Parcul Naţional Retezat

Sit Natura 2000

Reteaua Natura 2000 este o retea europeana de zone naturale protejate care cuprinde un esantion

reprezentativ de specii salbatice si habitate naturale de interes comunitar. A fost constituita nu doar

pentru protejarea naturii, ci si pentru mentinerea acestor bogatii naturale pe termen lung, pentru a

asigura resursele necesare dezvoltarii socio-economice.

Din 1992 Uniunea Europeana promoveaza ca instrument principal dezvoltarea retelei de arii de

conservare a naturii Natura 2000, care sa acopere tarile membre UE, dar si tarile candidate, retea

planificata initial a fi desemnata pana in anul 2000. Realizarea Retelei Natura 2000 se bazeaza pe doua

directive ale Uniunii Europene, Directiva Habitate si Directiva Pasari , ce reglementeaza modul de

selectare si desemnare a siturilor si protectia acestora, iar statele membre au dreptul de a reglementa

modalitatile de realizare practica si de implementare a prevederilor din Directive.

Natura 2000 este o retea ecologica constituita din situri Natura 2000 de doua tipuri: Arii Speciale de

Conservare (SAC - Special Areas of Conservation) constituite conform Directivei Habitate si Arii de

Protectie Speciala Avifaunistica (SPA - Special Protection Areas), constituite conform Directivei Pasari.

Pe teritoriul unei Uniuni Europene cu 27 de state din care si Romania face parte au fost identificate 9

regiuni biogeografice. Intre tarile membre si candidate la UE, Romania detine cea mai mare diversitate

biogeografica.

Pe teritoriul Romaniei se gasesc 5 regiuni biogeografice: continentala (cea mai comuna), alpina (in tarile

cu zone montane), panonica (se gaseste in Ungaria si tarile vecine), pontica (doar in Romania si

Bulgaria), stepica (doar in Romania).

Datorita bogatiei naturale mai mari din Estul Europei, cele 10 state noi membre ale UE au propus in

medie ca aproximativ 20% din suprafata lor sa fie situri Natura 2000.

Romania, prin valoarea ridicata a biodiversitatii pe care o detine aduce o contributie importanta la

Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000. Siturile Natura 2000 acopera o suprafata de aproximativ

5.400.000 ha din teritoriul Romaniei.

Pe teritoriul Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei se suprapun două situri Natura 2000

legiferate prin OM al MMDD 776/2007:

- ROSCI0217 Retezat, care depăşeşte limitele PNRRB, având o suprafaţă de 43561 Ha;

- ROSPA0084 Munţii Retezat, cu o suprafaţă aproape identică cu a parcului - 38140 Ha - încadrându-se

în limitele acestuia.

Anterior declarării celor două situri care se suprapun parcului, în PNRRB s-a desfăşurat proiectul LIFE

„Conservative management of alpine habitats as a Natura 2000 site in Retezat National Park”, care îşi

propunea ca obiective majore îmbunătăţirea managementului conservativ pentru diverse tipuri de

habitate din PNRRB şi derularea unor acţiuni directe de stopare a unor procese destructive, însoţite de o

campanie puternică de promovare a conceptelor de conservare cu accent pe protecţia pe termen lung a

habitatelor alpine.

Ca şi rezultate generale, proiectul îşi propunea ca, ulterior implementării, toată zona cu habitate alpine

studiată să fie inclusă în reţeaua Natura 2000; ca, pe baza studiilor ştiinţifice efectuate, să fie propus un

plan de management care să se axeze pe managementul conservativ al habitatelor alpine; să fie

recuperate 3 ha de habitat cu jneapăn Pinus mugo, 3 ha de teren supus eroziunii şi aproximativ 130 de

ha de habitate alpine să fie manageriate în scopul refacerii ecologice; să existe o perspectivă clară

asupra tendinţelor actuale şi viitoare de evoluţie a habitatelor alpine, bazată pe modele GIS; să se

înregistreze o creştere a conştientizării populaţiei referitor la conservarea naturii ca întreg şi în special la

conservarea habitatelor alpine şi producerea de materiale informative şi de conştientizare publică.

Principalele rezultate aşteptate au fost:

- cunoaşterea completă a capitalului natural al habitatelor alpine; reducerea impactului păşunatului

intensiv;

- management conservativ îmbunătăţit al habitatelor alpine care să ducă la folosirea durabilă a

resurselor naturale existente;

- îndepărtarea, atât cât se poate a speciilor alohtone şi creşterea vitalităţii populaţiilor native;

diminuarea impactului negativ generat anterior;

- îmbunătăţirea conştientizării publice referitor la protecţia habitatelor alpine;

Pentru atingerea acestor rezultate s-au propus o serie de acţiuni împărţite în şase mari capitole:

- Acţiuni pregătitoare, elaborarea planurilor de management şi/sau a planurilor de acţiune;

- Cumpărarea/închirierea de teren sau drepturi;

- Managementul biotopurilor reabilitate ecologic;

- Managementul biotopurilor refăcute pe cale naturală;

- Conştientizare publică şi diseminarea rezultatelor;

- Managementul proiectului şi administrarea.

Acţiuni care s-au realizat în timpul proiectului:

S-a realizat un statut al habitatelor alpine în care s-au identificat două ameninţări la nivelul acestor

habitate: păşunatul făcut haotic şi activităţile turistice.

Prima ameninţare a fost formulată ca rezultat a observaţiilor efectuate asupra unor grupe taxonomice –

Orthoptera - când s-a ajuns la concluzia că habitatele alpine din PNRRB sunt agresate de suprapăşunat;

exemplu: Plaiul Dragşanului unde biodiversitatea este foarte scăzută. Cu toate că la această ameninţare

s-a observat, la momentul respectiv, o scădere pe fond socio-economic, ea este corelată cu

abandonarea unor foste locuri de păşunat ceea ce necesită măsuri de management atent.

Referitor la activitatea turistică, care reprezintă a doua ameninţare identificată, există câteva zone,

exemplu: Lacul Bucura, unde au fost observate impacturi cumulative şi de lungă durată precum traseele

erodate.

S-a început o bază de date pentru realizarea căreia s-au făcut vizite la câteva biblioteci din ţară în scopul

colectării de date ştiinţifice referitoare la parc.

Rezultatul acestor vizite a fost introducerea în baza de date a unui număr de 17.642 de intrări

referitoare la plante, 1.860 la nevertebrate, 171 la vertebrate, etc.

Tot în scopul completării bazei de date s-au organizat 8 campanii sistematice şi 12 operaţiuni de

investigare individuale şi în grup în timpul cărora s-a colectat un număr mare de specii din 250 de puncte

de inventar pentru floră, mai mult de 100 pentru nevertebrate şi aproximativ 35 pentru vertebrate.

Din cauza cantităţii mari de materiale prelevate, nu au fost procesate toate datele însă listele rezultate

sunt ilustrative pentru valoarea biodiversităţii habitatelor alpine din PNRRB - sau identificat 700 de specii

de Macrolepidoptere dintre care 31 noi în Retezat, 125 de specii de Coleoptere, 12 de Ortoptere, 74

specii de păsări, 338 specii de plante.

S-a propus o listă potenţială de habitate pentru zona alpină a PNRRB din care în timpul proiectului s-au

identificat următoarele Habitatele Natura 2000:

A) 4060- Tufărişuri boreale şi alpine

b) 4070 - Tufărişuri de Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

c) 6150 - Pajişti alpine şi boreale pe substrat silicios;

d) 6170 - Pajişti alpine şi subalpine pe substrat calcaros;

e) 8110 - Grohotişuri silicatice din etajul montan până în cel nival - Androsacetalia alpinae şi

Galeopsietalia landani

f) 8120 - Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin- Thlaspietea

rotundifolii

g) 8210 - Versanţi stâncoşi calacroşi cu vegetaţie casmofitică

h) 8220 - Versanţi stâncoşi silicatici cu vegetaţie casmofitică

Habitatele Natura 2000 neidentificate din lista potenţială sunt:

a) 7110 - Turbării bombate active

b) 6230 - Pajişti de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zonele montane

Prin folosirea metodelor statistice, s-au identificat toate habitatele majore descrise pentru zona alpină a

PNRRB şi s-a validat prezenţa potenţială pe suprafeţe foarte mici a două habitate nesigure 7110 şi 6230.

În cadrul subcapitolului de identificare a habitatelor cheie legate de habitatele alpine listate, studiul s-a

axat pe habitatul prioritar 4070 - Tufărişuri de Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium a cărui evoluţie

implică alte habitate - 4060, 6150, 6170, 9410, 9420 - şi pentru care s-a realizat cartarea în GIS şi scenarii

de evoluţie în timp.

De asemenea, au fost cartate şi o serie de habitate prioritare din zona alpină dintre care 12 sunt

prezente în lista Natura 2000.

Au fost realizate multe acţiuni de conştientizare şi educaţie publică, prin web site-ul parcului, mass-

media, caravana Retezatului, şi altele, care se presupune că au conştientizat un număr de 2.340.000 de

persoane.

Mai jos sunt enumerate câteva dintre acţiunile intreprinse:

a) secţiune pe web-site referitoare la proiectul LIFE;

b) ateliere de lucru, întâlniri, la care au participat mass-media, proprietarii de terenuri, personalul

parcului, voluntari implicaţi în proiect şi alţii;

c) s-a realizat şi dotat Centrul de informare Pietrele şi s-a realizat un traseu tematic în apropierea lui

intitulat „Caprele negre şi vecinii lor”;

d) s-au realizat o serie de postere, panouri informative şi materiale promoţionale pentru dotarea

centrelor de vizitare şi a punctelor de informare, o broşură

comprehensivă referitoare la păşunat, un ghid de identificare, conservare şi monitoring al habitatelor şi

speciilor alpine, CD-uri şi DVD-uri de prezentare a

parcului, alte materiale informative şi de conştientizare;

e) una din cele mai mari acţiuni de conştientizare a fost Caravana Retezatului, care a promovat PNRRB şi

noţiunile de conservare a naturii în marile oraşe ale

României, prin difuzarea de materiale promoţionale, workshopuri, prezentări în şcoli din întreaga ţară.