parametri de forma abordare regiuneimag.pub.ro/ro/cursuri/archive/15.pdf · 2007-12-21 ·...

33
LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR C. VERTAN PARAMETRI DE FORMA Abordare regiune

Upload: others

Post on 07-Jan-2020

14 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

PARAMETRI DE FORMA

Abordare regiune

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

Parametri de forma

Asociaza unei forme (multime binara in planul 2D) un set denumere prin care aceasta poate fi recunoscuta, indiferent depozitie, dimensiune, orientare.

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

PARAMETRI DE FORMA:

Rapoarte de aspect

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

Aria = numar de pixeli

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTANcompact non compact

Compacitate

• P2/A: perimetru x perimetru / arie– adimensional– minimal pentru disc– invariant la rotatie

P2/A

perimetru x perimetru / arie normalizare:

arie = 3591, perimetru = 221

arie = 10538, perimetru = 798P2/A=60.43, P2/A norm=4.81

P2/A=13.60, P2/A norm=1.08

APπ4

2

Exemple de masuratori P2/A

Excentricitate

• cea mai lunga coarda/ coarda perpendiculara

• exista definitii alternative!

Elongatie1. raport dimensiuni pt dreptunghiul minim de incadrare

2. arie/(2d2)– d e latimea maxima

3. calea maxima

OKnot OK

Rectangularitate

• aria regiunii/ aria dreptunghiului de incadrare

Topologie• numarul lui Euler

E=C-H

– C – numar de componente conexe– H – numar de gauri

Anvelopa convexa

• regiune convexa:– pt. orice x1,x2∈R, segmentul [ x1 x2 ] este in R

• anvelopa convexa (convex hull) CH(R)– cea mai mica multime convexa ce contine R

• deficitul de convexitate = CH(R) - R

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

PARAMETRI DE FORMA:

MOMENTE STATISTICE SI INVARIANTI

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

∫∫=)(

),(fSupp

qppq dxdyyxyxfm

∑∑≠

=0),( yxf

qppq yxm

Momentele statistice ale unei forme descrise de functia binara f.

coordonate continue

coordonate discrete

Forma este echivalenta cu suportul functiei (domeniul in careaceasta ia valori nenule), pe care valorile functiei sunt unitare.

p, q = 0, 1, 2, ...

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

Moment statistic particular: m00

))((),()(

00 fSuppAriedxdyyxfmfSupp

== ∫∫

∑∑≠

==0),(

00 ))((1yxf

fSuppAriem

Momentele statistice nu prezinta nici un grad de invarianta.(depinde pozitia formei in imagine, de dimensiunea si orientareaacesteia).

Aria

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

Centrul de greutate

Coordonatele centrului de greutate al fomei, (μx, μy)se obtin prin:

00

10

mm

x =μ

00

01

mm

y =μ

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

Momente statistice centrate

asigura invarianta in raport cu translatia.

( ) ( )∫∫ −−=)(

),(fSupp

qy

pxpq dxdyyxyxf μμμ

( ) ( )∑∑≠

−−=0),( yxf

qy

pxpq yx μμμ

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

Momente statistice centrate normalizate

asigura invarianta in raport cu translatia si scalarea.

2/)2(00

++= qppq

pq μμ

η

Invariantii formei [Hu]

invarianti la translatie, scalare, rotatie, reflexie.

02201 ηη +=Φ

( ) 211

202202 4ηηη +−=Φ

( ) ( )221032

12303 33 ηηηη −+−=Φ

( ) ( )221032

12304 ηηηη +++=Φ

( )( ) ( ) ( )[ ]( )( ) ( ) ( )[ ]2

12302

210321032103

22103

21230123012305

33

33

ηηηηηηηη

ηηηηηηηη

+−++−+

+−++−=Φ

( ) ( ) ( )[ ] ( )( )21032103112

21032

123002206 4 ηηηηηηηηηηη ++++−++=Φ

Exemplu

n1,…,n6=normal

d1,…,d6=diabetic

Formele difera prindimensiune, orientare, iregularitate…

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

Orientarea formei

Directia dupa care momentul de inertie al formei este minim.

0220

112arctan21

μμμθ−

=

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

PARAMETRI DE FORMA:

Aproximari morfologice ale formei:Skeletonul morfologic

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

Nume echivalent : MAT - Median Axis Transform- modelul focului in preerie

Se defineste pe baza conceptului de disc maximal intr-o forma A

disc de centru x siraza r

Skeletonul unei forme este multimea centrelor discurilormaximal in forma.

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

SK(A)

Cum se implementeaza in cazul discret, cu operatori morfologici ?

Skeletonul morfologic

B este elementulstructurant ales(imagine a disculuiunitar)

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

Skeletonul morfologic : reconstructia

Skeletonul morfologic : aproximarea formei

compresie/ reconstructie multirezolutie

Skeletonul morfologic : alte proprietati

(idempotenta)

nu pastreazaconexitatea

nu comutacu reuniunea

slaba rezistenta la zgomot

LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

C. VERTAN

PARAMETRI DE FORMA:

DESCRIEREA CONTURURILOR

Semnatura formei• reprezentare functionla 1D a conturului• abordare simpla: distanta de la un punct de

referinta (de obicei centrul de greutate) ca functie de unghiul la centru

• frontiera 2D ⇒ functie 1D• probleme la rotatie si scalare

– selectie centru– selectie punct de start– rescalare functie, de ex. valori∈[0,1]

Exemple de semnaturi

Descriptori Fourier de contur

• frontiera de K pixeli e reprezentata ca o secventa de coordonate– s(k)=(x(k),y(k)), k=0,1,2,...,K-1– numar complex s(k)=x(k)+iy(k)– 2D 1D

• DFT

( ) ( ) 1,...,2,1,0,1 1

0

2−== ∑

=

−Kueks

Kua

K

k

Kukj π

a(u) – descriptorii Fourier ai frontierei

Reconstructia formei din descriptorii Fourier

• reconstructie = DFT invers

• aproximarea frontierei daca se foloseste o serie truncheata de coeficienti (P<K)

– frontiera va avea acelasi numar de pixeli– interpretare:

• inalta frecventa = detalii fine• frecventa joase = forma in general

( ) ( ) 1,...,2,1,0,1

0

2−== ∑

=

KkeuaksK

u

Kukj π

( ) ( ) 1,...,2,1,0,1

0

2−== ∑

=

KkeuaksP

u

Kukj π

Proprietati

transformare frontiera descriptori Fourier

identitate s(k) a(u)

rotatie sr(k)=s(k)ejθ ar(u)=a(u)ejθ

translatie st(k)=s(k)+Δxy at(u)=a(u)+ Δxyδ(u)

scalare ss(k)=αs(u) as(k)=αa(u)

punct de start sp(k)=s(k-k0) ap(u)=a(u)e-j2πk0u/K

Δxy=Δx+jΔy