Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic este un acord de asociere pe care Uniunea Europeană l-a încheiat cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Belarus[1]. Acest proiect a fost inițiat de Polonia și Suedia în 2008. Primul summit-ul a avut loc la data de 7 mai 2009 la Praga.

Uniunea Europeană a încheiat un acord de asociere cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Belarus, în ideea de extindere către Est. Parteneriatul a fost discutat în Consiliul European la data de 20 iunie 2008.[2] Cehia a susținut această prpunere, în timp ce România și Bulgaria s-aiu temut că Formul Mării Negre pentru Parteneriat și Dialog și Organizația Cooperării Economice a Mării Negre ar puteafi subestimate.

Germania, Franța și celelalte state occidentale nu au fost prea fericite cu ideea că Partenriatul Estic ar putea fi văzut ca o piatră de temelie pentru calitatea de membru (în special pentru Ucraina), în timp ce celelalte state estice au primit această idee.[3] Partenriatul Estic a fost oficial lansat când Cehia a invitat celor șase state membre ale inițiativei. Rusia a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să spagă zona de influență rusă, pe care Ue a negat-o, spunând că ei doar "răspundea cererilor țărilor".

În 2013, a întrebat cele șase state la Summitul de la Vilnius dacă vor să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Rusia a avertizat Ucraina că dacă semnează acordul, nu va mai avea acces la piața rusă, fapt care ar aduce daune de peste 10 miliarde de dolari. În urma acest presiuni, țările care au semnat acordul au fost doar Georgia și Republica Moldova.

Membri[modificare]

Parteneriatul Estic conține fostele state ale Uniunii Sovietice: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană. Au fost discuții privind faptul de a include sau nu Belarusul, deaorece Uniunea Europeană considera a fi dictatură în acest stat. Belarusul a fost invitat să participe în cele din urmă, chiar dacă Rusia îl influența foarte mult.

Pe 30 septembrie 2011, Belarusul a decis să refuze acest parteneriat din cauza: "înlocuirii" principiilor pe care a fost construit acum doi ani.[4] Totuși după trei zile Ministrul de Externe, Sergei Martynov, a anunțat revenirea la acest parteneriat.

Începând din 2004, odată cu extinderea UE, se dezvoltă o relaţie din ce în ce mai profundă între Uniune şi tările situate la frontiera sa estică. Scopul este de a apropia aceşti vecini şi de a susţine eforturile acestora în domeniul reformelor economice, sociale şi politice. Şase dintre aceştia, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina participă în una dintre cele mai noi iniţiative politice ale UE, Parteneriatul Estic. Aceasta caută să ofere asistenţă pentru reformele socio-economice din Statele Partenere, facilitându-le procesul de apropiere şi de convergenţă faţă de UE.

Acordul de Asociere

Este un nou tip de acord contractual care va înlocui Acordurile de Parteneriat şi Cooperare. Noul Ainstrument va îmbunătăţi substanţial relaţiile dintre UE şi cei şase parteneri estici. AA va consolida relaţiile în domeniul politic, dar va sprijini şi o mai puternică colaborare în domeniul politicii externe şi de securitate. Noile acorduri vor ajuta la armonizarea legislaţiei şi a standardelor a partenerilor estici cu cele din UE, în vederea stabilirii unui acord de liber schimb aprofundat şi cuprinzător. De asemenea, este prevăzută o cooperare mai puternică şi în alte domenii, precum energia. AA va fi implementat prin documente care vor înlocui actualele Planuri de Acţiuni. Aceste documente vor fi negociate cu partenerii

interesaţi care sunt în măsură să preia obligaţiile politice şi economice ce rezultă din aceste acorduri. O precondiţie importantă pentru a lansa negocierile pentru AA este progresul sufi cient în domeniul democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului

Acquis comunitar

Acquis-ul comunitar reprezintă ansamblul de drepturi şi obligaţii comune ce leagă Statele Membre în cadrul UE. Acesta evoluează constant şi cuprinde:

conţinutul, principiile şi obiectivele politice ale Tratatelor;

legislaţia adoptată în aplicarea tratatelor şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie;

declaraţiile şi rezoluţiile adoptate în cadrul UE;

măsurile adoptate în domeniul politicii externe şi de securitate comună;

măsurile adoptate în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne;

acordurile internaţionale încheiate de către Comunitate şi de către Statele Membre între ele în domeniile de activitate ale Uniunii.

Aproximarea cu acquis-ul comunitar

Reprezintă preluarea şi implementarea în legislaţia naţională de către Statele Membre sau asociate a legislaţiei comunitare, cunoscută sub denumirea de acquis comunitar. Cu alte cuvinte, este procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu scopul alinierii acesteia la acquis-ul comunitar. Această compatibilizare este rezultatul procesului de aderare, dar şi a unui înalt grad de integrare comunitară, fară a avea însă calitatea de stat membru al UE

Cadru Bilateral

Obiectivele Parteneriatului Estic sunt atinse printr-un cadru bilateral şi unul multilateral. Cadrul bilateral urmăreşte adâncirea relaţiilor bilaterale între UE şi fi ecare Partener Estic în parte. Acest obiectiv este atins prin semnarea unor acorduri bilaterale, cum ar fi Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, dialogul bilateral asupra liberalizării regimului de vize, precum şi printr-o cooperare mai strânsă în diverse domenii (economie, energie, mediu, transport, cercetare, etc.) şi asistenţă tehnică. Parteneriatul Estic complementează relaţiile contractuale existente şi se bazează pe o diferenţiere între parteneri, precum şi pe condiţionalitate în privinţă implementării.

Cadru multilateral

Obiectivele Parteneriatului Estic sunt atinse printr-un cadru bilateral şi unul multilateral. În cadrul multilateral UE şi partenerii estici gestionează împreună provocările comune (diferit de formatul din cadrul bilateral „UE - Partener”). Cadrul multilateral promovează obiectivele din Parteneriatul Estic prin cele patru platforme tematice şi un număr de iniţiative emblematice.

Condiţionalitate

Principiul condiţionalităţii este unul din cele trei principii care stau la baza Parteneriatului Estic (celelalte două fi ind diferenţierea şi implicarea comună). Este un termen folosit mai ales în politica UE cu privire la extindere şi se referă la acordarea de către UE a unor avantaje cu condiţia realizării de către ţările

partenere a anumitor reforme. În caz contrar, UE avertizează cu declanşarea unor sancţiuni. De exemplu, semnarea Acordurilor de Asociere vor fi condiţionate, printre altele, de capacitatea unei ţări partenere de a progresa cu reformele în domeniul democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului.

Convergenţa dintre Ţările Partenere şi UE

Se referă la similaritatea tot mai mare dintre UE şi ţările partenere ca urmare a integrării lor treptate în UE şi adoptarea de către acestea a standardele şi legislaţiei UE din domeniul politic si economic. În cadrul Parteneriatului Estic această convergenţă este atinsă prin implementarea mai multor acorduri (Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, Acordul de facilitare a regimului de vize), prin convergenţa politicilor sectoriale, prin integrarea economică crescândă şi prin armonizarea legislativă. Pentru a atinge acest obiectiv, Parteneriatul Estic se bazează pe cele patru platforme tematice şi pe un proces de armonizare legislativă structurat, bazat pe Programele de Consolidare Instituţionale.

Cooperare consolidate Parteneriatul Estic prevede o ofertă sporită în domeniul cooperării politice şi economice între UE şi Partenerii Estici care se bazează pe şi depaşeşte realizările din cadrul PEV. Prin cooperarea consolidată se propune consolidarea relaţiilor bilaterale, precum şi adăugarea unui cadru de cooperare multilateral.

Cooperare Transfrontalieră Se referă la fi nanţarea de programe comune în anumite regiuni ale Statelor Membre UE şi din ţările partenere care au o frontieră comună cu UE, cu ajutorul pachetului fi nanciar al Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat. Cooperarea transfrontalieră se ocupă cu soluţionarea provocărilor comune, cum ar fi securitatea la frontierele externe şi încurajează cooperarea locală. Există două tipuri de programe: programe bilaterale care acoperă frontiera comună pe uscat (sau trecerea pe o distanţă limitată a unei suprafeţe de apă) şi programe multilaterale care se referă la bazinele marine. D

Declaraţia Comună a Summitului pentru Parteneriatul Estic de la Praga O declaraţie comună a fost adoptată de către şefi i de stat şi de guvern a UE si a celor şase Parteneri Estici la Summit-ul de la Praga la 7 mai 2009. Această declaraţie a lansat Parteneriatul Estic şi prevede consolidarea relaţiilor între UE şi cele şase ţări din vecinătatea estică (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina). Parteneriatul Estic se bazează pe principiul implicării comune şi completează politici precum PEV sau Sinergia Mării Negre. Acesta prevede semnarea unei noi generaţii de Acorduri de Asociere, o integrare mai profundă în economia UE, semnarea unor acorduri de liber schimb aprofundate şi cumprinzătoare, uşurarea regimului de călătorie pentru cetaţenii ţărilor partenere spre UE, cu condiţia că anumite măsuri de siguranţă sunt implementate şi o asistenţă fi nanciară sporită. De asemenea, Parteneriatul Estic include o dimensiune multilaterală care reuneşte toţi partenerii pentru a combate provocările comune, prin existenţa a patru platforme tematice şi a unui număr de iniţiative emblematice.

Fondul de investiţii pentru vecinătate (FVI) FVI-ul fi nanţează proiecte de interes comun şi îşi concentrează activitatea în domeniul energiei, mediului şi transportului. CE a alocat € 700 milioane către FVI pentru perioada 2007-2013, cu condiţia ca Statele Membre să contribuie în decursul timpului cu o sumă echivalentă, pentru a putea maximiza impactul acestor împrumuturi.

Forul Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Estic (FSC) Acesta încurajează întâlniri între diversele organizaţii ale societăţii civile (OSC) şi facilitează dialogul între acestea şi autorităţile publice, prin furnizarea de informaţii şi prin monitorizarea lucrărilor din cadrul reuniunilor de miniştri şi din cadrul platformelor tematice multilaterale. FSC promovează, de asemenea, dialogul, socializarea şi schimbul de

experienţă (inclusiv în domeniul integrării europene) între OSC şi între autorităţile din ţările partenere. Comisia Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale participă în FSC alături de OSC din ţările partenere, din Statele Membre ale UE şi din ţările terţe. Grupuri de susţinere pentru platformele tematice G Grupurile de lucru la nivel de experţi sunt specifi ce pentru fi ecare platformă tematică. Acestea sunt permanente sau temporare şi se întrunesc în funcţie de nevoile platformelor. Grupurile de lucru nu sunt obligate să se întrunească în acelaşi timp ca şi reprezentanţii platformelor. Grupurile de lucru îşi prezintă rapoartele la următoarele reuniuni ale platformelor.• Grup pentru Gestionarea Integrată a Frontierelor (GIF) Pe 15 octombrie 2009, la Odesa (Ucraina) a avut loc prima reuniune a grupului pentru gestionarea integrată a frontierelor. Scopul întâlnirii a fost de a dezbate nota conceptuală a CE cu referire la Iniţiativa Emblematică privind Programul de Gestionare Integrată a Frontierelor. După reuniune, a urmat o vizită la Misiunea de Asistenţă la Frontieră a UE din Moldova şi Ucraina. Panelul GIF a dat un aviz favorabil notei conceptuale şi a identifi cat o serie de activităţi precum şcolarizări şi sprijin în dezvoltarea capacităţii administrative, care urmează a fi executate în cadrul Iniţiativei Emblematice pe Gestionarea Integrată a Frontierelor.

Iniţiativa de la Bacu A fost lansată în noiembrie 2004 şi reprezintă un dialog politic în vederea consolidării cooperării în domeniul energiei şi a transportului între UE, ţările litorale ale Mării Negre şi Caspice şi statele vecine lor. În domeniul energiei, a fost adoptată pe 30 noiembrie 2006 Declaraţia Ministerială pe Energie din Astana, care include o foaie de parcurs pentru cele patru priorităţi: 1. Convergenţa Pieţei Energetice, 2. Securitatea Energetică, 3. Dezvolatarea Durabilă a Energiei şi 4. Atragerea Investiţiilor. Grupuri de Lucru au fost UE – susţinând priorităţile consimţite în Planurile de Acţiune PEV (precum şi Parteneriatul Strategic cu Rusia care era, de asemenea, acoperit de programul TACIS). Pentru perioada bugetară 2007-2013 sunt disponibile aproximativ €12 miliarde în fonduri comunitare pentru a susţine reformele în aceste ţări partenere vecine.Pacte de Mobilitate şi de Securitate Acestea sunt acorduri semnate între UE şi ţările partenere care pe de o parte permit cetăţenilor acestor ţări să călătorească mai uşor în UE şi pe de altă parte să soluţioneze probleme aferente precum crima organizată, corupţia sau migraţia ilegală. Dacă vor fi implementate corespunzător, aceste pacte ar putea conduce spre o mai mare liberalizare a regimului de vize. De asemenea, se prevede alinierea sistemelor de azil din aceste ţări la cele din UE, precum şi stabilirea unor structuri integrate de gestionare a frontierelor.

Platforme Politice tematice

Parteneriatul Estic stabileşte patru platforme tematice cu obiective şi ţinte specifi ce pentru fi ecare domeniu politic specifi c. Aceste platforme sunt folosite atât ca un for pentru discuţii deschise cât şi pentru a evalua progresele înregistrate. Ele includ reprezentanţi (la nivel înalt) ai ministerelor şi ai agenţiilor naţionale, ai parlamentelor, ai societăţii civile, ai organizaţiilor internaţionale (precum OSCE, Consiliul Europei şi OECD), ai instituţiilor fi nanciare internaţionale, ai sectorului privat, precum şi parteneri economici şi sociali. Participarea în proiectele, activităţile şi reuniunile platformelor tematice se face pe bază de voluntariat şi poate include ţări terţe, în anumite cazuri. Lucrările acestor platforme tematice sunt susţinute de un număr de grupuri de lucru, activând în diverse domenii. Cele patru platforme tematice sunt:

• Democraţia, buna guvernanţă şi stabilitate

Această platformă tematică promovează reformele democratice şi economice în ţările partenere, concentrându-se pe dezvoltarea unor instituţii democratice stabile (inclusiv prin standarde electorale, un cadru legislativ pentru media şi lupta anticorupţie) şi a unor structuri de stat funcţionale. De

asemenea, se promovează o implicare mai mare a societăţii civile în acest proces. Platforma tematică se concentrează şi pe politica de securitate, promovarea stabilităţii, suveranităţii şi integritatea teritorială a ţărilor partenere, prin măsuri de consolidare a încrederii şi sisteme de alertă timpurie.

Integrare economică şi convergenţă cu politicile UE

Această platformă are ca scop integrarea economică şi armonizarea legislativă cu UE. Aceste obiective sunt atinse prin stabilirea pe termen lung a unor acorduri de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare (şi chiar a unor acorduri regionale de liber schimb) între ţările partenere şi UE şi între ţările partenere.

• Securitatea energetică Această platformă se concentrează asupra unor probleme legate de securitatea energetică, a tranzitului, a diversifi cării şi a interconectării crescânde între UE şi ţările partenere. De asemenea, platforma lucrează in direcţia armonizării politicilor şi legislaţiei din ţările partenere cu practicile şi acquis-ul UE. Prin platformă se promovează dezvoltarea dialogului privind securitatea energetică şi se consolidează strategia în cazul unei crize energetice, pentru a evita pe viitor astfel de situaţii care ar afecta atât UE cât şi ţările partenere, prin colaborarea strânsă cu UE NESCO (Reţeaua UE a Corespondenţilor pe Securitate Energetică), Grupul de Coordonare pentru Gaz, Grupul pentru Aprovizionare cu Petrol şi Comunitatea Energetică.

• Contacte între cetăţeni Această platformă se concentrează asupra dezvoltării contactelor între cetăţenii din UE şi din ţările partenere, punând accentul mai ales pe tineret, inclusiv prin dezvoltarea societăţii informaţionale şi media. Alte domenii care sunt promovate prin această platformă sunt cooperarea culturală, educaţia şi cercetarea. Contactele între cetăţeni sunt considerate ca fi ind un element esenţial pentru promovarea reformelor în ţările partenere.

Politica Europeană de Vecinătate (PEV) PEV a fost dezvoltată după extinderea UE cu 10 noi state în 2004, pentru a preveni apariţia unor noi linii de divizie în Europa. Prin PEV, UE propune dezvoltarea unor relaţii privilegiate cu vecinii săi, bazându-se pe un angajament comun prin respectarea unor valori comune (democraţie şi drepturilor omului, statul de drept, buna guvernanţă, principiile unei economii de piaţă şi dezvoltarea durabilă). PEV-ul depăşeşte nivelul relaţiilor actuale pentru a oferi relaţii politice şi o integrare economică mai profundă prin reforme, cu scopul de a dobândi pace, stabilitate şi prosperitate economică. Nivelul relaţiei dintre UE şi fi ecare stat în parte va depinde de gradul de ataşament faţă de valorile comune. PEV-ul acoperă vecini apropiaţi (imediaţi) – tereştri sau marini – a UE: Algeria, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Moldova, Maroc, Teritoriile Ocupate a Palestinei, Siria, Tunisia şi Ucraina. Deşi Rusia este un vecin al UE, relaţiile bilaterale sunt dezvoltate printr-un Parteneriat Strategic care cuprinde patru „Spatii Comune”.

Program Cultural al Parteneriatului EsticProgramul există în cadrul platformei tematice Contacte între cetăţeni a Parteneriatului Estic şi are ca scop intensifi carea rolului jucat de cultură în promovarea reformelor, toleranţei intercomunitare şi coeziunii sociale. Programul contribuie la schimbul de informaţie şi experienţă între agenţii culturali la nivel regional şi comunitar. De asemenea, susţine iniţiative regionale şi participă pozitiv la dezvoltarea economică, incluziunea socială, rezolvarea confl ictelor şi la dialogul intercultural.

Program de consolidare instituţională (PGCI) PGCI asistă fi ecare ţară parteneră să-şi respecte angajamentele din cadrul Acordului de Asociere şi, în mod particular, să-şi îmbunătăţească capacitatea administrativă. Aceste programe sunt elaborate respectând necesităţile fi ecărei ţări partenere implicate.

Programul INOGATE Programul INOGATE (lansat în 1995) este un progam regional de cooperare în domeniul energiei fi nanţat de UE şi care susţine priorităţile prevăzute de Iniţiativa de la Baku, precum şi priorităţile în domeniul energiei din cadrul Parteneriatului Estic. De la lansarea sa până în 2009, programul a fi nanţat peste 50 de proiecte. Asistenţa se acordă cu precădere în următoarele domenii: stimularea investiţiilor IFI în proiecte energetice, susţinerea interconexiunilor strategice de transport energetic, susţinerea intervenţiilor prioritare pentru a reduce pierderea critică de gaz, armonizarea standardelor ţărilor partenere cu ţările din UE în domeniul gazului, petrolului și electricităţii, sprijin pentru convergenţa pieţei regionale de energie; dezvoltarea capacităţii cadrului legislativ pentru energie; promovarea efi cienţei energetice și utilizarea energiei regenerabile. Programul dispune de un secretariat în Ucraina (la Kiev), de un birou în Georgia (la Tiblisi) și susţine reţeaua coordonatorilor ţărilor INOGATE.

Programul TRACECA Un program de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea coridorului de transport între Europa și Asia, străbătând Marea Negră, ţările din Caucazul de Sud, Marea Caspică și ţările din Asia Centrală. De la lansarea sa în 1993, prin programul TRACECA au fost fi nanţate 62 proiecte în domeniul asistenţei tehnice și 14 proiecte de investiţii. TRACECA susţine independenţa politică și economică a ţărilor partenere prin consolidarea capacităţii lor de a accesa piaţa europeană și piaţa globală, prin rute alternative de transport. Acesta contribuie la cooperarea regională între ţările partenere și îndeplineşte rolul de catalizator pentru atragerea asistenţei Instituţiilor Financiare Internaţionale și a investitorilor privaţi.

Reuniuni ale funcţionarilor de rang înalt.Funcţionarii de rang înalt din ţările partenere şi din Statele Membre UE care sunt implicaţi în procesul de reformă din domenii politice relevante (a se vedea cele patru platforme tematice) se întâlnesc cel puţin de două ori pe an. Aceste reuniuni sunt organizate cu scopul de a defi ni obiectivele din platformele tematice şi de a evalua progresele. Funcţionarii de rang înalt raportează la reuniunile anuale ale Miniştrilor de Afaceri Externe asupra progresele înregistrate. Reuniunile la acest nivel reprezintă al treilea nivel în cadrul multilateral creat de Parteneriatul Estic, după reuniunile la nivel de şefi de state şi de guvern şi după reuniunile miniştrilor de afaceri externe.

Reuniuni Anuale ale Miniştrilor de Afaceri ExterneMiniştrii afacerilor externe ai Parteneriatului Estic (Statele Membre ale UE şi şase state partenere din Europa de Est) se reunesc anual, în cursul primăverii. Această întâlnire anuală, împreună cu întâlnirile bianuale şefi lor de stat sau de guvern din cadrul Parteneriatului Estic, reprezintă nucleul Parteneriatul Estic. La aceste întâlniri, miniştrii afacerilor externe reexaminează, pe baza rapoartelor celor patru platforme tematice, progresul atins şi decid prioritătile viitoare.

Reuniuni (bianuale) la nivel înaltAcestea reprezintă întâlniri la nivelul şefi lor de stat sau de guvern ai Statelor Membre UE şi ai celor şase state partenere din Europa de Est care fac parte din Parteneriatul Estic. Aceste întâlniri au loc, de regulă, la fi ecare doi ani. Împreună cu reuniunile anuale ale Miniştrilor de Afaceri Externe furnizează impulsul politic pentru a da formă Parteneriatului Estic şi pentru a-l dezvolta mai departe

Sinergia Marii NEGRE

O iniţiativă regională a UE care are ca obiectiv întărirea cooperării între ţările din jurul Mării Negre. SMN îşi propune să stimuleze reforme democratice şi economice şi să contribuie la soluţionarea confl ictelor din regiune. SMN se concentrează asupra unui număr de iniţiative concrete în domenii cum ar fi transport, energie, mediu, politica maritimă, pescuitul, migraţie, lupta contra crimei organizate, societate informaţională, cooperarea culturală şi susţinerea societăţii civile. Un nou program de

cooperare transfrontalieră este prevăzut, iar acesta implică autorităţile locale din ţările din jurul Mării Negre.

TAIEX (Asistenţă Tehnică şi Schimbul de Informaţie)Un instrument al IEVP care oferă asistenţă juridică ţărilor în vederea aproximării legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar. Astfel, se poate considera trimiterea unui expert dintr-un Stat Membru al UE pentru a asista un minister sau o autoritate locală dintr-o ţară parteneră în implementarea unor reforme specifi ce.

Twinning (Proiecte de înfrăţire)Un mecanism al IEVP (folosit, de asemenea, în contextul politicii de extindere a UE), lansat în 1998, care ajută ţările benefi ciare în dezvoltarea unei administraţii moderne şi efi ciente, prin dezvoltarea unor structuri şi abilităţi manageriale la aceleaşi standarde ca şi în Statele Membre şi care sunt necesare în implementarea acquis-ului comunitar. În cadrul proiectelor de înfrăţire se stabileşte structura de lucru pentru administraţia publică şi organizaţiile semi-publice din ţările benefi ciare pentru o colaborare ulterioară cu partenerii lor din Statele Membre. Împreună se elaborează proiecte ce vizează transpunerea, completarea şi implementarea unor părţi specifi ce ale acquis-ului comunitar.

Zone de Liber Schimb Aprofundate şi Cuprinzătoare Reprezintă o nouă generaţie de zone de liber schimb care prevăd cea mai completă liberalizare posibilă. Termenul se referă nu numai la libera circulaţie a mărfurilor, ci şi la libera circulaţie a serviciilor şi a investiţiilor, precum şi la o convergenţă legislativă în domenii precum standardele tehnice, măsurile sanitare şi fi tosanitare, protecţia proprietăţii intelectuale, achiziţiile publice, energia, concurenţa, vama etc. Aceste zone de liber schimb prevăd, de asemenea, o armonizare legislativă aprofundată cu acquis-ul comunitar în domeniul comerţului

Parteneriatul Estic este un acord de asociere pe care Uniunea Europeană l-a încheiat cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina şi Belarus, la Summitul din 7 mai 2009 la Praga. Pentru a aprofunda relaţia în cadrul acestuia sunt programate întâlniri anuale ale miniştrilor de externe şi o întâlnire la nivel înalt la fiecare 2 ani, transmite IPN.

Parteneriatul are drept scopuri includerea progresivă a acestor ţări în economia UE, prin crearea zonelor de liber schimb, încheierea unor „pacte de mobilitate şi securitate”, care presupun lupta împotriva migraţiei ilegale, modernizarea sistemelor de azil, structuri integrate de gestionare a frontierelor pentru a se ajunge la obiectivul final de eliminare a vizelor de călătorie. De asemenea, alte obiective ale parteneriatului sunt promovarea unei mai bune mobilităţi a forţei de muncă, securitate energetică sporită pentru UE şi parteneri, precum şi programe care sprijină dezvoltarea economică şi socială a ţărilor partenere.

Acest parteneriat prevede adâncirea semnificativă a nivelului de angajare politică. José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a declarat atunci că obiectivele de asociere politică şi integrare economică ale Parteneriatului Estic nu pot fi realizate decât dacă ambele părţi dau dovadă de o voinţă şi un angajament politic ferme. „Trebuie să investim şi mai mult în stabilitatea şi prosperitatea reciprocă. Aceste eforturi vor fi compensate rapid prin beneficii politice şi economice importante şi vor duce la o mai mare stabilitate şi securitate atât pentru UE, cât şi pentru partenerii noştri răsăriteni”, a spus preşedintele Comisiei Europene.

Asocierea politică între un stat partener şi UE înseamnă un dialog politic şi instituţional mult mai intens, o solidaritate mai mare decât până acum, o coordonare mult mai strânsă a poziţiilor de politică externă, atât pe plan regional, cât şi pe plan internaţional. Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, susţine că, la modul practic, asocierea politică va înseamnă ajustarea actualului cadru instituţional al parteneriatului. După semnarea Acordului de Asociere cu UE va exista o coordonare mult mai strânsă a poziţiilor statului din Parteneriatul Estic semnatar asupra problemelor de politică externă cu statele membre ale UE. Statul din Parteneriatul Estic se va solidariza mult mai des cu poziţiile UE asupra problemelor de politică externă, problemelor regionale sau internaţionale.

Juris Poikans, ambasador cu misiuni speciale în problemele ţărilor Parteneriatului Estic al Ministerului Afacerilor Externe din Republica Letonia, a declarat în cadrul unui interviu pentru IPN că iniţiativa Parteneriatului Estic ca atare, actualmente, nu examinează perspectiva de aderare, dar aceasta este doar o faţă a medaliei Parteneriatului. Ambasadorul a menţionat că, atunci când a fost lansată iniţiativa Parteneriatului Estic, se urmărea, practic, un singur scop - crearea unui cerc de state democratice stabile, care să funcţioneze stabil şi bine. Şi în acest sens, Uniunea Europeană a propus forma de Acord de Asociere, adică este vorba de comerţul liber şi, prin circulaţia liberă, consolidarea relaţiilor interumane. Rolul Parteneriatului Estic în calitate de politică a UE sporeşte, spune Juris Poikans.

Summitul ordinar al Parteneriatului Estic are loc la Vilnius (Lituania) în perioada 28-29 noiembrie, unde Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere. Obiectivele acestui summit erau ca Acordul de Asociere dintre UE şi Ucraina să fie semnat, la fel Armenia şi Georgia urmau să parafeze Acorduri de Asociere.

Un Acord de Asociere dintre UE şi un stat partener este parafat atunci când s-au sfârşit negocierile pe marginea lui. În timpul parafării negociatorii-şefi îşi pun iniţialele pe fiecare filă a acordului. Prevederile acordului intră în vigoare după semnarea şi ratificarea acestuia de către ambele părţi. În cazul Moldovei, prevederile Acordului de Asociere vor intra în vigoare în proporţie de 80% imediat după semnare, care se preconizează să aibă loc în prima parte a anului viitor.

Următorul Summit al Parteneriatului Estic va avea loc la Riga, în prima jumătate a anului 2015.

În ajunul Summit-ului Parteneriatului Estic (PaE), care va avea loc la Vilnius, Lituania, în perioada 27- 29 noiembrie curent, TRIBUNA vă propune să cunoașteți cum a fost parcursul Parteneriatului, de la inițiere și pînă în prezent.

Parteneriatul Estic este o inițiativă a Uniunii Europene lansată cu scopul de a stabili relații cu țările post-sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina în domenii ca şi comerțul, strategiile de piață, acordurile de călătorie și altele. Proiectul a fost inițiat de Polonia, iar propunerea a fost făcută în cooperare cu Suedia. Această inițiativă a fost prezentată de către ministerele Afacerilor Externe ale Poloniei și Suediei la Consiliul Relațiilor Externe și Afacerilor Generale al UE, la 26 mai 2008, în Bruxelles.

Parteneriatul Estic a fost inaugurat de UE, în Praga, la 7 mai 2009. Prima întrevedere a miniștrilor de Externe ai rețelei PaE a avut loc la 8 decembrie 2009, în Bruxelles.

Scopul Parteneriatului este de a implementa politici pro-active și eficiente, care ar aduce rezultate tangibile pentru țările vizate și cetățenii acestora, prin eforturile comune ale instituțiilor UE, statelor membre ale UE și țărilor Parteneriatului Estic.

Potrivit paginii oficiale a Președinției lituaniene, pe parcursul primilor patru ani de implementare (2009- 2013), inițiativele Parteneriatul Estic au adus numeroase rezultate tangibile:

• Negocierea Acordurilor de Asociere, inclusiv Zona de Comerț Liber Cuprinzător și Aprofundat cu Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Armenia. Progrese au fost înregistrate și în negocierile cu Azerbaidjan;

• Înregistrarea progresului în ceea ce ține de regimul liberalizat de vize. Cinci din șase ţări partenere au deja sau vor avea în curînd Acorduri de facilitare a vizelor, trei dintre ele deja au obținut Planul de acțiuni de liberalizare a vizelor şi sînt pregătite pentru a le îndeplini toate condițiile. Precizăm că Republica Moldova a îndeplinit Planul de acțiuni, fiind unica țară din Parteneriat cu asemenea rezultat;

• Întărirea cooperării multidimensionale, incluzînd numeroși experți și oficiali care activează în diferite arii – de la agricultură și mediu la comerț, migrație și alte domenii;

• Stabilirea de cooperare sectorială, prin primele întrevederi ale ministerelor Justiției, Afacerilor Interne și Transporturilor, din cadrul țărilor PaE, desfășurate în octombrie 2013, la Luxemburg;

• Cooperarea largă între societăți, inițiată prin așa format precum: Forumul Societății Civile, Conferința Autorităților Regionale și Locale, Forumul în Business și Forumul Tineretului, care sînt întîlniri sistematic desfășurate spre monitorizarea politicilor implementate în PaE.

Cel de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius va întruni liderii și reprezentanții instituțiilor UE de nivel înalt, ai celor 28 de țări membre și ai celor 6 țări ale Parteneriatului Estic. Evenimentul va fi găzduit de Președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaitė și condus de Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

Summit-ul Parteneriatului Estic are loc la fiecare doi ani. Primul eveniment de acest gen a avut loc la Praga, Cehia – 7 mai 2009, iar al doilea, la Varșovia, Polonia – 29-30 septembrie, 2011. În cadrul acestor întîlniri, sînt discutate reformele implementate și rezultatele țărilor PaE.

Totodată, sînt stabilite obiectivele și trasate perspectivele pentru următorii doi ani.

Următorul Summit este preconizat pentru 2015, la Riga, Letonia.