Parcul National din masivul Ceahlau (jud. Neamt)

Localizare; scurta prezentare Limitele parcului national Cadrul natural Biodiversitate

Student: Trifu Teodora Elena Specializarea: Geografie, IFR, anul II

1

2

Muntele Ceahlau reprezinta cel mai renumit si mai impresionant masiv din partea centrala a Carpatilor Orientali, fiind unul dintre putinele complexe carpatine care mai pastreaza inca esantioane nealterate ale naturii. Ceahlaul este cel mai impunator munte din Carpatii Orientali fiind situat n partea centrala a acestora, mai precis la intersectia paralelei de 470 latitudine nordica cu meridianul de 260 longitudine estica. Inconjurat de valea Bistricioarei la nord, valea Bicazului la sud, valea Bistritei la est si vaile Bistrei, Pinticului si Jidanului la vest, masivul Ceahlau este constituit dintr-un sistem de culmi dispuse radial, avnd altitudini ce variaza ntre 1000-1300 m si care converg catre cele doua puncte mai nalte: Varful Ocolasul Mare - 1907 m si Varful Toaca - 1904 m. Primele masuri de ocrotire a masivului Ceahlau sunt initiate in anul 1941, cand, in intreg masivul, este supusa protectiei zada (Larix decidua) (Jurnalul Consiliului de ministri nr. 284 din 19.03.1941). Valoarea stiintifica deosebita a florei, vegetatiei stancariilor, precum si existenta celor mai intinse laricete naturale din tara noastra a constituit argumentul pentru care, prin H.C.M. nr. 1625 din 1955, s-a declarat rezervatia stiintifica Polita cu crini , singura rezervatie de acest fel din tara. Ulterior, rezervatia s-a extins prin includerea unei parti a golului subalpin. Astfel, in lista parcurilor si a rezervatiilor analoage intocmita de ONU, in anul 1967, Ceahlaul este incris cu suprafata de 1836 ha. Daca vegetatia forestiera s-a conservat intr-o stare aproape naturala, o influenta nefasta au suferit jnepenisurile si golurile montane, in special golul subalpin. In vederea extinderii locul pasunilor, s-a intreprins o actiune de defrisare a braului de jnepeni. Actiunea, nefiind fondata pe un substrat ecologic, s-a soldat cu un esec. In locul pajistilor scontate, s-a declansat un puternic fenomen de eroziune, avalanse si dereglari ale regimului hidrologic. Pentru prevenirea si a altor degradari, pentru conservarea cadrului natural si a valorosului tezaur floristic si faunistic, prin Decizia nr.290 din 1971 a Comitetului executiv al Consiliului popular judetean Neamt s-a instituit un regim de protectie provizorie asupra unei suprafete de 5800 ha, din care 5200 ha, fond forestier si 600 ha, pasune. Masivul este clar delimitat la nord, est si sud de vaile rurilor: Bistricioara, Bistrita ( lacul Izvorul Muntelui Bicaz) si Bicaz. Limita vestica, mai putin transanta, corespunde vailor Pinticului ( tributara Bistricioarei) si Jidanului ( Capra) care se varsa in rul Bicaz. Limitele Parcului National Ceahlau sunt prezentate in anexa 1 la Hotararea Guvernului Romaniei nr. 230 / 2003 Parcul se intinde de la sud la nord intre vrful Fagetel (1 165 m) si Poiana Coacazului ( Piciorul Humariei) pe aproape 15 km.

3

Organizarea parcului se bazeaza pe o zonalitate rationala, urmarind armonizarea tuturor functiilor si mentinerea echilibrului ecologic. Plecand de la aceste considerente, Parcul National Ceahlau dispune de o zonare interioara echilibrata. 1. Zona stiintifica va cuprinde rezervatii naturale integrale, cu o suprafata de 3921 ha, circa 17% din suprafata parcului. Se compune din doua rezervatii: prima, cu o suprafata de 3261 ha, inglobeaza paduri seculare de fag, fag in amestec cu brad si molid, molidisuri pure, laricete, jnepenisuri si golul subalpin; a doua , cu o suprafata de 660 ha, cuprinde padurile seculare de amestec din obcina Horstei. In aceasta zona, regimul de protectie este total, fiind admise interventii doar in cazuri speciale, iar circulatia turistica se face numai pe trasee obligatorii, prevazute cu puncte de control si paza. 2. Zona tampon, cu o suprafata de 12408 ha cuprinde 55 % din suprafata parcului. In aceasta zona, urmeaza sa se aplice un regimde exploatare rationala sub toate aspectele, dar numai pana la limita care asigura protectia rezervatiilor integrale. 3. Zona de preparc, alcatuita din zone locuite sau ecosisteme puternic modificate, cuprinde o suprafata de 6375 ha, reprezentand 28% din totalul parcului. Aceasta zona va avea ca sarcini: concentrarea amenajarilor turistice, mentinerea utilizarilor actuale in vederea unei reconstructii ecologice. Partea centrala a masivului este un imens sinclinal suspendat constituit din roci mai dure (Conglomeratele de Ceahlau). Este formata din doua trepte structural litologice majore: platoul Ocolasului Mare si cel al Ocolasului Mic, separate printr-o denivelare de cca. 200 m. Platoul superior corespunde cu suprafata boltita a sinclinalului in care varful Ocolasul Mare (1907 m) la sud si Toaca (1904 m) la nord marcheaza marginile sinclinalului iar partea cea mai coborata corespunde cu axa acestuia. Platoul are aproape 6 km lungime si peste 1 km latime in partea sa sudica. Intre Ocolasul Mare si Toaca deasupra platoului inalt se ridica varfuri cu inaltimi sub 1850 m: Batca lui Ghedeon (1845 m) si varful Lespezi (1805 m) iar pe flancuri apar numeroase trepte structurale (polite) dintre care cea mai cunoscuta este Polita cu Crini. Platoul este marginit de abrupturi impresionante fragmentate de obarsiile a numeroase praie. Actiunea indelungata a ploilor si vantului a sculptat in conglomeratele de pe marginea platoului stanci cu aspect ruiniform si forme ciudate in jurul carora s-au tesut celebrele legende ale Ceahlaului (Turnurile Ocolasului Mare, Panaghia, Claia lui Miron, Turnu lui Budu, Detunatele, Caciula Dorobantului). In masa de conglomerate se detaseaza petele mai deschise la culoare ale klippelor calcaroase de la Piatra cu Apa, stanca Dochia,

4

Ocolasul Mic, Izvorul Alb sau cele de sub Turnul lui Budu. La baza abrupturilor s-au depus uriase trene de grohotis acoperite de paduri seculare. Tot in treapta inalta a masivului se incadreaza si culmea Piatra Sura (1525 m) Batca Neagra (1398 m) dezvoltata intr-o banda de conglomerate de acelasi fel cu conglomeratele de Ceahlau. Creasta este de tip hog-back si este despartita de platou prin saua din Poiana Stanilelor. In jurul partii centrale s-a dezvoltat cea de-a doua treapta a reliefului, mai joasa si mai fragmentata - Munceii Ceahlaului. Acestia ocupa circa 2/3 din suprafata Masivului Ceahlau si sunt formati din culmi prelungi cu altitudini cuprinse intre 1000 si 1300 m. Culmile au aspectul rotunjit si profilul longitudinal ondulat, generat de alternanta varfurilor mai inalte (btci) cu seile dintre ele denumite de localnici curmaturi sau tarnite. In partea de sud si est a masivului culmile se desprind radiar de sub abruptul platoului central iar in vest sunt paralele cu acesta. Sunt despartite de numeroasele paraie cu obarsia in zona inalta a muntelui care impun o energie a reliefului cuprinsa intre 400 si 500 m. Dintre aceste culmi periferice Obcina Lacurilor, Obcina Tarsoaiei si Obcina Boistea din partea de vest a masivului formeaza impreuna cel mai lung interfluviu ce desparte valea paraului Slatina (Schit) de valea Bistricioarei. La nord si est se desprind de sub abrupturi, intocmai ca niste uriase contraforturi de cetate, culmile: Piciorul Humariei, Obcina Tiflicului, Obcina Cerebuc si Obcina Ciucanului, Obcina Verdelui, Obcina Chica Baicului si Obcina Horsti. La sud si est culmile sunt si mai fragmentate, morfologia lor devenind mai complicata. Incepand de la paraul Izvorul Muntelui catre vest se succed: Muntele Sima, Obcina Piatra Arsa continuata cu Culmea Duboasa, Obcina Chiliei , Obcina (Piciorul) dintre Bistre, Obcina Tablei si altele. Masivul Ceahlau este un adevarat castel de ape reteaua hidrografica are un caracter divergent si este colectata, in final, de raul Bistrita. Alimentarea raurilor si paraielor cu obarsia in Ceahlau este asigurata in special din izvoarele freatice. In prezent raul colector, Bistrita, a disparut in sectorul limitrof cu Ceahlaul.Intre confluenta sa cu raul Bistricioara si barajul de la Izvorul Muntelui s-a format cel mai mare lac de baraj artificial de pe raurile interioare ale Romaniei: lacul Izvorul Muntelui al carui tarm delimiteaza, spre est, Masivul Ceahlau. Bistricioara, marcheaza limita de nord si nord vest a masivului pe o lungime de 12 km, intre confluenta sa cu paraul Pintic si gura de varsare in lacul Izvorul Muntelui. Bicazul, cel de-al treilea rau ca marime dintre afluentii Bistritei, delimiteaza la sud masivul incepand de la confluenta sa cu Paraul Jidanului (Caprei) si pana in dreptul orasului Bicaz .

5

In afara raurilor Bistricioara si Bicaz afluentii de ordinul I ai Bistritei sunt si paraie mult mai mici: Cosusna, Izvorul Muntelui, Secu, Izvorul Alb, Tiflicul, Rapciunita si Schitul. Principalele paraie din Ceahlau isi au izvoarele sub abrupturi, la altitudini cuprinse intre 1250 si 1300 m, de unde dreneaza apele freatice cantonate in masa de grohotisuri. Exceptand paraul Pintec toate cursurile de apa isi au obarsia in interiorul Parcului National Ceahlau si sunt scurte (cel mai lung, Bistra, are 17 km lungime). Dintre acestea mai importante sunt: Paraul lui Martin, Schitul, Slatina Tiflicul, Izvorul Alb, Izvorul Muntelui, Bistra si Neagra. In lungul profilului longitudinal al paraielor cu obarsia din Ceahlau apar numeroase ruperi de panta (pe Izvorul Muntelui, Bistra Mare si Bistra Mica, paraul Rupturi) determinate de prezenta orizonturilor litologice cu rezistenta mai mare la eroziune. Cel mai reprezentativ exemplu in acest sens il constituie cascada Duruitoarea unde apele paraului Rupturi se pravalesc peste doua praguri de la 25 m inaltime.

Cascada Duruitoarea Masivul Ceahlau este incadrat in tinutul climatic de munte (munti josi, cu altitudinea intre 800 si 1900 m), subtinutul climatic al Carpatilor Orientali. Conditiile climatice din Ceahlau se supun atat zonalitatii altitudinale (etajele climatice) sau sunt rezultanta unor conditii locale (expozitii diferite ale versantilor, tipul si gradul de acoperire cu vegetatie etc.) ce determina delimitarea unor topoclimate specifice. Astfel teritoriul Parcului National Ceahlau apare ca un mozaic de topoclimate elementare naturale care prin imbinarea lor, ca intr-un urias puzzle, realizeaza topoclimatul complex al Masivului Ceahlau. Temperatura aerului variaza cu altitudinea. Cele mai scazute valori termice s-au inregistrat pe platoul superior iar cele mai mari la poalele Masivului Ceahlau. In Ceahlau, pe cele mai mari inaltimi, pe parcursul a 193 zile/an se inregistreaza temperaturi sub 0 grade in timp ce la altitudini mai coborate suma zilelor de inghet este de 133.

6

Diferenta termica intre varful Toaca si satul Ceahlau, la nivelul temperaturii medii anuale, este de 6,5 C. Amplitudinile termice intre valorile medii lunare sunt mai mici iarna ca urmare a efectului inversiunilor termice de pe fundul vailor care sunt mai frecvente si au o intensitate mai mare in in acest anotimp. Vantul inregistreaza cele mai mari viteze la nivelul crestelor si pe platoul superior din directia dominanta vest in vreme ce la nivelul vailor principale circulatia curentilor de aer descendenti este mai activa. Viteza medie a vantului este de 6-8 m/s vara si 12-14 m/s iarna, dar se pot atinge deseori si 40 - 50 m/s. Supus in special influentelor de aer atlantic, pe Ceahlau numarul de zile cu precipitatii este mare (208,8 zile/an, din care 50% ninsori). Media precipitatiilor este de peste 700 mm, din care 60-70% se inregistreaza in perioada de primavara si vara. Precipitatiile sub forma de ninsoare pot sa cada in orice luna a anului. Un fenomen deosebit este ceata care se produce in 70% din zilele anului. Bogatia si diversitatea florei Masivului Ceahlau au trezit interesul botanistilor. Explorarile botanice in acest masiv au dus la identificarea a circa 3700 de taxoni de plante, si anume: 188 de taxoni de alge, 54 de taxoni de mixomicete, peste 780 de specii de micromicete, 424 de taxoni macromicete, 410 taxoni de licheni, 269 de taxoni de briofite, 1582 de taxoni de plante vasculare. Florei vasculare ii revine un rol primordial la edificarea covorului vegetalal Ceahlaului, evidentiind faptul ca, pe langa numarul impresionant de mare al taxonilor, ea prezinta o originala structura floristica, de obarsii fitogeografice diferite. Padurile de fag, care incep de la altitudinea de circa 400m, urmate de molidisuri, precum si intrepatrunderile fagetelor cu molidisurile, braul de jnepeni, golul subalpin si numeroasele stancarii, constituie conditii favorabile pentru o flora variata si bogata. Suprafetele insorite, peretii abrupti, jgheaburile, politele, branele, grohotisurile si golul subalpin sunt statiunile cu cea mai bogata flora. Aici se intalnesc numeroase specii rare, endemice, precum si specii de mare interes fitogeografic (ex: Achillea distans, Allium montanum, Arabis alpina, C. Polymorpha, C. rupestris, Doronicum carpaticum, Erytrichinum nanum spp. jankae, Leontopodium alpinumPedicularis oederi, Viola alpina). Dupa V. Zanoschi si C. Burduja (1979), in structura floristica a Ceahlaului, predomina elementele eurasiatice (30,9%), urmate de cele europene (11,6%), circumpolare (10,5%) si central-europene (10,08%). O nuanta particulara este imprimata florei Masivului Ceahlau de endemitele carpatice si dacice (ex: Achillea schurii, Aconitum firmum ssp. bucovinese, Artemisia petrosa ssp. carpatica, Gentiana phlogifolia, Pulmonaria rubra).7

Vegetatia lemnoasa a etajului montan inferior este alcatuita din fitocenoze apartinand asociatiilor Fagetum carpaticum, Carpinio-Fagetum, Abietum dacicum. Etajul montan mijlociu este caracterizat prin paduri seculare de fag in amestec cu brad, incadrate in asociatia Abieto-Fagetum. Etajul montan superior este caracterizat de molidisuri seculare pure, incadrate in asociatia Piceetum carpaticum. Golul de munte din etajul alpin inferior este ocupat de tufarisuri scunde de ericacee, care formeaza fitocenoze ale asociatiilor Vaccinietum myrtilli, Vaccinietum gaultherioides cetrariosum si Junipereto Vaccinietum. Diversitatea faunistica a Masivului Ceahlau se inscrie in complezul zoogeografic al Carpatilor Orientali, unitate ce delimiteaza complexele faunistice estice de cele sud-vestice. Pe langa predominanta elementelor central-europene sau europene de diferite nuante, se intalnesc numeroase elemente alpino-boreale (Agrion hostulatum), alpino-carpatice (Helicolimax annularis), carpatice (Iphigena latestriata, Lacinaria elata), endemice (Carabus cancellatus, C. silvestris transilvanicus),precum si un numar ridicat de specii rare (Paracaloptenus caloptenoides, Acrophaga subalpina, Trichodroma muraria). In reteaua hidragrafica a Masivului Ceahlau se intalnesc frecvent: boisteanul, zglavoaca, cleanul, scobarul, mreana, porcusorul. Dintre speciile rare din apele raurilor din Ceahlau amintim: pastravul, lostrita, lipanul. Fauna padurilor seculare din Masivul Ceahlau este bogata si diversa. Dintre vertebratele intalnite in aceasta zona amintim: salamandra, sorecarul comun, uliul porumbar, vanturelul rosu, huhurezul mic, ciocanitoarea de munte, corbul, codobatura de munte, mistretul, cerbul carpatin, caprioara, capra neagra, lupul, pisica salbatica, iepurele, vidra, veverita, parsul cenusiu. Din bogata fauna a etajului subalpin enumeram: brumarita de stanca, fasa de munte, cordos de munte, cocosul de munte, fluturasul de stannca.

8

Specii de animale si plante protejate conform O.U.G. 57/2007* - specie prioritar .

I.1. Specii de animale a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor de pro ectie special avifaunistic

Nr. Clasa Crt. 1 Mamifere

Ordinul Chiroptera

Familia Rhinilophidae

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 219

Vespertilionidae

Carnivora

P s ri

Falconiformes

Canidae Ursidae Mustelidae Felidae Accipitridae

Denumirea tiin ific Rhinolophus ferrumequinum Rhinolophus hipposideros Barbastella barbastellus Myotis bechsteini Myotis blythi Myotis myotis Canis lupus * Ursus arctos * Lutra lutra Lynx lynx Aegypius monachus Gyps fulvus Aquila chrysaetos Tetrao urogallus Bubo bubo Glaucidium passerinum Aegolius funereus Picus canus Dryocopus martius Dendrocops leucotos Picoides

Denumirea popular liliac mare cu potcoav liliac mic cu potcoav liliac crn liliac cu urechi mari liliac comun liliac comun lupul ursul brun vidra, lutra rs vulture ple uv vulture ple uv sur acvila de munte coco de munte buha, bufni a ciuvica minuni a ghionoaie sur cioc nitoare neagr cioc nitoare cu spate alb cioc nitoare

Galliformes Strigiformes

Tetraonidae Strigidae

Piciformes

Picidae

22 23 24 Amfibieni

Passeriformes Caudata Anura

Alaudidae Salamandridae Discoglossidae

tridactylus Lullula arborea Triturus montandoni Bombina variegata Hucho hucho Barbus meridionalis Carabus variolosus

de munte ciocrlie de p dure triton carpatic buhai de balt cu burta galben lostri a moioaga

25 26 27

Pesti

Salmoniformes Cypriniformes Insecta

Salmonidae Cyprinidae Coleoptera

Arthropoda

I.2. Specii de plante a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare

Nr. Clasa Crt. 1 Pteridophyta 2 3 4 5 Angiosperme Angiosperme Angiosperme Angiosperme

Ordinul Polypodiales Campanulales Orchidales Orchidales Scrophulariales

Familia Aspleniaceae Campanulaceae Orchidaceae Orchidaceae Scrophulariaceae

Denumirea stiintifica Asplenium adulterinum *Campanula serrata Cypripedium calceolus Liparis loeselii Tozzia carpathica

Denumirea populara feriguta, ruginita clopo el papucul doamnei mosi oare iarba gtului

II. Specii de interes comunitar II. 1. Specii de animale care necesit o protec ie strict

Nr. Clasa Crt. 1 Mamifere 2 3 4

Ordinul Microchiroptera Rodentia

Familia

Gliridae

Zapodidae10

Denumirea tiin ific Toate speciile Muscardinus avellanarius Dryomys nitedula Sicista betulina

Denumirea popular prs de alun prs cu coada stufoas oarece

5 6 7 8 9 10 11

Carnivora

Canidae Ursidae Mustelidae Felidae

Canis lupus Ursus arctos Lutra lutra Felis silvestris Lynx lynx Lacerta agilis Lacerta vivipara panonica Lacerta viridis Coronella austriaca Triturus montandoni Bombina variegata Hyla arborea

Reptile

Sauria

Lacertidae

s ritor de p dure lup urs brun vidra, lutra pisica s lbatic rs oprla cenu ie oprla de munte gu terul arpe de alun triton carpatic buhai de balt cu burta galben brot cel, buratec, r c nel broasca raioas verde

12 13 14 15 Amfibieni

Ophidia Caudata Anura

Colubridae Salamandridae Discoglossidae

16

Hylidae

17 18 Insecta Coleoptere

Bufonidae

Bufo viridis Carabus variolosus

II. 2. Specii de plante care necesit o protec ie strict

Include toate speciile enumerate la punctul I.2.

III. Specii de interes na ional III.1. Specii de animale care necesit o protec ie strict

Nr. Clasa Crt. 1 Mamifere 2 3 P s ri

Ordinul Insectivora Chiroptera Falconiformes

Familia Soricidae Vespertilionidae Falconidae11

Denumirea tiin ific Sorex alpinus Vespertilo murinus Falco

Denumirea popular chi can de munte liliacul bicolor vnturel ro u,

4 5 6 7

Strigiformes Passeriformes

Strigidae Motacillidae

Cinclidae

tinnunculus Athene noctua Motacilla alba Motacilla cinerea Cinclus cinclus

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Prunellidae

Turdidae

Sittidae Fringillidae

Prunella modularis Prunella collaris Erithacus rubecula Regulus regulus Phoenicurus ochruros Phylloscopus collybita Sitta europaea Carduelis carduelis Carduelis spinus Tichodroma muraria Nucifraga caryocatactes Corvus corax Anguis fragilis

vinderel cucuvea codobatura codobatura de munte mierla de ap , pesc rel negru brum ri a brum ri a m c leandru ausel codro pitulice scor arul, toiul sticlete sticlete flutura ul de stnc alunar corbul n prca, arpele de sticl vipera comun tritonul de munte tritonul comun salamandra broasca raioas brun broasca ro ie de munte lostri a

Tichodromadidae Corvidae

Reptile

Sauria

Anguidae

21 22 Amfibieni

Ophidia Caudata

Viperidae Salamandridae

Vipera berus Triturus alpestris alpestris Triturus vulgaris vulgaris Salamandra salamandra Bufo bufo Rana temporaria Hucho hucho

23

24 25 26 27 Pesti Salmoniformes Anura Bufonidae Ranidae Salmonidae12

28 29 Insecta

Scorpaeneformes Lepidoptera

Cottidae

Cottus poecilopus Erebia gorge pirinica

zgl voaca r s ritean

III.2. Specii de plante care necesit o protec ie strict

Nr. Clasa Crt. 1 Pteridophyta 2 3 4 Angiosperme Angiosperme Angiosperme

Ordinul Lycopodiales Ericales Ericales Polygonales

Familia Lycopodiaceae Ericaceae Ericaceae Polygonaceae

Denumirea stiintifica Lycopodium inundatum ? Arctostaphylos uva-ursi ? Vaccinium uliginosus Polygonum alpinum ?

Denumirea populara

Strugurii ursului

Troscot de munte

IV. Specii de interes comunitar IV. 1. Specii de animale de interes comunitar, cu excep ia speciilor de p s ri, a c ror prelevare din natur i exploatare fac obiectul m surilor de management

Nr. Crt. 1 2 3 4

Clasa Mamifere

Ordinul Carnivora

Familia Mustelidae

Artyodactila Anura

Bovidae Ranidae

Denumirea stiintifica Martes martes Mustela putorius Rupicapra rupicapra Rana temporaria

Denumirea populara jder de copac dihor de cas capra neagr broasca ro ie de munte

IV. 2. Specii de plante de interes comunitar, cu excep ia speciilor de p s ri, a c ror prelevare din natur si exploatare fac obiectul m surilor de management

Nr. Clasa Crt. 1 Bryophyta

Ordinul

Familia Leucobryaceae13

Denumirea stiintifica Leucobryum glaucum

Denumirea populara

2 3 4 5 6

Bryophyta Pteridophyta Angiosperme Angiosperme Angiosperme Lycopodiales Liliales Asterales Gentianales

Sphagnaceae Lycopodiaceae Amaryllidacea Asteraceae (Compositae) Gentianaceae

Sphagnum sp.

Muschi de turba Lycopodium sp pedicu a Galanthus ghiocel alb nivalis Arnica arnica montana Gentiana lutea ghin ura

V. Specii de importan nationala Specii de animale de interes na ional ale c ror prelevare din natur obiectul m surilor de management

i exploatare fac

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Clasa Mamifere

Ordinul Lagomorpha Rodentia Carnivore

Familia Lepuridae Sciuridae Canidae Mustelidae

Artiodactyla

Cervidae

Suidae

Denumirea tiin ific Lepus europaeus Sciurus vulgaris Vulpes vulpes Mustela erminea Mustela nivalis Meles meles Capreolus capreolus Cervus elaphus Sus scrofa

Denumirea popular iepure de cmp veveri a vulpea hermina, helge nev stuica bursuc, viezure c prioara cerb mistre

VI. Specii de p s ri de interes comunitar a c ror comercializare este permis in condi ii speciale

Nr. Crt. 1

Clasa P s ri

Ordinul Galliformes

Familia Tetraonidae

Denumirea stiintifica Tetrao urogallus

Denumirea popular coco de munte

14

Tipuri de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare

Un asterix inaintea numelui habitatului semnifica faptul ca este un habitat priorotar

Cod NATURA 2000 3240 4060 4070 6110 6170 6520 8210 8310 91EO 91VO 9410 9420

Denumirea tipului de habitat Rauri de munte si vegetatia lor lemnoasa cu Salix eleagnos Pajisti alpine si boreale * Tufisuri cu Pinus mugo si Rhododendron hirsutum (MugoRhododendretum hirsute) * Pajisti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alisso-Sedion albi Pajisti calacaroase alpine si subalpine Pajisti montane Pante stancoase calcaroase cu vegetatie chasmofitica Grote neexploatate turistic * Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Paduri acidofile cu Picea din etajale alpine montane Paduri alpine cu Larix decidua si/sau Pinus cembra

15

Lista speciilor de plante rare ocrotite in Parcul National CeahlauNr.crt. Denumire stiintifica Denumire populara Categ. vulnerabilitatii

1. 2.

Abies alba Achillea schurii

brad coada soricelului

V V, endemit carpatic V, endemit V, relict glaciar V V, endemit romanesc V,relict glaciar V V V V V, endemit carpatic V, endemit V, endemit V V V V, endemica in Carpatii romanesti V, endemism

3. 4. 5. 6.

Aconitum moldavicum Allium victorialis Alopecurus pratensis Aquilegia nigricans ssp. subscaposa

omag ceapa coada vulpii caldarusa

7. 8. 9. 10. 11. 12.

Andromeda polifolia Angelica archangelica Arabis alpina Astragalus pseudopurpureus Astragalus roemeri Campanula rotundifolia ssp polymorpha

ruginare angelica gascarita cosaciul bicajean cosaciul bistritean clopotei

13. 14. 15. 16. 17. 18.

Campanula carpathica Cardamine glanduligera Carex elongata Carex sempervirens Centaurea micranthos Centaurea carpathica

clopotei stupitul cucului rogoz rogoz maturi galbenele de munte

19. 20.

Centaurea triumfetti ssp. pinnatifida Cerastium transsilvanicum struna cucosului

V, endemica in Carpatii de Est si Sud E V V, endemit carpatic V, endemica in Carpatii de Est si Sud V, relict tertiar V, relict tertiar

21. 22. 23.

Cypripedium calceolus Dianthus collinus ssp. glabriusculus Dianthus spiculifolius

papucul doamnei garoafa garoafa de munte

24.

Draba haynaldii

flamanzica

25. 26.

Drosera rotundifolia Dryas octopetala

roua cerului argintica

16

27. 28.

Eritrichium nanum Eritrichium nanum ssp. jankae

ochiul sarpelui ochiul sarpelui

V V, endemit carpatic V, relict V, endemit carpatic V, endemit carpatic V, relict tertiar V V V V V V V V, endemica in Carpatii de Est si Sud V, endemit V V V V E V, relict tertiar E V, endemit V, endemica in Carpatii romanesti V V V V, endemit carpatic V V, endemit carpatic V V, endemit carpatic

29. 30.

Empetrum nigrum Erysimum wittmanni

vuitoarea micsandra salbatica

31.

Erysimum wittmanni ssp. transsilvanicum

micsandra salbatica

32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40.

Eryophorum vaginatum Festuca versicolor Filipendula hexapetala Gentiana lutea Gentiana phlogifolia Geranium silvaticum Gypsophila petraea Helloborus purpurascens Hepatica transsilvanica

bumbacarita firuta aglica ghintura galbena ghintura ciocul berzei ipcarige spanz crucea voinicului

41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.

Hieracium pseudobifidum Hieracium transslvanicum Juniperus sabina Koelerica macrantha Larix decidua ssp. carpathica Leontopodium alpinum Melanpyrum saxosum Nigritella rubra Onobrychis montana ssp. transsilvanica Pedicularis baumgarteni

vulturica vulturica cetina de negi coelerie larice floare de colt sor cu frate sangele voinicului sparceta vartejul pamantului

51. 52. 53. 54.

Pinguicula alpina Poa alpina Potentilla argentea Primula leucophylla

foaie grasa firuta cinci degete ciubotica cucului

55. 56.

Pulsatilla montana Ranunculus carpathicus

deditel galbenele de munte

57. 58.

Rhinanthus alpinus Phyteuma tetramerum

clocotici carbuni

17

59. 60. 61.

Saxifraga aiozoon Sesleria coerulans Silene dubia

iarba surzilor coada iepurelui gusa porumbelului

V V, relict tertiar V, endemit carpatic V V, endemit carpatic V, relict tertiar V, endemit carpatic V V, relict tertiar V, relict tertiar V, relict tertiar

62. 63.

Silene zawadzkii Symphytum cordatum

gusa porumbelului tataneasa

64. 65.

Taxus baccata Trisetum macrothrichum

tisa ovaz auriu

66. 67. 68. 69.

Trollius europaeus Viola alpina Viola biflora Viola jooi

bulbuc de munte viorea viorea viorea

Doronicum carpaticum (cujda)

Aquilegia nigricans

Leontopodium alpinum ( floarea de colt )

18

Nigritella rubra ( sangele voincului )

Pinguicula alpina (foaie grasa)

Eritrichium nanum ( ochii sarpelui )

Pholidoptera transsylvanica - femela

Pholidoptera Capraiuscola (miramella) transsylvanica - mascul ebneri - femela

Capraiuscola (miramella) Isophya stysi - femela ebneri - mascul

Isophya stysi - mascul

19

Rupicapra rupicapra ( capra neagra )

Rupicapra rupicapra ( capra neagra )

Tetrao urogallus ( cocosul de munte )

Bibliografie: Gh. Mohan, Aurel Ardelean - Parcuri si rezervatii naturale din Romania , 2006 www.ceahlaupark.ro

20