pagini_astro_sept2010

5/11/2018 Pagini_astro_sept2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 1/24www.skywatcher.ro

http://www.skywatcher.ro/



http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 2/24

s is t e m d e e e r e a s e a c e u t i l i z e a z ar ~ n n n J n n J J ~ G P S s i u n c o m p a s e le c t r o n ic p e n tr u a

i d e n t i f i e a s i f u r n iz a i n fo rm a t i i d e s p re 6 0 0 0 d e o b ie e te

c e r e s t i s u b f o rm a d e t e x t s i a u d io .

O r i c in e e s t e im p re s io n a t d e s p le n d o a re a u n u i c e r

n e g ru , p U n d e s te le , in s p e c ia l i n v a c a n te s i i n / o c u r i

d e p a r t e d e m a r i le o r a s e . C u S k y S co u t d u m n e a v o a s tr a

s i e o p i; ; d v s . v a p u t e ti b u c u r a d e f r u m u s e te a c e r u /u i.

F a r a a a v e a n e v o ie d e n ic ; u n f e l d e c u n o s t in te d ea s t r o n o m ie S k y S c o u t v a i n t r o d u c e i n / u m e a

a s tr o no m i e i s i v a a ju ta s a d e s e o p e r i t i c e ru l o r i u n d e

v a a f /a t i. I n c U lie :

P la n et ar iu S k yS c ou t, g e an ta d e t r an sp o rt , c a s ti ,

2 b a te ri i A A , c a b lu U S B , C D c u s o f tw a re , m a n ua l d e u ti l i z a r e

s.

S~out- - S i s te m p e r s o n a l d e n a v ig a t i e c e r e a s c a

ST

Astronom 1 · N P ' t I M · Nwww.skywatcher.ro UJ- apoca , ia a ai, r .

www. skywatcher . ro , www. s tarmax . ro , e



http://www.skywatcher.ro%2C/

http://www.starmax.ro%2C/

http://www.starmax.ro%2C/

http://www.skywatcher.ro%2C/




1. Cuvant Inainte

Au trecut mai mult de cinci luni de la ultimul numar al

revistei Pagini Astronornice si speram ca ne-ati simtit lipsa,

dupa cum ne arata numarul descarcarilor revistei si emailurile

primite. N e-am intors cu un nou numar, eel de-al treilea, cu

aceleasi rubrici permanente dedicate iubitorilor astronorniei,incepatori sau avansati, cu articole pentru toate gusturile:

astronomie teoretica, evaluari de telescoape, astrofotografie,

incursiune prin Sistemul Solar, calendarul astronomic si harta

lunii septembrie.

Perioada de pauza editoriala ne-a permis sa redesenam

grafic revista si sa realizam cateva contacte si viitoare proiecte

editoriale pe care le Yeti regasi in numerele urrnatoare ale

revistei, 0 parte din articolele din numarul de fata si viitoare

sunt rodul experientei observationale si dilemelor tehnice cu

care ne-am confruntat. In acest sens, in numarul de fata puteti

citi 0 evaluare realizata de Tarfin telescopului propriu in urma a

aproape un an de utilizare intensa atat pentru observatii vizuale,

cat si pentru astrofotografie, Am continuat seria inceputa in

numarul anterior des pre astrofotografie, prin abordarea

designurilor optice de telescoape ce pot fi utilizate in

astrofotografie, cu plusurile si minusurile fiecaruia, Calatoria

virtuala prin Sistemul Solar a adus-o pe Magda la Mercur,

pentru a ne prezenta ultimele date ~i descoperiri provenite de la

sondele spatiale, In cadrul sectiunii de astronomie teoretica,

Mihai a dat startul unei serii de articole prin care cititorii vor

descoperi legaturile puternice dintre astronomie, geometrie si

nevoia oamenilor de a masura Pamantul (si pamanturile) in lipsa

satelitilor care pot vedea totul. Calendarul astronomic al lunii

septembrie marcheaza evenimentele importante, dar mai ales va

invita sa descoperiti cu ajutorul telescoapelor sau din confortul

casei cateva obiecte deepsky interesante si spectaculoase atat

vizual, cat si astrofotografic ce sunt bine pozitionate in aceasta

perioada pe cer.

Colaborati! Daca aveti 0 idee ce poate constitui un articol

interesant, 0 fotografie astronomica realizata de dvs., un desen ~i

doriti sa apara in revista noastra puteti sa ne contactati la adresade email de mai jos pentru a stabili irnpreuna cu un redactor

oportunitatea subiectului si a-I dezolta editorial impreuna, Chiar

daca aveti un articol intr-o forma intermediara sau doar 0 idee,

va vom ghida in transformarea ideii sau articolului intr-o forma

publicabila,

REDACTIA:

Redactor Sef Horatius Flueras

Redactori: Magda Nowotny, Mihai Boaca, Tarfin Chiorean, Lucian RudinRedactor Secretar: Magda Nowotny

Design: Magda Nowotny

CONTACT: [email protected] www.skywatcheuo www.astrocluj.ro

Cuprins:

2 ..... Cuvdnt Inainte

Cuprins

4 ..... Astronomie Teoretica:

Astronomia Geodezica

6..... Tehnica Astronomica:

Evaluare - Telescop

Celestron Omni XLT 150

10 ..... Astrofotografie

Telescoape pentru astrofotografie

14.....Sistemul Solar:

Mercur - Prima planeta de la

Soare

18 ..... Calendarul Astronomic:

Septembrie

mailto:[email protected]

http://www.skywatcheuo/

http://www.astrocluj.ro/

http://www.astrocluj.ro/

http://www.skywatcheuo/

mailto:[email protected]



Modalitatea de reprezentare pe planuri ~i harti a suprafetei fizicea Pamantului constituie obiectul geodeziei. Aceasta include elemente de

teoria potentialului, gravimetrie, geodezie elipsoidala, astronomie

geodezica etc. Helmert a dat 0 definitie clasica pentm geodezie: Stiinta

masuratorii si a reprezentarii suprafetei Pamantului, Geodezia include si

determinarea gravitatiei si a suprafetei fundului oceanelor.

Primele dovezi scrise legate de forma Pamantului (imaginat ca

un disc) apar in Mesopotamia ~i in poemele home rice. Ipoteza formei

sferice a Pamantului a fost emisa de Thales din Milet si de Pitagora, dar

prima determinare a dimensiunilor Terrei este facuta de Eratostene din

Cirene in secolul III i.H, Acesta a determinat raza sferei terestre dupa

principiul masuratorilor graduale.

In anul 827, prin masurarea unui arc de meridian de peste 2 grade situat

la N-V de actualul Bagdad, arabii prin ginerele califului Tamerlan au

obtinut pentru lungimea sfertului de meridian valoarea de II016 km.

Mai tarziu

(1589) Tycho Brahe

'Irian tiatiQfI si w. Snellius

(1616) fondeaza

metoda triangulatiei,

care va indeplini un

rol hotarator in

determinarea formei

si a dimensiunilor

Pamantului, Printr-

un lant de triunghiuri

cu preCIZla demasurare a

unghiurilor de l' ~l

estimari de 30",

Snellius deduce

distanta dintre doua

asezan Bergen op

Zoom ~i Alkmar ~i

diferenta

corespunzatoare de

latitudine (1 grad 11'

30" masurata

astronomic),

rezultand lungimeasfertului de meridian

de 9 660 km.

Mihai Boacd



N

/~{ N'

w· - normulu II] qeuid

A . . B '''!

~'

geodezica

Ecuatcrul

/

/amantul

Jean Picard, caruia Academia de Stiinte din Paris ii

incredinteaza determinarea marimii razei Pamantului, pe baza observatiilor

facute intr-o retea de triangulatie intinsii intre Malvoisine si Amiens (langii

Paris), determinii lungimea arcului de sfert de meridian la valoarea de 10

009km

In urma miisuriitorilor lui Picard, Isaac Newton a reusit sii

verifice Legea atractiei universale ~i a stabilit cii Pamantul ca un corp

omogen in rotatie are forma de echilibm reprezentatii de un elipsoid cu

turtire la poli ~i cii gravitatia creste de la ecuator la poli cu sinus piitrat deB (unde Beste latitudinea punctului).

In perioada imediat urmatoare, cele doua expeditii pentm

masurarea arcelor de meridian din Laponia (conduse de Clairaut ~i

Maupertius) si Pem (Bouguer, Godin, La Condamine) dintre 1735 si

1744 au stabilit faptul cii Pamantul este turtit la poli avand excentricitatea

de 1:210, s-au determinat mai exact dimensiunile sale si au transat disputa

dintre Newton si Cassini privind problema turtirii la poli a Pamantului,

Clairaut prin a sa teorie a figurii Pamantului 1743 expune

teorema potrivit ciireia existii 0 legiiturii intre turtirea geometricii ~i cea

gravimetricii ~i stabileste variatia gravitatiei cu latitudinea. Din aceasta

teoremii rezulta cii prin determinari fiizice se pot desprinde concluzii de

natura geometricii referitoare la forma ~idimensiunile Pamantului, ceea ce

constituie esenta ideilor de baza ale geodeziei fizice.Masuratorile graduale intreprinse de V.I. Struve dintre

Hammenfest (nordul Norvegiei) panii la gurile Dunarii au stabilit turtirea

la 1: 298,6 (fatii de 1: 298,25 valoarea acceptatii azi).

masuratori

Aceste

graduale

teoriilerecum ~l

dezvoltate de Laplace,

C.F. Gauss, F.W.

Bessel pun in evidenta

abaterile care exista

intre figura Pamantului

si cea a unui elipsoid.

Astfel sunt introdusenotiunile de suprafata

de nivel ~i de geoid

(suprafata marilor si

oceanelor prelungitii

sub continente-

suprafata echipotentiala

de nivel 0), notiune

introdusa de J.B.

Listing in 1783.

Totodatii se evidentiaza faptul cii geoidul nu este 0 suprafata

matematicii, dar se poate bine aproxima printr-un elipsoid de revolutie,

Punctul de tangenta dintre cele doua suprafete se numeste punct

fundamental ~i este caracteristic pentm fiecare elipsoid calculat. In acest

punct se fac determinari de coordonate fi si lambda prin miisuriitori

astronomice (ce le vom dezvolta ulterior) ~i se determinii un azimut

fundamental.

x=(N+h)cos¢cOSA

y =(N + h)cos¢ sin A

z ={N(l-eJ)+h}sinA

N=a/~1-e2sin2¢

e' =2f - f'

Au calculat elipsoizi

Bessel 1841, Clarke 1880,

Hayford 1910, Krasovski

1942. In 1984 este determinat

pnn satelitii geodezici

sistemul WGS-84 (world

geodetic system) Abaterea

actualii a geoidului fatii de

elipsoid este de 20-40 m.

Am ajuns astfel la

determinarile astronomice fi ~i

lambda pentm punctele

fundamentale ~i pentm unele

din retelele geodezice. Vom trata

Geodetic Coordinate to ECEFV VG S 84 (l/V orld G eod etic S ys tem 1 98 4)

r : P : L o n gi tu d e A . :L 3 t it u d e

R rad iu s o rme ea rt h e : e ccen tr tc ifv h : h ei gh t

puncte de ordinul I (puncte Laplace)

acest subiect numiirul urmiitor.

5



Seria de telescoape Omni XL T de la Celestron contine mai

multe modele diferite: refractor 102mm, 102mm refractor ED, refractor

120mm, refractor 150mm, reflector 150mm, 127mm Schmidt-Cassegrain.

Unele dintre caracteristicile standard ale seriei Omni XLTinclud:

• optica selectata indeplinind minim nivelul difractiei limintate, aceasta

rezultand in

supenoare;

acopenn Celestron

Starbright XL T

elementelor optice care

ofera 0 luminozitate

contrast maxim

imaginn;

monturi ecuatoriale

germane din otel

inoxidabil robust

trepied foarte

• rulmenti cu

ambele axe ale monturii

care asigura 0

performanta buna;

• CD-ROM-ul "The Sky"

software de

astronomie.

Celestron Omni

150 este un reflector

newtonian cu oglinda

principala parabolica de

150mm. Ansamblarea

telescopului este foarte

usoara ~i intuitiva,

Consultarea manualului

ajuta dar nu este neaparat necesara, puteti gasi ~i un clip cu procesul de

asamblare pe pagina de web

http://www.youtube.com/watch?v=EqzOSW80Nw8.

Telescopul asamblat este foarte fmmos. Culoarea tubului este albastm, usor metalic. Montura si accesoriile tubului sunt

acoperite de un strat gros de vopsea alba. Am fost placut impresionat de aspectul estetic al telescopului.

Tubul principal este din otel laminat subtire ~i are 67,3cm

lungime. Inelele de prindere sunt solide si mentin tubul optic fenn in

pozitie. Interioml tubului are un invelis fmmos negm plat.Oglinda principala are centml marcat pentm a ajuta la

colimare. Oglinda diagonala parea sa fie plasata in mod corespunzator ~i

aliniata cu focuserul. Aceasta oglinda este fixata pe un suport cu patru

clipsuri foarte subtiri, care pare sa fie bine concepute. Ambele oglinzi au

acoperire reflectorizanta multi -strat XLT (care da 0 transmisie de lumina

de 96%, fata de oglinzile cu acoperiri clasice care au 0 transmisie de doar

88%), care ar trebui sa produca cele mai luminoase imagini posibile

pentm un reflector cu acesta deschidere.

Colimarea oglinzii principale se face cu ajutorul a trei

suruburi situate in partea din spate a telescopului. Celula din spate, are de

asemenea, trei suruburi de blocare pentm a ajuta la mentinerea colimarii.

Telescopul a venit colimat destul de bine din fabrica, Am efectuat un

star-test pe stea artificiala, iar inelele de difractie erau concentrice si nuprezentau anomalii care sa indice alte defecte de optica, Focuseml este de

1,25" si are 0 cursa destul de lunga in interiorul tubului.

Telescopul vine cu 0 luneta cautatoare relativ mica (30mm)

montara pe 0 tija inalta, Findeml are relief ocular bun ~ipare sa fie destul de decent pentm diametml sau.Telescopul pennite montarea

pe inelele de prindere a tubului a unui aparat foto fiind astfel posibila fotografia piggyback.

6





Montura CG-4 este 0 versiune functionala de montura

germana ecuatoriala, Aceasta este destul de grea (9.5 kg) ~i solida ~i

permite sustinerea acestui telescop cu toate ca greutatea tubului (5.4

kg) se situeaza aproape de limita superioara ce 0 permite montura.

Montura dispune de posibilitate de a instala 0 luneta de aliniere polara

pentru 0 aliniere foarte precisa, Cercurile gradate par bine montate, dar

eu nu am avut inca nevoia sau inclinatia sa le folosesc. Butoanele

manuale prevazute pentru controlul fin al miscarii sunt mari ~imontate

pe tije de metal. Acestea sunt sensibile si functioneaza destul de bine.

Montura permite montarea de motoare pe ambele axe de miscare (RA

~iDEC) sau instalarea unui kit GOTO pentru automatizarea monturii.Trepiedul e solid si e construit din otel inoxidabil tubular.

Inaltimea acestuia este ajustabila, pentru mine insa functioneaza bine

la inaltimea minima, dar in unele pozitii ar fi inaccesibil de inalt pentru

o persoana mai scunda,

Telescopul a venit cu un singur ocular de 25mm generic

(LET Sky-Watcher) cu un camp vizual aparent de 50 grade. Acesta are

un relief ocular bun ~i lentila cu un diametru mare pentru un confort

maxim al ochilor ~i prezinta 0 cupa de cauciuc ce asigura ~i protectie

impotriva luminii exteme. Cu acesta se obtine 0 marire 30X care este

aproape de marirea minima utila ce se poate obtine cu acest telescop.

Pentru ca telescopul vine doar cu acest ocular este necesara

achizitionarea a unuia sau a mai multor oculare suplimentare (in cazul

meu am mai achizitionat in timp un ocular Super Plossl lOmm, unocular PWA 7mm ~iun Barlow 2x).

In ultimele luni am testat telescopul Omni 150 XLT ~i la

fotografie neghidata si piggyback.

Telescopul se comporta bine, montura este solida si destul

de precisa, dupa 0 aliniere polara (nu excelenta insa) buna am putut

face expuneri de pana la 150 secunde cu 0 camera foto dslr Canon

4500.

Imaginile reprezinta incercari reusite de a fotografia fara a

avea un echipament ultraperformant ~i consider ca oricine cu un astfel

de telescop, un set de motoare pentru montura si un aparat foto dslr le

poate obtine fam mari greutati. Imaginile sunt prelucrate minimal si in

cele mai multe cazuri sunt cadre individuale, nesuprapuse, asa cum

sunt produse de aparatul foto.

Prin realizarea unor expuneri succesive la acelasi obiect se

poate imbunatati semnificativ raportul senmal/zgomot, calitatea

imaginii si cantitatea detaliilor vizibile.

7



4. Astrofotografie Telescoape pentru astrofotografie

Horatius Flueras

Astrofotografia este cel mai complex aspect al astronomiei de amatori atat din

punct de vedere al tehnicii si instrumentelor, dar si al cunostintelor necesare pentm a

produce 0 buna astrofotografie. Cu aproape orice telescop se pot realiza diferite tipuri

de astrofotografie, insa pentm a produce 0 imagine buna e nevoie de un sistem

optimizat. In cele ce urmeaza vom detalia principalele aspecte ~iintrebari pe care ~i le

pun toti cei care incearca realizarea de astrofotografii. Succesul fiecaruia depinde atat

de tehnica utilizata si cunostintele de utilizare a tehnicii si prelucrare a imaginilor, cat

mai ales de rabdarea ~itimpul investit in descoperirea tainelor astrofotografiei.

In acest articol continuam seria deschisa in numarul anterior al revistei noastre

prin prezentarea unor elemente de baza necesare pentm a realiza cu succes 0 fotografie

astronomica, Multe caqi foarte bune s-au scris despre tehnica ~i procesul fotografiei

astronomice digitale in ultimii 10 ani, insa nici una nu a fost tradusa in limba romana,

Vom incerca in articolul de fata ~i in cele viitoare sa realizam 0 introducere scurta in

acest domeniu exotic al fotografiei, incercand sa raspundem intrebarilor pe care fiecare

incepator in acest domeniu si le pune. Inainte de a prezenta elementele tehnice, este

important sa intelegern ce este astrofotografia, care sunt modalitatile de realizare ~i

designurile optice de telescoape ce pot fi folosite cu avantajele ~i limitele fiecarui

design.

Ce este astrofotografia ~icare sunt tipurile de astrofotografie?

Asa cum iispune ~inumele astrofotografia este un tip de fotografie care are drept subiect ceml in general ~i obiectele ceresti

vizibile de pe Pamant ~i din spatiul extraterestm. Datorita complexitatii realizarii de fotografii astronomice si indepartarii obiectelor

fotografiate de noi s-au inventat tehnici specifice de fotografie, diferite de fotografia terestra,

Exista mai multe modalitati de a face astrofotografie.a) Cea mai simpla forma de astrofotografie este cea prin obiectivul unui aparat foto. Aparatul foto poate fi asezat pe un

trepied foto sau calare pe un telescop (piggyback) prin intermediul unui adaptor foto cu surub 114" specific trepiedelor foto

(majoritatea instmmentelor comerciale sunt dotate cu 0 rotita cu surub fixata pe inele sau pot fi dotate cu un adaptor pentru montarea

aparatului foto), iar obiectul ceresc dorit a fi fotografiat este expus prin obiectivul aparatului foto folosind functiile oferite de camera

foto respective, Se pot utiliza orice fel de aparate foto cu conditia sa permita realizarea de expuneri lungi. In cazul camerelor tip slr

sau dslr obiectivele pot fi schimbate, astfel ca pentru obtinerea unor campuri vizuale largi se pot folosi obiective cu raporturi focale

mici, iar pentru obtinerea unor campuri vizualemaiingustesefolosescobiectivecuraporturifocalemaimari.Principalele probleme

la aceasta tehnica sunt:

i) Pentm a surpinde pe cip cele mai multe obiecte deepsky e nevoie ca aparatul respectiv sa poata face expuneri lungi, intre

cateva secunde si cateva minute, in functie de magnitudinea obiectului fotografiat. Nu toate aparatele foto pot realiza expuneri lungi,

in general expunerile lungi fiind implementate doar in camerele foto slr sau dslr ~iin putine camere foto compacte.

ii) Daca expunerea depaseste 15-20 secunde este nevoie de ghidajul camerei foto pentm ca stelele sa apara nemiscate, In

acest sens fotografia cu aparatul foto calare pe telescop (piggyback) permite folosirea telescopului pentm a ghida camera foto in

timpul expunerii. Utilizatorul, folosind un ocular cu reticul

iluminat, se va uita prin telescop ~i va corecta erorile de

urmarire ale monturii urmarind sa pastreze 0 stea aleasa de

ghidaj in centml reticulului iluminat al ocularului. Daca

montura este automata si permite controlul prin calculator se

poate folosi 0 camera ccd pentm astrofografie sau un

autoguider pentm a ghida automat telescopul.

iii) Calitatea finala a fotografiei depinde de calitatea

obiectivului aparatului foto. Problema esentiala in cazul

obiectivelor foto este faptul ca ele au fost proiectate pentm

realizarea de fotografii terestre, caz in care aberatiile

obiectivului nu se vad asa de usor datorita faptului ca toate

obiectele terestre fotografiate nu sunt punctiforme. Stelele,

roiurile de stele sunt obiecte punctiforme care pun usor in

evidenta toate aberatiile obiectivelor foto (cromatism, coma,

curbura campului etc.). Sunt putine obiectivele care prezinta

o corectie acceptabila a aberatiilor, iar acestea nu sunt dintre

cele ieftine.

10



b) Fotografia prin telescop prin proiectie

Prin aceasta tehnica aparatul foto este montat la ocular prin intermediul unui adaptor

pentru fotografie afocala (precum un tele-extender, un adaptor universal de fotografie

Microstage sau un alt sistem de proiectie afocala), Fotografia se realizeaza fie prin obiectivul

aparatului foto (proiectie afocala prin ocular), fie cipullfilmul este expus direct, imaginea

captata fiind cea data de ocular (proiectie prin ocular).Calitatea imaginii finale este 0

combinatie intre calitatea obiectivului telescopului, calitatea imaginii produse de ocular ~i

obiectivul aparatului foto. Pentru expuneri lungi este necesar ca montura sa fie motorizata ~i

ghidata, Avantajul major al fotografiei prin proiectie prin ocular este faptul ca se pot obtine

mariri foarte mari prin varierea distantei dintre ocular :;;ichipullfilmul aparatului foto, utile in

special pentru fotografia planetara si lunara, De asemenea, in cazul proiectiei afocale prin

ocular, nefiind nevoie de scoaterea obiectivului came rei, se pot folosi :;;icamere foto compacteale carer obiective nu sunt interschimbabile.

c) Fotografia in focarul telescopului

Aceast tip de fotografie este ceea ce se intelege in mod clasic prin astrofotografie.

Aparatul foto sau camera ccd sunt montate fara nici un element optic intermediar (dedit

eventual Ientile barlow, reducatoare de focala sau corectoare de camp) la focalizatorul

telescopului. Telescopul se comporta ca un teleobiectiv cu 0 distanta focala foarte lunga

(distanta focala a telescopului cu sau fara alte elemente optice corecto are) si un raport focal

specific telescopului respectiv. Aceasta tehnica produce cele mai bune imagini, intrucat

elementele optice intermediare care sunt surse potentiale de aberatii sunt eliminate, astfel ca

singura sursa de aberatii ramasa este telescopul propriu-zis. In cazul telescoapelor optimizate

pentru fotografie, diferitele aberatii sunt reduse la minim obtinandu-se cele mai bune imagini

dintre toate tehnicile de astrofotografie. Aceasta tehnica se poate utiliza doar cu aparate foto

tip slr sau dslr, precum si cu camere ccd proiectate pentru astrofotografie.

esignuri optice folosite in astrofotografie: refractor, cassegrain sao reflector newtonian? IAstrofotografia se poate realiza in principiu cu orice telescop. Pentru rezultate bune e necesar insa ca telescopul sa

indeplineasca cateva cerinte minimale: calitatea pieselor mecanice a telescopului trebuie sa fie buna, fara piese din plastic (ce se pot

indoilflexa); elementele optice sa aiba 0 calitate optica cel putin egala cu limita difractiei atmosferice (instrumentele cu 0 calitate a

elemetelor optice sub aceasta limita nu produc imagini bune, calitatea acestora limitand calitatea imaginilor obtinute, ceea ce nu este

de dorit, calitatea cerului trebuie sa fie limita calitatii imaginilor); celula obiectivuluiloglinzii sa fie solida :;;ibine realizata pentru a

mentine fix in timp alinierea obiectivului sau a oglinzilor farn a introduce deformari; iar alinierea elementelor optice sa fie corecta si

sa se pastreze in timpul sesiunii de astrofotografie. Pentru realizarea unor imagini cat mai bune este de asemenea important ca

telescopul sa fie optimizat pentm fotografie si sa fie aclimatizat la mediul inconjurator. Toate telescoapele bune sunt capabile de

astrofotografie, insa unele instrumente sunt proiectate special pentru astrofotografie producand un camp vizuallipsit de aberatii cat

mai larg (intre 20mm :;;iSOmm in planul focal, dar sunt unele instmmente ce produc campuri corectate mai mari) :;;ipentru a acomoda

o gama larga de camere foto ccd sau dslr,

In general cele mai utilizate telescoape pentru astrofotografie sunt refractoarele apocromate si telescoapele tip Cassegrain (in

special Schmidt-Cassegrain de catre amatori, Ritchey-Chretien, Dall-Kirkham si mai putin Maksutov-Cassegrain), reflectoarele

newtoniene fiind mai putin utilizate.

produc cele mai contrastante :;;i bine definite

imagini dintre toate designurile de telescoape optice si i~i

pastreaza alinierea elementelor optice foarte bine, acestea

fiind motivele principale pentru care sunt preferate in

astrofotografie. Refractoarele apocromate actuale produc

un camp corectat foarte bine sau excelent de aberatii

cromatice (cum mici diferente in functie de designul optic

al refractorului respectiv) :;;ifocalizeaza cu majoritatea

camerelor ccd :;;ia aparatelor foto. Pentru refractoare sunt

disponibile 0 serie de reducatoare de focala :;;icorectoare

de camp care ajuta la producerea unei imagini mai bune.

Desi refractoarele sunt disponibile in aperturi mici, in

general modelele folosite in astrofotografie avand

diametre intre 66mm ~i 160mm diametrul, aceste aperturi

relativ mici sunt suficiente pentru majoritatea obiectelor

luminoase fotografiate de amatori intrucat cipurile ccd din

camerele foto sau ccd folosite sunt mult mai sensibile

decat filmul fotografic, iar prin expuneri de durata

capteaza mult mai multa lumina decat ochiul uman. Un

refractor apocromat intre 80mm si 120mm diametrul

obiectivului este alegerea celor mai multi astrofotografi incepatori, aceste instrumente fiind produse in cantitati mari de multi

producatori, avand 0 greutate in general sub lOkg, astfel ca nu necesita 0montura foarte mare :;;ifoarte scumpa pentru instalarea lui.

11



Refractoarele cu obiective de 130mm si mai mari ofera capacitate de adunare a luminii mai mare, rezolutii mai bune si in general sunt

realizate de ciitre producatori in cantitati mai mici ~i la un nivel de calitate optica si mecanica ce se apropie de perfectiune, astfel ca

valoarea acestora creste aproape exponential cu fiecare centimetru de apertura in plus.

Refractoarele apocromate s-au raspandit in randul amatorilor relativ recent, odata cu perfectionarea producatorilor de origine

chineza in constructia de telescoape. Decenii in sir insa au fost utilizate cu succes refractoare acromate. Obiectivul acestora este

alcatuit din doua sorturi diferite de sticla, flint si crown, pentru a reduce semnificativ aberatia cromatica a sorturilor de sticla, insa

aceasta ramane vizibila in cazul obiectelor stralucitoare, Cu toata aceasta aberatie cromatica, refractoarele acromate pot fi folosite la

fotografie. Cele mai muIte obiecte fotografiate au 0 luminozitate slaba (galaxii, nebuloase extinse, nebuloase planetare) astfel ca nu se

observa cromatismul refractorului acromat. Aberatia cromatica este vizibila doar in jurul stelelor mai stralucitoare, a planetelor ~i a

Lunii sub forma unui halou violet in jurul lor. Aparitia filtrelor de corectie a aberatiei cromatice (precum Baader Contrast Booster,

Semi APO sau Fringe Killer) permite reducerea si mai agresiva a cromatismului refractoarelor acromate la nivele apropiate de

performantele refractoarelor apocromate mai slabe. Cantitatea de aberatie cromatica vizibila vizual ~i fotografic depinde de raportulfocal al refractorului, refractoarele cu un raport focal mic f/5 - f/6, avand 0 aberatie cromatica mai mare decat refractoarele cu

rapoarte focale mai mari f/S - f/lO sau mai mari. Cu toate acestea multi astrofotografi obtin rezultate bune cu refractoare cu raporturi

focale intre f/5 si f/S. Folosind filtre de corectie a aberatiei cromatice ~i prelucrari ulterioare in programe de editare a imaginilor se

produc imagini bune, in care acest defect caracteristic refractoarelor acromate este putin sau deloc vizibil.

Telescoapele Schmidt-Cassegrain

sunt populare in astrofotografie datorita flexibilitatii designului

Schmidt-Cassegrain, datorita aperturii superioare a acestora ~i datorita

producerii in masa a lor la un nivel de calitate optica excelenta ce face ca

pretul lor/cm sa fie mai mic decat al refractoarelor apocromate de aperturi

echivalente. Daca refractoarele utilizate in general pentru astrofotografie

au aperturi intre 66mm si 150mm diametrul, telescoapele Schmidt-Cassegrain cele mai utilizate au aperturi intre 150mm ~i400mm diametrul

oferind mai multa rezolutie ~i putere de adunare a luminii decat un

refractor. Exista multe accesorii proiectate pentru telescoapele Schmidt-

Cassegrain care optimizeaza potentialul acestora pentru fotografie

(precum reducatoare de focala/corectoare de planeitate, adaptoare pentru

ghidaj, sisteme de prindere a diferitor aparate foto pentru fotografie in

focar sau afocal, roti de filtre, derotatoare pentru monturile in furca,

sistemul Hyperstar de fotografie in focarul oglinzii principale la un raport

focal fl2). Datorita designului optic al telescopului ce focalizeaza prin

miscarea oglinzii principale este posibila focalizarea imaginii cu

majoritatea aparatelor foto ~i ccd existente ~i introducerea in traseul optic

a unor adaptoare/roti de fiItre/focalizatoare exteme fara ca telescopul sa

ajunga in imposibilitatea de a focaliza. Noile telescoape Schmidt-

Cassegrain aplanate optimizate pentru astrofotografie (precum seria Edge

HD de la Celestron) produc rezultate mult mai bune la marginea campului

vizual decat designul clasic: un camp in planul focal cu un diametru mare

ce permite folosirea de camere ccd sau aparate foto cu cipuri mari full-

frame (in cazul telescoapelor Schmidt-Cassegrain clasic diametrul cercului corectat in planul focal cu un reducator de focaliilcorector

planeitate f/6,3 instalat este de 22mm, insa la telescoapele Schmidt-Cassegrain Edge HD diametrul cercului corectat in planul focal

este de 52mm) ~i un plan focal de 3 ori mai plat decat in designul clasic Schmidt-Casegrain. Astfel telescoapele Schmidt-Cassegrain

Edge HD reprezinta astrografe adevarate ce pot concura cu succes cu astrografele dedicate in general mult mai scumpe, atat pentru

astrofotografie generala, cat ~ipentru cercetare stiintifica,

sunt larg utilizate de catre observatoarele astronomice

datorita dimensiunii mai mari a campului corectat pe

care il produc aceste designuri optice ~i aperturilor

mari in care se pot realiza aceste telescoape. Realizate

cu aperturi intre 250mm ~i 10 metri diametrul in

prezent, acestea ofera 0 rezolutie ~i 0 capacitate de

adunare a luminii mult mai mare decat telescoapele

pentru amatori existente. Pana de curand insa pretul

acestora a fost principalul impediment in utilizarea lor

de catre amatori. In ultimii ani noile modele de

telescoape Ritchey-Chretien realizate in China cu

aperturi intre 150mm si 250mm, precum si

telescoapele CDK cu aperturi intre 310mm ~i 700mm

realizate de PlaneWave si alti producatori au facut

accesibile amatorilor aceste designuri optice.

12



Telescoapele Maksutov-Cassegrain

sunt mai putin utilizate in astrofotografie in principal datorita campului vizual

redus pe care 11au acestea (raporturi focale de la f/lO in sus ~icampuri vizuale sub I grad)

ce necesita timpi de expunere mai mari pentru a obtine un acelasi nivel de detaliu. De

asemenea, meniscul gros al telescopului necesita un timp mai mare pentru ca telescopul sa

ajunga la un echilibru termic cu mediul ambiant, iar pretul lor mare odata ce apertura

acestora depaseste 200mm diametrul devine prohibitiv pentru multi amatori. Cu toate

acestea odata aclimatizate, telescoapele Maksutov-Cassegrain produc imagini mult maicontrastante dedit telescoapele Schmidt-Cassegrain datorita oglinzilor secundare mai mici

~i corectiei foarte bune a imaginii produsa de acest design. Modelele comerciale existente

cu aperturi intre 90mm si 180mm diametrul sunt capabile sa ofere atat imagini planetare

excelente datorita contrastului lor foarte bun, dar si imagini deepsky la obiecte de mici

dimensiuni (nebuloase planetare, roiuri de stele, galaxii mici, stele duble, stele variabile).

sunt un design popular pentru

observatii vizuale, insa pentru

fotografie sunt mai putinadecvate. Si aceasta nu datorita

unei probleme a designului

optic, ci datorita faptului ca

majoritatea reflectoarelor

newtoniene existente pe piata

sunt optimizate pentru

observatii vizuale, ceea ce impune alte caracteristici ale instrumentului

decat daca ar fi optimizat pentru astrofotografie

Principalele probleme ale utilizarii unui reflector newtonian in

fotografie rezida in: a) diametrul cercului complet iluminat in planul focal

care este foarte mic pentru astrofotografie, neiluminand complet cipurile

implementate in aparatele foto dslr sau camerele ccd cu cip mediu-mare,

dar suficient de mare pentru observatii vizuale prin telescop; b) pozitia

planului focal fata de marginea focalizatorului la multe modele este prea

mica pentru a focaliza cu multe camere foto existente; c) necesitatea de a

introduce elemente optice de corectie a comei; d) curbura planului focal,

care ar trebui corectata pentru a focaliza corect intreaga imagine pe un cip

fotografic mare; e) imposibilitatea de a introduce accesorii precum roti de

filtre, optica adaptativa necesare pentru camerele ccd datorita pozitiei

planului focal prea aproape de tub, caz in care singura solutie este mutarea

oglinzii principale mai sus in tub introducandu-se astfel alte probleme

legate de iluminarea campului vizual si vignetare. Un alt element in

defavoarea telescoapelor tip reflector newtonian este dimensiunea si

greutatea mare a acestora odata ce apertura lor depaseste 200mm

diametrul, Monturile ecuatoriale capabile sa sustina stabil pentru

astrofotografie un reflector newtonian mai mare de 250mm diametrul ~i cu

o lungime intre I si 2m sunt destul de putine, masive ~i scumpe, fiind

recomandate mai degraba pentru 0 instalare permanenta intr-un observator.

Datorita acestei lungimi mari a tuburilor telescoapelor newtoniene,

designul newtonian nu este utilizabilla aperturi mari, astfel ca telescoapele

profesionale din observatoare sunt de tip cassegrain, un design mult mai compact ce poate fi instalat pe 0 montura automatizata

Pozitiile in care poate ajunge tubul optic cand este indreptat spre diferite regiuni ale cerului este vazut de multi astronomi ca fiind

destul de neconfortabil.

Cu toate acestea, se pot realiza fotografii excelente cu reflectoarele newtoniene cu diametre pana in 250mm daca astronomul

alege 0 combinatie adecvata intre telescop, montura si camera ccd sau foloseste un reflector newtonian optimizat pentru

astrofotografie (destul de rare in prezent si in general realizate la comanda), Coma specifica reflectoarelor newtoniene poate fi

corectata cu usurinta prin intermediul unui corector de coma precum MPCC de la Baader Planetarium, putandu-se astfel realiza

fotografii cu aparate foto dslr sau camere ccd cu cipuri mici si medii (format APSC). Imaginile pr?duse de telescoapele newtoniene

optimizate sunt foarte bune, bine definite, fara cromatism datorita simplitatii designului newtonian. In special pentru observatii lunare

si planetare reflectoarele newtoniene sunt utilizate cu mult succes de catre astrofotografi, in acest caz datorita dimensiunii mici a

chipului camerelor ccd utilizate si plasarii planetei in centrul campului aberatiile optice la marginea campului vizual a designului

newtonian (in special coma) nu apar in imagine.

In numarul urmator al revistei vom aborda problematica monturilor adecvate pentru astrofotografie.

13



Atunci ~iAcu

Scrierile asmene cuneifonne de la Mu.Apin, datand probabil

din secolul 14 i.C, vorbesc despre 0 asa numita "planeta saritoare", iar

scrierile babiloniene vorbesc despre observatiile asupra unui corp ceresc

pe care babilonienii il denumesc "Nabu". Astrologii greci cunosteauplaneta sub doua denumiri ~>r iA~o)V (Stilbon, "cea care straluceste") pe

cernl de la rasarit ~i 'Epuccov (Hermaon) pe cernl de la apus. Abia in

secolul al 4-lea d.C. grecii realizeaza ca cele doua planete sunt una ~i

aceasi si pastreaza numele de Hennaon. Romanii observa ca mica planeta

se misca pe cernl noptii mai repede dedit orice alta planeta ~i 0 denumesc

Mercur, dupa zeul comertului, nume

care ii va ramane planetei pana in

ziua de azi.

De-a lungul isoriei si a

civilizatiilor, planeta Mercur a fost

asociata cu 0 multime de zei si a

avut nenumarate semnificatii: hidusii

l-au denumit Budha, mayasii il

asociau cu 0 bufnita (mesageml

lumii de dincolo), in China planeta

era asociata cu Nordul si cu apa,

unul dintre cele 5 elemente (pamant,

apa, foe, metal, lenm).

Modelul Ibn al-Shatir

(aparitia lui Mercur si Sistemul ptolemaic)

Primele observatii cu un

telescop au fost facute de Galileo Galilei in secolul 17-lea, iar in 1631

Pierre Gassendi face prima observatie a planetei tranzitand Soarele.

Giovanni Zupi in anul 1639 foloseste un telescop si observa fazeleorbitale ale planetei asemanand-o astfel cu Venus si Marte.

Observatiile facute de astronomi de-a lungul timpului au fost

mereu 0 provo care datorita distantei foarte mici dintre Soare si Mercur,

marimii mici ~i luminozitatii acesteia. Pentrn imagini clare si detaliate

apropierea de Mercur era cea mai viabila solutie, Prima sonda care a

vizitat planeta a fost Mariner 10 reusind fotografierea a 45% din suprafata

planetei din 1974 pana in 1975. Cea de-a doua misiune a fost realizata de

sonda spatiala MESSENGER din 14 ianuarie 2008 pana in septembrie

2009 ~i a reusit sa fotografieze inca 30% din suprafata planetei.

Urmatoarea nusiune

este programata in

2011 pentrn finalizarea

suprafetei,o alta

tip gamma, raze x, ultraviolete si infrarosu,

rmsiune,

BepiColombo, are ca

obiectiv studierea

magnetosferei planetei

Mercur. Agentia

Spatiala Europeana in

asociere cu Japonia, au

planificata intrarea in

orbita planetei in anul

2019 a doua sonde care

vor orbita timp de un

an terestrn ~ivor studia

planeta cu ajutoml unuispectometrn si a

lungimilor de unda de

Magda Nowotny'



Mercur, prima planeta de la Soare, face parte din grupul

planetelor interioare Sistemului Solar, impreuna cu Venus, Pamant si

Marte. Cu 0perioada de orbitare de 88 de zile terestre a Soarelui, planeta

are cea mai mare excentricitate orbitala ~i eel mai mic ax de inclinare (la

fiecare doua revolutii, Mercur completeaza trei roatatii injurul axei sale).

Nu are sateliti naturali sau atmosfera substantiala si este cea mai mica

planeta ca dimensiuni (mai mica decat satelitii naturali Titan ~i

Ganymede).Suprafata

planetei seamana in

mare parte cu cea a

Lunii, prezentand

numeroase cratere ~l

campii gen "mare"

(denumire ramasa din

antichitate; astronomii

credeau ca petele mai

inchise la culoare de pe

suprafata Lunii sunt de

fapt mari ~i oceane).

Aceasta asemanareuimitoare cu Luna

indica 0 inactivitate

geologica de miliarde de

ani, Mercur fiind

considerata 0planeta moarta geologic.

Astronomii ~i geologii presupun ca planeta a fost bombardata de

comete ~i asteroizi in primi ani de viata (pana acum 3,8 miliarde de ani)

relieful accidentat fiind rezultatul a miliarde de ani de impacte facilitate in

special de lipsa atmosferei care ar fi putut incetini corpurile ceresti inainte

de impact. Aceste cratere pot varia ca dimensiuni de la cativa metri pana la

sute de metri.

a trasatura neobisnuita a suprafetei planetei este existenta cutelor

de compresie care se intersecteaza pe campii. Se crede ca in timp ceinteriorul planetei se racea, Mercur s-a contractat ~i suprafata sa a inceput

sa se deformeze. Cutele pot fi vazute deasupra altor forme de relief, cum ar

fi craterele ~i campiile mai netede, indicand c a ele sunt mai recente.

Suprafata planetei Mercur este de asemenea indoita de bombarile mareice

cauzate de Soare, mareele provocate de Soare pe Mercur fiind cu

aproximativ 17%mai puternice decat cele provocate de Luna pe Pamant,

Temperatura medie la suprafata planetei Mercur este de 179° C

dar variaza intre -183° C ~i 427° C din cauza lipsei atmosferei. Lumina

solara pe suprafata planetei Mercur este de 6,5 ori mai intensa decat pe

Pamant, cu 0valoare a constantei solare de 9,13 kW/m2•

15



In 30 ianuarie 2008, NASA a dezvaluit uItimele imagini primite

de la sonda spatiala MESSENGER. Noile poze au aratat 0 noua fata a

planetei Mercur ~i au uimit oamnii de ~tiinta. Unul dintre cratele aflate pe

fundul Craterului Caloris prezenta unele din cele mai neobisnuite trasaturi

vazute vreodata in Sistemul Solar.

Denumit "Craterul Paianjenului" (The Spider), craterul are 0

dimensiune de aproximativ 40 km in diametru, iar crapaturile din scoarta

terestra a planetei se intind pe 0 raza de peste 400 km pornind concentric

de la baza craterului. Nu se poate spune inca cum s-au format aceste

crapaturi, unele dintre ele fiind foarte adanci, dar si foarte late. Cea mai

posibila teorie carear putea explica

craterele unice din

Sistemul Solar ar

fi prezenta unui

vulcan care a erupt

chiar dupa

impactul care a

format Craterul

Paianjenului,

Craterul pare sa se

fi format tot in

perioada de intens

bombardamentprin care a trecut

planeta la

inceputul vietii,

Structura interna

Mercur este 0 planeta terestra, asemeni Pamantului, Are un

diametru de 4879 km la ecuator ~i ocupa locul doi printre cele mai denseplanete din Sistemul Solar cu 0 densitate de 5.427g1cm3

, Pamantul

ocupand locul intai cu 0 densitate de 5.515 g/cm'.

Compusa chimic din aproximativ 70% metal si 30% silicati,

nucleul planetei Mercur ocupa aproximativ 42% din volumul sau, (nucleul

Pamantului ocupa aproximativ 17%). Datorita dimesiunilor sale reduse,

regiunile interne nu sunt atat de comprimate precum cele ale Terrei,

geologii estimand ca pentru ca Mercur sa aiba 0 densitate atat de mare,

nucleul trebuind sa fie mare si foarte bogat in fier. Deasupra nucleului se

afla mantaua cu 0 grosime de aproximativ 600 km, iar deasupra acesteia se

afla crusta cu 0 grosime de aproximativ 100-200 km.

o trasatura distinctiva a planetei Mercur este existenta unui numar

foarte mare de rifturi, unele intinzandu-se pe sute de kilometri. Acestea s-

au format in timpul racirii nucleului ~i a stratului de mantaua ~i s-au

contractat dupa ce crusta s-a solidificat.

Mai multe teorii au fost propuse pentru a explica metalicitatea

mare a planetei.

Cea mai acceptata dintre teorii, propusa si pentru a explica

formarea Lunii, este cea conform careia Mercur ar fi avut de la inceput 0

proportie a metalo-silicatilor similara cu meteoritii de condrita si 0masa de

aproximativ 2,25 ori mai mare decat masa curenta, La inceputurile vietii,

planeta a fost lovita de un asteroid avand aproximativ 1/6 din masa sa.

Impactul ar fi indepartat mare parte din crusta ~i mantaua celor doua

copruri lasand in urma nucleul care formeaza azi planeta Mercur.

o a doua teorie sustine ca Mercur s-ar fi format din nebuloasa

solara inainte ca energia eliberata de Soare sa se stabilizeze. Planeta ar fi

avut initial de doua ori masa prezenta, In momentul in care protosteaua s-a

contractat, temperaturile in preajma planetei Mercur au inceput sa scada si

au ajuns la 2.500-3.500 K, posibil chiar sa fi ajuns la 10.000 K.Mare parte

din rocile de la suprafata ar fi putut sa fie vaporizate la astfel de

temperaturi, formand 0atmosfera de "vapori de roca" care ar fi putut sa fie

dusi mai departe de vantul solar.



o a treia teorie sugereaza ca nebuloasa solara a cauzat 0forta de

frecare cu particulele din care se facea acretia planetei Mercur, ceea ce

inseamna ca particulele mai usoare s-au pierdut din materialul de acretie,

Fiecare din aceste teorii prezice 0 alta compozitie a suprafetei ~i a

interiorului planetei, iar oamenii de ~tiinta spera ca viitoarele misiuni

spatiale sa aduca noi probe si informatii, pentru a raspunde la intrebari

care au invaluit planeta de sute de ani, pentru a perrnite testarea teoriilor ~i

nu numai,

Sonda spatiala BepiColombo programata pentru anul 2019 are ca

obiectiv studierea magnetosferei planetei Mercur. Oamenii de ~tiinta

presupun ca in interiorul nucleului concentratia mare de fier este topita,

facand astfel posibila existenta unei magnetosfere. Campul magnetic al

planetei Mercur este aproximativ 1.1% din eel al Pamantului, Asemeni

Pamantului, campul magnetic este bipolar, dar spre deosebire de Pamant,

polii lui Mercur sunt aliniati cu axa de rotatie a planetei, masuratorile

facute pana acum de sondele spatialeindicand faptul ca puterea si forma

campului magnetic sunt stabile.

Dupa cum am spus

la inceputul articolului,

Mercur este cea mai mica,

dar ~i cea mai apropiata

planeta de Soare. Aceste

doua caracteristici fac

planeta un obiect greu de

observat, in special datorita

faptului ca nu poate fi

observata noaptea.

Cu ochiul liber sau

binoclul Mercur poate fi

observat la apusul sau

rasaritul Soarelui ca 0 stea

foarte stralucitoare.

Asemeni lui Marte,

Venus si Lunii, planeta are

faze. In aceasta luna Mercur

trece de la faza crescatoare la

faza plina pe care 0 va atinge

in 13 octombrie si va avea 0

alongatie maxima de l7,9

grade in 19 septembrie, ceea

ce va face posibila observarea

planetei.

Mercur poate fi

observat ~i in momentele de

tranzit (trece in fata Soarelui).

Planeta apare ca un disc mic ~i

negm semanand cu 0 pata

solara in miscare,

Eloll,gatie Nefavorabila

lB·

Iv1ercur"~

Iv1ercur '1 "

17



.:. 10 sept. - Luna Noua pe cerul de la apus, deasupra ei se vor putea observa

foarte apropiate, Marte, Venus si Spica (steaua cea mai luminoasa din constelatia

Fecioara). Planetele nu se vor putea vedea decdt ca niste stele stralucitoare, pozitia lorfiind una nefovorabild. Pozitia pentru observare vaji la Sud, Sud-Vest .

•:. 17 sept.- 25 sept. -Mercur va pu tea ji observat usor in aceastd perioadd la

apusul Soarelui, chiar si cu ochiulliber, la 10 - 15 grade Est pe cerul de dimineata.

Planeta este infaza crescdtoare si va ajunge lafaza plina in 13 ocombrie .

•:. 18 sept. - Sinus Iridium - Luna (latina pentru Golfol Curcubeelor) - va

putea ji observat la rdsdritul Lunii pana tarziu in noapte. Este 0 cdmpie de lava

bazaltica care face 0 extensie la nord-vest de Imbrium Mare. Este inconjurat la nord-est:;i la sud-vest deMontes Jura. Partea proeminentd din sud-vest este numitd

Promontorium Heraclides, in timp ce, partea de nord-est se numeste Promontorium

Laplace. Golful care se intinde pe 0 suprafata de 260 de km, este considerat unul dintre

caracteristicile cele mai frumoase de pe Luna :;i este un favorit printre observatorii

lunari .

•:. 19 sept. - Mercur se va departa de Soare, elongatia planetei va ji de 17,9

grade Vest (cea mai mare.) iar magnitudinea aparentd de -0,3 va face planeta usor

vizibila. Cu un telescop bun, planeta vaji vizibila sub forma unui mic disc .

•:. 20 sept. - Jupiter se apropie de Soare la periheliu, astfel Jupiter :;iPdmdnt se

vor apropia, distanta intre cele doua planete fiind cea mai mica (opozitie), pe 0

perioada de peste 80 de ani, din 1963 pand in 2022. Cu un telescop veti putea observa

patru dintre satelittii naturali ai planetei Calisto, Ganymede, Io si Europa .

•:. 21 sept. - Jupiter si Uranus intra in conjunctie. Uranus va fi foarte aproape

de Jupiter si in perioada de apropiere ambele planete vor puteafi observate in acelasi

camp vizual prin telescop. Uranus se va vedea ca 0 stea putin mai mare cu tente de

albastru .

•:. 23 sept. - Echinoctiul de Toamna, noaptea :;i ziua sunt egale, datorita

faptului ca Soarele, in miscarea sa aparentd pe cer, se afla exact pe ecuatorul cerescoPdmdntu I nu este singura planeta care are parte de un astfel de fenomen, orice planeta

cu axd de rotatie inclinatd trece prin astfel de faze. Planeta Saturn are unu I din cele mai

spectaculoase echinoctiuri, eel mai recent a avut loc in 2009, iar urmatorul va avea loc

pe 30 aprilie 2024 .

•:. 23 sept - Luna Plina este ofaza lunara si se produce atunci cdnd Pamdntul

se afla intre Luna si Soare, Pdmdntu I :;iLuna sunt astfel in opozitie fata de Soare .

•:. 30 sept. - Saturn trece in spatele Soarelui :;i nu va mai putea ji observat inurmatoarele sdptamdni.

18



Obiecte Deep Sky

Cerul de noapte al lunii septembrie este dominat de constelatiile Lira, Lebada, Cassiopea si Perseus. Cele trei stele care

domina cerul Deneb (in Lebada}, Vega (in Lira) ~iAltair (in Vulturul) formeaza Triunghiul de Vara. Spre dimineata dinspre Est isi va

face aparitia constelatia Taurului ~i in apropierea sa, mai sus de linia orizontului, Orion.

19



•

Albireo - Aflat la 380 de ani lumina reprezinta eapul constelatiei Lebada,

Vazuta eu oehiul liber pare 0 singura stea, vazuta in teleseop apare ea un

sitem dublu de stele eompus din Albiero A (de euloare galbena eu 0

magnitudine aparenta de +3.5) si Albireo B (de euloare albastru-verzui) eu

o magnitudine aparenta de +5.1). Cele doua stele sunt separate de 0 distants

de 0,4 areseeunde si daca sunt un sistem binar ar trebui sa aiba 0 durata definalizare a unei orbite de aproximativ 100.000 de ani. Sistemul are eele

mai speetaeuloase stele binare care pot fi observate eu un teleseop de

dimensiuni miei.

20



In, . ,..~~

,,,Ii',

. . . . . . . " ~ . ~I, .

6

/iIa·,I

,~

i~

• v,~! I. ..J ~

o-t.

",

/i,

21



www.skywatche,r"ro

( ) e o m / i ; , .w t W ' ~fJeta"," ., . I·- '. ,.", , . ' .. " .. ', I

~ F D ~ & t e a l m w

. o j t i e a

T e l e s c o p u l M a k s u t o v ~ C a s s e g ra mM a k l 10 2

I

S l

T r e p i e d u l A s t r o & N a t u r e

I n s t e c , 1 4 5 0 l e i !

22


http://slidepdf.com/reader/full/paginiastrosept2010 24/24www.skywatcher.ro



pagini_astro_sept2010

Documents