institutul national de cercetare-dezvoltare pentru ... · ţară prin diversificarea resurselor...

SECŢIA : AMENAJAREA TERITORIULUI PR. NR. : 79/2003 FAZA : 2 TITLUL LUCRĂRII : PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL INTERCOMUNAL ŢARA HAŢEGULUI – GEOPARCUL DINOZAURILOR TITLUL FAZEI : ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A

TERITORIULUI INTERCOMUNAL BENEFICIAR : MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI

TURISMULUI ELABORATOR : INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE

PENTRU URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI COLABORATOR : UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

DIRECTOR GENERAL : ARH. DOINA BUBULETE

DIRECTOR ŞTIINŢIFIC : DR. ARH. CĂTĂLIN SÂRBU

ŞEF SECŢIE : ARH. ŞERBAN NĂDEJDE

ŞEF PROIECT : ARH. ION PELEANU

- IANUARIE 2004 –

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

INCD URBANPROIECT Str. Nicolae Filipescu nr.53-55, 020 961 Bucureşti 37

Tel: 021-2117843, Fax: 021-2114906, e-mail: [email protected]

COLECTIV DE ELABORARE ŞI REDACTARE Arh. ION PELEANU Dr. ALEXANDRU ANDRĂŞAN Geogr. SILVIA IONIŢĂ Ing. ELENA STANCU Ing. VIORICA NICULESCU Ing. MARIANA DOROBANŢU Ing. FLORIN CHIPERI Tehn. CRISTINA IVANA Tehn. ANTON RĂDULESCU Dactilo: GABRIELA NIŢU

CUPRINS

1. DIRECŢII DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI FUNCŢIONAL ŞI SOCIO-ECONOMIC AL AŞEZĂRILOR DIN ŢARA HAŢEGULUI ÎN CADRUL REŢELEI DE LOCALITĂŢI CA ARMĂTURĂ SPAŢIALĂ A GEOPARCULUI

2. PROPUNERI PRIVIND DIRECŢIILE GENERALE DE DEZVOLTARE

TURISTICĂ 3. DIRECŢII DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURILOR DE TRANSPORT

ŞI CIRCULAŢIE 4. DIRECŢII DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR DE TELECOMUNICAŢII

ŞI POŞTALE 5. DIRECŢII DE DEZVOLTARE A ALIMENTĂRII CU ENERGIE ELECTRICĂ

ÎN CADRUL GEOPARCULUI 6. ORIENTĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR DE GESTIUNE

A RESURSELOR DE APĂ 7. CADRUL STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII

ÎN SECTORUL AGRICOL 8. DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN ZONELE DE RISC NATURAL 9. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A TERITORIULUI INTERCOMUNAL 10. PROIECTUL GEOPARCUL DINOZAURILOR – ŢARA HAŢEGULUI –

PLAN DE ACŢIUNE PLANŞE 1. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII: CĂI RUTIERE ŞI FEROVIARE

2. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII: ENERGIE, TELECOMUNICAŢII

3. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII: GESTIUNEA RESURSELO HIDRO 4. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI PATRIMONIULUI

5. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI: DEZVOLTAREA SERVICIILOR

6. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI: DEZVOLTAREA TURISMULUI

http://www.mdlpl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patz_tara_hateg/etapa2/dezvoltare_drumuri.bmp

http://www.mdlpl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patz_tara_hateg/etapa2/dezvoltare_energie.bmp

http://www.mdlpl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patz_tara_hateg/etapa2/dezvoltare_hidro.bmp

http://www.mdlpl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patz_tara_hateg/etapa2/dezvoltare_protectia_mediului.bmp

http://www.mdlpl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patz_tara_hateg/etapa2/dezvoltare_servicii.bmp

http://www.mdlpl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/aenajarea_teritoriului/patz_tara_hateg/etapa2/dezvoltare_turism.bmp

PATZIC ŢARA HAŢEGULU I STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TERITORIULUI INTERCOMUNAL

1

1. DIRECŢII DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI FUNCŢIONAL ŞI SOCIO-

ECONOMIC AL AŞEZĂRILOR DIN ŢARA HAŢEGULUI ÎN CADRUL REŢELEI DE LOCALITĂŢI CA ARMĂTURĂ SPAŢIALĂ A GEOPARCULUI

În teritoriul intercomunal au fost identificate 3 tipuri funcţionale de bază de aşezări rurale : - sate cu profil predominant agricol - sate predominant industriale - sate cu funcţiuni mixte

Clasificarea funcţională a aşezărilor haţegane prezintă un interes deosebit, fiind esenţială din punct de vedere al obiectivelor strategice de fundamentare a dezvoltării zonei pe baza turismului, în particular a agroturismului, şi de revitalizare, în scopuri inclusiv economice, a tradiţiilor. Astfel, agroturismul preconizat a se practica în aceste localităţi va beneficia de punerea în valoare a caracteristicilor economice, sociale, culturale specifice fiecărui profil: agro-zootehnie, legumicultură , îndeosebi cultura cartofului, zootehnie specializată cu tradiţie în creşterea bovinelor, ovinelor, cabalinelor; agro-pastoral-pomicol, agro-pastoral/ pastoral-agricol etc. Activităţile şi măsurile de amenajare a teritoriului intercomunal vor urmări consolidarea profilului economic şi funcţional definit de potenţialul identificat ca premisă esenţială pentru dezvoltare în sensul creşterii bunăstării generale, a creşterii calităţii vieţii şi participării depline a populaţiei Ţării Haţegului, de pe poziţii de egalitate, la viaţa social-economică . Obiectivele pentru structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi a Ţării Haţegului, rezultate din analiza disfuncţiilor şi oportunităţilor, sunt următoarele:

- reducerea dezechilibrelor la nivel teritorial - reducerea disparităţilor structurale între spaţiul urbanizat al centrelor de

polarizare locală , judeţeană şi regională şi teritoriul intercomunal cu statut administrativ rural

- reducerea disparităţilor intrateritoriale din cadrul zonei rurale, între subzonele localizate diferit în teritoriu

- creşterea atractivităţii localităţilor la nivelul întregului teritoriu, inversarea tendinţelor de depopulare

- dezvoltarea fizică spaţială , economică şi socială a tuturor aşezărilor în condiţiile protejării stricte a patrimoniului natural şi cultural, ca bază pentru activităţi de turism ecologic, cultural şi rural, recreere şi petrecerea timpului liber


2

2. PROPUNERI PRIVIND DIRECŢIILE GENERALE DE DEZVOLTARE TURISTICĂ

Ţara Haţegului beneficiază de un patrimoniu turistic valoros, impresionat prin bogăţie şi varietate.

Interesul vizitatorilor pentru zonă se află în continuă creştere, fapt demonstrat de valorile ridicate ale datelor de circulaţie turistică, însă actualmente oferta structurilor de primire turistice este foarte slab reprezentată şi necompetitivă.

Structurile de cazare existente în zonă totalizează circa 800 locuri, ordinul de mărime fiind rezonabil la o primă vedere, dar o analiză mai detaliată a tipologiei şi stării fizice a unităţilor turistice conturează o realitate tristă:

• 60 % din totalul locurilor de cazare (480) sunt în cabane montane (7 unităţi) din masivul Retezat, neclasificate şi în marea lor majoritate neclasificabile, în clădiri vechi, fără condiţii minime de confort şi igienico-sanitare;

• din cele 4 moteluri existente (cu 168 locuri) două sunt în proprietatea FEDERAL COOP (total 120 locuri), hanul Sarmizegetusa fiind închis de câţiva ani, iar hanul Bucura din oraşul Haţeg este parţial în curs de renovare, oferind oricum condiţii precare de cazare (grupuri sanitare comune, lipseşte apa caldă, condiţii de confort reduse, igienă necorespunzătoare);

• există un singur hotel, Castelul Kendeffy din Sântămăria-Orlea, dar cu o capacitate redusă (24 locuri);

• singurele oferte mai atractive rămân cele 21 de pensiuni turistice, totalizând circa 150 locuri, distribuite astfel: 3 în oraşul Haţeg (21 locuri), 7 pe teritoriul comunei Râul de Mori (66 locuri), din care 3 în zona montană, 5 în Sălaşu de Sus (circa 30 locuri), 4 în Sarmizegetusa (25 locuri) şi 2 în Densuş (circa 8 locuri).

Din toate aceste pensiuni, una singură (“Anita”, 3 margarete, 20 locuri, pe valea Râului Mare) întruneşte toate condiţiile pentru un turism civilizat, la nivelul exigenţelor actuale de pe piaţa internaţională.

Ca aspect general, pensiunile sunt răspândite pe un teritoriu întins, existând însă şi multe zone unde lipsesc cu desăvârşite, 6 comune din 10 neavând nici o pensiune.

O dovadă de interes pentru turismul rural este în continuă creştere este faptul că în ultima perioadă solicitările pentru cazare înregistrate au depăşit oferta, unele pensiuni cazând numai în urma unei programări prealabile.

O problemă majoră o constituie lipsa unei unităţi de cazare reprezentative, de tip hotelier, cu grad de confort ridicat (3 – 4 stele), capacitate medie (150 – 200 locuri) şi servicii diversificate (alimentaţie, agrement, servicii conexe), destinat în general turismului itinerant


3

internaţional. În condiţiile actuale, numeroase grupuri de turişti străini ce vizitează zona sunt deturnate pentru cazare în Deva, Petroşani sau în judeţele limitrofe, durata staţionării în zonă scurtându-se forţat şi eliminându-se şansa unei prelungiri a vizitei care ar asigura o prezentare mai completă a atracţiilor şi obiectivelor de interes turistic. Mulţi turişti aflaţi în tranzit sunt atraşi de potenţialul zonei şi-şi exprimă dorinţa de a petrece un sejur în Ţara Haţegului, dar lipsa spaţiilor de cazare adecvate îi împiedică să-şi materializeze proiectele.

Pentru valorificarea cât mai eficientă a bogatului patrimoniu turistic al acestei zonei unice în ţară prin diversificarea resurselor (cadrul natural al excepţie – Parcul Naţional Retezat, vestigii dacice, romane şi medievale, Geoparcul Dinozaurilor, monumente religioase şi laice de excepţie, tradiţii şi obiceiuri ancestrale, etc.), dezvoltarea activităţii turistice trebuie să respecte principiile turismului durabil, având în vedere armonizarea activităţilor turistice în contextul dezvoltării economice regionale şi locale şi al protecţiei mediului.

Abordarea dezvoltării turismului prin prisma compatibilităţii cu capacitatea de suport a mediului natural se înscrie în politica globală de dezvoltare durabilă.

Dezvoltarea ecologică a turismului vizează în principal patru planuri:

- economic – prin creşterea gradului de valorificare a resurselor, îndeosebi a celor mai puţin cunoscute, pentru reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatare;

- ecologic – prin asigurarea utilizării raţionale a tuturor resurselor, reducerea şi eliminarea deşeurilor, asigurarea conservării şi protecţiei mediului;

- social – prin sporirea numărului de locuri de muncă, menţinerea şi încurajarea practicării unor meserii tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea diferitelor forme de turism;

- cultural – prin valorificarea elementelor de civilizaţie, artă şi cultură deosebite, care exprimă o anume identitate culturală.

În urma analizei resurselor turistice din zona Ţării Haţegului şi a evaluării stării şi modului actual de valorificare, se apreciază ca optime următoarele direcţii de dezvoltare turistică:

♦ promovarea unui turism montan ecologic în spaţiul protejat al Parcului Naţional Retezat prin modernizarea structurilor actuale de primire din interiorul Parcului, rezolvarea problemelor legate de reţelele tehnico-edilitare deficitare rin realizarea unor captări de apă potabilă, reţele de canalizare, ministaţii de epurare a apelor uzate menajere, managementul deşeurilor. Realizarea unor noi structuri de primire, cu grad de confort ridicat în zonele limitrofe Parcului, în apropierea principalelor puncte de acces;

♦ încurajarea şi stimularea dezvoltării turismului rural prin creşterea numărului pensiunilor turistice în toate localităţile zonei, punându-se accent pe particularizarea ofertelor prin scoaterea în evidenţă a specificităţii arealelor fiecărui sat;

♦ dezvoltarea turismului cultural prin promovarea şi introducerea în circuitul turistic internaţional a valoroaselor vestigii dacice, romane şi medievale din zonă;

♦ realizarea unor capacităţi noi de primire turistică cu un grad ridicat de confort (3 – 4 stele) pentru dezvoltarea turismului itinerant internaţional şi pentru asigurarea cantonării în zonă a fluxurilor de turişti aflate în tranzit;


4

♦ dezvoltarea şi diversificarea ofertei de agrement prin realizarea de noi structuri şi prin promovarea unor forme noi de turism: turismul de aventură (rafting, parapantă, canioning, căţărare liberă), speoturism, agrement nautic pe lacurile de acumulare care nu reprezintă surse de apă potabilă, etc.;

♦ promovare valorilor tradiţionale specifice zonei, obiceiuri, manifestări folclorice, meşteşuguri, prin încurajarea continuării practicării vechilor meserii, crearea unui “muzeu al satului” în satul Mesteacăn, comuna Răchitova, crearea unei reţele de ateliere meşteşugăreşti şi magazine de desfacere a produselor tradiţionale; continuarea organizării unor manifestări folclorice cu tradiţie în zonă (“nedei”), eşalonate în timp astfel încât să poată fi receptate de un număr cât mai mare de turişti.

Sursa: MTCT, INCD Turism:

“Studiu de oportunitate pentru valorificarea potenţialului turistic din zona Ţara Haţegului”, 2003 3. DIRECŢII DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURILOR DE TRANSPORT ŞI CIRCULAŢIE

Ţara Haţegului dispune de o relativ bună echipare a teritoriului cu căi de comunicaţie. Pentru o cât mai bună, eficientă şi rapidă circulaţie atât rutieră cât şi feroviară se propun următoarele:

• realizarea drumului expres, pe direcţia Deva – Petroşani – Târgu Jiu – Craiova;

• lucrări de reabilitare pe drumul naţional DN 68 Haţeg – limita judeţ Caraş-Severin

• modernizarea şi întreţinerea drumurilor locale, judeţene şi comunale, cu prioritate a celor care asigură legătura cu obiectivele turistice

• reabilitarea tronsonului de cale ferată Simeria – Petroşani – Tg. Jiu (130,87 km)

• repunerea în funcţiune a căii ferate Haţeg – Băuţar.

Modernizarea reţelei locale, drumurile judeţene şi comunale, cât şi întreţinerea permanentă a acestora facilitează legătura directă între Ţara Haţegului şi judeţ.

Accesibilitatea siturilor incluse în structurile fizice ale geoparcului va fi asigurată de-a lungul unor trasee de vizitare.

Acestea vor fi amenajare ca drumuri pietonale şi pentru cicloturism, având profilele, infrastructura, suprastructura şi stratul de uzură proiectate şi executate ca atare. În punctele de contiguitate între reţeaua traseelor de vizitare şi reţeaua rutieră majoră se vor lua măsuri pentru împiedicarea interferenţei fluxurilor de trafic specifice fiecărei reţele.

De asemenea, odată cu promovarea Hotărârii de Guvern care va reglementa condiţiile de închiriere de către Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a unor părţi din infrastructura feroviară ne-interoperabilă, tronsoanele de cale ferată Haţeg – Subcetate (8 km) şi Băuţar - Haţeg (29 km) se includ în infrastructura feroviară ne-interoperabilă.


5

Linia de cale ferată Băuţar – Haţeg se află în prezent în administrarea Societăţii Feroviare de Turism “SFT – CFR” SA, care analizează posibilitatea de a include această linie în circuitul turistic, un demers benefic pentru mărirea accesibilităţii în Ţara Haţegului.

Se propune, de asemenea, evaluarea urgentă a posibilităţilor şi necesarului de resurse pentru refacerea şi repunerea în funcţiune, în cadrul circuitului turistic, a căii ferate istorice cu ecartament îngust care a funcţionat pe teritoriul comunei Sarmizegetusa. 4. DIRECŢII DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR DE TELECOMUNICAŢII ŞI POŞTALE În domeniul serviciilor de telecomunicaţii şi comunicaţiilor poştale, principala problemă este aceea a accesibilităţii egale la aceste servicii a tuturor locuitorilor şi agenţilor instituţionali şi economici, indiferent de situarea lor în teritoriu. Disfuncţiile constatate de Romtelecom în telefonia fixă la nivelul teritoriului intercomunal sunt:

- incapacitatea de a se rezolva solicitările de instalare din cauza neconcordanţei între cerere şi posibilitatea tehnică de a o satisface: există solicitări, dar străzile nu sunt cablate, sau există cablaje, dar nu există solicitări;

- incapacitatea de a se rezolva solicitările de instalare în mediul rural, întrucât zona nu este acoperită integral cu comunicaţii radio;

- posibilităţile de comunicare cu zonele turistice montane – Retezat, Parâng – sunt reduse.

Odată cu intrarea pe piaţa serviciilor de comunicaţii a unei multitudini de operatori privaţi, serviciile furnizate de aceştia sunt în curs de a se diversifica în funcţie de cerere, astfel încât operatorii de reţele fixe se pegătesc să ofere şi servicii de telefonie şi transmisie de date. Astfel, în judeţul Hunedoara au fost autorizate pentru furnizare de servicii şi reţele de telecomunicaţii 22 de firme, între care 2 noi operatori locali cu sediile în oraşul Haţeg, respectiv în satul Petros (comuna Baru), ceea ce este semnificativ pentru cererea de astfel de servicii şi pentru potenţialul de dezvoltare al pieţei locale. În acelaşi timp, în regiunea Vest şi judeţele limitrofe judeţului Hunedoara sunt autorizaţi 14 furnizori privaţi de servicii poştale ( nu există companii autorizate în judeţul Hunedoara). Pe de altă parte, conform dispoziţiilor art.3 din Legea nr. 304 /2003 pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, “dreptul de acces la Serviciul Universal reprezintă dreptul tuturor utilizatorilor finali de pe teritoriul României de a beneficia de furnizarea serviciilor din sfera Serviciului


6

Universal, la un anumit nivel de calitate, indiferent de localizarea geografică şi având în vedere condiţiile specifice, la tarife accesibile.” Conform acestei legi, în sfera serviciului universal intră: a) furnizarea accesului la reţeaua publică de telefonie, la un punct fix; b) serviciul de informaţii privind abonaţii şi punerea la dispoziţie a registrelor abonaţilor; c) accesul la telefoanele publice cu plată. Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, pe baza politicii şi strategiei stabilite de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, are obligaţia să asigure dreptul de acces la serviciul universal pe întreg teritoriul României. ANRC va începe prin a desemna unul sau mai mulţi furnizori de serviciu universal care să presteze unul sau mai multe servicii din sfera serviciului universal, în anumite zone sau pe întreg teritoriul ţării. Implementarea societăţii informaţionale şi realizarea accesului tuturor locuitorilor la informaţie şi cunoaştere sunt strîns legate de asigurarea cu sisteme de telecomunicaţii, astfel încât acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de telecomunicaţie, prin asigurarea serviciului universal de telefonie fixă şi a serviciului de radiocomunicaţie constituie un factor strategic în procesele de dezvoltare socio-economică a acestui teritoriu. 5. DIRECŢII DE DEZVOLTARE A ALIMENTĂRII CU ENERGIE ELECTRICĂ ÎN CADRUL GEOPARCULUI Iluminarea şi alimentarea cu energie electrică a siturilor naturale Sistemele de iluminat decorativ au rolul de a realiza punerea în evidenţă la lăsarea serii a unor monumente de artă sau, în speţă, ale naturii, a unor construcţii reprezentative sau a unor vestigii. Sistemul de iluminat artificial poate realiza noaptea efecte decorative spectaculoase, mai interesante decât cele de zi.

Pentru cele 15 situri naturale, dintre care cele mai interesante sunt cele cu fosile de dinozauri, se prevăd integrări în peisaj dublate de posibilităţi de comunicare a unor informaţii turiştilor. În acest scop vor fi amenajate muzee de sit ce constau în mulaje, reconstrucţii ale unor situaţii caracteristice existenţei dinozaurilor, elemente de protecţie (ecrane, acoperişuri transparente), elemente de confort şi mobilier, elemente de informare şi signaletică.

Dacă nu se urmăreşte cu prioritate redarea culorilor, ci efectul de reliefare a exponatelor, iluminatul acestora se va face cu lămpi cu vapori de mercur şi sodiu. Acestea au un consum energetic mai mic, dar necesită o investiţie iniţială mai mare.

Acele exponate pentru care este necesară o vedere reală a culorilor şi o variaţie a fluxului luminos va fi necesară utilizarea surselor incandescente clasice sau cu halogeni care au un cost de investiţie redus dar un consum energetic mai mare.

O soluţie de condiţii medii este lampa cu mercur şi adaosuri de halogenuri metalice care poate reda culorile acceptabil şi are costuri de exploatare reduse.


7

Corpurile de iluminat utilizate sunt proiectoarele cu distribuţie concentrată medie sau largă, în care se montează sursele amintite.

Având în vedere că zona Haţegului este alimentată satisfăcător cu energie electrică, siturile naturale vor putea prelua din reţelele de medie tensiune puterea necesară. Aceste reţele sunt de tip aerian şi sunt racordate la staţiile de transformare Haţeg, Pui şi Baru Mare. În prezent aceste reţele sunt supradimensionate ceea ce le face apte să alimenteze şi alţi consumatori, în afara celor pentru care au fost iniţial proiectate. În acest sens se vor instala noi posturi de transformare, câte unul pentru fiecare sit natural. Acestea vor fi de putere mică (60 KVA) şi vor fi de tip aerian.

Acele situri care sunt foarte apropiate de localităţi vor putea fi alimentate din reţeaua de joasă tensiune, în măsura în care gradul de încărcare a acestora nu depăşeşte 80 %.

Iluminarea şi alimentarea cu energie electrică a traseelor de vizitare Pentru promenade şi vizitarea siturilor naturale sunt propuse anumite trasee. În scopul unor facilitării demersului turistic se propune instalarea - etapizată - a unor reţele de iluminat public. Distanţa minimă este de 30 m între stâlpi, iar înălţimea acestuia de cca. 5 m. Se utilizează lămpi cu vapori de Hg şi Na (puteri de la 80 la 200 W).

Pentru a asigura o iluminare de 2 lx puterea instalată este de cca. 5 KW/km drum, dacă se va adopta un sistem de iluminat unilateral. Corpurile de iluminat vor fi de formă sferică, cilindrică sau tronconică iar stâlpii de susţinere a reţelei de tip aerian vor fi de beton, cu un design care să susţină integrarea în mediu a acestor amenajări şi instalaţii. 6. ORIENTĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR DE GESTIUNE A RESURSELOR DE APĂ

Obiectivele principale ale gospodăririi apelor în zona studiată sunt:

• Menţinerea cantităţii şi calităţii resurselor de apă necesare acoperirii cerinţelor de apă ale diverşilor consumatori;

• Reducerea efectului distructiv al apelor prin reabilitarea unor lucrări existente de îndiguiri şi regularizări ale albiilor râurilor, prin realizarea de noi lucrări hidrotehnice specifice;

• Asigurarea alimentării cu apă a populaţiei din zonă, prin sistem centralizat;

• Reducerea poluării apelor, cu accent pe cele care constituie surse de apă pentru alimentarea populaţiei prin dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate şi prin realizarea de noi lucrări, acolo unde este cazul.

Pentru realizarea obiectivelor sunt necesare diverse acţiuni. O atenţie deosebită se va acorda reducerii efectului distructiv al apelor. Aceasta se concretizează prin realizarea lucrărilor de consolidări şi îndiguiri de maluri pe sectoarele de râuri afectare de inundaţii.

Asigurarea alimentării cu apă a populaţiei la nivelul standardelor şi normativelor în vigoare se realizează prin reabilitarea sau realizarea unor sisteme centralizate de apă. De asemenea trebuie respectată prevederea din legislaţia specifică domeniului apelor şi anume aceea de a


8

asigura obligatoriu canalizarea şi epurarea apelor uzate provenite de la populaţia racordată la sistemul centralizat de apă (Legea nr. 107/1996 – Legea apelor).

Acţiunile concrete, prezentate la nivel de unitate administrativ-teritorială se bazează pe “Programul de dezvoltare al localităţilor din judeţul Hunedoare” precum şi pe date oferite de recensământul din 2002 şi se referă la: Oraşul HAŢEG

- modernizarea şi mărirea capacităţii staţiei de tratare a apei;

- echiparea şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei;

- reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare a apei uzate;

- modernizarea şi mărirea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate;

- realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă precum şi canalizarea şi epurarea apelor uzate în satul Silivaşul de Jos.

Comuna BARU

- extinderea sistemului de alimentare cu apă în satele Baru şi Petros;

- extinderea sistemului de canalizare în satul Baru şi introducerea în satul Petros;

- realizarea unui studiu de fezabilitate pentru introducerea alimentării cu apă şi a canalizării apelor uzate în satul Lividia.

Comuna DENSUŞ

- realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare şi epurarea apelor uzate în satele Stei, Densuş, Hătăgel.

Comuna PUI

- extinderea reţelelor de alimentare cu apă în satele Pui, Hobiţa, Râu Bărbat;

- extinderea reţelei de canalizare în satul Pui şi introducerea sistemului în Hobiţa şi Râu Bărbat.

Comuna RĂCHITOVA

- realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă cu canalizare ape uzate în satele Răchitova şi Ciula Mică,

Comuna RÂU DE MORI

- extinderea sistemului de alimentare cu apă şi introducerea sistemului de canalizare ape uzate în satele Râu de Mori, Brazi, Clopotiva, Ostrovele;

- realizarea sistemului de apă potabilă şi canalizare ape uzate în satele Suseni, Valea Daljii.

Comuna SÂNTĂMĂRIE ORLEA

- extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare ape uzate în satele Sântămărie Orlea şi Subcetate;

- extinderea staţiei de epurare ape uzate;

- realizarea alimentării cu apă şi canalizării apelor uzate în sistem centralizat în satele Sânpetru, Săcel, Bărăştii Haţegului, Vadu.


9

Comuna SĂLAŞU DE SUS

- realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare în satele Mălăieşti, Sălaşu de Sus, Sălaşu de Jos, Ohaba de sub Piatră.

Comuna SARMIZEGETUSA

- realizarea studiului de fezabilitate pentru introducerea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare ape uzate în satele Sarmizegetusa şi Hobiţa.

Comuna TOTEŞTI

- realizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate în satele Toteşti, Cârneşti, Păclişa, Reea.

Comuna GENERAL BERTHELOT :

- realizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare.

Facilităţile de vizitare a siturilor naturale vor fi echipate cu instalaţii pentru alimentate cu apă potabilă precum şi pentru colectarea apelor uzate.

Sursa de alimentare cu apă se va alege din reţeaua localităţilor apropiate, dacă acest lucru este posibil, sau din puţuri forate proprii.

Colectarea apelor uzate din zonă se va face în fose septice vidanjabile.

7. CADRUL STRATEGIC PENTRU PROPUNERILE DE DEZVOLTARE A ACTIVITĂŢII ÎN SECTORUL AGRICOL Scopul general al dezvoltării activităţii agricole în teritoriul intercomunal Ţara Haţegului decurge din strategia de dezvoltare propusă la nivelul judeţului şi vizează organizarea şi consolidarea producţiei agricole vegetale şi animale în raport cu cerinţele economiei de piaţă.

Obiectivele generale formulate la nivelul judeţului pentru sectorul agricol şi însuşite la nivelul zonei studiate sunt:

• Trecerea de la agricultura de subzistenţă la cea modernă, intensivă, racordată la principiile economiei de piaţă, pe coordonatele protejării mediului natural şi îmbunătăţirii nivelului de trai în zona rurală

• Realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producţiei agricole prin: - Organizarea de sisteme de cooperare şi asociere în scopul aplicării tehnologiilor moderne; - Intensificarea activităţilor de industrializare casnică a produselor primare, precum şi

dezvoltarea micii industrii de prelucrare în mediul rural; - Dezvoltarea spaţiilor de depozitare locală. - Stabilirea modului de folosinţă a terenurilor în funcţie de clasa de pretabilitate şi

calitate - Zonarea culturilor în cadrul teritoriilor comunale în funcţie de clasa de favorabilitate - Studii agrochimice ciclice pentru urmărirea stării de calitate a solului şi fertilizarea

diferenţială funcţie de capacitatea de producţie a solului şi de producţiile planificate - Lucrări de afânare adâncă şi de scarificare pentru ameliorarea regimului aerohidric


10

- Organizarea de centre puternice de servicii agricole pentru: - sistematizarea şi organizarea teritoriului, evidenţa terenurilor

agricole, bonitarea naturală şi economică a fiecărei unităţi teritoriale;

- mecanizarea agriculturii şi aplicarea tehnologiilor adecvate; - servicii pentru protecţia plantelor, aprovizionarea cu seminţe,

îngrăşăminte chimice, pesticide, acordarea asistenţei; - asistarea activităţilor specifice creşterii animalelor (servicii

sanitar-veterinare, baze furajere etc.); - servicii pentru achiziţionarea şi valorificarea produselor agricole

vegetale şi animale;

Propunerile concrete de acţiune în sensul dezvoltării economiei agrare au vedere următoarele: - Asigurarea de utilaje agricole pentru noile exploataţii agricole astfel ca în perspectivă să

se ajungă la cel puţin 1 tractor la 50 ha teren arabil. - Creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice şi naturale pentru fertilizarea solului - Refacerea efectivelor de animale atât în sectorul privat cât şi în cadrul agenţilor

economici - Menţinerea şi dezvoltarea unităţilor de producţie agricole existente în teritoriu - Dezvoltarea agenţilor economici pentru prestări de servicii în agricultură

Evoluţia organizării producţiei agricole Pornind de la evaluarea critică a situaţiei existente, precum şi de la factorii specifici ai zonei geografice în care este situată zona studiată, strategia de dezvoltare a agriculturii trebuie să urmărească realizarea următoarelor obiective legate de organizarea producţiei agricole:

- Instituirea unui sistem finaciar-fiscal şi reglementar care şă favorizeze organizarea unor exploataţii agricole viabile şi înfiinţarea asociaţiilor şi cooperativelor agricole private cu profil specific sau complex;

- Crearea unui cadru de asigurare a asistenţei tehnologice, pedologice, agrochimice, de protecţie a plantelor şi veterinare, la nivelul fermierului.

- Crearea unui instrumentar reglementar şi financiar-fiscal de susţinere a unor teritorii, anumitor sectoare sau anumitor culturi considerate la un moment dat prioritare

Pe termen scurt şi mediu se propune a se urmări:

- Creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole, promovarea formelor asociative sau de cooperare în exploatarea terenurilor şi/sau la prelucrarea produselor agricole

- Promovarea sistemelor de colectare, prelucrare şi valorificare a producţiei agricole

Estimarea evoluţiei lucrărilor de îmbunătăţire a potenţialului productiv; lucrări de îmbunătăţiri funciare Pentru refacerea şi sporirea potenţialului agricol sunt necesare lucrări de completare, reabilitare şi modernizare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului):


11

• Refacerea sistemelor hidroameliorative şi reorientarea sistemelor de irigaţii către noi forme de alimentare în concordanţă cu realităţile generate de forma de proprietate asupra terenurilor

• Prevenirea şi stoparea eroziunii solului, respectarea tehnologiilor determinate pentru combaterea eroziunii, continuarea acţiunilor de desecare, îndiguire, reevaluarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi adaptarea lor la cerinţele unor noi tehnologii agricole şi în special la formele noi de proprietate;

• Reabilitarea fondului funciar–măsuri de repunere a terenurilor degradate în circuitul productiv

• Protejarea solului şi valorificarea terenurilor degradate – îndeosebi a celor afectate de alunecări de teren, eroziune excesivă, exces de umiditate – prin efectuarea de lucrări agro – ameliorative finalizate prin înfiinţarea de pajişti sau împăduriri.

• Împădurirea păşunilor intens degradate (prin eroziune şi alunecări) • Amenajarea terenurilor din albiile râurilor: Strei – Râul Mare (afectate de amenajarea

hidroenergetică)

Perspectiva sectorului zootehnic În acest sector se propune încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni şi fâneţe (Baru, Pui, Sălaşul de Sus, Râu de Mori, Densuş, Răchitova), urmărindu-se creşterea gradului de valorificare a potenţialului zootehnic valoros al gospodăriilor din zona de deal şi de munte unde se practică creşterea bovinelor şi ovinelor şi care beneficiază de condiţii naturale deosebite Măsurile care susţin realizarea obiectivelor propuse sunt de natură tehnică şi economico-financiară. Efectele acestor măsuri sunt aşteptate mai ales în cadrul sectorului privat ,

În această situaţie se impun măsuri de dezvoltare a exploataţiilor zootehnice ce vizează soluţii pentru: - repunerea în circuitul productiv a construcţiilor zootehnice abandonate; - mărirea dimensiunii actualelor exploataţii şi înfiinţarea de forme noi, cu tehnologicii

moderne şi eficiente, prin aplicarea de soluţii constructive care să satisfacă fluxurile tehnologice adecvate dimensiunii acestora;

- metode şi tehnologii pentru exploataţiile zootehnice ce vizează prelucrarea primară a produselor animale;

Orientările generale ale strategiei de dezvoltare a agriculturii în teritoriul intercomunal Ţara Haţegului

au fost stabilite în următoarele documente:

• “Planul de Dezvoltare Regională – Regiunea 5 Vest” elaborat de Agenţia de Dezvoltare Regională 5 Vest

• “Planul Naţional de Dezvoltare a României 2002 – 2005”

• “Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală “– ca parte componentă a PNDR


12

8. DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN ZONELE DE RISC NATURAL

Zonele afectate de alunecări de teren • Întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile tehnice de consolidare a

versanţilor instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.) • Măsuri şi acţiuni pentru eliminarea sau reducerea instabilităţii versanţilor şi a declanşării

fenomenelor de alunecare din cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane)

- îmbunătăţirea drenajului natural al solului prin lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare aplicate în complex cu alte tipuri de lucrări (hidroameliorative şi agropedoameliorative) funcţie de modul de utilizare a terenului;

- îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor de suprafaţă pe versanţi prin lucrări de colectare şi evacuare a apei.

- captarea izvoarelor de coastă cu debit permanent prin lucrări de drenaj pe versanţi - îmbunătăţirea drenajului natural al solului prin lucrări specifice de îmbunătăţiri

funciare aplicate în complex cu alte tipuri de lucrări (hidroameliorative şi agro-pedoameliorative) funcţie de modul de utilizare a terenului

- lucrări pedoameliorative (nivelare-modelare, astuparea crăpăturilor) pe versanţii afectaţi de alunecări active şi pe terenuri cu alunecări stabilizate

• Măsuri pentru eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze antropice (defrişarea abuzivă a pădurilor, alunecări transversale pe versanţi, săpături la baza versanţilor pentru diverse construcţii)

- stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi însămânţare cu amestec de ierburi care, prin consumul mare de apă, asigură protecţia antierozională şi stabilizarea versanţilor

- executarea arăturilor de-a lungul curbei de nivel - evitarea executării de căi de comunicaţii (drumuri, căi ferate) pe versanţii instabili - evitarea supraîncărcată versanţilor cu construcţii de orice fel

• Măsuri pentru prevenirea degradării terenurilor prin alunecări de teren - urmărirea caracteristicilor terenurilor în vederea cunoaşterii tendinţelor de

evoluţie a proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umană - avertizarea organelor şi întreprinderilor interesate, cât şi a factorilor de decizie în

cazurile de extindere şi intensificare a unor procese dăunătoare - furnizarea de date pentru a se putea stabili principalele cauze care generează

declanşarea alunecărilor de teren în vederea fundamentării măsurilor preventive pentru limitarea şi atenuarea pagubelor posibile

Zonele afectate de seisme Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” în zona studiată nu există unităţi administrativ teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII şi ar trebui să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor.

Întregul judeţ şi implicit zona Ţării Haţegului, se află într-o zonă cu intensitatea seismică VI cu perioada medie de revenire de 100 de ani.


13

Zone afectate de riscul de inundare În perspectivă istorică şi avănd în vedere atât condiţiile locale geomorfologice, pedelogice, etc.,cât şi amenajările hidrotehnice, teritoriul intercomunal Ţara Haţegului nu pune mari probleme din punct de vedere al inundaţiilor.

Pentru evitarea apariţiei condiţiilor care pot favoriza apariţia unor situaţii similare cu cea din 1998 când, datorită ploilor abundente, s-au revărsat râurile Galbena şi Strei, se propun măsuri care vizează:

- îngrijirea văilor torenţiale;

- împiedicarea creşterii abundent a vegetaţiei în zone în care aceasta împiedică scurgerea viiturilor;

- întreţinerea cursurilor de apă în secţiunea de curgere şi în secţiunile de sub poduri şi podeţe;

- împiedicarea depozitării oricăror reziduuri sau materiale pe văile torenţilor

9. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A TERITORIULUI INTERCOMUNAl Planul de amenajare a teritoriului intercomunal Ţara Haţegului vizează definirea unui suport spaţial pentru dezvoltarea social-economică a comunităţilor din acest teritoriu în cadrul unei structuri specifice: Geoparcul Dinozaurilor – Ţara Haţegului. Înfiinţarea şi operarea unui geoparc se întemeiază pe utilizarea resurselor naturale si culturale pentru dezvoltarea economică şi socială a teritoriului inclus în proiect. Proiectul Geoparcul Dinozaurilor – Ţara Haţegului urmăreşte, ca obiective generale, pe lângă promovarea dezvoltării, întărirea identităţii culturale şi sociale a Ţării Haţegului şi protejarea patrimoniului natural si cultural. Teritoriul care face obiectul prezentei reglementări va constitui Geoparcul Dinozaurilor şi se suprapune ansamblului teritoriilor administrative ale comunelor situate în partea de sud-vest a judeţului Hunedoara, pînă la limitele administrative ale acestora, respectiv pînă la limitele marilor zone protejate din vecinătate : Parcul Naţional Retezat şi Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, fiind foarte bine delimitat în spaţiu, atât de caracteristicile geografice, cât şi de tradiţiile istorice si culturale extrem de specifice - şi este caracterizat de o mare densitate a valorilor de patrimoniu cultural şi natural. Conceptul de geoparc a fost prezentat în etapa I a prezentei documentaţii şi poate fi definit ca “un teritoriu bine definit, cu o suprafaţă suficient de mare, care cuprinde situri geologice,


14

arheologice, culturale. . . Un geoparc asigură protecţia si conservarea siturilor dar şi o dezvoltare economică durabilă care ajută la îmbunătăţirea condiţiei economice şi sociale ale locuitorilor. . .” (cf. UNESCO). Pentru Ţara Haţegului, valorificarea, ca potenţial şi resursă, a patrimoniului natural şi cultural unic în ţară prin diversitate, densitate şi vechime, reprezintă, împreună cu resursele umane locale, principala oportunitate de dezvoltare a zonei. În ultimii 30 de ani au fost desfăşurate studii ştiinţifice sistematice foarte detaliate ale patrimoniului natural şi în primul rând al patrimoniului geologic reprezentat de dinozaurii “pitici” din Haţeg, unici in lume. Pe de altă parte, în ultimii 3 ani au fost întreprinse studii academice interdisciplinare, între care un studiu de fezabilitate finanţat de UNESCO, în curs de desfăşurare. Cele mai importante concluzii ale acestor studii relevă:

- semnificaţia capitalului natural, cultural, şi uman ca premisă pentru o dezvoltare durabilă;

- o forţă de muncă disponibilă numeroasă, îmbătrânirea populaţiei şi tendinţa de migrare a populaţiei tinere de vârstă activă ;

- disponibilitatea locuitorilor şi existenţa resurselor pentru dezvoltarea agro-turismului ;

- necesitatea de formare şi reconversie a forţei de muncă, de sprijinirire a iniţiativei private şi de informare şi pregătire cu privire la accesarea de fonduri si propunerea de proiecte;

- slaba dezvoltare a infrastructurilor - lipsa de coerenţă a proceselor de dezvoltare a zonei, inclusiv slaba susţinere a

activităţilor de turism

Realizarea şi dezvoltarea Proiectului Geoparcul Dinozaurilor – Ţara Haţegului – are loc în cadrul unui parteneriat, la care, pentru Ţara Haţegului, participă Consiliile locale din: Haţeg, Baru, General Berthelot, Densuş, Pui, Sălaşu de Sus, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea, Rîu de Mori, Răchitova, Toteşti, Consiliul Judeţean Hunedoara, Universitatea Bucureşti, Universitatea Petroşani şi Asociaţia “Geoparcul Dinozaurilor Haţeg”. Scopurile, măsurile şi acţiunile preconizate în cadrul parteneriatului instituit prin contract de asociere între autorităţile locale şi judeţene pentru realizarea în comun a proiectului Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, se subsumează obiectivelor generale ale proiectului de geoparc astfel: Promovarea dezvoltării economice şi sociale prin: - sprijinirea dezvoltării economico-sociale, păstrarea identităţii şi promovarea imaginii

Ţării Haţegului în ţară şi în străinătate; - sprijinirea acţiunilor de dezvoltare rurală şi reconversie profesională; - desfăşurarea unor activităţi economice


15

- participarea la proiecte internaţionale şi ale Uniunii Europene, în cadrul procedurilor privind dezvoltarea regională

Intărirea identităţii culturale şi sociale a Tării Haţegului, prin : - desfăşurarea de activităţi educaţionale şi de formare profesională, de consultanţă şi de

prestare de servicii pentru sprijinirea conservării peisajelor şi promovării patrimoniului natural şi cultural-istoric la nivel naţional şi internaţional

- elaborarea de materiale educaţionale şi promoţionale turistic pentru promovarea patrimoniului natural şi cultural-istoric în ţară şi în străinătate

Protejarea patrimoniului natural si cultural, prin: - înfiinţarea şi operarea Geoparcului Dinozaurilor - amenajarea siturilor naturale şi cultural-istorice - dezvoltarea de activităţi de cercetare în cadrul Programului-Cadru 6 al UE Planul de amenajare a teritoriului intercomunal Ţara Haţegului are drept scop stabilirea direcţiilor de dezvoltare spaţială a acestui teritoriu, în vederea configurării unui cadru fizic spaţial care să facă posibilă atingerea atingerea acestor obiective. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A TERITORIULUI INTERCOMUNAL În teritoriul intercomunal au fost identificate 3 tipuri funcţionale de bază de aşezări:

- aşezări cu profil predominant agricol - aşezări cu profil predominant industrial - aşezări cu profil mixt

Clasificarea funcţională a localităţilor prezintă un interes deosebit, fiind esenţială din punct de vedere al obiectivelor strategice de fundamentare a dezvoltării zonei pe baza turismului, în particular a agroturismului şi geoturismului, şi de revitalizare – în scopuri economice şi sociale – a tradiţiilor. Astfel, turismul preconizat a se practica în aceste localităţi va beneficia de punerea în valoare a caracteristicilor economice, sociale, culturale, specifice fiecărui profil: agro-pastoral-pomicol, agro-pastora /pastoral-agricol, agro-zootehnie, legumicultură, îndeosebi cultura cartofului, zootehnie specializată cu tradiţie în creşterea bovinelor, ovinelor, cabalinelor, asociat cu prezenţa în teritoriu a elementelor de patrimoniu natural – zone protejate, peisaje, monumente. Activităţile şi măsurile de amenajare a teritoriului intercomunal vor urmări consolidarea profilului economic, funcţional şi patrimonial definit de potenţialul identificat, ca premisă esenţială pentru dezvoltare în sensul creşterii bunăstării generale, creşterii calităţii vieţii ăi participării depline a tuturor locuitorilor Ţării Haţegului, de pe poziţii de egalitate, la viaţa social-economică. Orientările pentru structurarea şi dezvoltarea spaţială a Ţării Haţegului, rezultate din analiza strategică a teritoriului, sunt următoarele:

- Reducerea dezechilibrelor la nivel teritorial


16

- Reducerea disparităţilor structurale între spaţiul urbanizat al centrelor de polarizare locale, judeţene şi regionale, şi teritoriul intercomunal cu statut administrativ rural

- Reducerea disparităţilor intrateritoriale, între subzonele localizate diferit în teritoriu

- Creşterea atractivităţii aşezărilor la nivelul întregului teritoriu, inversarea tendinţelor de depopulare

- Dezvoltarea fizică spaţială, economică socială şi culturală a tuturor aşezărilor, în condiţiile protejării stricte a patrimoniului natural şi cultural, ca bază pentru activităţile de turism ecologic, cultural şi rural, de recreere şi petrecere a timpului liber

Direcţiile de dezvoltare spaţială a teritoriului intercomunal vizează 3 obiective strategice: I. Dezvoltarea şi consolidarea reţelei de localităţi II. Dezvoltarea infrastructurilor în teritoriul intercomunal III. Protecţia mediului şi a patrimoniului în teritoriul intercomunal Obiectivele prioritare a căror realizare susţine dezvoltarea spaţială a teritoriului intercomunal vizează: IV. Dezvoltarea economiei locale V. Dezvoltarea resurselor umane I. DEZVOLTAREA ŞI CONSOLIDAREA REŢELEI DE LOCALITĂŢI OBIECTIVE OPERAŢIONALE

- Dezvoltarea cadrului instituţional pentru dezvoltarea spaţială şi social-economică

- Asigurarea accesibilităţii fizice egale pentru toţi locuitorii la servicii - Gestionarea durabilă a patrimoniului cultural - Configurarea în reţea a componentelor geoparcului integrate în structura

reţelei de localităţi

Principala măsură amenajare a teritoriului care va fi luată la nivelul administraţiilor locale în vederea atingerii acestor obiective va fi crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în cadrul proceselor de dezvoltare, prin asigurarea spaţiului fizic necesar, operaţiuni de viabilizare şi crearea de rezerve de terenuri. Ca acţiune prioritară , Planul de Amenajare a Teritoriului Intercomunal Ţara Haţegului va fi instrumentalizat prin elaborarea de documentaţii de amenajarea teritoriului şi de urbanism la nivel zonal şi al unităţilor teritorial-administrative.


17

Întărirea cadrului instituţional de dezvoltare spaţială Măsuri:

- Instruirea şi formarea membrilor aleşi şi numiţi ai administraţiei publice - Elaborarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi a planurilor

de dezvoltare economico-socială conform legii - Identificarea drepturilor de proprietate a bunurilor imobile şi înscrierea acestora în

cartea funciară şi realizarea cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar - Asigurarea finanţării şi implementarea programelor de investiţii în infrastructurile

de transport şi de gospodărie comunală - Realizarea de parteneriate public-privat pentru finanţarea necesarului de investiţii - Asigurarea şi controlul serviciilor edilitare - Realizarea cadastrului imobiliar-edilitar

ASIGURAREA ACCESULUI EGAL LA SERVICII

Asigurarea accesului egal la servicii medicale integrate Măsuri:

- Asigurarea infrastructurii pentru acordarea asistenţei primare, de specialitate (în ambulator şi spital) şi de urgenţă

- Crearea condiţiilor de cazare şi infrastructură (sedii pentru cabinete/ dispensare) echipate, mijloace de transport adecvate, locuinţe, terenuri) pentru creşterea densităţii medicilor la 28-29/1000 locuitori

- Asigurarea condiţiilor de infrastructură (spaţii, dotare, mijloace de transport şi de comunicare) pentru acordarea asistenţei medico-chirurgicale şi stomatologice de urgenţă

- Înfiinţarea unui centru medico-social pentru persoanele sărace care nu plătesc asigurări de sănătate

- Înfiinţarea unui cămin-spital pentru persoane în vârstă bolnave, fără aparţinători - Înfiinţarea unui oficiu pentru asistenţa familială cu furnizarea de consultanţă şi

consiliere familială şi acordarea de asistenţă familiilor în situaţii de risc GESTIONAREA DURABILĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL

Protejarea, conservarea şi resturarea elementelor de patrimoniu cultural Măsuri:

- Aplicarea strictă şi pro-activă a legislaţiei privind protejarea patrimoniului cultural naţional –protejarea monumentelor istorice, protejarea patrimoniului arheologic şi susţinerea declarării unor situri arheologice ca zone de interes naţional

- Crearea condiţiilor pentru desfăşurarea lucrărilor de conservare, restaurare şi expertizare a tutror monumentelor istorice din teritoriul intercomunal

Prevenirea pierderilor de memorie culturală Măsuri:


18

- Pregătirea, la nivelul teritoriului intercomunal, a acţiunilor de cercetare, conservare cu caracter de salvare, restaurare şi punere în valoare cu prioritate a unor elementelor de patrimoniu cultural periclitate, în domeniile arheologiei, etnologiei, artelor şi arhitecturii

Creşterea rolului aşezărilor rurale în viaţa culturală Măsuri:

- Crearea premiselor infrastructurale pentru consolidarea rolului şcolilor, bibliotecilor, căminelor culturale şi organizaţiilor neguvernamentale şi informale din mediul rural în viaţa spirituală a comunităţilor

- Modernizarea, dotarea şi echiparea clădirilor din mediul rural care adăpostesc instituţii culturale

- Crearea condiţiilor de infrastructură fizică pentru dezvoltarea lecturii publice şi pentru asigurarea bazei de informare şi studiu de utilitate publică

INTEGRAREA COMPONENTELOR STRUCTURII OPERAŢIONALE A GEOPARCULUI ÎN CADRUL REŢELEI DE LOCALITĂŢI

1. Centrul Geoparcului : localizare în Castelul Nălaţ, oraşul Haţeg. Centrul va conţine birourile Administratiei, un punct de informare, o sala de conferinţe, o bibliotecă, o sală pentru expoziţii privind Ţara Haţegului (patrimoniu natural, flora, fauna, elemente specifice), un magazin al parcului. În cadrul Centrului se va organiza un Centru Local de Formare şi Reconversie Profesională. Centrul Geoparcului poate juca rolul de Centru Zonal pentru Biodiversitate în Carpaţi. La Castelul Nălaţ există posibilitatea amenajării unui restaurant şi a unor facilităţi de cazare.

2. Muzeul în aer liber al Dinozaurilor: localizare în Parcul Nălaţ (10 ha),oraşul Haţeg.

Vor fi reconstituiţi, in mărime naturală, dinozaurii din Haţeg în situaţii caracteristice. Parcul va fi amenajat atât pentru muzeu, cât şi pentru promenadă. Parcul prezintă interes şi din punct de vedere dendrologic, găzduind peste 200 de specii de arbori exotici

3. Siturile naturale : localizare în –

- Sânpetru (Sântămăria Orlea) - Tuştea (General Berthelot) - Clopotiva (Rîu de Mori) - Peşteana (Densuş) - Ohaba de sub Piatră (Sălaşu de Sus) - Nucşoara (Sălaşu de Sus) - Silvaşu de Jos (Haţeg) - Ohaba Ponor (Pui) - Federi (Pui)


19

Siturile vor fi amenajate pentru o bună integrare în peisaj, vor fi echipate pentru asigurarea cu utilităţi în condiţii de protecţie strictă a mediului şi vor include elemente de signaletică, mobilier şi informare. Pentru siturile cu dinozauri se vor amenaja muzee de sit ce constau în:

- Mulaje ale oaselor sau ouălor; - Reconstrucţii ale unor situaţii caracteristice existenţei dinozaurilor; - Elemente de protecţie (ecrane, acoperişuri transparente) ; - Elemente de confort şi mobilier: adăposturi, bănci, mese, buvete, grupuri sanitare,

recipienţi de colectare a deşeurilor, etc. Siturile şi dotările aferente vor fi accesibile inclusiv persoanelor cu handicap

4. Traseele de vizitare : rute adecvate pentru promenade şi accesul la situri şi vizitarea

acestora. Au lungimi diferite –de la 1h la 3-4 zile şi parcurg peisaje, situri naturale şi culturale, puncte de vizitare, zone de repaus, facilităţi de restauraţie şi cazare, ateliere ale unor meşteri locali, puncte de informare.

Traseele de vizitare vor fi amenajate ca drumuri pietoniere şi pentru cicloturism, având profilele, infrastructura, suprastructura şi stratul de uzură proiectate şi executate ca atare. 5. Punctele de informare – amenajate în toate comunele şi reprezentate prin panouri şi

spaţii de informare, îndrumare, ghidaj. Un element novator îl vor constitui acordurile cu proprietarii de facilităţi turistice pentru amenajarea unor puncte de informare în localurile lor în schimbul susţinerii şi promovării acestor facilităţi de către Administraţia geoparcului

II. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURILOR DE TRANSPORT, EDILITARE

ŞI DE TELECOMUNICAŢII OBIECTIV STRATEGIC Asigurarea accesului egal la servicii

- de alimentare cu apă /canalizare - de telecomunicaţii şi poştale - de salubritate - de transport public

OBIECTIVE OPERAŢIONALE - Asigurarea alimentării cu apă şi energie a tuturor locaţiilor populate din

teritoriul intercomunal - Echiparea localităţilor cu sisteme centralizate de alimentare cu

apă, canalizare, alimentare cu energie - Echiparea gospodăriilor cu sisteme individuale /locale de

alimentare cu apă, canalizare, epurare a apelor uzate, alimentare cu energie

- Acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de telecomunicaţie


20

- Asigurarea serviciului universal de telefonie fixă - Acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de

radiocomunicaţie - Acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de salubritate - Acoperirea teritoriului intercomunal cu trasee de transport public - Asigurarea infrastructurii rutiere în teritoriu şi în localităţi

Măsuri:

- Participarea la implementarea programelor de investiţii în infrastructurile de transport şi de gospodărie comunală – programul de dezvoltare a infrastructurii oraşelor mici, programele de dezvoltare rurală, programele de modernizare a sistemelor de încălzire în sistem centralizat

- Asigurarea amplasamentelor necesare construcţiei de locuinţe - Construirea de clădiri integrate pentru funcţiuni sociale şi culturale, inclusiv pentru

telecomunicaţii şi acces la informaţii /worldwide web, e-government, ghişeu electronic, ATM

- Continuarea lucrărilor de montare a cablurilor cu fibre optice şi a echipamentelor digitale pentru sistemele de telecomunicaţii

- Asigurarea de spaţii pentru extinderea în teritoriul intercomunal a serviciilor administrative, juridice şi financiar-bancare

- Proiectarea şi executarea de înfiinţări, extinderi şi modernizări de reţele de alimentare cu apă, canalizare,

- Facilitarea implementării şi exploatării unor surse energetice economice şi ecologice, alternative şi tradiţionale

- Modernizarea drumurilor judeţene şi comunale şi a sistemelor rutiere din localităţi şi integrarea acestora în reţeaua de infrastructură naţională

- Realizarea drumului expres Deva -Tg.Jiu - Extinderea transportului rutier specializat pentru elevi - Reabilitarea drumurilor europene şi naţionale şi a căilor ferate din teritoriul

intercomunal în cadrul acţiunilor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii situate pe traseul coridorului paneuropean IV

- Reabilitarea căii ferate Simeria-Filiaşi şi modernizarea staţiilor de cale ferată - Modernizarea şi completarea reţelei de alimentare cu energie electrică şi asigurarea

unei rezerve de putere de transformare, modernizarea şi completarea reţelelor de iluminat public

III. PROTECŢIA MEDIULUI ÎN TERITORIUL INTERCOMUNAL OBIECTIVE OPERAŢIONALE Întărirea capacităţii instituţionale de protecţie a mediului în teritoriul intercomunal Măsuri:

- Elaborarea unui Plan de control şi prevenire integrată a poluării pentru Ţara Haţegului

- Elaborarea unei Agende 21 intercomunale pentru Ţara Haţegului


21

- Introducerea sistemului de management al mediului (ISO 14 001) la operatorii economici

Asigurarea calităţii factorilor de mediu şi reducerea poluării până la pragul de suportabilitate a mediului, ecosistemelor şi peisajelor Măsuri generale

- Salubrizarea malurilor rîurilor şi pâraielor - Măsuri de colectare, evacuare şi/ sau neutralizare a deşeurilor acumulate - Acţiuni de ecologizare şi de prevenire a poluării în industrie ( lemn, materiale de

construcţii, industrie alimentară), agricultură şi creşterea animalelor - Înfiinţarea infrastructurii de colectare, evacuare, reciclare/ neutralizare a

reziduurilor animale - Înfiinţarea infrastructurii de colectare, evacuare, reciclare/ neutralizare a

reziduurilor care nu sunt bio-degradabile - Încurajarea aplicării de soluţii alternative pentru producerea de energie termică, în

special prin introducerea arderii cu randament mare a deşeurilor de lemn - Punerea sub regim de protecţie a unor noi suprafeţe de teren incluse în ecosisteme

naturale - Integrarea unor măsuri de protecţie şi amenajare a peisajelor în politicile agricole,

sociale şi economice precum şi în alte politici locale cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajelor

Măsuri specifice Aerul:

- Reducerea emisiilor la indicatorul pulberi în timpul proceselor de producţie până la valori ale concentraţiilor anuale care să nu depăşească valorile CMA la întreprinderea Refractara Baru

- Susţinerea introducerii de tehnologii de depoluare şi nepoluante în industrie Apa :

- Încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de unităţile socio-economice în emisarii naturali sau în reţelele de canalizare ale localităţilor

- Completarea şi modernizarea staţiilor de epurare existente - Implementarea unor sisteme de epurare la toate sursele de ape uzate - Desfiinţarea recipientelor şi dispozitivelor de stocare a reziduurilor lichide de orice

natură care nu au protecţie impermeabilizată Solul:

- Acţiuni de eliminare a excesului de umiditate - Asanarea şi reconstrucţia ecologică a solurilor afectate de poluare, îndeosebi de

depozitarea necontrolată a deşeurilor - Corectarea reacţiei acide prin lucrări de amendare cu calcar

Peisajele:

- Restaurarea terenurilor degradate în diferite condiţii pentru a se reface pe cât posibil peisajele naturale anterioare degradării


22

- Refacerea şi conservarea peisajelor specifice degradate de lucrările de infrastructură şi exploatarea minereurilor

- Redarea în circuitul agricol a terenurilor din luncile Streiului şi Rîului Mare numai în condiţii de nemodificare a peisajelor de luncă

- Protecţia tuturor peisajelor naturale sau seminaturale prin acţiuni de conservare şi menţunere a aspectelor caracteristice sau semnificative ale acestora

- Restaurarea sau crearea de peisaje pe ternurile degradate din diferite cauze – exploatări miniere, cariere, lucrări de infrastructură etc.

Ecologizarea agriculturii şi folosirea raţională a componentelor agrare ale mediului:

- Încurajarea asocierii producătorilor agricoli în scopul utilizării tehnologiilor nepoluante

- Încurajarea agriculturii ecologice şi obţinerii de produse “bio” - Combaterea excesului de umiditate, a inundaţiilor şi alunecărilor de teren - Ecologizarea terenurilor degradate de exploatări miniere, cariere şi activităţi

industriale - Protecţia, conservarea şi /sau refacerea biodiversităţii specifice - Conservarea solurilor ca resursă agrară de bază prin prevenirea şi corectarea

fenomenelor de degradare fizică a solurilor (eroziune, alunecări, etc.) - Reducerea consumului de îngrăşăminte chimice şi aplicarea corectă a acestora - Utilizarea fertilizanţilor tradiţionali – reziduuri organice compostate - Conservarea şi promovarea resurselor genetice vegetale şi animale tradiţionale - Reducerea consumului de produse fitosanitare şi utilizarea produselor cu impact de

mediu redus - Menţinerea peisajelor agrare tradiţionale agro /silvo / pastorale

Măsuri specifice referitoare la fosta exploatare minieră Boiţa Protejarea patrimoniului natural Măsuri:

- Identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie

- Menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din fauna şi flora sălbatică

- Asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in-situ a bunurilor patrimoniului natural într-un regim diferenţiat potrivit categoriilor stipulate în L.nr.462 /2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice

- Urgentarea creării structurilor de administraţie ale Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi a elaborării unui plan management pentru acest parc

- Identificarea tuturor speciilor de plante şi animale sălbatice care necesită o protecţie strictă şi aplicarea măsurilor corespunzătoare


23

- Delimitarea unor perimetre de protecţie şi instituirea unui regim adecvat, incluzând reglementarea interdicţiei de construcţie, în jurul componentelor identificate ale patrimoniului natural

Măsurile şi acţiunile de protejare a patrimoniului natural se vor referi cu prioritate la siturile incluse în componenţa geoparcului: 1. Depozitele continentale de dinosaurieni de la Sînpetru, rezervaţie paleontologică, areal protejat de categoria a IV-a, în suprafaţă de 5 ha, situată pe teritoriul satului Sînpetru, com.Sântămărie Orlea 2. Depozitele continentale (Cretacic superior) cu ouă de dinosaurieni Tuştea - rezervaţie paleontologică, areal protejat de categoria a IV-a (în suprafaţă de 0,6 ha), situată pe teritoriul localităţii Tuştea, com.General Berthelot 3. Mlaştina de la Peşteana, rezervaţie botanică, areal protejat de categoria a IV-a, în suprafaţă de 2 ha, amplasată pe teritoriul satului Peşteana, com. Densuş 4. Calcarele de Faţa Fetei, rezervaţie botanică, areal protejat de categoria a IV-a, în suprafaţă de 3 ha , satul Clopotiva, com. Rîu de Mori. 5. Vârful Poienii, de la Ohaba de sub Piatră, areal protejat de categoria a IV-a, de tip botanic, în suprafaţă de 0,8 ha, amplasat pe teritoriul satului Ohaba de sub Piatră, com. Sălaşu de Sus. 6. Pădurea Slivuţ, rezervaţie botanică, areal protejat de categoria a IV-a, în suprafaţă de 40 ha, situată pe teritoriul oraşului Haţeg 7. Fâneţele cu narcise de la Nucşoara, rezervaţie botanică, de categoria a IV-a, în suprafaţă de 20 ha, pe raza satului Nucşoara, com. Sălaşu de Sus 8. Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, rezervaţie naturală de tip mixt, areal

protejat de categoria a II-a, situat pe teritoriul localităţilor Pui, Baru în suprafaţă de 10 000 ha. Parcul cuprinde sistemul carstic Ponorîci - Ciclovina cu staţiunea antropologică Peştera Ciclovina, peşterile de la Ohaba-Ponor şi Federi cu vestigii paleolitice

9. Punctul fosilifer Ohaba Ponor, rezervaţie paleontologică, areal protejat de categoria a

IV-a, situată pe teritoriul comunei Pui, satul Ohaba Ponor 10. Peştera de la Tecuri, rezervaţie speologică, areal protejat de categoria a IV-a, situată în

Valea Petrosului, satul Petros, comuna Baru.

Conservarea biodiversităţii Măsuri:

- Includerea în planul de management pentru Parcul Naţional Retezat a aspectelor de conservare a biodiversităţii


24

- Includerea teritoriului intercomunal în acţiunile de inventariere a speciilor rare, endemice şi periclitate din ariile protejate şi de actualizare a listei

- Inventarierea tipurilor de ecosisteme şi habitate forestiere valoroase din punct de vedere al biodiversităţii

- Identificarea coridoarelor de legătură pentru prevenirea fragmentării habitatelor - Gestionarea fondului piscicol din apele de munte

Gestionarea durabilă a fondului forestier Măsuri:

- Împădurirea terenurilor degradate cu sprijinirea acţiunilor sub raport tehnic şi cu material săditor

- Încurajarea asocierii proprietarilor de păduri în vederea gospodăririi durabile a fondului silvic

- Regenerarea pădurilor aflate în proprietate particulară şi a unităţilor administrativ-teritoriale

- Reconstrucţia ecologică a pădurilor - Îndrumarea tehnică a gestionării pădurilor aflate în proprietate particulară - Elaborarea unui plan de asigurare a integrităţii pădurii şi vegetaţiei forestiere cu

restricţionarea tăierilor în păduri şi pe păşunile împădurite - Intensificarea valorificării produselor nelemnoase şi a serviciilor furnizate de

pădure pe pieţele naţionale şi internaţionale Gestionarea durabilă a deşeurilor Măsuri:

- Introducerea serviciului de salubritate pe întregul teritoriu intercomunal - Desfiinţarea depozitelor neamenajate de deşeuri şi reconstrucţia ecologică a

terenurilor - Înfiinţarea de deponii ecologice, în particular a unei rampe ecologice şi a unor

staţii de transfer în locaţii din mediul rural plasate în puncte de convergenţă a arterelor rutiere

- Extinderea celor mai bune practici precum: minimizarea producerii de deşeuri, colectarea selectivă, producerea de compost şi reciclarea unor materiale.

Reducerea impactelor şi combaterea efectelor calamităţilor naturale şi accidentelor ecologice Măsuri:

- Introducerea în teritoriul intercomunal a sistemului informaţional modernizat pentru situaţii de inundaţii, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale

- Efectuarea de lucrări noi şi de reabilitare pentru lacurile de acumulare, zone împădurite, soluri erodate

- Efectuarea de lucrări de îndiguire şi de salubrizare şi refacere a malurilor afectate de depozitarea necontrolată a deşeurilor

- Regularizarea şi amenajarea integrală a cursurilor de apă din teritoriul intercomunal - Reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate şi amenajarea bazinelor

hidrografice torenţiale


25

- Efectuarea de lucrări pentru eliminarea sau reducerea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze naturale

- Efectuarea de lucrări pentru eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze antropice

- Implementarea unui sistem de urmărire şi alertă timpurie pentru prevenirea efectelor alunecărilor de teren

IV. DEZVOLTAREA ECONOMIEI LOCALE OBIECTIVE STRATEGICE

- Asigurarea coerenţei proceselor şi programelor de dezvoltare locală, la nivelul comunelor şi al teritoriului intercomunal prin structuri parteneriale şi dezvoltarea de parteneriate locale, naţionale şi internaţionale

- Consolidarea identităţii şi coeziunii zonei - Creşterea coeziunii sociale, creşterea veniturilor comunităţilor locale - Constituirea unui model de proiect de dezvoltare regională durabilă

PRIORITĂŢI ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI TERITORIULUI INTERCOMUNAL

- Crearea şi menţinerea de locuri de muncă în afara sectorului agricol la nivelul localităţilor cu potenţial şi tradiţie

- Creşterea competitivităţii şi a capacităţii de adaptare a economiilor locale la acţiunea forţelor pieţei

- Creşterea valorii adăugate create în economiile locale - Consolidarea profilelor economice şi specializarea economiilor

locale ca sursă de dezvoltare economică - Revitalizarea tradiţiilor ca factor de dezvoltare - Creşterea numărului de propuneri de proiecte cu finanţare

europeană şi internaţională, sporirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene

OBIECTIVE OPERAŢIONALE DEZVOLTAREA UNEI INFRASTRUCTURI DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE Măsuri specifice în cadrul structurii operaţionale a Geoparcului:

- Înfiinţarea Reţelei locale de dezvoltare, informare şi comunicare pentru produsele locale, legislaţie, oportunităţi, promovare;

- Constituirea de Grupuri locale pentru dezvoltare, structuri care se creează ad-hoc care au drept scop identificarea, elaborarea şi implementarea de proiecte la nivel local

- Înfiinţarea Bursei produselor locale: cartof, brânză, virşli, produse agricole ecologice şi a Pieţei produselor locale tradiţionale pentru agroturism.


26

- Promovarea imaginii dinozaurilor din Ţara Haţegului – unici în România şi în lume.

- Promovarea patrimoniului cultural si istoric din zonă. - Crearea unor mărci pentru produsele din Haţeg cu un standard de

calitate şi un mod specific de realizare şi promovarea lor în zona geoparcului şi în exterior.

- Crearea unor standarde pentru serviciile de agroturism şi promovarea lor în zona geoparcului.

- Realizarea unui calendar al tradiţiilor şi obiceiurilor locale şi promovarea lui în zona geoparcului.

- Organizarea unor manifestări locale de promovare a produselor şi tradiţiilor

Măsuri instituţionale de dezvoltare regională

- Identificarea, elaborarea şi promovarea de proiecte de dezvoltare regională pentru creşterea capacităţii de absorbţie a finanţărilor comunitare vizând:

- dezvoltarea IMM - dezvoltarea infrastructurii locale şi teritoriale intercomunale - dezvoltarea resurselor umane prin educaţie tehnică / vocaţională, formare şi

reconversie profesională - dezvoltarea rurală

- Participare la proiecte transfrontaliere

DEZVOLTAREA TURISMULUI OBIECTIVE STRATEGICE

- Acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii turistice - Consolidarea şi extinderea infrastructurilor de cazare, restauraţie, agrement

şi sport - Consolidarea şi extinderea infrastructurilor de transport, comunicaţie pentru

asigurarea accesului la siturile şi obiectivele de interes turistic şi pentru punerea în valoare de noi locaţii indiferent de amplasare

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

Promovarea turismului ecologic în ariile protejate ale teritoriului intercomunal

Măsuri: - modernizarea şi extinderea structurilor de primire

- asigurarea racordării structurilor de primire la utilităţi : realizarea unor captări de apă potabilă, reţele de canalizare, staţii de epurare a apelor uzate menajere, managementul deşeurilor

- facilitarea realizării unor noi structuri de primire cu grad de confort ridicat în apropierea principalelor puncte de acces în zonă


27

- Realizarea de infrastructuri turistice specifice pentru valorificarea potenţialului

geoturistic şi speologic

Dezvoltarea turismului rural

Măsuri: - Îmbunătăţirea, extinderea, modernizarea pe termen scurt a infrastructurii turistice

în localităţile în care se înregistrează tendinţa de creştere a fluxului turistic

- încurajarea şi stimularea creşterii numărului structurilor turistice în toate localităţile rurale zonei

- realizarea de structuri noi şi modernizarea structurilor existente la un nivel normal de echipare cu utilităţi (apă curentă caldă şi rece, canalizare, baie şi wc în clădire, încălzire, cablu tv, echipare pentru transmisie de date şi voce)

- particularizarea ofertelor prin scoaterea în evidenţă a specificităţii arealelor aferente fiecărui sat

Dezvoltarea turismului cultural

Măsuri: - promovarea şi introducerea în circuitul turistic internaţional a vestigiilor dacice,

romane şi medievale din zonă

Atragerea turismului itinerant internaţional şi asigurarea cantonării în zonă a fluxurilor de turişti în tranzit

Măsuri: - realizarea unor capacităţi noi de primire turistică cu grad ridicat de confort (3 – 4

stele)

Dezvoltarea şi diversificarea ofertei de sport şi agrement

Măsuri:

- realizarea de noi structuri şi prin promovarea unor forme noi de turism - de aventură (rafting, parapantă, canyoning, trekking, căţărare liberă), speoturism, agrement nautic pe lacurile de acumulare

- Amenajarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de drumuri turistice şi a parcărilor în zonele turistice montane

Promovarea valorilor tradiţionale specifice zonei

Măsuri: - încurajarea continuării practicării vechilor meserii, obiceiuri, meşteşuguri

- crearea unui “muzeu al satului” în satul Mesteacăn (comuna Răchitova)

- crearea unei reţele de ateliere meşteşugăreşti şi magazine de desfacere a produselor tradiţionale în sistem asociativ /cooperativ


28

- continuarea organizării manifestărilor folclorice cu tradiţie în zonă eşalonate în timp astfel încât să poată fi receptate de un număr cât mai mare de turişti

Punerea în valoare a spiritului antreprenorial şi a disponibilităţii pentru activitatea în sectorul turistic Măsuri:

- formarea la nivelul teritoriului intercomunal a resurselor umane pentru sectorul turistic

DEZVOLTAREA SECTORULUI AGRAR

OBIECTIVE OPERAŢIONALE Structurarea sectorului agricol la nivelul teritoriului intercomunal Măsuri:

- Organizarea de sisteme de asociere şi cooperare în scopul creşterii randamentului şi valorificării produselor cu realizarea de valoare adăugată

- Încurajarea integrării cu procesatorii şi comercianţii de produse agricole şi a creării de organizaţii profesionale

- Organizarea şi consolidarea unor centre de prestare de servicii agricole pentru: - sistematizarea şi organizarea teritoriului, evidenţa terenurilor

agricole, bonitarea naturală şi economică a fiecărei unităţi teritoriale

- mecanizarea agriculturii şi aplicarea tehnologiilor adecvate - protecţia plantelor, aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte

chimice, pesticide, acordarea asistenţei - asistarea activităţilor specifice creşterii animalelor (servicii

sanitar-veterinare, baze furajere, întreţinerea şi îmbunătăţirea pajiştilor ş.a..)

- depozitarea la nivel local /subzonal Managementul fondului funciar, organizarea, îmbunătăţirea şi consolidarea exploataţiilor agricole

Măsuri:

- Aplicarea măsurilor de îmbunătăţiri funciare, respectând condiţiile de mediu - Susţinerea înfiinţării de asociaţii ale utilizatorilor de îmbunătăţiri

funciare - Reabilitarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare – desecări,

combaterea eroziunii solului, îndiguiri, irigaţii - Delimitarea zonei montane şi delimitarea până la nivel de sate componente a

localităţilor rurale din zona montană - Încurajarea formelor asociative şi cooperative în agricultură şi activităţile de

prelucrare a produselor agricole


29

- Aplicarea pro-activă a legislaţiei noi privind pomicultura, zona montană, producerea şi valorificarea legumelor şi plantelor, producţia de carne şi lapte

- Aplicarea legislaţiei armonizate şi a standardelor europene de calitate privind igiena şi securitatea produselor agro-alimentare, zootehnia şi producţia animală, legumele şi fructele, domeniile fitosanitar şi veterinar, produsele ecologice

- Identificarea de modalităţi de sprijinire a agricultorilor din zonele de deal şi de munte pentru achiziţionarea de maşini şi utilaje specifice, utilaje şi instalaţii agricole şi de procesare a produselor agro-zootehnice

Trecerea de la agricultură la dezvoltarea rurală – dezvoltare de durată prin utilizarea resurselor endogene Măsuri:

- Refacerea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea elementelor de infrastructură – drumuri, alimentare cu apă, canalizare-epurare, telecomunicaţii

- Susţinerea oportunităţilor alternative de ocupare prin dezvoltarea de activităţi de mică industrie şi artizanat, turism, servicii

- Dezvoltarea capacităţii instituţionale de gestiune a dezvoltării rurale şi de absorbţie a fondurilor europene – în particular prin programul SAPARD – la nivelul autorităţilor publice, prin activităţi de formare a personalului

- Punerea în valoare a resurselor umane prin activităţi de formare a agricultorilor, de diseminare şi conştientizare

DEZVOLTAREA SECTORULUI INDUSTRIAL Valorificarea superioară a resurselor în cadrul industriei bunurilor de consum Măsuri:

- Conformarea cu standardele europene - Mobilizarea, educarea şi valorificarea capacităţii de inovare - Asigurarea premiselor pentru flexibilitatea proceselor tehnologice şi mobilitatea

forţei de muncă - Deprinderea implicării sectorului cercetare-dezvoltare în activitatea curentă - Deprinderea implicării sectorului de servicii specializate (consultanţă, marketing

etc.) în activitatea curentă - Conformarea cu standardele de calitate a mediului - Crearea şi înregistrarea de mărci, branduri specifice Ţării Haţegului - Asocierea în vederea promovării produselor provenind din Ţara Haţegului

V. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE OBIECTIVE STRATEGICE

- Capacitarea/ sprijinirea/ formarea locuitorilor pentru utilizarea resurselor naturale, culturale şi materiale în vederea dezvoltării socio-economice a zonei

- Crearea unui cadru social şi a unei motivaţii pentru stoparea migrării şi creşterea iniţiativelor şi implicării în dezvoltarea locală


30

- Identificarea populaţiei cu patrimoniul natural şi cultural local şi implicarea în respectarea şi protejarea patrimoniului

- Identificarea locuitorilor cu activităţile de valorificare a acestuia; - Expansiunea iniţiativei private şi comunitare

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi locuitorii teritoriului intercomunal Măsuri:

- Crearea condiţiilor de acces la formele de educaţie compensatorie sau de a doua şansă

- Crearea condiţiilor de desfăşurare a învăţământului pentru persoane cu nevoi speciale şi grupuri vulnerabile

- Asigurarea condiţiilor sanogenetice şi de mediu în clădirile şcolare (asigurarea apei potabile, evacuării apelor uzate, salubrizării, încălzirii, stabilităţii construcţiilor, evitarea situaţiilor de risc)

- Echiparea şi dotarea cădirilor şcolare, inclusiv a bibliotecilor şcolare pentru accesul la informaţie şi cunoaştere

- Asigurarea reţelei şcolare cu mijloace de transport pentru transportul specializat al elevilor

- Asigurarea spaţiilor şi infrastructurii pentru generalizarea învăţământului preşcolar - Crearea condiţiilor de cazare şi infrastructură pentru atragerea şi reţinerea cadrelor

didactice calificate în mediul rural - Consolidarea sistemului de şcoli de centru în vederea concentrării resurselor - Crearea condiţiilor fizice pentru formele de învăţare permanentă şi formele

alternative de organizare a educaţiei de bază pentru populaţia care a abandonat sau nu a frecventat şcoala

- Amenajarea de terenuri şi construirea de săli de sport pe lângă unităţile şcolare de toate gradele

Dezvoltarea învăţământului în mediul rural Măsuri:

- Ameliorarea condiţiilor fizice pentru desfăşurarea învăţământului în mediul rural – repararea, consolidarea, modernizarea, echiparea cu utilităţi,ţi sisteme de încălzire locale a clădirilor şcolare din mediul rural

Dezvoltarea resurselor umane în forme specifice teritoriului intercomunal Măsuri:

- Adaptarea structurii, conţinutului şi calificării profesionale ( conform standardelor ocupaţionale stabilite) la evoluţia pieţei muncii şi la direcţiile de dezvoltare a comunităţilor din teritoriul intercomunal

- Individualizarea curriculelor pentru pregătirea resurselor umane în domenii cu potenţial specific de dezvoltare locală şi regională inclusiv în cooperare cu sectorul economic, în condiţiile descentralizării deciziei şi responsabilităţilor cu privire la resursele financiare şi materiale


31

Pregătirea resurselor umane pentru intrarea pe piaţa muncii Măsuri:

- Promovarea culturii antreprenoriale şi mobilităţii forţei de muncă - Asigurarea infrastructurii adecvate pentru educarea persoanelor de vârstă activă

prin organizarea spaţiilor necesare şi elaborarea programelor pentru: - Formarea resurselor umane la nivel zonal în sensul valorificării spiritului

întreprinzător în domenii specifice potenţialului teritoriului intercomunal şi pentru iniţiativă, mobilitate şi adaptabilitate în cadrul formelor de învăţământ şi activităţilor de tineret1

- organizarea de activităţi de formare continuă pentru locuitorii din mediul rural care au lucrat în industrie1

- Extinderea în teritoriu a serviciilor pentru realizarea măsurilor active care vizează mărirea gradului de ocupare

- Susţinerea formelor asociative de desfăşurare a activităţilor lucrative în sectorul agrar, în meşteşugurile tradiţionale şi în marketingul agro-turistic prin educare, instruire şcolară şi activităţi de diseminare a informaţiei

Pregătirea resurselor umane pentru dezvoltarea durabilă Măsuri:

- Introducerea la nivelul teritoriului intercomunal de activităţi de instruire privind ecologia specifică a Ţării Haţegului, peisajele, patrimoniul natural şi cultural şi identitatea locală

- Mobilizarea societăţii civile şi instituirea de parteneriate cu aceasta pentru protejarea mediului şi a patrimoniului natural şi cultural

- Conştientizarea publicului şi a persoanelor din mediul decizional privind importanţa patrimoniului naţional natural şi cultural şi rolul ariilor protejate

- Conştientizarea publicului deţinător de terenuri forestiere şi a persoanelor din mediul decizional privind rolul şi importanţa patrimoniului naţional forestier

- Organizarea de acţiuni punctuale de salubrizare şi reconstrucţie ecologică în colectivităţile şcolare şi la nivelul comunităţilor locale

- Acţiuni specifice în cadrul structurii operaţionale a Geoparcului: - Organizarea de Centre de formare / informare / consultanţă /

reconversie profesională - centre cu funcţiuni complexe, puncte de atracţie şi nuclee ale iniţiativelor locale şi ale vieţii locale. Un prim centru este situat in Comuna General Berthelot şi este în curs de amenajare, iar alte două vor fi amenajate în Baru şi Densuş, astfel încât să existe o distribuţie echilibrată în întreaga zonă.

- Instituirea de parteneriate educaţionale cu şcoli, universităţi, sectorul privat ;

1 În condiţiile asocierii /cooperării factorilor instituţionali locali /regionali şi partenerilor sociali în activităţile de formare continuă şi reconversie a persoanelor active şi cu identificarea necesarului de formare pe termen scurt şi mediu


32

- Punerea în funcţiune a Centrului Educaţional din comuna General Berthelot

- Dezvoltarea unor metode şi reţele educaţionale specifice zonei şi adaptate zonelor protejate;

- Organizarea de activităţi de formare, instruire, reconversie

Asigurarea de servicii de acompaniament pentru tineret Măsuri:

- Asigurarea de spaţii pentru centre de tineret şi pentru desfăşurarea de programe de dezvoltare a spiritului antreprenorial, reconversie profesională, informare agricolă ş.a.

- Activităţi de consiliere şi informare pentru tinerii întreprinzători - Atragerea tineretului în forme de educaţie alternativă, activităţi tehnico-aplicative

din domeniul informaţiei şi la activităţi culturale şi sportive specifice, în special în mediul rural

Asigurarea unei protecţii adecvate a copilului Măsuri:

- Revizuirea şi consolidarea activităţii de protecţie a copilului prin încurajarea continuării înfiinţării de aşezăminte de tip familial – prin măsurile de reglementare a dezvoltării urbanistice

10. PROIECTUL GEOPARCUL DINOZAURILOR – ŢARA HAŢEGULUI –

PLAN DE ACŢIUNE OBIECTIVE OPERAŢIONALE SPECIFICE ALE PROIECTULUI:

- Crearea structurii operaţionale a Geoparcului Dinozaurilor Hateg - Dezvoltarea socio-economică prin revitalizarea tradiţiilor - Realizarea unor structuri de educare şi formare

Măsuri de implementare: Crearea structurii operaţionale a geoparcului dinozaurilor Haţeg Geoparcul Dinozaurilor Haţeg respectă regulile de funcţionare ale unui parc natural şi va avea următoarea structură operaţională:

1 Centrul Geoparcului – în Castelul şi Parcul Nălaţ. Centrul va conţine birourile Administratiei, un punct de informare, o sala de conferinţe, o bibliotecă, o sală pentru expoziţii privind Ţara Haţegului (patrimoniu natural, flora, fauna, elemente specifice), un magazin al parcului pentru vânzarea de souveniruri, cărţi, mulaje etc. În cadrul Centrului Geoparcului se va organiza un Centru Local de Formare şi Reconversie Profesională. Centrul Geoparcului poate juca şi rolul de Centru Zonal pentru Biodiversitate în Carpaţi. La Castelul Nălaţ există posibilitatea amenajării unui restaurant şi a unor facilităţi de cazare.


33

2. Muzeul în aer liber al Dinozaurilor – Parcul Nălaţ (10 ha). Vor fi reconstituiţi, in mărime naturală, dinozaurii din Haţeg în situaţii caracteristice (dinosaurii din Hateg au avut dimensiuni maxime de câţiva metri). Parcul va fi amenajat atât pentru muzeu, cât şi pentru promenadă. Parcul prezintă interes şi din punct de vedere dendrologic, găzduind peste 200 de specii de arbori exotici

3. Siturile naturale, în număr de 15, dintre care cele mai interesante sunt cele cu dinozauri (4). Aceste situri vor fi amenajate pentru o bună integrare în peisaj dar şi pentru a oferi turiştilor anumite informaţii: panouri, indicatoare si reconstituiri. Pentru siturile cu dinosauri se vor amenaja muzee de sit ce constau in:

- Mulaje ale oaselor sau ouălor; - Reconstrucţii ale unor situaţii caracteristice existenţei

dinozaurilor; - Elemente de protecţie (ecrane, acoperişuri transparente) ; - Elemente de confort şi mobilier: adăposturi, bănci, mese, buvete,

grupuri sanitare, recipienţi de colectare a deşeurilor, etc. Siturile şi dotările aferente vor fi accesibile inclusiv persoanelor cu handicap

4. Traseele de vizitare sunt trasee propuse pentru promenade şi vizitare. Ele au lungimi diverse: 1h – 3-4 zile şi cuprind atât situri naturale cât şi culturale. In trasee vor fi incluse puncte de vizitare, zone de repaus, facilităţi de restauraţie şi cazare, ateliere ale unor meşteri locali, puncte de informare. Traseele de vizitare vor fi amenajate ca drumuri pietoniere şi pentru cicloturism, având profilele, infrastructura, suprastructura şi stratul de uzură proiectate şi executate ca atare.

5. Punctele de informare – amenajate în toate comunele şi reprezentate prin panouri şi spaţii de informare, îndrumare, ghidaj. Un element novator îl vor constitui acordurile cu proprietarii de facilităţi turistice pentru amenajarea unor puncte de informare în localurile lor în schimbul susţinerii şi promovării acestor facilităţi de către Administraţia geoparcului

6. Elementele de structură şi funcţionare a Geoparcului: - Carta geoparcului, care conţine reglementările privind organizarea şi funcţionarea

geoparcului, statutul siturilor protejate, modul de protecţie, activităţile permise, restricţiile.

- Planul de management - Planul de promovare - Planul de marketing al geoparcului - Planul de comunicare şi educaţie, - Administrarea şi coordonarea. Administraţia geoparcului va fi constituită din 1- 7

persoane, cu competenţe în următoarele domenii: - Protecţia şi conservarea naturii - Managementul ariilor protejate - Educaţie / promovare / formare - Fund raising - Propuneri de proiecte de dezvoltare locală

Finanţarea funcţionării administraţiei va fi realizată din fonduri locale, venituri proprii, proiecte, activităţi de consultanţă.

- Consiliul de coordonare este format din reprezentanţi ai actorilor locali şi are rolul de a aproba şi verifica activităţile şi strategia Geoparcului


34

- Consiliul ştiinţific are rolul de a superviza, din punct de vedere ştiinţific, respectarea conservării patrimoniului natural şi cultural.

Dezvoltarea socio-economica şi revitalizarea tradiţiilor Structura – cadru pentru dezvoltare cuprinde:

• Centre de formare / informare / consultanţă / reconversie profesionala / culturale. Sunt centre cu funcţiuni complexe ce se doresc a fi puncte de atracţie şi nuclee ale iniţiativelor locale şi ale vieţii locale. Un prim centru este situat in Comuna General Berthelot şi este în curs de amenajare, iar alte două vor fi amenajate în Baru şi Densuş, astfel încât să existe o distribuţie echilibrată în întreaga zonă. Au fost deja identificate direcţiile de formare / reconversie, tipul modulelor, beneficiarii şi furnizorii de formare.

• Reţea locală de informare şi comunicare pentru produsele locale dar şi privitoare la legislaţie, oportunităţi, promovare a produselor. Reţeaua va cuprinde un sistem informatizat de contact cu publicul şi producătorii. Centrul Reţelei va fi amplasat în Haţeg sub forma unui Incubator de afaceri iar punctele de difuzare vor fi situate în fiecare comună, în cadrul primăriilor.

• Agenţii locale de dezvoltare. Sunt structuri ce se creează ad-hoc in fiecare comună, la nivelul primăriei şi care au drept scop propunerea / implementarea de proiecte la nivel local, în concordanţă cu strategia de dezvoltare a geoparcului. Din aceste agenţii pot face parte, funcţie de proiect, membri ai administraţiei geoparcului şi funcţionari din primărie.

• Bursa produselor locale: cartof, brânză, virşli, produse agricole ecologice. • Piaţa produselor locale traditionale pentru agroturism. • Promovarea imaginii dinozaurilor din Ţara Haţegului – unici în România şi

în lume. Această imagine constituie un punct forte de atragere a interesului şi a unui flux turistic.

• Promovarea patrimoniului cultural si istoric din zonă. • Crearea unor mărci pentru produsele din Haţeg cu un standard de calitate şi

un mod specific de realizare şi promovarea lor în zona geoparcului şi în exterior.

• Crearea unor standarde pentru serviciile de agroturism şi promovarea lor în zona geoparcului.

• Realizarea unui calendar al tradiţiilor şi obiceiurilor locale şi promovarea lui în zona geoparcului.

• Organizarea unor manifestări locale de promovare a produselor şi tradiţiilor. Rezultate a;teptate

- Constituirea unui cadru general pentru coerenţa programelor de dezvoltare locală, în toate comunele Ţării Haţegului prin parteneriatul administraţiilor locale ;

- Creşterea veniturilor locale; - Consolidarea identităţii şi coeziunii zonei; - Dezvoltarea agroturismului prin afluxul de turişti veniţi să viziteze Geoparcul ; - Geoparcul va constitui un model de proiect de dezvoltare regională durabilă ; - Realizarea primului geoparc din Europa de est integrat in Reţeaua Europeană a

Geoparcurilor ;


35

- Conştientizarea şi implicarea populaţiei în respectarea şi protejarea patrimoniului natural şi cultural local – identificarea cu acest patrimoniu ;

- Dezvoltarea de parteneriate locale, naţionale şi internaţionale ; - Cresterea sprijinului pentru iniţiative private şi propuneri de proiecte şi a numărului

acestora ; - Creşterea coeziunii sociale

Realizarea unor structuri de educaţie şi formare

- Instituirea de parteneriate educaţionale (şcoli, universităţi, inspectoratul şcolar, alte instituţii);

- Punerea în funcţiune a Centrului Educaţional din comuna General Berthelot - Dezvoltarea unor metode şi reţele de educaţie şi promovare a unor noi strategii de

invăţare/ predare adaptate zonelor protejate; - Dezvoltarea unei metodici şi a unor materiale adaptate zonei; - Organizarea de cursuri de formare.

Impactul estimat al proiectului.

• Economic - Crearea unei pieţe zonale pentru producerea şi desfacerea de produse agricole şi

produse tradiţionale, formată din 11 unităţi teritorial - administrative, cu 80 de sate, cca.1200 kmp şi aproximativ 50 000 de locuitori;

- Crearea unor structuri de susţinere a economiei de piaţă la nivel zonal/ local: Reţeaua de informare, Bursa produselor, Incubatorul de afaceri, Agentiile locale de dezvoltare, Marca produselor, Piata produselor locale ;

- Generarea unor venituri directe, indirecte şi induse, în zonă ; - Sporirea suplimentară a veniturilor prin reţinerea, în cea mai mare parte a profiturilor

realizate, în zonă; - Crearea unor mărci ale produselor locale tradiţionale cu standardele de calitate

aferente şi promovarea lor la nivel local şi în exterior ; - Dezvoltarea agroturismului şi activităţilor conexe ; - Dezvoltarea infrastructurilor; - Stimularea şi susţinerea iniţiativelor private locale; - Crearea unui mediu propice investiţiilor şi atragerii de capital; - Revitalizarea meseriilor traditionale.

Principalele surse de venituri, raportate la beneficiarii de rezultat ai proiectului, care vor asigura dezvoltarea economică şi un impact economic, la nivelul localităţilor participante şi al Geoparcului, sunt veniturile provenite din:

- taxe pentru vizitare, parcare, turistice; - taxe şi impozite pentru veniturile realizate ; - taxe si impozite locale pe proprietăţi ; - cota - parte din impozitele pe salariu pentru personalul nou angajat ; - venituri din autorizări şi avize.


36

• Social - Crearea unor noi locuri de muncă direct şi indirect, atât în faza de implementare (cca

500), cât şi după finalizarea proiectului (atit pentru tineri cât şi persoane de vârsta a III-a) în următoarele domenii:

- realizarea infrastructurii: - activităţi tradiţionale; - administrarea geoparcului - activităţi educaţionale / formare / consultanţă; - promovare turistică, ghizi; - pensiuni agroturistice; - informatică.

- Refacerea identităţii zonei şi crearea emblemei Geoparcul Dinosaurilor Hateg - Reconversia profesională - Crearea unui cadru social şi a unei motivaţii pentru stoparea migrării şi creşterea

iniţiativelor si implicarii in dezvoltarea locala - Revitalizarea traditiilor - Crearea unor Centre culturale si organizarea unor activitati culturale si de formare - Introducerea zonei intr-un circuit de informatii si schimburi la nivel national si

international

• Ambiental Dezvoltarea Geoparcului Haţeg şi a activităţilor conexe respectă principiile dezvoltării durabile, impactul asupra mediului fiind minim, iar patrimoniul natural şi cultural va fi mai bine protejat. În acelaşi timp, Geoparcul asigură o zonă - tampon pentru protejarea şi mai buna punere în valoare a faunei, florei si ecosistemelor Parcului Naţional Retezat. Cf.Universitatea Bucureşti, partener proiect Geoparcul Dinoyaurilor

institutul national de cercetare-dezvoltare pentru ... · ţară prin diversificarea resurselor...

Documents