evaluarea potentialului turistic al uunui teritoriu - modelul leader ii - parcul national retezat

Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice si

Administrarea Afacerilor

Master Administrarea Afacerilor în

Turism

Evaluarea potentialului turistic al unui teritoriu- Modelul Leader IIStudiu de caz: Parcul National

Retezat

Îndrumător: Lect. dr. ALBU RUXANDRA

Evaluarea potențialului turistic al regiunii Parcului Național Retezat

Studentă:

Cuprins:

Introducere.................................................................................................................................3

Cap.1. Analiza ofertei....................................................................................................................4

1.1. Factorii naturali ai regiunii...............................................................................................4

1.1.1. Elemente de localizare si relief...................................................................................4

1.1.2. Caracterizarea elementelor climatice........................................................................6

1.1.3. Hidrologia.....................................................................................................................7

1.1.4. Elemente de floră si faună...........................................................................................9

1.2. Factorii socio-economici...................................................................................................10

1.3. Infrastructura si serviciile disponibile............................................................................13

1.4. Factorii culturali...............................................................................................................16

1.5. Oferta sportivă si de timp liber.......................................................................................19

1.6. Oferta de cazare................................................................................................................23

1.7. Oferta de restaurante.......................................................................................................25

1.8 Posibilităti de organizare conferinte si seminarii...........................................................26

Cap.2. Analiza cererii..................................................................................................................26

Cap.3. Analiza concurentei.........................................................................................................31

Cap.4. Analiza tendintelor..........................................................................................................32

Cap.5. Diagnosticul potentialului turistic (Analiza SWOT)....................................................37

Cap.6. Pozitia strategică de succes.............................................................................................39

Cap.7. Conceperea unui model de evaluare a potentialului de dezvoltare turistică.............41

2


Bibliografie:..................................................................................................................................43

Anexe.............................................................................................................................................44

" Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi si trebuie un gram de iubire ca s-o întelegi "

Nicolae Iorga

Introducere

Este binecunoscut faptul că turismul, ca activitate economică poate cauza pagube mari

ariilor protejate, în special dacă nu sunt administrate adecvat si corect. Cu toate acestea nu

trebuie scoase din calcul si variatele beneficii pe carea le-ar putea aduce. În această ordine de

idei, este necesar a evidentia că, activitatea turistică va fi întotdeauna binevenită în sau lângă

ariile protejate dacă respectă caracterul special al ariei – cum ar fi: turismul bazat pe aprecierea

naturii, turismul cultural si educational, sau activitatea grupurilor mici, linistite – si dacă

pagubele si poluarea sunt minime.

Luând în considerare tendintele la nivel international, si anume interesul crescut vis-a-vis

de practicarea turismului verde, Parcul National Retezat şi zona înconjurătoare, inclusiv zona

Haţeg, ar putea deveni una dintre principalele destinaţii turistice din România. Spectaculoasele

peisaje alpine şi sub-alpine şi vasta varietate a faunei şi florei (care cuprinde peste o treime din

flora României) oferă parcului naţional un excelent amestec de resurse care pot contribui la

dezvoltarea pe termen lung cu succes a turismului în această zonă.

Datele existente statuează informatii precum următoarele: Parcul Naţional Retezat este

primul parc creat în România şi unul dintre cele mai vechi din Europa de Est. Acesta a fost creat

în anul 1935 şi s-a propus să devină Rezervaţia Biosferei (PNR-RB) datorită unicităţii

biodiversităţii şi semnificaţiei naţionale pe care o are pentru poporul român. Cu toate acestea,

primul birou administrativ al parcului nu a fost creat până în anul 1999. Noua structură de

management a fost sprijinită prin cadrul Proiectului de Conservare a Biodiversităţii. Parcul

Naţional este acum una dintre zonele protejate de UNESCO.

Munţii Retezat oferă câteva dintre cele mai spectaculoase peisaje din România şi au un

potenţial imens de dezvoltare a turismului naţional şi internaţional. Parcul este înconjurat de o

infrastructură relativ adecvată care furnizează atât accesul în perimetrul zonei protejate, cât şi

accesul relativ uşor către centrul parcului. În plus, există mai multe agenţii de turism care au

3


recunoscut de curând importanţa Parcului Naţional ca atracţie care poate deveni un aspect central

al activităţilor lor de afaceri. Aceste agenţii oferă, în cea mai mare parte, cazare şi câteva servicii

limitate de ghidare în interiorul parcului, dar pot fi de asemenea şi o voce puternică pentru

dezvoltarea parcului şi pentru protecţia mediului. 1 Scopul lucrării mele este de a face o analiză a

teritoriului Parcului National Retezat prin evidentierea potentialului turistic de care dispune în

vederea încurajării dezvoltării turismului.

Cap.1. Analiza ofertei

Oferta turistică a Parcului Naţional Retezat este reprezentată de patrimoniul turistic în

ansamblul său cuprinzând o serie de componente materiale, dar şi imateriale, în măsură să

reconforteze turistul, să-i satisfacă motivaţia deplasării şi dorinţa de a dobândi noi cunoştinţe.

Componenta naturală este, în general, de importanţă deosebită în aprecierea calităţii ofertei

turistice a unui teritoriu.

1.1. Factorii naturali ai regiunii

1.1.1. Elemente de localizare si relief

Localizat în partea vestică a României, Retezatul este cel mai vechi parc national din

tară, fiind declarat prin lege în anul 1935.2 Parcul are o suprafată de 38.138 ha, din care 1.630 ha

au fost declarate ca arie strict protejată numită "Gemenele"-rezervatie stiintifică cu limite bine

precizate şi începând din anul 1999 cu o administraţie proprie (Rezervatia Știintifică Gemenele

se află sub administrarea directă a Academiei Române). Valoarea universală a parcului a fost

recunoscută de programul Omul si Biosfera (MAB) al UNESCO în 1979 prin includerea sa în

reteaua internatională a rezervatiilor biosferei. De asemenea, în anul 2000 a fost declarat arie de

importanţă faunistică şi lepidepteorologică europeană.

Din luna septembrie 2004 Parcul Naţional Retezat a devenit membru al Fundatiei PAN

PARKS, devenind primul parc din România şi al cincilea din Europa care a primit certificatul

"Pan Parks", ca o recunoaştere a modului de gestionare şi conservare a biodiversităţii, iar din

anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană NATURA 2000,

în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes

comunitar.3

1 Asociația de turism Retezat, http://www.turismretezat.ro- site accesat în data de 26 ianuarie, 20112 Asociația pentru Acțiune în Arii Protejate „Pro Natura”, http://www.pronatura.ro, site accesat în data de 26 ianuarie, 20113 Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara, Raport- Ariile Naturale protejate din Județul Hunedoara, http://www.apmhd.ro/doc/biodiversitate/parcurirezervatii.pdf, site accesat în data de 28 ianuarie, 2011

4

http://www.apmhd.ro/doc/biodiversitate/parcurirezervatii.pdf

http://www.pronatura.ro/


Suprafata Parcului National Retezat (38138 ha) este constituită din: fond forestier 18.608

ha (49%) si gol alpin (păşuni alpine, stâncării, jnepenişuri, luciu de apă) 19530 ha (51%).4

Teritoriul parcului National Retezat este delimitat de Depresiunea Haţegului, Muntii Tulisa,

valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest şi valea Râului Mare.

Limitele Rezervatiei Biosferei se încadrează pe suprafata a 30.047 ha, conform Agentiei

Nationale pentru Protectia Mediului.

Din punct de vedere teritorial-administrativ, Parcul National Retezat se situează în judetul

Hunedoara.5

Relieful predominant glaciar - adâpostind peste 80 de lacuri glaciare, printre care cel mai

adânc (Zânoaga 29 m) si cel mai întins (Bucura 8.86 ha.) - atrage an de an numerosi turisti în

special în sezonul de vară.

Relieful este modelat în principal în conformitate cu structura geologică şi cu

caracteristicile substratului litologic.6 Masivele de granit Retezat, Buta şi Muntele Mic fac parte

din bazinul Dunării şi au forme eliptice întinzându-se câteodată pe distanţe foarte mari.

Rocile de granit reprezintă crustele vechi care au aspect de „roci de mare”; râurile au un

aspect de vârfuri încoroiate, turnuri şi colţi la baza cărora sunt versanţi foarte abrupţi.

Rocile sedimentare din masivii Tulişa şi retezatul Mic sunt în mare parte de natură

calcaroasă. Având în vedere faptul că sunt roci solubile, aceste roci crează un peisaj interesant

din punct de vedere al varietăţii formelor din partea de sud a Parcului Naţional Retezat: văi cu

chei înguste (Cheile Buţii, Scocului, Scorotei, etc.), câmpuri de lapiezuri cu forme diferite şi în

diferite faze de evoluţie, văi carstice (Jiul de vest, sectorul Dâlmei cu Brazi), mici doline şi chiar

un bazin glaciar care s-a dezvoltat în dolinele de calcar (singurul de acest fel din România).

Endo-carsticul este bine reprezentat în parc prin numeroasele cavităţi (aproximativ 200 de

peşteri şi văi) de la bazinul Lăpuşnicul Mare, Soarbele, Jara, Scorota, pe partea stângă a Jiului de

Vest, în amontele Câmpu lui Neag. Peşterile sunt pline de stalactite şi stalagmite (puteţi găsi aici

peste 80% din formaţiunile carstice cunoscute) şi adăpostesc o gamă variată de faună de peşteră

care este de un real interes ştiinţific.

Pe această platformă petrografică din „lumea” vârfurilor şi şeilor din Retezat se conservă

cele mai reprezentative forme de relief cauzate de schimbările climatice, relicvele glaciaţiunilor

cuaternare din Carpaţi. Bazine glaciare, simple sau legate, întrepătrunse sau suspendate, cu peste

58% lacuri permanente; văi glaciare pe care s-au prelins blocurile la 1300 m, care au o lungime

4 Gazeta de agricultură, http://www.gazetadeagricultura.info, site accesat în data de 26 ianuarie 20115 ***Raport anul privind Starea Mediului în România pe anul 2009 întocmit de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, pg.1746 Parcul Național Retezat-Rezervația Biosferei, http://www.retezat.ro, site accesat în data de 26 ianuarie, 2011

5

http://www.retezat.ro/

http://www.gazetadeagricultura.info/


între 3 şi 8 km sau câteodată chiar 10 km (Valea Lăpuşnicul Mare este cea mai reprezentativă);

şeile dintre bazine, principala şa se întinde de la vest la est, între Vârfurile Zlata şi Lazarului, pe

o lungime de 18 km; rocile stiate; cheile – cele mai caracteristice pentru Carpaţii Meridionali se

găsesc în Valea Soarbele.

Ploile puternice pot conduce la alunecări de teren datorită pantelor abrupte.

Zona dintre principalele vârfuri, asemănătoare cu un evantai, poziţia pantelor, depresiunile

limitrofe şi coridoarele văilor sunt doar câteva dintre elementele care contribuie la frumuseţea

Parcului Naţional Retezat. Cele mai reprezentative forme se regăsesc în zona centrală a parcului.

1.1.2. Caracterizarea elementelor climatice7

Desi datele furnizate mai jos reprezintă surse de informare mai vechi, acestea nu manifestă

schimbări semnificative la momentul actual. Complexitatea analizei asupra elementelor climatice

din Parcul National Retezat, efectuată în cadrul programului PAN Parks având ca si scop

implementarea unei strategii de turism durabil m-a determinat să o utilizez si eu în activitatea

mea de evaluare a potentialului turistic al regiunii Parcului Naţional Retezat.

Prin urmare, se retine faptul că, Parcul National Retezat are un climat montan complex,

numeroasele sale condiţii climatice fiind influenţate în mare parte de altitudine şi de direcţia

vârfurilor în relaţie cu masele de aer maritim dinspre vest şi masele de aer continental dinspre est

şi nord-est, poziţia pantelor în relaţie cu soarele şi unghiul de înclinare al pantelor.

Luna ianuarie este cea mai friguroasă lună a anului (cu temperaturi între -11 şi -500 C), iar

luna iulie este cea mai călduroasă (cu temperaturi cuprinse între +16 şi +600 C) la atitudini de

sub 1.800 metri, în timp ce la altitudini mai mari cea mai călduroasă lună este luna august. Cele

mai scăzute temperaturi se pot înregistra pe vârfurile Peleaga , Păpuşa , Retezat şi Bucura.

Îngheţul este un fenomen des întâlnit pe vârfuri, chiar şi pe timp de vară. În zona montană

numărul zilelor cu îngheţ este cuprins între 250 – 275 zile/ an, iar în zonele joase media este

cuprinsă între 175 – 200 zile/ an. Primul îngheţ se înregistrează în jurul datei de 20 noiembrie, iar

ultimul în mijlocul lunii mai.

Umiditatea creşte de la 74-75/ la baza munţilor, la 85-87% pe vârfuri.

Nebulozitatea este un fenomen mai frecvent în parc în lunile mai-iunie, datorită circulaţiei

aerului umed pe versanţi, şi apare cel mai des în luna octombrie. În plus, vârfurile mai înalte de

7 Strategia pentru dezvoltarea unui turism durabil în regiunea Parcului Național Retezat, Strategie elaborată în cadrul Programului PAN Parks, versiune noiembrie, 2006

6


1700-1800 m sunt situate pe timp de toamnă şi iarnă deasupra tavanului de nori şi se bucură de

zile însorite.

Ceaţa este frecventă într-un climat de munte. Frecvenţa cu care apare creşte proporţional

cu altitudinea: de la 50-75 zile la baza muntelui, la 250 zile la peste 1800 m altitudine sau pe

vârfuri. Vizibilitatea vârfurilor scade datorită ceţii la sub 1 km în 35-40% din zilele de toamnă, şi

în peste 50% din zilele de iarnă. Vizibilitatea crestelor este de asemenea scăzută şi pe timp de

vară datorită norilor care acoperă vârfurile munţilor.

Lumina soarelui este afectată de condiţiile de nebulozitate sau ceaţă şi scade pe timp de

vară de la 1300 ore (la altitudini mici), la 950 ore (pe vârfuri). Pe timp de iarnă soarele

străluceşte între 600 şi 800 ore. O diferenţă medie de 200-250 ore/ an la baza muntelui şi mai

puţin de 100 ore/an pe vârfuri apare pe versanţii de sud (însoriţi) şi cei de nord (umbriţi).

Precipitaţiile sunt inegal distribuite în relaţie cu viteza maselor de aer umed (dinspre

Altantic şi Marea Mediterană) şi altitudine. Media anuală de precipitaţii se situează între 900 mm

la altitudini mici, 1300 mm la altitudini medii şi 1600-1800 mm sau chiar mai mult la altitudini

ridicate. Pe versanţii de vest, nord-vest şi sud-est precipitaţiile depăşesc 1400 mm. Cu toate

acestea pe versanţii protejaţi din est şi nord-est media anuală a precipitaţiilor este mai mică de

300-400 mm.

În luna iunie se înregistrează cele mai mari nivele ale precipitaţiei (120-150 mm), în timp

ce nivelul minim se înregistrează în perioada octombrie-noiembrie (50-70 mm). Prima zăpadă

apare în zona montană la începutul lunii septembrie, iar ultima zăpadă la sfârşitul lunii iunie.

Aceste intervale se micşorează în funcţie de altitudine. La peste 2000 m altitudine este posibil să

ningă în orice lună a anului. Zăpada se menţine în bazinele glaciare din partea de nord a parcului

chiar şi pe timp de vară. Grosimea medie a stratului de zăpadă variază în funcţie de altitudine (de

la 70-80 cm la baza muntelui, la 90-100 cm pe vârfuri), dar şi în funcţie de poziţia versanţilor

(stratul poate atinge o grosime de 3-4m).

Vântul, un element dominant al climatului montan, are o frecvenţă de 94-95% pe vârfurile

prcului, în timp ce în zonele adăpostite de văi, vântul atinge o frecvenţă de 35-40%. Viteza

medie a vântului creşte de la 2-3 m/s la 800 m altitudine, la 10-11 m/s pe vârfuri, viteza maximă

ajungând deseori la valori de 40-60 m/s. Datorită vitezei mari a vântului şi a turbulenţelor de la

altitudinile mari, peisajul de pe vârfurile munţilor este deseori supus paroxismului climei care

acompaniază aceste manifestări: puterea picăturilor de ploaie (pe versanţii expuşi) şi a aburilor

de la norii care acoperă continuu vârfurile, răspândirea zăpezii pe versanţii expuşi şi înzăpezirea

zonelor protejate de vânt.

7


Aceste condiţii dure ale climei conturează actualul relief al muntelui, influenţează

condiţiile solului şi determină adaptarea vegetaţiei alpine şi sub-alpine a parcului.

1.1.3. Hidrologia

Condiţiile tectonice, litologice şi morfologice ale Munţilor Retezat, corelate cu poziţia

culmilor fată de advecţia maselor de aer oceanic, fac ca acest masiv să fie zona cu cea mai

ridicată umiditate şi scurgere din Carpaţii româneşti.8

Reţeaua hidrografică bogată se drenează în două direcţii: 9

spre nord, către râul Strei (bazinul hidrografic Mureş), care captează toate apele din

vestul, nordul, centrul şi nord-estul masivului

spre sud, către Jiul de Vest ( bazinul hidrografic Jiul Românesc).

Densitatea reţelei de râuri este mai ridicată în bazinul hidrografic al Streiului (0.8- 1.0

km/kmp) decât în cel al Jiului (0.7- 0.8 km/kmp). Pe trepte de altitudine se observă faptul că

densitatea maximă corespunde etajului subalpin iar minimă – celui alpin.

Valorile scurgerii medii specifice cresc cu altitudinea: de la 14.3 l/s/kmp între 600–800 m,

la peste 40 l/s/kmp la altitudini mai mari de 2400 m. În timpul anului scurgerea maximă se

înregistrează, de obicei, în lunile mai- iunie ca urmare a topirii zăpezilor şi a precipitaţiilor

abundente. Scurgerea minimă se produce în lunile de iarnă , când temperaturile foarte scăzute şi

precipitaţiile reduse nu oferă condiţii optime de întreţinere a procesului scurgerii. Regimul de

scurgere de iarnă este stabil, iar scurgerea de vară o depăşeşte de două ori pe cea de iarnă.

Temperatura medie anuală a apei râurilor scade cu creşterea altitudinii, fiind în jur de 4°C

la 1600 m şi cca 2°C la 2200m. Temperaturile maxime ale apei râurilor apar în intervalul iulie-

august (12 °C până la 22°C), iar cele minime în intervalul decembrie-martie (de la –2°C la 0°C).

Cel mai important curs de apă este Lăpuşnicul Mare, cu un debit mediu anual de 12.9

mc/s. Cascadele sunt frecvente pe toate pâraiele din Parc.

Un loc deosebit în caracterizarea hidrologică a parcului îl constituie lacurile naturale

relicte. Acestea îşi datorează geneza condiţiilor optime ale acumulării şi transformării zăpezilor

în gheţari la altitudini de peste 1700 m în Pleistocenul Superior. Aproximativ 38% din lacurile

glaciare ale României se află în Parcul Naţional Retezat. Cantonate în poala căldărilor, etajate în

trepte, înşirate, grupate în complexe sau izolate, ele constituie o atracţie de prim ordin, atât

pentru turişti, cât şi pentru oamenii de ştiinţă care poposesc pe aceste meleaguri.

8 Strategia pentru dezvoltarea unui turism durabil în regiunea Parcului Național Retezat, Strategie elaborată în cadrul Programului PAN Parks, versiune noiembrie, 20069 Parcul Național Retezat-Rezervația Biosferei, http://retezat.ro/index.php/romana/despre-parc/mediu-fizic.html?start=3, site accesat în data de 26 ianuarie, 2011

8

http://retezat.ro/index.php/romana/despre-parc/mediu-fizic.html?start=3

http://retezat.ro/index.php/romana/despre-parc/mediu-fizic.html?start=3


Elementele morfometrice ale lacurilor oscilează în limite largi, unele dintre ele bătând

recordurile din ţară: Bucura - cel mai întins lac glaciar, Zănoaga - cel mai adânc. Suprafaţa

lacurilor se menţine între 300 m2 (Stânişoara I) şi 88612 m2 (Bucura), iar adâncimea maximă

între 0.3 m (Stânişoara I şi II) şi 29 m (Zănoaga). Volumul lacurilor variază între 90.3 m3

(Galeşul II) si 693.152 m3 (Zănoaga).

Deşi au suprafaţa şi volum relativ mici, lacurile glaciare joaca un rol deosebit în

regularizarea naturală a scurgerii râurilor din Munţii Retezat. În întregul masiv există 58 lacuri

glaciare permanente, aflate între 1700 şi 2300 m. Unele surse bibliografice10 indică prezenţa a

peste 80 de lacuri glaciare, luându-se în considerare, probabil, şi cele temporare.

Ca urmare a intervenţiilor antropice din secolul al XX-lea, regularizarea scurgerii râurilor a

început să fie controlată şi prin lacurile de baraj (artificiale), amenajate pe Râu Mare. Din anul

1974 s-a început construirea barajului de acumulare de la Gura Apei, la confluenţa râurilor

Lăpuşnicul Mare, Lăpuşnicul Mic şi Râul Şes, care s-a terminat în anul 2004. Pentru completarea

volumului de apă din baraj s-au făcut două canale subterane de aducţiune de pe râurile Râuşor şi

Nucşoara. Amenajările hidrotehnice, în special absenţa apei pe albia Râului Mare pe o porţiune

de câteva sute de metri, în aval de barajul Gura Apei, au provocat modificări ecologice, studiate

doar în mică măsură, în principal pe Valea Râului Mare.

Mlaştinile apar frecvent în parc la marginea unor izvoare, pâraie alpine sau în urma

colmatării parţiale a unor lacuri glaciare (valea glaciară Judele, Tăul Negru, lacurile Lia,

Bucura,Tăul Răsucit). Acestea constituie areale propice de dezvoltare a speciilor iubitoare de

apă.

Apele subterane de mică adâncime (ape freatice) sunt cantonate mai ales în scoarţa de

alterare de la baza grohotişurilor (unde se găsesc rezerve însemnate de apă) şi în arealele cu

depozite calcaroase din bazinul superior al Jiului de Vest.

1.1.4. Elemente de floră si faună

Retezat este binecunoscut pentru diversitatea sa florală cuprinzând 1.190 specii dintre cele

3.450 specii superioare cunoscute în România, printre acestea numărându-se de asemenea şi

specii rare si vulnerabile, în număr de 130. De fapt, Retezat a fost declarat parc naţional în parte

datorită faptului că mai bine de o treime din flora României poate fi observată între graniţele

sale.

10 Editura Metaneira, cu sediul la Helsinki, fondată în anul 2001, specializată în patrimoniul cultural şi dezvoltare turistică în Europa de Est, http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/parcul-national-retezat, site accesat în data de 28 ianuarie, 2011

9

http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/parcul-national-retezat


Păşunile alpine deţin o importanţă aparte deoarece aici se găsesc majoritatea speciilor

florale alpine printre care Gentiana, Potentilla, Pulsatilla, floarea de colţ (Leontopodium

alpinum).

Zona dintre piscuri şi zonele păşunilor alpine sunt de asemenea zone de interes aparte

deoarece aici se găsesc Rhododendron kotschii şi pinul pitic, Pinus mugo. Pinul pitic este una

dintre speciile protejate din România şi este răspândit de-a lungul văilor abrupte ale Retezatului.

Pinul European (Pinus cembra), o specie rară, apare în grupuri mari şi mai compacte decât în

oricare alţi masivi muntoşi.

Parcul National Retezat, datorită habitatelor sale foarte diverse, naturale, sau puţin

modificate de intervenţia umană, adăposteşte o faună deosebit de bogată atât în ceea ce priveşte

numărul de specii cât şi în numărul mare de exemplare care alcătuiesc populaţiile acestor specii.

Există 168 de specii de păsări11 în Parcul National Retezat, prientre care si specii rare

precum: vulturul de munte (Circaetus gallicus), vulturul migrator (Falco peregrinus), cocosul de

munte (Tetrao urogallus), barza neagră (Ciconia nigra).

În ceea ce priveste mamiferele, s-au înregistrat 50 de specii, reprezentând 23% din speciile

de mamifere terestre din Europa.

Parcul National Retezat este de asemenea, gazda câtorva dintre cele mai mari carnivore din

Europa printre care se numară: lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), si râsul (Lynx lynx),

precum si a unor ierbivore mari precum capra neagră (Rupicapra rupicapra), cerbul (Cervus

elaphus) si căpriorul (Capreolus capreolus). Există de asemenea si carnivore de talie mică

precum pisica sălbatică (Felis silvestris), si mustelidele.

În parc au fost identificate 13 specii de lilieci, printre care Rhinolophus ferrum-equinum,

Vespertilio murinus si Pipistrelus pigmaeus.

Vidrele (Lutra lutra), pot fi gasite în câteva dintre râurile din Retezat

Reptilele sunt reprezentate în parc prin 9 specii, aproape 40% din reptilele terestre ale

României. Cu toate că doar o specie este considerată rară la nivel naţional, şase sunt considerate

vulnerabile.

Peştii sunt reprezentaţi prin 11 specii, între care şi nisipariţa (Sabanajewia aurata).

Jumătate din numărul de specii de amfibieni întâlnit în România, totalizând 10 specii

(Triturus vulgaris reprezentat prin 2 subspecii), se pot întâlni în Retezat. Dintre acestea, 8 specii

sunt considerate, de către specialişti, rare şi vulnerabile la nivel naţional.12

11 Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara, Raport- Ariile Naturale protejate din Județul Hunedoara, http://www.apmhd.ro/doc/biodiversitate/parcurirezervatii.pdf, site accesat în data de 28 ianuarie, 201112 Parcul Național Retezat, http://www.retezat.ro, site accesat în data de 26 ianuarie, 2011

10


http://www.apmhd.ro/doc/biodiversitate/parcurirezervatii.pdf


1.2. Factorii socio-economici

Referitor la structura de proprietate a Parcului National Retezat, acesta este constituită din

fond forestier proprietate a statului 46%, fond forestier proprietate a composesoratelor 3%, gol

alpin proprietate a primăriilor 49%, gol alpin proprietate a composesoratelor 2% (situaţie la 30

iunie 2006). Structura generală a dreptului de proprietate asupra terenului din parc este ilustrată

în tabelul din Anexa1.

Sediul administrativ al Parcului este la Centrul de Vizitare Nucşoara, comuna Sălaşu de

Sus, localitatea Nucşoara, jud. Hunedoara, administrarea efectivă a Parcului aflându-se sub

coordonarea Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva13, prin Direcţia Silvică Hunedoara-

Administraţia Parcului Naţional Retezat. Prin urmare, Administratia Parcului National Retezat

este o subunitate a Direcţiei Silvice Hunedoara din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor.

Administraţia Parcului Naţional Retezat coordonează toate activităţile din Parc cu

sprijinul unui Consiliu Ştiinţific şi a unui Consiliu Consultativ. Consiliul Consultativ este format

din reprezentanţi ai tuturor grupurilor de factori interesaţi (Academie, Prefectura Judeţului

Hunedoara, Consiliul Judeţean, ocoale silvice, comune, instituţii de cercetare, organizaţii

neguvernamentale,etc) care pot în acest fel să-şi exprime preocupările în ceea ce priveşte zona

Parcului şi să contribuie la găsirea de soluţii pentru gospodărirea parcului.

Administratia Parcului National Retezat întocmeşte planurile de lucru anuale şi

implementează şi/sau coordonează acţiunile legate de gospodărirea Parcului, având în acelasi

timp atribuţii de control privind toate activităţile de pe raza Parcului.

Pentru desfăşurarea activităţilor Administraţia Parcului Naţional Retezat are în dotare:

- mijloace de transport,

- tehnică de calcul, inclusiv pentru elaborarea de hărţi, analize, prognoze, rapoarte,

- Sistem Informatic Geografic (GIS),

- echipament de teren şi campare pentru voluntari şi colaboratori : corturi, saci de dormit,

binocluri şi alte echipamente/materiale pentru realizarea activităţilor de teren,

- echipament de telecomunicaţii : telefoane mobile, staţii de emisie recepţie portabile

echipament de birotică.

Administratia Parcului National Retezat este subunitate a Direcţiei Silvice Hunedoara şi

are 9 angajaţi, acoperind următoarele domenii de activitate :

- planificarea, coordonarea şi supravegherea activităţilor desfăşurate pe teritoriul parcului,

13 Din totalul celor 28 de parcuri naționale și naturale, cu administrație proprie, 22 sunt în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor „ROMSILVA”, coordonate de Serviciul “Arii Protejate”, înființat în anul 1999. Suprafața totală a acestor parcuri este de aproape 850.000 ha.

11


- financiar-contabil,

- investiţii,

- pază,

- conservare/monitorizare biodiversitate,

- turism montan si ecoturism,

- educaţie şi conştientizare publică,

- relaţii cu comunităţile şi cu alţi factori interesaţi,

- tehnologie informatică şi elaborare hărţi în sistemul GIS.

În prezent, Administratia Parcului National Retezat are următoarea structură de personal :

Fig.1. Organigrama Administraţiei Parcului Naţional Retezat

Personalului angajat permanent i se adaugă personalul sezonier, angajat în principal

pentru serviciul de la punctele principale de intrare. Un aport deosebit la activităţile din Parc îl au

voluntarii din diverse domenii de activitate.

Zona centrală a parcului national este vizitată anual de aproximativ 10.000 de turisti. E

bine de stiut că în parc există un regulament ce trebuie respectat. Vizitarea parcului se face

numai pe potecile marcate, camparea este permisă numai lângă cabana Pietrele, cabana Buta,

lânga refugiul Salvamont de la lacul Bucura si în Poiana Pelegii. Urmărirea respectării

regulamentului se face de către administratia parcului, personalul silvic si custozii parcului.14

În ceea ce priveste numărul locurilor de muncă din sectorul industrial (minerit şi oţel) este

în scădere vizibilă şi conduce la nivele ridicate ale şomajului în întreaga regiune înconjurătoare a

parcului. Sectorul serviciilor s-a dezvoltat foarte puţin, iar industria turismului a cunoscut doar o

dezvoltare modestă. Următoarele informaţii şi statistici socio-economice sunt citate din sondajul

Metromedia din anul 2001.15

14 Asociația Pro Natura, http://www.pronatura.ro, site accesat în data de 26 ianuarie, 201115 Strategia pentru dezvoltarea unui turism durabil în regiunea Parcului Național Retezat, Strategie elaborată în cadrul programului Pan Parks, versiune noiembrie, 2006

12

http://www.pronatura.ro/


În timp ce populaţia activă din zona înconjurătoare a Parcului Naţional Retezat reprezintă

aproximativ acelaşi procent ca cel de la nivel naţional (45%), populaţia angajată reprezintă

aproximativ 18%, un procent considerabil mai mic decât media naţională de 37%. La nivel

naţional, în România, aproximativ 50% dintre persoanele angajate sunt femei, dar în regiunea

Retezat femeile reprezintă doar 37% din forţa de muncă.

Pădurile din Retezat sunt considerate a fi o sursă directă săracă în beneficii economice.

Mulţi consideră că pădurea nu are nici un fel de importanţă economică pentru comunitatea lor şi

că beneficiile individuale vor fi disponibile doar când se va finaliza procesul de restituire a

pădurilor.

Beneficiile economice secundare derivă din păşunat şi strângerea de lemn din păduri,

activităţi la care participă mai bine de 40% din populaţie. Procente puţin mai mici în ceea ce

priveşte gradul de implicare al populaţiei se înregistrează în: colectarea de nutreţ (35%), plante

(19%), fructe (20%), ciuperci (12%). Deşi aceste activităţi tradiţionale continuă să fie importante

pentru localnici, ele nu pot susţine economia zonei Retezat.

Mulţi dintre localnici recunosc oportunităţile economice pe care le prezintă PNR. 13%

dintre intervievaţii sondajului din 2001 şi-au arătat interesul de a demara în zona parcului afaceri

care să aibă la bază activităţi forestiere, marea majoritate dintre aceştia fiind interesaţi să

furnizeze servicii pentru turişti (62%).

În conformitate cu rezultatele sondajului, cele mai importante motive de nemulţumire în

rândurile localnicilor sunt:

a. lipsa resurselor financiare;

b. lipsa locurilor de muncă;

c. dificultăţile cu care se confruntă pentru a demara o afacere în zonă;

e. lipsa ajutorului şi iniţiativei primăriilor din regiune.

În concluzie, situaţia numărului locurilor de muncă din regiune este sumbră, iar utilizările

tradiţionale ale pădurilor nu mai oferă beneficii economice directe localnicilor.

1.3. Infrastructura si serviciile disponibile

Referitor la serviciile de transport, mai jos o să facem o descriere a acestora din 2

perspective:

Transport către zonă

Cele mai apropiate aeroporturi sunt în Timişoara şi Sibiu, fiecare fiind la o distanţă de 2-3

ore de mers cu maşina. Cu toate acestea, prin partea de sud a parcului, dinspre Petroşani sau

Uricani, există legături rapide şi regulate cu trenul şi microbuze. Pentru intrările din nordul

13


parcului nu există servicii de transport regulate. Pentru punctele de acces din vest si est, nu există

transport organizat.

În prezent, transportul pe calea ferată este cel mai popular mijloc de transport către zona

parcului. Vizitatorii parcului folosesc calea ferată Simeria-Petroşani prin gara Subcetate (trenuri

rapide şi personale) sau prin gara Ohaba de sub Piatră (pentru trenuri personale).

Transport în interiorul zonei şi către intrările parcului

Transportul public în interiroul zonei este neadecvat. Cu toate acestea, există drumuri de

acces către următoarele intrări în parc: Cârnic, Gura Apei, Râuşor, Stâna de Râu, Buta şi

Câmpuşel. Turistii sunt informati regulat pe site-ul parcului vis-a-vis de situatia/starea

drumurilor:16 „ Drumul Nucşoara- Cârnic, afectat serios de ploi în această vară, a fost reparat,

asa încât acum este practicabil.”

Cei care vor să urce la Pietrele, e bine să-si lase autovehiculele la Cârnic din doua motive:

1) drumul Cârnic- Pietrele este foarte rău şi se distrug planetarele şi direcţia;

2) conf. OUG 57 este interzisă folosirea autovehiculelor care folosesc combustibili fosili

(amenda 3000-7500 lei).

Drumul de pe Lapusnicu Mare (Gura Apei- Gura Bucurei) este redeschis pentru

autovehicule. Avalansa de zapads si trunchiurile căzute au fost îndepărtate de către Administratia

Parcului National Retezat si angajati ai OS Retezat. Drumul este acum practicabil până la Gura

Bucurei.”

Transportul rutier devine din ce în ce mai popular, ceea ce conduce la o nevoie din ce în ce

mai mare pentru locuri de parcare.

În legătură cu serviciile medicale ale zonei, sunt înregistrate date care relevă faptul că,

numărul de paturi din spitale este de 12 paturi la fiecare 1000 locuitori, o cifră mai mare decât

media de la nivel naţional. Accesul de urgenţă la serviciile medicale este comparabil cu cifrele

înregistrate la nivel naţional (aproximativ 30 minute).

Serviciile de urgenţă sunt prestate de către echipele utilitare de salvamontişti, care joacă

un rol important în cadrul Parcului Naţional Retezat. Acestea sunt responsabile pentru salvarea

de urgenţă a vizitatorilor accidentaţi, rătăciţi sau extenuaţi şi a altor vizitatori care se află în

pericol. În Parcul National Retezat operează două echipe de salvamont, una în nord (echipa de

salvare Hunedoara), iar cealaltă în sud (echipa de salvare Lupeni).

Serviciile de informare pentru turişti sunt deosebit de necesare într-o zonă ce reprezintă

cadrul unei arii protejate. Administraţia Parcului Naţional Retezat a început de curând să

16 Parcul Național Retezat, http://www.retezat.ro, secțiunea Turism, Acces Parc, site accesat în data de 26 ianuarie, 2011

14



furnizeze publicului larg informaţii despre parc prin panouri informative amplasate la intrările

din parc, printr-o serie de hărţi şi broşuri, precum şi o pagină de internet (www.retezat.ro).

Administraţia parcului este de asemenea în curs de dezvoltare a unor facilităţi de prezentare în

Centrele de Informare pentru Turişti de la Nucşoara şi Ostrovel. Încă mai există informaţii

neadecvate la nivel regional şi naţional mai ales despre transport, servicii şi cazare în zonă.

Grupurile organizate de turişti au la dispoziţie atât ghizi privaţi, cât şi salvamontişti.

Există mai multe organizaţii care contribuie direct sau indirect la generarea interesului

pentru zonă prin serviciile de marketing si promovare prestate. Fiecare grup promovează

independent de celelalte grupuri, şi nu există nici un fel de coordonare între diferitele eforturi de

marketing.

Câteva dintre cele mai semnificative surse de promovare (şi metode de promovare pe care

le folosesc) cuprind:

Asociaţiile de turism rural şi proprietarii pensiunilor (pagini de Internet şi broşuri);

Organizaţii locale de eco-turism;

Autoritatea Naţională pentru Turism (pagină de Internet, excursii de familiarizare,

târguri, etc.);

Consiliul Judeţean Hunedoara (broşuri);

Administraţiile locale ale pădurilor (Retezat, Pui şi Lupeni);

Administraţia Parcului Naţional Retezat (pagină de internet, broşuri);

Alte asociaţii profesionale, cum ar fi echipele de salvamontişti;

Întreprinzătorii privaţi de la nivel local (broşuri).

O revizuire a listei demonstrează faptul că majoritatea eforturilor de promovare se

desfăşoară sub forma broşurilor şi pliantelor clasice.

Prezenţele la târgurile internaţionale sunt puţine sau inexistente, iar în zonă sunt organizate

puţine vizite de familiarizare şi pentru jurnalişti.

Clasarea Parcului Naţional Retezat pe locul zece între cele mai frumoase parcuri naţionale,

păduri şi monumente naturale ale lumii, precum si calificarea acestuia în semifinalele competiţiei

„Cele şapte minuni naturale ale lumii”, în iulie, 2009, a reprezentat unul dintre putinele

momentele de promovare intensă cunoscute de către Parcul National Retezat. Totul a pornit de la

o campanie la nivel mondial, initiată de o fundatie canadiană pentru alegerea a şapte minuni

naturale ale lumii, astfel trei arii protejate din România au fost înscrise în concursul care a

debutat în anul 2007. Ca urmare a acestui eveniment, Peştera Scărişoara, Parcul Naţional Retezat

şi fluviul Dunărea au intrat în cursă, alături de multe alte parcuri naţionale, peşteri, munţi, lacuri

şi gheţari din lume.

15



În prima fază a competiţiei au putut fi înscrise pe liste mai multe nominalizări pentru

aceeaşi ţară. În decembrie 2008, pe baza voturilor primite, a rămas în cursă cea mai votată zonă

din fiecare ţară, România fiind reprezentată de Parcul Naţional Retezat.

Făcând o intorsiune asupra subiectului serviciilor de informare disponibile, este necesar să

mai adăugăm că, datorită demarării Proiectului Life17 „ Managementul conservativ al habitatelor

alpine ca Sit Natura 2000 în Parcul National Retezat”, s-au desfăsurat o serie de campanii de

conştientizare publică în România, pentru a ridica nivelul de cunoştere al oamenilor despre arii

protejate. Ca rezultat al campaniei, mai mult de 2434000 de persoane au beneficiat de acţiunile

de conştientizare până la sfârşitul anului 2008. De asemenea, multumită acestui proiect, o clădire

donată de Directia Silvică Deva a fost transformată în Centru de Informare Pietrele pentru

habitate alpine. La această dată centrul are toate dotările necesare (mobilier, panouri informative,

etc) si este deschis publicului.

În interiorul centrului există un mic laborator pentru analize elementare si observatii, un

punct de prim-ajutor (SALVAMONT) si locuri de cazare pentru personalul parcului; acestea pot

fi împărtite, în caz de urgentă, cu persoane aflate în dificultate.

În apropierea centrului se găseste un mic adăpost pentru tinerea, pe termen scurt, a unor

animale care au nevoie de ajutor.

La Centrul de Informare Pietrele vizitatorii pot primi informatii despre zona alpină,

regulamentul Parcului National Retezat si atractiile din parc. Pentru prima dată s-a implementat

un sistem de producer a energiei electrice solare în zona Centru. Până în 2008 energia electrică

se producea cu ajutorul unui generator pe benzină.

1.4. Factorii culturali

Patrimoniul cultural si atractiile istorice se remarcă în zona din nordul Parcului National

Retezat.S-au găsit dovezi datând încă din Epoca de piatră în pesterile de la Cioclovina si Ohaba

Ponor. Urme ale Epocii de fier au fost găsite la Subcetate si Unirea.

Colectia de monede de argint descoperită la Sălasu de Sus este reprezentativă pentru

civilizatia daco-romană, în timp ce monezile datând din Epoca post-aureliană descoperite în

acelasi loc confirmă continuitatea populatiei locale si legăturile economice ale locuitorilor

dacici / romani cu Bizantul.

Ruinele semnificative ale capitalei Romano-Dacice, Ulpia Traiana Sarmisegetuza, sunt

prezente si azi în comunitatea de la Sarmisegetuza.

17 Final Report Life Environment în cadrul Proiectului Life05Nat/RO/000165 „ Managementul conservativ al habitatelor alpine ca Sit Natura 2000 în Parcul Național Retezat

16


În zona care înconjoară Parcul National Retezat există o gamă variată de situri istorice si

culturale. Mare parte dintre acestea nu au fost dezvoltate ca atractii turistice, printre acestea

numărându-se:18

Ruinele asezării romane Ulpia Traiana Sarmizegetuza, fosta capitală romano-dacică si un

muzeu cu relicve datând din era respectivă;

Biserica din Densus, un simbol al secolului al X-lea al primelor crestinări si cea mai

veche biserică ortodoxă din lume. Chiar si azi se oficiază slujbe religioase în interiorul

impresionantei structuri care a fost ridicată pe ruinele templului roman datând dinainte de

secolul I d.C.;

Biserica de la Pesteana, o clădire datând din secolul al XIII-lea dedicată Sfântului Profet

Eliah;

Biserica de la Râu de Mori, ridicată în cinstea „Duminicii tuturor sfintilor” si care datează

din secolul al X-lea;

Conacul familiei Cândea din Râu de Mori, un monument istoric datând din secolul al

XV-lea care este, din pacate, în prezent într-un avansat grad de degradare;

Fortăreata medievală si abatia de la Colt, Suseni – Râu de Mori care a apartinut în secolul

al XVIII-lea familiei Cândea;

Biserica din secolul al XIII-lea din Ostrov, în luminisul de la Râul Mare;

Mănăstirea Prislop, construită de pustnicul Nicodim în 1400 cu ajutorul lui Mircea cel

Bătrân. Domnita Zamfira, fiica Voievodului Moise, a fost înmormântată aici în anul

1580;

Cetatea de la Sântămăria Orlea, care datează din secolul al XIII-lea si care a fost

restaurant si transformat în hotel;

Biserica de la Sântămăria Orlea, construită în secolul al XIII-lea;

Biserica de la Sânpetru, datând de la sfârsitul secolului al XIII-lea;

Biserica de la Serfs de Sălaş;

Cetatea de la Sălaş, datând din secolul al XIV-lea;

Cetatea medievală de la Mălăiesti, datând de asemenea din secolul al XIV-lea;

Biserica de la Nucsoara si

Biserica medievală Sf. Nicolae de la Râu Bărbat, a carei primă atestare datează din anul

1411.

18 Asociația de Turism Retezat, http://www.turismretezat.ro/index.php?page=atractiiIstorice, site accesat în data de 26 ianuarie, 2011

17

http://www.turismretezat.ro/index.php?page=atractiiIstorice


Acestea si alte valori istorice, precum si resursele naturale situate în interiorul si în jurul

Parcului reprezintă o vastă colectie de atractii pentru vizitatorii regiunii Parculuin National

Retezat.

Fig.2. Atractii în apropierea Parcului National Retezat, Sursa: http://www.retezat.ro

Pentru activitatea turistică este important să se menţioneze prezenţa obiectivelor istorice

din vecinătatea Parcului National Retezat, precum şi a rezervaţiilor naturale.

Prin urmare, rezervaţiile naturale din imediata apropiere a Parcului le prezentăm mai jos.

Rezervaţii naturale paleontologice:

o Depozitele continentale de dinosaurieni de la Sânpetru, rezervaţie paleontologică,

în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com. Sântămărie Orlea,

o Depozitele continentale cu ouă de dinosaurieni Tuştea, rezervaţie paleontologică,

în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com. Unirea,

o Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului.

Rezervaţii naturale speologice:

18

http://retezat.ro/images/articole/atractii-cultural-istorice.jpg


o Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, rezervaţie de tip mixt, localitatea

Cioclovina, com. Boşorod- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina,

o Peştera de la Tecuri, rezervaţie speologică, situată în Valea Pietrosului, sat

Pietros, comuna Baru Mare- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina,

o Peştera Zeicului, rezervaţie speologică pe Valea Scorotei în Retezatul calcaros, pe

raza localităţii Câmpu lui Neag,

o Peştera cu Corali, rezervaţie speologică pe Jiul de Vest, com. Câmpu lui Neag.

Rezervaţii naturale botanice:

o Fâneţele cu narcise de la Nucşoara, rezervaţie botanică aparţinând comunei

Sălaşu de Sus,

o Mlaştina de la Peşteana, rezervaţie botanică pe teritoriul satului Peşteana, com.

Densuş,

o Calcarele de la Faţa Fetei, rezervaţie botanică în amonte de satul Clopotiva, com.

Râu de Mori,

o Vârful Poienii, rezervaţie botanică de la Ohaba de sub Piatră, com. Sălaşu de Sus,

o Pădurea Slivuţ, rezervaţie botanică,

o Cheile Crivadiei, rezervaţie naturală de tip mixt pe teritoriul satului Crivadia,

com. Băniţa,

o Dealul şi Peştera Bolii, rezervaţie naturală de tip mixt, sat Peştera, com. Băniţa,

o Castanii comestibili de la Suseni, Râu de Mori.

Ca manifestări folclorice ale regiunii, impresionante prin ceremonial şi număr de

participanţi sunt nedeile. Aproape fiecare sat din zonă îşi are nedeea sa. Despre originile acestui

obicei, se presupune că ar avea legături cu celebrarea unei sărbători precreştine complexe,

dedicate zeului focului şi al soarelui. Rosturile lor originale însă s-au pierdut, astăzi ele

reprezentând prilej de consolidare a relaţiilor dintre membrii comunităţii rurale, dintre ei şi

descendenţii lor, răspândiţi în diverse regiuni geografice.

Din păcate, originalul port popular haţegan, cu costumul simplu bărbătesc (pantaloni lungi,

curea lată şi laibăr) şi cel femeiesc (cămaşă, opreg, cătrinţă, pieptar), mult mai ornat şi colorat, în

funcţie de vârstă, nu mai poate fi admirat nici la nedei.

În schimb, cu acest prilej se remarcă valorile muzicale şi coregrafice specifice:

“haţeganele” şi “căluşul transilvan” (la Nucşoara), sau preparatele culinare locale (“virşli” de la

Sălaşu de Jos şi de Sus).

19


Recent, una dintre sursele de informare media19, reaminteste obiceiul sezotorilor de la

poalele Retezautul, reînviat în datele de 23-24 ianuarie, unde localnici din câteva sate de la

poalele Retezatului au reactivat, după mai bine de 20 de ani, obiceiul şezătorii. Dacă pe vremuri

şezătorile de aici erau organizate doar iarna, în postul Crăciunului, şi aveau ca scop

confecţionarea de haine şi unelte pentru uzul familiei, acum scopul şezătorii a fost altul:

valorificarea tradiţiilor locale în sezoanele turistice.

Valoare artistică şi documentară au, de asemenea, ţesăturile din interiorul locuinţei

ţărăneşti. “În mod deosebit se remarcă covoarele din zona localităţii Băieşti-Pui, crestăturile din

lemn, mai ales furcile plate (realizate la Clopotiva), precum şi unele piese de arhitectură

populară, care se disting prin originalitate şi simţ artistic cu totul aparte” (TRUŢI S., 1993) .

Cele mai importante fluxuri umane se înregistrează în legătură cu participarea localnicilor

şi turiştilor la o serie de obiceiuri tradiţionale, organizate în satele şi localităţile din zonă, cum

sunt: nedeile, târgurile tradiţionale (Pui), hramurile bisericeşti (Prislop, Colţ, ş.a), colindele de

sărbători, spectacolele folclorice, etc.

1.5. Oferta sportivă si de timp liber

Zonele ecologice ale Parcului National Retezat au la bază activităţi aprobate în

conformitate cu legislaţia româna în vigoare cu privire la conservarea obiectivelor. Zonele sunt

următoarele20:

Arii strict protejate (rezervaţii stiinţifice) (Zona A) pentru cercetări ştiinţifice; Rezervaţia

ştiinţifică Gemenele, care corespunde primei categorii IUCN;

Arii speciale de conservare (Zona B) unde sunt permise turismul monitorizat, activităţile

educative şi activităţile tradiţionale. Acestea trebuie să respecte folosirea durabilă a resurselor

(păşunatul) şi să reflecte condiţiile reglementărilor în vigoare şi Planul de management al

parcului. În cadrul acestei zone există 1) arii protejate integral – unde sunt permise doar

activităţile educative şi turismul monitorizat; 2) arii de interes specific pentru biodiversitate; şi 3)

arii cu infrastructură pentru turism.

Arii graniţă (Zona C) unde sunt permise activităţile de gestionare şi sunt permise

folosirea resurselor naturale în conformitate cu Planul de Management al PNR. În cadrul acestei

arii există 1) arii de interes specific pentru biodiversitate; şi 2) arii cu infrastructură pentru

turism.

19 ***Fotoreportaj-Obiceiul șezătorilor reînviat la poalele Retezatului, data publicării-23 ianuarie, 2011, http://www.evz.ro/detalii/stiri/obiceiul-sezatorilor-reinviat-la-poalele-retezatului-919025.html, site accesat în data de 28 ianuarie,201120 Strategia pentru dezvoltarea unui turism durabil în regiunea Parcului Național Retezat, Strategie elaborată în cadrul programului Pan Parks, versiune noiembrie, 2006

20

http://www.evz.ro/detalii/stiri/obiceiul-sezatorilor-reinviat-la-poalele-retezatului-919025.html


Activităţile permise în fiecare dintre zone sunt cuprinse în Anexa 2.

Caracteristicile specifice fiecărei zone sunt următoarele:

A) Arii strict protejate

În ariile strict protejate, cunoscute şi sub denumirea de Rezervaţia ştiinţifică Gemenele nu

sunt permise nici un fel de activităţi care să folosească resursele naturale.

Accesul în aceste „Rezervaţii” este permis doar celor cu un permis de la Academia Română. Le

este permis accesul doar cercetătorilor, biologilor şi specialiştilor în conservarea biodiversităţii,

studenţilor la facultăţile cu profil de conservare a biodiversităţii, grupurilor de persoane care

studiază aspecte cu privire la conservarea biodiversităţii sau excursii de instruire organizate de

profesionişti. Aceste grupuri nu pot fi mai mari de 9 persoane.

B) Arii speciale de conservare

Această zonă are un mare potenţial de dezvoltare şi poate cuprinde:

o Activităţi şi programe controlate de turism şi programe educative;

o Activităţi tradiţionale în agricultură care folosesc zonele montane sau sub-

montane pentru păşunat (care aparţin membrilor comunităţilor locale care deţin

păşunile respective).

Arii protejate integral (B-1)

În aceste zone nu sunt permise activităţile agricole, cu excepţia turismului şi programelor

educative monitorizate. Ariile protejate integral sunt formate din toate zonele care au o arie

specială de conservare acoperită de păduri, jnepeni, roci, precum şi zone delimitate pe bază de

studii cu aprobarea Academiei Române. Ariile protejate şi ariile de interes specific pot fi incluse

în ariile speciale de conservare (vezi Ariile de interes specific pentru biodiversitate de mai jos)

C) Arii graniţă – activităţi durabile

Ariile de interes specific pentru biodiversitate se regăsesc în Zona B şi/ sau C. Aici se

găsesc fie zone cu o bogată biodiversitate, fie specii/ habitate importante care necesită măsuri

speciale de conservare.

Arii de interes specific pentru biodiversitate (B-2 şi C-1) sunte reprezentate de către:

Zonele de calcar din ariile protejate integral. Zona are o bogată biodiversitate,

Lunca Berhinei, o zonă extrem de importantă pentru lepidoptere,

Zonele Văilor Râului Mic şi a Lăpuşnicului sunt extrem de importante pentru păsări,

Partea de sud a Retezat este extrem de importantă pentru faună, inclusiv pentru caprele

negre şi posibilele cuiburi de specii Aquila Chrisyaetos,

Poarta Bucurei, versantul dinspre Lacul Bucura este o zonă extrem de importantă din

punct de vedere botanic datorită populaţiei de Loiseleuria procumbens,

21


Hăurile glariace de la Lacurile Ana, Lia şi Viorica sunt zone extrem de importante din

punct de vedere botanic din cauza speciilor Phyteuma vagneri, Gymnadenia frivaldii,

Campanula transsilvanica şi Gentiana punctata,

Versanţii sudici şi sud-estici dinspre Lacul Zănoaga este o zonă extrem de importantă

pentru faună şi floră, mai ales din cauza speciei Lilium Jankae; aceasta este de asemenea

o zonă importantă unde se adăpostesc urşi,

Feţele Voilesei o zonă extrem de importantă pentru floră şi faună,

Zona montană de deasupra Apei Gura care începe la graniţa zonei forestiere,

Partea dreaptă a văii Râului Şes, o zonă importantă pentru pădurile virgine.

Arii cu infrastructură pentru turism (B-3 şi C-2 )

Acestea sunt zonele unde există infrastructuri şi investiţii în turism, inclusiv cabane,

pensiuni, pârtii de schi şi alte facilităţi. Aceste zone sunt identificate în Planul General de

Utilizare a Teritoriului (PUG) în cadrul zonelor urbane, acolo unde sunt permise activităţile de

dezvoltare de infrastructură de turism şi unde se aplică legislaţia cu privire la zonele protejate.

Aceste zone sunt definite în Anexa 3.

Această împărţire pe zone are un impact important asupra managementului parcului şi stă

la baza procesului de planificare a activităţilor de turism din interiorul şi din împrejurimile

Parcului National Retezat. În cadrul graniţelor parcurilor naţionale din România le este permis

doar locuitorilor să implementeze activităţile tradiţionale şi să folosească terenul, dar oricum

trebuie să respecte planul de management. Planul de management al parcului vizează menţinerea

unui echilibru între resursele naturale şi prezenţa omului în zonă, încurajează conservarea

habitatelor şi a peisajelor şi promovează utilizarea tradiţională a terenurilor şi stilul de viaţă

tradiţional al locuitorilor din zonă.

În concret, resursele turistice existente în Parcul Naţional Retezat şi în zona limitrofă

acestuia au determinat ca de-a lungul timpului în teritoriu să se canalizeze numeroase fluxuri

turistice având motivaţii diferite. În prezent în arealul Munţilor Retezat se desfăşoară o serie de

forme de turism cu motivaţii dintre cele mai diverse. Printre acestea se pot număra:

Turismul de recreere valorifică însuşirile cadrului natural, astfel cei interesaţi pot să

parcurgă trasee montane de o frumuseţe inedită, să observe flora bogată cu multe specii rare sau

endemice, să se bucure de priveliştea lacurilor şi căldărilor glaciare, să remarce elemente de

faună deosebite.

Acest tip de turism antrenează în zonă cel mai mare număr de persoane, fiind practicat de

toate categoriile de vârste, stabilind puntea între om şi natură, oferindu-i acestuia posibilitatea de

înlăturare a stresului cotidian, de regăsire a simţurilor umane.

22


Drumeţia montană reprezintă una dintre formele de turism cele mai importante care se

desfăşoară în Munţii Retezat. Drumeţia montană se desfăşoară în special în zona înaltă (creasta

principală sau cele secundare) sau pe traseele de acces către aceasta. În prezent în masiv există

mai multe trasee turistice marcate.

Turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă reprezintă una din principalele forme de

turism desfăşurate în masiv în perioada hivernală. Astfel, Complexul Montan Râuşor, situat la o

altitudine de 1250 m, şi amplasat într-un peisaj mirific, deţine singura pârtie de schi (1300 m) din

Masivul Retezat. Totodată, recunoscută ca una dintre cele mai bune din zona de vest a tării,

pârtia este dotată cu teleschi având o lungime de 1.300 m şi o diferenţă de nivel de 380 m

concepută pe două sectiuni de teleschi. Din vârful pârtiei principale au fost create 3 trasee

diferentiate pe grade de dificultate:21

1.Traseul clasic - se coboară pe pârtia clasică (nord-vest) primii 300m fiind de dificultate

ridicată (aprox 1300m lungime)

2.Traseul prin pădure - din vârful pârtiei se pleacă, coboară spre nord, traseul serpuind prin

pădure si urmează după aproximativ 1000 de metri să se intersecteze cu traseul 1 la jumătatea

pârtiei (aproximativ 1700m lungime)

3.Traseul pe la releu - din varful pârtiei se pleacă spre nord ca imediat să se vireze stânga

spre nord-vest (spre releu) apoi la releu ne intersectăm cu traseu 2, apoi cu traseul 1 la jumătatea

pârtiei (aproximativ 1500m lungime).

Portiunea de pârtie de la jumătate spre bază poate fi folosită pentru schiorii începători.

Se poate practica si săniuşul. Masivul Retezat are 20 de vârfuri cu o înălţime peste 2000m,

o adevărată atracţie pentru montaniarzi.

Turismul rural a căpătat o deosebită amploare în ultimii ani în ţara noastră. Zona Munţilor

Retezat întruneşte condiţii deosebite pentru desfăşurarea acestei forme de turism.

Turismul de aventură este mai puţin dezvoltat în această zonă şi se manifestă, în special,

prin speoturism, alpinism, mountain-bike, dar se pot practica şi alte sporturi precum parapantă.

Dealul Clopotina, cu înăltime de 1.200 m, în perioada iernii este vizitat cu precădere de

parapantisti, curentii de aer care se formează fiind perfecti pentru un zbor lin si lung. Din acelasi

loc se poate admira o panoramă impresionantă a masivului Parâng, Poiana Ruscăi si a

Retezatului.22 Peşterile existente în masiv pot deveni atracţii turistice pentru practicanţii

speoturismului. Totuşi, accesibilitatea dificilă şi lipsa de amenajări a acestora le fac disponibile

21 http://www.rausor-retezat.ro/schi%20in%20Retezat.html, site accesat în data de 28 ianuarie, 201122 Parcul Național Retezat, http://www.turism247.ro/stiri-turism/parcul-national-retezat-153.html- site accesat în data de 30 ianuarie, 2011

23

http://www.turism247.ro/stiri-turism/parcul-national-retezat-153.html-

http://www.rausor-retezat.ro/schi%20in%20Retezat.html


numai turiştilor bine antrenanţi. Alpinismul este mai puţin dezvoltat şi se desfăşoară în special în

zona vârfului Pietrosu.

Turismul cultural - ştiinţific reprezintă o formă de turism cu potenţial deosebit de

dezvoltare datorat, în special, biodiversităţii deosebite existente în Parcul Naţional Retezat –

Rezervaţie a Biosferei.

Tranzitul turistic este generat de existenţa în jurul masivului a numeroase căi de

comunicaţie : Drumul european E79 şi Drumul naţional DN68 spre Gura-Zlata şi Gura Apei,

prin Haţeg şi Cîrneşti, DN 66 A Petroşani - Uricani etc. ); Principalele sate sprijin pentru

turismul de tranzit sunt Sarmizegetusa, Haţeg, Pui, Subcetate şi Sântămăria Orlea.

Agroturismul se află mai mult în faza experimentală şi de organizare, are mari perspective,

dar presupune dotări infrastructurale, materiale şi chiar culturale. Este necesară asigurarea

condiţiilor de igienă (alimentară, vestimentară, casnică), ca şi a utilităţilor indispensabile

confortului modern (apă curentă, apă caldă, canalizare, telefon, posibilităţi de destindere şi

petrecere a timpului liber) şi a aspectului locuinţei şi salubrizarea anexelor.

Ca si programe turistice existente23 se remarcă drumeţiile pe trasee de dificultate medie

şi mare, vizitarea monumentelor istorice şi paleontologice, trasee uşoare spre puncte de

belvedere, schi la Râuşor şi Cheile Buţii, trasee pentru schi de tură, trasee de alpinism, programe

pentru studierea/observarea florei; birdwatching şi observare urme animale.

Traseele turistice recomandate sunt24: Gura Apei-Lacul Bucura: 5-6 ore, punct albastru,

bandă roşie; Pietrele- Vf. Retezat: 3-4 ore, triunghi albastru; Râuşor-Pietrele: 2-3 ore, cruce

albastră. Totalitatea traseelor turistice existente sunt descrise la Anexa 4.

1.6. Oferta de cazare

În parc şi în apropierea lui găsim condiţii de cazare pentru toate gusturile şi toate

buzunarele. Există clădiri unde nu este nici macar curent electric, dar unde adevăraţii

montaniarzi se simt în largul lor, departe de nebunia şi stresul oraşelor, dar sunt şi pensiuni şi

cabane de trei stele, unde cei pretenţioşi pot găsi toate facilităţile. Capacităţile de cazare în parc

sunt limitate. La Pietrele găsim condiţii bune si la vila Stânişoara.25

Cabana Pietrele este situată la 1480 m altitudine, pe Valea Stânişoara, într-o pădure de

molid. Desi corpul principal al cabanei a fost distrus de un incendiu în Februarie 2007, Vila

Stânisoara si căsutele se pot folosi oferind astfel un număr de 102 locuri de cazare în perioada

23 Gazeta de agricultură, http://gazetadeagricultura.info, site accesat în data de 27 ianuarie, 201124 Gazeta de agricultură, http://gazetadeagricultura.info, site accesat în data de 27 ianuarie, 201125 Parul Național Retezat, http://www.retezat.ro, site accesat în data de 27 ianuarie, 2011

24


http://gazetadeagricultura.info/

http://gazetadeagricultura.info/

verii si 42 de locuri în sezonul hivernal. Aceasta cabană dispune de apă de izvor şi lumină

electrică de la micricentrala proprie, cantină cu o capacitate de 40 de locuri.26

Pensiuni certificate sunt : Codrin** www.codrin.ro; Iancu** www.pensiuneaiancu.ro;

Dumbravita** www.dumbravita.ro; Dora www.pensiuneadora.ro; Anita*** www.anita.ro;

Iris*** www.geraico.ro; Ulpia Traiana www.ulpiatraiana.ro; Mara** 0254 776.133.

Alte cabane (c) si pensiuni (p) în zona Retezatului sunt reprezentate de: p. Sarmis***, c.

Cascada*, c. Dorulet**, c. Gura Zlata*, c. Rotunda***, c. Buta, Cheile Butii**, Turbopin**, c.

Pietrele* sau Vila Stânisoara**, c. Gentiana, p. Retezat** .

Fig.2. Cazare în Parcul National Retezat si în apropierea lui. Sursa: http://www.retezat.ro

Strategia pentru dezvoltarea unui turism durabil în regiunea Parcului National Retezat în

cadrul Programului PAN Parks, identifică următoarele aspect legate de posibilirătile de cazare:

a) Casele de oaspeţi şi pensiunile

Autoritatea Naţională pentru Turism declară că există cel puţin 11 case de oaspeţi

autorizate oficial şi cu siguranţă există mult mai multe care încă nu au fost clasificate.

b) Cabanele şi adăposturile montane:

26 http://www.pietrele.ro, site accesat în data de 28 ianuarie, 2011

http://www.ulpiatraiana.ro/

http://www.geraico.ro/

http://www.anita.ro/

http://www.pensiuneadora.ro/

http://www.dumbravita.ro/

http://www.pensiuneaiancu.ro/

http://www.codrin.ro/

http://www.pietrele.ro/


Aceste cabane sunt fie în interiorul, fie foarte aproape de graniţele parcului şi reprezintă un

tip special de facilitate de cazare.

În zona montană superioară există patru adăposturi montane destinate adăpostului în caz de

urgenţă: Genţiana, Condor, Poiana Pelegii şi Buta.

c) Moteluri şi hoteluri

Există două moteluri în Râuşor şi Cheile Buţii care pot găzdui grupuri mari: 110 paturi în

Râuşor şi 99 de locuri în Cheile Buţii. În plus, în Haţeg există 3 hoteluri mai mici.

d) Campinguri

Campingurile sunt importante facilităţi de cazare pentru regiune. Acestea există atât în

interiorul, cât şi în exteriorul graniţelor parcului (vezi Figura 3), dar sunt în momentul de faţă sub

cerinţele standard şi sub aşteptările turiştilor străini. Acestea prezintă de asemenea şi probleme

de mediu.

Figura 3: Harta campingurilor autorizate

din interiorul graniţelor Parcului

Naţional

(Sursă: Administraţia Parcului Naţional

Retezat)

1.7. Oferta de restaurante

Nu există informatii exacte cu privire la numărul de restaurante în interiorul sau apropierea

Parcului, însă sursele de informare web (google) ne afisează existenta a 9 restaurante în

apropierea Parcului National Retezat, acestea aflându-se la o distantă fată de Rezervatia naturală

de pâna la 30 km.

1.8 Posibilităti de organizare conferinte si seminarii

Turismul pentru reuniuni şi congrese este o formă de turism mai puţin desfăşurată datorită

lipsei dotărilor specifice pentru acesta. În prezent, cu totul izolat, se desfăşoară întruniri în

cabana Gura Zlata.

26


Cap.2. Analiza cererii

Principalele categorii de vizitatori ai Parcului National Retezat sunt:

- turişti montani, care frecventează în principal zonele Cârnic, Buta şi Gura Zlata.

Principalul interes al acestor categorii de turişti îl reprezintă excursiile de mai multe zile, uneori

cu campare, în principal pentru recreere,

- alpiniştii - frecventează Pereţii Bucurei, Pereţii Judele, Colţii Pelegii,

- cercetătorii - frecventează Rezervaţia Ştiinţifică, Zona de protecţie integrală, realizând

activităţi de cercetare, documentare,

- pescarii – frecventează Zănoaga, Ştevia, Lia, Ana, Valea Râului Mare, Valea Râului

Bărbat, pescuind în special păstrăvi,

- vânătorii – frecventeză fondurile de vânat de capră neagră, cocoş de munte, cerb,

- vizitatorii cu autoturisme – frecventează Valea Râului Mare, valea Nucşorii- Cârnic,

Valea Lăpuşnicului Mare, Cheile Buţii, Valea Jiului de Vest, în principal pentru odihnă/recreere,

asociate frecvent cu picnic, la un loc de campare sau o cabană.

Un profil general al turistului în arii protejate (ecoturistii), rezultat în urma unui studiu

efectuat pe piata turistică nord americană, indică următoarele:27

1) Caracteristici sociodemografice:

• Vârsta – 35-54 ani, variind în funcţie de activităţile desfăşurate şi de alţi factori cum ar

fi costul călătoriei,

• Sexul – 50% femei şi 50% bărbaţi, dar s-au constatat diferenţe clare în funcţie de

activităţile desfăşurate,

• Educaţia – nivel ridicat de educaţie, 82% fiind absolvenţi de studii superioare,

• Afiliere – mulţi ecoturişti sunt suporteri sau membri ai unor organizaţii bazate pe

natură,

• Publicaţii – ecoturiştii sunt interesaţi de publicaţiile orientate spre natură şi activităţi în

aer liber.

2)Caracteristici ale călătoriei:

• Durata călătoriei – variază în funcţie de destinaţie, activităţi desfăşurate, dar durata

preferată de 50% dintre turiştii experimentaţi (care au fost în cel puţin o călătorie „ecoturistică”)

este de 8-14 zile,

27 Ecotourism Statistical Fact Sheet, The International Ecotourism Society, 2000 , http://www.active-tourism.com/factsEcotourism1.pdf, site accesat în data de 27 ianuarie, 2011

27

http://www.active-tourism.com/factsEcotourism1.pdf


• Cheltuieli – Ecoturiştii tind să cheltuiască mai mult decât turistul mediu, plătind sume

considerabile pe echipamente, cotizaţii, reviste, donaţii. 26% dintre ei au declarat că ar fi dispuşi

să cheltuiască 1000 – 1500 USD pentru o călătorie în care să beneficieze de servicii de calitate,

• Componenţa grupului – o majoritate de 60% dintre turiştii experimentaţi au declarat că

preferă să călătorească în cuplu, 15% cu familia, iar 13% preferă să călătorească singuri,

• Surse de informare – Ecoturiştii acordă mare încredere recomandărilor celorlalţi

(prieteni, familie), dar şi diferite forme de materiale scrise reprezintă surse importante de

informaţii.

De asemenea, experienţa proprie din călătorii anterioare joacă un rol decisiv în alegerea

destinaţiei. Internetul devine tot mai utilizat pentru planificarea vacanţelor ecoturistice, dar mulţi

ecoturişti sunt suficient de experimentaţi pentru a-şi organiza singuri călătoria.

C)Motivaţii şi preferinţe:

• Motivaţiile călătoriei – Natura (flora, fauna, relieful) este principala motivaţie a

ecoturiştilor. Ei nu vor numai să o vadă, ci şi să o experimenteze şi să înveţe despre ea. Ei sunt

interesaţi şi de istorie, de alte culturi, le place să participe la diverse activităţi în aer liber şi

apreciază oportunitatea de a întâlni oameni noi,

• Activităţi preferate – Ecoturiştii participă la o gamă foarte largă de activităţi, de la

observarea şi înţelegerea naturii (vizitarea parcurilor naţionale, observarea vieţii sălbatice), la

activităţi orientate mai mult sau mai puţin spre aventură şi activităţi cu specific cultural - istoric.

Ei sunt în căutarea noului, a unor experienţe care să le îmbogăţească viaţa,

• Modalităţi de cazare – Ecoturiştii preferă facilităţi de cazare cu confort mediu sau chiar

de bază, cum sunt cortul, cabana, motelul, pensiunea sau hanul.

Informaţii mai ample si concrete despre activităţile turistice existente în regiunea Parcului

Naţional Retezat au fost monitorizate printr-o serie de sondaje de turism, cu ocazia certificării

Parcului National Retezat în cadrul PAN Parks.28 Primul sondaj a fost implementat de

Administraţia Parcului Naţional Retezat în perioada iunie – septembrie 2000 la principalele

intrări în Parcul National Retezat.

Principalul scop vizat al sondajului fost acela de a înţelege fluxul de turişti din zonă din

punct de vedere cantitativ şi calitativ. Aceste prime rezultate i-au ajutat pe cei care sunt

responsabili cu planificarea din parc şi din turism să înţeleagă caracteristicile turistice din

Retezat şi să vadă de asemenea care sunt segmentele de piaţă care nu sunt reprezentate foarte

bine, şi pentru care segmente de piaţă sunt necesare îmbunătăţiri. Deşi acest sondaj este vechi,

28 Pan Parks este o fundatie europeană care promovează doar acele parcuri naționale din Europa care îndeplinesc condiții ecoturistice deosebite.

28


observaţiile ulterioare sugerează faptul că nu s-au înregistrat modificări substanţiale nici la

nivelul volumului de vizitatori în parc, nici la nivelul profilului vizitatorilor.

Spre exemplu, în vara anului 2000 Parcul Retezat a înregistrat peste 8.000 vizitatori.

Sondajele recente demonstrează faptul că de la data respectivă numărul de turişti a crescut cu

până la 30%, iar parcul primeşte acum aproximativ 10.000 vizitatori pe timp de vară. Se

estimează că 50% dintre aceşti vizitatori petrec în medie 4 nopţi în parc, ceea ce reprezintă

20.000 nopţi de cazare. Dacă restul de 5.000 vizitatori care sunt în prezent doar vizitatori de zi,

pot fi reţinuţi în regiune timp de 2,5 nopţi, s-ar putea realiza încă 12.500 nopţi de cazare

adiţionale şi s-ar putea astfel ajunge la un total de 32.500 nopţi de cazare pe timp de vară.

Chestionarul aplicat a concluzionat că motivele care stau la baza vizitei în zonă sunt, în

ordinea importanţei:

[1] drumeţii

[2] natură

[3] alpinism

[4] picnic

Printre cele mai des menţionate motive se numără de asemenea şi unicitatea Parcului

Naţional Retezat. Sondajul sugerează faptul că mai ales drumeţiile şi alpinismul, precum şi

activităţile în aer liber în general, ar putea contribui la extinderea şederii în zona Parcului

National Retezat. Dacă sunt gestionate cum trebuie, aceste nopţi de cazare adiţionale ar putea

avea un impact economic substanţial asupra parcului şi asupra regiunii.

Vârsta vizitatorilor

Fig.4. Distribuţia în funcţie de vârstă a

actualilor vizitatori ai Parcului Naţional

Retezat

(Sursa: Administraţia Parcului Naţional

Retezat)

Distribuţia vizitatorilor în funcţie de vârstă este prezentată în graficul de mai sus (Fig. 4).

Este interesant de remarcat faptul că 3 din 4 vizitatori (74%) ai Parcului Retezat sunt tineri cu

29


vârstele cuprinse între 18 şi 35 ani, iar mai puţin de 17% dintre vizitatori au peste 35 ani. Este

clar că Parcul nu atrage persoanele cu o stabilitate financiară importantă – cei cu vârsta de peste

35 ani, care ar avea un impact economic mult mai mare asupra economiei locale.

Cazarea

Fig.5. Tipul de facilităţi de cazare folosite de vizitatorii Parcului Naţional Retezat

(Sursa: Administraţia Parcului Naţional Retezat)

Peste 50% dintre vizitatorii Parcului Retezat nu folosesc nici una dintre facilităţile de

cazare comerciale, ci îşi folosesc propriile corturi (Fig.4). Prin urmare, impactul asupra

sectorului cazare este în momentul de faţă extrem de mic.

Intrarea vizitatorilor

Fig.5. Intrările folosite de actualii vizitatori

petru a intra în Parcul Naţional Retezat

( Sursă: Administraţia Parcului Naţional

Retezat)

Pentru perioada analizată, cea mai des folosită intrare în parc a fost Cârnic, 70% dintre

vizitatorii Parcului National Retezat folosind această intrare. Această situaţie este acceptabilă

30


deoarece este cea mai accesibilă intrare şi deoarece permite accesul facil la un traseu care

permite efectuarea unui număr multiplu de drumeţii de o zi. Mai puţin de 2% dintre vizitatorii

Parcului National Retezat au intrat prin Rotunda, ceea ce ne permite să considerăm această

intrare din mijlocul parcului ca o oportunitate şi o poartă către experienţe turistice în mijlocul

naturii.

Provenienţa vizitatorilor

Sondajul a identificat un număr semnificativ de vizitatori străini în parc (20% în anul

2000), marea majoritate provenind din Ungaria şi Republica Cehă. Cu toate acestea, observaţiile

sugerează faptul că turiştii străini folosesc relativ puţine servicii locale şi că sunt preocupaţi să îşi

aducă propriile lor provizii şi proprii lor ghizi.

Ţinând cont de resursele unice ale Parcului National Retezat şi de recentul interes al tour-

operatorilor din Europa de Vest pentru România ca destinaţie turistică, procentul turiştilor străini

din parc ar putea creşte. Aceşti vizitatori ar trebui să fie încurajaţi deoarece tind să stea mai mult

în parc şi în regiune. Aceştia ar trebui de asemenea să fie convinşi să achiziţioneze şi să

folosească bunurile şi serviciile locale.

Există mai multe concluzii importante care pot fi evidenţiate pe baza acestui sondaj:

1. Drumeţiile, observarea şi aprecierea naturii în cadrul sălbatic unic al Parcului National

Retezat sunt principalele atracţii care conving turiştii să-şi petreacă timpul în zona

Parcului National Retezat;

2. Se remarcă o lipsă de vizitatori din segmentul populaţiei cu mai multă bunăstare, mai

educaţi, cu vârste cuprinse între 45 şi 65 ani;

3. Se remarcă lipsa sprijinului pentru facilităţile de cazare de la nivel local deoarece mai

mult de jumătate dintre vizitatori îşi folosesc propriile corturi;

4. Piaţa Europei de Vest nu a fost dezvoltată şi prin urmare are un impact mic asupra

regiunii.

Totodată, se face precizarea că nivelurile estimate pentru numărul de vizitatori ar putea fi

depăşite dacă s-ar realiza următoarele:

O creştere substanţială a numărului de vizitatori cărora le este recomandată regiunea de

tour operatorii atraşi de sălbăticia parcului;

Promovare mai mare prin reţeaua PAN Parks cu vizitele de familiarizare şi participarea la

târgurile de turism;

Interesul acut al românilor de a vizita zonele sălbatice;

Îmbunătăţirea facilităţilor de cazare şi a serviciilor din interiorul Parcului National

Retezat.

31


Cap.3. Analiza concurentei

Ariile naturale protejate de interes naţional sunt declarate în baza: Legii nr. 5/2000 privind

amenajarea teritoriului naţional, secţiunea III, zone protejate; H.G. nr. 2.151/2004 174 privind

instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; H.G. nr. 1.581/2005 privind

instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; H.G. nr. 1.143/2007 privind

instituirea de noi arii naturale protejate.

În România există 28 de parcuri naţionale şi naturale: 13 parcuri naţionale şi 15 parcuri

naturale – cu Delta Dunării. Aceste parcuri se încadrează, conform clasificării IUCN, în

categoriile II respectiv V.29

Parcul naţional reprezintă o arie naturală protejată administrată, în special, pentru protecţia

ecosistemelor şi pentru recreere, iar parcul natural se constituie, în special, pentru conservarea

peisajului.

Suprafata totală a parcurilor nationale este de 318.917 ha si este constuită din: Munţii

Rodnei, Munţii Ceahlău, Muntii Retezat, Munţii Domogled-Valea Cernei, Muntii Piatra Craiului,

Munţii Cozia, Cheile Bicazului-Hăşmaş, Munţii Măcinului, Cheile Nerei-Beusnita, Semenic-

Cheile Caraşului, Buila-Vânturarita, Defileul Jiului, Călimani.

Toate aceste zone permit practicarea turismului activ sub diferite forme: ture obişnuite

pentru începători (Ceahlău, Măcin, Cozia) până la trasee foarte dificile pentru avansaţi (Cheile

Bicazului-Hăsmas, Piatra Craiului, Retezat); canioning; rafting (Valea Cernei, Cheile Nerei,

Cheile Carasului); alpinism (Piatra Craiului, Retezat); mountain bike (Semenic-Cheile Caraşului,

Cheile Nerei-Beusnita) sau speoturism (Cheile Nerei-Beusnita, Semenic-Cheile Carasului).

Din datele de mai sus, deduce că Piatra Craiului prezintă concurenta directă Parcului

National Retezat prin formele de turism promovate.

Totodată, Muntii Apuseni si Muntii Bucegi oferă toate condiţiile practicării turismului

activ (randonee, trasee dificile, trasee pentru alpinism cu diferite grade de dificultate, mountain

bike - în special Munţii Apuseni, speoturism, schi alpin şi schi randone). Prin urmare, si acestia

se încadrează în categoria concurentilor Parcului National Retezat.

Parcul National Retezat, fiind declarat Rezervatie a Biosferei concurează de asemenea si

cu celelalte 2 Rezervatii ale Biosferei de pe teritoriul României si anume Delta Dunării si Muntii

Rodnei.

29 ***Raport anual privind Starea Mediului în România pe anul 2009 întocmit de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, pg.174

32


Cap.4. Analiza tendintelor

Pe an ce trece cererea de a avea acces în parcuri şi în zonele protejate creşte semnificativ la

nivelul tuturor segmentelor de piaţă. În conformitate cu Parks Canada, în Canada, de exemplu,

unde parcurile naţionale au generat o cifră estimată la 1,2 miliarde EUR în anul 2005, numărul

vizitatorilor a crescut anual pe parcursul ultimilor zece ani de la 5% la 7%. Această creştere a

fost alimentată de vizitatorii din Europa, America şi, bineînţeles, din Canada.

Tendinţe asemănătoare pot fi identificate şi în cererea pentru experienţele din parcurile

naţionale din Europa. Se aşteaptă ca interesul faţă de parcuri şi zonele protejate să crească în

funcţie de schimbările dramatice care modifică stilul în care trăiesc şi călătoresc europenii şi

nord-americanii. Populaţia în curs de îmbătrânire, valorile şi stilurile de viaţă în curs de

schimbare, educaţia şi tehnologiile fac din parcuri şi zonele protejate destinaţii din ce în ce mai

atrăgătoare.

Parcurile şi oficialităţile locale din turism trebuie să evalueze mereu aceste schimbări şi

tendinţe pentru a putea răspunde cererilor de pe piaţă (vizitatorii parcului), dar fără a face rabat

de la acele valori care transformă parcurile într-o importantă atracţie turistică la nivel naţional şi

regional.

La baza liste de tendinţe ilustrate mai jos stau nenumărate studii din America de Nord şi

Europa şi au fost iniţial prezentate Asociaţiei de Ecoturism din România.30 Acestea au făcut parte

din materialele prezentate la atelierul de lucru pe Promovarea la nivel naţional a Ecoturismului

organizat la Zărneşti (decembrie 2005) cu sprijinul USAID - Romania Agribusiness

Development Project.

Următoarele aspecte generale au fost prezentate ca o introducere a acelor tendinţe care pe

parcursul următoarei decade vor modifica profilul vizitatorilor:

1. Populaţia europeană şi americană va continua să îmbătrânească

Numărul europenilor şi americanilor din categoria celor cu vârste înaintate (peste 55 ani)

va creşte rapid. Persoanele în etate vor fi mai sănătoase şi vor avea la dispoziţie mai multe

resurse financiare decât în anii anteriori. Mulţi dintre aceştia se vor bucura de veniturile

provenite din pensie care le vor permite să meargă de mai multe ori pe an în vacanţe.

Astfel, provocările cu care se va confrunta sectorul turismului din regiunea Retezat vor fi

de a oferi:

Servicii mai confortabile, mai sigure şi de o calitate superioară;

Produse de excursii educative (plante medicinale, observarea păsărilor, fotografii în

natură, etc.);30 Stratedia pentru dezvoltarea unui turism durabil în regiunea Parcului Național Retezat, versiune 2006

33


Drumeţii scurte, dar de o calitate superioară, mai ales pe timp de primăvară şi toamnă.

2. Turişti mult mai experimentaţi

Îmbătrânirea sectorului turistic va fi caracterizată de consumatori mai experimentaţi şi mai

sofisticaţi care vor fi mult mai siguri de nevoile şi aşteptările lor. Acestea conduc la atitudini din

ce în ce mai critice la adresa raportului calitate / preţ, sau la „valorizarea banilor”.

Astfel, provocările cu care se va confrunta sectorul turismului din regiunea Retezat vor fi de

a oferi:

Produse de o calitate superioară şi specializate care să le poziţioneze ca o destinaţie

competitivă;

Experienţe turistice autentice despre cultura rurală, restaurarea patrimoniului, valorile

naturale, etc.;

Pachete care să recunoască importanţa din ce în ce mai mare a mobilităţii, care vor

stimula şi mai mult închirierile de autovehicule şi piaţa zbor+maşină din direcţiile Sibiu

şi Timişoara;

Un mixt complet, variat şi total echilibrat de activităţi şi servicii turistice care va

presupune ca asociaţia locală să fie un mai bun manager al destinaţiei turistice.

3. Creşterea nivelului de conştientizare şi cunoştinţe

Toate grupurile de vârstă au din ce în ce mai multe cunoştinţe, ceea ce va conduce la

creşterea interesului pentru natură, cultură şi istorie, şi implicit pentru un turism mai educativ şi

mai spiritual.

Printre implicaţiile pe care aceste aspecte le vor avea asupra regiunii Retezat se numără:

Creşterea cererii pentru o gamă variată de produse turistice speciale care pun accent pe

învăţare, conştientizare şi auto-descoperire;

Nevoia de a include în tururi şi elemente despre arte, cultură (rurală tipic românească) şi

istorie (mânăstiri, biserici şi itinerarii individuale);

Nevoia de a avea modalităţi de informare mai bune, mai creative, mai educative şi mai

interactive.

4. Creşterea cererii pentru siguranţă şi securitate

Gripa aviară, porcină, terorismul, poluarea, crimele şi alte crize vor influenţa dorinţa

călătorilor (mai în etate) de a se simţi în siguranţă. Parcurile naţionale tind să fie considerate a fi

destinaţii sigure, iar pe măsură ce nevoia de siguranţă şi securitate creşte, acest aspect poate fi

folosit ca un avantaj regional. Acele destinaţii percepute ca fiind sigure, vor fi din ce în ce mai

căutate.


34


Aşteptarea turiştilor de a găsi apă curată (în lacuri şi râuri, case de oaspeţi şi hoteluri);

Aşteptarea turiştilor de a găsi o destinaţie „curată” şi „proaspătă”;

Preţuri mari care să reflecte gradul ridicat de siguranţă şi securitate;

Aşteptarea turiştilor de a vedea dovezi vizibile de siguranţă şi protecţie (de exemplu

poliţie comunitară, certificări şi proceduri pentru furnizorii de servicii)

5. Conştientizare şi preocupare pentru sănătate şi bunăstare

Gradul de conştientizare cu privire la factorii de mediu va continua să crească şi va avea

impact asupra tipului de destinaţii care sunt alese de turiştii pretenţioşi. Acest aspect ar putea

avea un impact semnificativ pentru Retezat dacă ţinem cont de atracţia pe care o constituie un

parc naţional (aspect pozitiv), precum şi de vestigiile fostelor zone industriale, cum ar fi barajul

şi lacul de acumulare (negative).


Destinaţiile care sunt percepute ca fiind mai puţin sănătoase (în ceea ce priveşte poluarea,

degradarea mediului înconjurător, etc.) vor fi evitate şi respinse;

Vor continua să crească atât popularitatea vacanţelor active, cât şi cererea pentru facilităţi

care fac ca aceste tipuri de vacanţe să fie accesibile (de exemplu trasee montane bine

marcate, facilităţi de cazare confortabile dar izolate);

Cererea pentru produse de „sănătate şi fitness”, inclusiv drumeţii, ciclism, caiac canoe şi

drumeţii pe schi, vor creşte.

6. Importanţa din ce în ce mai mare acordată timpului liber

Stresul din ce în ce mai mare din vieţile celor care trăiesc în Vest va fi echilibrat de timpul

din ce în ce mai extins dedicat activităţilor de relaxare şi sumelor din ce în ce mai mari cheltuite.


O nevoie din ce în ce mai mare de a oferi produse adiţionale la preţuri mici dar de o

calitate superioară;

O nevoie din ce în ce mai mare de a oferi relaxare;

Scurtarea principalei vacanţe lungi şi transformarea acesteia în mai multe vacanţe pe

perioade de timp mai mici.

7. Schimbările din stilurile de viaţă din Vest

Stilurile de viaţă ale vesticilor se schimbă în mod constant şi aceasta va avea un impact

semnificativ asupra nevoilor şi comportamentului turiştilor.


Cererea pentru casele de oaspeţi / pensiuni şi alte tipuri de facilităţi de cazare rurală va

creşte dacă va fi legată de călătoriile de o zi şi de standardele de calitate;

35


Cerinţele turiştilor devin din ce în ce mai personalizate şi conduc la creşterea cererii

pentru facilităţi de cazare mai mici (precum hoteluri familiare autentice şi mai mici,

cabane, case restaurate, corturi gen safari);

Creşterea cererii pentru produsele, conceptele şi serviciile atractive care disting regiunea

de competiţie prin valoarea lor adăugată.

Creşterea cererii pentru vacanţele specializate care vizează hobby-uri şi pasiuni specifice

şi pentru vacanţe despre botanica rurală, observarea păsărilor şi expediţii fotografice de

tip safari;

Preferinţa pentru experienţe de tipul „Să ne întoarcem la origini” vor conduce la creşterea

preferinţelor pentru vacanţe mai simple cu drumeţii, alpinism, ciclism şi cazare în

facilităţi de cazare simple.

8. Utilizarea din ce în ce mai des a tehnologiilor IT

Folosirea internetului – pentru informaţii de vacanţă şi pentru achiziţionarea produselor şi

serviciilor turistice – va creşte substanţial pe durata următorilor 5 ani. Rolul internetului va fi

chiar din ce în ce mai important şi se va dovedi a fi de cea mai mare importanţă.


Informaţiile rapide despre aproape toate destinaţiile şi produsele şi motoarele de căutare

din ce în ce mai sofisticate pentru a analiza fiecare informaţie vor conduce la comparaţii

şi vor influenţa astfel concurenţa de pe piaţă. Turiştii experimentaţi îşi vor construi din ce

în ce mai des propriile lor pachete turistice pe zile, realizându-şi singuri rezervările şi

pachetele turistice dinamice;

Promovarea prin internet, inclusiv chestionarul electronic de relaţii cu clienţii, vor fi

importante pentru asociaţia de turism;

Se va intensifica promovarea destinaţiei şi promovarea pe segmente de piaţă specifice;

Accesul la informaţii detaliate despre furnizorii de produse fie pentru destinaţie, fie

pentru parc, link-urile de pe paginile de internet, vor deveni o precondiţie pentru o pagină

de internet de succes.

9. Modalităţi de transport în schimbare

Disponibilitatea din ce în ce mai mare a curselor aeriene la preţuri avantajoase va influenţa

fluxul de călători.

Principalele consecinţe pentru sectorul turistic din turism vor fi următoarele:

În timp ce aeroportul din Budapesta este cel mai apropiat aeroport care atrage cursele

aeriene la preţuri mici, noile zboruri către Sibiu ar putea deschide noi oportunităţi pentru

regiune;

36


Numărul din ce în ce mai mare al legăturilor directe pe calea ferată şi de transportul

aerian vor stimula cererea de la nivel internaţional pentru weekend-urile prelungite în

oraşe, în detrimentul zonelor rurale.

10. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la factorii de mediu

Gradul de conştientizare cu privire la factorii de mediu va continua să crească. În

conformitate cu Comisia Europeană pentru Turism, acest lucru va conduce la o cerere din ce în

ce mai mare pentru destinaţii durabile unde natura şi cultura locală să joace un rol din ce în ce

mai important. Turiştii vor plăti din ce în ce mai des preţul care poate conferi durabilitate zonei.

Printre implicaţiile pe care aceste aspecte le vor avea asupra turismului regiunii Retezat se

numără:

Politicile de management al destinaţiei trebuie să fie îmbunătăţite printr-un proces de

planificare şi dezvoltare din ce în ce mai coerent şi mai complex;

Vor fi preferate acele destinaţii unde localnicii sprijină puternic aceste aspecte şi sunt

ospitalieri;

Turiştii vor căuta din ce în ce mai des regiunile unde mediul este intact;

Ecoturismul şi toate tipurile de turism care respectă factorii de mediu vor creşte în volum

pe măsură ce furnizorii vor aprecia din ce în ce mai mult cererea de pe piaţă.

37


Cap.5. Diagnosticul potentialului turistic (Analiza SWOT)

Puncte tari Puncte slabe

- Zonă de protejare UNESCO,- Diversitatea naturală + sălbăticia + speciile,- Reţeaua de trasee,- Reţeaua în curs de dezvoltare a facilităţilor de cazare,- Existenţa ghizilor montani autorizaţi,- Gama culturală diversificată şi siturile istorice din Parcul National şi regiunea înconjurătoare,- Destinaţia montană recunoscută la nivel internaţional,- Existenta serviciului de Salvamont,- Refugii montane,-Geoparcul Dinozaurilor şi vecinătatea Parcului Natural Cioclovina–Grădiştea Muncelului,- Cel mai întins lac glaciar din România- lacul Bucura- se găseşte în mijlocul Retezatului,- Cel mai adânc lac glaciar din România- lacul Zănoaga- se găseşte tot în Retezat,- Condiţii favorabile pentru practicarea unei game variate de forme de turism,- Existenta Centrului de Informare Pietrele,- Certificare PAN Parks, precum si a o serie de pensiuni din împrejurimi (2008),- Administratie proprie,- Detine peste 20 de vârfuri mai înalte de 2000 de m,- Accesibilitate a teritoriului,- Rezervatie a biosferei,- Teritoriu ce cuprinde Rezervatia Știiintifică Gemenele,- Intră în categoria zonelor de interes national si international,

- Lipsa coordonării şi a parteneriatului,- Activităţi promoţionale limitate,- Facilităţi reduse,- Activite de educatie a turistilor redusă,- Posibilităţi limitate de comunicare în teren,- Număr redus de servicii şi programe pentru

turişti,- Lipsa unei politici pentru indicatoarele

turistice,- Problema parcărilor,- Număr mic de poliţişti şi jandarmi în zona

montană,- Problema încălzirii cabanelor montane pe

timp de iarnă,- Starea proastă a drumurilor de acces, - Lipsa de fonduri necesare dezvoltării

infrastructurii turistice,- Inexistenta un sistem de evacuare al

deseurilor la cabane,- Grupuri sanitare insuficiente,- Numă redus de programe de informare atât la

nivel reginal cât si la nivel national,- Degradarea solului si vegetatiei zonei ca

urmare a păsunatului excesiv,- Capacitate limitată la acces de fonduri, - Slabă valorificare a potentialului antropic

(monumente cu rezonantă istorică-Sramisegetusa), etc.

38


Oportunităti Amenintări

- Accesarea fondurilor structurale ale UE,- Posibilitatea de a crea produse turistice

diverse,- Cererea în crestere pe piata internatională

pentru destinatiile ECO,- Nivelul scăzut al numărului de afaceri

demarate în zonă,- Existenta potentialului pentru produse

naturale,- Surse de energie alternative,- Sprijin din partea Administratiei Parcului,

etc.

- Păsunatul excesiv,- Braconajul, - Turismul necontrolat,- Programe în masă pentru turişti,- Prezenţa nesemnificativă a României pe

piaţa turismului,- Lipsa fondurilor pentru Administraţia

Parcului,- Folosirea ilegală a resurselor naturale –

lemn, vânat, pescuit, gaze,- Management defectuos al deşeurilor şi apei

uzate, - Criza economică care duce implicit la

scăderea veniturilor populatiei, etc.

Analiza situaţiei curente prezintă o viziune realistă a calităţii infrastructurii şi serviciilor

pentru turişti, precum şi lipsa unei structuri în zonă care să poată coordona dezvoltarea

turismului.

Ameninţările identificare subliniază foarte clar faptul că cele mai mari probleme cu care se

confruntă zona ar fi: turismul necontrolat, managementul deficitar al deşeurilor si păsunatul

excesiv. Lipsa fondurilor pentru Administraţia Parcului a fost de asemenea subliniată si care

consider a fi poate cea mai gravă ameninţare pentru regiunea Parcului National Retezat. Mai jos

o să dezbat mai în amănunt aceste amenintări din perspectiva consecintelor produse.

Păsunatul reprezintă principalul factor care aduce daune majore biodiversitătii, datorită

efectelor sale negative: degradarea terenurilor prin tasarea solului cu copitele; degradarea

vegetatiei si distrugerea masivă a florei, diferenta putându-se lesne observa prin comparatie cu

Rezervatia Știintifică Gemenele; poluarea cu dejectii a apelor potabile, ce duce la îmbolnăvirea

turistilor; degradarea ireversibila a solului si vegetatiei în zona stânelor datorită dejectiilor;

transmiterea bolilor caracteristice ovinelor la ciopoarele de capre negre, astfel diminuându-se

numărul lor anual si aparitia exemplarelor tarâte care influenteaza negativ puritatea rasei. De

39


asemenea mari cantităti de jneapăn sunt folosite pentru împrejmuirea turmelor de animale,

realizarea adăposturilor ciobănesti sau pentru gătirea hranei.

Pătunatul în sine aduce daune biodiversitătii, existând totusi un nivel de suportabilitate a

pajistilor alpine, care ar trebui acceptat si respectat. Ideea de parc national presupune un nivel

mai redus sau chiar interzicerea cu desăvârsire a păsunatului. Cu toate acestea, în Parcul National

Retezat se practică păsunatul intensiv, peste limita de suportabilitate a terenului; păsunatul cu oi

în zonele populate cu capre negre; păsunatul fără autorizatie; păsunatul fără respectarea

contractelor de păsunat prin depăsirea suprafetei, a numărului de capete si a normelor ecologice.

Turismul necivilizat si necontrolat constituie o altă mare problemă a Retezatului -

principal punct de atractie turistică din România. Efectele negative date de acesta sunt:

- acumularea de deseuri ( conserve de metal, plastic, sticlă etc.), fapt ce implică depunerea

unor eforturi sustinute pentru evacuarea acestora;

- camparea în alte locuri decât cele permise, aceasta ducând la imposibilitatea

supravegherii turistilor cu privire la tăierea jnepenilor pentru foc, distrugerii stratului vegetal

datorită îndepărtării brazdei pentru santul de scurgere a apei în jurul corturilor si la împrăstierea

deseurilor în întreg masivul. Un alt motiv de îngrijorare este legat de faptul că turiştii deranjează

animalele din parc. Caprele negre ocolesc vara zonele cu turişti. Impactul asupra distribuţiei

păsărilor încă se cercetează. Turiştii culeg flori şi adună lemn (inclusiv jneapăn) din parc, de

asemenea au fost semnalate incidente în care turiştii au omorât şerpi. Este foarte important ca

orice impact al vizitatorilor să fie monitorizat.

Braconajul prezintă încă un pericol, el practicându-se la mamifere (capra neagră, căprior,

mistreţ), dar şi la unele păsări ( şoimi, acvile, corbi), ca şi la speciile de broaşte. În general,

problemele datorate turismului sunt generate de încălcarea regulamentului parcului national.

O problemă actuală este cea legată de cabane. Acestea nu au un sistem de evacuare a

deseurilor provenite din activitatea proprie, sau a campingurilor pe care le administrează.

Grupurile sanitare sunt total insuficiente, neacoperind nevoile numărului mare de turisti, iar

pentru cele existente golirea foselor septice se face direct în rău. Cu toate că se percepe taxa de

campare, sumele încasate nu sunt folosite în scopul administrării campingurilor, neacordându-se

nici o facilitate.

Cap.6. Pozitia strategică de succes

Rezultatele analizei SWOT permit definirea unor seturi de activităti ce se impun a fi

întreprinse, activităti ce vizează punerea în valoare a punctelor tari de care beneficiază Parcul

National Retezat, ameliorarea deficientelor si valorificarea oportunitătilor.

40


Consider că sunt necesare implementarea mai multor măsuri pentru ca potentialul turistic

al Parcului National Retezat să poată fi valorificat în scopul dezvoltării regiunii, măsuri ce în

esentă nu reprezintă altceva decât initiative de crestere a calitătii vietii populatiei din regiunea

parcului.

Ca un asemenea deziderat să devină viabil în practica economică sunt necesare acţiuni

care să se încadreze într-o logică a abordării, cu următoarea succesiune:

- stoparea activităţilor antropice cu potenţial de risc ecologic major pentru mediu;

- refacerea mediului degradat ecologic;

- amplificarea activităţii economice a zonei prin: conversia agriculturii, zootehniei etc. la

produse ecologice; diversificarea modelelor de producţie agricolă; modele de producţie mai

eficiente la valorificarea resurselor regenerabile şi, mai ales, neregenerabile prin punerea în

valoare a inteligenţei, talentului, îndemânării populaţiei din zonă; transformarea zonei în atractor

turistic de interes naţional şi european; cultivarea unor atuuri, unor trăsături originale ale zonei;

Punctele forte ale regiunii analizate, sustinute de oportunitatea ce constă în

cresterea tot mai mare a cererii pentru destinatiile ECO, m-au determinat să

consider a fi cea mai bună optiune la etapa actuală, aceea de a adopta o

strategie care să sustină dezvoltarea ecoturismului în Regiunea Parcului. Prin

urmare, mai jos o să redau exact informatiile cuprinse în Strategia Natională de

Dezvoltare a Ecoturismului în România cu privire la PNR.

„Parcul Naţional Retezat se remarcă prin peisaje deosebite, relief

glaciar, diversitate floristică si faunistică. Având la bază o îndelungată tradiţie în

domeniu (parc naţional încă din 1935 şi parte a reţelei internaţionale Pan Parks),

Retezatul şi zona limitrofă acestuia se poate dezvolta ca destinaţie ecoturistică de importanţă

internaţională. La nivelul destinaţiei funcţionează deja o asociaţie de turism (Asociaţia de Turism

Retezat) - condiţie esenţială pentru dezvoltarea integrată a zonei. În plus, este nevoie imperioasă

de întărirea capacităţilor administrative, atât a administraţiei parcului, dar mai ales a asociaţiei de

turism, de o mai bună valorificare în turism a atracţiilor existente în zona limitrofă parcului (Ţara

Haţegului, Valea Jiului) şi de integrarea acestora într-un produs turistic unitar.”31

31 Strategia de Dezvoltare Națională a Ecoturismului în România, http://www.mdlpl.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza2.pdf, site accesat în data de 30 ianuarie, 2011

41

http://www.mdlpl.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza2.pdf


42

Oferta Turistică

OT=PT+ AT

Accesibilitatea

Teritoriului

(AT)

Fizică

Electronică

Elemente ale

cadrului natural

Atracții culturale

ale zonei

Potențial Turistic

(PT)

Infrastructură

OFERTA TURISTICĂ

OT=0,6 X PT + 0,4 X ATT

Elemente ale cadrulul natural

(CN)

CN=C+V+R+HPotențial Turistic

(PT)

PT=0,5x CN +0,25x

AC+0,25xI

Cantitatea de precipitații

(CP)

≤200l/m2

200,01-300 l/m2

300,01-400 l/m2

400,01-500 l/m2

≥500 l/m2

12345

x 0,6

Temp.medie anuală

(TMA)

≤00C0,010-20C2,010-40 C4,010-60C

≥60C

12345

X 0,4

Variat - 1 =2 forme de relief

2-4 forme de relief

>4 forme de reliefDeosebit - 2

Impresionant- 3Atracții culturale ale zonei

(AC)

-se vor enumera obictivele culturale ale

zonei (obiceiuri, biserici, mănăstiri,

monumente istorice, legende, povești, etc)

Cap.7. Conceperea unui model de evaluare a potentialului de dezvoltare turistică

Climă (C)

C=0,6 xCP+0,4xTMA

Vegetația și Fauna

1- atractivă

2-foarte atractivă

3- deosebit de atractivă

-vegetație și faună bogată,

-specii rare/pe cale de

dispariție,

-vegetație de interes științific

Refief

0-7 puține

8-15 multe

16-23 foarte multe

Oferta tur.

1-slabă

2-medie

3-bună

4-foarte bună

OT

=2

3-4

5-6

7-8

1-slab

2-mediu

3-bun

4-foarte bun

=2

3-4

5-6

7-8

1-slab

2-mediu

3-bun

4-foarte bun

0-3

4-5

6-7

8-9

1-puțin favorabil

2-favorabil

3-foate favorabil

0-0,99

1-1,99

2-3

1-slab

2-bun

3-foarte bun

Accesibilitatea

Turistică a teritoriului

(ATT)

Infrastructură

(I)

Fizică

Unități de

cazare

NR.≤10 – 1

10-20 – 221-30 – 331-40 – 4≥ 40 – 5

x 0,5

Utilități

x 0,25

Electronică

Servicii

Gaz 0/1

Apă 0/1

Electricitate 0/1

De urgență 0/1

Informaționale 0/1

Medicale 0/1


Anexa 1.

***Structura dreptului de proprietate şi modalitatea de folosire a acestuia

2

x 0,25

Căi ferate 0/1

Drumuri naționale 0/1

Autostradă 0/1

Aeroport 0/1

Sistem de rezervări on-line 0/1

Sistem de informare on-line 0/1

1-slab dezvoltată

2-medie

3- dezvoltată

4-foarte dezvoltată

0-0,99

1-2

2-3

4-5

x 0,7

x 0,25

1-scăzută

2-medie

3-ridicată

4-foarte ridicată

0-,99

1-3

3-5

5-7


Categorie teren Proprietar Suprafaţă

(ha)

% din

întreaga

zonă

Amplasare

Păduri Guvernul României 17.564 46Toate ariile

Co-proprietari 1.044 3 Arii de graniţă

Zona montană:

Păşunile montane,

roci, pini pitici, suprafeţe

de apă, etc.

Comune/ sate 18.744 49 Toate, cu

excepţia

rezervaţiilor

ştiinţificeCo-proprietari

Asociaţia Câmpu lui

Neag

786 2 Toată aria

protejată

TOTAL 38.138 100

***Control administrativ

Categorie teren

Responsabilităţi de administrare Suprafaţă

(ha)

%din întreaga

zonă *Administrator

Din

anul

Păduri, proprietar

public Guvernul

Administraţia Naţională a Pădurilor –

Directoratul Forestier Hunedoara din

Retezat, Pui şi Lupeni Forest

1948 17.564 46

Păduri,Coproprietari Co-proprietari2002 1.830

Zona montanăConsiliile Locale 1922 18.699 49

Co-proprietari Asociaţia

Câmpu lui Neag2001 786 2

Peşte

Administraţia Naţională a Pădurilor –

Directoratul Forestier Hunedoara din

Retezat, Pui şi Lupeni Forest

1948 38.138 100

Rezervaţia

Ştiinţifică Gemenele

Academia Română – Comisia pentru

Protejarea Monumentelor Naturii1956 1.600 4

Rezervaţia

Biosferei Parcul

Naţional Retezat

Administraţia Parcului Naţional Retezat 1999 38.138 100

3


Anexa 2. Activităţi permise în cadrul zonelor PNR şi a graniţelor

Zona

Activităţi care să

folosească resursele

naturale

Activităţi

turistice +de

recreeree

Infrastructură de turism

Activităţi

tradiţionale

Activităţi

durabileÎntreţinere Dezvoltare

A. Arii strict protejate:

rezervaţii stiinţifice

B.Arii speciale de

conservareX X

B.1

Arii protejate integralX

B.2 Arii de interes

specific pentru

biodiversitate

X

B.3 Arii cu infrastructură

pentru turismX X X X

C. Arii de graniţă X X X X X

C.1 Arii de interes

specific pentru

biodiversitate

X

C.2 Arii cu infrastructură

pentru turismX X X X X

4


Anexa 3

Infrastructura de turism aprobată pentru Parcul Naţional Retezat în conformitate cu Ariile ecologice

(Planul de Management)

Arii cu infrastructură

pentru turism Aparţine comunei

sau oraşului

Infrastructură de turism aprobată în interiorul

PNRArie Zonă

Râuşor C-3 Râu de MoriInvestiţii în infrastructura de turism deja

existentă sau în infrastructură nouă

Pietrele B-3 Sălaşu de Sus

Reconstrucţia/ reabilitarea clădirilor sau

infrastructurii existente, fără a fi permise

investiţiile noi

Cheile

BuţiiB-3 Uricani



investiţiile noi

Buta B-3 Uricani



investiţiile noi

Rotunda B-3 Râu de Mori



investiţiile noi

Gura

Zlata C-3 Râu de Mori

Investiţii în infrastructura de turism deja


Valea

Râului

Mare

C-3 Râu de Mori

Investiţii în infrastructura de turism deja


5


Anexa 4. Traseele turistice în Parcul National Retezat

6

evaluarea potentialului turistic al uunui teritoriu - modelul leader ii - parcul national retezat

Documents