pedagogia experimentală

7/26/2019 Pedagogia experimentală

http://slidepdf.com/reader/full/pedagogia-experimentala 1/7

Pedagogia experimentală

Cuvinte cheie: experiment, spirit ştiinţific experimental, pedotehnie, scala metrică;

Pedagogi reprezentativi: Ernst Meumann, Wilhelm August Lay, Alfred Binet;

pre sf!rşitul secolului al "#"$lea pedagogiei i$au fost aduse numeroase critici,

reproş!ndu$i$se caracterul speculati%, faptul că era lipsită de rigoare şi limitată să

deducă din principii filosofice opinii despre educaţie, neconfirmate prin metode

ştiinţifice& Astfel, ca reacţie critică faţă de pedagogia filosofică, a apărut pedagogia

experimentală&

#niţiatorii experimentalismului 'n domeniul educaţiei considerau că pedagogia %a

de%eni cu ade%ărat ştiinţă doar 'n momentul 'n care toate te(ele sale %or fi formulatesau confirmate cu a)utorul experimentului şi 'n afara influenţelor filosofice&

Această idee, a unei pedagogii *a(ate pe aplicarea metodologiei ştiinţelor exacte,

este 'nsă mai %eche, apăr!nd odată cu raţionalismul secolului al "+###$lea& n acest

sens, se poate e%oca şcoala experimentală de la -essau, creată 'n .//0 de Basedo1&

2rima şcoală experimentală care purta acest nume, se pare că a apărut 'nsă la Londra,

'n .//3, fiind deschisă de -a%id Williams&

n secolul al "#"$lea mulţi oameni ai %remii 45ant, pencer, 2estalo((i, 6er*art7resimţeau necesitatea de a experimenta, dar aceste 'ncercări au ţinut mai degra*ă de

un intuiţionalism al experienţei pedagogice trăite, care urmărea să aplice 'n practica

educaţională concepţii, principi şi metode noi, dec!t un efort experimental riguros&

n .8/9, la Leip(ig, W& Wundt a deschis primul la*orator de psihologie

experimentală, apoi 'n .88:, h&<i*ot a organi(at un la*orator similar la or*ona&

Astfel, la 'nceputul secolului al "#"$lea, existau c!te%a yeci de la*oratoare similare

'n =A, 'n care se studiau> percepţia, memoria, timpii de reacţie, 'n%ăţarea şi

re(ol%area de pro*leme?2sihologia se desprinde astfel, de ultimele legături care o

mai menţineau 'n dependenţă de filo(ofie&

2edagogia experimentală, s$a orientat la 'nceput, 'ndeose*i asupra cercetării

personalităţii copilului, consider!ndu$se că nu este posi*ilă efectuarea unor

experimente ample asupra educaţiei, fără o cunoaştere adec%ată a ele%ului&

n primele sale 'ncercări, pedagogia experimentală a a)uns la re(ultate

fragmentare şi eclectice, deoarece lipsea o concepţie filosofică care să permită o

interpretare unitară a datelor o*ţinute& nsă, ea a adus o contri*uţie importantă la



de(%olatrea pedagogiei, deschi(!nd calea utili(ării experimentului şi al altor tehnici de

cercetare şi leg!nd mai str!ns cercetările pedagogice de cele psihologice&

@ofondatorii pedagogiei experimentale au fost> Ernst Meumann, Wilhelm August

Lay şi alţii&

Ernst Meumann.8$.9.:



Meumann critica pedagogia tradiţională pentru caracterul său speculati%, a*stract

şi pentru lipsa unei fundamentări empirice, propun!nd 'n locul ei o pedagogie ,,de

terenC susţinută de fapte, o*ser%aţii şi experimente& Acesta spunea că ,,2edagogia nu

este nici psihologie aplicată, nici etică aplicată, nici logică& Ea este fără 'ndoială o

ştiinţă de sine stătătoare, ştiinţa despre realitatea educati%ă 4Meumann, E&, 2relegeri

introducti%e 'n pedagogia experimentală şi *a(ele ei psihologice, p&97&

n concepţia lui Meumann, nu toate pro*lemele pedagogice pot fi supuse

experimentului, cea a finalităţilor educaţiei, de exemplu, presupune o a*ordare

filosofică& Ea poate 'nsă să %alide(e corelaţia acestor finalităţi cu legile generale ale

de(%oltării copilului sau să sta*ilească cele mai *une căi de reali(are a lor&

n opinia lui meumann, experimentul este ,,o o*ser%are perfecţionată şi ridicată

la un ni%el superior deoarece orice experiment urmăreste cunoaşterea fenomenelor

care urmea(ă a fi cercetate pe *a(a o*ser%ării lor, 'n condiţii perfect

controla*ileC4#*idem, p&::7&

@hiar dacă Meumann considera că experimentul pedagogic este o aplicare a

experimentului psihologic asupra şcolarului, el reali(ea(ă 'n mod explicit, distincţia

dintre cele două tipuri de experimente, consider!nd că cel pur pedagogic se

deose*eşte de cel psihologic prin faptul că ,,tinde să %erifice %aloarea unor metode pedagogice sau %aloarea didactică a unor materiale folosite 'n timpul predării, prin

experimentarea lor 'n condiţii perfect controla*ileC4#*idem, p&37&

Ernst Meumann are meritul de a fi promo%at cu fermitate şi consec%enţă

introducerea spiritului ştiinţific experimental 'n a*oedarea pro*lemelor educaţiei, 'ntr$

o epocă 'n care g!ndirea pedagogică era 'ncă dominată de concepţii filosofice&



Wilhelm August Lay

186!1"6



Wilhelm August Lay a utili(at experimentul, o*ser%aţia sistemică şi statistica

pentru cercetarea pro*lemelor instruirii şi educaţiei şcolare& Lucrarea sa, ,,-idactica

experimentalăC a fost considerată mai degra*ă un manual de psihologie, a*ordările

sale fiind preponderent de factură psihologică&

n opinia lui Lay, educaţia 'nseamnă efort conştient, coordonare a de(%oltării

spiritului şi corpului, 'n concordanţă cu ştiinţele normati%e; Ea este o conducere

normati%ă a e%oluţiei fiinţei umane& nsă normati%itatea educati%ă este relati%ă,

'ntruc!t tre*uie să se diferenţie(e 'n raport cu %!rsta copilului&

Educaţia este pentru Lay o ,, diri)are amăsurată %aloriiC cu scopul reali(ării

unei ,,personalităţi amăsurate %aloriiC 'ntr$o lume a %alorilor& otodată, el promo%ea(ă

'n domeniul educaţiei o teorie *iologică mecanicistă, care consideră că orice contact

al unui organism cu lumea, pro%oacă o reacţie, care se compune din percepere,

prelucrare şi reacţie&

Lay consideră că scopurile educaţiei tre*uie sta*ilite doar după o *ună

cunoaştere a copiilor şi reali(ate pe diferite trepte sau perioade de %iaţă& El le cere

educatorilor să utili(e(e metode adaptate %!rstei, sexelor, tipologiilor psihologice, a

ni%elurilor şi profilelor de şcoli& -e asemenea, el propune ca 'n şcoală să se extindă

acti%ităţile practice ale ele%ilor, utili(!ndu$se forme c!t mai %ariate> munca manuală,

modela)ul, desenul, dramati(ările, mu(ica, dansul, etc& el consideră că toată educaţia

tre*uie să$l pregătească pe copil pentru reacţii adec%ate faţă de mediu, deci pentru

acţiune&

Wilhelm August Lay s$a remarcat printr$o pledoarie con%ingătoare cu pri%ire la

necesitatea unei pedagogii experimentale şi creionarea principalelor sale direcţii de

acţiune&



Al#red $inet

18%&!1"11



Alfred Binet a fost unul dintre cei mai fer%enţi promotori ai pedagogiei

experimentale& n concepţia lui, pedagogia este 'nainte de toate pedotehnie, o ştiinţă

despre tehnica creşterii copiilor, formată pe *a(a psihologiei infantile, dar

constituindu$se autonom de psihologie& n sarcinile sale, acesta spune că ,,=n

'n%ăţăm!nt este rău dacă lasă ele%ul nemişcat ţi inert; tre*uie ca 'n%ăţăm!ntul să fie un

lanţ de reflexe inteligente, pornind de la 'n%ăţător, merg!nd la ele% şi re%enind la

'n%ăţător; tre*uie ca un 'n%ăţăm!nt să fie un stimulent, determin!nd pe ele% să

acţione(e şi cre!nd la el o acti%itate inteligentăC4Binet, A&, #dei moderne despre copii,

p&087&

2edagogul a%ansea(ă cu un nou concept, cel de eficienţă a 'n%ăţăm!ntului, care

poate fi do*!ndit cu a)utorul unor pro*e standard pentru o clasă de ele%i& n urma

cercetărilor sale a a)uns la conclu(ia că ele%ii do*!ndesc cunoştinţe prin acti%itate

proprie& n scopul sta*ilirii dimensiunilor funcţionale ale g!ndirii Binet concepe o

schemă tridimensională, ale cărei elemente definitorii sunt direcţia, adaptarea şi

corecţia&

2entru educarea inteligenţei, el propune exerciţii de ,,ortopedie mintalăCcare pot

ser%i asimilării oricărei cunoştinţe& 2entru o fundamentare ştiinţifică a teoriei asupra

educaţiei Binet pre(intă 'n lucrarea sa ,,LDetude xperimentale de lDinteligenceC4.9F37

pro*e şi tehnici speciale, apte să permită măsurarea tuturor funcţiilor psihice&

Lucrările lui Binet pri%ind diagnosticarea %!rstei mintale au determinat

numeroase cercetări, scala metrică fiind 'ntregită şi reprofilată de o serie de

cercetători&

Alţi promotori străini ai pedagogiei experimentale au fost> <& Lochner, <& Buyse,

E& horndiGe, @&6& Hudd?&

n <om!nia, pedagogia experimentală a fost promo%ată de> Iicolae +aschide,

Jrigore a*acaru, +ladimir Jhidionescu, Klorian tefănescu Joangă, -imitrieodoran&

$i'liogra#ie:

Al*ulescu, #on, -octrine pedagogice, E&-&2&, Bucureşti, FF/

@ucoş, @onstantin, #storia pedagogiei> #dei şi doctrine pedagogice fundamentale,

Editura 2olirom, #aşi, F..

tanciu, #on, Jhe&, istorie a pedagogiei uni%ersale şi rom!neşti p!nă la .9FF,

E&-&2&, Bucureşti, .9//& tudent> -!r(u #ulia Maria

pedagogia experimentală

Documents