CUPRINS

DESPRE FESTIVALUL "DRUMETII MONTANE" 2014 Pagina 1 CAI DE ACCES Pagina 2

DESPRE ASOCIATIA DRUMETII MONTANE & JNEPENII Pagina 3 CAZARE SI CAMPARE Pagina 3 DESPRE PROBELE EVENIMENTULUI Pagina 4 DESCRIERE RAID MONTAN (DRUMETIE) PENTRU CATEGORIA FAMILY / COPII Pagina 7 DESCRIERE RAID MONTAN (DRUMETIE) PENTRU CATEGORIA JUNIORI/FEMININ/OPEN /VETERANI Pagina 8 DESCRIERE RAID MONTAN PENTRU CATEGORIA ELITE Pagina 9 PARTICIPAREA IN CADRUL EVENIMENTULUI Pagina 10 BIBLIOGRAFIA CONCURSULUI Pagina 11 REGULAMENTUL DE PARTICIPARE AL EDITIEI A III-A Pagina 19 DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE CATEGORIA COPII Pagina 25 DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE PENTRU CELELALTE CATEGORII Pagina 26 PARTENERI Pagina 27 DESPRE CH-CENTER Pagina 29 DESPRE DWYN SHOP Pagina 30 DESPRE LEW.RO Pagina 31 DESPRE CUCULIS SI ASOCIATII - BIROU DE AVOCATURA Pagina 32 DESPRE QUEISSER PHARMA ( DOPPELHERZ ) Pagina 33 DESPRE VMI SPORT METAL Pagina 34 DESPRE AUROMEDIA Pagina 35 DESPRE TOUCH ANTIBACTERIAL Pagina 36 DESPRE MOBILADALIN Pagina 37 DESPRE MAGAZINELE CRAIMONT Pagina 38 DESPRE BELKIN INTERNATIONAL,INC Pagina 39 DESPRE EDITURA IBU PUBLISHING Pagina 40 DESPRE PITICLIC Pagina 41 DESPRE O & R BACAU Pagina 42 DESPRE PENSIUNE CASA BOBO Pagina 43 DESPRE COMPLEXUL TURISTIC EURO-PARK Pagina 43 DESPRE ATELIERUL DE MUZICA SI CREATIVITATE MOZARTINNO Pagina 44 DESPRE UNIUNEA NATIONALA A STUDENTILOR DIN ROMANIA Pagina 45 DESPRE LISTAFIRME.RO Pagina 46 DESPRE ELMO-PRINT Pagina 47 DESPRE MAGAZINULARTISTILOR.RO Pagina 48 DESPRE A-Z CURSURI Pagina 49 DESPRE HOTEL PESTERA Pagina 50 DESPRE CEDES CERCETARE-DEZVOLTARE Pagina 51 DESPRE BRADUŢ ASSOCIATED Pagina 52 DESPRE COFERARIA ALICE Pagina 53

1

Despre Festivalul "Drumetii Montane" 2014

Scopul concret al proiectului:

Promovarea si popularizarea turismului sportiv ca modalitate eco de petrecere a timpului liber, imbunatatirea cunostintelor (participantilor la activitati) despre biodiversitate printr-o forma ludica - parcurgerea unor trasee turistice / poteci interpretative din masivul Retezatul Mic, implicarea in activitati mediu-protective si dezvoltarea spiritului competitional, prin organizarea unor probe sportive, specifice sporturilor montane: orientare, escalada, raid montan.

Obiectivele proiectului: - promovarea si popularizarea turismului sportiv ca modalitate eco de petrecere a timpului liber; - dezvoltarea abilitatilor de orientare: pe tot parcursul traseului, competitorii trebuie sa stie cu exactitate care

este pozitia lor pe harta si pe teren; de asemenea se organizeaza o proba de orientare sportiva; - constientizarea de catre societate a diverselor moduri de agresare a locurilor de campare precum si importanta

protejarii acestora; - incadrarea intr-un interval orar: fiecare echipa trebuie sa parcurga traseul intr-un anumit interval de timp,

functie de categoria la care concureaza; - educarea tinerilor intr-un spirit verde, prin oferirea unor oportnitati de petrecere a timpului liber in natura si

implicarea in activitati eco; - dezvoltarea perspicacitatii - comcurentii vor sustine o proba teoretica, unde vor raspunde la 20 de intrebari

despre zona Retezat-Oslea; - educarea turistilor ce parcurg trasee turistice din masivele Retezat si Oslea , intr-un spirit mediu-protectiv; - dezvoltarea spiritului de echipa, fair-play si apartenenta la grup participa echipe formate din 3 persoane cee se

sprijina pentru a parcurge intregul traseu; - cunoasterea potentialului turistic al zonei Retezatul Mic – Oslea si al Romaniei; - atragerea unui numar de peste 300 persoane la activitatile ce se vor organiza in natura si diseminarea mesajului

catre un public tinta de peste 500.000 persoane, pasionate de activitati montane.

Prezentarea zonei in care se desfasoara proiectul

Complexul Turistic Cheile Butii, situat la o altitudine de aproximativ 900m, in apropierea Cheilor Butii si a drumului national 66A este asezat la Poarta Sudica de intrare in Parcul National Retezat, rezervatie naturala a biosferei, una dintre cele mai frumoase arii protejate ale Europei. De aici se poate ajunge foarte usor si la celalalt punct sudic de acces in Parcul National Retezat – Campusel.

Retezatul este cel mai complex si mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpatilor romanesti. Originalitatea sa consta in existenta unor spectaculoase creste alpine care depasesc 2000 de m inaltime si un relief sculptural, in care s-au imprimat urmele a doua mari glaciatii (Riss si Würm), facandu-se remarcata existenta unei puternice modelari climatice, sub forma de trepte (Platforma de eroziune alpina Borascu, Raul Ses, Gornovita).

Parcul National Retezat s-a infiintat in anul 1935 la initiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Gradinii Botanice din Cluj-Napoca. In prezent parcul are statut de arie naturala protejata de interes national si international, fiind recunoscut ca Rezervatie a Biosferei din anul 1979.

Prin constituirea Parcului National Retezat se urmareste protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic si peisagistic. Parcul este Rezervatie a Biosferei si cuprinde o suprafata de 38.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu. In interiorul sau exista douazeci de varfuri de peste 2000 m si peste 80 de lacuri glaciare, intre care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din tara. Parcul este renumit pentru diversitatea floristica si faunistica, adapostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de pasari, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.

Parcul National Retezat este masivul in care gasesti un relief tipic glaciar, cu vai, lacuri si circuri glaciare, dar si calcare impanzite de chei, pesteri si avene; tot de aici izvorasc multe legende si povesti fascinante despre flacai viteji, domnite suave, haiduci cu mila fata de cei oropsiti, zmei inaripati si ... dinozauri pitici.

2

Necesitatea activitatilor intreprinse in proiect

Aflata in partea sudica a Parcului National Retezat, zona in care vom organiza activitatile ofera o panorama unica asupra crestelor inalte ale Retezatului, Muntelui Oslea, Parangului si Muntiilor Godeanu, zarea deschizandu-se pana spre Muntii Mehedinti.

Prin activitatile derulate in cadrul proiectului vrem sa atragem atentia asupra frumusetii acestei zone, denumita ”Retezatul Mic” si sa aducem in atentia persoanelor ce practica turismul activ, a famililor ce doresc sa se bucure de natura, un loc cu un farmec aparte, cu multiple trasee turistice, de dificultate medie, cu trasee tematice, destinate in special copiilor, cu arii special amenajate pentru practicarea escaladei si a orientarii – sportul padurii.

Modernizarea DN 66A faciliteaza dezvoltarea turismului in aceasta zona, fapt ce se observa prin cresterea numarului de turisti ce strabat cu mijloace auto acest traseu, dar si prin inlesnirea accesului catre diverse puncte de interes.

In acest context, lipsa implementarii conceptului de educatiei ecologica si a promovarii ariilor naturale protejate din proximitate, face ca societatea sa nu manifeste o preocupare adecvata fata de aceasta zona, problemele si importanta sa. Odata cu cresterea numarului de turisti a crescut si pericolul generat de turismul neadecvat, in proximitatea soselelor, ori pe marginea traseelor facile fiind observate uneori diverse deseuri, aruncate de turisti.

Astfel devine necesara o interventie la nivelul educatiei cetatenilor, prin actiuni in genul celor pe care le promoveaza acest proiect. Este nevoie de o schimbare in primul rand in felul de a gandi care sa afecteze ulterior felul de a actiona al oaenilor.

Prin acest proiect dorim ca turistii ce strabat cele doua zona sa inteleaga rolul pe care-l joaca in mentinerea unui mediu natural sanatos, pe care trebuie sa-l respecte prin evitarea ”abandonarii” deseurilor in aceasta zona.

De asemenea, proiectul se adreseaza turistilor pasionati de drumetie si sporturi montane, pe care ii invitam sa descopere farmecul unor trasee montane aparte, in cadrul unei competitii bazate pe fair-play.

Concursurile de orientare, escalada, raid montan si testarea cunostintelor teoretice se vor costitui ca etapa a Campionatului de Turism Sportiv ”Stafeta Muntilor”.

Stafeta Muntilor este competitia de turism sportiv, organizata la nivel national sau international ce are drept scop crearea cadrului organizatoric si competitional in vederea dezvoltarii unor relatii durabile, in baza principiilor eco-turistice-sportive si mediu protective, intre ONG-urile de tineret, turism, sport si ecologie.

Grupul tinta este format din:

* turistii pasionati de drumetie si sporturi montane;

* turistii care strabat DN 66A cu autoturisme.

Cai de acces: 1. Venind din Hateg ( ~ 87,6 km ) * Hateg (DN66) - Petrosani (DN66A) - Vulcan (DN66A) - Lupeni (DN66A) - Uricani (DN66A) - Complexul Turistic Cheile Butii 2. Venind din Petrosani (DN66A) ( ~ 40,4 km ) * Petrosani (DN66) - Vulcan (DN66A) - Lupeni (DN66A) - Uricani (DN66A) - Complexul Turistic Cheile Butii 3. Venind din Voineasa ( ~110 km ) * Voineasa (DN7A) - Petrosani ( DN66 ) - Lupeni (DN66A) - Uricani (DN66A) - Complexul Turistic Cheile Butii 4. Venind din Sebes ( Via Transalpina/DJ106E ) ( ~156 km ) * Sebes (Via Transalpina/DJ106E) - Obarsia Lotrului (DN67C) - Groapa Seaca (DN7A) - Petrosani (DN66) - Vulcan (DN66A) - Lupeni (DN66A) - Uricani (DN66A) - Complexul Turistic Cheile Butii 5. Venind din Novaci ( Via Transalpina/DN67C si DN66A ) ( ~114km ) * Novaci (DN67C) - Ranca (DN67C) - Groapa Seaca (DN7A) - Petrosani (DN66) - Vulcan (DN66A) - Lupeni (DN66A) - Uricani (DN66A) - Complexul Turistic Cheile Butii

3

Despre Asociatia Drumetii Montane

Asociatia Drumetii Montane s-a nascut din dorinta de a face acel CEVA despre care toti vorbim ca trebuie facut, dar niciodata nu intreprindem pasul urmator... s-a nascut pe creasta Parangului, in padurile Valcanului si pe malurile apelor din Retezat, s-a nascut cu speranta ca vom fi raspunsul la intrebarea: CINE?

Plecam la drum lung cu increderea ca vom reusi sa-i educam pe cei de langa noi intr-un spirit verde si cu dorinta de a face cat mai multe actiuni pentru a proteja natura in toate formele sale.

Drumetia montana ne defineste ca stil de viata si ca activitate preferata, pentru ca niciodata nu vom putea descrie bucuria si fiorul ce il simtim cand pornim la drum cu rucsacul in spate.

Asociatia Drumetii Montane este un partener viabil pentru autoritati publice, institutii de invatamant, custozi si administratori ai ariilor naturale protejate, un prieten pentru cei care vor sa participe la actiunile eco-sportiv-turistice, dar si un contestatar aprig al celor care distrug mediul inconjurator.

Juridic, am luat fiinta la data de 19 octombrie 2010 si ne dorim ca in timp, sa completam aceasta prezentare cu actiunile concrete pe care le-am intreprins si cu rezultatele obtinute. Pe toti cei care doresc sa porneasca in drumetii montane, ii asteptam alaturi de noi, sa facem impreuna un pas in natura, pentru natura!

Despre Jnepenii Educatia ecologica a tinerilor si oferirea unor oportunitati de petrecere a timpului liber prin implicarea lor in

activitati sportiv-cultural-ecologice a condus la infiintarea acestui grup denumit, nu intamplator, „ Jnepenii „.

Prezentarea problemei: In prezent tinerii sunt atrasi de o gama vasta de activitati sedentare, cu efecte nocive pe termen mediu si lung.

Jocurile pe calculator, televizorul, frecventarea barurilor si discotecilor, petrecerile sunt doar cateva din principalele indeletniciri ale tinerilor din aceasta perioada.

Datorita lipsei unor activitati educative, adolescentii incep sa consume bauturi alcoolice, droguri, iesirile lor in natura se dovedesc a fi, de cele mai multe ori, daunatoare acesteia, deoarece educatia deficitara pe care tinerii o afiseaza nu include si protejarea mediului inconjurator. In timp toate acestea, precum si lipsa activitatilor sportive vor conduce la vulnerabilitatea tinerilor in fata diferitelor boli.

Prin actiunile propuse de prezentul proiect vom oferi tinerilor o alternativa sanatoasa de petrecere a timpului liber, implicandu-i in actiuni sportiv-cultural-ecologice organizate la nivel national. Totodata se va dezvolta spiritul de echipa si apartenenta la grup, promovandu-se o atitudine de respect fata de mediul inconjurator.

Pentru ca viitorul depinde de felul in care educam tinerii este foarte important ca adolescentii sa inteleaga rolul unui mediu natural, sanatos si al sportului in viata lor.

Obiectivele proiectului: • oferirea unor oportunitati de petrecere a timpului liber prin implicarea tinerilor in actiuni sportiv-cultural-ecologice; • atragerea unui numar cat mai mare de adolescenti in actiuni cu caracter sportiv-cultural-ecologic; • promovarea unei atitudini de respect fata de mediul inconjurator, sensibilizarea tinerilor pentru protectia ecosistemelor si dezvoltarea spiritului ecologic la acestia; • dezvoltarea spiritului de echipa si apartenenta la grup, dezvoltarea • cunoasterea potentialului turistic la Romaniei;

Cazare si campare Tabara de corturi va fi amplasata in interiorul Complexului Turistic Cheile Butii (spatiu privat) iar taxa de campare

este de 10Lei/cort/zi (maxim 4 persoane in cort) si include ( acces la grup sanitar si dus ).

Pentru cei care nu doresc sa stea la cort pot rezerva o camera la Complexul Turistic Cheile Butii. Pentru mai multe

informatii viziteaza site-ul www.cheile-butii.ro . Atentie: rezervarile pentru cazare se fac la complexul hotelier.

4

Despre probele evenimentului

a) Proba de Raid Montan Este o proba de cunoastere a mediului inconjurator sau sportiva in functie de categoria la care doriti sa

participati. Generalitati Traseul de raid montan va fi calculat astfel incat sa poata fi parcurs in maxim 8 ore de catre categoriile JUNIORI,

OPEN, FEMININ, VETERANI si ELITE. Pentru categoria COPII si Family traseul va avea un grad de dificultate mai mic si va trebui sa poata fi parcurs in

maxim 4-5 ore. Echipajul va avea obligatoriu 3 membrii. Pentru categoria COPII, se permite ca echipajul sa fie insotit de un

indrumator nominalizat initial. Abandonul unuia dintre membrii duce automat la abandonul intregului echipaj.

Tehnica Echipamentul idividual obligatoriu este compus din: incaltaminte de munte cu talpa profilata si aderenta,

lanterna, fluier si imbracaminte de ploaie. Echipamentul de echipa obligatoriu este compus din: rucsac de tura, bidon de apa, busola, sursa de foc, trusa de

prim ajutor (recomandabil sa contina: fasa sterila, comprese sterile, plasturi cu rivanol, fasa elastica, dezinfectant, apa oxigenata, penseta, lama bisturiu, folie supravietuire).

Intre posturile cu arbitru (PA) se vor da timpi intermediari. Pe traseu vor fi montate posturi fara arbitru (PFA). Suma tuturor PFA de pe traseu nu poate fi mai mare de 1.000

puncte. Posturile fara arbitru pot fi prevazute cu sistem suplimentar de identificare, respectiv stampila sau perforator

b) Despre Proba de Cunistinte Turistice Proba va consta in 1 - 20 intrebari grila cu un singur raspuns corect si/sau 1 – 20 poze cu obiective turistice din

tara tot cu 3 variante de raspuns. Timpul alocat probei este de 5 minute. Bibliografia va cuprinde date referitoare la zona de concurs, patrimoniul geografic, istoric, cultural si de mediu si

imaginile din care vor fi selectate pozele pentru concurs, insotite de raspunsurile corecte. Intrebarile vor fi descarcate de catre dumneavoastra de pe site-ul www.festival.drumetiimontane.ro sectiunea

Cunostinte Turistice, aflata in partea stanga in meniu.

c) Proba de escalada Proba se desfasura pe pereti naturali (calcar, conglomerat, granit, etc.), structuri artificiale (speciale) sau folosind

arbori cu un diametru minim de 200 mm la punctul de fixare a corzii si fara a fi uscati. In situatia in care escalada nu este posibila, se va proceda la proba de urcare pe coarda sau de indemanare in

executarea nodurilor de baza din alpinism. Noduri propuse:

Nodul "8 prin urmarire" si 8 simplu - nod folosit la

legarea corzii de ham

Nodul pentru legarea a doua corzi – pescaresc

Nodul Semi-Cabestan + Nod de asigurare

Nodul Cabestan – nod sigur pentru asigurare

Nodul Prusik

5

d) Proba de orientare

Mai intai a trebui sa cunostem foarte bine busola: 1. CORPUL BUSOLEI 2. CAPSULA 3. ACUL BUSOLEI 4 A. - DIRECTIA DE ALERGARE 4 B. - GRADATII 4 C. - LINIE 4 D. – GRADELE BUSOLEI 5. GRADATII MAGNETICE IN 360 GRADE 6. LINIE FIXA PENTRU GRADE

Concurentii vor folosi o busola si o harta de orientare detaliata ca singur ajutor in incercarea lor. Sa stii unde te afli la fiecare moment este secretul parcurgerii intregului traseu cu succes, dar esentiala este priceperea de a citi harta corect.

Dupa ce a luat startul concurentul se va deplasa rapid spre primul POST DE CONTROL. La fiecare POST DE CONTROL concurentul verifica daca codul de pe harta si cel de pe post coincid. Posturile de control trebuie sa fie gasite in ordine: un concurent care ajunge din intamplare la POSTUL DE CONTROL NR. 3 in timp ce il cauta pe al 2-lea, nu trebuie sa-l “ia” inainte de a-l fi gasit pe al doilea.

Dupa ce ati luat toate POSTURILE DE CONTROL concurentul alearga pe un culuar drept care sosire.

CITIREA HARTII Harta de orientare iti ofera informatiile cele mai importante pentru o orientare de success si alegere corecta a

rutei – topografia terenului si vegetatiei zonei respective. O buna citire a hartii este o conditie esentiala a orientarii. Pentru desenarea hartilor sunt folosite 5 culori si multiple simboluri (semen conventionale) care sa reprezinte diferite trasaturi (repere) ale terenului.

Negru – este folosit pentru poteci, sosele, detalii de piatra si cladiri; Maro – pentru nivelment si contururi (dealuri, dune, vai si depresiuni ); Galben – pentru campii, spatii deschise si semideschise; Verde – pentru a reperzenta vegetatia densa; Alb – pentru padure alergabila 100%; Albastru – apele ( helestee, rauri ).

Detalii privind utilizarea busolei si a hartii: OBTINEREA UNEI DIRECTII DE MERS CU AJUTORUL BUSOLEI DE TIP SPORT. Cel mai precis unghi de mars intre

doua puncte se obtine in cartografie cu ajutorul busolelor tip Bezard si a celor moderne derivate din ea. In practica orientarii sportive pentru obtinerea unei directii suficient de precisa pentru o navigare corecta cu harta pe teren, se folosesc busolele de tip Sport (Silva, Recta, Suunto).

Iata cum se procedeaza cu o busola de tip Sport. Se aplica busola (a carei placa de baza este transparenta) peste harta, cu una dintre cele doua margini lungi (indiferent care cea din dreapta sau din stanga) dealungul liniei care uneste cele doua puncte intre care dorim sa ne deplasam. Poate sa fie linia rosie care uneste cercurile a 2 posturi de control (vezi foto 1 linia dintre posturile 3 si 4), poate fi o poteca sau defrisare dealungul careia dorim sa mergem, sau poate sa fie pur si simplu o linie imaginara dintre punctul unde suntem in acel moment si punctul la care dorim sa ajungem. In etapa urmatoare (vezi foto 2), cu busola tinuta aplicata bine pe harta, ca sa nu se miste, ne rotim pana cand liniile de pe busola, care reprezinta axa Nord-Sud, se suprapun peste liniile de Nord ale hartii peste care este tinuta busola. Foarte mare atentie ca Nordul acului magnetic sa fie indreptat spre Nordul hartii folosite. Au fost nenumarate cazuri in care Nordul acului magnetic a fost orientat spre Sudul hartii si sportivul a plecat din postul de control cu 180 de grade invers fata de directia care trebuia sa o urmeze. Deasemenea foarte frecvent in cursul deplasarii pe teren pe directia dorita, se pot produce mici deplasari ale capsulei busolei, ceace duce iarasi la greseli de unghi de mars. Toate aceste mici greseli, la care se adauga inevitabile miscari ale acului magnetic in cursul alergarii, insumate duc la devieri importante la capatul vizei. O deviere de numai 1 grad la capatul unei vize de peste 500 metri duce la o eroare de aproape 50 de metri la capatul vizei. Se recomanda sportivilor incepatori si chiar celor mai avansati, ca pe distante mai mari sa se faca mici opriri pentru refacerea masurarii unghiului de mars de pe harta si pentru oprirea din miscare a acului magnetic si luarea unei directii precise. O buna tehnica este acea ca dupa fiecare mica oprire sau chiar de la plecarea pe directie, sa se tinteasca la capatul vizei intr-un obiect de pe teren, deplasarea pana la acel obiect si apoi o noua scurta oprire cu reverificarea orientarii acului magnetic spre Nordul busolei folosite.

6

7

Descriere Raid Montan (drumetie) Categoria Family / Copii

Durata traseului: 240min Grad de dificultate: incepator

START – Complexul Turistic Cheile Butii Lasam in stanga terenurile de sport, traversam un podet, iar in partea dreapta gasim poteca marcata cu simbolurile banda albastra si cruce rosie;

Min. 03 – Incepem urcusul pe poteca; urcus sustinut; Min. 23 – Traseul intersecteaza o poteca, nemarcata ce merge catre stanga;

Continuam pe traseul marcat, in partea dreapta – marcaj pe copac. La trei minute de aceasta intersectie, daca mergem pe poteca nemarcata ajungem la un punct de BELVEDERE! Priveliste deosebita asupra taberei! Pentru a atinge acest punct, am acordat concurentilor un bonus de 15 minute;

Min. 48 – Ajungem in poiana; urmeaza traversarea unui palc de copaci; Min. 63 – Intersectie cu drumul forestier. Vom merge pe drumul forestier in partea dreapta; Min. 72 – Intersectam un drum forestier si vom merge pe acesta, in stanga. Trecem printr-o poiana larga,

depasim mai multe conace, apoi coboram urmand drumul; Min. 108 – Dupa ce traversam podul, pe partea dreapta intalnim o cascada si izvor amenajat; Min. 120 – Am ajuns in postul cu arbitru. Admiram cascada si vizam fisa de concurs!

O parte a traseului de intoarcere este comuna cu cea parcursa la sosire. Vom urma aceeasi cale pana la intersectia drumurilor forestiere (punctul mentionat la minutul 72);

Min. 172 – Ne aflam la o bifurcatie a drumului forestier. Mergem pe drumul din stanga, urmand marcajele cruce rosie si banda albastra. In spate se deschide panorama Piule-Plesa!

Min. 218 – Intersectam DN66A. Mergem in dreapta catre Complexul Turistic Cheile Butii; Min. 225 – Intersectam drumul forestier ce merge catre tabara, pe care il vom urma; Min. 240 - SOSIRE! Complexul Turistic Cheile Butii! Va rugam sa validati fisa de concurs si sa va pregatiti pentru

proba de orientare! FELICITARI!

8

Descriere Raid Montan (drumetie) categoria Juniori / Feminin / Open si Veterani

Durata traseului: 480min Grad de dificultate: mediu

START - Complexul Turistic Cheile Butii Lasam in stanga terenurile de sport, traversam un podet, iar in partea dreapta gasim poteca marcata cu

simbolurile banda albastra si cruce rosie; Min. 01 - incepem urcusul pe poteca; urcus sustinut; Min. 14 - traseul intersecteaza o poteca (neclara), nemarcata ce merge catre stanga. Continuam pe traseul

marcat, in partea dreapta - marcaj pe copac; Min. 22 - ajungem in poiana; urmeaza traversarea unui palc de copaci; Min. 25 - La fanete! Respiram in voie, primul urcus a trecut! Min. 30 - Intersectie cu drumul forestier ce ne insoteste spre cabana Buta. Min. 60 - Traversam un pod de beton. La 15 - 20 m de pod, pe partea dreapta a drumului, in aval, se afla un izvor. Min. 90 - Intalnim o cascada formata in albia paraului Buta; Min. 120 - Ne aflam in zona ”La Beciuri”. Intalnim un indicator ce arata ca mai sunt 45 de minute pana la cabana

Buta. Min. 138 - Ne aflam la o bifurcatie a drumului forestier. Mergem pe drumul din stanga, urmand marcajele cruce

rosie si banda albastra. In spate se deschide panorama Piule-Plesa! Min. 145 - Traversam apa pe un podet de barne. Incepe urcusul pe poteca. Min. 160 - Reintalnim drumul forestier si il urmam in urcus domol; Min. 163 - Urcusul devine accentuat! Min. 165 - Cabana Buta! POZE! De la cabana vom urca in partea dreapta urmand marcajele cruce rosie si banda

albastra. Min. 175 - Intalnim indicatorul ce ne arata directia catre locul de campare SALVAMONT. Din acest punct vom

merge in dreapta, in urcus, marcajul aflandu-se pe un brad; Min. 194 - Incepe o portiune de urcus accentuat! Min. 210 - Atingem saua plaiul Mic si intlnim marcajul banda rosie pe care il vom urma in Stanga, catre Varful

Piatra Iorgovanului. Panorama deosebita! PAUZA!!! Min. 230 - ATENTIE! Poteca vireaza stanga in jnepenis. Urmariti stalpul de marcaj si sageata ce indica directia,

inscriptionata pe o piatra, langa jnepenis. Min. 236 - Intalnim marcajul triunghi albastru pe pietre; Min. 244 - Coboram la firul vaii, urmand marcajul catre stanga. Dupa ce traversam apa, pe o stanca este vizibil

marcajul banda rosie. Min. 288 - Incepe urcusul catre Varful Albele, situat in zona din dreapta potecii. Marcaj triunghi albastru si

banda rosie. Min. 315 - Ajungem pe un platou. Punct de belvedere: Parang si Oslea. In dreapta se afla Vf. Albele, 2013 m,

catre care vom urca direct, fara marcaj. Min. 325 - Atingem Vf Albele! Coboram in poteca marcata cu bada rosie si ne indreptam catre Varful Piatra

Iorgovanului. Min. 355 - Incepem urcusul catre saua Stanuletii Mici; Min. 363 - Ajungem in sa! Intalnim marcajul triunghi rosu si urcam catre Varful Piatra Iorgovanului; Min. 370 - FELICITARI! In data de 02 august 2014 ati atins Varful Piatra Iorgovanului, 2014 m! Min. 375 - Saua Stanuletii Mici Urmand marcajul triunghi rosu mergem in dreapta, prin jnepenis! Min. 415 - Intram in padurea de conifere; Min. 435 - Ajungem intr-o padure uscata; Min. 480 - SOSIRE! Campusel! Va rugam sa va pregatiti pentru probele orientare si escalada!

9

Descriere Raid Montan categoria Elite

Durata traseului: 390 min Grad de dificultate: mediu

START – Complexul Turistic Cheile Butii

Lasam in stanga terenurile de sport, traversam un podet, iar in partea dreapta gasim poteca marcata cu simbolurile banda albastra si cruce rosie;

Min. 01 – incepem urcusul pe poteca; urcus sustinut; Min. 11 – traseul intersecteaza o poteca (neclara), nemarcata ce merge catre stanga. Continuam pe traseul

marcat, in partea dreapta – marcaj pe copac; Min. 17 – ajungem in poiana; urmeaza traversarea unui palc de copaci; Min. 19 – La fanete! Respiram in voie, primul urcus a trecut! Min. 21 – Intersectie cu drumul forestier ce ne insoteste spre cabana Buta. Min. 48 – Traversam un pod de beton. La 15 – 20 m de pod, pe partea dreapta a drumului,in aval, se afla un

izvor. Min. 72 – Intalnim o cascada formata in albia paraului Buta; Min. 99 – Ne aflam in zona ”La Beciuri”. Intalnim un indicator ce arata ca mai sunt 45 de minute pana la cabana

Buta. Min. 114 – Ne aflam la o bifurcatie a drumului forestier. Mergem pe drumul din stanga, urmand marcajele cruce

rosie si banda albastra. In spate se deschide panorama Piule-Plesa! Min. 117 – Traversam apa pe un podet de barne. Incepe urcusul pe poteca. Min. 129 – Reintalnim drumul forestier si il urmam in urcus domol; Min. 131 – Urcusul devine accentuat! Min. 134 – Cabana Buta! POZE! De la cabana vom urca in partea dreapta urmand marcajele cruce rosie si banda

albastra. Min. 138 – Intalnim indicatorul ce ne arata directia catre locul de campare SALVAMONT. Din acest punct vom

merge in dreapta, in urcus, marcajul aflandu-se pe un brad; Min. 151 – Incepe o portiune de urcus accentuat! Min. 175 – Atingem saua plaiul Mic si intlnim marcajul banda rosie pe care il vom urma in Stanga, catre Varful

Piatra Iorgovanului. Panorama deosebita! PAUZA!!! Min. 190 – ATENTIE! Poteca vireaza stanga in jnepenis. Urmariti stalpul de marcaj si sageata ce indica directia,

inscriptionata pe o piatra, langa jnepenis. Min. 193 – Intalnim marcajul triunghi albastru pe pietre; Min. 200 – Coboram la firul vaii, urmand marcajul catre stanga. Dupa ce traversam apa, pe o stanca este vizibil

marcajul banda rosie.

Min. 238 – Incepe urcusul catre Varful Albele, situat in zona din dreapta potecii. Marcaj triunghi albastru si banda rosie.

Min. 262 – Ajungem pe un platou. Punct de belvedere: Parang si Oslea. In dreapta se afla Vf. Albele, 2013 m, catre care vom urca direct, fara marcaj.

Min. 268 – Atingem Vf Albele! Coboram in poteca marcata cu bada rosie si ne indreptam catre Varful Piatra Iorgovanului.

Min. 292 – Incepem urcusul catre saua Stanuletii Mici; Min. 296 – Ajungem in sa! Intalnim marcajul triunghi rosu si urcam catre Varful Piatra Iorgovanului; Min. 300 – FELICITARI! In data de 02 august 2014 ati atins Varful Piatra Iorgovanului, 2014 m! Min. 305 – Saua Stanuletii Mici Urmand marcajul triunghi rosu mergem in dreapta, prin jnepenis! Min. 335 – Intram in padurea de conifere; Min. 350 – Ajungem intr-o padure uscata; Min 390 – SOSIRE! Campusel! Va rugam sa va pregatiti pentru probele orientare si escalada!

10

Participarea in cadrul evenimentului In cadul acestui eveniment exista mai multe tipuri de participati: cei care doresc sa faca o simpla drumetie, cei

care doresc sa alerge (experimentati ) si persoanele care doresc sa ii sustina pe concurenti. Daca doresti un rol de concurent in cadrul acestui eveniment, tot ceea ce trebuie sa faci este sa iti formezi o

echipa formata din 3 persoane, in functie de categorie. Site-ul Oficial: www.festival.drumetiimontane.ro EXPLICATII COMPLETARE FORMULAR DE INREGISTRARE ONLINE: (toate datele introduse in cadrul acestui formular sunt confidentiale, dupa completarea formularului de inscriere

se va genera o declaratie pe propria raspundere cu datele concurentilor si un cod de identificare cu care veti participa in cadrul concursului – vezi ANEXA 1 si ANEXA 2)

Pentru categoriile: OPEN/JUNIORI/ELITE/FAMILY/VETERANI/FEMININ procedam astfel: 1) Se acceseaza site-ul www.festival.drumetiimontane.ro si facem click pe INSCRIERI ONLINE dupa care alegem

categoria dorita (OPEN , JUNIORI , ELITE, FEMININ, VETERANI ), unde vom completa campurile urmatoare: 2) Numele Echipei ( numele dorit al echipei ) 3) Telefon (telefonul capitanului ) 4) Email ( o adresa de email la care se va trimite automat declaratia completata ulterior ) 5) Datele de identificare ale capitanului 6) Nume/Prenume ( numele si prenumele ) 7) Varsta ( se alege varsta ) 8) CI/BI Serie/Numar (exemplu: TX 832234 9) Emitent CI/BI (exemplu: Politia Sector 3, Bucuresti ) 10) Domiciliat(a) in Localitatea ( domiciliul capitanului ) 11) Judetul 12) Datele de identificare ale Concurentului 2 si Concurentului 3 sunt la fel ca ale capitanului si se vor completa

cu datele concurentilor. 13) Apasam butonul TRIMITE Pentru categoriile: COPII procedam astfel: 1) Se acceseaza site-ul www.festival.drumetiimontane.ro si facem click pe INSCRIERI ONLINE dupa care alegem

categoria COPII si completam campurile urmatoare: 2) Numele Echipei ( numele dorit al echipei ) 3) Telefon (telefonul capitanului ) 4) Email ( o adresa de email la care se va trimite automat declaratia completata ulterior ) 5) Datele insotitorului (persoana adulta): 6) Nume/Prenume ( numele si prenumele insotitorului) 7) Data Nasterii ( data nasterii a insotitorului ) 8) Serie Buletin/Numar (exemplu: TX 832234 ) 9) Buletinul este emis de (exemplu: Politia Sector 3, Bucuresti ) 10) Domiciliat(a) in Localitatea ( domiciliul capitanului ) 11) Judetul 12) Datele de identificare Concurent 1 , 2 , 3: 13) Nume / Prenume 14) Varsta 15) Domiciliat(a) in Localitatea 16) Apasam butonul TRIMITE

11

Bibliografia concursului Muntii Retezat - bijuteria arcului carpatic se intind pe o suprafata de peste 38.138 ha. Cine a fost vreodata aici nu va uita cu siguranta varfurile semete, salbaticia, cantitatea imensa de lespezi ce invelesc chiar si cele mai inalte varfuri, lacurile

sclipitoare si nenumaratele specii de plante si animale rare, care isi au aici ultimul salas.

PUTINA ISTORIE Inainte de Reforma Agrara din 1922, pe parte din Masivul Retezat exista un fond de vanatoare al Casei Majestatii Sale Regele, administrat de Directia Vanatorilor Regale, aflat in proprietatea indiviza a Statului Roman si a familiei grofului Kendeffy. In 1923 cea mai mare parte a golului alpin se atribuie in mod definitiv, prin Reforma Agrara, in urma exproprierii, unor sate/comune, cu drept de folosire pentru pasunat, cu anumite restrictii, stabilite la infiintarea PNR in 1935. Administrator al acestor pasuni a fost numit Consilieratul Agricol al Judetului Hunedoara, in baza instructiunilor primite de la Directia Islazurilor Pendinte din Ministerul Agriculturii. In 1927, printr-un Procesul verbal din 17 iulie, Consilieratul Agricol al Judetului Hunedoara preda Muzeului Botanic Cluj cca 1500-1800 iugare in zona Arades, Zanoguta pentru includere in Parcul National Retezat. Nu se cunoaste localizarea exacta a acestei suprafete.

Din 1931 Casa Autonoma a Padurilor Statului (CAPS) a preluat in administrare fondul forestier, pana atunci proprietate indiviza a Statului Roman si a familiei Kendeffy. In anul 1935 se declara Parcul National Retezat pe 100 km2. In 1947, prin Legea pentru apararea patrimoniului forestier, padurile sunt trecute in proprietate de stat, fapt confirmat prin nationalizarea din 1948. In 1955 se constituie Rezervatia Stiintifica Gemenele – Tau Negru, pe o suprafata de 1840 ha. In 1955 Comisia Monumentelor Naturii impreuna cu Directia Agricola Hunedoara stabilesc zonele de interdictie totala pentru pasunat. Inainte de infiintarea Parcului National Retezat (1935), zona era rezervatie de vanatoare pentru capre negre apartinand Casei Majestatii Sale Regelui, fiind administrat de Directia Vanatorilor Regale, "care si-a luat angajamentul celei mai mari ocrotiri." Proprietarii au populat lacul Zanoaga si Raul Mare cu pastrav inca inainte de infiintarea Parcului. Practica popularii unor lacuri alpine si a unor cursuri de apa cu pastrav a fost continuata si de administratorii terenurilor de vanatoare dupa 1948, respectiv ocoalele silvice. La inceputul secolulul XX exista tendinta de a reduce efectivele de ovine, de cca 30.000 exemplare anual, care pasunau in zona alpina. Pasunatul cu ovine era interzis in zona lacurilor, incercandu-se astfel sa se protejeze zonele preferate de capra neagra. Tot la inceputul secolului se experimenteza pentru prima oara pasunatul cu vite mari, incepand cu pasunea Slavei. Pe suprafata declarata Parc National pasunatul a fost permis doar "pentru vitele cornute si caii proprietarilor acelor teritorii, cu excluderea totala a oilor si excluzand orice introducere cu chirie a vitelor apartinand altor comune decat cele de la poalele Retezatului, improprietarite in Retezat, ori altor persoane, decat proprietarilor actuali", asa cum se arata in Procesul verbal de constituire a Parcului. In perioada 1986 – 1990 pasunile alpine sunt administrate de ocoalele silvice. In aceasta perioada se elaboreaza amenajamentele silvo-pastorale, in baza carora se reglementeaza pasunatul. Dupa 1990 pasunile sunt preluate din nou de consiliile locale, iar pe majoritatea pasunilor nu au mai fost respectate prevederile amenajamentelor silvo-pastorale. Pasunile se subinchiriau de catre administratorii lor altora decat proprietarii de drept. Administratorii pasunilor nu aveau posibilitatea de a exercita un control eficient al activitatilor de pasunat, ceea ce a dus adesea la suprapasunat. La inceputul secolului pe Valea Lapusnicului Mare s-au efectuat exploatari de masa lemnoasa, bustenii fiind evacuati prin plutarit. Gospodarirea padurilor aflate in afara zonei incluse in 1935 in Parcul National, dar care dupa 1990 au fost incluse in suprafata Parcului, s-a facut in conformitate cu normele silvice in vigoare in perioada respectiva. Turismul s-a practicat in Masivul Retezat inca din anii 1930, dupa cum o dovedeste si harta elaborata de Touring-Clubul Romaniei in anul 1936, pe care este figurata Casa Pietrele, aflata in proprietatea Clubului si avand rol de cabana turistica.

GEOLOGIE Prin intinderea sa, Parcul National Retezat se suprapune structurilor geologice care alcatuiesc grupa muntilor Retezat – Godeanu. Din nucleul central al acestora se desprinde radiar, spre nord, Masivul Retezat, bine individualizat datorita incadrarii lui intre depresiunile tectonice Petrosani si Hateg. El formeaza o “imensa fereastra tectonica” unde apare la zi autohtonul danubian flancat de cristalinul getic de tip "Sebes – Lotru”. Caracteristica principala a Muntilor Retezat este data de prezenta a doua mari blocuri de roci eruptive care se desfasoara pe directiile de curgere ale Lapusnicului Mare si Raului Barbat: spre nord masivul granodioritic de tip

12

Retezat,care se desfasoara pe o lungime de peste 40 km si o latime de cca.20 km, si masivul granodioritic de Buta, care apare in sudul culoarului de vale Lapusnic – Barbat si cade sub depozitele jurasice ale Retezatului Mic. Intre cele doua blocuri este cuprinsa o fasie de sisturi cristaline, apartinand autohtonului danubian, cu sisturi cuartitice, micasisturi filitoase si sisturi clorito-amfibolice. O alta fasie de sisturi cristaline aferente domeniului danubian se intinde la nord-vest de blocul granitic nordic. Masa cristalina face corp comun cu intruziunile eruptive. Sedimentarul este reprezentat prin cateva petece geologice paleozoice si mezozoice, (in special calcare din Jurasic Superior si Cretacic Inferior), apartinand cuverturii autohtonului, si se afla catre periferia estica a Retezatului (Culmea Tulisa) si in sud-sud vest (Retezatul Mic). Cristalinul panzei getice nu apare decat pe latura nordica a muntilor, patrunzand mai departe sub sedimentarul depresiunilor Hateg si Petrosani.

GEOMORFOLOGIE Parcul National Retezat dispune de o mare diversitate a formelor, ceea ce confera peisajului o spectaculozitate aparte. Relieful este modelat in principal in conformitate cu structura geologica si cu caracteristicile substratului litologic. * Liniile majore ale reliefului reflecta concordanta cu structura, atat ca orientare, cat si ca morfologie. Cele doua blocuri granodioritice corespund, in general, celor doua culmi principale: ¤ in nord - Culmea Peleaga - compusa din Zlata (2142 m), Sesele Mari (2324m), Judele (2389m), Bucura (2432m), Peleaga (2509m), Papusa (2508m) si Baleia (1498m); ¤ in sud - Culmea Buta, peste culoarul vailor Lapusnicu Mare si Rau Barbat, compusa din: Piatra Iorgovanului (2014m), Buta (1977m), Dragsanu (2076m) si Varfu Custurii (2453m). ¤ cele doua culmi principale sunt legate intre ele de o adevarata punte, Custura Papusii, cele trei culmi formand o „litera H”. Din aceste doua culmi principale pleaca lateral o serie de inaltimi secundare: ¤ spre nord, spre rama Hategului, crestele Retezat, Pietrele, Prislop etc. ¤ spre sud, catre valea Lapusnicului Mare se desprinde complexul de culmi Slaveiul ¤ spre sud-vest complexul orografic Piule (Retezatul Mic), cu un aspect de tranzitie intre Muntii Retezat si Godeanu. Caracteristicile substratului litologic reprezinta un element de baza in conturarea caracterelor reliefului din parc.

Masivele granitoide Retezat,Buta sau Muntele Mic (adevarati pivoti modelati printr-o denudatie indelungata), apartinand domeniului danubian, au forma de corpuri eliptice, alungite uneori pe zeci de kilometri. ¤ rocile granitoide, foarte sensibile la schimbarile climatice, prezinta scoarte vechi de alterare cu aspect de «mari de pietre», iar interfluviile au aspect de creste zimtate, turnuri si colti, sub care se desfasoara abrupturi ametitoare. ¤ rocile sedimentare din masivele Tulisa si Retezatu Mic sunt predominant calcaroase. Acestea, fiind roci solubile, au dat nastere in partea sudica a Parcului National Retezat unui peisaj surprinzator prin varietatea formelor:

- vai cu sectoare de chei inguste (Cheile Butii, Cheile Scocului, Cheile Scorotei etc.), - platouri cu lapiezuri de diferite forme si in toate fazele de evolutie, - vai carstice oarbe (Jiul de Vest in sectorul Dalmei cu Brazi), - doline mici, si chiar un circ glaciar dezvoltat in calcar dolomitic (singurul de acest fel din Romania). - endocarstul este la fel de bine reprezentat in parc, prin numeroasele cavitati (aproximativ 200 de pesteri si

avene) din bazinele Lapusnicului Mare Soarbele, Jara, Scorota, versantul stang al Jiului de Vest, in amonte de Campu lui Neag.

- pesterile sunt bogat concretionate (peste 80% din formatiunile carstice cunoscute se intalnesc aici) si adapostesc o fauna cavernicola variata, de un real interes stiintific.

Pe aceasta baza petrografica, in «lumea» de custuri si inseuari ale Retezatului se pastreaza cele mai reprezentative forme de relief generat de modificarile climatice, relictele glaciatiunii cuaternare din Carpati: ¤ circurile glaciare, simple sau asociate, imbucate sau suspendate, cu cele 58 de lacuri glaciare permanente, situate intre 1700-2300m altitudine ¤ vaile glaciare pe care ghetarii coborau pana la 1300m, cu lungimi intre 3 si 8 km, uneori ajungand la lungimi de peste 10 km (valea Lapusnicului Mare este cea mai reprezentativa). ¤ custurile ce se interpun intre circuri - custura principala, dezvoltata de la vest la est, intre Vf. Zlata si Vf. Lazarului, insumeaza cca 18 km ¤ rocile striate (spinari de berbec), ¤ morenele - pe valea Soarbele se afla cea mai tipica morena din Carpatii Meridionali.

Mai jos se regasesc forme de relief periglaciar: campuri intinse de grohotisuri, torenti de pietre, nise, terasete de solifluxiune, potcoave nivale.

Vaile au o mare densitate (peste 0,7 km/kmp), creand o fragmentare orizontala apreciabila a reliefului. Din cauza pantelor abrupte, caderile masive de apa pot provoca alunecari de teren. In august 1999, o ploaie

exceptionala a produs modificari morfologice majore pe majoritatea vailor din Masivul Retezat. Se estimeaza ca asemenea fenomene naturale se produc destul de frecvent (o data la 80-100 de ani).

Energia de relief si geodeclivitatea (valoarea unghiului de panta atinge frecvent 60 grade), dispozitia culmilor principale sub forma unui evantai deschis, expozitia versantilor, depresiunile limitrofe si culoarele de vale, sunt doar cateva din elementele furnizoare de frumusete pentru Parcul National din Retezat. Cele mai reprezentative forme se afla in centrul parcului.

13

HIDROLOGIA Conditiile tectonice, litologice si morfologice ale Muntilor Retezat, corelate cu pozitia culmilor fata de advectia

maselor de aer oceanic, fac ca acest masiv sa fie zona cu cea mai ridicata umiditate si scurgere din Carpatii romanesti. Reteaua hidrografica bogata se dreneaza in doua directii:

spre nord, catre raul Strei (bazinul hidrografic Mures), care capteaza toate apele din vestul, nordul, centrul si nord-estul masivului

spre sud, catre Jiul de Vest ( bazinul hidrografic Jiul Romanesc).

Densitatea retelei de rauri este mai ridicata in bazinul hidrografic al Streiului (0.8- 1.0 km/kmp) decat in cel al Jiului (0.7- 0.8 km/kmp). Pe trepte de altitudine se observa faptul ca densitatea maxima corespunde etajului subalpin iar minima – celui alpin.

Valorile scurgerii medii specifice cresc cu altitudinea: de la 14.3 l/s/kmp intre 600–800 m, la peste 40 l/s/kmp la altitudini mai mari de 2400 m. In timpul anului scurgerea maxima se inregistreaza, de obicei, in lunile mai - iunie ca urmare a topirii zapezilor si a precipitatiilor abundente. Scurgerea minima se produce in lunile de iarna, cand temperaturile foarte scazute si precipitatiile reduse nu ofera conditii optime de intretinere a procesului scurgerii. Regimul de scurgere de iarna este stabil, iar scurgerea de vara o depaseste de doua ori pe cea de iarna.

Temperatura medie anuala a apei raurilor scade cu cresterea altitudinii, fiind in jur de 4°C la 1600 m si cca 2°C la 2200m. Temperaturile maxime ale apei raurilor apar in intervalul iulie- august (12 °C pana la 22°C), iar cele minime in intervalul decembrie-martie (de la –2°C la 0°C).

Cel mai important curs de apa este Lapusnicul Mare, cu un debit mediu anual de 12.9 mc/s. Cascadele sunt frecvente pe toate paraiele din Parc.

Un loc deosebit in caracterizarea hidrologica a parcului il constituie lacurile naturale relicte. Acestea isi datoreaza geneza conditiilor optime ale acumularii si transformarii zapezilor in ghetari la altitudini de peste 1700 m in Pleistocenul Superior. Aproximativ 38% din lacurile glaciare ale Romaniei se afla in Parcul National Retezat. Cantonate in poala caldarilor, etajate in trepte, insirate, grupate in complexe sau izolate, ele constituie o atractie de prim ordin, atat pentru turisti, cat si pentru oamenii de stiinta care poposesc pe aceste meleaguri.

Elementele morfometrice ale lacurilor oscileaza in limite largi, unele dintre ele batand recordurile din tara: Bucura - cel mai intins lac glaciar, Zanoaga - cel mai adanc. Suprafata lacurilor se mentine intre 300 m2 (Stanisoara I) si 88612 m2 (Bucura), iar adancimea maxima intre 0.3 m (Stanisoara I si II) si 29 m (Zanoaga). Volumul lacurilor variaza intre 90.3 m3 (Galesul II) si 693.152 m3 (Zanoaga).

Desi au suprafata si volum relativ mici, lacurile glaciare joaca un rol deosebit in regularizarea naturala a scurgerii raurilor din Muntii Retezat. In intregul masiv exista 58 lacuri glaciare permanente, aflate intre 1700 si 2300 m. Unele surse bibliografice indica prezenta a peste 80 de lacuri glaciare, luandu-se in considerare, probabil, si cele temporare.

Ca urmare a interventiilor antropice din secolul al XX-lea, regularizarea scurgerii raurilor a inceput sa fie controlata si prin lacurile de baraj (artificiale), amenajate pe Rau Mare. Din anul 1974 s-a inceput construirea barajului de acumulare de la Gura Apei, la confluenta raurilor Lapusnicul Mare, Lapusnicul Mic si Raul Ses, care s-a terminat in anul 2004. Pentru completarea volumului de apa din baraj s-au facut doua canale subterane de aductiune de pe raurile Rausor si Nucsoara. Amenajarile hidrotehnice, in special absenta apei pe albia Raului Mare pe o portiune de cateva sute de metri, in aval de barajul Gura Apei, au provocat modificari ecologice, studiate doar in mica masura, in principal pe Valea Raului Mare.

Mlastinile apar frecvent in parc la marginea unor izvoare, paraie alpine sau in urma colmatarii partiale a unor lacuri glaciare (valea glaciara Judele, Taul Negru, lacurile Lia, Bucura,Taul Rasucit). Acestea constituie areale propice de dezvoltare a speciilor iubitoare de apa.

Apele subterane de mica adancime (ape freatice) sunt cantonate mai ales in scoarta de alterare de la baza grohotisurilor (unde se gasesc rezerve insemnate de apa) si in arealele cu depozite calcaroase din bazinul superior al Jiului de Vest.

SOLURI In functie de altitudine si de structura rocilor, in Retezat exista o mare varietate de soluri, cu soluri acide in

partea cristalina si soluri alcaline in zona calcaroasa. Amenajamentele silvice si cele silvo-pastorale identifica 11 tipuri genetice de sol. Tipurile specifice de sol din

Parcul National Retezat sunt: sol brun acid si brun feriiluvial, rendzina, sol brun eumezobazic, sol humicosilicatic, litosol, podzoluri si podzoluri turboase, etc. Podzolul este tipul genetic cel mai frecvent, atat in golurile alpine, cat si in paduri. Solurile brune acide si brune eumezobazice au frecventa mai mare in paduri.

Flora si comunitati de plante Retezatul este renumit prin diversitatea floristica, adapostind aproape 1190 specii de plante superioare din cele

peste 3450 cunoscute in Romania. Existenta aici a mai bine de o treime din flora Romaniei este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc National. La acestea se adauga un numar aproximativ egal de specii inferioare.

Din aceste motive interesul botanistilor pentru flora Retezatului incepe destul de devreme, in a doua jumatate a secolului XVIII. Lucrari reprezentative pentru zona apar insa mai tarziu, contributii deosebite aducand Borza (1934), Nyarady (1958) care a publicat ”Flora si vegetatia Muntilor Retezat”, Csuros et al. (1956).

14

Foarte importanti pentru conservarea plantelor din Retezat sunt cei peste 90 de taxoni endemici din totalul de 127-400 taxoni endemici acceptati de diferiti autori pentru Romania. Prima planta endemica semnalata, in ordine cronologica in PNR, este flamanzica (Draba dorneri) descoperita in 1858 de catre Heuffel.

O mare importanta o au si cele 130 de plante rare sau vulnerabile din „Lista rosie a plantelor superioare din Romania” publicata in 1994 (Oltean et al).

In OM 776/2007 sunt listate urmatoarele specii (dintre plante): 4070* - Campanula serrata (Clopotel); 1902 - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic); 2113 - Draba dorneri (Flamanzica); 1758 - Ligularia sibirica (Curechi de munte, Galbenele); 4116 - Tozzia carpathica (Iarba gatului) (in anexa 4, gasite si in anexa 3 din OUG 57/2007).

De asemenea 2 specii, ghintura galbena (Gentiana lutea) si ghiocelul (Galanthus nivalis) sunt trecute in lista speciilor pentru a caror exploatare si prelevare necesita masuri de management.

Sub aspect florogenetic Muntii Retezat reprezinta centrul genetic pentru genul Hieracium, care cuprinde aici 257 taxoni, unii endemici ca Hieracium borzae, Hieracium nigrilacus, si respectiv pentru genul Poa, care cuprinde 31 taxoni. De asemenea o serie intreaga de taxoni si infrataxoni isi au aici locul clasic ca de exemplu Barbarea lepuznica, Centaurea pseudophrygia ratezatensis, Oxytropis jacquinii retezatensis, Hypochoeris maculata var. carpatica, Festuca rupicola var. retezatensis.

Analiza areal-geografica a florei evidentiaza ca predominant fondul general eurasiatic cu 44%, existand insa si elemente circumpolare 13%, alpine 9%, europene 12%, sudice 6%, orientale 5%, endemice 7,2%, policore 3,4%, adventive 1,4%.

Pentru Retezat sunt descrise 60 de asociatii vegetale de cormofite cuprinse in 10 clase de vegetatie, fapt care dovedeste inca o data marea diversitate floristica a Retezatului. Se pot intalni cele mai variate asociatii de la Pino-Quercetum moehringietosum pendulae din regiunile joase ale PNR la Oreochloo-Juncetum trifidi a carei cenoze populeaza pe suprafete restranse varfurile, crestele si versantii puternic inclinati din etajul alpin. Deosebit de importanta din punct de vedere floristic este zona calcaroasa a Retezatului Mic cu un mare numar de plante rare si/sau endemice cum ar fi Barbarea lepuznica, Pedicularis baumgarteni si multe altele. Zona este foarte vulnerabila la impactul pasunatului.

Pajistile din regiunea alpina constituie o zona de importanta aparte, aici regasindu-se majoritatea speciilor din flora alpina, printre acestea fiind diferite specii de Gentiana/Gentianella, Potentilla, Pulsatilla precum si floarea de colt (Leontopodium alpinum) si altele.

Alte zone de interes deosebit sunt cele de limita intre zona stancoasa si pajistile alpine, in care se intalnesc rododendronul (Rhododendron kotschii) si jneapanul (Pinus mugo). Jneapanul (specie protejata in Romania) are o distributie mare pe pantele abrupte ale Retezatului, contribuind la sustinerea grohotisului. Zambrul (Pinus cembra), specie rara de arbori, apare in grupe mai mari si mai compacte decat in alte masive.

Cea mai mare amenintare pentru flora Parcului National Retezat o reprezinta pasunatul cu ovine, peste capacitatea de suport a pasunilor. Speciile caracteristice pajistilor naturale sunt inlocuite treptat, in special ca urmare a suprapasunatului, cu specii adventive, respectiv de specii mai putin sensibile (ex. Nardus stricta).

Localnicii colecteaza flori de Rhododendron, muguri de jneapan, flori de colt, diferite specii de ciuperci, etc. Turistii culeg diferite specii de plante in functie de sezon. In zonele tampon ale Parcului se desfasoara exploatari forestiere, cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Un potential pericol pentru flora Retezatului Mic il constituie modernizarea drumului de acces spre Herculane

(DN 66A), mai ales prin facilitarea dezvoltarii in aceasta zona a turismului motorizat, daca sistemul de supraveghere/control al modului in care se desfasoara turismul nu va fi bine fundamentat si aplicat in teren.

FAUNA Primele studii ale faunei de vertebrate si de nevertebrate din Retezat au fost efectuate de Bielz si Csato, in a

doua jumatate a secolului XIX. In secolul urmator, numerosi cercetatori au studiat fauna masivului. Parcul National Retezat, datorita habitatelor sale foarte diverse, naturale, sau putin modificate de interventia

umana, adaposteste o fauna deosebit de bogata atat in ceea ce priveste numarul de specii cat si in numarul mare de exemplare care alcatuiesc populatiile acestor specii.

Nevertebratele, reprezentate prin mii de specii incadrate in toate grupele taxonomice caracteristice habitatelor carpatice, cu toate ca au fost mult studiate sunt inca putin cunoscute.

In randul nevertebratelor se gasesc cele mai multe endemite animale din Retezat, fiind identificate pana in prezent 9 subspecii endemice de fluturi de zi, cel putin 6 specii endemice de plecoptere si 4 de tricoptere. Ultimele doua grupuri sunt in mod particular asociate cursurilor superioare ale apelor din zona alpina. Viermii inferiori (nematode) au fost bine studiati, avand mai mult de 143 de specii gasite in aceasta zona (incluzand 8 endemite).

Unele genuri, cum este de exemplu Erebia, din ordinul Lepidoptera, ajung aici la diversitati specifice foarte ridicate. Astfel acest gen, relict glaciar, are in Retezat o raspandire altitudinala aproape similara cu cea latitudinala pe care o are genul in emisfera nordica.

Ca o recunoastere a importantei pe care o are Retezatul pentru conservarea fluturilor, Lunca Berhina a fost declarata Arie de Importanta Lepidopterologica Europeana.

Adaugandu-se eforturilor facute de de catre cercetatori in anii trecuti, programul de inventariere a faunei si florei din cadrul proiectului „Conservarea si Managementul Biodiversitatii din Romania” inceput in anul 2000 aduce in fiecare an date noi despre nevertebratele parcului, inclusiv descoperiri de specii noi pentru Romania.

Vertebratele au in parc reprezentanti din toate clasele intalnite in Romania.

15

Dintre ciclostomi, in rauri intalnim cicarul, Eudontomyzon danfordi, unul dintre cele trei specii de agnate din Romania, a carui prezenta reprezinta inca o dovada a calitatii apelor Retezatului. Specia a devenit rara fiind trecuta pe anexa II, a Directivei 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si in OUG 57/20007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, anexe care contin specii de plante si animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare.

Pestii sunt reprezentati prin 11 specii, intre care si nisiparita (Sabanajewia aurata) (OUG 57/2007), dar care nu apare in OM 776/2007.

In anii ‘60-’70 ai secolului trecut au fost introdusi in cateva lacuri din Parcul National Retezat pastravii de lac, Salmo trutta lacustris, subspecie neindigena adusa din Alpi. Se fac studii pentru a se vedea daca aceasta subspecie a fost unul dintre factorii care au cauzat scaderea populatiilor de amfibieni care utilizeaza ca locuri de inmultire lacurile glaciare.

Mai mult de jumatate din numarul de specii de amfibieni intalnit in Romania, totalizand 10 specii (Triturus vulgaris reprezentat prin 2 subspecii), se pot intalni in Retezat.

Dintre acestea, 8 specii sunt considerate, de catre specialisti, rare si vulnerabile la nivel national. Toate speciile apar pe anexele II, a speciilor de fauna strict protejate (4 specii) si III a speciilor de fauna protejate (7 specii) a Conventiei privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa adoptata la Berna ratificata si de Romania prin legea 13/1993.

Deasemenea o specie apare pe anexa II, o specie pe anexele II si IV, trei specii pe anexa IV si una pe anexa V, a Directivei 92/43/EEC. Conform OUG 57/2007, 3 specii din parc se afla pe anexa III, doua pe anexele III si IV si cate una pe anexele IV si V. Aceasta dovedeste vulnerabilitatea si nevoia de masuri de conservare speciale pentru aceste specii.

In Retezat traieste subspecia ampelensis a tritonului comun, Triturus vulgaris, subspecie considerata endemit carpatic si subspecie prioritara gasindu-se pe anexa III a OUG 57/2007.

Broasca rosie de munte Rana temporaria, se consuma in unele localitati din apropierea Parcului, multe exemplare, majoritatea femele, fiind colectate pentru consum in perioada de reproducere.

Reptilele sunt reprezentate in parc prin 9 specii, aproape 40% din reptilele terestre ale Romaniei. Cu toate ca doar o specie este considerata rara la nivel national, sase sunt considerate vulnerabile. Conventia de la Berna cuprinde toate reptilele din Retezat pe anexele sale II (4 specii) si III (5 specii) iar directiva 92/43/EEC asigura statut de specii care necesita o protectie stricta pentru 5 specii din Retezat, integrandu-le in anexa IV.

Cu toate ca s-au semnalat foarte putine cazuri de muscaturi de vipera in zona, acestea sunt de multe ori omorate de turisti si localnici.

Numarul speciilor de pasari intalnite in parc si in zonele apropiate, pe vaile mari ale masivului si in zona lacurilor de acumulare din apropiere, este mare pentru o zona montana. Acestea insumeaza 185 de specii, reprezentand aproximativ jumatate din speciile de pasari ale Romaniei. Din acestea 122 sunt specii cuibaritoare in parc si in zonele apropiate.

Aici se pot intalni specii rare cum sunt acvila de munte Aquila chrysaetos (reprezentata si pe sigla parcului), acvila tipatoare mica Aquila pomarina, serparul Circaetus gallicus, soimul calator Falco peregrinus, cocosul de munte Tetrao urogallus, buha Bubo bubo, cucuveaua pitica Glaucidium paserrinum, barza neagra Ciconia nigra si multe alte specii rare.

In privinta statutului lor, OUG 57/2007 cuprinde in anexa III 28 de specii, in anexele III si IV 15 specii iar in anexa IV 101 specii. In anexa II a conventiei de la Berna sunt cuprinse 127 de specii ce se intalnesc in Retezat si imprejurimi, iar 50 fac parte din anexa III a aceleasi conventii. Directiva , 79/409/EEC a Consiliului Europei, privind conservarea pasarilor salbatice cuprinde in anexele sale 55 de specii din zona.

Mamiferele determinate pana in prezent in Parcul National Retezat in numar de 55 de specii reprezinta peste 23% din mamiferele terestre ale Europei ceea ce arata inca o data diversitatea habitatelor naturale prezente aici. Parcul ofera conditii pentru supravietuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene: lupul Canis lupus, ursul Ursus arctos si rasul Lynx lynx. De asemenea se intalnesc in parc ierbivore mari cum sunt capra neagra Rupicapra rupicapra, cerbul Cervus elaphus si capriorul Capreolus capreolus. Carnivorele de mai mici dimensiuni cum sunt pisica salbatica Felis silvestris si mustelidele gasesc in diversele habitate ale parcului micromamifere care le asigura o parte din hrana.

Pesterile din Retezatul Calcaros sunt folosite de ursi pe timpul iernii, iar liliecii gasesc aici conditii bune pentru hibernare sau retragere in timpul zilelor de vara. In Parc au fost identificate 13 specii de lilieci printre care Rhinolophus ferrumequinum, Vespertilio murinus si Pipistrellus pygmaeus.

Vidrele Lutra lutra pot fi intalnite pe unele rauri ale Retezatului folosind resursele bogate in peste. In anul 1973, o echipa de la Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane a introdus 20 de

exemplare de marmota alpina provenita din Alpii Austrieci. Marmotele au fost eliberate in caldarea lacului Gemenele, iar in prezent se pot intalni in toate vaile si caldarile glaciare de sub Saua Custurii pana in caldarea lacului Zanoaga. Nu se cunoaste inca impactul pe care aceste rozatoare mari, neindigene, il au asupra vegetatiei si solului.

Conform OUG 57/2007, 22 dintre speciile de mamifere din Retezat necesita o protectie stricta, 9 dintre ele fiind cuprinse si in anexa III a legii, iar 13 sunt specii animale de interes comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management, apartinand anexei 5 a legii. In OM 776/2007 (SCI) sunt listate 10 specii de mamifere.

Diversitatea mare a faunei din Parcul National Retezat se coreleaza cu existenta unor habitate naturale putin afectate de activitatea umana.

16

HABITATE Cele mai importante habitate pentru conservare sunt reprezentate de pasunile alpine si subalpine, stancariile,

jnepenisurile, aninisurile, padurile de conifere boreale si subalpine, respectiv padurile de foioase montane, habitatele acvatice si tufarisurile de pe vaile raurilor.

Retezatul face parte din Ecoregiunea Carpatica, considerata prin proiectul Global 200 a Fondului Mondial pentru Natura (World Wide Fund for Nature – WWF) ca avand statut de ecoregiune importanta din punct de vedere al biodiversitatii la nivel global.

Habitatele sunt asociate cu zonele de altitudine, dar se pot observa relativ frecvent inversiuni de vegetatie, cum ar fi cele de pe valea Jiului de Vest si in zona Stanuleti.

Padurile acopera aproximativ 49% din suprafata. Cele mai raspandite specii sunt fagul (Fagus sylvatica), molidul (Picea abies), jneapanul (Pinus mugo), bradul (Abies alba), paltinul (Acer pseudoplatanus), mesteacanul (Betula pendula), aninul (Alnus viridis), ulmul (Ulmus glabra), scorusul de munte (Sorbus aucuparia).

Populatia de zambru (Pinus cembra) este probabil cea mai reprezentativa din Muntii Carpati. Cele mai raspandite paduri sunt cele de rasinoase, fagetele, si amestecurile de rasinoase cu fag. Padurile de fag

se gasesc intre 800-1200 m, cele de amestec intre 1200-1400 m, iar molidisurile intre 1400-1800 m. Padurile virgine si cvasivirgine insumeaza o suprafata de peste 4800ha si reprezinta 26% din suprafata de padure

arondata in prezent Parcului (Dr.ing. Radu Stelian, Inventar preliminar al padurilor virgine si cvasivirgine din teritoriul arondat si invecinat Parcului National Retezat, APNR, 2002).

Limita superioara a padurii se afla in medie la 1800 m, dar uneori urca la 1900 m (de exemplu pe Paraul Sesele). Padurile din Retezatul Mic prezinta o situatie aparte, avand in vedere caracteristicile abiotice din zona (substratul

calcaros, umiditate redusa, temperatura mai ridicata, etc.). Pasuni alpine si subalpine ocupa aproximativ 11% din suprafata Parcului la altitudini cuprinse intre 1700-2300

m. Aici se intalnesc specii ocrotite, cum ar fi: Rhododendron myrtifolium, Gentiana acaulis, G. punctata, G. lutea, Soldanella, etc.

Grohotisurile si stancariile acopera un procent de 11% din suprafata PNR, atat in partea cristalina, cat si in cea calcaroasa. Habitatele caracteristice sunt populate de putine specii, mai multe in partea calcaroasa, printre care amintim lichenii saxicoli, nevertebrate, reptile, pasari.

Jnepenisurile sunt situate la limita superioara a padurii de unde urca pana la 2000-2200 m, acoperind zona dintre

padurile de molid si pasunile alpine. Printre speciile caracteristice pentru zona jnepenisurilor se regasesc: Vaccinium myrtillus (afin), Vaccinium vitis-idaea (merisor), Homogyne alpina, Soldanella hungarica.

In Parcul National Retezat se pot distinge trei categorii de habitate acvatice:

lacuri, balti si paraie, in care traiesc populatii importante de nevertebrate acvatice, pesti si amfibieni. In cadrul unor grupe de nevertebrate (tricoptere si plecoptere) exista specii endemice. Ultimele studii indica o biodiversitate mai ridicata in paraiele Stanisoara si Galesu, comparativ cu celelalte vai.

mlastinile de turba; cele de la Zanoaga-Judele au fost mai mult studiate si prezinta interes special din punct de vedere palinologic.

lacul de acumulare Gura Apei, pe limita de vest a Parcului, este un habitat acvatic artificial, existand din 1984. Nu exista studii referitoare la impactul lacului asupra zonelor adiacente, nici despre flora si fauna existente in lac.

Frumoasa zona a Vaii Jiului nu poate fi descrisa decat prin superlative. Aici lasi in urma zgomotele si forfota marilor orase, te scufunzi in tacere, in meditatie, in pace. Intre stanci cu forme de batrani strajeri cu barba, printre jnepeni si sute de lacuri ce oglindesc infinitul cerului, in frumoasele legende si vechi obiceiuri, te regasesti pe tine.

Muntii Piule-Iorgovanu, cunoscuti in literatura turistica sub numele de Retezatul Mic, se afla situati in partea sudica

a Muntilor Retezat, a caror creasta sudica o continua catre vest, facand legatura cu Muntii Godeanu. Varfurile cele mai inalte sunt Varful Piule cu 2.081 m, urmat de Varful Dragsanu, cu 2.080 m si Varful Piatra

Iogovanului, cu 2.014 m.

Vaile mai importante formeaza si limitele unitatii: Buta (in est), Jiul de Vest (in sud), Soarbele (in vest) si Lapusnicul Mare (in nord). Celelalte vai sunt de mai mica importanta si in majoritatea timpului seci, datorita dezvoltarii lor pe calcare. Se observa o asimetrie in privinta dezvoltarii vailor: cele de pe versantul sudic, tributare Jiului de Vest sunt mai lungi, dar cu panta mai redusa, in schimb cele de pe versantul nordic, ce se varsa in Lapusnicul Mare sunt mai abrupte dar si mai scurte.

Cu toate ca raurile existente in acest spatiu se dreneaza superficial catre bazinul Jiului de Vest, cea mai mare parte a

apei se infiltreaza in subteran, unde, printr-un sistem de circulatie carstica este transferata in bazinul Cernei. Iesirea apelor se face prin Izbucul Cernei, aflat in Muntii cernei, pe versantul drept al Cernei, in coada lacului Valea lui Iovan. Traseul subteran parcurs de apa este de 16 km.

Cu toata ca inaltimea depaseste putin 2000 m, in Cuaternar acesti munti au fost destul de putin acopriti de ghetari. Doara obarsiile vailor mai importante - Buta, Soarbele, Paltina si Scorota - adapostind ghetari destul de modesti ca si dimensiuni. Acest lucru se explica atat prin altitudinea relativ joasa, in comparatie cu Retezatul sau chiar cu Godeanul, cat si expozitie sudice (exceptie circul Paltina).

17

Vegetatia este alcatuita din paduri de foioase la baza masivului, pana la aproximativ 1200 m. De la aceasta altitudine in sus predomina padurile de molid, pana la 1700 m. De la 1700 m in sus este domeniul pajistilor subalpine si al coniferelor de talie joasa - jneapanul si ienuparul.

Complexul Turistic Cheile Butii este un stabiliment de suflet asezat la Poarta Sudica de intrare in Parcul National Retezat, rezervatie naturala a biosferei, una dintre cele mai frumoase arii protejate ale Europei.

Situata la o altitudine de aproximativ 900m, in apropierea Cheilor Butii si a drumului national 66A (in constructie) care va lega orasul Petrosani de Baile Herculane, locatia noastra este pentru prietenii Retezatului (care aleg accesul sudic in Parc - dinspre Petrosani, Vulcan, Lupeni, Uricani, Valea de Pesti, Campu luiNeag , Cheile Butii) primul popas pe traseul cel mai cunoscut: Cheile Butii - Cabana Buta - Lacul Bucura - Vf.Peleaga -Cabana Pietrele. De la noi se poate ajunge foarte usor si la celalalt punct sudic de acces in Parcul National Retezat : Campusel.

Situata la poalele Muntilor Retezat, in localitatea Campu lui Neag, Pensiunea Retezat va pune la dispozitie: cazare, piscina, pastravarie, restaurant si bar, terasa, parc de aventura, perete de catarare, pista de tubing, plimbari cu trasura, echitatie, loc de joaca pentru copii, traseu tematic, teren de tenis, biciclete pentru plimbari, foisoare (filigorii), parcare auto proprie, internet wireless.

LEGENDE LOCALE

Retezatul este muntele de legenda al Transilvaniei. Istoria numelui acestui varf emblematic, care da denumirea intregului masiv (vechea denumire a intregului masiv era Muntii Codrilor), este strans legata de aceste legende in care se pomeneste de lupta dintre Alb-Imparat si balaurul (zmeul, capcaunul), care-si avea taramul in aceasta zona.

Conform traditiilor stravechi de peste 2000 de ani, undeva pe meleagurile Muntilor Carpati isi inalta fruntea catre cer muntele sfant al dacilor, KOGAION. Acolo, spun legendele, se afla lacurile uriasilor, asemeni unor ochi care privesc universul. Fiecare lac are un propriul specific si este plin de surprize, niste antropode ciudate si diafane in lumina lanternelor subacvatice salasluiesc in adancurile lor.

Lacul Bucura este locul unde haiducii din Banat, Transilvania si Oltenia se intalneau pentru a-si imparti comorile, despre care se zice ca zac si acum pe fundul lacului. Tot aici, stramosii nostri faceau nedei, inca din secolul XVI. Nedeile mari de la Bucura se tineau in anii bisecti si durau 3 zile. Se zice ca la ea participa un numar foarte mare de localnici care se incingeau intr-o hora ce inconjura lacul. Nedeia incepea pe 22 iunie iar a doua zi, hora se invartea in permanenta, toata ziua, pana cand soarele apunea spre Muntii Tarcu, iar umbra de pe lac urca incet spre Varful Peleaga. O alta legenda a muntilor Retezat pomeneste despre o domnita, Rusca, ea fiind fiica capcaunului, ce a primit mostenire de la tatal sau muntii Rusca. Invidioasa pe fratele sau care a primit munti mai frumosi, a aruncat cu un plug dupa el, nimerind si retezand varful muntelui.

Degetele capcaunului Una dintre legendele acestor locuri le place in mod deosebit ciobanilor care urca aici cu oile. Ei spun ca lacurile

au aparut in urma unei lupte ca-n povesti. Conform legendei, in timpuri stravechi, muntii erau stapaniti de un capcaun care, periodic, dadea navala prin gospodariile oamenilor din Tara Hategului pentru a le fura recoltele si vitele. Multi feciori si-au pierdut viata incercand sa-l opreasca, ramanand astfel multe familii indurerate. Intr-o zi insa, un voinic a reusit sa-l rapuna pe capcaun. Ca sa fie sigur ca acesta nu supravietuieste, i-a taiat capul. In acel moment, capcaunul s-a prefacut intr-o piatra mare „fara cap“ (Retezatul), iar mana stanga i-a cazut printre munti si s-a prefacut in apa. Podul palmei sale s-a transformat in lacul Bucura, iar degetele in lacurile Slavei, Lia, Ana, Viorica si Zanoaga.

Legenda lui Iovan Iorgovan (Emilian Iliescu - Peste Retezat, la Herculane - 1957) ”Imparatea pe atunci, prin Tara Hategului, Alb-Imparat, care isi avea scaunul domniei nu mult departe de Salas; ai vazut cetatea de la Malaesti; buna-mea spunea ca acolo ar fi fost tronul imparatiei.

Si avea Alb-Imparat o mandrete de fata, frumoasa ca o cadra. Era asa de frumoasa domnita, ca i se dusese vestea peste noua mari si noua tari... Bune ar fi fost toate la curte daca, prin tinuturile imparatiei, n-ar fi vietuit o dihanie cum n-o mai vazut pana atunci niciun pamantean. Era dihania asta un zmeu napraznic care numai de blestematii se tinea catu-i ziulica de mare. Ba si noaptea n-avea hodina, ca asa sunt zmeii, mai mult in negura isi fac de cap. La fiecare conac al zilei si la miez de noapte, inghitea, bala - catre sfarsitul pranzului si apoi la terminarea cinei - si cate o codana de fata... O pus atuncea imparatul straja impatrita pe langa domnita, ca infricosata teama i se mai facuse ca sa nu-i piarda si lui, balaurul, fata... Si pentru ca strajile sa vada bine, iar muntele sa nu le mai steie pavaza in fata ochilor atunci cand jivina ar fi chitit sa mai porneasca de dincolo de creste - o luat imparatul palosul, scula cea nazdravana mostenita de la tatane-su, Ros-Imparat. O prins el palosul cu amandoua mainile, l-o invartit aprig pe mai sus de cap si, izbind napraznic, o retezat imparatul momaia varfului. De-atunce ii zice muntelui Retezatu, de cand l-o scurtat cu sabia Alb-Imparat. Vazand procletul de zmeu ca nu mai este de trait prin partea aceea de mosie, o fugit in Tara...

In calea lui spre Tara, si-o facut bidihania culcus pe Peleaga, unde o inghitit hulpav turma saracuta de capre a unui nevoias de roman. Proptit apoi avan in coada, si-o facut balaurul vant pana in Soarbele, bantuind totul in calea lui. Acolo, pe Soarbele, a sorbit sarpele o cireada de vite, cu bouarii ei cu tot... Afland voinicul de Iovan al Iorgovanului din Novaci de scarba oamenilor, o purces de istov ca sa rapuna nagoda de hiara. Si-o tocmit bine arcul si sulita, si-o potcovit bidiviul cu potcoave de argint batute in caiele de aur, i-o dat o banita cu jeratic si-o pornit apoi in munte, mai sus de Tismana, ca sa dea ochi cu balaurul... L-o fost gasit dormind pe Oslita. Si o purces atuncea voinicul la lupta cu jivina, dar nu

18

chiar de-a pieptul. Intai si mai intai o scobit Iovan-Iorgovan o gropana larga si in afund, de-o incaput el in gropana de-a calarea. De acolo, din gavan - de la scuteala, ca sa nu-l rapuna zmeul cand o fluiera nabadaios din coada - o slobozit fat-frumosul nostru, pe rand, sagetile din struna intinsa a arcului.Si fitece sageata s-o infipt in cate un ochi al jivinei, pana ce-o terminat Iovan toate sagetile. Dar un ochi tot i-o ramas balaurului, caci voinicului i-o lipsit o sageata din tolba. De mare aliman s-o zvarcolit napraznic bala, o incopciat muntele cu coada si s-o zvarlit departe, pana hat pe Borascu, - unde - ca sa-si ostoiasca aleanul si sa-si mai aline durerea - o borat si capre si cireada si bouari si tot ce hulpise nesatiosul. In zborul ager al armasarului, suierand voios din frunza, o ajuns Iovan mai dincolo de Albele, unde se oplosise bala tamaduita de pacostea ranilor. Dar ochii ii avea insutiti caci - in locul fiecaruia dintre cei sagetati de Iovan si din samanta celui ramas teafar - ii crescusera jivinei cate zece ochi bulbucati cat cepele de mari. Si pe nari varsa bala foc si para, de parea o alta-aia, gadina cum nu mai vazuse voinicul vreodata... S-o gandit atunci Iorgovanul ca este de mare nevoie ca sa-si incerce palosul inainte de a intra in lupta... Cand - izbind mai avan in piatra Stanuletilor - o cercat Iovan taria palosului, stanca s-o crapat, din crestet si pana-n poale. Pasamite de atunci ii zice steiului Piatra lui Iorgovan. Infricosata peste poate, a luat-o jivina la goana - dincolo de munte - catand sa-si piarda urma in branistea de copaci. Dar Iovan nu-i da pas ca, tot pe unde o apropia, ii si ciuntea cate un cap; dar de rapus, n-o putut-o rapune cu totul, ca avea bala puzderie de capete si - cand s-o vazut la ananghie - zmeul o dat bir cu fugitii. Cand i-o retezat novaceanul doua capete, s-o huruit gadina - devale, pe o viroaga - si s-o pitit pe sub steiurile de piatra... De-a surda i-o fost insa jivinei siretenia caci Iovan tinea pasul mereu in urma ei. Si cum o simtit hiara ca voinicul imputineaza calea, o luat-o vartej la goana, mai departe... Prin dreptul Oslei Romanesti - acolo unde Naiba coboara din munte - s-o strans zmeul intre ciucevele Cernei de nu mai putea iesi la liman, nici inainte si nici indarat, ca tare mai erau stramti muntii pe aici. Iar novaceanul si-o proptit asa de avan armasarul in copite, ca - si amu, in zilele nostre - i se vad potcoavele, ca zugravite si cioplite in piatra, sus pe steiuri. Si de acolo, bine cumpanit pe cal, o suierat Iovan cumplit din palos si o purces de istov sa tot reteze din capetele balaurului. Cand o ramas bala numai cu un cap, incrancenata de nesuferita durere, o racnit napraznic, s-o zmucit cu mare manie din stransoarea muntelui si o fugit de auia valea. Dar urma trupului i-o ramas tipar intre steiuri, ca si acum se vede cat de mare era sarpele... Si o fugit sarpele sa scape de urgie, ascunzandu-se la Mehadia in scorburi de munte. Si de acolo - din sangele lui scarnav, care bolboroseste in toate gatlejurile retezate de palosul novaceanului - se face o balta puturoasa in mazga careia creste musca golumbaca, de strica vitele oamenilor mai rau decat balaurul. Mai apoi o incercat el, voinicul, sa afle iarasi urma hiarei, dar de-a surda i-o fost truda.”

Legenda lui Neag haiducul Despre satul Campu lui Neag, o legenda spune ca ar fi fost intemeiat de un haiduc celebru, pe nume Neagu, care

s-a ascuns de turci in munti. Pana la inceputul anilor 80 cei aproape 600 de oameni din Campul lui Neag isi duceau viata aproape la fel cum incepuse ea prin secolul XV, cand legenda spune ca Neag, un grof plecat de la Baru Mare sus in munti, pentru a putea trai linistit cu amanta lui cu care si-a intemeiat o a doua familie, in jurul careia a creat si o ceata de haiduci. Pamantul manos ii transformase deja demult pe urmasii haiducilor in agricultori priceputi si in crescatori de animale. In plus, multi dintre ei mai castigau un ban si muncind in minele de carbune din apropiere. Foamea de carbune a fost fatala pentru localitate si chiar si pentru o parte dintre sateni. El ar fi marcat vatra viitorului sat, infigand in pamant o piatra (un monolit) de vreo doi metri lungime, care avea incrustata in ea doua filoane de cuart alb, dispuse in forma de cruce. Cert este faptul ca, in 1850, preotul din sat, Constantin Stanci, a gasit aceasta piatra cazuta pe malul Jiului, a luat-o cu o sanie trasa de boi si a plasat-o in curtea casei sale, care din 1890 si pana in 1936 a fost si scoala sateasca. Astazi, piatra se afla la intrarea in satul Campu lui Neag. Langa aceasta piatra troneaza busturile lui Traian si Decebal. Un eveniment de seama al secolului al XVII -lea a fost trecerea lui Matei Basarab prin Uricani (1631), impreuna cu alti boieri si cu oastea sa, stransa de prin Tara Hategului. In pribegia lor prin Ardeal au intrat, prin pasul Vulcan si in Uricani. Istoria lacurilor Retezatului (Ioan Stefanescu)

Cu mii de ani inainte, muntii Retezatului erau acoperiti de apele marii. Framantarile scoartei pamantului au ridicat fruntile Carpatilor, cu sute si chiar cu miii de metri deasupra oceanului care-si retragea mereu apele. Povarnisurile pe culmile Retezatului erau mult mai mari (inalte) decat azi. Zapezi mari erau din belsug in toate anotimpurile si, din cauza greutatii lor, se batatoreau si inghetau. Asa au luat nastere ghetarii, care apoi au pornit incet, incet spre vai. Aceste miscari neintrerupte ale ghetarilor au modelat culmile rozandu-le prin apasare, rotunjindu-le ca pe un blid, pravalind si daramand stancile retezand din varfuri si creasta. Dupa ce au coborat culmile ghetarii au inceput sa se topeasca, iar in urma lor au ramas uriase adancituri ce au format ”paturile” ghetarilor. Acestea de forma rotunda sunt cunoscute sub denumirea de ”caldari glaciare”. Ele sunt presarate pe o suprafata destul de mare, de circa 800 km². In fundul caldarii s-a adunat apa din suvoaiele ploilor, din topirea zapezilor dar mai ales din izvoarele nevazute de sub prundisurile lacurilor. Astfel au luat nastere lacurile din muntii Retezat, lacuri pe care ciobanii si muntenii le numesc ”tauri”.

Legendele spun ca in vremuri de mult apuse traiau in munti niste uriasi cu chip de om, care puteau sta cu un picior pe varful Papusa si cu celalalt pe varful Pietrele. Ucideau feciorii de la poalele muntilor hranindu-se cu ei. Uriasi fiind, isi coborau mainile in munte facandu-si ceaune adanci in piatra, gropi in care se aduna apa rece cu care-si potoleau setea dupa ospetele lor sangeroase. De atunci acele ceaune au fost numite ”caldari”. Tot legendele spun ca se luau la harta cumplita, zvarlind unii in altii cu lespezi mari de piatra. Odata s-a iscat o mare batalie, incaierandu-se doi uriasi care se dusmaneau, fiindca fiecare dintre ei voia sa ajunga imparat peste ceilalti. Si cand unul dintre ei s-a repezit spre celalalt , avand in mana un baltag cat coasta Slaveiului, cel atacat s-a ferit dupa varful Peleaga iar baltagul a izbit cu putere caciula

19

muntelui care poarta azi numele de Retezat. Caciula a zburat hat departe in Valea Pietrelor, unde se vede si azi ciobanii spunandu-i Varful Lolaii.

Obositi de lupta, au sapat cu mainile cate un ceaun mare, unu in trupul Pelegii, iar celalalt in cel al Zanoagei. Acolo s-au strans ape mari si adanci formand cele doua mari lacuri in masiv, lacul Pelegii (Bucura) si lacul Zanoaga. Au sorbit uriasii cu insetare de au sarit multi stropi prin imprejurimi. Din acei stropi s-a format multimea de tauri presarate peste tot in masivul Retezat.

Mai spune legenda ca a venit intr-o zi Fat Frumos, voinicul muntilor si a pus capat domniei uriasilor. Cel din urma dusman al oamenilor a fost palit cu un palos de foc pe Varful Cioaca Radesului. Lesul uriasului s-a prefacut intr-un lac mlastinos, singurul de acest fel din Retezat, numit Taul Spurcat.

Sursa Bibliografie 1. www.retezat.ro

2. www. wikipedia.org/wiki/Muntii_Piule-Iorgovanu 3. www.cheile-butii.ro

4. www.pensiunearetezat.com/

Regulamentul de participare al editiei a III-a

CAPITOLUL I – SCOP SI OBIECTIVE

Articolul 1 – SCOP 1.1. Stafeta Muntilor este competitia de turism sportiv, organizata la nivel national ce are drept scop crearea unui cadru organizatoric si competitional specific dezvoltarii unor relatii durabile intre ONG-urile de tineret, turism, sport si ecologie. 1.2. Stafeta Muntilor este o competitie specializata, al carei clasament general este alcatuit exclusiv din probe ce pot fi cuantificate obiectiv si in cadrul careia concurentii au posibilitatea sa participe la categoria corespunzatoare varstei si nivelului de pregatire.

Articolul 2 – OBIECTIVE a. Impulsionarea ONG-urilor pentru organizarea unor evenimente sportiv-turistic-ecologice la nivel national sau international; b. Oferirea unui plus de valoare concursurilor de profil organizate, prin includerea acestora intr-un sistem competitional; c. Crearea premiselor necesare dezvoltarii unor proiecte comune de catre ONG-urile de tineret, turism, sport si ecologie; d. Promovarea unei atitudini de respect fata de mediul inconjurator, sensibilizarea tinerilor pentru protectia ecosistemelor si dezvoltarea spiritului ecologic al acestora; e. Dezvoltarea spiritului de echipa si apartenenta la grup, dezvoltarea relatiilor interumane; f. Cunoasterea potentialului turistic si sportiv al zonelor montane.

CAPITOLUL II – ORGANIZARE

Articolul 3 – ORGANIZATORI SI PARTICIPANTI a. Competitia Stafeta Muntilor are ca membrii fondatori 4 ong-uri: - Asociatia de Turism si Ecologie pentru Tineret ZIMBRUL CARPATIN din Pitesti; - Asociatia DRUMETII MONTANE din Targu Jiu; - "Montan Club White Wolf" din Baia de Fier; - Asociatia pentru Turism, Sport si Ecologie HAI HUI din Targu Jiu. b. Cererea de includere a noi ONG-uri in sistemul organizatoric se inainteaza / aproba in cadrul intrunirii anuale de inchidere / deschidere a anului competitional. c. in cadrul competitiei, se pot inscrie si grupuri de persoane, neorganizate din punct de vedere juridic, care respecta regulamentul competitiei, cerintele organizatorilor, spiritul competitional si de fair-play. d. Concursurile individuale se organizeaza numai de catre organizatiile cu personalitate juridica. e. Organizatorul unui trofeu are dreptul de a stabili modul in care va acorda premierea concursului si ce probe intra in alcatuirea clasamentului; f. Organizatorul unui trofeu este obligat sa asigure minim diplome pentru fiecare categorie / proba de concurs, premierea ramanand la latitudinea / posibilitatile acestuia; g. In situatia indisponibilitatii unui ONG de a asigura desfasurarea optima a unei etape sau probe, datorita conditiilor tehnice sau de personal, acesta va solicita sprijin tehnico-tactic cu minim 14 zile inaintea concursului, iar in limita posibilitatilor, se va incerca asigurarea personalului necesar de la unul sau mai multe ONG-uri. h. Au prioritate in organizare etapelor cluburile clasate pe primele 10 locuri la general in anul precedent. i. Daca un club ce organizeaza o etapa primeste o nota generala mai mica de 7, atunci nu va putea organiza etapa si anul

20

viitor. j. Invitatia la o etapa din cadrul Stafetei Muntilor va fi OBLIGATORIU publicata cu minim 1 luna inainte de desfasurarea etapei.Aceasta va fi transmisa de organizatorul etapei catre organizatorul onorific anual si administratorul siteului www.stafetamuntilor.ro pentru o promovare rapida si eficienta. k. In cadrul campionatului SM se pot organiza 2 tipuri de etape: MASTER si CHALLENGE. l. Etapele MASTER vor fi organizate de cluburile care au experienta in organizarea etapelor conform regulamentului SM, care au peste 20 arbitrii pregatiti conform cerintelor SM si care respecta in organizarea etapelor intocmai regulamentul SM. m. Etapele CHALLENGE sunt organizate de cluburi fara experienta in SM, care organizeaza pentru prima data o etapa in cadrul SM sau de cluburile care au primit nota sub 7 anul precedent pentru organizarea unei etape Master. In cadrul unei etape CHALLENGE daca nota pentru organizare este peste 7, atunci organizatorul va primi un bonus de 50 puncte in clasamentul general pe cluburi al SM. In cazul in care organizatorul primeste nota sub 7, acesta nu va primi nici un bonus si anul viitor nu va mai putea organiza etapa in cadrul SM. Cluburile care participa la o etapa de tip CHALLENGE vor primi un bonus de 10 puncte pentru fiecare echipaj inscris in concurs si care participa la toate cele 4 probe obligatorii.

Articolul 4 - COORDONAREA COMPETITIEI STAFETA MUNTILOR

Articolul 4.1. – ORGANIZATORUL PRINCIPAL ONORIFIC a. Prin tragere la sorti a fost desemnat initial ONG-ul “Organizator Principal Onorific” care va coordona activitatea competitionala anuala. b. Fiecare ONG are dreptul de a fi desemnat “Organizator Principal Onorific” doar o singura data intr-un ciclu de coordonare. Dupa ce toate celelalte ONG-uri si-au exercitat dreptul de “Organizator Principal Onorific”, ciclul se reia. c. Orice ONG poate renunta, din proprie initiativa, la dreptul de a fi desemnat “Organizator Principal Onorific”. d. ONG-urile afiliate ulterior, pot deveni “Organizator Principal Onorific” in ordinea afilierii, dar numai dupa ce ONG-urile fondatoare si-au exercitat dreptul fiecare cate o data. e. ONG-ul desemnat “Organizator Principal Onorific”, va avea ca si sarcini: - monitorizarea activitatii competitionale; - organizarea festivitatii de inchidere / deschidere a anului competitional; - asigurarea diplomelor necesare premierii clasamentului general al Competitiei Stafeta Muntilor; - predarea coordonarii anuale catre ONG-ul desemnat pentru anul competitional urmator. f. Calendarul competitional oficial al competitiei sa stabileste in luna octombrie/noiembrie a fiecarui an, cu ocazia unei ceremonii ce marcheaza deschiderea competitiei si festivitatea de premiere a castigatorilor editiei precedente.

Articolul 4.2 – RESPONSABILII STAFETEI MUNTILOR a. In fiecare an vor exista maxim 10 persoane de la diferite asociatii care vor purta titlul de Responsabili SM b. Responsabilii SM vor fi persoane cu experienta in organizarea concursurilor din SM, care cunosc in amanunt Regulamentul Campionatului National SM si care vor avea atributii de supervizare a tuturor etapelor din SM. Responsabilii vor fi numiti de catre membrii fondatori ai SM. c. Responsabilii SM vor fi cei ce vor acorda note pentru organizatorii etapelor si tot ei vor fi cei ce vor solutiona contestatiile concurentilor daca acestea vor exista si daca organizatorul etapei ofera o solutie pe care concurentii nu o considera justa. d. In cadrul etapelor, responsabilii SM vor avea si atributia de arbitrii de concurs, putand interactiona DIRECT si avand intaietate in fata arbitrilor de etapa. Responsabilii SM pot corecta daca este necesar comportamentul arbitrilor de etapa daca acestia nu respecta regulamentul SM. e. Pentru o identificare cat mai clara a Responsabililor SM acestia vor purta un ecuson personalizat si vor fi prezentati concurentilor in cadrul sedintei tehnice de dinaintea etapei. f. Responsabilii SM sunt acei oameni care doresc ca SM sa devina un reper in Romania si ei sunt cei care vor decide calendarul competitional anual. Alegerea organizatorilor de etape se va efectua in functie de urmatoarele criterii: notele obtinute de acestia pentru organizare in anul antecedent, capacitatea organizatorica, resursele umane disponibile si modul in care organizatorul de etape respecta regulamentul SM, etc. Ei sunt cei care vor decide numarul de etape si felul acestora, Master sau Challenge.

Articolul 5 – ARBITRAJUL a. Fiecare ONG isi va desemna arbitrii necesari pentru organizarea trofeului in numar de minim 15 persoane. b. ONG-urile participante pot nominaliza, la cererea organizatorului, arbitrii care sa ajute la desfasurarea competitiei sau monitorizarea probelor. c. Se va constitui o CURTE DE ARBITRAJ formata din toti Responsabilii SM, care va omologa clasamentul fiecarui trofeu precum si clasamentul general intocmit la finalul competitiei. De asemenea va arbitra eventualele neclaritati aparute in cadrul trofeelor sau intre ONG-uri. d. Curtea de Arbitraj va fi prezidata anual, prin rotatie de catre un reprezentant al celor 4 ONG-uri fondatoare ale Stafetei Muntilor, persoana ce reprezinta Stafeta Muntilor si coordoneaza activitatea ”Organizatorui Principal Onorific”. Cele patru ONG-uri fondatoare pot nominaliza aceeasi persoana sa reprezinte competitia mai multi ani, consecutiv.

21

Articolul 6 – PARTICIPANTI SI CATEGORII 6.1. Generalitati a. in cadrul competitiei, in afara echipelor apartinand ONG-urilor afiliate, se pot inscrie grupuri de persoane, neorganizate din punct de vedere juridic, care respecta regulamentul concursului, cerintele organizatorilor, spiritul competitional si de fair-play. b. Echipele fara personalitate juridica, ce participa la competitie vor fi incluse in clasamentele generale.

6.2. - Categorii de concurs 1. COPII – participa echipe formate din 3 copii cu varsta maxim 14 ani impliniti, indiferent de sex, care vor fi insotiti de o persoana majora care insa nu va putea participa la probe. 2. JUNIORI - participa echipe formate din 3 persoane, indiferent de sex, cu varsta cuprinsa intre 15 – 20 ani (impliniti); 3. ELITE– participa echipe formate din 3 persoane, indiferent de sex; 4. OPEN – participa echipe formate din 3 persoane, indiferent de varsta, obligatoriu mixt. Timpii pentru aceasta categorie sunt calculati ca timpi turistici. 5. VETERANI - participa echipe formate din 3 persoane cu varste peste 45 de ani, indiferent de sex 6. FEMININ – participa echipe formate din trei fete, indiferent de varsta.

CAPITOLUL III – PROBE DE CONCURS

Articolul 7 – GENERALITATI 7.1. Probele de concurs sunt: raid montan; orientare; escalada; cunostinte turistice. 7.2. In cadrul trofeelor individuale, ONG-urile organizatoare au posibilitatea de a organiza probe sportive suplimentare (ex: cros montan, ciclism, stafeta, etc.). 7.3. Rezultatele probelor sportive suplimentare pot fi luate in considerare in clasamentul general al trofeului, insa nu vor fi incluse in clasamentul general al Competitiei Stafeta Muntilor. 7.4. In afara concursului, organizatorul poate promova o proba culturala care va fi notata cu note intre 1 – 10 , dar rezultatele nu vor fi incluse in clasamentele competitiilor. 7.5. Abandonul unei probe, din orice motive (tehnice, medicale, de personal, etc.), nu atrage automat descalificarea din competitie, echipa sustinand in continuare probele ramase.

Articolul 8 – PROBA DE RAID MONTAN 8.1. – GENERALITATI 8.1.1. Traseul de raid montan va fi calculat astfel incat sa poata fi parcurs in maxim 8 ore de catre toti concurentii, exceptie facandu-se pentru categoria COPII unde traseul va avea un grad de dificultate mai mic si va trebui sa poata fi parcurs in maxim 4 ore, de catre COPII. 8.1.2. Echipajul va avea obligatoriu 3 membrii. Pentru categoria COPII, se permite ca echipajul sa fie insotit de un indrumator nominalizat initial. 8.1.3. Abandonul unuia dintre membrii duce automat la abandonul intregului echipaj. 8.1.4.Clubul organizator este obligat sa afiseze ordinea de start a echipajelor cel putin cu doua ore inainte de START. 8.1.5.Clubul organizator are obligatia de a stabili ora de plecare astfel incat ultimul echipaj sa ajunga la SOSIRE cu cel putin doua ore inainte de apus. 8.1.6.Clubul organizator are obligatia de a avea o patrula care sa porneasca pe traseu dupa ce pleaca ultimul echipaj participant si de a parcurge traseul pentru a “culege” si ajuta echipajele intarziate. 8.1.7.Organizatorul este obligat sa dea fiecarui echipaj harta cu traseul de parcurs pe care vor fi indicate Posturile cu Arbitru (PA) si Posturile fara Arbitru (PFA sau MUTI). 8.2. – TEHNICA 8.2.1 a. Echipamentul individual obligatoriu este compus din: incaltaminte de munte cu talpa profilata si aderenta, lanterna, fluier si imbracaminte de ploaie. b. Echipamentul de echipa obligatoriu este compus din: rucsac de tura, bidon de apa, busola, sursa de foc, trusa de prim ajutor (recomandabil sa contina: fasa sterila, comprese sterile, plasturi cu rivanol, fasa elastica, dezinfectant, folie supravietuire). c. Orice arbitru are dreptul de a verifica echipamentul echipajelor care participa la etapa in orice punct de pe traseul de raid montan. 8.2.2. Intre posturile cu arbitru (PA) se vor da timpi intermediari. 8.2.3. Pe traseu vor fi montate posturi fara arbitru (PFA). Suma tuturor PFA de pe traseu nu poate fi mai mare de 2.000 puncte. 8.2.4. Posturile fara arbitru pot fi prevazute cu sistem suplimentar de identificare, respectiv stampila sau perforator. 8.2.5.Organizatorul are obligatia de a oferi participantilor 30 de minute pauza in postul cu arbitrii care ofera cel mai mare interes din punct de vedere turistic.

22

8.3. – PUNCTAREA / DEPUNCTAREA 8.3.1. Punctajul total acordat probei de raid montan este de 5.000 puncte. 8.3.2. Penalizarea pentru neincadrarea in timpul de concurs este de 10 puncte/1 minut. 8.3.3. In caz de egalitate intre doua sau mai multe cluburi, departajarea acestora se va realiza in functie de cel mai mic timp obtinut la proba de orientare. 8.3.4. Posturile fara arbitru (PFA) amenajate pe traseu vor avea valoarea de 100, 200 sau 300 si vor fi in numar de minim 4, maxim 20 PFAuri. Ratarea unui PFA se penalizeaza cu scaderea valorii sale din punctajul total acordat probei. Pentru categoria COPII numarul minim de PFA este de 2. 8.3.5. Abondonul declarat de concurenti sau de catre organizatori duce la cotarea echipei cu 0 puncte. 8.3.6. Lipsa unui component din echipamentul de echipa sau individual, atrage penalizarea cu 5 puncte pentru fiecare element lipsa. 8.3.7. Lipsa incaltamintei de munte duce la descalificare, deci la ABANDONUL echipei. 8.3.8. Deplasarea cu orice mijloc de transport, decat propriile picioare, duce automat la ABANDON si echipa va primi 0 puncte la proba de raid montan. 8.3.9. Ratarea unui PA – post cu arbitru duce automat la ABANDON si echipa va primi 0 puncte la proba de raid montan. 8.3.10. Echipajul va merge grupat, intre membrii aceluiasi echipaj nefiind permisa o distanta mai mare de 50 m intre primul si ultimul membru al echipajului. In cazul in care acest lucru nu este respectat iar echipajul este observant de arbitrii, de o patrula sau este reclamat de alti concurenti pentru nerespectarea acestei prevederi, echipajul va fi penalizat cu 300 puncte la proba de raid montan.

Articolul 9 – PROBA DE ORIENTARE 9.1. – GENERALITATI 9.1.1. Proba de orientare se va desfasura pe harta sau pe viza si va avea maxim 2500 m lungime totala, masurata in plan aerian. 9.1.2. Rezultatul la orientare constituie baza de departajare pentru proba de raid montan in situatii de egalitate. 9.1.3. Proba de orientare se desfasoara in sistem individual, echipa cumulate sau stafeta. Organizatorii sunt obligati sa anunte in invitatie tipul probei de orientare. 9.1.4. La aceasta proba pot participa: 1, 2 sau 3 persoane dintr-o echipa. 9.1.5. In clasamente in cazul individual, punctajul unei echipe, este dat de primul membru al echipei intrat in proba.

9.2. – TEHNICA 9.2.1. In posturile de control, corpul lampioanelor va fi amplasat la inaltimea de 50 – 100 cm. fata de sol cu lampionul perfect intins 9.2.2. Lampioanele vor fi fixate pe tije din metal sau lemn de lungime corespunzatoare daca este posibil 9.2.3. Posturile de control vor fi suplimentar marcate prin presararea de confeti la baza lampionului sau fasii colorate ce vor fi dupa recuperate.

9.3. – PUNCTAREA / DEPUNCTAREA 9.3.1. Punctajul total acordat probei de orientare este de 5.000 puncte. 9.3.2. Penalizarea va fi de 1 punct / secunda fata de cel mai bun timp realizat. 9.3.3. Pierderea unui post de control sau nerespectarea ordinii posturilor, duce automat la ABANDON si concurentul va primi 0 puncte la aceasta proba.

Articolul 10 – PROBA DE ESCALADA

10.1. – GENERALITATI 10.1.1. Se va desfasura pe pereti naturali (calcar, conglomerat, granit, etc.), structuri artificiale (speciale, picioare de pod) sau folosind arbori cu un diametru minim de 200 mm la punctul de fixare a corzii si fara a fi uscati. 10.1.2. a. Proba de escalada este principala optiune in alegerea sistemului de concurs. b. In situatia in care escalada nu este posibila, se va proceda la proba de urcare pe coarda sau de indemanare in executarea nodurilor de baza din alpinism. 10.1.3. a. Proba de escalada se desfasoara numai in sistem individual. b. La aceasta proba pot participa: 1, 2 sau 3 persoane dintr-o echipa. 10.1.4. In clasamente, punctajul unei echipe, este dat de primul membru al echipei intrat in proba. 10.1.5. Proba de escalada si de urcare pe coarda se masoara cu numere intregi, rotunjindu-se la numarul superior fiecare metru inceput. 10.1.6. Pentru departajarea concurentilor se va cronometra proba si se va lua in calcul timpul realizat de fiecare concurent, stabilindu-se astfel un clasament. In caz de baraj, concurentii aflati pe locurile 1-3 vor proceda la executarea probei de noduri.

23

10.2. – TEHNICA 10.2.1. Proba de escalada a. Gradul maxim de dificultate al traseului de escalada va fi 5, conform scalei UIAA. b. Timpul maxim acordat pentru parcurgerea traseului este de 7 minute. Organizatorii vor alege in asa fel traseul incat concurentii sa se poata incadra in baremul stabilit. c. Inaltimea traseului va fi de maxim 30 m. d. Fiecare concurent are dreptul la o singura incercare cu exceptia cazului in care concurentul se desprinde de perete accidental (ruperea unei prize, filaj prea strans). e. Nu este permisa folosirea de catre concurenti a mijloacelor artificiale de escalada. Folosirea acestora atrage dupa sine descalificarea. f. Pentru proba de escalada, clubul organizator trebuie sa asigure urmatoarele materiale: corzi, centuri tip "libero", carabiniere, dispozitive de asigurare, scripeti, casti de protectie, bucle de coarda sau chinga. g. Traseul, in caz de necesitate, va fi delimitat stanga - dreapta prin intermediul unor panglici sau marcaj cu var / creta. Nu este permisa folosirea vopselei.

10.2.2. Proba de urcare pe coarda a. Timpul maxim acordat pentru parcurgerea traseului este de 10 minute cronometrat dupa desprinderea de sol si pana la primul contact. b. Inaltimea traseului va fi de maxim 15 m. c. Fiecare concurent are dreptul la o singura incercare. d. Pentru proba de urcare pe coarda, clubul organizator trebuie sa asigure urmatoarele materiale: corzi, centuri tip "libero", carabiniere, dispozitiv de asigurare, bucle din cordelina pentru sistem Prusik, dispozitive de urcare pe coarda, casti de protectie, scarite, bucle de coarda sau chinga. e. Urcare pe coarda se poate realiza cu noduri Prusik, cu blocatoare, cu dispozitiv Gri-Gri sau combinatii. f. Sistemul de urcare se va trage la sorti de organizator in cadrul sedintei tehnice si se va amenaja corespunzator atelierul.

10.2.3. Proba de noduri a. Timpul maxim acordat pentru executarea nodurilor este de 5 minute. b. Pentru proba de noduri, clubul organizator trebuie sa asigure urmatoarele materiale: corzi, carabiniere, bucle din cordelina pentru sistem Prusik. c. Nodurile ce vor fi executate sunt: “dublu 8” simplu, “dublu 8” prin urmarire, cabestan, semicabestan, Prusik, pescaresc pentru legarea a doua corzi, “dublu 8” pentru legarea a doua corzi, gura de lup, coada vacii.

10.3. – PUNCTAREA / DEPUNCTAREA 10.3.1. Punctajul total acordat probei de escalada este de 300 puncte. 10.3.2. Penalizarea pentru neincadrarea in timpul de concurs este de 1 punct/1 secunda. 10.3.3. Clasamentul se va face in functie de inaltimea si timpul realizat iar punctajul va fi: loc 1 = 300 pct, loc 2 = 290 pct, loc 3 = 280 pct; depunctarea facandu-se in continuare din 10 in 10.

Articolul 11 - PROBA DE CUNOSTINTE TURISTICE

11.1. – GENERALITATI a. Proba va consta in 1 - 20 intrebari grila cu un singur raspuns correct si/sau 1 – 20 poze cu obiective turistice din tara tot cu 3 variante de raspuns. b. Timpul alocat probei este de 5 minute.

11.2. – TEHNICA a. Bibliografia probei va fi pusa la dispozitie de catre organizatorul etapei, in format electronic pe site-ul www.stafetamuntilor.ro cu cel putin 3 saptamani inainte de etapa. b. Bibliografia va cuprinde date referitoare la zona de concurs, patrimoniul geografic, istoric, cultural si de mediu si imaginile din care vor fi selectate pozele pentru concurs.

11.3. – PUNCTAREA / DEPUNCTAREA a. Pentru 20 raspunsuri corecte se acorda 200 puncte; b. Fiecare raspuns gresit se penalizeaza cu 10 puncte

c. Pentru stabilirea unui clasament la acesta proba se va folosi cronometrarea, departajarea in caz de egalitate facandu-se in functie de rapiditatea cu care s-a raspuns.

24

CAPITOLUL IV – PREVEDERI GENERALE

Articolul 12 - CLASAMENTE 12.1. La finalul competitiei se va alcatui clasamentul general al fiecarei categorii de concurs, precum si clasamentul general cumulat ce va insuma rezultatele cluburilor in toate cele 6 categorii. Daca in cadrul unei etape la o categorie de concurs nu s-au inscris minim 5 echipe, atunci categoria respectiva nu va fi validata si deci nu va fi luata in considerare in clasamentul general al etapei in cadrul SM, la general insa clubul va primi bonusul de 10 puncte aferent echipei inscrise in concurs (Exemplu: la categoria copii clubul Z a inscris 2 echipe, dar in total la copii sunt inscrise in concurs doar 4 echipaje. In acest caz in clasamentul general nu va intra si categoria COPII, dar clubul Z va primi la general bonsul pt cele 2 echipe de copii, adica 20 de puncte, daca echipele au participat in toate cele 4 probe ale concursului.) 12.2. Punctele obtinute in cadrul unei categorii nevalidate (la care nu s-au inscris minim 5 echipe) nu vor fi adunate la general cluburi pentru etapa respectiva, insa se vor aduna la generalul categoriei respective pe anul respectiv. (Exemplu: clubul Z are cate 1 echipaj la fiecare din urmatoarele categorii unde obtine urmatorul punctaj: 200 pcte la junior, 200 pcte la elite si 200 pcte la copii. Cateogoria copii nu este insa validata pentru ca la start s-au inscris doar 3 echipe, astfel clubul Z va primi la etapa respective urmatorul punctaj: 200juniori + 200elite + 0copii + 30bonusulechipe = 430 pcte la etapa. In clasamentul categoriei copii cumulat la etapa respectiva vor primi 200 pcte ) 12.3. Pentru fiecare din cele sase categorii, clasamentul general este alcatuit astfel: a. pentru cluburile participante in cadrul competitiei, clasamentul general este alcatuit din rezultatele obtinute la fiecare categorie in ”n” etape – 1. Se cumuleaza toate rezultatele obtinute in concurs, nefiind punctata etapa in care clubul a obtinut cel mai slab rezultat in decursul anului daca respectivul club a participat la toate etapele din acel an. b. pentru cluburile ce organizeaza etapa in cadrul unui an competitional, responsabilii SM vor acorda nota pentru modul in care organizatorul a respectat regulamentul si formatul de desfasurare a concursului conform cerintelor SM. Astfel pentru o nota generala de peste 8,5 organizatorul va primi cate 200 puncte pentru fiecare categorie validata, pentru o nota cuprinsa intre 7 si 8,49 organizatorul va primi cate 180 puncte pentru fiecare categorie validata, iar pentru o nota sub 7 organizatorul va primi cate 100 puncte pentru fiecare categorie validata si isi va pierde dreptul de a organiza etapa in anul urmator. c. La finalul concursului in cadrul clasamentului general al Stafetei Muntilor se vor acorda urmatoarele punctaje: 200 de puncte = loc 1, loc 2 = 185 puncte, loc 3 = 175 puncte. Pentru locurile urmatoare se scad din 5 in 5 puncte. De la locul 15 in jos se scad din trei in trei puncte( loc 15 = 115 puncte, loc 16 = 112 puncte, etc.) e. In cadrul clasamentului general al fiecarei categorii din punctajul corespunzator clasarii in cadrul unei etape, se vor scadea 50 puncte pentru fiecare proba la care respectivul echipaj nu a participat sau la care a ABANDONAT. (Ex: un echipaj care s-a clasat pe locul 3 si astfel in clasamentul SM ar primi 175 puncte, va primi doar 125 daca nu a participat sau a abandonat la una din probe). f. In clasamentul general pe cluburi al SM fiecare club va primi un bonus de 10 puncte pentru fiecare echipaj care a participat la toate probele, indiferent de locul pe care s-au clasat. In cazul in care un echipaj abandoneaza sau nu intra intr-o proba, clubul din care face parte nu va primi cele 10 puncte bonus. g. Daca un club are mai multe echipaje la o categorie, atunci la general va puncta echipajul cel mai bine clasat. In eventualitatea in care la o categorie un club are mai multe echipaje clasate superior altui club, in alcatuirea clasamentului general fiecare club va primi punctajul obtinut in concurs, nu punctajul aferent locului obtinut ulterior scoaterii din clasament a echipajelor ce apartin aceluiasi club. (Ex:Daca in concurs avem: locul I- ZZZ- 200p, locul II- ZZZ – 185 p, locul III ZZZ -175 p, locul IV- AAA – 170 puncte, in clasamentul cumulat vom avea; locul I –ZZZ- 200puncte, locul II – AAA- 170 puncte). h. Clasamentul se afiseaza dupa terminarea fiecarei probe, in maxim 60 minute de la predarea rezultatelor intre arbitrul sef de proba si arbitrul sef rezultate . Obligatoriu clasamentele se afiseaza in ziua/seara de sambata. i. In clasamentul trofeului vor fi incluse toate echipele inscrise in concurs.

Articolul 13 – PREVEDERI FINALE

13.1. Toti organizatorii de etape trebuie sa aiba in vedere in primul rand siguranta si confortul participantilor. In acest sens este obligatoriu ca tabara de corturi sa fie amplasata astfel incat sursele de apa potabila sa nu fie mai departe de 1.000 m de tabara, toaletele pentru concurenti sa fie amenajate de organizator intr-un mod acceptabil, iar concurentii sa se simta mereu in siguranta.Este recomandabil ca tabara sa fie in apropierea unei cabane unde concurentii sa poata sta in cazul vremii nefavorabile. 13.2. Pentru etapele din cadrul SM se vor folosi pentru punctarea echipajelor doar formularele tip ale SM ce se pot downloada de pe site-ul oficial: www.stafetamuntilor.ro. 13.3. Prezentul regulament poate suferi modificari la sfarsitul fiecarui an competitional pe baza propunerilor venite de la toate cluburile si asociatiile participante, pana la Festivitatea de Premiere cand se va prezenta noul regulament. 13.4. Modificarile aduse la regulament nu pot afecta in mod radical prevederile initiale, astfel ca nu se pot modifica modul de desfasurare al probelor sau orice alt articol care denatureaza ideea initiala a competitiei.

25

26

27

28

29

www.ch-center.ro

Servere Dedicate Ch-center este specializat in solutii de SERVERE DEDICATE fiabile si accesibile pentru orice fel de companii, mici

sau mari. Serverele noastre dedicate sunt disponibile pentru fiecare buget, pornind de la 33Euro/Luna pentru Server

Dedicat Atom.

Daca aveti cereri mai mari cum ar fi un server dedicat personalizat sau cluster de servere dedicate, nu ezitati sa ne contactati folosind Live Chat, sistemul de tickete, e-mail sau chiar telefon.

Servere Administrate Esti un maestru web? Ai o firma hosting? Sau esti un simplu proprietar de website? Aveti cunostintele necesare pentru a administra SERVERUL DEDICAT, dar nu aveti timp sa o faceti?

Problemele dumneavoastra pot fi rezolvate! Lasati administrarea servarului in seama noastra si veti avea mai mult timp pentru afacerile, clientii, utilizatorii si website-ul dumneavoastra.

Toate serverele cu o licenta cPanel beneficiaza gratuit de securizare, optimizare si administrare.

Simplifica lucrurile cu serviciile noastre de gazduire: Cateva din motivele pentru care ar trebuii sa alegeti Serverele noastre si alte produse: - Servere virtuale , Dedicate si Web Hosting fara limita de transfer - Multiple sisteme de operare la alegere Linux, *BSD sau Windows - Serverele sunt gazduite in propriul centru de date - Suport de calitate, raspunsuri ultra rapide - Infrastructura solida si extrem de performanta - Operam propria infrastructura redundanta (mai multe link-uri de 1Gbps) - Toate serverele de gazduire ruleaza cPanel pe Linux - Backup-ul datelor este foarte important, de aceea oferim backup zilnic

30

www.dwyn.ro

Dwyn Shop (www.dwyn.ro )- este un magazin de electronice si electrocasnice cu o vechime de peste 10 ani, ce ofera in prezent peste 10.000 de produse. Magazinul poate fi vizitat si online, echipa fiind formata din tineri dinamici cu experienta in domeniu, care va pot oferi informatii precise legate de produsele care va intereseaza.

Clientii beneficieaza de transport rapid si gratuit* al produselor comandate. Pentru cei din Bucuresti, comanda va fi livrata in aceeasi zi, iar pentru cei din afara orasului, comanda va ajunge in 24 ore .

Plata comenzilor se poate face cash in magazin/la livrare (cand produsul a fost comandat online), cu cardul la achizitionarea produsului din magazin, cu cardul online (sistem 3D secure) si chiar si in rate. Toate produsele sunt asigurate pe durata transportului. Beneficiezi de garantie de retur 10 zile daca nu esti multumit de produsul achizitionat.

In fiecare zi oferta de produse se mareste si acopera o gama larga de electronice si electrocasnice de la televizoare, telefoane, tablete, calculatoare, laptopuri, pana la cabluri, mufe si accesorii.

Toate produsele, comercializate de Dwyn Shop, sunt originale, cu certificat de garantie de producator (unde este cazul). Mai mult decat atat, orice produs neconform, reclamat in 24h se schimba pe loc, iar cheltuielie vor fi suportate de magazin.

Magazinul asigura service post garantie oricarui produs, din oferta noastra. Daca produsul este achizitionat din magazin, beneficiezi de jumatate din costul manoperei, iar constatarea este zero. In plus, beneficiezi si de extra-garantie la reparatie.

Poti face upgrade oricand, pe perioada garantiei, oricarui produs achizitionat din magazin, alegand orice alt produs din oferta, chiar si din alta categorie.

31

www.lew.ro Business Solutions Recrutare, Training, Coaching, Finantari, Investitii, Startups. Editura Leichmann Publicare digitala si distributie internationala in 60+ tari! Multimedia/interactive, audio/video, aplicatii, traduceri. Software Solutions & Integrations IT/Software Outsourcing, Enterprise, Online, Mobile, ERP, CRM, Integrari, Servicii, Suport.

32

CUCULIS SI ASOCIATII - BIROU DE AVOCATURA

"Nimeni nu este mai presus de lege, spune un principiu al echitatii, egalitatii si moralitatii. Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii s-a remarcat prin promptitudinea prin care a raspuns intodeauna nevoilor zilnice ale justitiabililor cu raspunsuri ferme de cel mai inalt grad profesional si cu dedicatie si pasiune, astfel desavarsind arta Dreptului.

A face avocatura nu inseamna sa stai la un birou asa cum probabil majoritatea ar putea sa descrie munca de avocat. A fi un avocat inseamna sa te pui in situatia clientului sa ii intelegi problemele ca si cum ar fi ale tale, sa mergi in fata justitiei si sa pui problema in modul cel mai favorabil si just pentru clientul tau. Inseamna sa analizezi toate compenentele unui dosar si sa-i faci radiografia precum un doctor apoi sa te pronunti si sa-i pui un diagnostic. Cuculis si Asociatii NU admit usurinta in cauzele ce le-au fost si le vor fi incuviintate, tocmai de aceea putem spune ca avem cei mai buni avocati din Romania alaturi de noi, cu peste 30 de ani de experienta in domeniul avocaturii si justitiei Romanesti. Credem in buna aplicare a legii si fiecare dosar e tratat extrem de confidential si serios.

Toti avocatii colaboratori sunt membrii ai UNBR, admisi cu rezultate deosebite, dar cu o puternica experienta, specializati in domenii complexe si vaste ale vietii juridice. Ceea ce trebuie retinut este faptul ca echipa noastra pune pe primul plan interesele clientului, interesele financiare ale avocatilor trecand pe planul al doilea, acest lucru evidentiindu-se si prin tarifele minimale practicate de noi.Prioritatea noastra este aceea de a oferi clientilor servicii juridice de cea mai buna calitate profesionala si morala.”

Cuculis si Asociatii - Parteneri in Drept

Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail in mod GRATUIT ! ! ! Scrie-ne problema ta juridica la Avocat@indrumari-juridice.eu Te grabesti sa afli raspunsuri ? Apeleaza-ne la 0722.298.011 sau 0744.998.459

website: www.indrumari-juridice.eu

33

Queisser Pharma ( Doppelherz )

Queisser Pharma este sinonim cu viata sanatoasa si angajamentul pentru o stare de bine.Munca noastra este

complet orientata spre promovarea si mentinerea bunei sanatati.

De aceea, nu suntem pregatiti sa intreprindem ceva ce ar putea periclita starea de sanatate sau care ar putea

dauna mediului inconjurator.Toate produsele noastre, fie ca vorbim de medicamente, produse medicinale, suplimente

alimentare, alimente sau cosmetice sunt de calitate premium .Aceasta este filozofia dupa care ne ghidam, fiecare

membru al echipei noastre detine responsabilitatea deplina calitatii produselor noastre.

Clientii nostri au incredere in produsele noastre.Motivul este ca gama noastra de produse este creata conform

cerintelor lor fiind produse de calitate inalta.Clientii nostri se asteapta la calitate si consideram ca misiunea noastra este

sa intrunim aceste asteptari in fiecare zi.

website: www.doppelherz.ro

34

Firma VMI Sport Metal este produsul unor fuzionari a mai multor firme, cumuland o experienta de peste 20 ani pe piata interna si externa. Oferim solutii complete in urmatoarele domenii de activitate:

Confectii metalice - balustrade din fier forjat si de inox, structuri pentru sport, hale, piscine si spa, tribune, imprejmuiri rezidentiale;

Productie publicitara - fatade de cladiri din alucobond, signalistica interioara si exterioara, gravari si routari laser si mecanice, print digital, litere volumetrice, reclame luminoase, car-branding, bannere, sisteme roll-up, panouri publicitare;

Produse de premiere - cupe sportive, plachete, trofee acrilice si din cristal, mape si cutii din plus, personalizate prin gravare laser;

Gospodarie comunala - autospeciale de gospodarie comunala, statii de transfer si sortare a deseurilor, containere si europubele, statii de autobuz, indicatoare, stalpi de delimitare.

www.vitalisgroup.ro

35

AuroMedia – Tipar si productie publicitara prin tehnologii performante

AuroMedia sustine identitatea vizuala a clientilor sai prin solutii de tipar si productie publicitara personalizate in functie de nevoi si de bugete. Ofera intotdeauna solutii actuale prin care clientul sa beneficieze de calitatea optima a materialelor promotionale si a obiectelor publicitare prin care isi promoveaza brandul si actiunile.

Compania, situata in Timisoara, vine cu o abordare deosebita, concentrata pe solutii personalizate in functie de nevoi, folosind utilaje de ultima generatie, astfel incat clientul sa beneficieze de un raport calitate/pret competitiv. Prin materialele pe care le pune la dispozitie, aduce un plus de valoare produselor, serviciilor sau mesajului pe care clientul doreste sa-l transmita catre publicul sau.

Experienta de peste 10 ani in domeniul productiei publicitare ne-a ajutat sa ne construim un atu important: adaptabilitatea. Industria publicitara este una foarte dinamica, atat din punct de vedere al tendintelor, cat si al tehnologiilor folosite pentru productia propriu-zisa. De aceea, capacitatea de adaptare este esentiala pentru a putea ramane competitiv pe o piata concurentiala.

In portofoliul de clienti al AuroMedia exista companii nationale si multinationale, societati atat din tara, cat si din afara tarii.

Produse AuroMedia: afise, calendare, agende, carti de vizita, flyere, pliante, cataloage, brosuri, reviste, etichete, mape, tricouri si sepci personalizate, echipamente de lucru, autocolante, ambalaje, pungi din hartie si plastic, panouri publicitare, litere volumetrice, casete luminoase, bannere, totemuri, signalistica, obiecte promotionale personalizate, meshuri, sisteme expozitionale, pop-up spider, roll-up-uri, info desk personalizat

Servicii AuroMedia: servicii tipografice si de legatorie, tipar digital si offset, transfer termic, inscriptionare masini, plotare, editare carte si reviste, serigrafie, tampografie, broderie, grafic design, identitate vizuala, web design

Indiferent de conditiile economice din Romania, AuroMedia ofera preturi competitive si servicii de calitate datorita echipamentelor performante care ii permit costuri optime si, in acelasi timp, sa ofere servicii de exceptie la cele mai inalte standarde de calitate.

Date de contact:

Sediu: Str. I. P. Pavlov Nr. 12, Timisoara, Romania Mobil:+40 721 257 113 Tel.:+40 356 450 226 Tel./Fax: +40 256 487 066 E-mail: office@auromedia.ro

www.auromedia.ro

36

Te duci la birou cu mijloacele de transport in comun? Mergi cu trenul sau cu avionul si ai vrea sa iei o gustare, dar nu ai unde sa te speli pe maini? Folosesti carucioarele sau cosurile din supermarket-uri? Iesi cu familia sau prietenii la iarba verde in weekend-uri? Pui mana pe clantele de la usi cand intri in cladirea in care lucrezi? Te sprijini cu mana de balustrada atunci cand urci scarile? Iti tii telefonul mobil pe birou? Iei uneori o gustare rapida in fata calculatorului?

Daca raspunsul la aceste intrebari este da, felicitari! Ai adunat o colectie impresionanta de bacterii! E drept ca, in oricare dintre situatii te-ai afla, ar fi recomandat sa te speli pe maini cu apa si sapun, dar… nu avem intotdeauna un robinet la indemana! Touch te protejeaza impotriva bacteriilor punandu-ti la dispozitie variante care sa te ajute in orice situatie:

Gelul antibacterian 59 ml Touch

Este solutia perfecta atunci cand nu avem acces la apa si sapun. Este mic si practic, astfel incat poate fi luat oriunde (in mijloacele de transport in comun, in parc, in masina, la scoala, etc). Datorita continutului de 70% alcool distruge 99,99% din bacterii in 15 secunde, in timp ce glicerina mentine hidratarea optima a pielii. Gelul antibacterian Touch este gelul antibacterian nr. 1 din Romania (conform studiului MEMRB noiembrie 2008 – decembrie 2010) si a fost atestat de catre Institutul Cantacuzino ca avand efect antibacterian, antiseptic, dezinfectant si fungicid.

Disponibil in 5 arome: Classic, 3in1, Kidz, Exotique, Violet.

Servetele umede antibacteriene Touch

Servetele umede antibacteriene Touch elimina 99,99% din bacterii si virusi, asigurand o curatare eficienta atat a pielii cat si a obiectelor si suprafetelor cu care intram in contact. Ofera protectie igienica fiind recomandate atat copiilor cat si intregii famiili.

Servetele umede antibacteriene Touch nu contin alcool si sunt testate dermatologic.

Sunt disponibile in varianta de 10 buc. – Classic, Violet si Kidz si 15, 50 si 70 buc. – Classic.

www.apollomod.ro

37

Companie romaneasca, producatoare de mobilier tapițat de cea mai buna calitate

Pe piața din 1992, MobilaDalin este o companie romaneasca, producatoare de mobilier tapițat. Recunoscuta la nivel național, cu participari la expoziții internaționale, MobilaDalin ofera canapele și alte produse de mobilier tapițat, o imbinare reușita intre confort, calitate și stil.

Pentru mulți, o canapea este o simpla canapea. Pentru noi, o canapea reprezinta mai mult decat atat: in spatele ei stau creativitatea și dedicația unor profesioniști care, de 20 de ani, pun pasiune și suflet in fiecare produs care iese din mainile lor.

La MobilaDalin testam in permanența produsele noastre pentru a ne asigura ca ele raspund celor mai fine exigențe. Atenția acordata detaliilor și selecția riguroasa a tapițeriei sunt garanția produselor noastre ce ne evidențiaza pe piața.

Suntem dedicați in a gasi cele mai inovatoare idei și a le transforma in soluții decorative care exprima eleganța, culoare, funcționalitate și versatilitate.

Va invitam sa cunoașteți produsele noastre și sa va convingeți ca, prin numeroasele lor calitați incepand cu modularitatea și posibilitatea alegerii tapițeriei și a culorii dorite, alegand un produs MobilaDalin veți avea un produs unic, care va raspunde atat dorințelor dumneavoastra cat și exigențelor spațiului pe care il va ocupa.

www.mobiladalin.ro

38

Magazinele Craimont

Echipament pentru iubitorii de aventura montana

Unde ne gasiti : Pe Internet, online | in Bucuresti | in Craiova | in Iasi | in Pitesti

SC Alphavet SRL, str. Oltet nr. 9, Craiova 200585

0749.200.917 office@craimont.ro

Magazin online Craimont

Tel: 0251.410.075, 0348.807.692, 0749.200.917, 0749.200.918

Email:

Comenzi: comenzi@craimont.ro

Informatii produse si servicii: info@craimont.ro

Orar de functionare: L-V: orele 10-18, S: 10-14, D inchis

Toate comenzile date prin pagina noastra de Internet sau prin

email sunt inregistrate si preluate, indiferent de ora.

Comenzile date telefonic sunt preluate de preferinta in

intervalul orar mentionat mai sus.

website: www.craimont.ro

39

About Belkin

At Belkin, we make people-inspired products and solutions. For nearly 30 years it has been our passion and our mission to create products that make people’s lives better, easier and more fulfilling. From wireless home networking and entertainment, to mobile accessories, energy management, and an extensive range of cables, Belkin products enhance the technology that connects us to the people, activities and experiences we love...

Our diverse and far-reaching product mix also includes high-quality security, infrastructure, energy and server-room solutions for public and private sector organizations. Our commitment to innovation, research and design has inspired over 2,000 products and 200 patented designs.

It all started in 1983—in a two-car garage in Southern California—with two employees and sales of $100,000 for the year. Three decades later, Belkin remains a privately held company with more than 1,200 employees in 21 countries across the globe. Headquartered in Los Angeles, California, we invite you to connect with us on Facebook at facebook.com/belkin, and on Twitter at twitter.com/belkin.

OUR LOCATIONS

Find us at one of our 37 locations across the globe, or stop into our very first Belkin store at Westfield Mall in Culver City, California.

www.belkin.com/uk

Facebook la http://www.facebook.com/Belkin.UK

http://twitter.com/Belkin_UK

40

Colectiile Editurii IBU sunt rafturile pe care vei descoperi ceea ce-ti place

IBU PUBLISHING este una dintre putinele edituri din Romania care publica lucrari de cinematografie. Insa si romanele pe care nu le-ai gasit pana acum, dar pe care abia asteptai sa le intalnesti, se regasesc in colectia de fictiune literara contemporana Zohra.

Editura IBU Publishing a fost infiintata la sfarsitul anului 2008 si aduce in atentia cititorilor titluri valoroase, ai caror autori provin din spatii culturale cat mai diverse, cu care publicul roman nu a fost foarte familiarizat. Pana in prezent, colectia de romane Zohra a pastrat o linie editoriala coerenta si a respectat acest principiu, castigand un numar important de cititori fideli, care asteapta cu interes noile noastre aparitii.

De asemenea, prin colectia de carti de cinematografie, editura IBU Publising si-a propus sa umple un gol de pe piata romaneasca de carte. La ora actuala, ARTA 007 este cea mai importanta colectie de profil, oferind lucrari de referinta publicului cinefil sau profesionistilor din domeniile cinematografiei, televiziunii si artelor vizuale.

Motto-ul editurii este: Citesti, explorezi !

Cu dorinta ca iubitorii de carti si de film sa citeasca si sa exploreze cat mai mult, editura noastra detine o pagina de prezentare www.ibupublishing.ro, unde sunteti invitati sa ne descoperiti colectiile.

www.ibupublishing.ro

41

Servicii de dezvoltare software educational interactiv multimedia pentru prescolari si scolari mici clasele I-IV.

Infomedia Pro a fost infiintata in anul 1997 si este primul producator roman de software educational pentru PC,

Macintosh si PDA. Actualmente, gama de produse educationale software ce numara peste 50 de titluri pentru PC/Mac, a

fost extinsa cu aplicatii pentru iPhone, iPod, iPad, tablete si telefoane mobile cu sistem de operare Android, compania

devenind producator autorizat pentru genul acesta de aplicatii.

Din anul 2011, compania se poate mandri cu introducerea unui concept revolutionar de produs software „activ“

pe piata de produse educationale. Device-urile de introducere a datelor (tastatura si mouse) sunt inlocuite cu un alt gen

de device, un covoras special prevazut cu butoane selectabile cu ajutorul picioarelor. Astfel, software-ul educational

multimedia interactiv este pilotat cu ajutorul picioarelor, un pas pe covoras fiind echivalentul unui clic de mouse, iar

copilul se joaca, invata si face miscare in acelasi timp.

Toate materialele educationale sunt create in colaborare cu cadre didactice de specialitate, in conformitate cu

programa scolara si au avizul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

www.infomediapro.ro

42

SC O&R SRL - infiintata in anul 1993, judetul Bacau - se poate mandri cu o experienta de peste 20 ani in

domeniul confectiilor textile, mai ales al uniformelor scolare si al echipamentelor de lucru si protectie.

Astfel, va punem la dispozitie produse de calitate, precum: imbracaminte de lucru, paza si protectie,

uniforme scolare, uniforme pentru magazine, echipamente medicale, echipamente si textile HORECA.

Prin serviciile pe care le oferim dorim sa intampinam nevoile clientilor nostri, astfel incat sa devenim

un partener de incredere in colaborarile viitoare. In acest sens am lansat si magazinul online, care prezinta

doar o mica parte din produsele pe care le putem produce.

Daca ne contactati, veti gasi suficiente informatii pentru a putea face o alegere corecta a produsului

care se potriveste cel mai bine cerintelor dumneavoastra.

www.orbacau.ro

43

44

Mozartinno – Atelierul de muzica si creativitate este locul unde suntem cu totii prieteni, ne impartasim visurile,

dorintele si temerile, unde muzica ne asculta relaxata dintr-un fotoliu. Atelierul unde cei mici si cei mari se joaca, plini de

seriozitate, cu si de-a muzica.

Mozartinno este un atelier de creatie inovator, care isi propune dezvoltarea creativitatii si personalitatii prin

muzica, in special la copii, intr-un mediu fara constrangeri.

Infiintat in toamna anului 2008, Mozartinno a fost primul centru specializat din Romania unde copiii invata sa

asculte muzica inca de la varsta de 2 ani. Joaca de-a muzica, metoda noastra unica de indrumare urmareste dezvoltarea

libera a micului artist si deprinderea primelor notiuni muzicale in stransa legatura cu celelalte arte.

La Mozartinno ne imprietenim cu muzica, compozitorii si instrumentele muzicale, invatam sa desenam, sa

cantam la pian, chitara si alte instrumente, ne relaxam batand ritmuri la toba, organizam concerte, expozitii, petreceri,

tabere si participam la concursuri. Pentru ca la Mozartinno, noi credem in uimitoarea capacitate intelectuala a copilului

tau.

Stiati ca in primii 3 ani de viata, micutul vostru inmagazineaza cea mai mare cantitate de informatii din intreaga

lui existenta? La varsta de 3 ani, copiii au creierul de 2 ori si jumatate mai activ decat adultii, caracteristica ce se pastreaza

in primii 10 ani de viata. De aceea, la atelierul nostru de muzica si creativitate profitam de formidabila deschidere catre

nou pe care o au copiii la cele mai fragede varste si ii ajutam sa porneasca in viata insotiti de dragostea pentru frumos.

De ce muzica in loc de televizor sau computer? Participa la atelierele Mozartinno si te vom convinge!

www.mozartinno.ro

45

Uniunea Nationala a Studentilor din Romania este o federatie apolitica ce are ca scop reprezentarea intereselor

socio-profesionale ale studentilor din Romania.

Federatia a fost infiintata in urma intalnirii liderilor din cele mai importante centre universitare din tara, care au

decis conturarea si promovarea la nivel national si international a unui set de valori comune miscarii studentesti din

Romania.

Grupul de initiativa a acestei federatii nationale a hotarat infiintarea acesteia ca urmare a puternicelor critici

aduse sistemului educational potrivit careia politicul a fost si ramane un factor decisiv in randul studentilor. Avand ca

principal obiectiv inlaturarea influentelor politice din randul organizatiilor de tineret, dar si o mai puternica informare a

studentilor, cat si sustinerea de programe si proiecte de educatie si cultura. Uniunea Natioanala a Studentilor din

Romania (UNSR) dezvolta o noua viziune a ceea ce inseamna implicare in societate.

Reunind organizatii studentesti din: Bucuresti, Craiova, Iasi, Timisoara, Petrosani, Targu-Jiu, Resita, Pitesti,

Ploiesti, Bacau, federatia va deveni un puternic partener de dialog al Ministerului Educatiei si nu numai.

Uniunea Nationala a Studentilor din Romania va pune si bazele unor proiecte si programe de impact ce au aparut

ca o necesitate in procesul de educatie si culturalizare a mediului academic si studentesc.

Misiunea noastra este simpla si plina de substanta, concentrand principalele valori promovate de UNSR:

“COMUNICARE, ORGANIZARE, SOLIDARITATE”.

www.unsr.ro

46

ListaFirme ofera modalitatea cea mai simpla de a realiza contacte si dezvolta relatii pe piata dinamica a firmelor din Romania. Informatiile relevante privind concurenta: cifra de afaceri, profit, numar de angajati si bonitatea va pot fi de asemenea utile.

Pe listafirme.ro puteti efectua selectii, targeta in functie de criteriile dorite, realiza operatiuni cu liste si in plus aveti si posibilitatea de a genera statistici care va vor facilita activitatile de promovare si monitorizare.

Intr-un climat economic nefavorabil, acuratetea datelor a devenit extrem de importanta mai ales cand se iau decizii care privesc in mod direct evolutia financiara a companiei.

Portalul listafirme.ro ofera managerilor noi oportunitati de dezvoltare a afacerii prin acces direct la toate companiile din tara. Astfel, membrii ListaFirme pot afla pe ce loc se situeaza in domeniul lor de activitate, cine sunt concurentii lor si care sunt rezultatele financiare inregistrate de catre partenerii de afaceri.

Ca variante de promovare sau verificare clienti va recomandam abonamentele online sau CD-urile ListaFirme.

Abonamentele online ofera informatii despre firme, ce informatii mai exact puteti sa vedeti aici: http://www.listafirme.ro/informatii_firme.asp

In acest moment avem disponibile 4 tipuri de abonamente, Start cu 500 de afisari pe an, Office cu 1000 de afisari pe an, Business cu 5000 de afisari pe an si Enterprise cu 20.000 de afisari pe an. Preturile sunt disponibile AICI: http://www.listafirme.ro/comanda_online.asp

CD-urile Listafirme sunt disponibile in 2 variante: Profesional si Gold. Fiecare companie alege cd-ul potrivit campaniei de marketing pe care intentioneaza sa o lanseze. Pentru detalii despre acestea va asteptam aici: http://www.listafirme.ro/cd_lista_firme.asp

In situatia in care aveti nevoie de baze de date luand in considerare doar anumite criterii va stam la dispozitie cu selectii personalizate.

Calitatea serviciilor si acuratetea bazelor de date sunt principalele atuuri ale ListaFirme. Suntem placut impresionati de progresul inregistrat de clientii nostri si va invitam sa ne contactati pentru a identifica impreuna cele mai bune modalitati de colaborare care sa va avantajeze in activitatea dumneavoastra.

Pentru mai multe informatii ne puteti contacta accesand pagina web de mai jos.

Sa aveti success in afaceri! Listafirme.ro va sustine.

www.listafirme.ro

47

Suntem o firma formata dintr-un colectiv tanar, activ, dornic de a exploata o piata in crestere: personalizari materiale textile, print si imprimare pe suport textil, imprimari personalizate. Avem o clientela diversificata, fiind implicati in domeniul sportiv (foarte multe echipe de marca din Romania), prin personalizarea echipamentelor de lucru. Protectie si divertisment (tricouri personalizate, salopete etc.). Peste 90% din productie este sub contracte ferme cu firme mari din Romania. Firma functioneaza din anul 1991.

In cursul anilor am avut onoarea ca marci de prestigiu, precum: Coca Cola, Ursus, Holcim, Ratuc, Terapia, Napolact, Ciuc, Praktiker, Polus Center, Iulius Mall, U-Mobitelco baschet si multe altele, sa poarte imprimeuri textile personalizate la noi. Unele sunt si azi clientii nostri. Dupa saisprezece ani de traditie neintrerupta in imprimerie si personalizare textila avem curajul sa afirmam ca suntem una dintre cele mai vechi si cu experienta imprimerii textile private din Romania.

Pastele si vopselele (de tip plastisol) sunt fabricate de catre noi dupa o reteta proprie, fiind brevetate de catre OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci). Calitatea lor este una foarte buna, iar pretul pe piata din Romania este inca fara concurenta.

Suntem interesati de o colaborare in termenii castig-castig cu oricine poate aprecia valoarea unui imprimeu, fie pe linie de magazine, fie pe linie de produse promotionale, echipamente de protectie sau articole textile personalizate. Pentru noi, calitatea conteaza foarte mult. De aceea imprimeurile sunt realizate prin tehnica serigrafiei. Acest procedeu ofera rezistenta mecanica si chimica foarte buna printurilor pe suport textil iar personalizarile vor fi de lunga durata.

Pentru mai multe detalii va rugam sa ne contactati si veti primi mai multe informatii legate de activitatea noastra de imprimare pe orice tip de suport textil.

www.elmo-print.ro

48

Magazinul Artistilor este un magazin online cu materiale si accesorii pentru pictura , grafica si intretinerea acestora, care a luat nastere in anul 2013. Oferim o gama larga de produse si incercam sa satisfacem nevoile tuturor categoriilor de artisti, adulti si copii.

Puteti descoperi tainele picturii, gravurii sau modelajului la un pret accesibil.

Iti punem la dispozitie toate materialele de care ai nevoie pentru a-ti lasa frau liber imaginatiei!

De la culori, pensule, panze sau hartie pana la sevalete, expozitoare cu pensule, accesorii pentru pictura, seturi creative pentru copii si nu numai.

Calitatea produselor oferite este recunsocuta. Comercializam peste 1000 de produse marca Daler Rowney, asadar, fie ca optati pentru culorile de ulei Georgian sau cele acrilice System 3, veti avea satisfactie deplina si parte de rezultate pe masura. Pensule cu par natural sau sintetic, toate formele si marimile, seturi pentru pictura si sketching dar si multe altele, sunt deasemenea, produse recunoscute pentru calitate ale companiei Royal & Langnickel.

Paint by numbers si Kool and Kreative

Aceste doua categorii reprezinta categorii de interes deosebit! Produsele sunt destinate in special copiilor, dar exista si produse special dedicate adultilor, avand un grad mai mare de dificultate.

Color by numbers sau coloratul pe numere a fost inventat in anul 1950 de catre Dan Robbins si Max Klein. Chiar pana in ziua de astazi, reprezinta o adevarata bucurie de a rezolva asa-zisele “puzzle-uri” . In timp, acest model pe numere s-a dezvoltat. In sectiunea paint by numbers a magazinului nostru, puteti gasi numeroase modele atat pentru pictura cat si pentru sketching, gravura si chiar pastel cerat!

Copiii sunt cei care se pot bucura cel mai mult de seturile Kool and Kreative. Acestea au in componenta lor diverse obiecte asamblabile, cu ajutorul carora isi pot dezvolta prin joc imaginatia, dexteritatea si atentia. Pot crea bratari, lantisoare, accesoriza gentutele, personaliza rame foto sau se pot juca cu stampile colorate si magneti in diverse forme.

Magazinul Artistilor este mereu aproape de tine cu cele mai bune oferte, o gama larga de produse si accesorii precum si sfaturi pentru a alege ceea ce ti se potriveste cel mai bine, iar apoi, nu ramane decat sa lasi frau liber creativitatii!

www.magazinulartistilor.ro

49

Orientat catre cursanti A-Z Cursuri este un brand care-si propune sa ofere servicii de calitate si plus valoare tuturor celor care doresc sa se perfectioneze, sa acumuleze cunostinte, sa faca o schimare in cariera.

Aproape 300 de cursanti, din toate colturile tarii, au parcurs training-urile online si in clasa in 2013, dintre acestia peste 85% sunt multumiti de serviciile A-Z Cursuri, oferind calificative intre 8 si 10 (pe o scala de la 1 la 10). Deasemenea A-Z Cursuri a furnizat programe de formare in vanzari pentru companii de prestigiu din domeniul aparaturii si dispozitivelor medicale, precum si a produselor din plante.

Misiunea noastra este de a informa si a crea din ce in ce mai multi profesionisti pe piata muncii din Romania prin intermediul cursurilor noastre. Valorile noastre sunt profesionalismul, accesibilitatea si onestitatea. Viziunea noastra este de a oferi un numar cat mai mare de cursuri in toate orasele din Romania.

Va invitam sa va imbogatiti cunostintele sau sa le certificati!

www.a-zcursuri.blogspot.com

50

Hotelul Pestera este situat pe platoul Bucegi, la o altitudine de 1600 metri deasupra marii.

Facilitati oferite de Hotel Pestera:

Restaurant

Restaurant cu o capacitate de 120 persoane.

FOISOR

Salon rustic in aer liber cu incalzire in perioada rece, cu gratar si protap.

Wifi gratuit Fitness Sala de fitness este echipata cu banda de alergat, bicicleta si stepper.

Piscina Piscina Incalzita cu instalatie de innot contracurent, Sauna si Jacuzzi

SPA. Dupa o zi petrecuta din plin, va oferim posibilitatea de a va relaxa cu un masaj profesionist.

Parcare Parcarea este situata in fata hotelului si este luminata pe timp de noapte. Camere de supraveghere sunt instalate si functioneaza 24/7.

Prima constructie a hotelului a fost inaugurata in anul 1923 si dupa multiple incendii, obstacole si schimbari a devenit ce este astazi, cel mai bun hotel la 1600 metri din Romania. Pentru mai multe detalii asupra evolutiei hotelului, puteti accesa istoria hotelului.

In receptia hotelului veti gasi barul de zi unde va oferim o gama larga de bauturi din meniul nostru de bauturi. Barul a fost deschis in anul 2010 si am invatat ca nu este numai un loc de relaxare, este si un excelent loc pentru socializare.

"FOISORUL", cum ii spunem noi, este un loc favorit pentru grupurile de clienti care isi doresc o cina festiva, traditionala, in aer liber. De ce este un loc favorit? Poate deoarece este un loc unic unde poti savura delicioase mancaruri aburinde, traditionale, chiar daca esti intr-o seara de iarna, la minus 20 de grade. Cum se poate? Nimic mai simplu, foisorul avand incalzire "in aer liber". La Foisor, avem posibilitatea sa organizam un foc de tabara care va ofera un final spectaculos unei seri extraordinare.

www.pestera.ro

51

CEDES CD este furnizor de programe de formare profesionala autorizat de „catre Autoritatea Nationala pentru

Calificari (ANC).

In prezent CEDES CD desfasoara 16 programe autorizate de formare profesionala, grupate pe calificari,

perfectionari si specializari. Dintre acestea, 12 sunt in domeniul turismului.

Programele de formare profesionala sunt certificate de catre Ministerul Educatiei Nationale si de Ministerul

Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, cu recunoastere la nivelul Uniunii Europene. Programele de

formare in domeniul turismului au avizul de specialitate de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in prezent

Autoritatea Nationala pentru Turism.

CEDES CD organizeaza cursuri de formare profesionala in toate Centrele Regionale din tara dupa cum urmeaza:

A. Cursuri de formare manageriala: Manager in activitatea de turism Director de hotel Director de restaurant Director agentie de turism

B. Cursuri de calificare, perfectionare si specializare: Agent de turism – ghid Ghid national de turism (touroperator) Administrator pensiune turistica Lucrator pensiune turistica Camerista Receptioner de hotel Ospatar (chelner) vanzator in unitati de alimentatie Bucatar

Programe de formare in domeniul medico-social:

- Ingrijitoare batrani la domiciliu

- Asistent medical comunitar

Alte programe de formare profesionala:

- Formator

- Manager Proiect

- Program de instruire: NOTIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENA Adresa: Str. Turturelelor, nr. 11A, bl.C (Phoenicia Business Center), et.5, Sector 3, Bucuresti Tel: 021-312.20.91; Fax: 021-312.20.92 E-mail: office@cedes-cd.ro

www.cedes-cd.ro

52

Bradut Associated SRL-D Suntem o societate structurata pe doua domenii de activitate specifice:

Bradut Professional Translations

O casa profesionala de traduceri specializata pe limba Engleza, cu

servicii complete, care includ traduceri scrise si orale (interpretariat), localizare

(traducere continut) pagini de Internet si aplicatii software, DTP & prelucrare

grafica, subtitrare scrisa sau vocala (dublare), traducere si adaptare de opere

literare, editare si corectura (proofreading) etc.

In ceea ce priveste limbile Engleza, Germana, Franceza si Italiana,

efectuam traduceri de orice tip, din toate domeniile de activitate, inclusiv, fara

limitare, juridice, tehnice, medicale, farmaceutice, economice, petrol si gaze

naturale, industrie usoara si grea, metalurgie, aeronautica, industria auto,

electronica si electrotehnica, mecanica, productie, inginerie, transporturi, constructii, arhitectura etc.

Nu ne limitam la limba Engleza, oferind traduceri din/in majoritatea limbilor de circulatie internationala.

Fie ca aveti nevoie de traducerea simpla a unor documente, contracte, certificari, sau o traducere mai complexa

a unor cataloage, brosuri, manuale de instructiuni, noi suntem solutia, fiind capabili sa va oferim un excelent raport pret-

calitate-termen de livrare.

Pentru evaluarea unei traduceri sau o potentiala colaborare pe termen lung, contactati-ne prin oricare dintre

mijloacele de mai jos.

Bradut Advertising

O agentie profesionala de productie publicitara axata pe productie si post-productie de videoclipuri, campanii

publicitare complete (identitate vizuala, branding, rebranding, print, planificare media, consultata specifica etc.). Oferim

campanii ATL, BTL si NEW MEDIA complete, in functie de profilul societatii dvs. si necesitatile aferente.

Serviciile noastre se adreseaza celor care vor un plus de culoare, o nota de originalitate si unicitate. Un produs

deosebit trebuie sa aiba o reclama deosebita. Diferenta o face un design altfel. Noi lucram altfel.

Nu ne limitam la a gandi in afara tiparelor, ci venim in ajutorul dvs. si cu strategii de brand awareness,

promovare, marketing, analize de piata, precum si solutii inovatoare de implementare a acestora pentru a contura

fiecarui client o imagine atractiva, profesionala si originala.

Iar daca nevoile dvs. sunt complexe, contribuim la construirea sau consolidarea reputatiei corporative sau de

brand, oferindu-va servicii de consultanta si PR, pentru a ne asigura ca mesajul dvs. ajunge la publicul tinta in forma si in

modul anticipat.

Daca v-ati dori sa va faceti reclama dar nu stiti de unde sa incepeti sau daca va temeti de costurile ridicate ale

unei campanii de promovare, contactati-ne cu incredere. Va vom crea o imagine unica, originala si personalizata la costuri

decente, sub preturile practicate pe piata.

Pentru detalii suplimentare, solicitari de oferta sau evaluare, ne puteti contacta prin urmatoarele mijloace:

tel.: 004-0753-12.80.83

YM!: bradut.suciu | skype: bradut-associated

www.bradut-associated.com

53

Am debutat in anul 1994, cu fabricarea produselor de patiserie.

In spatiul mic, de altadata, situat pe Sos. Mihai Bravu, clientii erau intampinati de mirosul imbietor al strudelelor si merdenelelor aburinde, al buseurilor aurii sau de parfumul cozonacilor gata scosi din cuptor.

Datorita parerilor pozitive primite din partea clientilor multumiti de calitatea produselor de patiserie, am decis ca in anul 1997 sa ne extindem activitatea prin fabricarea si comercializarea produselor de cofetarie. Am oferit clientilor prajiturile traditionale, precum amandina, savarina si eclerul, toate lucrate cu pricepere si maiestrie, folosind materii prime naturale de cea mai buna calitate.

Diversificarea activitatii a continuat si in anii urmatori, iar, incepand din anul 2003, am dezvoltat o linie pentru fabricarea inghetatei. Bazandu-ne pe folosirea unor retete traditionale, puse in aplicare de un tehnolog, am reusit crearea unei inghetate delicioase cu diferite arome naturale de fructe sau ciocolata.

In prezent, Cofetaria Alice dispune de 3 laboratoare proprii, de cofetarie, patiserie si inghetata, precum si de un punct de desfacere, situate in Sos. Mihai Bravu, nr. 123-135, sector 2, in zona Piata Iancului, Bucuresti. Oferim clientilor sortimente diversificate de torturi, miniprajituri, minipatiserie, fursecuri, bomboane, cozonac si turte, precum si asistenta pentru comenzile personalizate.

Intrucat deviza Cofetariei Alice este “Lucrat cu pasiune” ne propunem sa imbunatatim in permanenta calitatea si sa diversificam cat mai mult gama de produse pentru a satisface si cele mai exigente gusturi.

www.cofetariaalice.ro