parcul retezat

31
Alexandescu Ioana Diaconu Madalina Clasa a XI-a D Parcul National Retezat

Upload: madalina-ionela

Post on 20-Jul-2016

116 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

Page 1: Parcul Retezat

Alexandescu IoanaDiaconu Madalina

Clasa a XI-a D

Parcul National Retezat

Page 2: Parcul Retezat

1.Pozitia geografica2.Climatul3.Relieful4.Retea hidrografica5.Vegetatia6.Fauna7.Solurile8.Turismul

Cuprins

Page 3: Parcul Retezat

Parcul National Retezat, este localizat �in Masivul Retezat din Carpatii Meridionali, masiv ce are o suprafata de 800 km2. Parcul are o suprafata de 380 km patrati si adaposteste una dintre ultimele suprafete din Europa  acoperite cu paduri primare. Altitudinile ridicate concretizate prin existenta a aproximativ 60 de varfuri si vegetatia mixta bogata contribuie la crearea unui aer de calitate.  Cea mai mare parte a acestuia este situata �in Masivul Retezat, dar se extinde si �in Muntii Tarcu si Godeanu (judetele Caras-Severin si Gorj). 

Pozitia geografica

Page 4: Parcul Retezat

Caracteristic este climatul temperat montan, cu influenţe mediteraneene, mai ales în partea de sud-vest. Pe culmile înalte, climatul este alpin, specific munţilor de peste 2000 m din zona temperată.Luna cea mai rece este ianuarie (cu temperaturi între –11 °C şi +5°C ), iar cea mai calda iulie ( intre +16°C si +6°C ) sub altitudinea de 1800 m.Temperaturile cele mai mici se întâlnesc pe vârfurile Peleaga, Păpuşa, Retezat, Bucura. 

Izoterma de 10°C este caracteristică limitei superioare a vegetaţiei arborescente şi se întâlneşte la altitudinea de aproximativ 1900 m pe flancul sudic şi aproximativ 1800 m pe cel nordic. Precipitaţiile atmosferice au repartiţie neuniformă, în funcţie de înaintarea maselor de aer umed (atlantice şi mediteraneene) şi de altitudine. Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse între 900 mm la altitudini scăzute, 1300 mm la  altitudini mijlocii, şi 1600-1800 mm şi mai mult peste această altitudine. Luna iunie este cea mai bogată în precipitaţii (120-150 mm), în timp ce minima se înregistrează în octombrie-noiembrie (50- 70 mm). 

Clima

Page 5: Parcul Retezat

Acţiunea factorilor climatici şi hidrici (ape, gheţari, râuri, îngheţuri etc.) de-a lungul timpului geologic asupra substratului litologic a dat naştere la un peisaj original şi complex. Astfel, pe doar 466 km2, se îmbină creste ascuţite cu suprafeţe netede sau larg rotunjite, coame cu profil greoi, cu cele simple, circuri şi văi glaciare cu văi înguste ale râurilor ce prezintă sectoare cu terase sau chei. Munţii Retezat intră în categoria munţilor bloc, exprimare tipică a reliefului granitic montan, fiind delimitat de cele două depresiuni vecine (Petroşani şi Haţeg) prin abrupturi de falie.

Relieful

Page 6: Parcul Retezat

Reţeaua hidrografică este bogată şi complexă, înglobând pâraie, râuri (tributare Streiului şi Jiului Românesc), lacuri de origine glaciară (peste 300, cel mai mare fiind lacul Bucura, la altitudinea de 2041 m, cu o suprafaţă de 8,9 ha, iar cel mai adânc – lacul Zănoaga, cu adâncimea de 29 m), lacuri nivale (Groapele, Bucurelul, Tăul dintre Brazi) şi lacuri de origine carstică (Tăul fără Fund, Soarbele).

Reteaua hidrografica

Page 7: Parcul Retezat

LacuriLacul Bucura Lacul Zanoaga

Lacul Taul dintre BraziLacul Bucurelul

Page 8: Parcul Retezat

Flora acestor munţi este exuberantă şi destul de puţin modificată de intervenţia omului, ea reprezentând peste 1200 de specii, din care 15% sunt endemite carpatice, unele specifice numai Masivului Retezat, iar altele declarate monumente ale naturii. Aici întâlnim păduri de carpen (Carpinus betulus ), gorun (Quercus petraea ) şi tei (Tilia cordata), în special pe versanţii însoriţi ai văii Râul Mare şi bazinului Jiului de Vest, alături de arin (Alnus incana şi A. glutinosa). În locurile mai adăpostite se înfiripează o vegetaţie cu caracter termofil: sânziene ( Galium kitaibelianum ), bărbişoara (Alyssum saxatile), trifoiul iepuresc (Trifolium pallidum ), răsura (Rosa gallica), de asemenea, păduri pure de fag (Fagus sylvatica ) sau în amestec cu brad (Abies alba) sau molid (Picea abies). Montanul superior este caracterizat prin păduri de conifere, în special molid ( Picea abies), pin (Pinus silvestris), zâmbru (Pinus cembra) şi, mai rar, zada (Larix decidua ). Sunt prezente, de asemena, specii de salcie căprească ( Salix caprea ), zmeur (Rubus idaeus), clopoţei (Campanula abietina ), vulturica transilvană (Hieracium transsilvanicum ), iarba ciutei (Doronicum austriacum ) etc. Peste 1700 m întâlnim molidişurile de limită şi, mai ales, tufărişurile de jneapăn (Pinus mugo ), smârdar (Rhododendron myrthifolium ), afin (Vaccinium myrtillus), merişor (Vaccinium vitis-idaea ), ienupăr pitic ( Juniperus sibirica ), ghinţura (Gentiana punctata ) etc. În alpin întâlnim o vegetaţie tipică de stâncării şi de tundră alpină, cu următoarele specii: păiuş ( Deschampsia caespitosa ), păiuşcă uriaşă (Festuca porcii ), rogoz (Carex curvula ), ţăpoşică (Nardus stricta ), clocotiş (Rhinanthus alpinus), coacăza (Bruckenthalia spiculifolia ), azaleea pitică (Loiseleuria procumbens ), iarba vântului (Agrostis rupestris ).

În Parcul Naţional Retezat există numeroase rarităţi : Draba carinthiaca, Pedicularis exalta, Astragalus australis, Nigritella nigra, N. rubra, Arctostaphyllos uva-ursi, Leontopodium alpinum, Primula halleri, Erigeron uniflorus şi, de asemenea, numeroase specii endemice: Draba dorneri, Hieracium nigritum, Dianthus kitaibelii var. huniadensis .

O trăsătură distinctă a florei o constituie variabilitatea mare a genului Hieracium , dar şi a altor endemite carpatice (Barbarea vulgaris ssp. lepuznica, Pedicularis baumgarteni, Centaurea pseudophrygia ssp. retezatenzis, Oxytropis neglecta, Hypochaeris maculata var. carpatica, Festuca rupicola var. retezatensis ), Masivul Retezat fiind considerat a fi centrul genetic al acestora, dar în care se formează şi în prezent noi specii.

Vegetatia

Page 9: Parcul Retezat

Paduri

Padure de tei Padure de carpen

GorunPadure de molid

Page 10: Parcul Retezat

Raritati

Draba carinthiaca

Erigeron uniflorus

Leontopodium alpinum

Page 11: Parcul Retezat

Fauna Parcului Naţional Retezat este foarte bogată şi diversă. Dintre mamifere amintim: capra neagră (Rupicapra rupicapra), căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), mistreţul (Sus scrofa), pisica sălbatică (Felis silvestris), veveriţa (Sciurus vulgaris), pârşul de alun (Glis glis), viezurele (Meles meles), vidra (Lutra lutra), jderul de copac (Martes martes), nevăstuica (Mustella nivalis) etc. S-au determinat 15 specii de lilieci, dintre care cele mai importante, din punct de vedere ale biodiveristăţii, sunt: Rhinolophus ferrum-equinum, Vesperilio murinus, Pipistrelus pigmaeus .

Păsările sunt reprezentate de o multitudine de specii, precum: acvile (Acvila chrysaetos şi A. pomarina), cocoşul de munte (Tetrao urogalus), bufniţa (Bubo bubo), ierunca (Tetrastes bonasia), fluturaşul de stâncă (Tichodroma muraria), lăstunul (Hirundo rupestris), corbul de munte (Corvus corax), mierla de piatră (Monticola saxatilis) ş.a.

Amfibienii întâlniţi aparţin la aproximativ 17 specii de tritoni, salamandre şi broaşte, din care majoritatea se află pe listele europene de ocrotire a animalelor: Triturus cristatus, Bombina variegata, B. bombina etc. Reptilele sunt prezente prin opt specii de şerpi, mai ales vipera comună (Vipera berus) şi vipera cu corn (V. ammodhytes). Fauna apelor este reprezentată de peşti, ca: păstrăvul de lac (Salmo trutto lacustris – în majoritatea lacurilor glaciare), păstrăvul curcubeu (S. iridaeus shasta lordan), lipanul (Thymallus thymallus). Fauna nevertebratelor este, de asemenea, bogată, cei mai spectaculoşi fiind fluturii (Lepidoptera), în bazinul Jiului de Vest existând mai multe endemite.

Fauna

Page 12: Parcul Retezat

MamifereCapra neagra Rasul

Vidra

Veverita Parsul de alun

Page 13: Parcul Retezat

Lilieci

Rhinolophus ferrum-equinum Vesperilio murinus

Pipistrellus pygmaeus

Page 14: Parcul Retezat

PasariAcvile Cocosul de munteIerunca

Fluturasul de stanca Mierla de piatra

Page 15: Parcul Retezat

În funcţie de altitudine şi de structura rocilor, în Retezat există o mare varietate de soluri, cu soluri acide în partea cristalină şi soluri alcaline în zona calcaroasă.Amenajamentele silvice şi cele silvo-pastorale identifică 11 tipuri genetice de sol. Tipurile specifice de sol din Parcul Naţional Retezat sunt: sol brun acid şi brun feriiluvial, rendzină, sol brun eumezobazic, sol humicosilicatic, litosol, podzoluri şi podzoluri turboase, etc. Podzolul este tipul genetic cel mai frecvent, atât în golurile alpine, cât şi în păduri. Solurile brune acide şi brune eumezobazice au frecvenţă mai mare în păduri.

Solurile

Page 16: Parcul Retezat

Parcul a fost infiintat in anul 1935 pe suprafata initiala de 100 de kilometri patrati a fostului domeniu de vanatoare detinut de Casa Regala. Accesul se poate face prin Valea Jiului sau prin Depresiunea Hațegului. În Valea Jiului poți ajunge dinspre Deva sau Târgu Jiu pe DN66, iar în Depresiunea Hațegului, din Deva pe DN66 sau din Caransebeș pe DN68. Pentru a proteja frumusețea naturală a locului, nu au fost construite telecabine sau teleferice, astfel încât parcul poate fi vizitat doar la pas, pe numeroasele trasee care străbat masivul.

Turismul

Page 17: Parcul Retezat

Lacul bucrura Lacul zanoagaCascada LoloaiaVarful PeleagaVarful RetezatLacul StanisoaraLacul Galesu Cetatea ColtUlpia TraianaCastelul Santamaria Manastirea Prislop Rezervatia de zimbriiPestera MuierilorPestera lui Pahomie sau Pestera Polovragi

Obiective turistice

Page 18: Parcul Retezat

Lacul Stanisoara

Page 19: Parcul Retezat

Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar din România și se află la o altitudine de 2040 de metri, sub Vârful Peleaga și Șaua Bucurei. Lacul este unul dintre obiectivele turistice principale din Parcul Retezat, iar drumeția spre Bucura este la fel de spectaculoasă ca și destinația. Traseul spre Lacul Bucura pleacă de la Barajul Gura Apelor, până unde se poate ajunge cu mașina, pe ruta Hațeg – Totești – Cârnești – Clopotiva – Gura Zlata. Uneori se poate ajunge cu mașina și până în Poiana Pelegii, însă drumul este dificil și imposibil de parcurs cu mașini mici în perioadele ploioase. Vei fi fermecat de sălbăticia naturii și de culmile impunătoare care apar pe măsură ce înaintezi. Pe traseul spre Lacul Bucura se află Lacul Lia, primul din seria numeroaselor lacuri glaciare din Retezat. De la Lia, mai este doar puțin până la Lacul Bucura.

Lacul Bucura se întinde pe aproape 9 hectare și, împreună cu abrupturile stâncoase din jur, formează o priveliște grandioasă. În apropiere de lac există zone de campare, dar poți alege să te odihnești și la una dintre pensiunile sau cabanele de pe traseu. Trebuie să ai la tine haine groase și un sac de dormit, pentru că noapte temperaturile pot coborî sub zero grade, chiar și vara.

Lacul Bucura

Page 20: Parcul Retezat

În Parcul Național Retezat sunt peste 80 de lacuri glaciare. Dacă Lacul Bucura este cel mai mare astfel de lac din România, Lacul Zănoaga este cel mai adânc – 29 de metri. Pe măsură ce înaintezi în Retezat, priveliștea devine din ce în ce mai sălbatică. Peticele de vegetație sunt acoperite de o puzderie de stânci, iar culmile sunt ascuțite și crestate. Peisajul este îmblânzit de lacurile care apar la fiecare colț. Pe drumul spre Zănoaga, vei lăsa în urmă lacurile Bucura, Florica, Viorica și Ana. În jurul Lacului Zănoaga natura este ceva mai prietenoasă și te poți odihni pe o pajiște întinsă, presărată cu pâlcuri de flori și arbuști pitici.

Lacul Zănoaga

Page 21: Parcul Retezat

Cascada Lolaia

Page 22: Parcul Retezat

Varful Peleaga

Page 23: Parcul Retezat

Varful Retezat

Page 24: Parcul Retezat

Lacul Galcescu

Page 25: Parcul Retezat

Cetatea Colt

Page 26: Parcul Retezat

Ulpia Traiana

Page 27: Parcul Retezat

Castelul Santamaria

Page 28: Parcul Retezat

Manastirea Prislop

Page 29: Parcul Retezat

Rezervatia de zimbri

Page 30: Parcul Retezat

Pesterea Muierilor

Page 31: Parcul Retezat

Pestera lui Pahomie sau Pestera Polovragi