Parazitologie – 8 – Trichinella Spiralis (Familia Trichinellidae)

Cadru general & magnitudinea bolii

Nematode cu femele vivipare (nasc pui vii = larve) Ciclu autoxen (larvă & adult) Zoonoză Cosmopolit; predomină în zona temperată

Ciclu de viaţă

Adulţii ajung în intestinul omului (femela = 3,5mm; masculul = 1,5 mm); femela elimină larva – traversează peretele intestinal – sânge/limfă – miotropism (ziua 7-18 postinfecţie) – faza terminală - în miocit – îl modifică morfologic, nu îl distruge; celula din interiorul miocitului se numeşte nurse-cell (= celulă-doică); larva se spiralizează de 2,5 ori.

Istoric

T.spiralis - identificată de James Paget – student la medicină , anul IMozart se presupune că ar fi avut infecţie cu Trichinella.

Patogenie

Modificări importante – etape de ontogenie1. Faza de invazie – adulţi & larve în intestin = hiperergie intestinală2. Faza diseminativă – hiperergie generală & limfocite T dependente perilarvare (mediate cu citokine)3. Faza de localizare musculară – degenerescenţă miocitară (auto Ac)4. Faza de organizare musculară mută (autoimun faţă de miocit)

Clinica – Trichineloza

Diaree mucoidă Greaţă Vomă Cefalee Febră – cea mai eficientă dpv al tratamentului Edeme faciale şi periorbitare; facies „de boxeur”(după meci); alergii la nivel sistemic – peteşii bine vizibile la nivelul patului unghial – microhemoragii şi la nivelul seroaselor; Meningoencefalită – paralizii de nervi cranieni există mai mult de 50 entităţi de boli cu care boala poate fi confundată! Miocardite Eozinofilie medie > 10-15% Faza periculoasă – poate deceda – complicaţie neurologică, cardiacă Faza musculară – tablou cu dureri musculare (mialgii = curbatură – asemănător cu ce resimţim după un efort muscular prelungit) pe muşchii membrelor respective de la nivelul: cefei, maseteri. Oboseală cronică, cefalee recidivantă, dispnee

Diagnostic

1. Morfologic – biopsii musculare (deltoid, solear, intercostal) – muşchi activi; săptămâna 3 de boală (ziua 21-24 postinfecţie)2. Imunologic – ELISA3. Electromiograme - sechele

Epidemiologie

Zoonoză rezervor silvatic – animale sălbatice (carnivore/omnivore) – parazit transmis prin canibalism (porc mistreţ, urs) – important pt om peridomestic (rozătoare - şobolan) domestic – porcul – important pt omÎntre aceste rezervoare transmiterea se face prin canibalism. Cosmopolit – rezevor silvatic – hiperendemie în România Transmitere digestivă – consum de carne parazitată – incomplet prelucrată termic (labă de urs)

Profilaxie

Prelucrare Anii 70 SUA locul I în lume ca frecvenţă a bolii în populaţie Congelare – în SUA – (fără zona de graniţă cu Mexic nu există carne crudă); congelare în congelatoare industriale (-56°C, 20 min) Trichineloscopie – veterinar; fragment de muşchi (limbă, respirator de la baza gâtului; intercostali – nu pulpă!) Deratizare Igiena fermelor de porci Congelatoare – în casă carnea păstrată timp de 3 săptămâni Prin congelare – tehnică sigură (hamburger - de porc congelat înainte) Creşterea igienică a porcilor în marile complexe zootehnice – deratizări Vagabondajul porcilor este interzis! America de S – prevalenţa bolii în lume

Filarii (Familia Filaroidae)

Nematode cu femele vivipare Larve = microfilarii cu transmitere vectorială – artropode – ciclu biologic Răspândire geografică tropicală/subtropicală Impact socio-economic sever Clasificare:I. Limfatice- sistem circulator limfatic (vase limfatice mari, canal toracic)

1. Wuchereria bancrotti2. Brugia malayi

II. Cutanate – adulţi la nivelul ţesutului subcutanat1. Oncocerca volvulus2. Loa-loa3. Dracunculus medinensis

Ciclu biologic

Asemănător Adulţi în sistem circulator limfatic, plan cutanat Femela vivipară – naşte microfilarie (L1)- preluată de vector - suferă fenomenul de eclizis (năpârlire) – stadiul L2 (intermediar) – L3 = stadiul infecţios; între stratul muscular de la nivelul peretelui toracic al vectorului – comparată cu „larvă în cârnăcior” („hot dog”) – poziţie între două straturi subcutanate; nu se înmulţeşte în vector- impactul într-o populaţie umană strict dependent de nr de vectori prezenţi Microfilaria – stadiu de diagnostic; neinfecţioasă

Diagnostic

Repere morfologice de diferenţiere pt microfilaria1. Teaca – prezenţa/absenţa; corp/coadă2. Aspectul nucleilor caudali (nr & dispoziţia lor)3. Produs patologic – piele; sânge

Wuchereria bancrotti Limfatică Cea mai largă răspândire în zona tropicală & subtropicală Periodicitate nocturnă Vector hematofag: Anofel, Culex, Aedes Adulţii longevivi (1-5 ani)- dacă nu sunt distruşi de chimioterapie 120.000.000 oameni infectaţi! 900.000.000 oameni cu risc! A 2-a cauză de handicap motor permanent

Ciclul biologic

Vectorul – purtător al L3 – în musculatura toracică – L3 e inoculată la om – drenată în staţie limfatică ganglionară (ggl inghinali) – se maturează lent – adulţi – sistem circulator limfatic – canal toracic. Adultul – femela are 8-10 cm; mascul – 4-5cm; femela elimină microfilariile – tot timpul (1-5 ani) – ziua – L1 ajunge în limfă & sânge periferic – (ora 22:00-2:00) – periodicitate nocturnă Ţânţarii Culex, Aedes se hrănesc noaptea – hematofagie nocturnă Anofel – are sporozoiţi în glandele salivare; larva „hot dog” la nivel toracic

Istoric

Sir Patrick Manson a descris ciclul

Patogenie

3 stadii: 1. stadiul inflamator

vase limfatice – limfangită/limfadenită alergii cutanate

2. stadiul obstructiv dificultăţi în drenarea limfei – granulom eozinofilice corpi străini – delimitează agresorul de ţesutul sănătos străin – obstrucţie prin vasul limfatic

3. stadiul terminal – angiofibroza/scleroza limforagie (ruperea vasului) precedată de limfedem la nivelul pelvisului limfa trece în căi urinare la nivel toracic limfa ajunge în pleură în abdomen limfa trece în cavitatea peritoneală

Clinica – Filarioza cu W. Bancrotti

debutul nespecific – febră neregulată – ascensionări febrile fără ritmicitate = febră filaroidă inflamarea ganglionilor limfatici şi vaselor limfatice = limfangeită – centrifugă (se extinde din centru spre periferie); panariţiu – ganglioni din ce în ce mai superiori – tendinţă dinspre periferie – centru; ggl centrali – reţeaua periferică edem limfatic – extravazare – import de limfă în ţesutul celular subcutanat la nivelul membrelor & organelor genitale externe - Elefantiazis

piele uscată, fără troficitate, se fisurează cu uşurinţă (ravade=fisuri între degete) – transformarea = pahidermită acumulare de lichid în cantitate redusă = hidrocel (în scrot) orhite infertilitate limforagii interne (chilurie= scurgerea limfei într-o zonă anatomică – urina cu limfă are aspect lactescent) limforagii externe – fistule cutanate, suprainfecţie; suprainfecţii bacteriene – IRC (insuficienţe renale cronice- duc la deces) plămân tropical – hipereozinofilie tropicală; L1 asemănătoare cu sindromul Loëffer şi cu astmul bronşic

Diagnostic

1. Hematologic – evidenţierea L1 în sângele periferic Recoltarea cu respectarea periodicităţii nocturne (22:00-0:00)(din Malaezia – România – după 2:00 la noi) Frotiu Picătura groasă Teacă, zonă caudală liberă, nucleii nu ajung la vârful cozii; 320/10mm2. Histopatologic3. Imunologic4. Imagistic – echografia testiculului – „dansul filariei”

Epidemiologie

Regiunea tropicală, subtropicală Transmitere vectorial-inoculativă Grupe de risc: agricultori; bărbaţi; turişti Asociaţii simbiotice – nu toate femelele de W. Bancrotti sunt la fel de fertile (doar cele care au o Riketsie în interiorul lor = Wolbachia – există simbioză- creşte fertilitatea filariei – în tratamentul activ faţă de filaria trebuie dat antibiotic: tetracicline, doxiciclină)

Profilaxie

Anti-vector + malarie Chimioterapie individuală – vermectină – antiparazitar pt turişti Măsuri colective

Brugia malayi Femela elimină microfilarii ziua/noaptea; e aperiodică Vectori – ţânţari: Anofel (înţeapă omul noaptea); Mansonia (ziua) Corp decorativ - pe membre, torace

Clinica – Filarioza cu B. malayi

Elefantiasis în „ cizmă” – (circumferinţa gambei e superioară celei a coapsei) Gonadele rar afectate Nu afectează membrele superioare

Diagnostic

1. Morfologic – recoltare oricând (zi/noapte); teaca, 2 nuclei caudali

Epidemiologie

Areal limitat: Oceania, Asia de S-E Pisica – rezervor pt om;

Mai multe zoonoze Transmitere vectorial-inoculativă

Profilaxie

Asemănătoare cu W. Bancrotti

Oncocerca volvulus Filarie cutanată, fără periodicitate Vectorul hematofag – simulum spp. (muscă neagră – 4 mm) Longevitate – 15 ani adulţii 18.000.000 persoane infectate 500.000 orbi în Africa impact major

Ciclu de viaţă

Simulum – conţine L3 – e inoculată la om – prin ţesut celular subcutanat – 9-12 luni maturarea lentă – viermi adulţi – femela fertilă – 1000 larve/zi – elimină L1 – fototaxie; fototactism – migrare extrasanguină – spre glob ocular de la pol ant. la pol post.

Clinica – Cecitatea râurilor – Mara (Africa de V – „Blestemul râurilor”)

oncodermatita (piele); prurit – mâncărime - extrem de intensă „crow-crow” asemănătoare cu râia – râie filaroidă – melanogeneza deturnată – pielea se deschide la culoare/se închide (în Yemen, Guatemala - = sawda) deplasare L1 pe sub piele, perturbă melanogeneza hernii inghinale – L1 – alunecarea prin orificii anatomice a anselor intestinale – inghinofemurale, inghinoscrotale oncocercom – nodul cutanat format din colonie de viermi; adult – femela are 40-50 cm lungime; fiecare femelă e înconjurată de 3-4 masculi de 4-5 cm, distribuţia geografică diferă: Africa – în zona distală pelviană, membre inferioare, plan osos- creastă iliacă, genunchi); orbire - 12-15 ani America Centrală şi de S – proximal – centura scapulară – cap; mai gravă! Orbirea la 5 ani; la nivelul feţei modificări - facies tip leonin Oftalmopatie – prezenţa L1 în umoarea apoasă– keratita în „fulgi de zăpadă’ – mici opacităţi la nivelul corneei- formă particulară de afectare iniţială; pol posterior – retinopatie - retinită Ridley – determină cecitate bilaterală ireversibilă. Boala e tratabilă înainte ca L1 să ajungă la pol posterior ocular.

Diagnostic

1. Morfologic – evidenţierea adulţilor & L1 la nivelul pielii: Biopsii cutanate exsangvine Raynol Exsudat dermic Hoodge Fără teacă; nu au nuclei caudali2. Examen oftalmologic – pt stadializare

Epidemiologie

Zona tropicală, subtropicală Zoonoză – America Transmitere vectorial-inoculativă Endosimbiontul Wolbachia stimulează fertilitatea femelei

Profilaxie

Anti-vector Chimioterapie OMS 2007

Loa-loa Filarie cutanată cu periodicitate diurnă! Vector hematofag – Chrysops – Tabanid (musculiţă = musca roşie) – asemănător unui tăun; atacă omul foarte violent Limitat dpv geografic – Africa Subsahariană – (a existat şi în Caraibe) 15 ani longevitate 7.000.000 oameni

Parazitul & ciclul de viaţă

Chrysops inoculează L3 („hot-dog”) – prânz hematofag – ajunge în ţesut celular subcutanat – într-1 an devine adult – femela naşte L1 – eliberate direct în piele – migrare diurnă (10:00-12:00) – periodicitate diurnă – sânge periferic.Adulţii au tendinţa de a se deplasa subcutanat – ajung la nivel de glob ocular – exclusiv în zona subconjunctivală. Vierme „turist (hoinar)”

Clinica – infecţie Loa-loa

edem de Calabar (Localitate din Nigeria – a fost descris): alergic fugace (tranzitoriu) – dispare în 36-72 ore dureros afectează membrele superioare în vecinătatea unei articulaţii (durere la nivel: pumn, cot –

dispar în 36-72 h de la sine) eozinofilie – 30-80% oculopatie de pol anterior – prezenţa adultului în zona subconjunctivală – deplasare de la un glob ocular la altul – rapidă (30 sec)– foarte grav – durere violentă ochi; lentă (10 min) – mai bună – ochi decongestionat – extracţie! Complicaţii imunologice – complexe imune –renal

Diagnostic

1. Morfologic – evidenţiere L1 (teacă foarte lungă; nuclei caudali; 250-300/6-8,5mm)– periodicitate diurnă (recoltare între ora 10-12 a.m)2. Histopatologic – Adulţi: femela – 8-10 cm; mascul – 4-5 cm

Epidemiologie

În Africa Ecuatorială şi de V Transmitere vectorial-inoculativă

Profilaxie

anti-vector chimioterapie

prevalenţă în scădere

Dracunculus medinensis cutanată cu transmitere digestivă prin consum de apă poluată (vector – Cyclops genum – crustaceu de apă dulce – „purece de apă”) vierme de Medina/Guineea – şarpele fierbinte („fiery serpent”) zoonoză longevitate 1 an impact socio-economic

Ciclu biologic

Apă cu Cyclops – purtător de L3 (greoi; spre fundul sursei de apă sunt Cyclopi cu L3)- ajunge în musculatura toracică – cale digestivă – la om infecţie apă + Cyclops- tub digestiv – L3 migrare retroperitoneală – se maturează – adult un cuplu mascul(4 cm)/femelă (1,2 m – cel mai mare nematod)– 9 luni = maturarea. Masculul moare după fecundarea femelei; e calcificat „in situ” în zona retroperitoneală; nu e responsabil de nimic clinic.Femela migrează sub ţesutul celular subcutanat, se poate palpa („ca o coardă de violoncel” ca şi consistenţă) – la nivelul membrelor inferioare în apropierea maleolei externe; produce necroză cutanată – ulceraţie – externalizează (scoate porţiunea somatică unde are orificiul uterin)- persoana are senzaţie de arsură puternică – se calmează prin introducerea piciorului în apă – pt femelă înseamnă expulzarea larvelor (atracţie pt apă = hidrofilie) – elimină 1-3.000.000 L1 în apă – întâlnesc Cyclops- năpârlesc – devin L2 – apoi L3.

Istoric

James Horton a descris boala.Tratamentul tradiţional a fost descris de Avicenna (a scos parazitul).

Clinica – Dracunculoză

ulcer cutanat (95% la nivelul membrelor inferioare) localizări aberante (la nivelul scrotului; membrelor superioare) < 5% calcificări – anchiloze invalidante gangrene septicemii cu anaerobi severe scoaterea parazitului – femela – tehnica de rulare pe un beţişor – proces lent 2-3 cm/zi ; femela nu se întoarce în ţesutul celular subcutanat.

Diagnostic & tratament

1. Macroscopic- rulare (Avicenna) – 1,2 m! > 3 săptămâni – rularea femelei- L1 – eliminată în apă + lichid uterin proteic – aspect „fum de ţigară”

Epidemiologie

Zona tropicală & subtropicală (D. Medinensis - singura parazitoză) Transmitere vectorial – digestivă! Speranţe de eradicare 3,5 mil. cazuri în 1986; 35.000 în 2003 Zoonoză

Profilaxie

Filtrarea – filtre (simplu/dublu strat de tifon) – măsuri de protecţie Sursele de apă protejate (GIS – supravegherea surselor de apă în Sahara) Anti-vector (probiotic, chimic).