fi minunile, mrturia lui /etru (In &, &4),scim"area la fata (Mc., 4, 4), si mai ales !nierea +a in mori.ara !noiala ca faptul !nierii a !ntrit si esairsit creina caIisus este Hristosul, iul lui $umne*eu. =enturionul roman

!nsrcinat cu pa*a morm%ntului, care n-a aut alte argumenteec%t semnele firii ce au !nsoit eenimentul rstignirii, a pututspune, #=u aerat, iul lui $umne*eu era 0cesta # (Mt., 27,5). Iar 0postolul :oma, up ce constata realitatea faptului

!nierii, eAclama #$omnul meu si $umne*eul meu# (In 28, 26)./e e alta parte, a'a cum reiese in unele teAte, Iisus!nsu'i

+i-a reenicat slu9irile mesianice, recunosc%n in mo escis cal este Hristos-Mesia. $up ce cite'te in sinagoga in a*aret unteAt in profeia lui Isaia (2, 7), Iisus concie #0st*i s-a

!mplinit +criptura aceasta in urecile oastre# (Lc., , 21). Inconor"irea cu femeia samarineana, up ce aceasta Ii spune #Ftim ca a eni Mesia care se ceam Hristos; c%n a eni,

0cela ne a esti noua toate#, Iisus ii rspune #u sunt, =el ceor"esc cu tine# (In, 25--2&). La !ntre"area ariereului #'ti tuHristosul, iul =elui "inecu%ntatJ#, Iisus rspune #u sunt#(Mc., 1, &1-&2). /rin urmare, nu eAista nici o !noiala ca Iisus afost con'tient si conins e aceasta e la !nceput. l afirma caeste trimis e :atl (#=ine M prime'te pe Mine prime'te pe =elce M-a trimis pe Mine# - Mt., 18, 8; cf. Mt., 15, 2; Mc., 12, &), caimpartaseste cu $umne*eu aceea'i fire si aceea'i putere si eaceea cere #=reei in $umne*eu si creei in Mine# (In, 1, ).

=iar aca a eitat, in anumite oca*ii, sa spun escis ca leste Mesia, totu'i l a mrturisit toteauna ca are autoritatea lui$umne*eu, ca iu al 0cestuia. ntre"at e autoritile iuaice inIerusalim #$aca tu e'ti Hristosul, spune-o noua fara sfiala, Iisusle-a rspuns


7/23

25). l a lsat ca cei care eeau faptele +ale si cei care ascultacuintele +ale sa se coning in mo li"er.Intre"at e uceniciitrimi'i e Ioan Bote*torul #:u e'ti #=el ce tre"uie sa ina#, sausa a'teptm pe altulJ#, Iisus a rspuns #Mergei si spunei lui

Ioan cele ce au*ii si eei or"ii isi capota eerea si 'ciopiium"la, lepro'ii se curatesc si sur*ii au, morii inia*a si sracilorli se "ineesteste# (Mt., 11, 3, 5).

/e temeiul acestor marturii si oe*i, apostolii si mareama9oritate a asculttorilor +i au cre*ut ca acest Iisus in a*areteste #=el ce tre"uie sa ina# (Mt. 11, 3), Mesia cel a'teptat. $eaceea, mesianitatea lui Iisus face parte in mrturisirea ecreina a Bisericii primare #=ine este mincinosul, aca nu cel ce

tagauieste ca Iisus este Hristos J# (I In, 2, 22). +f%ntul =iril alIerusalimului spune ca gre'eala iueilor in remea M%ntuitoruluiconsta tocmai in aceea ca ei, e'i recunosc ca l este Iisus, nuamit ca acest Iisus este Hristos Mesia (Cateheza >, 1).

$ar mesianitatea lui Iisus proine, pentru autorii oului:estament, in umne*eirea +a. l este Mesia, ca iul lui $umne*eu (Mc., 1, &1-&2). $in acest punct e eere, poate cel maisemnificati nume al lui Iisus este #manuel#, eoarece acesta

arata ca l este nsu'i $umne*eu enit in persoana in mi9loculoamenilor, ca faptele +ale sunt fapte ale reelaiei lui $umne*eu.0ceasta a fost creina comuna in popor, creia icoim ii aeApresie #Da"i, 'tim ca e la $umne*eu ai enit inaator, nimeninu poate face aceste minuni, pe care le faci :u, aca nu este$umne*eu cu el# (In, 3, 21). l a mrturisit escis #


8/23

fguit e profei si a'teptat e poporul ales, ci si !ncoronareaumanitarii si ciar a creaiei, care l ore'te si l a'teapt e laincepultul ei. =el int%i 0am a fost creat in eerea #ultimului#

0am (Dom., 5, 1 i =ol. 3, 4-18), e aceea !ntruparea este o

consecina a creaiei (=ol., 1, 17; r., 1, 3), up cum opera +aistorica rascumparatoare este plinirea si consecina operei +alecreatoare (=ol., 1, 15, 17, 16).

Iisus Hristos a artat ca esena misiunii +ale este m%ntuirea,o noiune "i"lica mai ece, creia l ii a o semnificaie noua,cuprin*toare #iul Hmului n-a enit ca sa piar sufletele, ci casa le mintuiasca# (Lc. 4, 55). In oul :estament, m%ntuirea estelegata e persoana si opera lui Iisus Hristos si consta in aucerea

creinciosului la o iata noua, in comuniune cu $umne*eu inHristos. M%ntuirea !nseamn recuperarea sensului spiritual si aconinutului plenar al eAistentei #=e-i a folosi omului, aca acistiga lumea !ntreaga, iar sufletul sau !l a piereJ +au ce a aomul in scim" pentru sufletul sauJ# (Mt., 1, 2&). $aca pcatuleste o stare e iminuare si e e*"inare interioara, care ine inruptura comuniunii cu $umne*eu (In, 4, 1&, 31), m%ntuirea este oplintate a eAistentei care ine in arul si iu"irea e $umne*eu.$e aceea noiunea e m%ntuire, mai ales in angelia up

Ioan, este pusa in legtura cu o alta noiune "i"lica si anumeaceea e iata. #Intorule "un, ce "ine oi face, ca sa am iatae'nicaJ# (My., 14, 1&). Iisus Hristos este insasi sursa ieiiumne*eie'ti #=ci precum.:atal are iata in +ine, a'a I-a at siiului sa ai" in +ine# (In, 5, 2&). $umne*eu L-a at pe iul +auca lumea sa ai" iata in iata +a (In, 3, 1&). I este cel ce aiata (In, 5, 21), pentru ca #in l locuie'te, trupe'te, toataplintatea umne*eirii# (=ol., 2., 4).

$ar #calea care uce la iata# (Mt., 7, 1) este calea 9ertfeiIisus a artat ca m%ntuirea ca si iata este un act e 9ertfa #=cicine a oi sa-si scape iata o a piere# (Mt., 1&, 25) .

In legtura cu /atimile, rstignirea, moartea, !nierea, lui Iisus?ristos, tre"uie su"liniate urmtoarele aspecte principale


9/23

Iisus a cunoscut rumul ieii +ale si a fost con'tient cafaptele si estinul +au (In, 14, 17) fac parte in oia :atlui (L., 2,5-7). l !nsu'i a preestit e mai multe ori /atima +a (Mt., 1&,21; 17, 22-23; 28, 17-14 si paral.) si a consierat 9ertfa ca singura

cale e a rea iata aerata acestei lumi #+i, up cum Moisea inaltat 'arpele in pustie, a'a tre"uie sa +e -inalte iul Hmului, catot cel ce cree in l sa nu piar, ci sa ai" iata e'nica# (In, 3,1; cf. 12, 3). $e aceea, apostolului /etru care Ii ceruse sarenune la rumul 9ertfei ii spune #napoia Mea, satano# (My., 1&,23). $e'i fara e pcat (I /t., 2, 22-23) e'i fara nici o ina in fataautoritarilor ciile (e*i afirmaia lui /alat - L., 23, 14; cf Mt, 27, 2;In, 11, ; 16, 36), Iisus a acceptat in mo Ii"er si real sa sufere,consier%n ca moartea +a este o 9ertfa e isp'ire ausa lui

$umne*eu pentru toi oamenii #l a gustat moartea pentru fiecareom# (r., 2, 4).

Iisus a cunoscut sensul soteriologic al misiunii +ale si!neose"i aloarea m%ntuitoare a 9ertfei +ale. l a 'tiut ca rostul!ntruprii +ale este acela e a eli"era lumea e pcat si e a-i ao iata noua prin !nfr%ngerea morii. l a 'tiut ca slu9irea +aconsta tocmai in a cema pe pacatosi la m%ntuire (Mc.. 2, 17), ina cuta si a m%ntui #oaia cea pieruta# (L.,14, 12). $ar l a

cunoscut ca m%ntuirea nu este cu putina ec%t prin moartea +a sie aceea a primit-o e "una oie. $e'i ucenicii oiau sapregteasc /astele iuaic, iniiat in gipt, Iisus a eenit#/astele# nostru, prin cinstitele Lui /atimi (I =or., 5, 7). $e fapt, pecruce se reali*ea* scopul !ntruprii +ale #u tre"uie, oare, caHristos sa ptimeasc acestea si sa intre in slaa +a J# (L., 2,2&). M%ntuirea noastr s-a prous in lupta irecta pe care Iisusus-o cu moartea, pe cruce #0cum este 9uecata acestei lumi;acum stp%nitorul lumii acesteia a fi aruncat afara# (In, 12. 31).

In /atimile +ale, Iisus a artat ca esena ieii si a m%ntuiriiconsta in smerenie, elaie si ascultare esairsit fata e$umne*eu. #In *ilele trupului +au, l a aus, cu strigat si culacrimi, cereri si rugciuni c%tre =el ce putea sa-L mintuiasca inmoarte si au*it a fost pentru elaia +a si, e'i era iu, a inatat


10/23

ascultarea in cele ce a ptimit si esairsinu-+e, +-a facuttuturor ce-L asculta pricina e m%ntuire# (r., 5, 7-4). /atimile aufost in acela'i timp si momentul proslairii +ale. Momentele in+aptamina Mare sunt ca niste trepte pe scara escoperirii lui

$umne*eu in trupul lui Iisus.Lupta cu moartea pe crucea olgotei n-a fost un accient sau

o infringere, ci o "iruinta. $e aceea !nierea ramine momentulsuprem al proslairii iului si al reelaiei umne*eirii +ale #$umne*eu L-a !niat e*legin urerile morii, intrucit nu era cuputina ca l sa fie tinut e ea# (apte, 22).

nierea este eenimentul central care a ecis creina

apostolilor in iinitatea lui Iisus (My. 26, 17), precum siintemeierea Bisericii #$aca Hristos n-a !niat, *aarnica estepropoauirea noastr, *aarnica este si creina oastra# (I =or.,15, 1). $up Iniere, apostolii au inteles efiniti si plenar cineeste Iisus Hristos si ce semnificaie are opera +a. #0cest Iisus, pe=are $umne*eu L-a facut $omn si Hristos" (apte, 2, 3&), aeenit #piatra in capul ungiului# (apte, , 1) a Bisericii,poporul oului Legamint, pe care apostolii au *iit-o upa=inci*ecime, ca trup tainic al $omnului, prin puterea $uului +fint.

$upa inierea +a, timp e 8 e *ile (apte, 1, 3) Iisus ramineimpreuna cu apostolii sai pe care ii pregateste pentru misiune inlume, fagauinu-le puterea $uului +fint. In acest rastimp, incentrul preicii +ale reine tema Imparatiei lui $umne*eu,

0postolii au fost trimisi anume sa propoauiasca apropiereaimparatiei lui $umne*eu (apte 14, 6), $esigur, actiitateaapostolilor face parte in iconomia $uului +fint in Biserica, incare 1isusle-a increintat un rol unic (Mt, 1, 6).

angelistul Luca arata ca timp e patru*eci e *ile upainiere, Iisus a ramas impreuna cu apostolii, inatinu-i espreimparatia lui $umne*eu, in asteptarea trimiterii $uului +fint pesteei (apte, 1, 2-5), Iisus Hristos sfirseste iata si actiitateapaminteasca inaltinu-se cu trupul la cer (Lc., 2, .51; apte, (4-11), une sta e-a reapta :atalui (apte, 2, 33-3). l a fagauit


11/23

apostolilor +i c la sf%rsitul lumii acesteia a eni iar'i plin esla (II /t., 3, ; I In, 2, 26) + 9uece pe cei ii 'i pe cei mori,care or !nia cu trupul oat cu enirea +a !ntru slaa, 'i ssepare pe cei "uni e cei ri (Mt 25, 31-&; Mc 7, 36). $e aceea,

#*iua $omnului# (0mos, &, 16) a fi pentru unii *iua 9uecatii (Mt18, 15; I =or 3, 13), sau #*iua miniei lui $umne*eu# (Dom,.2, 5),iar pentru alii #*iua eli"errii# (f., , 38).

Intorc%nu-se !n Ierusalim, apostolii crora li s-au alturat#femeile#, Maria, mama lui Iisus 'i fraii Lui (apte, 1, 1) 'i aliucenici - erau !n a'teptarea sr"torii =inci*ecimii 'i a pogor%rii$uului +f%nt (apte, 2, 1, 5). (=inci*ecimea era una in marilesr"tori ale poporului iueu sta"ilit pentru a comemora primirea

Legii pe Muntele +inai, care se pr*nuia !n Ierusalim, !n remeaseceri'ului, la cinci*eci e *ile upa /a'ti), =inci*ecimea aeenit sr"toare cre'tin eoarece acum se !nt%mpla "ote*ulcu $uul +fint asupra apostolilor (apte, 2, ) 'i eci are loc

!ntemeierea Bisericii cre'tine, ca :rup al lui Hristos 'i templu al$uului +f%nt.

FIUL LUI DUMNEZEU - FIUL OMULUI

@na intre temele ma9ore ale teologiei cre'tine contemporaneeste aceea a ntruprii iului lui $umne*eu. 0ceasta pentru c !ncre'tinismul, contemporan se anali*ea* in nou otr%rileristologice ale +inoaelor ecumenice, !n perspectia ultimelorcercetri, ar 'i pentru faptul c sectele raionaliste ie'ite inprotestantismul e up Deform au a9uns la o maturi*are anume,care le !mpinge spre gnosticism a"erant, spre ere*ie. Mai !nt%i,tre"uie spus, preocuparea e marile pro"leme teologice nu esteniciecum lsat la o parte e astfel e secte ci, intr-o orina ea emonstra creincio'ilor lor ca 'i fr teologia ce se esprinein +f%nta :raiie 'i in :raiia "isericeasc !n general se poatea9unge la aerul e crein, ele a"orea* ierse ogme ale


12/23

Bisericii, trat%nu-le !ntr-un mo cu totul eformat. @na intreaceste ogme strict crestine 'i "i"lice noutestamentare esteaceea espre !ntruparea iului lui $umne*eu. 0%n !n eereimportanta eose"it a acestei ogme, ca 'i aprarea ei !n faa

teninelor contemporane raionaliste intenion%n s o eAplice!ntr-un mo cu totul eformat, ne om referi !n cele e mai 9os laconinutul teologic, importana eclesiologic 'i soteriologic aacestei ogme !n iaa Bisericii HrtooAe 'i a creincio'ilorortooc'i.

I. Fiul lui u!ezeu - Fiul #!ului . iliaia iina a fostintre*rit !n religiile antice, !n %rtutea reelaiei primoriale. $incau*a pcatului strmo'esc, aceasta !ntre*rire nu s-a putut

esprine e moelul uman. $e aceea, !n ecile religii, filiaiaiin era pus pe seama unor icii ale *eilor sau pe seama unororine ale acestora e a o"%ni usor progenituri capa"ile s le

!neplineasc! poruncile, s s%r'easc fapte miraculoase pentrua umili pe rK9ma'ii *eilor sau pentru a spori cultul lor. n alte ca*uri- ca e eAemplu la 9apone*i sau la cine*ii antici - filiaia iinera socotit ca temelie a organi*rii sociale, sueranul fiin piatrae legtur intre lumea pm%ntean 'i lumea *eilor. Aemplelee acest fel se pot !nmuli prin referiri la mitologia greac, mai

putin prin referiri la aceea a rom%nilor, ar foarte u'or prin referirila mitologia popoarelor primitie. $e'i amnuntele s-ar puteaprea interesante - a'a cum 'i sunt ele socotite e uniifenomenologi ai religiilor -, ele nu se potriesc !n meiul semitic 'i

!n special !n cel e"raic inainte e ntruparea M%ntuitorului. sterept ca uneori se face o referire mai puin temperat lasimilaritile in ierse religii atunci c%n este or"a epreestirea a'terii M%ntuitorului, ar aceste referiri nu iau !nseam - a'a cum nu o fac nici teninele raionaliste in

cretinismul contemporan - spiritul e"raic profun monoteist,amplificat e situaia estul e special !n care se afla ara+f%nt !n prea9ma eenimentului a'terii lui Iisus. @rm%nineaproape acest spirit monoteist trecut prin filiera profetismului'i susinut e preceptele :orei, om escoperi c ieea e #filiaieiin# era complet neasimilat !n meiul e"raic up !ncercrile


13/23

Maca"eilor e a sala ara e influentele iolatre in 9ur. Ieea efiliaie iin era contrar - cel puin !n aparena - ieii erscumprare, e mesianitate nutrit cu at%ta s%rg uprestaurarea templului in Ierusalim. Fi totu'i, ieea e filiaie

iin tre"uia s-'i fac rum !n meiul e"raic, cu preulreinterpretrii ieii e mesianitate, ceea ce s-a 'i !nt%mplat.

Ieea e !ntrupare iin se afla eAplicit la profetul Isaia#pentru aceasta $omnul Meu a a un semn Iat ecioara alua !n p%ntece 'i a na'te fiu 'i or cema numele lui mmanuel#(Isaia 7, 1). /e e o parte, aici se specific na'terea unui fiu infecioar - lucru cu aerat paraoAal 'i pentru care se folose'telim"a9ul antinomic -, ar se si menioneaa numele pruncului,

mmanuel, aic u!ezeu-e-cu-oi . $aca antinomia #fecioar-fiu# este e omeniul tainei, numele $!auel este c%t se poate eeAplicit 'i efine'te intrarea lui $umne*eu !n planul uman. +pre ase eita !ns confu*iile cu iersele teorii antice espre apariiatemporar !n trup a iinitilor, aici se specific precis cmmanuel ( I!!auel!n e"raica) se a na'te !n moul cel maicurat 'i mai nepctos posi"il, prin na'tere in ecioar. ient,

!n ocii unui eApert !n comentarii asupra


14/23

ntruparea are ca preceent na'terea in eci a iului in:atl. 0 nu meniona acest lucru - acest aer religios - ar

!nsemna s ocolim una in laturile eseniale ale pro"lemei. ntr-aer, filiaia lui $umne*eu-=u%ntul fa e :atl - 'i numai fa

e :atl - ram%ne un mister e neeAplicat !ntruc%t ea !ntrece oriceputere omeneasca e ptrunere 'i !nelegere. n starea e filiaiefa! e :atl, iul !'i pstrea* eofiinimea cu :atl 'i cu $uul

!ntruc%t ousianitatea iin nu este aria"il !n funcie e/ersoane. 0stfel, a%n aceea'i ousianitate, /ersoana iin nuse mic'orea*a !n faa altei /ersoane iine, ar nici nu !nguie oiminuare !n raport cu creaia. /e e o parte, ousianitatea iinsau eofiintimea se eose"e'te e conceptul uman e eofiinime

!ntruc%t eofiinimea uman nu poate eAista !n stare a"solut-

at fiin na'terea in tat 'i in mam cu trup pm%ntesc -, iarpe e alt parte ca ousianitatea sau eofiinimea iin esteimpercepti"il in punct e eere uman. =unoa'terea ousianitiiiine este posi"il numai prin reelarea iin. Hr, reelareaiin efectuat !n


15/23

a'a cum o eeau unii contemporani iuei. Fi, !ntr-aer, enirea!n sla a lui Mesia ( %arousia tes do&es ) a rmas singuracceptat e mo*aici. :otu'i, a'a cum ne-o arta oul :estament,iul lui $umne*eu a ales o artare enotic pentru a se escoperi

oamenilor, ar una cu totul eose"it e cele imaginate !n altereligii ale lumii. +tarea e a"solut filiaie fa e :atl nueAcluea !n nici un cip reelarea enotic 'i, e aceea, iul lui$umne*eu a ales-o pe aceasta pentru icoana m!ntuirii. $easemenea, firea uman, e'i c*ut prin pcatul strmosesc, nueenise complet refractara fa e iin. =a oa, $umne*eua !nceiat Legm%nt cu omul, e'i a eAistat mereu posi"ilitatea caomul s nu-'i in toteauna cu%ntul, mai ales in cau*asuccesiunii generaiilor si a uitrii sau respingerii "inefacerilor

ecurg%n in !nceierea Legm%ntului. ncreereaumne*eiasc !n om se manifest pe tot parcursul perioaei ceprecee !ntruparea iului, iar actul !ntruprii este tocmai eApresiacea mai !nalt a creincio'iei lui $umne*eu faa e fguinaat prin Legm%nt. n %rtutea acestei creincio'ii, a lui$umne*eu 'i nu a omului, se fac 'i preci*rile profetice priinna'terea M%ntuitorului in cine, c%n, cum etc. =u alte cuinte,filiaia iin este mereu escis filiaiei umane @nuia 'i

0celuia'i iu al :atlui. $ar !ntre o filiaie 'i cealalt eAist unele

eose"iri 'i asemnri, care se pot scoate !n relief in cele ceurmea*.

II. Fiul lui u!ezeu. n


16/23

!ntre*re'te !ns prin legtura intre $umne*eu 'i poporul ales,legtur asemenea legturii e familie, une recompensele 'ipeepsele, !nrumarea 'i sfatul nu !ncetea* nici !n cele maiificile situaii. $ar poporul ales nu era, !n sine, fiu al lui

$umne*eu, ci un popor in care s se nasc cu trup Mesia, @nsullui $umne*eu, iul nscut in eci fr e trup in :atl. 0cestfapt eine eAplicit !n oul :estament.

:eAtele noutestamentare a"un !n amnunte istorice 'ireligioase cu priire la ntrupare. +e insist !ns foarte frecentasupra filiaiei iine a lui Iisus, iul lui $umne*eu !ntrupat. +e potface referiri la urmtoarele teAte specifice #a a na'te iu 'i eicema numele Lui Iisus, cci l a m%ntui poporul +u e pcate#

(Mat. 1, 21); #Fi iat glas in ceruri care a *is 0cesta este iulMeu iu"it !ntru =are am "ineoit# (Mat. 3, 17); #=e este nou 'iie, Iisuse, iul lui $umne*euJ# (Mat. 6, 24); #:oate Mi-au fostate e ctre :atl Meu 'i nimeni nu cunoa'te pe iul, ec%tnumai :atl, nici pe :atl nu-l cunoa'te nimeni, ec%t numai iul 'icel cruia a oi iul s-i escopere# (Mat. 11, 27); #Dspun*in,+imon /etru a *is #:u e'ti ?ristosul, iul lui $umne*eu celui iu#(Mat. 1&, 1&); #=u aerat iul lui $umne*eu este 0cesta# (Mat.11, 27); #Fi uurile cele necurate, c%n !l eeau, ceau

!naintea Lui 'i strigau, *ic%n :u e'ti iul lui $umne*eu# (Mc. 3,11; compara cu 5, 7); #Iar'i l-a !ntre"at ariereul 'i I-a *is 'ti :u?ristosul, iul =elui "inecuintatJ Iar Iisus a *is u sunt...# (Mc.1, &1-&2); #0cesta a fi mare 'i iul =elui /rea!nalt se a cema;$omnul $umne*eu !i a a Lui tron lui $ai, tatl su# (Lc. 1,32); #...+f%ntul =are +e a na'te in tine, iul lui $umne*eu se acema# (Lc. 1, 35); #Iar ei au *is toti 0saar, :u esti iul lui$umne*euJ +i l a *is catre ei


17/23

at in mina Lui... =el care cree in iul are iata esnica; iar celcare nu asculta e iul nu a eea iata, ci minia lui $umne*euramine peste el# (Ioan 3, 35-3&); #0 raspuns eci Iisus si le-a *is

0earat, aearat *ic oua iul nu poate sa faca nimic e la

+ine, aca nu a eea pe :atal facin; caci ce face 0cela,acestea le face si iul intocmai. (=aci :atal iu"este pe iul si-iarata toate cite face si lucruri mai mari ecit acestea Ii a arata, caoi sa a mirati. =a precum :atal scoala mortii si le a iata,

9uecata a at-o iului, ca toti sa cinsteasca pe iul, precumcinstesc pe :atal. =el care nu cinsteste pe iul nu cinsteste pe:atal care L-a trimis... 0earat, aearat *ic oua, ca ine ceasulsi acum este, cin mortii or au*i glasul iului lui $umne*eu si ceicare or au*i or inia. =a precum :atal are iata in +ine, asa I-a

at si iului sa ai"a iata in +ine# (Ioan 5, 14-23 si 25-2&); #=aaceasta este oia :atalui Meu, ca oricine ee pe iul si cree inl sa ai"a iata esnica si u Il oi inia in *iua cea e apoi# (Ioan&, 8); #$espre =el pe =are :atal L-a sfintit si L-a trimis in lume,oi *iceti #:u ulesti, pentru ca am *is iul lui $umne*eu suntJ#(Ioan 18, 3&); #Iar Iisus au*in, a *is 0ceasta "oala nu este spremoarte, ci spre slaa lui $umne*eu, ca prin ea, iul lui $umne*eusa +e slaeasca# (Ioan 11, ); #+i orice eti cere in numele Meu,aceea oi face, ca sa fie slait :atal in iul# (Ioan 1, 13); #...+i

riicin ocii +ai spre cer, a *is /arinte, a enit ceasul/roslaeste pe iul :au, ca si iul sa :e proslaeasca# (Ioan 17,1); #Iar acestea s-au scris, ca sa creeti ca Iisus este ?ristosul,iul lui $umne*eu si, cre*in, iata sa aeti in numele Lui# (Ioan28, 31).

/e linga teAtele noutestamentare in cele patru angelii,inicate mai sus, se mai gasesc si altele in aptele 0postolilor siin pistolele pauline si so"ornicesti. $intre acestea amintim oar

pe urmatoarele, care or"esc irect espre iul lui $umne*euapte 3 ,2&; , 27; 6, 37; 4, 28; rei 1, 2; 3, &; , 1; 5, 6; 7, 26;18, 24; 1 Ioan, 1, 3 si 7; 2 Ioan, 2, 22-2; 3, 6; , 1-15; 5, 5 si 4-13; 5, 28; 2 Ioan 1, 3 si 4 etc.


18/23

iul lui $umne*eu este Logosul, =uintul lui $umne*eu,espre care marturiseste +fintul Ioan angelistul in /rologulangeliei sale. =uintul este intru inceput la $umne*eu, ecifara reo intrerupere in esnicie #La inceput era =uintul si

=uintul era la $umne*eu si $umne*eu era =uintul# (Ioan 1, 1).iul este =el prin care se auce la fiinta intreaga creatie (. 3); leste


19/23

spunea ca iul Hmului se a a in miinile oamenilor si-L or ucie,iar upa ce-L or ucie, a treia *i a inia# (Marcu 4, 31); #Iar Iisusa *is u sunt si eti eea pe iul Hmului se*in e-a reaptaputerii si enin pe norii cerului# (Mc. 1, &2); #Gicin =a iul

Hmului tre"uie sa patimeasca multe si sa fie afaimat e catre"atrini si e catre arierei si e catre carturari si sa fie omorit, iar atreia *i sa inie*e# (Lc. 4, 22); #=aci e cel se a rusina e Mine sie cuintele Mele, e acesta si iul Hmului se a rusina, cin aeni intru slaa +a si a :atalui si a sfintilor ingeri# (Lc. 4, 2&);#/uneti in urecile oastre cuintele acestea =a iul Hmului a fiat in miinile oamenilor# (Lc. 4, ); #...=aci iul Hmului n-a enitca sa piara sufletele oamenilor, ci ca sa le mintuiasca# (Lc. 4,55); #+i i-a *is Iisus


20/23

*is Iisus 0earat, aearat *ic oua, aca nu eti minca trupuliului Hmului si nu eti "ea singele Lui, nu eti aea iata in oi#(Ioan &, 53); #... si cum *ici :u ca iul Hmului tre"uie sa fie inaltatJ=ine este 0cesta, iul HmuluiJ# (Ioan 12, 3).

I


21/23

intelepciunea umne*eiasca a lui Iisus ?ristos, pentru aemonstra celor in 9ur ca nu ar fi fost rept ca Iisus sa senumeasca pe +ine iu al lui $umne*eu si Mesia. $e fiecare atainsa intelepciunea umne*eiasca se arata mai presus e

cuintele omenesti mestesugite. iul si :atal marturisesc impreunaespre Iisus ca $umne*eu si om #u sunt =el ce marturisescespre Mine insumi si marturiseste espre Mine =el =are M-atrimis pe Mine, :atal# (Ioan 6, 16). $oua marturii umne*eiestisunt e a9uns pentru confirmarea umne*eirii lui Iisus; in ceprieste omenitatea, aceasta era atit e eienta incit nu mai aeaneoie e alta emostratie.

=a fiu al lui $umne*eu si iul al Hmului, Iisus ?ristos este

restauratorul firii umane ca*ute prin pacat. irea umana serestaurea*a in l ciar in momentul *amislirii, se inata in noulegea umne*eiasca prin propoauirea angeliei imparatiei siininge mortea in ecursul actiitatii pu"lice a Mintuitorului?ristos. Insusi rumul catre $umne*eu :atal uce prin Iisus?ristos #u sunt calea, aearul si iata. imeni nu ine la :atalecit prin Mine# (Ioan 1, &). Destaurarea firii umane se face apoi,la fiecare ins, prin nasterea e sus, in apa si in $u, prin "ote*(Ioan 3, 3 si 5). Inata upa restaurare incepe urcusul aneoios al

esairsirii, ain rept culme statura lui Iisus ?ristos, a omenitatiiesairsite in iul lui $umne*eu (feseni , 13). #asterea innou# este si ramine ca o cerinta uniersala, ar si ca o garantie ainnoirii fiecarei persoane, in mo i*i"il, in si prin ?ristos. $eaceea inainte e a eeni fiu lui $umne*eu prin ar si frate prinar al lui Iisus ?ristos, creinciosul se face purtator e ?ristos -ristofor -, prin "ote*, si partas al omenitatii restaurate e ?ristos.=a atare, in procesul mintuirii su"iectie, creinciosul este atorsa iasa in starea generala e pacatosenie mostenita prin nastere

in irtutea pacatului stramosesc si sa intre in *iirea noua, a luiIisus ?ristos #$ar reptatea lui $umne*eu ine prin creinta inIisus ?ristos, pentru toti si peste toti, cei care cre, caci nu esteeose"ire. iinca toti au pacatuit si sunt lipsiti e slaa lui$umne*eu; inreptinu-se in ar, cu arul Lui, prinrascumpararea cea in ?ristos Iisus# (Domani 3, 22-2).


22/23

$umne*eu este unul si acelasi pentru toti, pentru toateneamurile pamintului (Domani 3, 24). l este singurul $umne*eu.iul este singurul iu si unul in :reime, alaturi e :atal si e$uul +fint. $e asemenea, omenitatea este una, ca aceea a

iului Hmului, a iului intrupat. Destaurata in ?ristos, omenitatease restaurea*a in Biserica lui ?ristos, caci Biserica este trupul lui?ristos. Hricare maular care se aauga Bisericii, si eine partein ea, este si parte in :rupul lui ?ristos in care umanitateatraieste ca noua creatie. +-ar putea spune ca, pina la un momentat, eApresia #iul Hmului#, ca enumire ce si-o a Insusi ?ristos,este un semn al asumarii Bisericii, e catre ?ristos, in :rupul +aupamintesc urmin a fi transfigurat efiniti la Iniere. =aci acaiul nu poate fi a*ut e creinciosi in esnicie ecit prin Biserica

si prin trupul primit e Mesia la nasterea in ecioara, spirituali*atla Iniere, iul Hmului, Iisus ?ristos este recunoscut in umanitateacuratita e pacat, este inteles si primit e cei care cre. $ar Iisus?ristos primeste la +ine prin $uul +fint, prin +fintele :aine #$eaceea a fac cunoscut ca precum nimeni, grain in $uul lui$umne*eu, nu *ice 0natema fie Iisus - tot asa nimeni nu poatesa *ica $omn este Iisus - ecit in $uul +fint# (I =or. 12, 3). /rinurmare, nu mai putem or"i e iul lui $umne*eu, upa Intrupare,fara a or"i e iul Hmului; iarasi, nu putem or"i e iul fara a

or"i, e fapt, e Iisus ?ristos - Mintuitorul lumii.

C o c l u z i e. Intruparea celei e a oua /ersoane a +fintei:reimi a e*aluit una in tainele care au ramas ascunse multareme creinciosilor cu priire la $umne*eu, anume taina espreeAistenta lui $umne*eu in trei /ersoane, :atal, iul si +fintul $u.umai iul nascut in eci in :atal +-a intrupat, luin cipomenesc. 0stfel, iul lui $umne*eu este cunoscut si ca iul alHmului. :erminologia referitoare la iul nu numai ca este

cunoscuta intru inceput prin irecta comunicare a lui Iisus?ristos, ar ea se si im"ogateste inata cu notiunea espre iulHmului - iul lui $umne*eu intrupat.

=ele oua eApresii iul lui $umne*eu si iul Hmului nu secontra*ic. le proin in gura uneia si aceeasi /ersoane, a lui


23/23

Iisus ?ristos Mintuitorul. le sunt folosite in a"unenta in toateangeliile, iar referirile la #iul lui $umne*eu# sunt pre*ente si inepistole. 0eseori ele sunt insotite e cuintul #iul#, inteleginu-se iul lui $umne*eu. ste posi"il ca eApresia #iul Hmului# sa fie

un aramaism care nu a putut fi reat in greceste ecit printr-otranspunere leAicala irecta, lipsin termenul aecat pentrutraucere in lim"a greaca. Hricum, utili*area celor trei eApresii -iul lui $umne*eu, iul si iul Hmului - se raporta numai la Iisus?ristos, care le-a si rostit cel intii.

0tit espre iul lui $umne*eu cit si espre iul Hmului ca unasi aceeasi /ersoana, Biserica s-a increintat e la +fintii 0postoli.Lor li s-a comunicat e catre Mintuitorul ?ristos ierse taine ale

cunoasterii e $umne*eu, aceste taine au fost preluate si pastratecu sfintenie e catre Biserica primara care, la rinul ei,comentinu-le si eAplicinu-le, le-a transmis Bisericii uniersale.@na in garantiile autenticitatii eApresiilor #iul lui $umne*eu# si#iul Hmului# o constituie, pina asta*i, faptul ca ele sunt parte inangelii si ca sunt eose"it e a"unente in ialogurile irecteintre Iisus si 0postoli sau intre Iisus si carturari si farisei.

/rin eApresia #iul lui $umne*eu#, atri"uita +iesi, Mintuitorul

?ristos a marturisit ca este iul :atalui, ar a si e*aluit saureelat raportul intre :atal si iul in +finta :reime. /rin cealaltaeApresie, #iul Hmului#, Mintuitorul ?ristos reelat intreaga intrarea iului in umanitate, prin nastere in femeie. Dealitatea intrupariieste marcata prin aceeasi repetata marturisire a lui ?ristos espre+ine. /e temeiul celor oua marturii, Biserica a cre*ut ea insasi sia transmis si creinciosilor ei intoteauna creinta ca iul lui$umne*eu este iul Hmului, Mesia, ?ristosul fagauit si asteptat.Hrice interpretare unilaterala sau eformata espre Iisus ?ristos -

iul lui $umne*eu, iul Hmului - care in afara ortooAiei Bisericii,uce la ere*ie. $e aceea, pina asta*i, Biserica HrtooAamarturiseste eplin ca iul lui $umne*eu este iul Hmului.

persoana divino-umana a mantuitorului

Documents