pagina 5 pagina14 pagina 7 observatorul militar - presamil.ro · cercetare burebista, din...

ZIUA NATO, S~RB~TORIT~LA MApN CU POR}ILE DESCHISE

ZIUA NATO, S~RB~TORIT~LA MApN CU POR}ILE DESCHISE

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIII NR. 14 (1251) 9 – 15 APRILIE 2014 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

Pagina 7

www.mapn.ro

INTERVIUColonelul Florin Jianu, [eful Direc]iei financiar-contabile a MApN:

AVEM ÎN VEDERE RECONFIGURAREAGRADUAL~ A SISTEMULUI

DE FINAN}ARE

TATAMI ÎNCINS LA SIBIU Pagina 23

INSTRUC}IE

FOTOREPORTAJ

Paginile 12-13

La Batalionul 313Cercetare Burebista,

din Bucure[ti, seinstruiesc atât

cerceta[i, cât [ipara[uti[ti. Un astfel

de specific îi oblig`pe militarii acestei

unit`]i s` sepreg`teasc`, zilnic,

pentru cele maicomplexe situa]ii.

INSTRUC}IA ZILNIC~NA{TE PERFORMAN}A

Paginia 8

ECHIPAJUL,SUFLETUL CONSTAN}EI

Nava-{coal` de Suport Logistic pentru Fregate Constan]a, din Flotila 56Fregate, este cunoscut` publicului larg prin misiunile sale executate de-alungul anilor.

DESTINE

General-maior (ret)Constantin Mihalcea,Cavaler al OrdinuluiMihai Viteazul:

NU MI-AM F~CUT DECÂTDATORIA.

PENTRU ASTA M-AMPREG~TIT!

ROM@NIA – NATO,10 ANI

Pagina 5

Paginile 16-17

MASKIROVKA

LUMEA DE AZI

Pagina14

ODISEEA ROMÂNIEIÎN ALIAN}A NORD-ATLANTIC~

FOTO: PLUTONIER-MAJOR C~T~LIN OVREIU

Pagina 3

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

BECENI. În cadrul activit`]ilor desf`[urate pentru s`rb`torireaZilei For]elor Terestre, sâmb`t , 5 aprilie, a continuat campania deîmp`durire, ini]iat anul trecut de Divizia 2 Infanterie Getica, prin plantareaa 10.000 de puie]i de salcâm, în zona localit`]ii Beceni, jude]ul Buzù.Al turi de cei 100 de militari din divizia buzoian [i de cei 20 de elevi dela Liceul Grigore Moisil din Buzù, a r`spuns prezent la activitate [icomandantul Diviziei 2 Infanterie Getica, general de brigad LucianFoca, care a transmis mul]umiri celor care au participat, în mod voluntar,la aceast campanie.(MAISTRU MILITAR IULIAN CADULENCU)

Stingerea unui litigiu existent de mai bine de [ase ani, întreMApN [i o persoan` privat`, a fost prima situa]ie supus` aten]ieisecretarului de stat. Obiectul neîn]elegerii îl constituie un terenaflat, cândva, în administrarea ministerului. Administra]ia local`l-a scos în circuitul civil, l-a retrocedat, iar persoana care l-a primitl-a vândut. Proprietarul de acum se judec` pentru a-[i puteaexercita posesia. Numai c`, Ministerul Finan]elor Publice nu adat un r`spuns clar. Nu se opune, dar sus]ine c` nici nu poate sìa MApN dreptul de administrare. Pasarea r`spunderii, de la oinstitu]ie public` la alta, nu îl ajut` pe proprietar [i, de aceea, elsolicit` daune MApN. Este dispus s` renun]e la cerere, numai cìnstan]a nu a dat, pân` acum, o hot`râre irevocabil`. Este uncerc vicios, din care se caut o ie[ire, dar fiecare din p`r]ile implicate

AUDIEN}EIRINA-MIHAELA NEDELCU

[email protected]

Mar]i, 1 aprilie, la sediul MApN, au fostprimite persoanele care au solicitat

audien] la ministrul ap`r`rii na]ionale. Din celeopt înscrise pe list`, [apte [i-au prezentatdolean]ele în fa]a secretarului de stat pentrurela]ia cu Parlamentul, informare public` [icre[terea calit ]ii vie]ii personalului, Otilia Sava.

dore[te ca cealalt`/celelalte s -[i asume r`spunderea. Evident càceast ie[ire, pentru a se pune cap`t definitiv litigiului, nu s-a g`sitcu ocazia audien]ei.

Chemarea [i rechemarea în activitate au constituit motivulaltor cereri adresate ministrului ap`r`rii na]ionale. Solicitan]iinu au ]inut îns` cont de condi]iile pe care o persoan` trebuies` le îndeplineasc`, unii considerând chiar c` reabilitarea,dup` o condamnare primit` în urma s`vâr[irii unei faptepenale, e suficient` pentru a reveni în sistem.

La vârsta la care ar trebui s` aib` lini[te [i s` se bucurede nepo]i, unii oameni sunt nevoi]i s` î[i caute înc`drepturile. Sunt persoane în vârst`, afectate de prevederileunor acte normative pe care au toat` dreptatea s` leconsidere injuste. La peste 80 de ani, un petent a venit s`cear` sprijinul ministrului ap`r`rii na]ionale. Trecut înrezerv` dup` câ]iva ani lucra]i în unit`]i militare, nu i s-auputut identifica veniturile dintre anii 1957-1961, a[a c`, lastabilirea punctului de pensie, i s-au luat în calcul salariileminime pe economie din perioada respectiv`. Cum esteposibil ca ani din via]a unui om s` nu se g`seasc` îndocumente constituie o întrebare la care nu a aflat r`spunsnici cu ocazia audien]elor. A ob]inut îns` promisiunea c` seva face o nou` verificare în arhive. E trist când vezi persoaneîn vârst` puse pe drumuri din cauza unei legisla]iidefectuoase, e trist c` m`surile luate, uneori în necuno[tin]`de cauz` sau negândite în am`nunt, pot aduce mult`suferin]` unor oameni [i a[a nedrept`]i]i de soart`...

În aceast` s`pt`mân`, la Bucure[ti, elevii particip`, pe baz` devoluntariat, la activit`]ile organizate de militarii din Batalioanele 96Geniu, 2 Infanterie C`lug`reni, 1 CIMIC, 265 Poli]ie Militar`, 300Sprijin Sarmis, din Muzeul Militar Na]ional Regele Ferdinand I, SpitalulUniversitar de Urgen]` Militar Central Dr. Carol Davila, Centrul 48comunica]ii [i informatic strategice [i Baza 90 Transport Aerian. Elevii[colilor gimnaziale [i liceenii asist` la o zi de preg`tire obi[nuit` amilitarilor, desf`[oar activit`]i practice precum aruncarea grenadelorde mân` de exerci]iu, descoperirea de obiecte metalice cu ajutoruldetectoarelor, instruc]ie de front, jocuri interactive [i afl detalii despretehnica [i armamentul folosite de militari.

Personalul Bazei 90 Transport Aerian prezint elevilor din Bucure[ti[i Otopeni care vor vizita unitatea informa]ii despre aeronavele IAR-330Puma, AN-30, C-130 Hercules [i C-27J Spartan, precum [i aspecte dinvia]a pilo]ilor într-o unitate militar a For]elor Aeriene.

{i anul acesta, Oficiul Na]ional pentru Cultul Eroilor deruleaz`proiectul Un erou, o floare, în cadrul c`ruia elevi de la [colile dinC`l`ra[i, Slobozia, Pite[ti, Craiova [i comuna Bujoreni, jude]ulTeleorman, depun flori [i îngrijesc monumentele eroilor din cimitireleeroilor români din Primul R`zboi Mondial, Cimitirul româno-germano-austriac [i parcelele militarilor sovietici din ora[ele mai sus men]ionate.

Muzeul Militar Na]ional Regele Ferdinand [i Muzeul Na]ional alAvia]iei Române [i-au deschis por]ile pentru elevi, în toat` perioada,pentru a r`spunde tuturor solicit`rilor unit`]ilor de înv`]`mânt.

La Spitalul Universitar de Urgen]` Militar Central Dr. CarolDavila se organizeaz` un seminar cu tema Medicina Militar` de

ARMATA – O {COAL~ ALTFEL

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale sus]ine [iîn acest an, în cooperare cu Ministerul

Educa]iei Na]ionale, proiectul Armata – O [coalaltfel, care se desf [oar în perioada 7-11 aprilie.Unit`]ile militare din toate categoriile de for]eale armatei [i institu]ii militare de înv`]`mânt[i de cultur din întreaga ]ar , participante laacest program, prezint elevilor tehnica militar ,activit`]i practice specifice, precum [i ofertaeduca]ional a înv`]`mântului militar.

Urgen]`, în care elevii înva]` modalit`]ile practice de acordare aprimului ajutor.

Batalionul opera]ii speciale Vulturii din Târgu Mure[ a fost gazd`primitoare luni, 7 aprilie, pentru sute de elevi mure[eni [i clujeni, încadrul programului na]ional Armata - O [coal altfel. Majoritatea elevilorau fost interesa]i s vad echipamentele, ma[inile de lupt tip HMMWVE[i armamentul Vulturilor. Ei au fost surprin[i s vad în realitate multedintre armele lupt`torilor de opera]ii speciale dup ce în prealabil le-aumânuit în jocurile de calculator.

Pentru elevii claselor a XI-lea de la Colegiul Liceal Militar dinCâmpulung Moldovenesc, vizita în aceast` unitate a fost o bunòportunitate în cadrul activit`]ilor de orientare profesional`. În plus, eiau putut urm`ri un exerci]iu tactic demonstrativ [i trageri cu armamentulindividual. Un moment inedit al activit`]ii l-a constituit [i ocazia oferit`tinerilor militari de a testa performan]ele armamentului for]elor speciale\n poligon. A fost organizat [i un concurs între cei mai buni tr`g`tori. Înurma rezultatelor ob]inute o parte dintre ei au primit premii în obiecteasigurate de societatea Romair Consulting, sus]in`tor al militarilor deopera]ii speciale în mai multe activit`]i de promovare.

În aceea[i zi, în cazarma situat` la poalele M`gurii, artileri[tii dinBatalionul 315 Artilerie Simion B`rnu]iu au fost gazda unui num`rimpresionant de elevi ai {colilor Gimnaziale Silvania [i Horea din{imleu Silvaniei.

LA REALIZAREA ACESTUI ARTICOL AU CONTRIBUIT:LOCOTENENT-COLONEL DOREL DANCIU

{I LOCOTENENT-COLONEL IONEL MANGIUREA

FO

TO

: M

AIS

TR

U M

ILIT

AR

IU

LIA

N C

AD

UL

EN

CU

S`rb`toare la Timi[oara. Mar]i, 1 aprilie, în prezen]acomandantului Brig`zii 18 Infanterie Banat, colonel Cristian Dinulic ,militarii timi[oreni au s`rb`torit 131 de ani de la înfiin]area, în 1883, aRegimentului 32 Doroban]i, str`mo[ul Batalionului 32 Infanterie Mircea.La festivitate, au fost amintite faptele sublocotenen]ilor post-mortem IoanGrosaru [i Ioan Lucian Leu[tean, camarazi care p`streaz vie amintirea însufletele militarilor al turi de care au ac]ionat în teatrele de opera]ii dinAfganistan [i Irak. (MAIOR CRISTIAN ANDRU{CO) Militari în competi]ie. S`pt`mâna trecut , la Medgidia, a avut

loc Campionatul militar de cros, [ah [i minifotbal, competi]ie rezervat`centrelor de instruire ale [colilor de aplica]ie din subordinea StatuluiMajor al For]elor Terestre. Astfel, sub denumirea onorific Szilárd Ballogh,în amintirea regretatului sportiv militar, decedat în urma unui accident dema[in în aprilie 2005, s-au înfruntat reprezentan]ii urm toarelor institu]ii:Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD [i Ap`rare NBC, Centrul deInstruire pentru Opera]ii Speciale, Centrul de Instruire pentru ArtilerieTerestr [i Artilerie Antiaerian , [i Centrul de Instruire pentru Tancuri [iAuto. Competi]ia a fost onorat [i de militarii unit ]ii gazd , Regimentul 53Rachete Antiaeriene, ale c`ror rezultate nu au contat în clasamentul final.Astfel, câ[tig`tori au fost: la minifotbal, echipa Centrului de Instruirepentru Opera]ii Speciale, la cros, reprezentan]ii Centrului de Instruirepentru Artilerie Terestr [i Artilerie Antiaerian , iar la [ah, cei ai Centruluide Instruire pentru Tancuri [i Auto. (C.P.) Ac]iune comun`. Pentru îmbun`t`]irea condi]iilor de trai ale

plutonierului-adjutant principal (r) Florinel Enache, r`nit în teatrul deopera]ii Afganistan, în luna mai a anului 2012, militari din Brigada 282Infanterie Mecanizat Unirea Principatelor, împreun cu reprezentan]i aiautorit`]ilor administra]iei publice locale, au finalizat, s`pt`mâna trecut ,lucr`rile de reamenajare a c ii de acces de la drumul principal c`trelocuin]a acestuia din comuna Gura Cali]ei. Pe parcursul a dou s`pt mâni,cu aportul a 20 de militari din structura de geniu a marii unit ]i foc[`nene,dar [i cu sprijinul a dou firme de construc]ii, au fost înlocuite tuburile decanalizare [i s-a l`rgit drumul din dreptul propriet`]ii lui Florinel.(LOCOTENENT C~T~LINA CRINTEA) Campanie de împ`durire. În perioada 15 martie-15 aprilie,

Ocolul Silvic Dej a demarat o nou campanie de împ`durire în zona V iiChiejdului, pe o suprafa] de aproximativ 5300 m2

, afectat de alunec`ride teren. La aceast activitate au participat [i 50 de militari din Batalionul811 Infanterie Dej, care au plantat 2.800 de puie]i de gorun [i paltin,dovedind c [tiu s mânuiasc la fel de bine uneltele pentru s`pareagropilor în care au fost planta]i puie]ii, ca [i armele pe care le-au folosit cuprofesionalism în misiunile din Kosovo, Irak [i Afganistan. DragoniiTransilvani, sus]inu]i de comandantul unit`]ii, colonel Sever Zanc, aur`spuns promt [i la aceast ac]iune ca [i în anii 2011 [i 2012, când aceea[ilupt`tori au plantat puie]i în zona complexului balnear Toroc, iar anultrecut au cur ]at o alt planta]ie de puie]i din zona localit ]ii Nire[. (MAIORCIPRIAN MURE{AN) Sprijin umanitar. Militarii buzoieni au participat, recent, la o

campanie de donare de sânge. Ini]iat sub deviza Militarii buzoieni doneazvia] , activitatea a adus la Centrul de Transfuzii din Buzù zeci de voluntari.Militarii nu folosesc doar armele pentru a reda dreptul la via] cet`]enilor.Dorim s dovedim, înc o dat , latura uman [i adev`ratul nostru rol, acelade a fi în slujba cet`]enilor, a spus plutonierul-adjutant Daniel Barac. Cubonurile valorice primite în campania de donare de sânge vor fi cump`ratealimente care vor ajunge de Pa[te la familii defavorizate social. Campaniade donare a sângelui face parte dintr-o serie de activit`]i dedicate ZileiFor]elor Terestre. (PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU)

La slujba religioas` oficiat` de Înaltpreasfin]ia Sa Irineu,arhiepiscop al Craiovei [i mitropolit al Olteniei, al`turi de familie[i colegi ai acestuia din Brigada 2 Infanterie Rovine au participatsute de persoane, printre cei prezen]i aflându-se [i ValeriuZgonea, pre[edintele Camerei Deputa]ilor, Mircea Du[a,ministrul ap`r`rii na]ionale, vicepremierul Gabriel Oprea,

ULTIMUL DRUM

Sublocotenentul post-mortem ClaudiuConstantin Vulpoiu, decedat dumi-

nic`, 30 martie, în Afganistan, într-un atacsinuciga[ cu un autovehicul înc`rcat cuexploziv care a intrat direct în ma[ina delupt` în care se afla, a fost înmormântat joi,3 aprilie, cu onoruri militare, în cimitirulSineasca din Craiova, pe Aleea Eroilor.

ministrul afacerilor interne, primarul Craiovei, Olgu]aVasilescu, [i reprezentan]i ai administra]iei publice locale.

{i-a asumat riscul ca noi s` trìm într-o lume mai bun`. Via]alui Claudiu s-a desf`[urat cu bune [i cu rele. Micu]a Sara Maria deun an [i jum`tate (n.r.- feti]a lui Claudiu Vulpoiu) este pe primulplan acum pentru noi. Vreau s` îl rog pe Dumnezeu s` îlbinecuvânteze pe Claudiu [i s` îl ierte, a spus unchiul militaruluimort în Afganistan.

La rândul sù, vicepremierul Oprea a anun]at c`, prin ordinal ministrului ap`r`rii na]ionale, so]ia militarului, Gheorghi]aElena, va fi încadrat` în armat`.

Claudiu Vulpoiu [i-a pierdut via]a, recent, în Afganistan, întimpul unei misiuni de patrulare, iar al]i cinci militari români aufost r`ni]i. Trupul neînsufle]it al militarului a fost repatriat mar]i,fiind adus de o aeronav` militar` pe aeroportul din Craiova.Claudiu Constantin Vulpoiu avea 35 de ani, era angajat al MApNdin 2001, era c`s`torit [i avea un copil. A mai participat la [asemisiuni externe în Afganistan [i Irak. El a fost decorat depre[edintele Traian B`sescu, post-mortem, cu Ordinul Na]ionalSteaua României în grad de Cavaler, cu însemn de r`zboi.

DUANE C. BUTCHERÎns`rcinatul cu afaceri al SUA la Bucure[ti

Gra]ie contribu]iilor României,întreaga Alian]` [Nord-Atlantic`]este mai puternic`.

FO

TO

: V

AL

EN

TIN

CIO

BÎR

C~

3Nr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

Evenimentul s-a deschis cu ceremonia de arborare adrapelelor, na]ional [i cel NATO, urmat de avansarea în

grad, înainte de termen, a mai multor cadre militare. Laeveniment a participat [i \naltul reprezentant al Guvernului,Mircea Geoan`. În încheiere, ministrul Mircea Du[a a ]inut undiscurs despre beneficiile României în urma ader`rii la NATO:garan]ia securit`]ii na]ionale, o mai bun` instruire a militarilor [iaparatur` modern`. România a fost un partener serios. A participatîn teatrele de opera]ii din Kosovo, Irak [i apoi Afganistan. {i iat` c`datorit` acestei seriozit`]i, ast`zi beneficiem de trupe instruite [i detehnic` modern`. Facem astfel parte din cea mai serioas` organiza]iepolitico-militar`, fapt care ne ofer` securitatea na]ional`, NATOfiind un organ de ap`rare colectiv`, a declarat ministrul Du[a.

În aceea[i zi, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i-a deschis por]ilepentru vizitatori. În ciuda vremii reci [i ploioase, ace[tia s-auprezentat în num`r mare s` viziteze standurile structurilormilitare care au participat la eveniment – categoriile de for]e,Clubul Sportiv al Armatei Steaua, Biblioteca Militar` Na]ional`,Muzeul de Istorie, Asocia]ia de Caritate Camarazii, CentrulTehnic-Editorial al Armatei, Academia Tehnic` Militar` [i al]ii.Pe lâng` standuri, vizitatorii au putut admira tabloul încoron`riiregelui Ferdinand [i reginei Maria, uniforme militare [i expozi]iadrapelelor de batalion, iar în Aula Alexandru Ioan Cuza s-audifuzat filme de prezentare pentru fiecare structur` aministerului. Sala eroilor c`zu]i la datorie \n teatrele de opera]iia amintit tuturor c` Armata Rom#niei a pl`tit tributul sù des#nge, lupt#nd sub stindardul Alian]ei. Turul s-a încheiat cu oexpozi]ie de tehnic` militar`, unde au fost expuse autospecialede comunica]ii, CBRN, precum [i de poli]ie militar`.

Standurile care s-au bucurat de cel mai mare succes au fostcele de armament. Tinerii vizitatori, echipa]i de personal cuvest` antiglon] [i casc` de protec]ie, au avut ocazia s` mânuiasc`[i s` fac` poze cu armele. Alegerea favorit` a tineretului a fostmodelul american M4 A1. Un alt stand apreciat a fost cel alredac]iei Pro Patria, unde s-au recrutat coresponden]i de r`zboi.Într-un spa]iu amenajat special, curajo[ii î[i puteau testaaptitudinele de reporter, citind un text preg`tit de organizatori,în fa]a camerelor de filmat. La sfâr[it, primeau ca amintire CD-ulcu înregistrarea lor. Dac` la standul cu armament s-au înghesuitatât fetele, cât [i bìe]ii, s` fie corespondent de r`zboi au îndr`znitmai mult fetele. Oricât de încânta]i au fost s` priveasc` de pemargine ceilal]i participan]i, bìe]ii au f`cut mai greu pasul înfa]a camerelor de filmat.

Ministrul ap`r`rii na]ionale [i-a exprimat speran]a repet`riiacestui eveniment [i în anii urm`tori. Armata este o institu]ie

ZIUA NATOCu prilejul s`rb`toririi Zilei

Alian]ei Nord-Atlantice,duminic`, 6 aprilie, la sediul MApNa avut loc o ceremonie militar` înprezen]a ministrului ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, [i a fostorganizat` [i Ziua Por]ilorDeschise. Manifest`ri similare,dedicate împlinirii a zece ani de laaderarea României la Alian]aNord-Atlantic`, au avut loc [i înalte garnizoane din ]ar`.

pus` în slujba românilor, a cet`]enilor. Este institu]ia caregaranteaz` securitatea na]ional` [i am dorit ca românii s`cunoasc` cu ce se ocup` Armata României, care sunt dot`rileacesteia. Indiferent cine va fi la acest minister, sper`m ca aceastàc]iune pe care noi o facem ast`zi, Ziua Por]ilor Deschise, s`r`mân` o permanen]` la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

Seria activit`]ilor dedicate Zilei Alian]ei Nord-Atlantice, laBucure[ti, s-a încheiat cu ceremonia de la Monumentul eroilormilitari români c`zu]i la datorie, amplasat în fa]a PalatuluiNa]ional al Copiilor din Parcul Tineretului, unde ministrulap`r`rii na]ionale a depus o coron` de flori.

În aceea[i zi, în Pia]a Daciei din Buzù a fost organizat` oceremonie, dedicat` împlinirii a zece ani de la aderareaRomâniei la Alian]a Nord-Atlantic`. Dup` un moment dereculegere pentru cei 26 de eroi militari români care [i-au datvia]a pentru patrie, în misiunile la care a participat ArmataRomâniei, au urmat alocu]iunile prefectului jude]ului Buzù,Maria Buleandr`, [i comandantului garnizoanei Buzù,general de brigad` Lucian Foca, care a trecut în revistòbiectivele [i principalele activit`]i desf`[urate de Coman-damentul 2 Opera]ional Întrunit, ast`zi Divizia 2 InfanterieGetica, în amplul proces de aderare la NATO.

Dup` alocu]iuni, generalul de brigad` Lucian Foca aînmânat diplome militarilor care s-au remarcat în misiuniledin teatrele de opera]ii, iar un pluton de militari din cadrulunei unit`]i subordonate diviziei buzoiene a oferit odemonstra]ie de mânuire a armamentului în aplauzele celorprezen]i la eveniment. Ceremonia s-a încheiat cu defilareamilitarilor pe acordurile fanfarei militare.

La Ia[i, evenimentul a fost marcat în Pia]a Tricoloruluidin fa]a Prefecturii, unde militarii Brig`zii 15 Mecanizat` PoduÎnalt au organizat, împreun` cu institu]iile publice locale, oceremonie care a inclus arborarea drapelelor României [i alNATO, concomitent cu intonarea imnurilor oficiale. La activitateau participat comandantul Brig`zii 15 Mecanizat`, colonelNicolae Tonu, militari activi [i în rezerv`, veterani de r`zboi,reprezentan]i ai autorit`]ilor locale. Un fapt inedit a fostarborarea drapelelor României [i NATO de plutonierul-majorRomeo Gheorghe, militar veteran al teatrelor de opera]ii dinAfganistan [i Irak, care în anul 2009 a fost port-drapelul Românieila Summitul NATO de la Strasbourg.

LA REALIZAREA ARTICOLULUI AU CONTRIBUIT:PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA, PLUTONIER ALINA CRI{AN {I

MAISTRU MILITAR CLASA I IULIAN CADULENCU

Ministerul Ap`r`rii Na]ionalea organizat luni, 7 aprilie, cu

prilejul împlinirii a 10 ani de la aderareaRomâniei la Alian]a Nord-Atlantic`,simpozionul Extinderea NATO în 2004:un deceniu de contribu]ie robust`,responsabilitate [i angajament pentru onou` Alian]`. Manifestarea a avut locîn Sala Drepturilor omului de la PalatulParlamentului.

La eveniment, au prezentat alocu-]iuni prim-ministrul României, VictorPonta, ministrul afacerilor externe,Titus Corl`]ean, viceprim-ministrulGabriel Oprea, ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, [eful StatuluiMajor General, {tefan D`nil`, dar [ifo[tii pre[edin]i Emil Constantinescu[i Ion Iliescu [i fostul ministru alap`r`rii na]ionale, Ioan MirceaPa[cu.

Simpozioane similare, de aniver-sare a unui deceniu de la intrareaRomâniei în NATO, au avut loc [i laIa[i, Buzù, Sibiu [i Foc[ani.

SIMPOZION ANIVERSAR

Cu aceast` ocazie, oficialul american a prezentat ministruluiromân condolean]e, în numele pre[edintelui Barack Obama,pentru decesul sublocotenentului (pm) Claudiu {tefan Vulpoiu,militarul român care [i-a pierdut via]a s`pt`mâna trecut` înteatrul de opera]ii din Afganistan.

Secretarul ap`r`rii a reafirmat sprijinul Statelor Unite înpromovarea Parteneriatului Strategic cu România [i [i-a exprimatsatisfac]ia, în numele Guvernului American, c` România adovedit c` r`mâne un partener de încredere al Alian]ei la grani]aestic` a spa]iului euroatlantic.

În contextul noilor evolu]ii geostrategice, cei doi au discutatdespre redefinirea obiectivelor Alian]ei Nord-Atlantice, înainteaSummitului din }ara Galilor.

În cadrul discu]iilor cu omologul american, ministrul Du[aa abordat tema securit`]ii în zona M`rii Negre, subliniindimportan]a continu`rii colabor`rii între For]ele Navale ale celordou` state, prin exerci]ii comune [i proiecte concrete decooperare.

O alt` tem` important` pe agenda discu]iei s-a referit lanecesitatea repozi]ion`rii for]elor [i capabilit`]ilor NATO în ]`rilede grani]` ale Alian]ei, în ceea ce prive[te ap`rarea antiaerian`,securitatea maritim`, supravegherea [i asigurarea securit`]iispa]iului aerian comun.

DIALOGROMÂNO-AMERICAN

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a,a avut luni , 7 aprilie, o discu]ie telefonic`

cu omologul s u american, Charles Timothy Hagel.

OFICIAL DINMAURITANIA, LA MApNMinistrul ap`r`rii na]ionale, Mircea

Du[a, a avut o întrevedere luni, 7aprilie, la sediul institu]iei, cu ministrulafacerilor externe [i al cooper`rii dinRepublica Islamic` Mauritania, AhmedOuld Teguedi, aflat în vizit` în România.

Pe parcursul discu]iilor oficiale, ministrul Ahmed OuldTeguedi [i-a declarat inten]ia de a ini]ia [i dezvoltacooperarea militar` dintre cele dou` state. În acest sens, înperioada urm`toare, partea român` urmeaz` s` transmit` oinvita]ie pentru ca o delega]ie la nivel de exper]i dinMinisterul Ap`r`rii Na]ionale din Mauritania s` participe la oprim` rund` de discu]ii privind cadrul juridic [i posibileleviitoare domenii de cooperare.

P este 200 de militari români, pilo]i [i personal tehnic, cuaeronave MiG-21 LanceR de la Baza 71 Aerian`, [i

aproximativ 250 de militari ai For]elor Aeriene ale Statelor Uniteale Americii, cu aeronave F-16, particip`, în perioada 10-17 aprilie,la exerci]iul bilateral româno-american Dacian Viper 2014, carese va desf`[ura pe aerodromul militar de la Câmpia Turzii.

Exerci]iul are ca obiectiv principal ridicarea nivelului depreg`tire prin instruirea într-un mediu multina]ional, dezvoltareacooper`rii [i îmbun`t`]irea interoperabilit`]ii dintre armateleunor ]`ri membre ale NATO, precum [i exersarea tehnicilor,tacticilor [i procedurilor în comun cu partenerul american.

Dacian Viper, care este la a patra edi]ie, s-a mai desf`[urat laBaza 71 Aerian` de la Câmpia Turzii în anii 2006, 2008 [i 2012,având ca principal obiectiv antrenamentul în comun al pilo]ilor,personalului tehnic, controlorilor de trafic aerian [i ofi]erilor destat major în condi]ii reale, pentru planificarea [i executareaunor misiuni de zbor în forma]ii mixte, dar [i cu echipaje mixteromâno-americane. Exerci]iul a fost planificat cu un an înaintede desf`[urare [i este inclus în planul cu principalele activit`]iale Statului Major al For]elor Aeriene.

DACIAN VIPER 2014

CEREMONIE LA CENTRULDE OPERA}II AERIENE

Vineri, 4 aprilie, printr-o ceremonie, [eful Statului Majoral For]elor Aeriene, general-maior Laurian Anastasof, a

înmânat Drapelul de Lupt` al Centrului de Opera]ii Aerienecomandantului acestei unit`]i, comandor Gabriel R`ducanu.

La eveniment au fost prezen]i fo[ti comandan]i aiStatului Major al For]elor Aeriene [i ai centrului, [efi aiunor unit`]i [i structuri importante din aceast` categoriede for]` [i al]i invita]i.

LOCOTENENT LAURA COZLOV

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, la standulTrustului de Pres` al MApN, urm`rind evolu]ia micilorcoresponden]i de r`zboi.

FO

TO

: P

ET

RIC

` M

IHA

LA

CH

E

FO

TO

: C

~T

~L

IN O

VR

EIU

4 ROM@NIA – NATO, 10 ANI Nr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


În anul 2006, urm`toarele unit`]i au avut efective în teatrelede opera]ii din Irak [i Afganistan: în Irak: Batalionul 20

Infanterie (august 2005-februarie 2006); Batalionul 280Infanterie (februarie 2006-august 2006); Batalionul 811Infanterie (august 2006-februarie 2007); în Afganistan, zonaKandahar: Batalionul 151 Infanterie: (iulie 2005-ianuarie2006); Batalionul 341 Infanterie: (ianuarie 2006-iulie 2006);în Afganistan, zona Zabul: Batalionul 2 Infanterie: (iulie2006-ianuarie 2007).

ARMATA ROMÂN~ ÎN IRAK {I AFGANISTAN, ÎN 2006

Continu`m s` aducem în aten]ia cititorilor repere cronologice, impresii [i declara]ii

oficiale despre principalele misiuni NATOdesf`[urate de armata român` în Afganistan [iIrak, în perioada postaderare a ]`rii noastre la

Alian]`. Misiunile executate au fost complexe [i auacoperit o arie larg` [i divers`, de la cele de tip

CIMIC la cele cu caracter umanitar sau medical.

În ianuarie 2006, se încheiau cusucces misiunile Batalionului 151Infanterie Lupii Negri.Comandantul Task Force GunDevil, locotenent-colonel BertrandGues, structur` în sprijinul c`reiaau ac]ionat militarii ie[eni, le-aînmânat Certificatul de aprecierepentru merite deosebite,mul]umindu-le pentruprofesionalismul dovedit pe timpulcelor [ase luni de participare laOpera]ia Enduring Freedom VI,desf`[urat` în zona Kandahar dinAfganistan. Contribu]ia voastr` ne-aajutat s` ne îndeplinim misiunea [ipopula]ia Afganistanului s`-[irestabileasc` pacea în ]ar`, afirmaofi]erul. A[adar, comandantulbatalionului ie[ean, locotenent-

colonel Vasile Roman, preda [tafetaRechinilor Albi const`n]eni dinBatalionul 341 Infanterie, care aucontinuat opera]iile de tip CIMIC înzona de responsabilitate. Ne-amf`cut datoria cum am [tiut mai bine.Am reprezentat România cu cinste [i

suntem mândri de asta, declaracomandantul Lupilor Negri.Misiunile umanitare – dona]ii dealimente, medicamente [i hainec`tre femeile [i copiii afgani, precum[i ac]iunile de sprijin medical,desf`[urate în peste 150 de localit`]icu o popula]ie total` ce dep`[e[te osut` de mii de locuitori au creat, încon[tiin]a localnicilor, sentimentulîncrederii depline în bunele inten]iiale militarilor no[tri. Fapte, nu vorbeera deviza sub care militariidobrogeni î[i derulau activit`]ile.

Misiune încheiat` au rostitRechinii Albi în diminea]a zilei de 18iulie, în tab`ra din Baza Aerian`Kandahar, în cadrul ceremoniei,prin care Batalionul 2 InfanterieC`lug`reni a trecut sub controlul

opera]ional al Brig`ziiMultina]ionale Sud Aegis, preluândastfel [tafeta misiunilor pe care ledesf`[urase Batalionul 341Infanterie. Mul]umind acestorapentru modul în care î[idesf`[uraser` activitatea,

comandantul Comandamentului 2Opera]ional Întrunit Mare[alAlexandru Averescu, general debrigad Ion Chir`nescu, a subliniat:{tiu c cele [ase luni au constituit oexperien] dur , pe de o parte prinspecificul misiunii, dar mai ales prinfaptul c aici, în Afganistan, a]i pierdutun camarad. Trebuie s ave]icertitudinea c to]i cei care a]i ac]ionatpe acest p`mânt a]i contribuit lacrearea unei lumi mai bune pentruacest popor, c`ruia i-a]i dat [ansa de aporni pe un drum mai sigur.

Începând cu luna august,Batalionul 2 Infanterie C`lug`reni aparticipat sub comanda NATO, încadrul For]ei Interna]ionale deAsisten]` pentru Securitate dinAfganistan (ISAF), la misiuni destabilitate [i securitate, în sprijinulautorit`]ilor locale din provinciaZabul, situat` la aproximativ 150kilometri nord-est de Kandahar, ozon` preponderent muntoas`, cupeste 250.000 de locuitori, cei maimul]i fiind pa[tuni, devota]iislamului. În urm` cu câ]iva ani,aceast` zon` a fost fieful talibanilor.

O parte din r`m`[i]ele structurilorînarmate talibane înc` mai încercaus` submineze procesul democraticde dezvoltare a regiunii.

În Irak, Batalionul 280 InfanterieMecanizat` din Foc[ani participa lanoua misiune ANTICABABILONIA, începând cu 25ianuarie, mandat preluat de laBatalionul 20 Infanterie ScorpioniiNegri, având ca responsabilitatep`strarea ordinii [i lini[tii în zonaDhi Qar, prin misiuni de patrulare.De asemenea, se ocupa depreg`tirea noii armate irakiene, dar[i de continuarea misiunilor CIMIC.Tradi]ia pe care românii o au înconstruirea obiectivelor deimportan]` economic` [i social` în]ara noastr`, spunea comandantulBrig`zii 3 irakiene, general Sa’adAti Ali Alharabiyath, ne-a f`cut s`avem mare încredere unii în al]ii, înbunele inten]ii ce ne anim`.

Începând cu luna august,Batalionul 811 Infanterie DragoniiTransilvani reprezenta principalafor]` operativ` româneasc` din Irak,datorit` blindatelor din dotare, cu o

putere mare de foc. Adresându-setrupelor române[ti, pre[edinteleRomâniei, Traian B`sescu, în vizitadin teatrele de opera]ii din Irak [iAfganistan, î[i exprima respectuldeosebit fa]` de armat` [i demilitarii care, în condi]ii dificile,reprezentau România la maredistan]` de cas`. {eful StatuluiMajor General, general EugenB`d`lan, î[i manifesta încrederea c`misiunea Dragonilor Transilvani înIrak avea s` se încheie cu succes,]inând cont de faptul c` dovediser`[i în urm` cu trei ani, tot în Irak, c`puteau fi la în`l]imea partenerilor deCoali]ie.

Localnicii, foarte reticen]i laînceput, au con[tientizat, pe deplin,c` militarii români au venit s`asigure lini[tea [i dezvoltareaprovinciilor lor. Pofti]i, v` rog, la ocan` cu ceai fierbinte!, suna invita]ialiderilor locali sau a popula]iei dinzon` sau România! România!,exclama]ie plin` de bucurie dinpartea copiilor – erau doar câtevadintre dovezile c` militarii româniaveau parte de respect.

Deta[amentul ANA TRAINING VI, septembrie 2006.Verificarea unui itinerar în zonele înalte aleAfganistanului.

Batalionul 811 Infanterie, august 2006,Dragonii Transilvani \ntr-o debarcare \n for]` undeva \n ar[i]a irakian`.

FO

TO

: M

AIO

R C

OR

NE

L M

ITU

}

Batalionul 280 Infanterie, martie 2006.Misiuni \ngreunate de o lun` cu ploi \n provincia Dhi Qar.

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T M

AR

IUS

CO

NS

TA

NT

IN

IRAK

IRAK

AFGANISTAN

FO

TO

: M

AIO

R M

AR

IAN

AL

EX

AN

DR

U


Observatorul militarwww.presamil.roROM@NIA – NATO, 10 ANI

ODISEEA ROMÂNIEI ÎN ALIAN}A NORD-ATLANTIC~

Provoc`rile transform`rii aufost urm`rite de jurnalistulbritanic de la doctrin` laechipament, pentru c` trecerea dela o armat` organizat` [i echipat`dup` model sovietic la una care s`înceap` s` r`spund` standardelorNATO nu se putea face f`r`costuri. „Finan]area transform`riiarmatei, spune Felstead, a fostdificil` pentru Bucure[ti[Guvernul României, n.n.] pentruc` ]ara avea numeroase problemede infrastructur` civil` caretrebuiau rezolvate, în special încontextul crizei economiceglobale. În 2005, România aîndeplinit ]inta stipulat` de NATO,de a asigura 2% din PIB pentruap`rare [i, din 2005 în 2008,cheltuielile pentru ap`rare au fostde 1,71%. Dar din 2009 pân` în2013, la fel ca [i în cazul altor stateeuropene membre ale NATO,cheltuielile pentru ap`rare aleRomâniei au sc`zut, atingând, înmedie, 1,31%”. Referindu-se laobliga]iile pe care România [i le-aasumat, odat` cu intrarea înNATO, generalul-locotenent{tefan D`nil` i-a vorbitjurnalistului despre misiunileinterna]ionale la care au participatmilitarii români: „Toate acestemisiuni sunt noi provoc`ri pentruArmata României [i am reu[it s` leîndeplinim cu succes, s` facemfa]` provoc`rilor. A trebuit s` neschimb`m abordarea cu privire lapreg`tire [i la sistemul educa]ionalmilitar, pentru a ne putea antrenasubofi]erii, ofi]erii, to]i militarii,pentru a putea lua parte la misiuniinterna]ionale.” Generalul-maiorNicolae Ciuc`, [eful Statului Majoral For]elor Terestre, primulcomandant al unui batalion românîn Afganistan, în 2002, a eviden]iatbeneficiile misiunilor externe, dela asigurarea interoperabilit`]iiprocedurale [i doctrinale cu restulcoali]iei la îmbun`t`]ireaabilit`]ilor de ac]iune în mediulmultina]ional, planificare [iexecutare a opera]iilor sau lautilizarea echipamentelor deultim` or`. De asemenea, a spusgeneralul Ciuc` pentru publica]iainterna]ional`, „s-a demonstrat

Revista IHS Jane’s Defence Weekly este una din celemai importante publica]ii cu caracter militar din

lume, care prezint` nout`]i mondiale din domeniultehnicii [i echipamentelor militare, dar [i evolu]iapolitico-militar` a zonelor de conflict. La sfâr[itul anuluitrecut, redactorul-[ef al publica]iei, Peter Felstead, a f`cuto vizit` de informare în România [i i-a intervievat pe:ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [eful StatuluiMajor General, general-locotenent {tefan D`nil`, al]ioficiali români [i comandan]i de unit`]i militare. Cuprilejul împlinirii a 10 ani de la accederea României înNATO, revista Jane’s a publicat, sub semn`tura luiFelstead, un articol comprehensiv despre ce au însemnatcei 10 ani pentru Armata României, dedicândmaterialului [i coperta edi]iei. (Romania – An odysseywith the Alliance/Odiseea României în Alian]`).

armata american`, Felstead atrecut la pre]ul pe care industriaromâneasc` de armament l-a pl`titdup` 1990, care, fie [i doar înprivin]a oamenilor implica]i,înseamn` o reducere de laaproape 200.000 la mai pu]in de20.000, ast`zi. Generalul-maiorC`t`lin Moraru, loc]iitorul [efuluiDepartamentului pentruArmamente, a vorbit despreprogramele strategice deînzestrare [i stadiul lor deîndeplinire, dar [i de posibilit`]ilefabricilor autohtone de a produce,înc`, echipamente moderne [i alespeciali[tilor militari de a proiecta[i dezvolta tehnic` de vârf.Generalul-maior VictorStrâmbeanu, reprezentantulRomâniei la SHAPE, fost [ef alInstruc]iei [i Doctrinei din StatulMajor al For]elor Aeriene, s-a

pronun]at cu privire la num`rulredus de ore de zbor care pot fiasigurate tinerilor pilo]i (120, înloc de 200, cât ar trebui), dar [iîncrederea c` preg`tireapersonalului For]elor Aeriene [iupgradarea armamentului [i aechipamentului acestei categoriide for]e fac ca, de[i în num`rmult mai mic decât la începutultransform`rii, s` fie capabil` s`fac` mai mult decât se putea faceîn trecut, chiar în condi]iile unuinum`r mai mare de militari.

{i For]ele Navale au fostanalizate de Felstead într-odiscu]ie cu [eful SMFN,contraamiralul AlexandruMîr[u, inclusiv interesulren`scut al armatei pentrureaducerea în func]iune asubmarinului „Delfinul” sauimplicarea în dezvoltarea deprograme de cooperare laMarea Neagr`, chiar dacùnele, precum „Black Sea

Harmony”, sunt, deocamdat`,sortite e[ecului din cauzaconflictelor din zon`.

În final, concluzia jurnalistuluibritanic a fost urm`toarea: „Cândfor]ele armate române marcheaz`10 ani ca membri ai NATO, la 6aprilie, militarii pot, cu siguran]`,s` s`rb`toreasc` [i c` [i-aurespectat leg`mântul de a fi nudoar un consumator, ci [i unfurnizor de securitate în cadrulAlian]ei. Înc` un motiv des`rb`toare este faptul c` 20 de anide misiuni sub auspiciile NATO [iUE le-au adus ]ara în aten]ialumii”. Ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, adeclarat pentru IHS Jane’s: „În totacest timp, putem s` consider`mMinisterul Ap`r`rii Na]ionale cafiind al doilea Minister alAfacerilor Externe pentru c` areprezentat România înstrìn`tate”. „Uitându-ne în viitor,continu` Felstead, este clar c`

liderii militari români nu semul]umesc doar s` stea la masaNATO, ci sunt dornici s` joace unrol în viitoarea orientare aAlian]ei, într-o er` în care ceea cese numea odat`, opera]ii în afarazonei de responsabilitate adevenit obi[nuit într-o ordinemondial` incert`. Resurselefinanciare, desigur, vor fimereu o problem` pentruRomânia – la fel ca pentrumajoritatea membrilor europeniai Alian]ei – dar MApN [ifor]ele sale armate au parcurs oparte important` a drumului.Generalul-maior Strâmbeanu arezumat aceast` situa]ie foartebine, citând o fraz` atribuit`prim-ministrului britanic dintimpul celui de Al Doilea R`zboiMondial, Winston Churchill:«Cred c` Churchill a spus:Domnilor, am r`mas f`r` bani;este momentul s` gândim. Ei bine,noi gândim de mul]i ani!»”.

abilitatea For]elor TerestreRomâne, a structurilor deinforma]ii, a For]elor Aeriene [icomandamentelor logisticeîntrunite de a î[i integra eficientac]iunile. {i, în final, poate cel maiimportant lucru, misiunea ISAF aasigurat apari]ia unei noi genera]iide lideri militari, cu o valoroasèxperien]` de lupt` [iopera]ional`”.

De la parteneriatul strategic pecare armata român` îl are cu

C~PITAN BOGDAN [email protected]

Peter Felstead,redactor-[ef laIHS Jane’s Defence Weekly.

FO

TO

: M

AIO

R A

DR

IAN

G|T

MA

N

6 LINIA |NT@I Nr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


L ocotenentul Adrian Mitru, comandantul patrulei din

Compania 2 Infanterie aScorpionilor Negri, stabile[te cuto]i conduc`torii vehiculelorindicativele [i frecven]ele sta]iilorradio portative, care vor fi folositepe timpul deplas`rii. Bravo 11,Bravo 12, Bravo 13… sunt Bravo 1.Cum m` auzi]i? Recep]ie. AiciBravo 11, Bravo 12, Bravo 13… vàud foarte bine, recep]ie. Fiecare [efde vehicul blindat transmite c`trecomandantul patrulei, c` estepreg`tit pentru începerea misiunii.Ne îmbarc`m dup` ce suntverificate materialele, armamentul[i muni]ia necesare pentruexecutarea unei misiuni depatrulare. Motoarele blindatelorpornesc ca la un semn, cu unzgomot sacadat, p`mântul de subele tremurând parc` trezit dinsomn. Executa]i Roata, se audesemnalul de plecare al comandan-tului patrulei, transmis prin sta]ie,iar vehiculele de lupt` se pun u[orîn mi[care, întrând în forma]ieconform planului stabilit la preg`-tire. Încet, cu o vitez` de melc, deaproximativ 10 km/h, coloana devehicule blindate se îndreapt` spreie[irea din baz`. La ie[ire oprim,iar top-coverii încarc` armamentulprincipal de pe MRAP-uri (celedou` mitraliere de 12,7 mm [i 7,62mm). Suntem gata s` înfrunt`minamicul pe autostrad`. Un inamicinvizibil, pe care îl sim]i permanent.Orice individ, ma[in` sau por]iunede drum poate fi o capcan`.Sentimentul este unul straniu, deteam`, amestecat cu unul depruden]` [i încordare. Pentru c`teama te men]ine în alert`permanent [i atunci este bine.Rutina este cel mai dificil inamicaici. Atunci când la[i garda jos [icrezi c` nimic nu ]i se poateîntâmpla, atunci totul este posibil.O secund` de neaten]ie [i po]i pl`tiscump.

Distan]a pe care trebuie s` oparcurgem pân` la FOB

Mescall este de aproximativ 50 dekilometri, iar comandantul patrulei

AL~TURI DE BRAVO 1 PE AUTOSTRADA A1LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHEL

Diminea]a devreme încep preg`tirile pentru am` deplasa din FOB Apache c`tre a doua baz`

de opera]ii înaintate a Batalionului 20 InfanterieScorpionii Negri din provincia Zabul, FOB Mescall.Dup` preg`tirea teoretic` de cel pu]in o or`, în carese stabilesc toate detaliile necesare desf`[ur`riimisiunii în teren, urmeaz` sincronizarea dinainteaîmbarc`rii în vehiculele de lupt` blindate.

m` anun]` c` vom face cam [apte,opt ore pân` acolo. Pare mult, darfiecare zon` de autostrad` trebuieverificat` în am`nunt. Dup` doikilometri de la ie[irea din FOBApache, intr`m în ora[ul Qalat,capitala provinciei Zabul. Suntemprivi]i de localnici cu aten]ie. De 12ani sunt obi[nui]i cu prezen]afor]elor de coali]ie în regiune. Doarcopiii se manifest` zgomotos,strigând la noi [i alergând pe lâng`vehiculele militare ce se strecoarùnul dup` altul, încet [i cu aten]ie,printre ma[inile localnicilor.Traficul de aici se desf`[oar` dup`reguli rutiere numai de ei [tiute.Nimeni nu respect` nimic, fiecaredeplasându-se pe drum dup` bunulplac, dar cu toate acestea haosulpare ordonat. La un moment dat,[oferul MRAP-ului, plutonier-majorFlorin Ro[ca, observ` un copil pemarginea drumului preg`tindu-ses` arunce cu o piatr` c`tre noi.Carapacea, se aude o comand`scurt` care aten]ioneaz` top-coverul nostru, caporal CornelCre]u. Acesta se las` rapid îninteriorul MRAP-ului. Copii, îmispune zâmbind [treng`re[te.La fel f`ceam [i eu când eram devârsta lor. Din fericire, un adult,probabil p`rintele aflat lâng` copil,îl apostrofeaz` verbal s` nu facàsta, iar acesta las` piatra jos,renun]ând la ideea de a se distra.Încet, încet, ie[im din ora[ [i neîndrept`m spre autostrada A1, undrum asfaltat, f`r` semne sauindicatoare rutiere, care la noi ar fifost clasificat cel mult la nivel dedrum jude]ean, dar care estedeosebit de important pentrupopula]ia afgan` din regiune [i nunumai. Aceast` rut` leag` capitalaAfganistanului, Kabul, de cel de altreilea ora[ ca m`rime din ]ar`,Kandahar.

F urnicarul de ma[ini care iese sau intr` din ora[ul

Qalat, imaginea motocicletelor cutrei ro]i pe care se afl` cel pu]in treisau patru oameni care ne salut`când ne apropiem de ei, peisajuloferit de aglomera]ia c`su]elor din

p`mânt de pe str`du]ele înguste pecare mi[un`, într-o frenezie, zeci deoameni zâmbind mereu, îmi aducaminte de ac]iunea filmului La vitae bella, film al celebrului regizor [iactor italian Roberto Benigni.Drama localnicilor afgani, dupàtâ]ia ani de conflicte, este trìt` deace[tia cu zâmbetul pe buze,probabil un mod de a contracaravia]a atât de dur` a acestor locuri.

Parcurgem câ]iva kilometri înaproximativ 50 de minute [i neoprim. În fa]a noastr`, un convoilung de peste 50 de vehicule,autocisterne [i tiruri de marf`, staucumin]i pe marginea dreapt` aautostr`zii, a[teptând. Îl întreb pelocotenent de ce sta]ioneaz` a[a demulte ma[ini [i îmi r`spundezâmbind: Acum sunt pu]ine, în modnormal stau peste 100. A[teapt`for]ele poli]iei na]ionale afganepentru a-i înso]i pân` la Kandahar.Teama de a fi ataca]i de insurgen]ieste mare, dar apari]ia coloanei devehicule blindate ale Task Force-uluiromânesc pe autostrad`, îi face peace[tia s` se manifeste bucuro[i,fiind con[tien]i de importan]aprezen]ei noastre. Apari]ia noastr`în mijlocul lor îi descurajeaz`probabil pe insurgen]i s` ac]ioneze.Dep`[im coloana [i ne îndrept`mspre primul punct de control peautostrad`, când coloana noastr`se opre[te din nou. În fa]` echipaDelta verific` cu aten]ie un culvert(pode] de pe autostrad`).Recep]ion`m, prin sta]ia radio, unmesaj care ne avertizeaz` c` ar fifost desf`[urate activit`]i ale

insurgen]ilor pe timpul nop]ii [i esteposibil s` g`sim un dispozitivexploziv improvizat (DEI).

Siguran]a trupelor noastreeste mai presus de orice

ac]iune pe care militarii români odesf`[oar` în aria de opera]ii, iarverificarea cu aten]ie sporit` afiec`rei zone suspecte esteprioritar`. Pe durata cercet`riiterestre, un rol important îl autop-coverii. Ei sunt ochii vigilen]i aima[inilor, fiind primii care potobserva orice mi[care sau ac]iunesuspect`. În permanen]`, ace[tia serotesc în turela de deasuprama[inii blindate, având o panoram`de 360 de grade asupra terenului.Acesta este sprijinit, de la sol, delunetistul nostru, caporal ViorelSt`nculescu, care se mi[c`permanent pe lâng` vehicul,scrutând orizontul, ajutat de lunetade pe pu[c` [i gata oricând s`riposteze. Relieful în zon` esteputernic fr`mântat, permi]ândastfel, oric`rui sniper s` execute focasupra patrulei. Dup` asigurareazonei, militarii se apropie la distan]ade siguran]` fa]` de culvert, pentruverificare cu aparatura special` dedetectare a metalelor. Niciunindiciu pe care cerceta[ii îl observ`în teren nu este tratat cusuperficialitate. Este verificat` oricemodificare suspect` a terenului,orice lucru sau obiect g`sit, fiecareurm` descoperit` pe p`mânt esteanalizat` cu aten]ie [i numai cândcerceta[ul este convins c` totuleste în regul` se d` acceptulpentru a se continua deplasarea.

Pentru cei r`ma[i înma[ini se las` o lini[teprofund`, a[teptareafiind ap`s`toare,m`cinând nervii,minutele scurgându-secu o încetineal` greu deapreciat.

Dup` aproximativ30 de minute,

cerceta[ul aflat la peste50 de metri de vehiculeridic` mâna f`cândsemnul OK. Când seaude în sta]ie „este înordine, se poateînainta”, o u[urare sevede pe chipul fiec`ruimembru al echipei.Comandantul patruleir`sufl` u[urat [i îl v`dcum se destinde.Îl întreb de ce era a[atensionat [i îmi spune:Îmi doresc ca toateaceste clipe s` se terminecu bine mereu. Oamenii

mei sunt mai presus de orice.Ne dorim, cu to]ii, s` încheiemaceast` misiune în siguran]`, s` nefacem datoria [i s` ajungem cuto]ii bine acas`. Noi suntem ca ofamilie [i ne pas` unii de al]iiîntr-un mod pe care doar noi îlîn]elegem. Ne continu`mdeplasarea pe autostrad` înacela[i ritm. La fiecare zon`nesigur` se opre[te coloana [i sefac verific`ri cu o preciziechirurgical`. La o astfel de oprire,lâng` vehiculul de lupt` v`dcâ]iva copii ce se ivesc dup` odun` de p`mânt. Adrian, Adrian,îi aud cum strig`. R`mân uimit defaptul c` locotenentul este strigatpe nume. Se întoarce la mine [iîmi zâmbe[te [mechere[te: Suntprietenii mei. De câte ori oprim înzon`, vin în fug` la noi, [tiind c` leoferim câte o sticl` de ap`, un suc,fructe [i, când avem posibilitatea,câte o ciocolat`. M` bucur` s` îiv`d ferici]i, c` pot duce [i ei lafr`]iorii sau familiile lor câte ceva.Nu este mult pentru noi, dar cusiguran]` în aceste locuri nu estepu]in pentru ei, se destìnuielocotenentul.

Ne continu`m deplasarea [idup` aproape opt ore, a[a

cum apreciase comandantulpatrulei la începutul misiunii,ajungem în Mescall. O misiune s-aîncheiat, alta st` s` înceap`. Suntemmereu preg`ti]i, îmi spunelocotenentul Mitru. R`mânimpresionat de cuvintele lui [i îmidau seama c` fiecare zi pentru eieste mereu o alt` încercare.

Scorpion Negru asigur#nd debarcarea for]elor.

MILITARI ROMÂNI,MEDALIA}I

La începutul lunii aprilie, în campul ElementulNa]ional de Sprijin (ENS) din baza Kandahar, a avut locfestivitatea de premiere a comandantului ENS, colonelBixi-Pompiliu Mocanu, [i a consilierului acestuia, pluto-nier-adjutant principal Stelian M`nescu, cu medaliileThe Army Commendation Medal, oferite de comandantulGrupului Regional de Sprijin 207 (RSG-207) din cadrularmatei SUA, colonel Jeffrey T. Sims, în numele secre-tarului de stat pentru For]ele Terestre SUA. Medaliileau fost oferite pentru serviciul excep]ional, profesiona-lismul des`vâr[it în conducerea activit`]ii ENS pe toat`durata misiunii [i reprezentarea, cu distinc]ie, a ArmateiRomâniei în teatrul de opera]ii din Afganistan –comandantului ENS, iar consilierului acestuia, pentruactivitatea desf`[urat în cadrul structurii române[ti.

LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHEL

GRADE NOI,ÎN AFGANISTAN

Vineri, 4 aprilie, în cele dou` baze de opera]ii înaintate în caresunt disloca]i Scorpionii Negri, Apache [i Mescall, s-au desf`[uratfestivit`]i de avansare în grad.

În FOB Apache, comandantul Scorpioni-lor Negri, locotenent-colonel C`t`lin Jianu,[i consilierul comandantului, plutonier-adjutant principal George Cioc, au oferittrese cu gradul urm`tor maistrului militarclasa I Florin Laz`r, plutonierului-adjutantIon Barbu, plutonierilor Marian Olaru [iIulian Mocanu [i sergen]ilor-majori Marius-Petri[or Alexe [i Iulian-Daniel Ple[a. Larândul sù, loc]iitorul comandantului Scorpionilor Negri, locotenent-colonelIonu]-Florin Coman, din FOB Mescall, a oferit trese de plutonier-major plu-tonierilor Titi-Cristian Bu[ic`, Emil-Doru Dragu, Vasile Musta]`, Mircea Troac`[i Cristian-Eugen Pepenaru.

LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHEL

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 7Observatorul militarwww.presamil.roINTERVIUNr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)

INTERVIU REALIZAT DEIRINA-MIHAELA NEDELCU

Colonelul Florin Jianu, [eful Direc]iei financiar-contabile a MApN:

AVEM ÎN VEDERE RECONFIGURAREAGRADUAL~ A SISTEMULUI DE FINAN}ARE

Domnule colonel, în condi]iileunui buget insuficient, cumcaracteriza]i activitatea structuriipe care o conduce]i?Direc]ia financiar-contabil` asigur`îndeplinirea atribu]iilor financiar-

contabile ce revin ministrului ap`r`riina]ionale, în calitate de ordonator principalde credite. Astfel, cea mai important`preocupare a noastr` este s` administr`meficient resursele financiare limitate,alocate MApN prin legile bugetare anuale.De[i sarcinile [i obiectivele armatei s-auamplificat [i diversificat în ultimii ani,fondurile alocate ap`r`rii nu au acoperit, întotalitate, nevoile de finan]are acheltuielilor curente [i de capital aleentit`]ilor din compunerea ministerului. Încontextul de austeritate bugetar` actual,îndeplinirea sarcinilor [i responsabilit`]ilorcare revin direc]iei, ca structur`specializat` a MApN în domeniulplanific`rii financiare [i execu]iei bugetare,a devenit foarte important`, având învedere c`, f`r` resurse financiare adec-vate, nicio entitate nu-[i poate atingeobiectivele. Nu ne-a fost u[or [i nu ne este.Dar, esen]ial` este planificarea \n func]iede importan]a problemelor cu care armatase confrunt`.

Fonduri mici, cerin]e mari. Ceface]i ca armata s`-[i poat`desf`[ura activit`]ile specifice?Un element important de realizare abunei gestiuni financiare – condi]ie

obligatorie, prev`zut` de lege înadministrarea fondurilor publice – îlreprezint` redimensionarea, replanificareasau chiar anularea activit`]ilor care, înmod obiectiv, nu constituie priorit`]i saunu se pot finan]a din fondurile avute ladispozi]ie. Prin urmare, a[a cum [i domnulministru Mircea Du[a a subliniat în maimulte rânduri, se impune abordarearealist` a procesului de identificare,evaluare [i prioritizare a obiectivelor [iactivit`]ilor, în acord cu direc]iile deac]iune prev`zute în Programul deguvernare, la capitolul Ap`rare na]ional`,[i în spiritul prevederilor Legiiresponsabilit`]ii fiscal-bugetare nr. 69 din2010. Cu expertiza speciali[tilor de caredispune, direc]ia particip` nemijlocit laidentificarea celor mai bune solu]ii dealocare [i utilizare a fondurilor necesaredesf`[ur`rii activit`]ilor strict obligatoriiîndeplinirii sarcinilor [i obiectivelor majoreale organismului militar.

Ce alte responsabilit`]i revinDirec]iei financiar-contabile?Activitatea direc]iei nu se limiteaz` lasegmentul de planificare, execu]ie

bugetar` [i analiz` economico-financiar`,chiar dac` gestion`m un buget deausteritate. Speciali[tii no[tri realizeaz`cele mai importante componente alemanagementului financiar-contabil la nivelcentral. Astfel, particip`m nemijlocit, întoate fazele de elaborare a actelornormative care reglementeaz` domeniulsalariz`rii personalului pl`tit din fonduripublice. Pentru asigurarea suportuluidecizional, la nivel central, ne revinesarcina de a prelucra fluxul informa]ionalrezultat din contabilizarea, la nivelultuturor entit`]ilor militare, a activelor,datoriilor [i capitalurilor proprii. Personaluldirec]iei este implicat într-un procespermanent de monitorizare [i analiz` acheltuielilor bugetare, ]inând cont deconstrângerile impuse de respectareacadrului legislativ, de sarcinile [i obliga]iilelegale, rezultate din derularea contractelor

Colonelul Florin Jianu s-an`scut la 21.03.1965, în localitateaRâmnicu Vâlcea.

A absolvit Liceul militar MihaiViteazul din Alba Iulia (1983),{coala Militar` de Ofi]eri NicolaeB`lcescu, specialitatea Finan]e(1986) [i Academia de Înalte StudiiMilitare, ([ef de promo]ie, 2000). A urmat mai multe cursuri despecializare în domeniul financiar atât în UNAp, cât [i la MinisterulEconomiei [i Finan]elor [i Ministerul Finan]elor Publice. Este doctor în[tiin]e militare (2011).

A fost contabil-[ef, ofi]er specialist, [ef birou, [ef Sec]ie finan]are,execu]ie bugetar`, analiz` economic` [i financiar-contabil`, loc]iitor al[efului Direc]iei financiar-contabile. Din 2014 este [eful acestei Direc]ii.

sau din alte documente care impunangajarea cheltuielilor. În procesul deanaliz`, se au în vedere [i efectele petermen scurt, mediu [i lung ale unoreventuale renun]`ri sau limit`ri alecheltuielilor, astfel încât, prin eliminareaactivit`]ilor ineficiente sau neecono-micoase, s` putem sus]ine îndeplinireaobiectivelor importante. Desf`[urareaactivit`]ii în direc]ie presupune prelucrareaunui num`r impresionant de date [iinforma]ii privind execu]ia bugetar`.

Alte responsabilit`]i ale DFC constau înasigurarea pl`]ii contribu]iilor [i cotiza]iilorrezultate din calitatea de membru înAlian]a Nord-Atlantic` [i în alte organismeinterna]ionale cu caracter politico-militar,precum [i sus]inerea financiar` areprezentan]elor militare din strìn`tate.Un element prioritar al procesului dealocare a fondurilor îl constituie finan]areaefectivelor militare din teatrele de opera]ii.Nu în ultimul rând, ne revine sarcina deasigurare metodologic` de specialitate a

activit`]ii financiar-contabile din armat`,prin elaborarea actelor normative specificedomeniilor noastre de responsabilitate [iprin colaborarea cu celelalte structuri înprocesul de avizare a actelor normativecare au impact pe segmentul administr`riifondurilor publice sau patrimoniului.

Cum sprijini]i personalul carelucreaz` în domeniul financiar înteritoriu, astfel încât, reglement`rileîn vigoare s` fie aplicate unitar ?Pentru a veni în sprijinulordonatorilor de credite, Direc]ia

financiar-contabil` acord` o aten]iedeosebit` actualiz`rii cu operativitate abugetelor, [i pe baza acestora, efectuareaoportun` a deschiderilor [i repartiz`rilor decredite bugetare în volumul solicitat deunit`]ile militare. Totodat`, din punct devedere metodologic, am elaborat un ghidal ordonatorilor de credite din MApN, princare inten]ion`m s` asigur`m co-mandan]ilor [i [efilor un instrument delucru util în managementul activit`]iifinanciar-contabile.

Ce schimb`ri preconiza]i înperioada urm`toare în domeniul pecare îl gestiona]i?Ne a[teapt` o perioad` delicat`, cumodific`ri în legisla]ia privind

finan]ele publice. De aceea, anticip`m ocre[tere a importan]ei [i responsabilit`]ilordin domeniul nostru de competen]`,inclusiv centralizarea la niveluri ierarhicesuperioare a unor ac]iuni [i activit`]ifinanciare care se realizeaz` în prezent deordonatorii ter]iari de credite.

structuri, s` exercite atribu]iile posturilorde contabil-[ef [i posturilor unicat sau sèxercite controlul financiar preventivpropriu nu reprezint` o solu]ie pe termenlung. Totodat`, din modul de întocmire [iprezentare la Direc]ia financiar-contabil` asitua]iilor financiare, am constatatcre[terea gradului de formalism, în specialpe segmentul planific`rii financiare [iexecu]iei bugetare.

În aceste condi]ii, avem în vederereconfigurarea gradual` a sistemului definan]are atât prin centralizareaactivit`]ilor, cât [i prin reconfigurareastructurilor financiar-contabile, în raportcu sarcinile efective de finan]are aleunit`]ilor militare în care func]ioneaz`.Procesul de transformare în domeniulfinanciar-contabil va continua, indiferentde nivelul aloca]iilor bugetare sau deevolu]ia cadrului normativ cereglementeaz` domeniul finan]elor publice.Acest proces are un sens de schimbareprofund`, este destinat s` optimizeze toateactivit`]ile [i s` fluidizeze circuitulinforma]ional din sfera noastr` deresponsabilitate. Totodat`, vom încercapermanent s` cre[tem gradul de responsa-bilizare a factorilor deciden]i în procesul decheltuire a fondurilor publice, ]inând contde necesitatea planific`rii activit`]ilor înfunc]ie de resursele alocate [i nu invers.

Avem un num`r mare de ordonatoriter]iari de credite, ceea ce greveazàsigurarea oportun` [i eficient` curesursele financiare necesare îndepliniriisarcinilor [i obiectivelor unit`]ilor militare.

Numeroase structuri nu au competen]e deachizi]ii [i nu administreaz` bunuri sauvalori importante, astfel c` nu se justific`fragmentarea fondurilor alocateministerului în atât de multe bugete.Men]inerea num`rului mare de ordonatoriter]iari de credite presupune un consumcrescut de resurse umane, informa]ionale[i de timp alocate procesului de repartizarea fondurilor pe cele trei niveluri definan]are, precum [i proceduriadministrative suplimentare, ]inând contde fluxul de date necesar planific`rii,buget`rii, execu]iei [i monitoriz`riiexecu]iei bugetelor.

În ce va consta reconfigurareastructurilor financiar-contabile?Pentru realizarea unui sistem definan]are suplu [i eficient al

organismului militar, adecvat realit`]ilorbugetare [i cerin]elor actuale, i-am propusministrului ap`r`rii adoptarea unui curs deac]iune. Astfel, la nivelul fiec`rui ordonatorsecundar de credite se va analiza, în detaliu,necesitatea [i oportunitatea men]ineriistructurilor financiar-contabile încadratenecorespunz`tor, care nu î[i pot îndeplinirolul din cauza lipsei de personal specializatsau a c`ror existen]` nu se mai justific`, prinabsen]a sarcinilor de finan]are, achizi]ii sauadministrare a patrimoniului. Rezultateleanalizei se vor concretiza în propuneri dereorganizare a compartimentelor financiar-contabile, gradual, pe m`sura asigur`riiinfrastructurii necesare transmiterii fluxuluiinforma]ional cu caracter financiar întreentit`]ile dislocate în loca]ii diferite. Pân` lasfâr[itul lunii iunie a.c., concluziile [ipropunerile vor fi centralizate la nivelul DFC[i prezentate domnului ministru. Subliniezîns` c`, în toate situa]iile, m`surile propusevor ]ine cont de necesitatea încadr`rii încheltuielile de personal, f`r` dep`[ireanum`rului de posturi aprobate prin bugetulMApN [i f`r` a fi neglijate aspectele sociale.

Lucra]i în Direc]ia financiar-contabil` din 2001. Dup` p`rereamea, activitatea în lumea cifrelor, aindicatorilor economici, aconturilor contabile este unamonoton`. În plus, legisla]ia despecialitate este arid` [i stufoas`.Cum este îns` colectivul pe care îlconduce]i?Sunt oameni care au ales s`construiasc` ceva în acest domeniu,

care nu abdic` de la standardele depreg`tire profesional` [i care încearc`, prinmunc`, s` demonstreze c` a fi specialist înfinan]e, contabilitate, salarizare etc.reprezint` în continuare o onoare [i otradi]ie în armata român`. Din respectpentru colegii mei, mi-am propus realizareaunei coeziunii superioare în cadrulstructurii, bazat` pe repartizarea echitabilà sarcinilor, consultarea [i colaborareapermanent` între microstructuri [i luareatuturor deciziilor în mod fundamentat,corect [i legal. Avem meserie grea, [inumai prin loialitate fa]` de institu]ie,colaborare, studiu permanent [i respectfa]` de lege ne putem atinge scopurile.Austeritatea bugetar` determin`modificarea permanent` a legisla]ieispecifice [i este nevoie de eforturi sus]inute[i capacitate de anticipare a fenomeneloreconomico-financiare. Cu to]ii suntemcon[tien]i c` managementul financiar-contabil este [i va fi supus unor riscuri, ceimpun luarea unor decizii rapide, f`r` adispune întotdeauna, din nefericire, de olegisla]ie clar`.

S` în]elegem c` se va m`rinum`rul de func]ii în domeniulfinanciar?O structur` mai dezvoltat` a direc]ieinu este posibil`, fondurile alocate

pentru cheltuielile de personal fiindlimitate. Dar, mai mult de jum`tate dinunit`]ile militare se confrunt` cu situa]iaîncadr`rii necorespunz`toare a structurilorfinanciare. În acestea, principalul factor derisc îl reprezint` imposibilitatea separ`riiatribu]iilor în sfera execu]iei bugetare [i încadrul activit`]ii de control financiarpreventiv propriu. Numirea altor persoane,prin cumul de func]ii sau deta[are din alte

8 INSTRUC}IE Nr. 14 (9 –15 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

[email protected]

De la 281la Constan]a

Nava ap`rea în eviden]eleMarinei Militare la începutul anilor’80 sub denumirea de Escortorul281. Este continuatoarea tradi]iilorNavei Baz` pentru Submarine cuacela[i nume, intrat` în serviciu înanul 1931. {i-a executat misiunilecu succes, având întotdeauna labord un echipaj bine preg`tit [i cudragoste de meserie. În 1991, aprimit numele de Constan]a. În1999, a participat la misiuneaumanitar` de transport ajutoarepentru victimele cutremurului dinTurcia. În 2001, a executat un voiajcultural cu actori de renume în

Marea Mediteran`, cunoscut subnumele de Odiseea 2001. Ac]iunease repet`, doi ani mai târziu, cuOdiseea 2003, când efectueaz` celmai lung mar[ al ei. Aceste misiuniau demonstrat c` nava poateexecuta misiuni atât militare, cât [iumanitare, cu condi]ia s`primeasc` sprijinul necesar [ifondurile aferente. În 2008, aexecutat transportul observatorilorONU [i a unor ajutoare umanitare,în cadrul Misiunii UniuniiEuropene de Monitorizare dinGeorgia (UE/EUMM Georgia). În2010, a constituit suportul logisticpentru lansarea de c`tre Asocia]iaRomân` de Cosmonautic` [iAeronautic` (ARCA) a primeirachete spa]iale române[ti. Încurând, va participa la un altproiect al acelea[i asocia]ii [ianume testarea modulului depara[utare care va fi folosit laamerizarea pe planeta Marte.Constan]a este folosit` [i pentruexecutarea practicii marin`re[ti astuden]ilor Academiei NavaleMircea cel B`trân [i elevilor {coliiMilitare de Mai[tri Militari aFor]elor Navale Amiral IonMurgescu.

C`pitan-comandorul MarianRusu este comandantul navei din2013 [i are are la dispozi]ie unechipaj format din oameni cu mareexperien]`, dar [i câ]iva nou-veni]i.

ECHIPAJUL,SUFLETUL

CONSTAN}EI

Nava-{coal` de Suport Logistic pentru FregateConstan]a, din Flotila 56 Fregate, este

cunoscut` publicului larg prin misiunile saleexecutate de-a lungul anilor.

Sergent-majorIonu] Paltene

este comandantgrup radioloca]ie.Pe 281 este din2004, cu mic` pauz`în 2010, când alucrat pe un dragormaritim. A fost gra-dat profesionistpân` în 2009, cânda fost avansat sub-ofi]er. A fost obser-

Îmbin`m experien]a celor în vârst`cu energia [i dorin]a de afirmare acelor tineri, a declarat ofi]erul.Aportul oamenilor este deosebit deimportant în formarea tinereigenera]ii atât a celor care sunt noiîn echipaj, cât [i a celor care vin s` seinstruiasc` pe perioade mai lungisau mai scurte la bordul navei. Atâteu, cât [i echipajul dorim s` avemresursele materiale necesare pentruca aceast` nav` s` capete o nou`via]`, având în vedere vârsta sa,care, în ultima perioad`, nu au fostla nivelul necesar.

Prin capabilit`]ile de caredispune, nava poate fi folosit` înmulte ac]iuni, de la sprijin logisticpân` la cele de reprezentare

diplomatic`. To]i ceide pe Constan]a suntgata, oricând, de onou` misiune.

Maistrul militarclasa I Ionel Purc`reaeste promo]ie 1989,specialitatea motoare[i din martie 2001lucreaz` pe 281. A maifost [i pe alte tipuri denave, dar aici s-a oprit.A participat la toatemisiunile navei pân`în prezent. Cea maigrea misiune, dar [icea mai frumoas` a

fost Odiseea 2001. Nava era nou`pentru el, sistemele le înv`]ase doarteoretic. Fusese doar la nave delupt` [i nu ie[ise din Marea Neagr`.Pân` în 2005, entuziasmul s`u a fostmare, apoi a început s` scâr]âie. Înlumea motoarelor este mult zgomot,gaze, mirosuri, mult` ac]iune, dar încaz de furtun` este mai bine, datorit`pozi]iei pe care o avem sub punteaprincipal`, a spus maistrul militarPurc`rea. Motoarele navei suntromâne[ti, dar sub licen]` american`,construite la Re[i]a.

Îi înva] meserie pe mai mul]imai[tri tineri. Vrea ca ei s fac totulcu sim] de r`spundere [i îi preg`te[tes fac fa] situa]iilor limit . Pentruc atunci se vede preg`tirea [ivaloarea individual . Pentru a fi bunmotorist, trebuie s` fii bun profesionist.Altfel, nu se discut`. E vorba de tehnic`[i cu ea nu te joci. {i asta e valabil lafiecare loc de munc` de pe nav`, de josde la motoare pân` la comand`. Înformarea unui marinar conteaz`motiva]ia lui, precum [i ie[irile pemare, a încheiat maistrul militarPurc`rea.

Caporalul Petric` Br`tulescueste angajat din 2006. Ini]ial, alucrat la dragoarele maritime, catimonier, [i din 2009 lucreaz` penava Constan]a. R`spunde deîntre]inerea vaporului [i este omulde baz` al [efului de echipaj,cunoscut în lumea marin`reasc` ca[i soacra vaporului. A trebuit camun an s` înve]e nava [i toateungherele ei. Cele mai grele

momente din carier` au fost atuncicând era la dragoarele maritime.Era în misiune [i a prins o furtun`mare. Dragorul este nav` mic` [i a

fost scuturat` zdrav`n. Dar a trecut,au ajuns acas` to]i teferi [i s`n`to[i.Consider` c` cele mai frumoasemomente sunt misiunileinterna]ionale. Pe mare, nava secomport` frumos, este spa]ioas`,

asigur` un confort decent, a declaratPetric`. Nu am plecat de aici, fiindc`m-am înv`]at cu echipajul, cu nava [ieste dificil s` te despar]i de ei. Greu,

u[or trebuie s` mergem mai departe.Via]a de marinar implic` multesacrificii, mai ales când ai familie [icopii. Pentru noi, marinarii, cel maifrumos este în largul m`rii, chiardac` este furtun`.

Maistru militar clasa I Ionel Purc`rea

Caporal Petric` Br`tulescu

C`pitan-comandorul Marian Rusu, la comanda navei Constan]a.

vator naval, apoi specialist în comunica]ii, dup` care, lacererea sa, a revenit pe Constan]a. A participat [i în misiuniinterna]ionale.Echipajul m-a f`cut s` m` întorc. Aici m-am format [i amavut rela]ii foarte bune, deoarece cuno[team nava. Ea este adoua cas` pentru mine. Au fost ani în care am stat mai multaici, decât acas`. Mi-a[ dori mai mult pentru ea. Noi neimplic`m cât putem [i a[ vrea ca unii ochi s` o vad` [i peea. Oricât am vrea noi, oricât suflet am pune, puterile noastresunt limitate, mai ales cele financiare. Suntem cam pu]ini,sunt func]ii prin cumul [i este greu. Eu zic c` aceast` nav`merit` s` se investeasc` mai mult în ea. Prin modul cum afost construit`, ea poate avea multe destina]ii, poate oferimulte posibilit`]i, s` scoat` chiar [i bani, a afirmat Ionu].

DOVADA CARACTERELOR PUTERNICEFRUNTA{ CRISTIAN LENGA

[email protected]

{ef de promo]ie

Dup` o perioad` de zece ani, în carea fost militar angajat pe baz` decontract, Eduard Stan [i-a spus c` eramomentul s` avanseze. Ast`zi esteplutonier-major, subofi]er de stat majorla Batalionul 3 Geniu. Avusese parte deo carier` în adev`ratul sens alcuvântului. În 1991, decisese s` îmbracehaina militar`, dup` ce lucrase trei anica operator în domeniul forajuluipetrolier. Ulterior, dup` [apte ani dearmat`, pleca în prima sa misiuneextern`, în Bosnia [i Her]egovina. Nu afost o misiune grea, am lucrat încomandamentul SFOR din Sarajevo, î[iaminte[te Eduard. Dup` al]i trei ani, aparticipat la a doua misiune, în acela[iloc, numai c` de data aceasta cu undeta[ament româno-olandez. Prima datàm avut un comandant de plutonbritanic, apoi unul italian, deci am lucratîntr-un mediu interna]ional [i deserveamun punct de aprovizionare, iar noi, zece

Continuatorul tradi]iilor Batalionului 3 Pionieri, înfiin]at în

1908, Batalionul 3 Geniu General Constantin Poenaru are

militari preg`ti]i s` duc` la bun sfâr[it orice misiune, din unitate sau

teatrele de opera]ii.

În [coala militar`, mai mult de jum`tate dinpreg`tire am f`cut-o în stil american. Amabsolvit cursul de leadership cu United StatesMarines Corps [i tot timpul am avut parte deinstructori români [coli]i în Statele Unite aleAmericii sau chiar de instructori americani.Fie c` era vorba de trageri sau instruc]ie, totulse f`cea ca în sistemul american.

PLUTONIER-MAJOR EDUARD STAN

M-am acomodat rapid [i, chiar dac` întâlne[ti caractere atât de diferite,este bine s` te adaptezi. Nu am probleme de comunicare pentru c` suntsociabil`, îmi place s` râd mult [i s` glumesc atunci când situa]ia o permite.

CAPORAL VALENTINA V~SIE

Ultima s`pt`mân` a fost probade foc, eram ner`bd`tor sàjung acas`, nelini[tit [i agitat,nu puteam sta într-un loc nicim`car un moment, iar odatàjuns în ]ar` am fost bucuross`-mi pot strânge familia înbra]e.

CAPORAL CLAUDIU GHEORGHE

’’

’’ ’’

români, recep]ionam de la firme civilecombustibil, îl depozitam [i alimentamblindatele ori de câte ori era nevoie.

În 2001, a venit momentul în care aplecat la [coala militar` de subofi]eri, pecare a absolvit-o anul urm`tor, ca [ef depromo]ie. Aceast` performan]` i-a datdreptul s`-[i aleag` primul unitatea încare dorea s` lucreze. Bineîn]eles c` arevenit în sânul familiei, la Buzù.Trecerea de la statutul de militar

angajat la cel de subofi]er nu a fostdificil`, ba chiar fireasc`. În [coalamilitar`, mai mult de jum`tate dinpreg`tire am f`cut-o în stil american.Am absolvit cursul de leadership cuUnited States Marines Corps [i tottimpul am avut parte de instructoriromâni [coli]i în Statele Unite aleAmericii sau chiar de instructoriamericani. Fie c` era vorba de trageri sauinstruc]ie, totul se f`cea ca în sistemulamerican, a afirmat Eduard.

Imediat dup` absolvirea [coliimilitare, a urmat a treia misiune, tot înBosnia [i tot cu olandezii. De aceast`dat`, din func]ia de loc]iitor decomandant de pluton, se ocupa dementenan]`, service, schimburi de ulei[i multe alte lucruri de genul acesta.Anul 2008 l-a g`sit în Zabul, ca subofi]erde stat major. Diferen]a a fost evident`.În sensul c` pleci din România, la otemperatur` normal`, iar când coboridin avion, în Afganistan, e[ti întâmpinatde aerul fierbinte, de 40-50 de grade.

Sanitarul de serviciu

Tot din tân`ra genera]ie face parte [icaporalul Valentina V`sie, unul dintresanitarii batalionului. De loc din jude]ulVrancea, este mândr` s` lucreze lainfirmerie. În armat` este de aproape [aseani. De[i, pân` s` intre în sistem, nu f`cusevreun sport, odat` ajuns` aici a fost solicitat`s` participe la tot felul de concursuri, decros, patrul`, pentatlon [i multe altele, lacare a ob]inut rezultate foarte bune.

Pentru multe fete, trecerea de lacivilie la milit`rie a fost dificil`, dar nu [ipentru Valentina. M-am acomodat rapid[i, chiar dac` întâlne[ti caractere atât dediferite, este bine s` te adaptezi. Nu amprobleme de comunicare pentru c` suntsociabil`, îmi place s` râd mult [i s`glumesc atunci când situa]ia o permite.Regret` mult c` nu sunt mai multe feteîn unitate, cu care s` poat` comunica. Omare parte din ele au plecat la [coala desubofi]eri sau la alte unit`]i [i acum aur`mas numai dou`.

Familia este un lucru extrem deimportant, mai ales pentru un militar,atunci când vine vorba de sprijin. Cuto]ii ne-am obi[nuit cu dep`rtarea, ne estegreu, dar trebuie s` o facem [i pe asta.Acas` m` duc ori de câte ori am ocazia [iapreciez faptul c` p`rin]ii m` încurajeaz`s` merg mai departe, la subofi]eri. Esteadev`rat, s-a gândit [i ea s` fac` acestpas important, dar spune c` vrea s` mailase pu]in timpul s`-[i pun` amprenta.

Un familist convins

Colegul Valentinei, caporal ClaudiuGheorghe, face parte din plutonulplatforme [i poart` cu mândrie hainakaki de peste cinci ani. Primii doi ani [ijum`tate i-a petrecut în curteaBatalionului 96 Geniu, perioad` în care a[i executat o misiune interna]ional`, înAfganistan.

Odat` ajuns pe p`mânt afgan,acomodarea rapid` la noul stil de via]` avenit la pachet cu ie[iri din baz`, înmisiuni de mentenan]a unor poduri. Deincidente nu a avut parte, iar familia i-afost aproape zi de zi, prin intermediulinternetului. Cea mai dificil` parte a fostperioada de a[teptare pentruîntoarcerea în România.

9CARIERE |N UNIFORM~Nr. 14 (9 –15 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Chiar dac` acolo specificulclimei permite corpului s`nu resimt` temperatura lafel, [ocul este prezent, iarfaptul c` p`[e[ti într-o zon`complet necunoscut` tepune în dificultate.Îns`, dup` aproximativ os`pt`mân`, te obi[nuie[ti,î]i intri în ritm, teacomodezi inclusivcu fusul orar, [i totulfunc]ioneaz` normal.

Este mul]umit de ceeace face [i spune c` se simteîmplinit, mai ales c` a avutparte de misiuni externe [isatisfac]ii profesionale.Într-adev`r îi pare rù c`,în urm` cu ceva ani, nu s-agândit s` dea examen la o[coal` de ofi]eri. Timpul atrecut, nu mai este înfavoarea sa, a[a c` toatàten]ia se îndreapt` sprecariera de subofi]er [i sprefiul sù, pentru c` elreprezint` viitorul.

Ultima s`pt`mân` a fost proba de foc,eram ner`bd`tor s` ajung acas`, nelini[tit[i agitat, nu puteam sta într-un loc nicim`car un moment, iar odat` ajuns în]ar` am fost bucuros s`-mi pot strângefamilia în bra]e.

Imediat dup` aceea, s-a mutat laBatalionul 3 Geniu, [i-a cump`rat o cas`în Buzù [i s-a c`s`torit. Acum, are unbìe]el de care este mândru [i sper` s`-icalce pe urme într-o zi. Execut` serviciide paz` sau face parte din subunitateade interven]ie, particip` la instruc]ie [ise preg`te[te pentru un viitor mai bun.Sper` c`, într-un viitor apropiat, vaob]ine [i gradul de subofi]er.

10 Observatorul militarwww.presamil.ro ALMA MATER Nr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

STAREA DE NORMALITATE

A[tept`ri [i cerin]e

La deschiderea anului [colar,colonelul Ispas le ura bun-venitelevilor din clasa a IX-a [i le spunea„nici nu [ti]i ce v` a[teapt`”. Înaceast` afirma]ie este o întreag`filosofie orientat` c`tre elev, careeste un participant activ în procesuleduca]ional. „Poate c` am fostabrupt [i i-am speriat pe unii, darcopiilor trebuie s` le dai r`spunsuripentru c` se uit` la tine [i lea[teapt`. Dac` nu le r`spunzi, îidezam`ge[ti [i nu mai ai cu cine s`lucrezi pe urm`”, spune acesta.Via]a î[i schimb` cursul pentru unelev de colegiu militar, o spun [ielevii de acum [i cei care au urmatcursurile colegiului. {i, la începutcel pu]in, nu neap`rat în bine. {iatunci, ce-i mai motiveaz` pe cei cevor s` urmeze cursurile colegiilor?„Perspectiva celor patru ani destudiu, spune comandantul, într-unliceu care contureaz` clar lucrurile,unde avem cerin]e, standarde,obiective [i nu accept`m abateri”.Asumarea regulilor [i disciplineiduce la rezultate, dar produce [ia[tept`ri, din partea elevilor, care,în marea lor majoritate vor sùrmeze o carier` militar`.Spuneam de rezultate excelente lamaterii care nu se cer la admitereaîn niciuna din institu]iile deînv`]`mânt superior militar. Suntcopii cu aptitudini deosebite pentruistorie sau limbi strìne, deexemplu, care nu vor putea s`-[icontinue studiile în aceast`direc]ie, de[i Ministerul Ap`r`riiNa]ionale are nevoie de speciali[tiîn drept, de exemplu, sau în limbistrìne, pe care, îns`, trebuie s`-iatrag` de pe pia]a civil`.Posibilitatea urm`rii cursurilor uneifacult`]i civile, în beneficiul MApNeste o idee foarte interesant` emis`de comandantul colegiuluibucovinean, care merit` toatàten]ia deciden]ilor din mediulmilitar. „Avem a[tept`ri multe [iexprim`m a[tept`rile copiilor. Noiîn]elegem restric]iile bugetare,condi]iile, priorit`]ile, dar un sistemde educa]ie este prioritar pentruceea ce vrem s` devenim. ÎnMApN, institu]iile militare deînv`]`mânt sunt cele care asigurèduca]ia tinerilor care intr` în

u profil real [i ob]in rezultate la olimpiadele dematematic`, fizic`, chimie, dar ceea ce este,

poate, [i mai lùdabil, se calific` [i ob]in premiila fazele na]ionale [i la materii umaniste la care

au doar câte o or` pe s`pt`mân` în program`.Fac sport, [i a[ putea s` m` opresc aici, pentru c`

sportul nu mai este o materie frecventabil` demult, în afara liceelor cu program sportiv, dar [ila sport au rezultate excelente. Ce se întâmpl`?De ce colegiile militare liceale sunt un etalon al

înv`]`mântului preuniversitar din România?Întreb`rile i le-am adresat colonelului dr. Teofil

Ispas, comandantul CML „{tefan cel Mare” dinCâmpulung Moldovenesc. „Resursa uman` de

calitate”, a venit primul r`spuns, pentru c`, înurma testelor de admitere, nu oricine reu[e[te s`

fie elev aici. „Munca colegilor profesori [iinstructori militari se reflect` în rezultatele lor”,

a venit imediat [i continuarea r`spunsului [i apoi,corolarul „Resurse sunt, trebuie doar s` le

exploat`m a[a cum se cuvine”.

sistem. Cum îi formezi, cumreu[e[ti s`-i aduci la nivelulmodelelor pe care le creezi, acestava fi profilul structurii institu]iei.Dac` nu ai o perspectiv` clar` [i nuurm`re[ti consecvent s` asiguricondi]iile, [ansele de reu[it` suntminime. În colegiu, de exemplu,dac` nu reu[e[ti s`-l aduci lanivelul în care s` se poate dezvoltapentru urm`torii ani înînv`]`mântul superior va fi greu.A[tept`m o mai mare deschidere [i

le las` prea pu]in timp de pierdut înlumea virtual`. „Educa]ia mediaeste important` într-o societatedeschis`, spune colonelul Ispas.Trebuie preg`ti]i pentru orice fel demediu [i nu po]i s` o faci blocându-le accesul, pentru c` nu e o solu]iepe termen lung. Ce cap`t` acum, dela abilit`]i la idei, vor p`stra toat`via]a [i trebuie s` le dai drumul lacunoa[tere, dar orientat”.

Profesorii au rolul esen]ial îneducarea tinerilor, dar la fel deimportant în stimularea lor [i înatragerea c`tre cunoa[tere.Avantajele exist` de ambele p`r]i,explic` colonelul Ispas. „Nu încercs` prezint situa]ia într-o luminòptimist`, dar e[ti privilegiat caprofesor aici, pentru c` exist`rigoare, disciplin`, statuate [i

exist`. CML „{tefan cel Mare” a [iprimit titlul de „{coal` european`”pentru implicarea în proiecteeduca]ionale ale Comisieieuropene. Programele dedezvoltare personal` suntconsiderate prioritare aici. „Estenevoie de o strategie coerent`pentru a identifica clar nevoile deperfec]ionare a personaluluididactic, personalului didacticauxiliar [i chiar a instructorilor,pentru c` [i ei pot s` acceseze, încadrul mobilit`]ilor individualeanumite cursuri”, spunecomandantul. Dac` este ceva ce sepoate face, sigur se va face, pentruc` se pare c` în ceea ce prive[teviitorul, colegiile militare au fostmereu cu un pas în fa]aprogramelor na]ionale. „Nu vreaus` fiu mali]ios, spune colonelulIspas, dar ini]iativele ministeruluieduca]iei, cu simulare deBacalaureat, preg`tirisuplimentare, de exemplu, la noisunt implementate de mult timp. Înfiecare an avem dou` sesiuni desimul`ri, pentru BAC [i pentruadmitere în academii. În fiecare

s`pt`mân`, profesorii de ladisciplinele de admitere înacademii fac, dup` un orar binestabilit, preg`tire suplimentar` [ireiau materia începând cu clasa aIX-a. A[ rezuma totul la o munc`clar coordonat` [i eficientizat`pentru un rezultat final –promovabilitate 100% la BAC”.

Pe lâng` dezvoltareainfrastructurii, de înc` ceva armai avea nevoie elevii dincolegiile militare liceale. Deîn]elegere, fie din parteaacademiilor, fie din parteaministerului în ceea ce prive[teadmiterea. Pentru c`, dac` unabsolvent de liceu civil poate s`dea admitere la câte universit`]ivrea, timpul scurt în care are locadmiterea la toate institu]iilemilitare de înv`]`mânt superior(trei s`pt`mâni), dar [iimposibilitatea de a-[i face maimult de un dosar de admitere pecare trebuie s` îl plimbe de la oacademie la alta îi fac peabsolven]ii colegiilor militareliceale s` rateze, uneori, [ansa dea-[i continua studiile militare.

mai multe oportunit`]i pentruabsolventul de înv`]`mântsuperior. Sunt olimpici de nivelna]ional, la materii care nu facobiectul admiterii în înv`]`mântulsuperior militar: istorie, geografie,limbi strìne. Ar trebui s` aib`posibilitatea s` fac` preg`tire înmediul civil, în beneficiul MApN.”

Control parental

Elevii colegiilor militare suntaidoma tuturor tinerilor de vârstalor [i au nevoie s` socializeze, s`comunice cu al]i tineri. Pentru ei,internetul este o resurs` vital`. LaCâmpulung s-a g`sit solu]ia ideal`pentru a permite tinerilor s` fieconecta]i la via]a societ`]ii, f`r`îns` a l`sa ca mediile de socializareonline, de exemplu, s` le acaparezevia]a. Au o re]ea de internetwireless în tot liceul, dar site-urileaccesate [i durata conect`riir`mân sub supravegherea [colii,care poate lua m`suri dac` estecazul. În plus, un program zilnicbine stabilit [i respectat obligatoriu,

respectate, elevii sunt buni, [i astfel(n.b. profesorii) au toate condi]iilepentru a se exprima profesional.Îndr`znesc s` afirm c` mult dinceea ce avem de recuperat este dinpunct de vedere al dot`rii, alinfrastructurii [colare” .

Niciun avantaj

Datorit` statutului, colegiilemilitare nu au beneficiat de fondurieuropene pentru dezvoltareainfrastructurii [i asta se resimte îndesf`[urarea actului didactic,pentru c` [i profesorii [i eleviiinterac]ioneaz` mult cu alteinstitu]ii similare [i este imposibil s`nu compari ce ai tu, cu ce au al]ii.Îns`, din punct de vedere alfondurilor, pe ciclul financiareuropean trecut nicio institu]ie deînv`]`mânt din sistemul de ap`rare[i ordine public` n-a fost eligibil`.Pozi]ia este [i mai grea la nivelpreuniversitar, pentru c` la stadiuluniversitar exist` alte posibilit`]i definan]are. Cu toate acestea,participarea la programe europene

C~PITAN BOGDAN [email protected]

FO

TO

: C

~P

ITA

N C

ON

ST

AN

TIN

MIR

EA

NU

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

PR

INC

IPA

L P

ET

RIC

~ A

IOA

NE

IF

OT

O:

PL

UT

ON

IER

-AD

JUT

AN

T P

RIN

CIP

AL

PE

TR

IC~

AIO

AN

EI

A

Colonel Teofil Ispas

11V~ INTERESEAZ~!Nr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


EVALUARE ON-LINE LA LIMBA ENGLEZ~Activitatea de evaluareon-line, în scopul sta-

bilirii programelor de formarecontinu` (PFC) în limba

englez`, este în plin` desf`-[urare. Aceasta a început la 17

martie, iar pân` la 30 mai, se vaîncheia testarea candida]ilor.Ulterior, între 2-6 iunie a.c., sevor centraliza rezultatele [i sevor formula propuneri pentru

Planul de formare continu` îndomeniul limbilor strìne.Metodologia organiz`rii [i

desf`[ur`rii evalu`rii on-line acuno[tin]elor de limba englez`

a fost elaborat` de structura despecialitate din Direc]ia mana-

gement resurse umane(DMRU).Referitor la aceasta,

am ob]inut informa]ii de laMaria Cr`ciun, [ef sec]ie

cooperare interna]ional` îndomeniul înv`]`mântului [i

politici de înv`]are a limbilorstrìne din DMRU.

Evaluarea on-line se desf`[oar , de regul ,în unit`]ile militare din care provin candida]iipropu[i pentru a participa la programele deformare continu (PFC) în limba englez . Dacàcestea nu îndeplinesc cerin]ele tehniceminimale, evaluarea se va desf`[ura în unit`]ilemilitare din aceea[i garnizoan sau dingarnizoane apropiate.

Obiectivele evalu`rii vizeaz determinareanivelului de cuno[tin]e de limb englez , pe celepatru deprinderi – Citit (C), Ascultat (A), Scris(S), Vorbit (V) – [i stabilirea, pentru fiecarecandidat evaluat, a PFC în limba englez pe caretrebuie s -l urmeze.

Testul multinivel, utilizat pentru evaluare [idispus pe platforma educa]ional ILIAS, esteadministrat în format on-line, sub coordonareaDirec]iei management resurse umane(DMRU). Testul cuprinde patru sec]iuni, câteuna pentru fiecare dintre cele patru deprinderilingvistice evaluate (C, A, S, V).

Responsabilitatea organiz`rii evalu`riion-line revine structurilor beneficiare careselec]ioneaz , analizeaz [i avizeaz candida]ii,potrivit criteriilor de selec]ie prev`zute la art. 15,alin. (1) din dispozi]ia nr. DMRU 11/2013, [iîntocmesc situa]ia centralizatoare. De aseme-nea, stabilesc unit`]ile militare în care seadministreaz testul [i programeaz candida]iipe unit`]i militare, zile, serii [i etape ale evalu`rii.

De regul , evaluarea on-line a unui candidatse desf`[oar în dou etape: prima, dedicat`sec]iunilor pentru deprinderile Ascultat [i Citit(o zi), [i a doua, dedicat sec]iunilor pentrudeprinderile Scris [i Vorbit (o zi). Unit`]ilemilitare care organizeaz evaluarea pot stabili [ialte moduri de organizare a celor dou etape, însensul derul rii a trei sau patru sec]iuni aletestului în aceea[i zi. Ordinea în care suntparcurse etapele evalu`rii [i, în cadrul acestora,sec]iunile testului nu conteaz , se poate începecu oricare dintre ele, în func]ie de op]iuneacandidatului. Pentru sec]iunea Vorbit, în s lile încare sunt mai multe calculatoare, se va planificapentru evaluare un num`r optim de candida]i,astfel încât s li se asigure confiden]ialitatear`spunsurilor, intimitatea [i confortul necesardesf`[ur`rii probei.

Pe platforma educa]ional ILIAS, exist câteo zon destinat fiec`rei structuri, astfel:Evaluare ini]ial Statul Major al For]elorTerestre, Evaluare ini]ial Statul Major alFor]elor Aeriene, Evaluare ini]ial Statul Majoral For]elor Navale, Evaluare ini]ial`Comandamentul logistic întrunit [i Evaluareini]ial structuri centrale [i Statul Major General.În aceste zone, sunt postate informa]iile [iinstrumentele necesare preg`tirii activit`]ii deevaluare on-line.

Prima etap a evalu`rii const înadministrarea testului. Cea de-a doua –corectarea [i notarea r`spunsurilor – se

În perioada 31.03.-04.04.2014,Direc]ia management resurseumane, Departamentul pentru

înv`]`mânt distribuit avansat ladistan]` [i Centrul de limbi strìnedin Universitatea Na]ional` de Ap`-rare Carol I a organizat o sesiune depreg`tire a personalului didactic dincentrele de limbi strìne care vaconduce cursurile on-line incluse înprogramele de preg`tire organizateîn trimestrul II al anului 2014. Laaceasta au participat 21 de profesoride limba englez`, în scopul de a-[idezvolta abilit`]ile de utilizare a plat-formei e-learning ILIAS [i a produ-selor educa]ionale de limba englezìmplementate pe aceasta.

Direc]ia management resurse umane [i Statul Major al For]elor Terestre organizeaz`, la Centrul de limbi strìne al For]elor Terestre din garnizoana Sibiu, Cursul de preg`tire metodic` a personalului didactic.

Cursul este structurat pe dou` module, planificate a se desf`[ura în perioadele7-11.04.2014 [i 19-23.05.2014, [i este adresat personalului didactic de limbaenglez` din centrele de limbi strìne din MApN. Obiectivul cursului este acelade dezvoltare a abilit`]ilor de elaborare a materialelor didactice folosite înprocesul de predare a limbii engleze, la cursurile de nivel familiarizare, pre-intermediar [i intermediar, deprinderile Citit, Vorbit, Ascultat [i Vorbit.

În s`pt`mâna 7-11.04.2014, suntplanificate la evaluarea on-line160 de persoane, în cadrul Cen-

trului de limbi strìne din UNAp [i în10 unit`]i militare din For]ele Terestre[i For]ele Navale. Activitatea de eva-luare ini]ial` a cuno[tin]elor de limbaenglez`, pentru personalul propus aparticipa la programele de formarecontinu` organizate în centrele delimbi strìne în anul 2015, estedesf`[urat` de Direc]ia managementresurse umane împreun` cu Univer-sitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I[i statele majore ale categoriilor defor]e ale armatei.

realizeaz de c`tre personalul numit de fiecarestructur beneficiar , din rândul personaluluididactic de limb englez din centrele de profil,cu experien] în evaluarea deprinderilor Scris [iVorbit, la toate nivelurile. Fiecare structur`beneficiar nominalizeaz corectorii [irepartizeaz sarcinile, astfel încât corectarear`spunsurilor de la evaluarea desf`[urat într-oanumit zi, s se finalizeze în ziua urm`toare, iarun corector s aib de apreciat/notatmaximum 20 de candida]i într-o zi.

În activitatea de evaluare on-line suntimplicate urm`toarele categorii de personal:candida]ii – personal selec]ionat de structurileMApN [i/sau din afara acestuia; managerul deproiect – personal din DMRU care coordoneaz`întreaga activitate de evaluare on-line;coordonatorul – personal din structurilebeneficiare care asigur conducerea activit`]iide evaluare on-line în unit`]ile militaresubordonate structurii respective; coordonatorullocal – personal din unitatea militar în care sedesf`[oar evaluarea on-line, de regul , [efulstructurii de personal din unitatea respectiv ;supraveghetorii; speciali[tii tehnici: – personal dincadrul Departamentului pentru înv`]`mântdistribuit avansat la distan] (DIDAD) dinUNAp; corectorii – personal didactic de limbènglez din centrele de profil care va asiguracorectarea [i notarea lucr`rilor/r`spunsurilorpentru deprinderile Scris [i Vorbit.

Metodologia elaborat de DMRU cuprinde[ase anexe, în dou fiind prev`zute modelepentru întocmirea situa]iei unit`]ilor militare încare se desf`[oar evaluarea în format on-line [isitua]ia cu planificarea pentru evaluare englez`în format on-line a candida]ilor. Celelalte con]ininforma]ii pentru personalul implicat înactivitatea de evaluare on-line, responsabilit`]iale personalului implicat, algoritmul deparcurgere a testului on-line [i a testului on-linede antrenament [i repere pentru corectarea [inotarea lucr`rilor.

În pagina de fa] , public`m câteva informa]iipentru candida]i. Procedura de înregistrare peplatform (Registration) a acestora includeurm`torii pa[i: se acceseaz pagina web de laadresa http://roarmy.adlunap.ro; se faceclick pe Register (în dreapta paginii, sus); sedeschide pagina New Account Registration,care se completeaz astfel: User Namef: –obligatoriu va avea forma „nume defamilie.prenume1.prenume2” (de exemplu:dinu.gheorghe.catalin). Nu se utilizeaz alt`formate de „user name”; Password – se alege o

parol care se retip`re[te sub „Retypepassword”; First name – se trece „prenume1prenume 2”(de exemplu: Gheorghe Catalin);Last name – se trece „numele de familie” (deexemplu: Dinu); Birthdate – nu e necesar;Gender – se face click pe „Male” sau „Female”;Institution – se introduce garnizoana [iindicativul unit`]ii militare în care sunte]iîncadrat (de exemplu: Bucuresti UM02545).Nu se utilizeaz diacritice în numelegarnizoanei [i nici puncte sau spa]ii înindicativul unit`]ii militare; City/State – seintroduce garnizoana [i indicativul unit`]iimilitare în care se desf`[oar testarea (deexemplu: Pitesti UM01432). Nu se utilizeaz`diacritice [i nici puncte sau spa]ii în indicativulunit`]ii militare; Country – nu e necesar;E-mail – se trece o adres de e-mail valabil ;Accept user agreement – se face click înp`tr`]ica respectiv ; Click pe Register pentru atermina procedura de înregistrare.

Rezultatele test rii pot fi vizualizate imediatce s-a finalizat testul – pentru sec]iunile Citit [iAscultat – [i imediat ce s-a finalizat corectarea –pentru sec]iunile Scris [i Vorbit. În acest sens,candidatul va accesa dosarul Zona de testare,f când click pe test [i apoi pe eticheta Show testresults (de lâng butonul Start test). Nivelul finalde cuno[tin]e, stabilit în urma evalu`rii, poate fiaccesat pe platform , în dosarul Zona de testare,f când click pe fi[ierul Lista rezultatelor finale.

Din anexa 5, care cuprinde algoritmul deparcurgere a testului on-line [i a testului on-line

IRINA-MIHAELA NEDELCU

[email protected]

La sec]iunile Ascultat [i Citit, atribuirea nivelurilor de competen]` lingvistic` se face automat, în func]ie de num`rul de puncte ob]inut, astfel: 0-10 puncte, Încep`tor; 12-30 puncte, Familiarizare; 32-50

puncte, Pre-intermediar; 52-70 puncte, Intermediar; 72-90 puncte, Post-intermediar; 92-100 puncte, Avansat.

Cele dou` subiecte de la sec]iunea Scris sunt de nivel Pre-intermediar-Intermediar [i Post-intermediar-Avansat. Pentru subiectul 1, se acord` unuldintre urm`toarele punctaje: 10 puncte, Încep`tor; 30 de puncte, Familiarizare;50 de puncte, Pre-intermediar; 70 de puncte, Intermediar. Pentru subiectul 2,se acord` zero puncte în cazul în care candidatul nu a atins num`rul depuncte necesar pentru nivelul Intermediar; 20 de puncte, care se adaug` celoratribuite la subiectul 1, Post-intermediar; 30 de puncte, care se adaug` celordeja atribuite la subiectul 1, Avansat.

Sec]iunea Vorbit cuprinde patru subiecte, fiecare având unul din nivelurilePre-intermediar, Intermediar, Post-intermediar [i Avansat;

Pentru subiectul 1, este necesar, pentru stabilirea nivelului, un maxim depuncte, astfel: 10 puncte, Încep`tor; 30 de puncte, Familiarizare; 50 de puncte,Pre-intermediar. Pentru subiectul 2, se acord` zero puncte, dac` nu s-a acordatpunctajul de 50 de puncte pentru nivelul Pre-intermediar; 20 de puncte, carese adaug` celor 50 deja existente, ob]inând 70 de puncte, maximul pentruIntermediar. Pentru subiectul 3, se acord` zero puncte dac` nu s-au acordatcele 20 de puncte anterioare pentru atingerea nivelului Intermediar; 20 depuncte, care se adaug` celor 70 deja acumulate la subiectul 2, [i care atribuienivelul Post-intermediar. Pentru subiectul 4, se acord` zero puncte dac` nus-au acordat cele 20 de puncte anterioare pentru atingerea nivelului Post-intermediar; 10 puncte, care se adaug` celor 90 deja atribuite la subiectul 3 [icare atribuie nivelul Avansat.

Stabilirea nivelului final de cuno[tin]e de limb` englez` al candidatului sestabile[te astfel: dac` participantul a ob]inut acela[i nivel la patru sau treidintre deprinderile testate, va primi, ca nivel final, nivelul majoritar ob]inut;dac` participantul a ob]inut acela[i nivel la dou` deprinderi [i alt nivel lacelelalte dou`, va primi, ca nivel final, nivelul deprinderilor Scris [i Vorbit;dac` participantul a ob]inut trei niveluri diferite la trei deprinderi, va primi, canivel final, nivelul superior ob]inut la una din deprinderile Scris sau Vorbit.

întreb`ri cu alegere multipl bazate pe 18 texte;un text are una sau cinci întreb`ri cu alegeremultipl , doar un singur r`spuns fiind celcorect; toate r`spunsurile alese de candidatsunt salvate [i corectate automat; duratatestului este de 70 de minute; dac timpulexpir , testul se închide, r`spunsurile marcatepân în acel moment fiind salvate automat;ASCULTAT/LISTENING: testul, care poatefi parcurs o singur dat , con]ine 50 deîntreb`ri cu alegere multipl bazate pe 18înregistr`ri; o înregistrare are una sau cinciîntreb`ri cu alegere multipl , doar un singurr`spuns fiind cel corect; toate r`spunsurile suntsalvate [i corectate automat; durata testuluieste de 40 de minute; dac timpul expir , testulse închide, r`spunsurile marcate pân în acelmoment fiind salvate; SCRIS/WRITING:testul, care dureaz 60 de minute, poate fiparcurs o singur dat [i cuprinde dou`subiecte; VORBIT/SPEAKING: testulcon]ine patru subiecte [i poate fi parcurs osingur dat ; pentru fiecare subiect, candidatultrebuie s -[i înregistreze r`spunsul în calculator[i s îl încarce în test; dup 35 de minute, testulse închide, r`spunsurile înc`rcate în test pânàtunci fiind salvate automat pe platform .

de antrenament, v red`m informa]iilegenerale pentru fiecare din cele patru sec]iuni,astfel: CITIT/READING: testul poate fiparcurs o singur dat [i con]ine 50 de

12 Observatorul militar FOTOREPOwww.presamil.ro

Dificil, dar frumos

O zi obi[nuit` de instruc]ie îi g`se[te pe ace[tia în poligon,fiecare antrenându-se \n specialitatea sa. Înc` de la primele ore

ale zilei de instruc]ie, para[uti[tii militari [i-au reluatantrenamentul la aparate. I-am urm`rit [i am realizat

complexitatea acestor exerci]ii. Fiecare mi[care trebuie adus`la perfec]iune pentru c`, a[a cum spun [i ei, doar a[a po]i

controla saltul cu para[uta. De aceea[i p`rere au fost [ipara[uti[tii mai experimenta]i, care exersau men]inerea

echilibrului în aer la roata acrobatic` în cadru rotativ. Acest tipde instruc]ie îi solicit` la maxim [i cere mi[c`ri complexe, dar, în

timp, se ajunge la o st`pânire perfect` a corpului la fiecare salt,mai ales când se face trecerea de la para[uta tip cupol` la cea de

tip arip`. Tot ei spun c` este dificil, dar frumos.

Disciplina zgomotului

Atunci când se intruiesc, cerceta[ii pornesc de laconvingerea c` doar st`pânind elementele zonei în care se afl`

pot s` î[i duc` la îndeplinire misiunile [i pot sus]ine, prinac]iunile lor, unit`]ile în subordinea c`rora se afl`.

Batalionul 313 Cercetare Burebista este subordonat Diviziei1 Infanterie Dacica. A[a cum spune [i maiorul Daniel Dogaru,loc]iitorul comandantului unit`]ii, este o mare responsabilitate

s` faci parte dintr-o structur` de care depinde succesul oric`reiopera]ii.

Cerceta[ii întotdeauna se intruiesc a[a cum vor lupta. Deaceea, este important s` acord`m aten]ie fiec`rui proces de

instruc]ie pentru c` doar st`pânind terenul [i elementele carefac parte din zona în care ac]ion`m putem culege datele

necesare procesului de luare a deciziei, a spus maiorul Dogaru.Antrenarea unui cerceta[ presupune mult efort [i multe orede preg`tire. Perfec]ionarea aptitudinilor se face zilnic, fie în

baza de instruire a batalionului, fie prin tabere [i aplica]ii. Suntexersate cuno[tin]ele topografice, cele de acordare a primului

ajutor, dar, în primul rând, se antreneaz` disciplina zgomotului.Astfel de exerci]ii sunt deosebit de importante. Reprezint`

întrunirea acelor activit`]i care aduc rezultatele pozitive înoricare opera]ie militar`. Fiecare ie[ire în teren este un modprin care verific`m performan]ele la care au ajuns militarii.

Instruc]ia unui cerceta[ se axeaz` pe disciplina zgomotuluipentru c` principala calitate a cerceta[ului este aceea de a fiapt s` se strecoare discret, pentru a nu intra în contact directcu inamicul, a afirmat comandantul companiei de cercetare,

locotenent Nicolae Bîca. Tot el a mai spus c` militarii nou-veni]iîn unitate au nevoie de o preg`tire de aproape doi ani pentru a-[i

forma deprinderile de cerceta[i.

Un examen permanent

Despre importan]a instruirii cerceta[ilor ne-a vorbitsublocotenentul Antonia Mari[, comandant al unui pluton decercetare aflat la preg`tire în baza de instruc]ie. Un mar[ nu

înt`re[te doar rezisten]a fizic` la efort, ci [i coeziunea de grup.Orice problem` ap`rut` se rezolv` în echip`. Scopul este acela

de a crea o unitate pe timpul unei ac]iuni, îns` cel maiimportant este s` [tii c` trebuie s` fii preg`tit pentru situa]ii [i

cerin]e din ce în ce mai complexe, a afirmat ofi]erul.Faptul c` se afl` la comanda unui pluton din care fac parte

doar b`rba]i o determin` pe Antonia s` fie mereu la în`l]imeaa[tept`rilor: În permanen]` minusurile trebuie identificate [i

\nl`turate. Cum facem acest lucru? Prin munc` înzecit`.Vorbesc despre o evolu]ie continu` în care, zilnic, alegi dac`

faci sau nu fa]`. De fiecare dat` sunt provoc`ri [i cerin]e noi,iar noi, femeile militar, suntem într-un continuu examen atât

în fa]a superiorilor, cât [i a subordona]ilor no[tri. Îns`rezultatul final merit` tot efortul depus. Cel mai important

lucru este s` câ[tigi respectul camarazilor t`i pentru c` astfelle dai încredere [i ei [tiu c` e[ti capabil` s` iei decizii [i s` îi

comanzi, a spus sublocotenentul.

INSTRUC}IA ZILNIC~ NA{TE PERFORMAN}APLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU

FOTO: PETRIC~ MIHALACHE

La Batalionul 313 Cercetare Burebista, dinBucure[ti, se instruiesc atât cerceta[i, cât

[i para[uti[ti. Un astfel de specific îi oblig` pemilitarii acestei unit`]i s` se preg`teasc`,zilnic, pentru cele mai complexe situa]ii.

Aparatele acrobatice, obligatorii pentru cei care urmeaz` s` fac` salturi.

Comunicarea prin semne este obligatoriepentru deplasarea în teren a cerceta[ilor.

Cerceta[ul trebuie s` fie permanent gata de lupt`.

13ORTAJ Nr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Scara progresiv` este aparatul la care suntexersate modalit`]ile de aterizare.

Roata acrobatic` este unul dintre cele mai solicitanteexerci]ii de preg`tire a para[uti[tilor.

Orientarea dup` azimut este o cerin]` de baz`pentru fiecare militar.

Sublocotenentul Antonia Mari[ se instruie[te al`turi de plutonul pe care îl comand`.

Cu ajutorul leag`nului rotativ, para[uti[tii seantreneaz` în men]inerea echilibrului în aer.

Orientare \n teren.

14 Observatorul militar Nr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

MASKIROVKA

F iecare perioad a fost marcat de propria ideologie. Boris El]în a încercat s defineasc noul drum al

Rusiei înfiin]ând, în 1996, un un grup denumitIdeea despre Rusia, care s elaboreze o nouìdeologie. Grupul a e[uat în întreprinderea sa.În acela[i timp, politicieni conservatori [iuniversitari ru[i au constituit grupul Acord înnumele Rusiei, care, la rândul lui, s g`seascùn drum nou al Rusiei [i s remediezesl biciunile ap`rute dup 1990. Cu acest dinurm grup este legat pre[edintele Putin princonvingerile împ`rt`[ite.

Pre[edintele Rusiei [i-a construit un plan întrei pa[i pentru a readuce Rusia în prim-planulscenei interna]ionale ca o for] politicèconomic [i militar . Putin a reu[it, datorit`contextului favorabil de pe pia]a energetic ,unde pre]urile au explodat, în anii 2000,stabilizând economic Rusia. Acesta a fostprimul pas, urmat, la scurt timp, de cre[tereacheltuielilor pentru înarmare, pentru ca acums înceap cel de-al treilea pas, refacereaimperial . Oligarhii ru[i s-au al turat planuluieconomic, iar al]ii, precum Berezovski sauHodorkovski, care au refuzat, s-au îndreptat,unul spre Anglia, unde a decedat în condi]iineelucidate, [i al doilea spre închisorile ruse.Al turi de pre[edintele Putin s-a instalatinclusiv Biserica Ortodox Rus , patriarhulKiril fiind prezent la toate ac]iunile oficiale,inclusiv în Ucraina, cu prilejul ceremoniilororganizate cu ocazia celebr`rii a 1.025 de anide la cre[tinarea Rusiei kievene (aten]ie:cu excep]ia adun`rii care a marcat la Kremlinanexarea Crimeei!), împreun începând luptaîmpotriva liberalismului occidental.

În 2011, a ap`rut, cu prilejul unui interviuacordat de premierul, la acea vreme, VladimirPutin, ideea unui spa]iu politico-economiceuroasiatic, idee preluat din bibliografiaemigra]iei ruse de dup Revolu]ia din 1917.Într-un articol publicat în Washington Post,Maria Snegovaya descrie suportul ideologic alacestei viziuni, dezv luind un detaliusemnificativ [i anume c Putin le-a cerutguvernatorilor regionali din Federa]ia Rus s`citeasc operele filozofilor ru[i de la începutulsecolului al XX-lea în timpul s`rb`torilor de

Criza în Ucraina continu`. Pre[edintele Putin cre[te presiuneaasupra Kievului, nu numai prin declara]iile ministrului de

externe, Serghei Lavrov, dar [i prin plasarea trupelor ruse de-a lungulgrani]ei de est a Ucrainei. Deciziile se iau la Kremlin într-un cercrestrâns din care, se pare, personaje importante din administra]ie nufac parte. De la colapsul URSS, Kremlinul a cùtat s`-[i defineasc` onou` strategie la nivel global. În secolul al XX-lea, Rusia a trecut de lamonarhie la totalitarismul generat de comunism, apoi la perestroika,pentru ca, în final, sub Boris El]în, s` intre pe un drum democratic.

iarn din 2014. Euroasianismul s-a n scut laînceputul anilor ’20 [ai secolului trecut], în min]ileunor tineri intelectuali, refugia]i în diferite capitaleeuropene dup victoria Armatei Ro[ii în R zboiulCivil din Rusia, scrie Armand Go[u în revista„22". Încercau s în]eleag ce s-a întâmplat cu ei, cu]ara lor, cum a putut s se pr bu[easc un imperiuîn aparen] atât de puternic. Euroasianismul a fostr spunsul genera]iei formate intelectual înainte dePrimul R zboi Mondial la criza de identitate pe careo traversa atunci când a fost nevoit s -[iabandoneze ]ara în mâinile bol[evicilor.Euroasianismul a fost r spunsul tinerilorintelectuali ru[i, dezam`gi]i de neputin]aOccidentului de a le da înapoi ]ara din mâinilebol[evicilor. Euroasianismul este r spunsul la crizaliberalismului, este solu]ia g sit la ceea ce p rea sfie fund tura ideologic în care nimerise Vestul.Rela]ia Rusiei cu vecinii sì din spa]iul post-sovieticpoate fi caracterizat ca plin` de sui[uri [icoborâ[uri, marcat fiind de alian]e sau disputeeconomice [i politice, precum [i de conflictemilitare, dup cum o dovede[te r`zboiul dinGeorgia, din anul 2008, sau r`zboiulinforma]ional cu Lituania din acela[i an.Georgia, al turi de Republica Moldova [iUcraina, [i-au declarat în nenum`rate rânduridorin]a de a deveni membre ale unororganiza]ii interna]ionale, precum Alian]aNord-Atlantic` (NATO) [i Uniunea European`(UE), un traseu de la care Rusia încearc` s` î[i

devieze vecinii cu orice pre]. Toate trei ]`riles-au supus unor procese de consolidare apartidelor politice, partide a c`ror viziune aoscilat între Occident [i Orient, între institu]iileUE [i cele ale Federa]iei Ruse. Kazahstan [iBelarus au primit cu entuziasm planul luiPutin de a consolida cooperarea economic` [ipolitic` a fostelor republici sovietice princrearea unei Uniuni Euroasiatice, de fapt aunui nou URSS. Ceea ce s-a întâmplat cuCrimeea este, se pare, numai începutul.

V ladimir Putin are în mod clar o viziune strategic de sorginte anti- occidental . Artileria mediatic`

rus , controlat de Kremlin în propor]iecovâr[itoare, a derulat, ani la rând, o virulent`campanie împotriva Occidentului decadent [iipocrit. În tot acest r`stimp, Kremlinul adezvoltat un ambi]ios program de modernizarea armatei [i a negociat deschiderea a nu maipu]in de opt baze militare navale externe în ]`riprecum Cuba, Venezuela sau Vietnam.Moscova a declan[at o ofensiv mediatic`împotriva flancului estic al NATO, cu declara]iibelicoase ale oficialilor ru[i (purt`torul decuvânt al MAE rus, Alexander Lukasevici).R`spunsul Ministerului de Externe dinRomânia nu a întârziat s apar [i a fost unulferm. România a sus]inut [i sus]ine încontinuare, împreun` cu partenerii sì din UE [iNATO [i în termeni întru totul similari,necesitatea respect`rii independen]ei,suveranit`]ii [i integrit`]ii teritoriale a Ucrainei.Aceasta este pozi]ia principial a României,sus]inut` consecvent [i în alte contexte similare,în care frontierele recunoscute interna]ional aufost modificate unilateral sau puse sub semnulîntreb`rii, cu ignorarea principiilorfundamentale ale dreptului interna]ional.Tenta]ia MAE rus de a transfera criza grav` pecare Federa]ia Rus o traverseaz , în prezent, înrela]ia sa cu comunitatea european [i euro-atlantic , în zona rela]iilor bilaterale cuRomânia este nefundamentat` [i constituie ogre[eal – a spus purt`torul de cuvant al MAE,Brându[a Predescu. Ne afl m în plin stare demanipulare a media interna]ionale de Kremlin.Este un r`zboi psihologic împins la paroxism.Aceasta este Maskirovka!

Maskirovka (în[el ciune, pe române[te)cere s -]i min]i inamicul, s -l în[eli, s -lam`ge[ti. F`r un motiv imediat. Cu câtminciuna e mai gogonat , cu atât mai bine. Eanu va fi crezut , neap`rat, dar va distrage

aten]ia. Va diminua aten]ia. Va face cadu[manul s nu te mai ia în serios. Este unprocedeu de-a dreptul veros ce poate exploatasl biciunile inamicului. De fapt, exist o fabric`lâng Moscova care produce machete, înm`rime natural , din cauciuc, alearmamentului rus, ce nu pot fi deosebite decele reale de la distan] , machete achizi]ionatede armata rus . Întrebarea pe care ne-o punemeste de când se preg`te[te Rusia pentru stareade r`zboi de ast`zi? Din 1999 sau din 2009,când pre[edintele rus la acea vreme, DmitriMedvedev, a sus]inut un discurs, la CongresulMondial al Compatrio]ilor [i a admis creareaunei funda]ii Proiect Rusia, care urma sa seocupe de înc`lc`ri ale drepturilor ru[ilor dinstr in`tate. Nu [tim [i probabil nu vom [tiniciodat ! Ce [tim este c , al turi de doctrinamilitar care permite interven]ii ale armateiruse[ti în str in`tate pentru a-[i protejacet`]enii, declara]ia lui Medvedev reprezint oamenin]are pentru vecinii Rusiei, care s-arputea vedea confrunta]i oricând cuinstrumentele de propagand sau militare aleKremlinului. Ucraina este o lec]ie dejaîntâmplat [i... neterminat !

Evenimentele la care suntem martori aufost acompaniate de un imperialism economicderulat de Moscova în Europa de Est [iCentral . Cump`r`ri de active din energie [imetalurgie, credite de miliarde pentru centralenucleare în Cehia, Ungaria [i Bulgaria,construc]ii de trasee energetice noi (NorthStream). Nevoia gazoductului din MareaBaltic este pus la îndoial de speciali[ti, dincauza costului exorbitant al construc]ieiacestuia, dar atât timp cât cel care a realizatproiectul s-a numit Arkady Rotenberg, unprieten al pre[edintelui Putin din copil rie,pre]ul nu a contat. Urmeaz South Stream,care are o por]iune ce traverseaz MareaNeagr . De asemenea, presiunea exercitat deGazprom asupra firmelor americane, precumExxon Mobil, s ias din Polonia, în schimbulunei cooper`ri în Rusia cu Rosfnet, este laordinea zilei, al turi de sprijinul financiaracordat organiza]iilor neguvernamentale carelupt împotriva extrac]iilor gazelor de [ist în ]`ri

precum Bulgaria, Polonia, Cehia [i România(Punge[ti este un asemenea exemplu). EsteAsia un nou debu[eu pentru arma energetic`?Nu. Evolu]ia economic se îndreapt spre unpalier de consum constant, datorit reduceriicre[terii economice a tigrilor Asiei. Armaenergetic folosit de Rusia va fi anihilat înurm`torii ani [i atunci Rusia va fi nevoit s semodernizeze ca s supravie]uiasc .Modernizarea Rusiei nu a a dus îns , de-alungul istoriei, [i la o liberalizare a vie]iieconomice, a[a c op]iunile Moscovei devinlimitate la tehnologia de import [i, eventual, lavânz`rile de armament spre ]`ri precum Iran,India sau China. Pentru Occident, totul sereduce la dilema de a face un compromis cuMoscova, pentru a preveni un conflict militar,sau de a lua o pozi]ie ferm , cu riscul invazieiruse în Ucraina. Putin a dat clar de în]eles c arputea s ia m`suri extreme în cazul în care vae[ua în p`strarea Ucrainei, f`r aderareaacesteia la NATO, [i cu asigurarea c Ucrainava r`mâne în raza politic [i economic aRusiei. La scurt timp dup ce [i-a început altreilea mandat de pre[edinte, Putin a reafirmat,în repetate rânduri, importan]a for]elornucleare ale Rusiei. În ultimele s`pt`mâni,contingente de Rachete Strategice audesf`[urat exerci]ii militare preg`titoare pentruo ofensiv nuclear pe scar larg , în timp cenum`rul trupelor ruse[ti mobilizate la grani]acu Ucraina continu s creasc [i nu s scad ,cum afirm diferi]i oficiali. Exerci]iile militareale For]elor Rachetelor Strategice au durat treizile, au implicat 10.000 de solda]i [i 1.000 derachete provenite de la peste 30 de unit`]inucleare. De partea noii frontiere desenate deVladimir Putin stau UE [i statele din Est,Polonia, România [i }`rile Baltice. De laextinderea NATO spre est, în 1990, prima dat`cu Germania de R`s`rit, bazele militare aur`mas în vechile amplasamente din timpulR`zboiului Rece. În ultimii ani, în Polonia [i înRomânia au ap`rut amplasamente militareamericane. Acum, în noile condi]ii, NATO î[imodific planurile opera]ionale, iar UE a aplicatsanc]iuni celor implica]i în invadarea Crimeei.Sunt acestea eficiente? Nu. Construc]ia unuie[afodaj militar al NATO se întrevede strictnecesar în ] rile de grani] ale UE. Cât timp valua [i care sunt costurile? R`mâne de v`zut.Pre[edintele Putin a avut discu]ii periodice cupre[edintele Barack Obama [i al]i liderioccidentali, iar ministrul de Externe, SergheiLavrov, a avut, la Londra, o întâlnire care a durat[ase ore cu secretarul de stat John Kerry – f r`vreun rezultat vizibil. Disponibilitate la discu]ii?Da. Solu]ii? Nu. Lavrov insist asuprafederaliz`rii Ucrainei, pe care Moscova o vede cao solu]ie pentru a aplana criza generat deata[area Crimeei la Federa]ia Rus , o variantrespins îns de Kiev. Noi credem c federalismuleste o component foarte important a reformelorconstitu]ionale pe care Ucraina trebuie s le pun`în aplicare, a insistat [eful diploma]iei ruse.

Ce vrea, de fapt, Rusia? Autonomielarg pentru regiunile Ucrainei,care ar transforma na]iunea într-o

federa]ie [i aprobarea acestui fapt printr-unreferendum la nivel na]ional. De asemenea,statutul de neutralitate al Ucrainei ce urmeazà fi garantat de Rusia, Statele Unite [i UniuneaEuropean [i parafat de Consiliul de Securitateal Organiza]iei Na]iunilor Unite, cu scopulimplicit de a preveni aderarea Ucrainei laNATO. Diploma]ia Ucrainei a respins în modvehement cererea de federalizare,recomandându-i Rusiei s înceteze dictarea deultimatumuri unei ]`ri suverane [iindependente. Este greu de presupus care vor fievolu]iile. Avem dou viziuni despre politicamondial care se confrunt în mod dramatic.Exist riscul ca stabilitatea regional din maimulte p`r]i ale lumii s fie pus la încercare.Statu-quo-ul teritorial, sigilat dup Al DoileaR`zboi Mondial, decolonizarea [i pr`bu[ireaURSS sunt contestate de revizioni[ti. Moscovaa deschis o cutie a Pandorei. Un lucru este clar:lumea nu mai este piramidal , ci o re]ea cunoduri [i conexiuni, cu rutere [i firewall-uricare, pe m`sur ce se dezvolt , poate fi tot maipu]in controlat . R`zboiul secolului al XXI-leanu mai este la fel cu cel din secolul trecut.Suntem la începutul unui R`zboi Rece de tipnou, cu toate elementele pe care le va aduce pemas . Urmeaz s le devoal m, pe rând.

Nevoia gazoductului North Stream,din Marea Baltic`, este pus` la îndoial` de speciali[ti.

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

15Observatorul militarwww.presamil.roLUMEA DE AZINr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

NUMIREA VIITORULUISECRETAR GENERAL AL NATO

SECURITATEA NUCLEAR~

La 28 martie, Consiliul Nord-Atlantic a decis numirea fostuluipremier norvegian Jens Stoltenberg în func]ia de secretar general

al NATO [i pre[edinte al Consiliului. Acesta va prelua func]ia la 1octombrie, la expirarea mandatului lui Anders Fogh Rasmussen, care s-aaflat, timp de cinci ani [i dou` luni, în fruntea Alian]ei. Evenimentul seva desf`[ura dup` summitul NATO din acest an, prev`zut s` se desf`[oareîn perioada 4-5 septembrie, în }ara Galilor.

La sfâr[itul lunii trecute, lideri politici din 53 de state s-au reunit laHaga pentru a participa la cel de al treilea summit pentru securitate

nuclear`, potrivit presei interna]ionale.

JAPONIA VA RELUA EXPORTUL DE ARMAMENTAutorit ]ile japoneze au relaxat, recent,

interdic]ia autoimpus` de a exportaarmament. Prevederile noului act nor-mativ permit Japoniei s` furnizezeechipament militar c`tre state aflate înapropierea principalelor rute maritime,pentru a le ajuta s lupte împotriva pira-teriei, în contrapartid cu resurse mine-rale, de importul c`rora depinde statulnipon. Armele japoneze ar putea fi livratec tre Indonezia sau alte state din jurul M`rii

Chinei de Sud. De altfel, Japonia livreaz , deja, echipamente c tre paza de coast din Filipine.Aceast mi[care stimuleaz industria de ap`rare japonez . Prevederile interdic]iei din

anul 1967, considerat un simbol al pacifismului japonez postbelic, împiedicau Japonia sèxporte arme c`tre statele comuniste, cele aflate sub embargo ONU sau state care arputea fi implicate în conflicte armate. Exper]ii o considerau lipsit de pragmatism pentru c`nu permitea Japoniei s participe la proiecte interna]ionale de dezvoltare a echipamentelormilitare avansate, cum ar fi avioane de lupt sau rachete. Legea a mai fost amendat în2011, pentru a permite firmelor japoneze s ia parte la proiecte multina]ionale în domeniularmamentelor.

În prezent, Japonia coopereaz`, pe deplin, în acest domeniu cu Statele Unite. Deasemenea, mai lucreaz [i cu Marea Britanie, dar nu particip la programele multina]ionalecare presupuneau împ`r]irea costurilor [i schimbul de informa]ii. Premierul japonez ShinzoAbe a declarat c Japonia va continua s nu exporte c`tre ]`ri implicate în conflicte sauc`tre state care ar putea submina pacea [i securitatea mondial .

DRONE-INSECT~Oamenii de [tiin]` olandezi au dezvoltat cea mai mic`

dron` din lume cu aripi mobile, un aparat asem`n`torlibelulei, echipat cu un sistem de viziune 3D revolu]ionar,care ar putea avea aplica]ii diverse atât în domeniul civil,cât [i în cel militar, potrivit AFP.

Aparatul, denumit DelFly Explorer, are o greutate de 20 degrame (cam cât patru coli A4) [i este capabil s zboare singur.Utilizând dou camere video de mic rezolu]ie, care reproducvederea tridimensional a ochiului uman, aparatul poate evitaobstacolele. La fel ca [i insecta, drona, care are o deschidere aaripilor de 28 de centimetri, se simte în elementul sù atuncicând zboar în jurul plantelor. Spre deosebire de alte dronecare utilizeaz elice [i care cânt resc de sute de ori mai mult,Explorer are dou aripi mobile, pe fiecare parte a corpului sù,din care bate foarte repede, pentru a ob]ine portan]a necesar .

De[i mai exist` drone mici care dau din aripi, cum ar fi RoboBee, dezvoltat` destuden]ii de la Harvard, acestea sunt limitate în privin]a energiei [i controlului [i suntdeparte de a fi autonome. Explorer are propria sa baterie litiu-polimer, care îi permite s`zboare timp de nou` minute [i navigheaz` cu ajutorului propriului procesor [i a unuialgoritm special, care îi permite s` ia decizii instantaneu. Aparatul mai este dotat cu ungiroscop [i un barometru, pentru a-[i putea determina altitudinea la care zboar`. Diferi]ialgoritmi i-ar putea permite s` îndeplineasc` sarcini variate [i, fiind autonom, ar putea fitrimis în spa]ii închise, unde controlul prin semnal radio ar fi imposibil, cum ar fi cameredin beton sau pu]uri de min`, pentru a descoperi victime sau alte pericole.

Creatorii admit faptul c`, deocamdat`, oamenii nu pot crea roiuri de drone autonomede tipul roiurilor de albine sau fluturi, în principal din cauza restric]iilor legate de duratade via]` a bateriilor.

AP~RAREA AEROSPA}IAL~ RUS~Re]eaua de ap`rare aerospa]ial a Rusiei va

cuprinde patru subdiviziuni dup` anul 2015,potrivit celor declarate, recent, de purt`torul decuvânt al acestei structuri, citat de RIA Novosti.

Generalul Sergei Yagolnikov a declaratc` ap`rarea aerospa]ial` va include o re]ea deavertizare timpurie [i de culegere ainforma]iilor, format` din elemente terestre [ispa]iale, un comandament de ap`rare aerian`[i spa]ial`, o structur` de comand` [i controla for]elor aerospa]iale [i o structur` de sprijin

logistic. For]ele pentru Ap`rarea Aerospa]ial` au fost înfiin]ate în 2011 [i au încompunere Comandamentul Spa]ial, Comandamentul pentru Ap`rare Aerian` [iSpa]ial` [i Centrul Spa]ial Plesetsk, unde se testeaz` [i de unde se lanseaz` rachetele.

Ministrul adjunct al Ap`r`rii din Rusia, Yuri Borisov, a confirmat c` armata vainvesti aproximativ 55 de miliarde de dolari în urm`torii [ase ani pentru dezvoltareasistemelor de ap`rare aerospa]ial`.

PRAGA PRELUNGE{TE LEASINGULPENTRU GRIPEN

Guvernul din Republica Ceh` a decis s` prelungeasc`, pân` în 2027, contractul deleasing pentru 14 avioane de lupt` Gripen, potrivit unui comunicat al MinisteruluiAp`r`rii din Cehia, citat de AFP.

For]ele Aeriene cehe utilizeaz` avioanele suedeze din 2005, în baza unui con-tract pe zece ani, în valoare de aproximativ 730 de milioane de euro. Potrivit minis-trului ceh al Ap`r`rii, Martin Stropnicky, noul acord prevede obliga]ia p`r]ii suedezede a moderniza avioanele [i de a preg`ti 25 depilo]i [i 90 de tehnicieni cehi. 166 de avioaneGripen sunt în prezent utilizate în întreaga lume,inclusiv 100 folosite de Suedia, potrivit datelorfurnizate de produc`torul suedez.

Pre[edintele State-lor Unite ale Americii,Barack Obama, a soli-citat, cu acest prilej, o maistrâns` cooperare învederea stop`rii teroris-mului nuclear, pe care l-acatalogat ca fiind o ame-nin]are imediat` [i ex-trem` la securitatea glo-bal`. Având în vedereconsecin]ele catastrofaleale unui singur atac nu-clear, este foarte importantpentru noi s` nu ne re-lax`m, ci dimpotriv`, s`ne intensific`m eforturileîn urm`torii doi ani, pân` la urm`torul summit, aspus Obama.

Premierul olandez, Mark Rutte, gazda reu-niunii, a subliniat, la rândul sù, c` în ultimaperioad` s-au înregistrat unele progrese în ceea ceprive[te reducerea cantit`]ilor de materialenucleare periculoase, îmbun`t`]irea securit`]iiacestor materiale [i cooperarea interna]ional` înceea ce prive[te problematica nuclear`. Într-odeclara]ie comun` difuzat` dup` încheiereasummit-ului, 35 dintre cele 53 de state au aderat laun regim de cooperare mai strâns` care presupune[i o monitorizare comun` a m`surilor de securitatenuclear` individuale.

Reprezentan]ii unei p`r]i a statelor participantes-au angajat s` respecte [i chiar s` dep`[easc`standardele stabilite de Agen]ia Interna]ional`pentru Energie Atomic` (International AtomicEnergy Agency – IAEA), prin elaborarea mai multorghiduri privind m`surile de securizare amaterialelor nucleare. În opinia secretaruluiamerican pentru energie, aceste ghiduri suntsingurele reglement`ri care pot fi asimilate uneilegisla]ii interna]ionale privind securitatea nuclear`.

Unii exper]i avertizeaz`, îns`, c` acordul esteincomplet f`r` aderarea anumitor state de]in`toarede arme nucleare [i care au stocuri mari demateriale nucleare, cum ar fi Rusia, China,

De profesie economist, Jens Stoltenberg, în vârst` de 55 deani, s-a aflat în ultimii zece ani la conducerea mai multor guvernedin Norvegia, consolidându-[i reputa]ia [i abilit`]ile denegociator pe scena interna]ional`, în prezent fiind liderulPartidului Muncitoresc norvegian. A de]inut mai multe func]iila nivel interna]ional, fiind [i reprezentant al ONU pentruprobleme climatice.

În timpul mandatului sù de prim-ministru al guvernuluidin Norvegia, cheltuielile pentru ap`rare au crescut în modconstant, iar armata norvegian` a parcurs, cu succes, un ampluproces de transformare [i modernizare. Sub conducerea sa,guvernul a pus la dispozi]ia Alian]ei for]e preg`tite pentru aparticipa la diverse opera]ii NATO.

Jens Stoltenberg este un puternic sus]in`tor al consolid`riicooper`rii transatlantice, precum [i un adept al ideii unei maibune distribuiri a sarcinilor Alian]ei între cele dou` maluri aleAtlanticului. El consider` NATO [i UE organiza]iicomplementare, cu rol important în asigurarea p`cii [i dezvolt`riiîn Europa [i nu numai.

Pakistan [i India. Conform anali[tilor, semnareadocumentului de toate statele nucleare este singurasolu]ie pentru a transforma un asemenea acordîntr-o legisla]ie interna]ional` permanent`. Potrivitdeclara]iei finale, liderii statelor participante seangajeaz` s` fac` eforturi pentru reducereastocurilor de uraniu îmbog`]it, prin transformareasa în uraniu s`r`cit care s` nu poat` fi utilizat lafabricarea bombelor atomice.

Pre[edintele Obama a propus chiar transfor-marea acestui summit într-un organism permanent,condus de mini[tri [i oficiali, astfel încât activitateaacestuia s` fie sincronizat` cu cea a altor institu]iicum ar fi IAEA sau Interpol. Summit-ul a fost umbritde criza din Ucraina [i, în acest context, secretarulgeneral al ONU, Ban Ki-moon, a avertizat c` e[eculOccidentului de a ap`ra Ucraina împotriva agre-siunii Rusiei nu trebuie interpretat ca o invita]iepentru alte state de a achizi]iona arme nucleare.Ucraina a renun]at la uria[ul sù arsenal nuclearsovietic în schimbul unor garan]ii din partea vestului[i Rusiei c` suveranitatea sa va fi ap`rat` la nevoie.Aceste garan]ii au fost serios subminate, conformcelor declarate de Ban.

Primul summit nuclear a avut loc în 2010, în SUA,fiind urmat de unul g`zduit de Seul, în 2012.Urm`torul summit pe aceast` tem` va fi g`zduit deSUA în 2016.

16 Observatorul militar DESTINE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.roNr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)

Generalul-maior (ret) Constantin Mihalcea, Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul:

NU MI-AM F~CUT DECÂT DATORIA.

General-maior (ret) Constantin Mihalcea, ast`zi.

So]ia sa, Georgeta TeodoraMihalcea (1940).

T#n`r ofi]er \n Armata Regal`.

Domnule general-maior, a]i participatdoar la Campania din Est, pentru c`în Vest nu a]i mai avut cum sàjunge]i: din cursant al armatei aliate,a]i devenit un prizonier de lux,deoarece era]i deja Cavaler alOrdinului Mihai Viteazul din ’43...La 31 iulie 1944, din ordinul Marelui StatMajor, am fost trimis la un curs de

specializare pentru tragere în Germania.Nu am f`cut niciun fel de cerere, ci am primitordin direct. Ordinul, în armat`, se execut`.Deci, 23 august 1944 m-a prins în Germania,într-un centru de instruc]ie

Cum era Germania în timpulr`zboiului?Era greu, era r`zboi! Eu când am fost înGermania am ajuns direct în Berlin [i am

fost cazat la un hotel în spatele g`rii. În aceanoapte, Berlinul a suferit un bombardamentamerican, în care, spre norocul meu, nu a c`zutbomb pe hotelul în care eram. Cu noi s-aupurtat foarte civilizat pân când a venit 23august. În acea diminea] , am fost chemat decomanda centrului de instruc]ie, eram trei ofi]eriromâni, [i ni s-a pus în fa] o hârtie în limbagerman prin care ne angajam s lupt m maideparte al turi de armata german . Eu le-amspus c avem un jur`mânt depus în ]ar [i nuputem s ne lu`m un alt angajament fa] de oalt ]ar , iar dac este ceva discut m cureprezentantul nostru român, ata[atul militarcare era acolo. Ce-i drept, imediat ni s-acomunicat c , din acel moment, nu mai avemsprijin. Pe urm , au început plimb`rile, care aufost f cute pân am ajuns în lag`rul num`rul 8pentru ofi]eri români. Pân atunci, nu seînfiin]aser astfel de lag`re pentru ofi]erii români.

Am mai vorbit cu un veteran der`zboi din Giurgiu, Ioan Gheorghe,care s-a aflat în acela[i lag`r, cred c`pe atunci era locotenent.Nu mi-l amintesc dup` nume, probabildoar dup` fizionomie. Eram 504 în lag`r.

De acolo am fost elibera]i de armata sovietic`,tocmai în mai ’45, deoarece am refuzat s` neevacu`m din lag`r. Eram prea sl`bi]i, eu amsl`bit 37 de kilograme, aveam 80 [i ceva [i amie[it de acolo cu 53.

Cum era]i trata]i în lag`r?Prima dat` când am intrat în acel lag`r,aveam ra]ia corespunz`toare, dar adurat foarte pu]in. În fiecare diminea]`,

A participat la eliberarea Basarabiei, la trecerea Nistrului [i laluptele din Ucraina, de la Bug [i Nipru. A ajuns pân` în Crimeea,

Caucaz, Istmul Perecop, Krasnodar [i stepa Kalmuc`, la sud de Stalingrad.Odat`, calul pe care-l avea l-a sc`pat dintr-un câmp de mine, alt`dat` s-a

lipit brusc de un zid, tocmai când trecea un avion rusesc. Dup` ce aprovocat o diversiune care le-a distras aten]ia ochitorilor de pe temutele

tancuri T34, a scos într-un mod cu totul spectaculos solda]ii din fa]abateriei atacate, ]â[nind c`lare printre tancuri [i prin n`me]ii ridica]i de

viscolul siberian. Unul dintre ultimii doi Cavaleri ai Ordinului MihaiViteazul care mai trìesc afirm`, la cei aproape 100 de ani, c` a f`cut cetrebuia, fiindc` pentru asta a fost preg`tit! Trìe[te într-un apartamentde bloc în Brìla, la aproximativ 20 de kilometri de cel`lalt purt`tor de

mantie al Ordinului Mihai Viteazul care mai este în viat`, Aristide Cehandin Gala]i, despre care am publicat recent un fotoreportaj. Pân`

s`pt`mâna trecut`, erau parte dintr-o fabuloas` triplet`, dar, dinnefericire, tot la aproape 100 de ani, generalul Nicolae Lucian Sebastian s-

a stins din via]`, dar nu [i din marea carte de istorie a României. Amdiscutat cu bravul nostru veteran de r`zboi mai mult despre prizonierat [i

perioada de dup` r`zboi, mai pu]in cunoscut` [i adesea trecut` cuvederea, în mod nedrept, deoarece to]i marii eroi în via]` din Al Doilea

R`zboi Mondial au fost urm`ri]i [i da]i afar` din armat`, în cel mai fericitcaz. Au fost situa]ii dramatice, nu pu]ine, în care oameni de mare valoare,militari preg`ti]i în [coli înalte [i c`li]i în r`zboi au fost b`ga]i în pu[c`rii

din ra]iuni politice. Generalul-maior (ret) Constantin Mihalcea a fostîncarcerat în Lag`rul Vistra nr. 8, de lâng` Berlin, [i a fost trecut în

rezerv` în anul 1955, cu gradul de locotenent-colonel.

eram întreba]i dac` vrem s` lupt`m cu ei maideparte sau nu, iar noi le r`spundeam: „Nu!".Au început cu reducerea ra]iei de alimente,75% din timpul petrecut fiind marcat desubalimentare, adic` moarte lent` prinînfometare. La un moment dat, au vrut s` nedea cartofi, dar ne-au pus într-un ogor pe undetrecuser` deja ma[inile de recoltat [i am

adunat ceva cartofi pentru o mâncare. Aveamînc`lzire cu lemne [i ne-au pus la dispozi]ie oc`ru]` cu un cal, dar nu aveam hamuri [iatunci ne-am mobilizat, unii tr`geau c`ru]a,al]ii o împingeau pân` ajungeam la p`dure.Nu aveam voie s` tìem crengi din copaci sauchiar copaci. Aveam voie doar s` scoatemr`d`cinile de la copacii tìa]i. Gândi]i-v`, s`sco]i r`d`cinile cu lopata e foarte greu!Înc`rcam c`ru]a [i veneam înapoi în lag`r,trebuia s` avem cu ce s` ne înc`lzim, s` fim

odihni]i. Mâncarea era aia care era... Eu,dându-mi seama de aceast` situa]ie, am f`cutun raport la comandantul lag`rului, acestaavea un corespondent, un colonel, care nereprezenta permanent. În raport am scris cama[a: „Dac` este vorba s` murim, mai binemurim cu to]ii odat`, nu în reprize”. Ampropus ca cei sl`bi]i, în ultima faz`, s` fiesupraalimenta]i. S` re]in` din ra]iile noastre cas` aib` o por]ie în plus fa]` de noi.S-au conformat [i, prin rota]ie, medicul nostrune l`sa ra]ia, doar cât s` ajung`, iar cei careerau în ultim` faz`, timp de o s`pt`mân` sau10 zile, mâncau mai mult [i astfel nu au maisl`bit, ci [i-au men]inut greutatea. Când ne duceam la p`dure, prim`vara,erau câ]iva colegi care adunau de pemarginea drumului urzici [i usturoi s`lbatic.Cu astea ne întorceam în lag`r [i împ`r]eamîntre noi. Cu urzicile ne-am men]inuts`n`tatea, le împ`r]eam cu ni[te cântare

improvizate din cutii pentru crema de ghete [iniciun gram în plus, niciunul în minus... seîmp`r]ea la to]i din camer`, camaradere[te.Asta era regula general`.

Când a]i ie[it de acolo?Ne-au eliberat când a trecut coloanaruseasc`, iar un lucru foarte importanteste c` ru[ii nu au f`cut altceva decât

i-au internat în spital pe cei bolnavi [i ne-au pusla dispozi]ie o c`mar` de alimente. Pe urm`,am stat o perioad` în lag`r, dup` care ne-autransferat într-un cartier al Berlinului, undeera un lag`r general. Ne-au pus la dispozi]ie ocamer` dintr-o barac` în care eram 20-30 depersoane. Cu aprobarea comandantuluiBerlinului, ne-am dus la gar`, iar santinelaruseasc` ne-a trimis s` lu`m pâine de lafabrica pe care o de]ineau. Am mers cu trenulpân` într-o gar` de unde ne-am urcat în trenulsanitar cu care am mers pân` la Praga.De acolo, ne-am urcat iar în tren [i am merspân` la Bratislava, unde erau reprezentan]elenoastre militare. Acolo l-am g`sit pe un colonelpe care îl cuno[team, care ne-a spus c` nupoate s` ne pun` la dispozi]ie decât o camer`.Pentru asta i-am mul]umit foarte mult. Întretimp, a venit un transport de la Bucure[ti [icinci ofi]eri am fost selecta]i, din ordinulMarelui Stat Major, pentru a fi îmbarca]i înavion [i s` fim adu[i în ]ar`.

Ce s-a întâmplat în ]ar` dup` ce v-a]iîntors?Am trecut prin comisia care era laBucure[ti, iar noi, fiind prizonieri, eram la

dispozi]ia Centrului Militar. Am stat acolo operioad`, unde am îndeplinit diverse func]iipân` când am primit decretul de reîncadrareîn armat`, repartizat în Regimentul 11Artilerie. În baza documentelor prezentate, nuam fost chemat la Corpul de la Ia[i, aveau ocomisie special organizat`, analizaudocumentele trimise. Au raportat c` am avut oactivitate demn` în lag`r [i au propus s` fiureîncadrat în armat`. De la 11 septembrie

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 17Observatorul militarwww.presamil.roDESTINENr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)

PENTRU ASTA M-AM PREG~TIT!

PAGINI REALIZATE DE LOCOTENENT-COLONELUL CRISTIAN DUMITRA{CU

General-maior (ret)Constantin Mihalcea, cavaler alOrdinului Mihai Viteazul.

Maiorul de artilerieConstantin Mihalcea (1952).

Al`turi de camarazi la Scheia, l#ng` Suceava (1940).

1944 pân` în august 1945, am fost laRegimentul 11 Artilerie. Din august 1945, amfost în cadrul disponibil, nu [tiu pentru cemotive. M-am dus la Bucure[ti [i am ajuns laMarele Stat Major, la divizia personalului. L-am întâlnit pe generalul Nicolae Popescu, caremi-a fost comandant de sec]ie la {coalaMilitar`, profesor de matematic [i el m-aîntrebat ce este cu mine acolo. Eram c`pitan,promo]ia mea era avansat la gradul de maior,eu am fost re]inut. I-am spus de ce am venit. Amers s se uite la fi[a mea, care era alb . I-aml sat o cerere, iar peste o lun [i ceva, eram înBucure[ti [i citeam ziarul Diminea]a, larestaurantul Ci[migiu, [i, pe prima pagin , eraun titlu mare, „Ofi]eri democra]i încadra]i înarmata român`”. Era un grup de ofi]eri, nu mai[tiu num`rul lor, printre care eram [i eu. Pân`la urm am plecat la Foc[ani, am fost încadratîn armat , avansat la gradul de maior cu dataavans`rii din urm [i repartizat la Regimentul11 Artilerie, care se mutase la Bacù.

De ce era]i numi]i„ofi]eri democra]i”?Eu am fost trecut ca ofi]er „democrat” [idat afar` din armat` imediat dup`

r`zboi. Dup` reprimire, am fost selectat s`dau examen la Academia Militar`, care seînfiin]ase pe noi baze. Am f`cut AcademiaMilitar`, am luat examenul de stat [i am fost[ef de promo]ie de onoare. Am avutasisten]` special` din partea MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, deoarece situa]ia eraneîntâlnit` pân` atunci. În anul al doilea, la academie, am fosttrimis la Buftea, unde se f`cea o aplica]ie cucadre superioare. O aplica]ie ampl`, de laBuftea pân` la Jiu, aproape o s`pt`mân`.Ultima zi era una cu ploaie [i noroi, iar seara,pe la ora 22.00, a venit la mine un general [imi-a spus c` ei sunt mor]i de oboseal` [i mi-auprezentat ordinul de a doua zi. Am f`cut toatepreg`tirile necesare, era la nivel de corp dearmat`, îns` atunci lucr`rile cu cât erau maigroase, cu atât erau mai bune, dar nimeni nuse ocupa. Am dat ordinul meu pe o pagin` [ijum`tate. Am g`sit un coleg, un ofi]er de statmajor, [i l-am întrebat: „[tii s` ba]i la ma[in`?"Iar el mi-a spus c` [tie. L-am a[ezat la ma[in`s` bat` ordinul de opera]ii, iar pân` la dou`noaptea era totul preg`tit. A doua zi diminea]`,când era programat` preg`tirea de artilerie,toate unit`]ile erau puse în dispozitiv, mai alesc` am adus [i o divizie care era în rezerv`, înlinie de atac. Când a venit generalul care îmiceruse documentele, i-am înmânat foaia dehârtie cu o schi]` anexat`, iar el m-a întrebatdac` doar asta îi prezint. I-am spus c` da [i aînceput s` m` fac` criminal [i c` îi pare rù c`-[i risc` via]a pentru mine. Erau dou` comisii,una român`, la o mas` de afar`, iar altasovietic`. Generalii care erau la examen s-auprezentat întâi la comisia român`. Eu eramasistat de [eful catedrei de la facultatea deartilerie, un colonel c`ruia i-am zis c` eu num` bag acolo. Discu]iile au durat camjum`tate de or`, iar la final to]i generalii au fostfelicita]i pentru documentele prezentate. Auîntors to]i capul spre mine [i nu au mai zisnimic, trecând la comisia rus`. Acolo, discu]iile au durat doar un sfert deor`. Eram obosit, a[a c` m-am dus la umbraunui copac s` m` odihnesc, îns` dup` un timpapar doi ofi]eri sovietici, un general [i uncolonel. Se prezint` [i îmi cer s` le ar`t cums-a preg tit atacul acestui corp de armat . M-amridicat [i am început s` discut cu ei. Aveau înmân` chiar hârtiile pe care le schi]asem eu.Le-am r`spuns la toate întreb`rile. Doreau s`[tie de ce am f`cut o schi]` [i le-am zis c` nuavem h`r]i topografice [i decât s` nucunoa[tem nimic, mai bine avem obiectivepresupuse [i considerate de noi ca artileri[ti caobiective inopinate. Interesant a fost c` noi,dac` aveam ordin de opera]ii, eram condu[ide cel care îl f`cuse, adic` eu. Mi-au cerut s`semnez acest ordin de opera]ii, mi-au luat toatedatele personale [i m-au întrebat dac` este

s-a desf`[urat în foarte bune condi]ii. Mi-auspus c` sunt mare [mecher.

„Sunt absolvent cu diplom` al AcademieiMilitare române, Facultatea de artilerie”,le-am r`spuns. Eram în dreaptacomandantului Academiei Militare, colonelulVerde[, care mi-a spus c` pân` la ora [apte [ijum`tate, comisia de control sovietic` m-asolicitat în cadrul ei, îns` în jum`tate de or` seprimise un telefon c` se anuleaz` reparti]iamea, fiind numit [ef de stat major la artileriaDiviziei de Munte de la Târgu Mure[. Ordinulse execut`, a[a c` m-am prezentat la unitate,unde l-am g`sit pe colonelul sovietic Totiko. Elmi-a spus c` m-a adus ca specialist. Promo]ia mea a fost avansat` la gradul delocotenent-colonel, eu am fost re]inut de laaceast` avansare, iar apoi m-au acuzat c` sunt„du[man al poporului”...

Cum s-a terminat cariera dumneavoastrmilitar`?Am fost trecut la dispozi]ia MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, dup` o lun` de zile

am primit reparti]ie ca [ef de stat major laSectorul Militar de Construc]ie nr. 2 de laBra[ov. M-am prezentat acolo, produc]ia eraa[a cum era, am reu[it s` aduc planul deproduc]ie la nivelul respectiv. Pe urm`, am fostmutat la Sectorul Militar num`rul 1 dinBucure[ti, am lichidat cu succes [antierul dela Caracal. La Bacù se construia o uzin` derepara]ii de avioane (AEROSTAR-ul deast`zi), [eful de [antier, care era un arhitect,

brambura pe acolo, era un [antier foarte mare,de importan] na]ional . Eu am f`cut ordine [iam fost numit [ef de [antier [i repara]ie. Amîndeplinit planul, dep`[indu-l. Ministrul adjunctpentru construc]ii, generalul Ion Eremia, a scrisîn foaia mea personal : „Democrat popular, seva promova în func]ie”. Era anul 1954. În 1955,au avut loc noi reduceri de personal. Probabilam fost cap de list`, trecut în rezerv`, cu toatàpostila ministrului c` sunt „democratpopular”. Foaia mea de atunci era f`r`semn`tur . Au fost multe contradic]ii...Pe urm am aflat c Guvernul a dat o lege c`to]i ofi]erii din armat care au luptat în Est(noi am fost decora]i [i cu Ordinul MihaiViteazul) – deci [i eu, ca orice cadru, amîndeplinit ordinele primite, am f`cut [i {coal`Militar` plus alte cursuri în Germania nazist` –sunt declara]i du[mani ai poporului.

{i v-au dat afar`...Da, am trecut în rezerv`, am venitacas`. O alt` contradic]ie, toat`perioada cât am stat la Bacù, am

satisf`cut toate cererile care au fost f`cutede secretarul de partid din Bacù. Când amtrecut în rezerv`, am mers la el [i mi-a spusc` pentru mine nu are un loc de munc`.Mi-au spus mul]i, în vremurile aceleatulburi, c` sunt oportunist, fiu de ofi]er.Aceste afirma]ii au ap`sat foarte mult,deoarece oricine venea [i întreba primeaaceast` descriere.

Dup` trei zile, am fost chemat depre[edintele Consiliului Popular Foc[ani, c`vrea s` stea de vorb` cu mine. Mi-a spus c` astudiat documentele [i c` au nevoie de mine,doar c` nu au post. M-au încadrat, provizoriu,într-un post oarecare, îns` f`ceam ceea ceaveau ei nevoie. Mi-a fost creat postul deregiunea Gala]i, pentru mine special, [i amdevenit [eful serviciului de arhitectur` dinFoc[ani. Le-am proiectat toate lucr`rile pecare le-am avut cu autoimpunere, [coli,centre culturale, canaliz`ri [i m-am ocupat detot jude]ul Vrancea.

Cu s`n`tatea cum sta]i, acum, laaproape 100 de ani?Destul de rù. Am f`cut un atac cerebral,am diferite afec]iuni, auzul [i v`zul îmi

sunt diminuate, dar încerc s` le duc pe toatecu demnitate! M` bucur c` a]i trecut pe lamine, povestea mea poate fi un exemplu bunpentru tinerii militari de ast`zi [i e bine sàpar` în „Observatorul militar” ce am f`cutnoi pentru ]ar`... Am un nepot, colonel,Alexandru Mihalcea, lucreaz` la BibliotecaMilitar` Na]ional`, deci trebuie s` fie colegcu dumneavoastr`... S` îl saluta]i din parteaunchiului de la Brìla!

suferise un accident, astfel am fost mutat deurgen]` comandant de batalion de construc]iela Bacù. Asta se întâmpla în 1953. Acolo amg`sit un dezastru complet, utilaje din importaruncate în toate p`r]ile, dezordine, parteaeconomic` era cu [ase luni în urm`. Umblau

adev`rat c` l-am preg`tit pân` la ora 2diminea]a. În acel moment, generalul care mi-a spus c sunt criminal a r`spuns: „Da, am statdoar lâng el!” S-a l sat cu felicit`ri, iar când amajuns la Bucure[ti, toat academia r`suflafericit c am ridicat prestigiul armatei române.

Apoi, comuni[tii, ru[ii, m-au trimis la o altàplica]ie, undeva cam în zona Costine[tiului.Acolo m-am întâlnit cu aceea[i comisie, cuaceia[i oameni, erau foarte sup`ra]i, deoarecefuseser la o divizie [i nu g`siser preg`tirilef`cute. Mi-au zis c trebuie s trec la execu]ie,dar nu puteam s fac asta f`r ordinulromânilor, a[a c am sunat la unitate unde eraun colonel. Toate unit`]ile au luat acestedate. O divizie a verificat s` vad` dac` suntcorecte calculele mele. Pe linia de lupt`,diminea]a, am fost întrebat ce am f`cut [i,drept r`spuns, i-am invitat la un observatorde artilerie de corp de armat`. Le-am ar`tato plan[et` cu toat` preg`tirea. Nu mi-au zisdecât atât: „Am s` te v`d pe tine ce ai s` facicând divizia blindat` de la Costine[ti o sàtace.” M-am dus la reprezentantul politic alregimentului [i l-am rugat frumos s`-i spun`comandantului s` mearg` în punctulstabilit, c` o s`-i trimit eu tunurile antitanc.Le-am luat din toat` Dobrogea [i le-amtrimis. Asta se întâmpla în ajun. Când a avutloc atacul, am putut r`spunde, iar aplica]ia

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

AURELIA [email protected]

18 Observatorul militar Nr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

CERCUL MILITAR NA}IONAL

FLORIILE

PLUTONIER ALINA CRI{AN

Locotenent-colonelSTEREA COSTESCU,

Din carnetul unui c`pitan.Însemn`ri [i amintiri din

R`sboiul pentruîntregirea neamului

(1 august 1916 –1 aprilie 1917),

Foc[ani, 1927, p. 216 -217

CULTURALInterferen]e culturaleMiercuri, 9 aprilie a.c.,

ora 18.00, Sala de Spectacole:Concert Pascal, sus]inut de

Muzica Regimentului 30 Gard`Mihai Viteazul, AnsamblulArtistic al Armatei [i invita]ii lor.

Intrarea, pe baz` de invita]ie.Joi, 10 aprilie, ora 17.15, Sala de Cinema:Expunerea cu tema Trecerea spre moarte prin

Înviere din cadrul programului cultural Gânduriduhovnice[ti, sus]inut` de preotul NiculaeConstantin. Expunerea este interactiv`, participan]iipot intra în dialog cu conferen]iarul pe temereligioase [i spirituale.

Intrarea este liber`.

EXPOZI}IIGaleria Ar-

telor. Expozi]iade art` decora-tiv` a artisteiAngela Buciu,deschis` în peri-oada 31 martie –17 aprilie.

Sala Foaier.Expozi]ia de pic-tur` a artistuluiplastic Dumitru

Nicolae-Chilia, deschis` în perioada 31 martie –13 aprilie.

Sala Rond`. Expozi]ia de pictur` a artisteiViorica Botezatu, deschis` în perioada 31 mar-tie – 13 aprilie.

Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele11.00-19.00.

S`pt`mâna {coala altfelÎn perioada 7-11 aprilie, Cercul Militar Na]ional

particip` la programul non-formal {coala altfel: S`[tii mai multe, s` fii mai bun!, prin urm`toareleactivit`]i: proiec]ii de film, realizate împreun` cuAsocia]ia Cultural` Macondo, oferite liceenilor din[apte licee [i colegii din capital`, [i vizitareaPalatului Cercului Militar Na]ional de elevi de la[ase [coli generale din Bucure[ti.

Informa]ii privind evenimentele culturale latelefon: 021.313.86.80 int.136, 156. Dumitru Nicolae-Chilia

Dumitru Nicolae-Chilia

Prin substantivul propriu „Florii”, cu în]elesul„Duminica intr`rii Domnului Hristos înIerusalim”, s-a p`strat ca derivat, numai în

limba român` dintre toate limbile romanice, denumirea latin`„Floralia”. Este vorba de jocurile festive pe care romanii i lededicau anual, între 27 aprilie [i 3 mai, zei]ei florilor deprim`var` Flora (Al. Rosetti, „Istoria limbii române de laorigini pân` la începutul secolului al XVII-lea”, edi]iedefinitiv`, Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`, 1986,p.174; G. Gu]u, „Dic]ionar latin-român”, Editura{tiin]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti, 1983, p. 486). ÎnCartea a V-a a „S`rb`torilor”, Ovidiu a consemnat acestmoment: „Mater, ades, florum, ludis celebranda iocosis[…] Incipis Aprili, transis in tempora Maii”/„Mam` aflorilor, apropie-te s` te putem cinsti cu jocuri de bucurie[…] începi în aprilie [i durezi pân`-n mai” (P. OvidiNasonis Fastorvm Liber Qvintvs, thelatinlibrary.com).De la „Floralia”, trecând, dup` cum se presupune, prinfaza „florilia” („Corpus glosariorum latinorum”, Leipzig,

vol. V, p. 201, apud Rosetti), s-a ajuns la „Florii”, numecare are doar form` de plural [i se refer` la s`rb`toareacre[tin` din Duminica dinaintea Pa[tilor („Dic]ionarulexplicativ al limbii române”, Editura Univers Enciclo-pedic, 1998), când se împart flori în biseric` (Laz`r

{ìneanu, „Dic]ionar universal al limbii române”, edi]iaa VI-a, Editura „Scrisul Românesc S.A.”, fost „Samitca”,Craiova, 1929), în amintirea intr`rii lui Hristos înIerusalim „[…] la care se obi[nuie[te a se ]ine în mân`ramuri de salcie (August Scriban, „Dic]ionaru[l] limbiiromâne[ti”, Institutul de Arte Grafice «Presa Bun`»,1939). „Floriile” sunt a[adar denumirea popular` as`rb`torii la care se poart` „stâlp`rile de salcie sau deflori pe care Biserica le sfin]e[te” ca semne ale „biruin]ei

asupra patimilor” [i ale „virtu]ilor dobândite în vremeapostului” (Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,„Foame [i sete dup` Dumnezeu – în]elesul [i folosulpostului”, Editura „Basilica” a Patriarhiei Române,Bucure[ti, 2008, p. 172), „în Duminica în care MarelePost al Pa[tilor încheiat dup` [ase s`pt`mâni devinea[teptare a lui Hristos [i participare la Sfintele Sale Patimi”(ibid., p. 189-190).

Chipului în care cuvântul latin referitor la jocuripublice se p`streaz` în limba român` îi corespundesolemnitatea lùntric`, a[a cum o înf`]i[eaz` VasileVoiculescu în poezia sa de „Florii”: „Era o vreme dulce cuaburi pe z`voaie/[i dang`te de clopot în turlele de fier[…]//O pa[nic` triste]e punea f`r` de [tire/În orice co[de piepturi un suflet ne-nc`put […] Pe Domnul prim`veriiîl a[tepta p`mântul,/Iisus venea cu iarba. {i s`lciile-n vad/Din bumbi de muguri proaspe]i î[i descheiau vestmântul/{i-n cale ploconite i-l a[terneau plocad.”

C~ILEFERICIRII

– WILLIAM BLAKE –

Bertrand Russell, laureat al Premiului Nobel pentru literatur în 1950, ofer , princartea sugestiv intitulat În cùtarea fericirii, o nou perspectiv asupra vie]ii.Ca stil de lectur , volumul se situeaz undeva între lucrarea motiva]ional [i eseul

filosofic. Abordeaz fiecare aspect al vie]ii – social, cultural [i religios – aducând în lumin detaliilecare scap din vedere în goana dup absoluturi, perfec]iune [i idealuri universale.

Cartea este structurat` în dou` p`r]i. În prima jum`tate autorul prezint` cauzelenefericirii – plictisul, oboseala, invidia, frica; iar cea de-a doua jum`tate este dedicat`cauzelor fericirii – munca, afec]iunea, familia, interesele impersonale, pofta de via] . Fiecarecapitol vorbe[te simplu [i deschis despre lucruri [i situa]ii care nu sunt str ine nim`nui, darpe care, în timp, am ajuns s nu le mai vedem, s nu le mai b`g`m în seam sau s nu le maiacord`m importan]a pe care o merit . De la lucrurile simple, ca satisfac]ia ob]inut prinmunca brut (fizic`) sau nevoia de singur`tate, de timp alocat ]ie, [i pân la modul de aprivi realiz`rile personale [i chiar propria persoan , a[a cum autorul explic în Prefa] : totce am urm`rit a fost s` adun un num`r de remarci inspirate din ceea ce reprezint` bunul-sim]moral. Re]etele pe care le ofer cititorului [i-au aflat confirmarea în propria experien]` [iobserva]ie [i ori de câte ori am ac]ionat în conformitate cu ele fericirea mea a avut de câ[tigat.

BERTRAND RUSSELL,În cùtarea fericirii,

Editura Humanitas, 2013

Tema fericirii este tot mai des dezb`tut în ultimul timp, iar asta pentru c nefericireaa devenit o boal general . Cauze pentru a fi neferici]i g`sim tot timpul [i pe asta ne ax`mnoi, pe aspecte care trebuie îmbun`t`]ite în via]a noastr . Realiz`rile trec în plan secund.Vrem lucruri pe care nu le putem ob]ine [i dorim s îndep`rt`m inevitabilul. De obicei,asta este principala cauz a nefericirii. Iar problema fericirii apare, în general, atunci cândai tot ce-]i trebuie, dar tot te sim]i nefericit. Sincer sa fiu, singurii oameni pe care i-am auzits se declare ferici]i sunt credincio[ii. Ei reu[esc s ob]in un echilibru existen]ial, o reac]iepozitiv fa] de tot ceea ce tr iesc. Doar ace[tia nu alearg dup atingerea tiparului idealde via]`, împ`mântenit de media. {i aceast` fericire a oamenilor credincio[i nu vineneap`rat din mul]umirea cu ceea ce au, ci din acceptarea ideii c lipsurile le vor fi r`spl titeîn via]a de dup`… Sunt ferici]i acum, pentru c [tiu c vor fi cu adev`rat ferici]i dup .

Cu toate c autorul a plecat dintre noi în 1970, cartea este de actualitate, pentru c`problemele abordate sunt universal valabile. Bertrand Russell recomand momentele derespiro, pauzele, în care s` te bucuri de o reu[it`, înainte de a-]i stabili noi obiective.Recomand deconectarea de la introspec]ie [i con[tientizarea lumii din jur, precum [icùtarea fericirii în afara ta, prin interac]iunea cu natura [i cu oamenii: am început s` fiufericit când am început s am interese impersonale [i am început s am diminuat preocupareade mine. Scriitorul englez propune s` r`mânem orienta]i c`tre semenii no[tri, muncaf`cut cu pl cere, familie, în detrimentul competi]iei, arogan]ei, autocomp`timirii, oboseliicauzate de focalizare exclusiv pe carier [i altele. Ne înva] s nu alerg`m obsesiv dup unconcept despre care nu avem nici m`car o defini]ie clar – fericirea –, ci s încerc`m, înschimb, o privire de ansamblu, deta[at , iar r`spunsurile vor ap`rea ca ni[te solu]ii deparcurs care vor conduce la fericire. Cu alte cuvinte, atunci când vom înceta s cùt`mfericirea, putem descoperi c suntem ferici]i. Exemplele din fiecare capitol sunt atât dediverse, încât nu ai cum s nu te reg`se[ti. Iar la sfâr[itul c`r]ii, r`mâi cu o p`rere mai bun`despre tine [i cu un mod mai s`n`tos de a privi [i aborda via]a. Este genul de text care tereînva] s zâmbe[ti [i î]i încarc bateriile pentru provoc`rile ce vor urma.

DEZERTAREACOLONELULUI STURDZA[15 martie 1917]O discu]ie privitoare la trecerea la inamic a

colonelului Sturdza.Sus]in c probabil a [tiut ce se uneltea de ru[i [i a

lucrat a[a, convins fiind c astfel î[i serve[te ]ara.Aceasta nu u[ureaz îns întru nimic situa]ia sa, c`ciatunci când ai o comand , execu]i ceea ce ]i se ordon`[i nu î]i este permis a pactiza cu inamicul, indiferentde convingerile intime pe care le ai.

Nu [tiu dac s calific fapta sa ca o tr`dare sau,mai nimerit, ca o absen]` mintal`? Faptele saleanterioare te pun într-un mare impas. Acest om, carea dat o nou` direc]ie în metodele de instruc]ie [ieduca]ie ale o[tirii, care are la activul sù atâteapromo]ii de ofi]eri bine preg ti]i, care se poart atât defrumos în luptele de la Or[ova, încât e decorat, deodatia drumul du[manului, f r a mai ]ine seam c înurma sa las : ]ar , familie, onoare ca om [i militar.

Oare el nu judec , atunci când se las a primistigmatul infamiei, c se face vinovat prin fapta sa, prinpurtarea sa, nu numai de tr`dare, dar mai mult înc`de embauchage, care e mai presus de tr`dare? Aîndemna prin momeli pe al]ii s dezerteze de la datorie,e atât de grozav, încât dac termenul exist în altelimbi str ine, în limba noastr nici nu exist ; dic]ionarulnostru nu cunoa[te un atare termen.

Totdeauna în fa]a elevilor s i a sus]inut c : „Cinese scuz , se acuz !"

Va p`stra el [i de data aceasta t`cerea sau vacùta a se dezvinov ]i, dac nu fa] de al]ii, cel pu]infa] de promo]iile de ofi]eri pe care i-a format? Dac econ[tient de vina sa, se va întoarce, spre a fi judecat [ia-[i primi pedeapsa?...


Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R)MARICEL D. POPA

DREPTUL LA ZÂMBET

DESEN REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

„

„

„

PE LOC, REPAUS!

Una dintre cele mai mari victorii ale civiliza]iei umane va fi atunci când ea vaabroga... legea junglei. • Trìm vremuri interesante, când se pare c` [i fericirile potpot fi planificate. Dar nu trebuie s` uit`m c` cel mai bun timp pentru a fi fericit esteacum. • S` ave]i încredere în toate lucrurile care merg înc` bine. {i lua]i-v` m`surilenecesare, pentru c` starea asta nu dureaz` la infinit... • Cele mai multe discu]ii încontradictoriu au loc între doi interlocutori care doresc, în acela[i timp, s` fac`dovada faptului c` sunt de[tep]i. • Când ai de-a face cu o provocare, nu lua în calculnorocul. Mizeaz` mai mult pe ceea ce ai la îndemân`, pe ceea ce ai mereu cu tine:curaj, putere, virtute... • În caz de nereu[it`, da]i vina pe circumstan]e, dac` asta v`face s` v` sim]i]i mai bine. Dar s` nu uita]i c` nu to]i oamenii cred în circumstan]e.{i, mai mult, pragmaticii [i în]elep]ii, dac` nu le întâlnesc, le creeaz`. • Pia]a c`r]iieste în transformare, se revigoreaz`. Au început s` apar` iar`[i admiratorii. Dac`lucrurile merg tot a[a, în curând o s` înceap` s` apar` [i cump`r`torii, [i cititorii...• Cu cât mai înalt este muntele pe care-l urci, cu atât mai interesant` [i mai pl`cutèste ascensiunea, cu atât mai mare [i mai frumoas este perspectiva care se deschidedin vârful sù. Dar [i c`derea de acolo este pe m`sur`... • Ordinea [i disciplina înlucrurile mari, importante, în cele care conteaz` foarte mult înseamn`, înainte deorice, ordinea [i disciplina lucrurilor mici, a celor aparent nesemnificative, a detaliilor.• Civiliza]ia noastr` pare c` este urm`rit` de un blestem, care ne aduce foarteaproape de apocalips: oricât de evoluat`, de performant` va fi inteligen]a artificial`,ea nu va reu[i s` fie niciodat` o contrapondere a prostiei umane. • Cel mai marepas pe care îl face un om pe drumul cunoa[terii este acela prin care î[i evalueaz`corect propria ne[tiin]`. • S` lu`m exemplul unui fluviu: indiferent cât de lung îieste cursul [i cât de multe [i ciudate ar fi meandrele sale, pân` la urm` tot ajunges` îmbr`]i[eze marea. • Feri]i-v` de tenta]ia alunec`rii în [abloane, doar pentrufaptul c`, procedând asftel, e mai trendy. Nimeni nu poate s`-[i pun` în eviden]`, s`-[i dovedeasc` valoarea, imitând mereu pe câte cineva. • La om, rolul aripilor estejucat de visuri, de speran]e. Adic` ele sunt cele care înal]`. • Oamenii consum`mult prea mult timp cu...mâncatul. Altfel spus, s-ar putea face o mare economietemporal`, în domeniul `sta, dac` oamenii ar folosi timpul numai pentru... a sehr`ni. • Dac` vrei s` lup]i împotriva unui ]ân]ar sau a unei mu[te, ar fi bine s` nu tefolose[ti, totu[i, de artileria grea... • Sta]i departe de lingu[itori. Vorbele lor v` potîmb`ta mult mai mult [i mai u[or decât t`ria oric`rei bùturi... • Aser]iunea potrivitc`reia omul înva]` din gre[eli nu este corect` în totalitate. La cât de multe prostii [igre[eli a f`cut de-a lungul vremurilor, omul ar fi trebuit s` fie un model planetar decunoa[tere [i în]elepciune. • E adev`rat c` a[chia nu sare departe de pom. Cum totadev`rat este [i faptul c`, uneori, unele a[chii sunt aduse inten]ionat lâng` pomiicare s` le asigure, s` le garanteze apropierea sau apartenen]a, confirmându-le,astfel, nivelul de înnobilare dorit... • Ce vremuri trìm! Avem prea multe biserici [iprea pu]ini credincio[i... • În]elepciunea este caracterizat` de dileme; prostia – desiguran]`, de certitudine... • Atât de mult s-a perfec]ionat furtul startului, încât ajungunii la destina]ie, chiar înainte de a se da startul care s`-i conduc` acolo... • Cine nupoate s` fie altfel decât un om rù va g`si, întotdeauna, motive ca s` se comporteastfel. • Sunt unele persoane c`rora le este team` s`-[i fac` îndatoririle, sarcinilea[a cum trebuie, de team` c` vor r`mâne cu ele pe cap... • Atunci când, politicianfiind, începi s` te bucuri de o anumit` notorietate, s` fii atent s` nu crezi tot ce spui.• Un om nu este bun, dac` este bun numai pentru sine. • Ecua]ia personalit`]ii esteuna foarte simpl`: nu po]i s` fii cineva, dac` nu e[ti tu însu]i. • Pupatul este un gestfie erotic, fie politic, în func]ie de partea anatomic` unde se aplic`. • O minte închis`[i un suflet închis formeaz`, împreun`, cea mai stranie [i mai grea de suportatînchisoare din lume. Fiecare persoan` aflat` într-o asftel de situa]ie trebuie s` [tiec` poart` cu sine [i cheia evad`rii din acest spa]iu sinistru: curajul, o putere bazat`pe adev`r, pe cunoa[tere [i moralitate. F`r` curaj nu exist` sc`pare. Umorulnegru a fost creat tot de Dumnezeu: problema sfâr[itului civiliza]iei a fost l`sat`pe mâna omului... • S` nu devii ridicol! Este uimitor cât de multe prostii se potspune din dorin]a de a ob]ine un zâmbet, de a-i face pe cei din jur s` cread` c` aiumor...

Pupatul este un gest fieerotic, fie politic, în func]iede partea anatomic` unde seaplic`.

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

[email protected]

La primele ore ale dimine]ii,patrula este gata de

plecare. De fiecare dat` dupàcela[i ritual. Trecuse peautostrada A1, ce leag`Kandaharul de Kabul, de zeci deori încât ajunsese s`-i fie într-unfel familiar`, precum drumul sprecas`, seara, când se întorcea de laserviciu. Mai ales acum, la cea de-a[asea misiune în Afganistan. Sesim]ea în ziua aceea parc` maimult în aerul uscat, fierbinte,mirosul sângelui înghi]it denisipul de[ertului afgan, careparc` nu se mai satur`. Sau poatec` era doar o iluzie.

Un gând, înainte de plecare,ca întodeauna, la cei dragi. Apoi,la Dumnezeu. Nu neap`rat înordinea aceasta. Nu [tia, cum nu[tim niciunul dintre noi, ce aveas` urmeze. Nici nu-i trecea prinminte s` se gândeasc` la moarteacare îl pândea, de[i erau în hor`înc` de la accidentul dinpoligonul Cincu, de acum patruani, când trei camarazi de-ai sìaveau s`-[i piard` via]a într-unaccident, în urma unei explozii.Atunci a sim]it totul ca [i cum arfi fost unul dintre ei. S-a ales doarcu ni[te r`ni, e drept, destul degrave. I-a zâmbit mor]ii, a sfidat-o[i a mers mai departe. Misiuneadin Afganistan se apropia de

C~PITAN CONSTANTIN [email protected]

UN EROUjum`tate, iar rezultatele erauacum mai vizibile ca oricând.Spitale construite, canale deiriga]ii, proiecte educa]ionale,securitate [i libertate de mi[carepe autostrada A1, cea care, dacàr putea povesti, scenariul ar fiunul al terorii. Sentimentul c`face un lucru bun îl chema [iacum, pentru a [asea oar`, înAfganistan. Avea îns` s` fieultima.

Claudiu Constantin Vulpoiu ac`zut într-o lupt` cu un inamicperfid. Un atac sinuciga[ cu unautovehicul capcan` l-a smulsdintre camarazi, definitiv, la 30martie. Într-o diminea]`, pentrucei mai mul]i frumoas`, el a c`zutpe câmpul de lupt`. Avea 35 deani. L-au plâns colegii, i-au datonorul, l-au privegheat, iar laceremonia de repatriere dinteatrul de opera]ii au fostprezen]i înal]i reprezentan]i aiNATO.

Iar acas`, la Craiova, l-aua[teptat la aeroport, pentru ultimaoar`, cei dragi, camarazii,personalit`]i de prim rang dinMinisterul Ap`r`rii Na]ionale [idin via]a civil`. L-au plâns [i ceicare nu-l cunoscuser`. Au v`rsat

o lacrim` pentru el, pentru to]ieroii, pentru to]i cei dragi.

Prive[ti un sicriu învelit îndrapel [i-]i dai seama înc` o dat`de inutilitatea oric`rui gest, c` nuare rost s` sco]i microfonul dingeant` s` întrebi, c` nu ai ce s`întrebi, c` prive[ti, cu ochii goi, oscen` de tablou, parc` imaginat`.O so]ie cu capul pe sicriul învelitîn drapelul României, o mam`încremenit` la c`p`tâiul bravului

soldat [i un mar[ funebru pefundal. Colegii î[i salut`camaradul, privirile suntîntunecate, mu[chii fe]ei tremur`.{i nu este o secven]` dintr-unfilm. Au fost [i ei acolo. Unii [i-auprivit moartea în fa]` [i au ob]inuto amânare. Al]ii doar au sim]it-odându-le târcoale.

În urm` r`mân îns` amintireacelui drag [i o feti]` de aproapedoi ani care nu a apucat înc` s`se bucure la o joac` zdrav`n` cutat`l ei prin parc. {i poate c` a[a-ide când lumea. B`rba]ii merg lar`zboi, cad la datorie, se jertfescpentru o lume mai bun`. De celumea nu este îns` cu adev`ratmai bun`, doar Cel care l-achemat acum la raport în Ceruriar putea s` ne spun`...

Adev`ratul sacrificiu al uneiAdev`ratul sacrificiu al uneiAdev`ratul sacrificiu al uneiAdev`ratul sacrificiu al uneiAdev`ratul sacrificiu al uneialian]e: durerea ce macin` ni[tealian]e: durerea ce macin` ni[tealian]e: durerea ce macin` ni[tealian]e: durerea ce macin` ni[tealian]e: durerea ce macin` ni[tefamilii, din care cineva a juratfamilii, din care cineva a juratfamilii, din care cineva a juratfamilii, din care cineva a juratfamilii, din care cineva a jurats`-[i apere ]ara chiar [i cu pre]uls`-[i apere ]ara chiar [i cu pre]uls`-[i apere ]ara chiar [i cu pre]uls`-[i apere ]ara chiar [i cu pre]uls`-[i apere ]ara chiar [i cu pre]ulvie]ii.vie]ii.vie]ii.vie]ii.vie]ii.

Deodat`, Debora începe, cu mi[c`ri foartelente, s`-[i smulg` p`rul din cap cu degete

[ovìelnice. Î[i trage una dup` alta cozile peste fa]apalid` [i nemi[cat` ca de ghips turnat. Apoi î[i smulge[uvi]` dup` [uvi]`, aproape în acela[i ritm în careafar` cad fulgii de z`pad`. Apar dou`, trei insule albeprintre pletele de p`r, câteva pete de m`rimea uneimonede din pielea goal` a capului [i stropi minusculide sânge ro[u. Nimeni nu se mi[c`. Ceasul ticìe,z`pada cade, iar Debora î[i smulge p`rul cu mi[c`riline.”

În romanul „Iov”, scris de Joseph Roth, a[areac]ioneaz` o mam` când afl` c` unul dintre bìe]iisì a murit pe front.

Sunt multe feluri în care mamele primesc ve[ti degenul acesta [i, din p`cate, via]a, în sensul de realitate,bate atât filmul, cât [i cartea. Îns` scriitorii sunt printrepu]inii capabili s` descrie a[a ceva, pentru c` fireaartistic` le permite s` se dedubleze [i s` trìasc` înlocul personajelor, dup` care s` se întoarc` la masade scris [i s` descrie ce au v`zut. Desigur, de cele maimulte ori, procesul este concomitent, adic` scrisul [ifilmul imagina]iei curg în aceea[i albie, de unde [ivaloarea extraordinar` a unor astfel de oameni.

Dup` ce ne-o arat` pe Debora smulgându-[i p`rul,Joseph Roth poveste[te moartea mamei, victimàdiacent` a frontului. Scriitorul o sacrific` pentru a-[i

CELOR CARE TACduce mai departe ac]iunea, pentru a ne ar`ta ce seîntâmpl` în continuare cu tat`l [i fra]ii militarului.Interesant cum romanul nu se blocheaz` dup` dou`victime, la fel cum via]a armatei continu` dincolo deie[irile bru[te din scen` ale unora dintre actorii ei.

Pe site-ul mapn.ro, ca s` ajungi de la un cap`t laaltul al listei de eroi, prezenta]i fiecare cu fotografie,grad, nume, prenume [i data când au c`zut la datorie,trebuie s` dai 26 de click-uri. Derularea, de lasublocotenentul (pm) Claudiu-Constantin {tefanVulpoiu la sublocotenentul (pm) Remus Brânzan,transpune o galerie de priviri, de zâmbete, de fe]e

muncite, în spatele c`reia st` un pluton de mamecare, la un moment dat, nu l-au mai în]eles peDumnezeu.

Acesta este adev`ratul sacrificiu al unei alian]e:durerea ce macin` ni[te familii, din care cineva ajurat s`-[i apere ]ara chiar [i cu pre]ul vie]ii. Acolo, înfa]a televizoarelor, în mijlocul camerelor în care cândvase jucau viitorii eroi, unele mame afl` c` Dumnezeule-a dat rolul Deborei. „Ceasul ticìe”, noi d`m tot maimulte click-uri de la un cap`t la altul al listei [i via]amerge mai departe. Când bat clopotele bisericilor, seaud click-urile listei cu eroi. {i mamele care tac.

Colegii î[i salut` camaradul, privirile suntîntunecate, mu[chii fe]ei tremur`. {i nueste o secven]` dintr-un film. Au fost [i eiacolo. Unii [i-au privit moartea în fa]` [i auob]inut o amânare. Al]ii doar au sim]it-odându-le târcoale.

„

20 Observatorul militar Nr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

DECESE

PROMO}II

ANIVERS~RI

P entru anul [colar 2014-2015, înscrierile copiilor în gr`dini]ele [i în cre[a din cadrul Complexului pre[colar al Ministerului Ap`r`rii

Na]ionale se fac în perioada 1-25.04.2014, la sediul celor dou` gr`dini]e.Condi]iile de înscriere se afl` afi[ate la sediile gr`dini]elor: – Gr`dini]a

[i cre[a Cob`lcescu – strada General Constantin Cristescu nr. 5, sector 1,tel. 021 313 11 74, STAR 1004/447, persoan` de contact Nicoleta Pavel; –Gr`dini]a Plevnei – Calea Plevnei nr. 137 B, sector 6, tel. 021 319 60 09.

Rela]ii suplimentare la telefon: 021 313 11 74, STAR 1004/447 [i 021319 60 09, orele 08.00-16.00.

COMEMOR~RI

Promo]ia 1984 a Liceului MilitarMihai Viteazul Alba Iulia aniver-seaz , la sediul institu]iei, în datade 14 iunie, 30 de ani de la ab-solvire. Detalii g`si]i pe site-ulcolegiului: www.colmil-mv.ro,rubrica Întâlniri promo]ii.

Absolven]ii {colii Militare de Ofi]eriActivi de Transmisiuni, promo]ia1959, organizeaz , în perioada 15-17.08.2014, la sediul [colii din Sibiu,întâlnirea festiv` prilejuit` deîmplinirea a 55 de ani de la absolvire.Persoane de contact: Mihai Radu,tel. 0745.765.895, [email protected]; Grigore Chirù, tel.0744.436.300, Vasile Dra[oveanu,tel. 0743.292.970.

Promo]ia 1974 Erou c pitan ing.Vidrean Ion a Facult ]ii de meca-nic`, specialitatea subingineriartilerie, din Academia Militar`Tehnic , serbeaz 40 de ani de laabsolvire. Întrucât anterior nu s-a maiorganizat nici o revedere apromo]iei, to]i membrii grupei suntruga]i s ia leg tura cu locotenent-colonelul (r) ing. Adrian Brahneatel. 0729 042 736 sau e-mail:[email protected], pentru ase stabili detaliile revederii promo]iei.

Absolven]ii {colii MilitareSuperioare de Ofi]eri Activi NicolaeB lcescu, sec]ia artilerie [i rachete,promo]ia decembrie 1969, organi-zeaz`, în perioada 28-31 august,

revedea la Academia For]elorTerestre Sibiu, în perioada 22-24august. Programul anivers`rii [idetaliile referitoare la aceastàctivitate se pot ob]ine de la direc-]ionalii men]iona]i: La Compania 5:Pl. 1 Chiril` Constantin, tel. 0723685 202, [email protected]; Pl. 2 Fasola Spiridon,tel. 0729 995 980, [email protected]; Pl. 3 St`ncule]Cristian, tel. 0722837691, [email protected]; Pl. 4 Posto-lache Sava, tel. 0726 110 667,[email protected]; Pl. 5Batca Ilie, tel. 0721 219 098, [email protected]; La Compania 8:Pl. 1 Ioan Ciupei, tel. 0744 358179, [email protected]; Pl.2 Dolea Dumitru, tel. 0721 210 179;Pl. 3 Lauren]iu Domni[oru, tel.0744 358 032, [email protected]; Pl. 4 Bran Constan-tin, tel. 0722 121 731, bran_constantin@ymail. com; Pl. 5 OlaruMihai, tel. 0746 674 232, nasumisu@yahoo. com; La Compania9: Pl. VM Grigorescu Ioachim,tel. 0749.983.559, [email protected]; Pl. Cc. UrecheatuConstantin, tel. 0744 344 081,[email protected].

Promo]ia 1984 a {colii Militarede Ofi]eri Activi de TransmisiuniSibiu organizeaz` întâlnirea oca-zionat` de împlinirea a 30 de anide la absolvire, în zilele de 30 [i31 mai. Strigarea catalogului se vaface în ziua de 30 mai, ora 10.00, laCentrul de Instruire pentru Comu-nica]ii [i Informatic Decebal Sibiu.Cei care doresc s` participe vordepune suma de 100 lei pentruluarea în eviden]`, \n contul:Ordean Tiberiu, CODIBAN:RO41BRDE330SV75229753300 .Persoane de contact: colonel IlieMihai, tel. 0742 041 030, 2103/102; colonel Nicolae Hane[, tel.0745 515 058, 2103/105; locote-nent-colonel Tiberiu Ordean, tel.0733 737 827.

Promo]ia 1984 a Liceului Militar{tefan cel Mare organizeaz`întâlnirea de 30 de ani de laabsolvirea liceului, în perioada 27-28.06.2014. Activitatea festiv` seva desf`[ura la data de 28.06.2014,începând cu orele 10.00, în incintaLiceului Militar {tefan cel Mare.Cazarea [i masa este asigurat` lahotelul [andru din CâmpulungMoldovenesc. Costul estimativ al

activit`]ii este de 700 lei de familie.Colegii care doresc s` participesunt ruga]i s` depun` minim 350lei, pân` pe data de 15 mai, încontul RO84RZBR0000060016599946 deschis la Raiffeisen Bank,Sucursala Suceava, pe numetitular Moraru Ion. Diferen]a seva depune pân` la data de 5 iunieîn acela[i cont. Detalii despreactivitate se pot ob]ine de la: IoanLahman, tel. STAR 6148/100,0745 132 788; Cristian Vasiliu,tel. STAR 6141/203, 0744 203653; Ion Moraru, tel. 0745 521630; Gheorghe Soare – tel. STAR4308/105, 0749 413 500;Gheorghe Iordache, tel. 0745 322934; Cornel Maftei, tel. 0744 539033; Paul Alexandru, tel. 0741 918156; Cre]u Nicu, tel. 0722 567 835.

Absolven]ii {colii Militare de Ofi]eriActivi de Transmisiuni, promo]ia1959, organizeaz` în perioada 15-17.08.2014, la sediul [colii din Sibiu,întâlnirea festiv` prilejuit` deîmplinirea a 55 de ani de la absolvire.Persoane de contact: Mihai Radu,tel. 0745 765 895, mihai.radu@gmail. com; Grigore Chir u, tel. 0744436 300, Vasile Dra[oveanu, tel.0743 292 970.

Promo]ia 1984 a {colii Militarede Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescu,specialitatea Financiari, organi-zeaz`, în perioada 12-14 septem-brie 2014, în garnizoana Sibiu,întâlnirea la 30 de ani de la ab-solvire. Persoan` de contactpentru detalii [i confirmareaparticip`rii: colonel (r) DumitruBunea, tel. 0744 358 054.

Promo]ia 1989 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Geniu, Construc]ii[i Cì ferate, arma Geniu, anun]ìnten]ia de organizare a întâlniriiocazionat de împlinirea a 25 de anide la absolvirea institu]iei, la sediulCentrului de Instruire pentru Geniu,E.O.D. [i Ap`rare C.B.R.N. PanaitDonici, Râmnicu Vâlcea, în perioada20-21 septembrie 2014.Pentrurela]ii suplimentare privind organi-zarea [i desf`[urarea activit`]ii v`rug`m s contacta]i lt.col. ConstantinM`g`dan, la tel. 0769.678.942, [ipe col. Ing. Nicolae Manea, la tel.0767.906.639. Doritorii sunt ruga]is` confirme prezen]a prin depu-nerea sumei de 150 lei în contulRO16FNNB000801064529 RO02,deschis la filiala Craiova a CreditEurope Bank.

Colegii, prietenii [i camaraziidin filialele sector 6 a ANCMRR[i ARPIA - Bucure[ti, cu profundregret, anun]` trecerea în nefiin]à comandorului (ret) SORICAPETRE, promo]ia 23 august 1953,ofi]eri-navigan]i, Foc[ani. Pilotde vân`toare, cu înalt` califi-care [i bogat` experien]` practic`,deosebite calit`]i morale [i etice,a fost stimat [i respectat de to]i ceicare l-au cunoscut [i i-au fostaproape. În ultimii ani s-a confrun-tat cu probleme deosebite des`n`tate, care, pân` la urm`, l-auînvins. Ceremonia de înmor-mântare a avut loc sâmb`t`, 5aprilie, la Cimitirul Ghencea 3. Su-fletul lui s-a în`l]at în spa]ii celeste,în cùtarea colegilor, prietenilor,camarazilor de breasl` trecu]i,ceva mai devreme, în eternitate.Dumnezeu s`-i aib` în paz`!Condolean]e sincere familieiîndurerate!

Membrii Filialei ANCMRR, sector6, [i Consiliul director al Asocia]ieiCasei de Ajutor Reciproc al Pensio-narilor Militari din municipiul Bucu-re[ti anun] cu triste]e decesul colo-nelului (r) ing. SALAN MARIN, dupò rapid suferin] , la vârsta de 71 deani. Fiind cadru tehnic militar, [i-adesf [urat în mare parte activitatea îndomeniul realiz`rii unor obiectiveimportante din ]ar ca [ef sec]ie încadrul Direc]iei lucr ri în economiana]ional . A fost un bun familist, ata[atmeseriei de constructor, un managercerebral al domeniului încredin]at,apropiat de subordona]i [i colabora-tori, un fin observator al sufletuluiuman, un iubitor de cultur , poezie [iadmirator al frumuse]ilor patriei. Dup`trecerea în rezerv , a activat într-unsector cu r spundere al CAR-CM pelinia ajutoarelor de deces pentrucadrele militare trecute în eternitate.Pentru filial`, prietenii [i colegiiapropia]i, decesul celui ce r spundeala apelativul nenea Marin reprezinto grea pierdere. Sincere condolean]efamiliei îndurerate! Dumnezeu s -lodihneasc în pace!

Membrii filialei ANCMRR sector 6anun] , cu triste]e, decesul generaluluide brigad (r) TRAIAN IOAN, dup`

So]ia, Angela, Cornelia, fiica,ginerele, Liviu, [i nepo]ii Florin-Daniel [i Iulian anun] cu nem rginitdurere împlinirea, la 1.05.2014,a unui an de la dispari]ia celui carene-a fost so], tat , socru [i bunic,colonelul (r) MARINCA TRAIAN,militar de excep]ie, comandant deunitate des`vâr[it, cu alese calit ]i,modest, corect, respectuos [i apro-piat de subordona]i. Colegii de arm ,to]i cei care l-au cunoscut, apreciat [ipre]uit îi p streaz ne[tears memo-ria. Candela sufletelor noastre vaveghea ve[nic somnul t u! Dum-nezeu sa-l odihneasc în pace!

Filiala ANCMRR Decebal dinMehedin]i ureaz membrilor s icare, în luna aprilie 2014, s rb torescziua de na[tere, mult s n tate, via]lung [i fericire, al turi de familie [icei dragi, dup cum urmeaz : colo-nel (r) Nicolae Tulceanu, locote-nen]i-coloneii (r) Ionel R`chitan,Viorel Neam]u, Constantin Apos-tol, Vasile Screciu, AlexandruTeodorescu, c`pitanul (r) AurelM`nucu [i Maria Bo[tin . La mul]i[i ferici]i ani, stima]i camarazi!

Consiliul director al CerculuiCultural European de Literatur [iArte Plastice, de Numismatic [iHeraldic Colonel Eugen Burgheleadin Bucure[ti ureaz mult s`n tate[i La mul]i ani! doamnei scriitoareAurelia Oncescu, la împlinireafrumoasei vârste de 80 de ani.

În perioada 7-12 aprilie, ClubulSportiv al Armatei Steaua Bucure[ti [iAFI Palace Cotroceni organizeaz` o amplàc]iune de promovare a sportului [ivalorilor sale în rândul tinerilor, intitulat`simbolic S`pt`mâna campionilor.

Ac]iunea se desf`[oar zilnic, de lunipân sâmb`t , între orele 13 [i 15.

Cuprins` în proiectul S`pt`mânaaltfel, va oferi tinerilor [ansa de a întâlnimari campioni ai CSA Steaua Bucure[ti[i ai României [i va consta în demonstra]iila diferite sporturi. Copiii prezen]i vorputea participa la concursuri, vor primipremii din partea organizatorilor [iautografe din partea marilor campioni.Întâlnirile cu marii campioni vor avea locla Studioul Campionilor, care va fi am-plasat în apropierea patinoarului dinincinta Afi Palace Cotroceni.

o îndelungat suferin] . Ofi]er cu oînalt` preg`tire militar` [i despecialitate [i-a desf [urat activitateape o perioad îndelungat în struc-turile Marelui Stat Major, în calitatede [ef al unei importante sec]ii aDOMPI, pân la anii pension rii. Afost apreciat [i stimat datorit`preg tirii sale de specialitate, precum[i a calit ]ilor etice [i morale. În anii1990 a participat la înfiin]area struc-turilor ANCMRR, în care a fost alesmembru în consiliul director [i aîndeplinit func]ia de secretar generalal Biroului permanent. Prin încetareadin via] a generalului de brigad (r)TRAIAN IOAN, filiala sector 6pierde un important membru, pecare-l nu-l vom uita niciodat . Dum-nezeu s -l odihneasc în pace! Sin-cere condolean]e familiei îndurerate!

Cu profund regret, personalulUniversit ]ii Na]ionale de Ap`rareCarol I î[i exprim întreaga compa-siune [i este al`turi de doamnaChristina Toma[evschi în acesteclipe de mare triste]e, pricinuite de trecerea în nefiin] a tat lui s u.Suntem al`turi de familia greuîncercat [i ne exprim`m sincerecondolean]e. Dumnezeu s -l odih-neasc !

Personalul Diviziei 2 InfanterieGetica î[i exprim profundul regretla trecerea în eternitate, mult preadevreme, a celui care a fost plutonie-rul-major FLORESCU DORU-FLORIN, din Sec]ia 168 Mentenan]Echipamente Militare a Bazei 3Logistice Zargidava. În acestemomente grele, transmitem sincerecondolean]e [i întreaga compasiunefamiliei îndoliate.

s`rb`torirea a 45 de ani de laabsolvirea [colii. Activitatea se vadesf [ura la sediul {colii de Aplica]iepentru Unit`]i Sprijin de Lupt`General Eremia Grigorescu, din Sibiu,conform programului trecut îninvita]ie. Suma aferent` întregiiactivit ]i, inclusiv excursia din zonaM`rginimii Sibiului, din data de 30august, este de 300 lei/persoan [iva fi virat în contul RO70INGB0000999904204213 (RON), pe numelecolonel (r) Ioan L`p`dat. Persoanede contact: colonel (r) Ioan L`p`dat,tel. 0722.263.471; 0269.254.894 [icolonel (r) Nicolae Munteanu, tel.0744.314.237.

Promo]ia 1984 a {colii Militarede Ofi]eri Activi de Tancuri [i Autoorganizeaz întâlnirea prilejuit des`rb torirea a 30 de ani de la absol-vire, în zilele de 20 [i 21 septem-brie. Strigarea catalogului se va faceîn ziua de 20 septembrie, ora 11.00,la {coala de Aplica]ie pentru Unit ]ide Lupt Pite[ti. Cei care doresc s`participe vor depune suma de 100lei pân` pe data de 30 mai 2014pentru luarea în eviden]`: D`nu]Neagoe, Banca Transilvania, CodIBAN:RO12BTRL00301201502142XX,sucursala Pite[ti. Diferen]ade 300 lei/familie va fi depus` înacela[i cont, pân la data de 31 iulie2014. Persoane de contact: coloneldr. Adrian B`l`lù, tel. 0742 073103, colonel Niculaie Necula, tel.0721 779 433, colonel ing. CristianPetre, tel. 0744 348 919, locote-nent-colonel D`nu] Neagu, tel. 0745061 665, locotenent-colonel DanielAnca, tel. 0745 061 620 sau comisar[ef (r) Nicolae Bahrim, tel. 0722574 536.

Promo]ia 1989 a Liceului MilitarDimitrie Cantemir din Breaza organi-zeaz , pe 17 mai, Revederea de 25de ani. Vom fi bucuro[i, absolven]i,profesori [i comandan]i, s` dep`-n`m amintiri despre minunateleclipe petrecute în Gr`dina lui Cante-mir. Detalii despre organizareaevenimentului pute]i ob]ine de laRomeo Feraru (tel. 0724 221 837 [ie-mail: romeo_feraru@yahoo. com).

Promo]ia {colii Militare de Ofi]eriActivi Nicolae B lcescu, arma infan-terie, s`rb tore[te 40 ani de la absol-vire [i avansarea la gradul de loco-tenent. Comitetul de ini]iativ`constituit transmite invita]ia de a ne

ISTORIE |N PORTRETE

Lucr`rile expuse au fost realizate pentru muzeu înperioada amintit`, când fusese redeschis pentru publicîntr-o cl`dire de pe bulevardul Magheru. Expozi]ia aduceîn aten]ia celor care o viziteaz`, al`turi de figuri ale unorconduc`tori [i lideri politici binecunoscu]i, din perioadacomunist`, realizate în urma solicit`rilor din acel regim,portrete aproape necunoscute pentru unii, dar care auocupat un loc important în istoria ]`rii noastre.

Expozi]ia de tablouri al c`rei vernisaj a avut loc joi, 3 aprilie,în Sala Ferdinand I a Muzeului Militar Na]ional, aduce în

aten]ia publicului o serie de lucr`ri apar]inând pictoruluiHonoriu Cre]ulescu, a c`rui activitate a fost legat` de istoriamuzeului, mai ales în perioada 1948-1960.

Honoriu Cre]ulescu (1897-1978) a fost la {coala debelle-arte din Bucure[ti, elevul lui Artur Verona de unde[i îndreptarea lui c`tre romantism. În perioada interbelicà lucrat pentru familiile burgheze din p`tura de mijloc asociet`]ii, încadrându-se în breasla arti[tilor de valoaremedie, dar considerat de criticii interbelici ca un foartebun portretist.

A f cut parte din Mi[carea legionar în timp ce era profesorla {coala de belle-arte de la Ia[i. Dup` în`bu[irea mi[c`rii,se retrage la Bucure[ti [i trìe[te mul]i ani în anonimat.

MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

S~PT~MÂNA CAMPIONILOR

ÎN LUMINAASTRELOR

21CALEIDOSCOPNr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PLUTONIER ELENA-IRINA [email protected]

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

CRIPTOGRAFIETAB~RAR~SPLATA (11,8,2,7,12,)

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

EDezlegare la criptografia |N AER (4,2,8,10,6,4,6)

din Observatorul militar nr.13/2014:

ÎN URM~ CU 55 DE ANI

Dezlegarela careulREBUS

dinObservatorul

militarnr. 13/2014

STANGACI,TOREADOR,AR, AROMA,NEA, ARIN,GARA, ASI,ADORATIE,COMISION,IRANIENI.

Sare cu para[uta, recucerind primul cupa trupei.

’’COGITO

COLONEL (R) ING. PETRE G. NICOLAE

...Inventatorul cronometrului marin, ceasornicarul englez John Harrison, s-a n`scut la 24 martie 1693 [i amurit în 1776, tot la 24 martie?

...S-au împlinit cinci ani, la 13 martie, de când în 2009 a avut loc primul zbor pe un avion supersonic al uneifemei-pilot din România?

...Pe primele locuri la deplasarea cu bicicleta în Europa se situeaz ora[ele: Amsterdam, Copenhaga,Barcelona, Berlin [i Paris?

...Turi[tii se simt în siguran] în urm`toarele ora[e: Sydney, Geneva, Viena, Toronto, Londra, Stokholm,Melbourne, Copenhaga, Montreal, Paris?

...Numai 5% din popula]ia Chinei este obez , fa] de 8% în România [i 35,7% în SUA?

...Consumul de bere în Praga este cel mai ridicat din întreaga lume?

...La 17 martie 1948, s-a semnat Tratatul de la Bruxelles, actul de na[tere al Uniunii Europene Occidentale(UEO), organiza]ia european cu o component de ap`rare în perioada R`zboiului Rece?

Berbec (21 martie-20 aprilie): Agita]ia din ultimele luni v`face s` fi]i nesigur de locul dumneavoastr` de munc` sau de

pozi]ia pe care o ocupa]i acolo. V` sf`tui]i cu un apropiat ce anumetrebuie s` face]i în privin]a unor investi]ii care se dovedesc a nu v`servi interesele.

Taur (21 aprilie-20 mai): V` sim]i]i în form` [i rezolva]imulte dintre activit`]ile pe care le ave]i de îndeplinit. Trebuie s`

acorda]i aten]ie sporit` micilor erori birocratice, deoarece, din cauzaacestora, pute]i pierde contracte avantajoase.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Afla]i unele ve[ti care v` punîntr-o lumin` defavorabil` [i v` pericliteaz` rela]ia cu partenerul

de cuplu. V` gândi]i intens la solu]iile pe care trebuie s` le adopta]i [ieste momentul s` renun]a]i la o pasiune mai veche, care v` consum`resurse serioase.

Rac (22 iunie-22 iulie): Bucuria o reg`si]i în lucruri m`runte[i ave]i ocazia s` stabili]i limitele [i termenii unui parteneriat pe

termen lung. Dezvolta]i schimb`ri majore în alimenta]iadumneavoastr` [i ave]i mai mult` grij` de s`n`tate.

Leu (23 iulie-22 august): }ine]i cont de sc`p`rile care îlscot din s`rite pe partenerul de cuplu [i încerca]i s` v` rectifica]i

atitudinea fa]` de acesta spre a pune la punct neîn]elegerile. Sprefinalul s`pt`mânii v` parvine o anumit` sum` de bani.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Comunicarea estefoarte important` atunci când încerci s` construie[ti lucruri

inedite, care trebuie s` prind` la cei din jur. Perioada imediat urm`toareeste benefic` pentru a v` pune în valoare latura artistic`.

Persoanele n`scute la datade 25 sunt meticuloase [i cu unsim] organizatoric foarte bun.

Acestea sunt atrase demunca ce implic` cifre [i de

tot ce înseamn` statisticimatematice, chimie sau fizic`.

Sunt fascinate de tot ce sepoate demonstra la nivel[tiin]ific cu date reale [i

practice. De asemenea, ace[tinativi au un sim] al esteticului

bine conturat [i, de cele maimulte ori, reu[esc s`-i fascineze

pe cei din jur cu ideile lor.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Intra]i într-oîncurc`tur` care ]ine de modul defectuos al comunic`rii cu colegii

de munc`. În rela]ia cu persoana iubit`, sunte]i nevoit s` lua]i m`surirapide, pentru a acoperi unele secrete mai vechi.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): În rela]iasentimental`, oricât v` str`dui]i s` împ`ca]i [i capra [i varza,

constata]i c` sunte]i constrâns s` lua]i o decizie care va afecta pe cineva.Ve]i pune bazele unui plan de lucru care v` va aduce laudele superiorilor.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Ie[i]i în eviden]`prin loialitate fa]` de [efi [i prin felul direct în care remedia]i

eventualele nereguli la locul de munc`. Vre]i s` v` impune]i punctul devedere în fa]a unei rude apropiate, dar se pare c` diferen]ele de opinieaduc discu]ii interminabile.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Face]i echip` bun`cu un prieten apropiat [i, împreun`, ave]i gânduri serioase

privitoare la o investi]ie pe termen lung. Primi]i o veste bun` despre undemers legal mai vechi.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Ave]i toate motiveledin lume s` v` bucura]i, deoarece sim]i]i cum vi se deschid u[i

care, pân` mai ieri, erau închise pentru dumneavoastr`. V` face]i pl`cutprin felul jovial în care trata]i toate aspectele tensionate.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Cheltui]i f`r` m`sur` [iastfel apar multe certuri în familie. Trece]i printr-o perioad`

benefic` pe plan profesional [i tot în interes de serviciu c`l`tori]ifoarte mult. La nivel social, sunte]i aspectat frumos prin faptul c` v`place s` înt`ri]i leg`turile de prietenie [i s` v` face]i util prietenilor.

{TIA}I C~...

„Drag` Carole,Noi sîntem bucuro[i tare c` am intrat în colectiv`. S`tucul nostru Busa]i-fund, din 137 de

familii, a intrat în întregime în colectiv`. De acum abia a[tept`m s` vii [i tu al`turi de noi, s` lucr`mpe ]arina noastr`, a tuturora, [i s` culegem roade bogate la toamn`.”

Locotenentul I. T`lîng` insera aceast` scrisoare, sub titlul „Întâmpl`ri care aduc bucurii”, înziarul din 11 aprilie 1959. Soldatul P`duraru Carol împ`rt`[ea colegilor, „cu mult entuziasm”,vestea de acas`, iar din acela[i articol afl`m c` [i alt militar din grup, soldatul Sahlean, primise oepistol` asem`n`toare cu câteva zile în urm`. Fapt care explica însufle]irea tuturor. (C.P.)

ILARION BARBU

S tudiile despre îmb`trânirea frumoas au ar`tat c mo[tenirea genetic influen]eaz o treime din modul în care vom îmb`trâni, în timp ce dou` treimi se bazeaz` pe alegerile personale în stilul de via]`, dac`

le putem controla noi în[ine.Dac` vrem s` trìm mult, atunci e esen]ial s` r`mânem strâns conecta]i cu persoanele care ne sunt

apropiate. Rela]iile sociale bune ne sporesc bun`starea fizic` [i emo]ional` [i ne dau încredere în noi.Dovezile [tiin]ifice arat` c` p`strarea unei atitudini pozitive ne ajut` s` trìm mai mult [i mai s`n`tos.

Optimi[tii au parte de mai multe oportunit`]i, de mai multe ocazii s` se bucure de via]`. Sunt mai calmi în via]apersonal` [i ferici]i în rela]iile cu ceilal]i. S-a descoperit inclusiv faptul c` gândirea pozitiv` îmbun`t`]e[tesistemul imunitar [i astfel organismul se protejeaz` mai eficient de boli. Cu cât avem mai pu]in stres în via]anoastr`, cu atât mai bine. O alimenta]ie s`n`toas`, combinat` cu un program de exerci]ii fizice [i mi[care, facminuni pentru s`n`tate. Suplimentele alimentare bine alese ne pot men]ine tinere]ea [i s`n`tatea pentru multtimp. Plantele Ginkgo biloba, Ginseng [i alga Spirulina se recomand` pentru men]inerea tinere]ii, încetinireaîmb`trânii, hr`nirea organismului [i oferirea de energie. Înv`]area continu , cùt`rile spirituale sunt modalit`]iprin care ne men]inem un psihic s`n`tos toat` via]a.

DIN SECRETELE LONGEVIT~}II

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

ORIZONTAL: 1) Locul unde se instru-iesc trupele în condi]ii de campanie – Mijlocde orientare pe mare. 2) Chemare la telefon

Nu suntde[tept,dar cândprivesc înjur prindcuraj.

ION CREANG~

– România pe... ma[ini. 3) A împu[ca –Face cântecul la vioar`. 4) Radioactiv –Unit`]i de via]`. 5) La intrarea în sat! –A pune cartu[e în arm`. 6) Idem – Posed`– Cal dobrogean. 7) Ordin. 8) Acolo, lamargini! – E cale... de mers! – Cu acestanu o po]i b`ga pe mânec`. 9) E dearuncat... pe câmpul de lupt` – Scai!

10. Postit! – Ochit.

VERTICAL: 1) Se fo-losesc la instalarea cor-tului – Ofi]eri otomani. 2) Ap`zi – Casa de campanie.3) Cupa – Coopereaz`la-nceput! 4) Pozi]ie de dis-punere a trupelor. 5) Soare– Începutul începutului! –Are loc la un foc de tab`r`.6) Grup de indieni din Chile[i Argentina – Drum na]i-onal! (init.). 7) Postere! –Interogat. 8) Denumireveche a tancului, ca mijlocde lupt` – Po[tale! 9) Aazvârli... grenada – Asta dinpopor. 10) Bat în ro[u.

N UTU

A

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

22 FINANCIAR Nr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Radar economicS~PT~M@N~ LINI{TIT~ PENTRU LEU

NOI REGULILA PL~}ILE

ÎN NUMERAR

Potrivit proiectului de act normativ, limitareapl`]ilor în numerar se extinde [i la al]i operatorieconomici decât persoanele juridice: persoanefizice autorizate, întreprinderi individuale,întreprinderi familiale, liber profesioni[ti, persoanefizice care desf`[oar` activit`]i în modindependent, asocieri [i alteentit`]i cu sau f`r`personalitate juridic`.Plafonul zilnic maxim estede 5.000 lei/persoan`, darnu mai mult de un maximde 10.000 lei/zi. Deasemenea, tot în limita a5.000 lei/persoan` vor fif`cute opera]iunile de pl`]isau încas`ri în numerarefectuate de operatoriieconomici c`tre sau de lapersoane fizice,reprezentând cesiuni decrean]e ori alte drepturi,restituiri, acord`ri deîmprumuturi sau altefinan]`ri.

Proiectul de legestipuleaz` [i limitarea

Guvernul a aprobat, s`pt`mânatrecut`, un proiect de lege

care prevede plafonarea încas`rilor[i pl`]ilor în numerar, precum [ilimitarea comisioanelor interban-care la tranzac]iile efectuate cuajutorul cardurilor.

opera]iunilor de încasare în numerar efectuate deoperatorii economici de la persoane fizice laplafonul zilnic de 10.000 lei/persoan`, dar [ilimitarea încas`rilor [i pl`]ilor în numerar efectuateîntre persoane fizice, prin instituirea unui nivelmaxim zilnic de 10.000 lei/tranzac]ie. Pentru ceicare nu respect` prevederile legii sunt prev`zuteamenzi în cuantum de 25% din sumele pl`tite/încasate care dep`[esc plafoanele.

În ceea ce prive[te comisioanele interbancare,proiectul de lege introduce, pentru institu]iilebancare emitente [i acceptante din România,obliga]ia de a respecta plafoanele maxime legale(la 0,2% pentru cardurile de debit [i 0,3% pentrucele de credit). Totodat`, institu]iile acceptante auobliga]ia de a include în acordurile încheiate cubeneficiarii pl`]ilor informa]ii detaliate referitoarela valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate,a comisioanelor interbancare, precum [i acomisioanelor suplimentare aplicate în func]ie demarca [i categoria respectivelor carduri de plat`.

Proiectul de lege a fost trimis Parlamentuluispre adoptare.

SERVICII GRATUITEDE FORMARE PROFESIONAL~

Potrivit Legii nr. 76/2002 privindsistemul asigur`rilor pentru [omaj [istimularea ocup`rii for]ei de munc`,[omerii, absolven]ii, refugia]ii, str`iniicare au lucrat în ]ara noastr`,persoanele care nu au putut ocupa unloc de munc` dup` repatriere saudeten]ie, precum [i cei care desf`[oar`activit`]i în mediul rural [i nu realizeaz`venituri lunare sau ob]in venituri maimici decât valoarea indicatorului socialde referin]` în vigoare beneficiaz`, înmod gratuit, de servicii de formareprofesional`. Exist` [i situa]ii în careangaja]ii pot beneficia gratuit (la cerere[i cu acordul/la cererea angajatorului)de programe de formare profesional`,astfel: la reluarea activit`]ii dup`încetarea concediului pentru cre[tereacopilului pân` la împlinirea vârstei dedoi ani (respectiv trei ani în cazulcopilului cu handicap); la reluareaactivit`]ii dup` recuperarea capacit`]iide munc` (dup` pensionarea pentruinvaliditate). Prevederile de mai sus seaplic` în cazul în care cererea esteformulat` în termen de 12 luni de ladata relu`rii activit`]ii persoanelor, osingur` dat` pentru fiecare situa]ie. Deasemenea, persoanele aflate în deten]iecare mai au de executat cel mult nou`luni pân` la terminarea pedepsei, poturma un program de formareprofesional` organizat de agen]iilepentru ocuparea for]ei de munc`jude]ene, respectiv a municipiuluiBucure[ti, cheltuielile necesare

În România, mai multe categorii de persoane au dreptul,f`r` s` pl`teasc`, la servicii de formare profesional`, cu

condi]ia ca acestea s` fie înregistrate la agen]iile pentruocuparea for]ei de munc`.

preg`tirii fiind suportate din bugetulasigur`rilor pentru [omaj.

Cei care beneficiaz` gratuit deservicii de formare profesional` aunumeroase drepturi. Astfel, ei potsus]ine, gratuit, de cel mult dou` ori,examenul de absolvire la finalizareacursului, dup` ce, în prealabil, aubeneficiat de: rechizite, materiale deinstruire, echipament de protec]ie înperioada instruirii practice. Pe timpulinstruirii, pentru traseul de la domiciliula unitatea de preg`tire, au dreptul laabonament gratuit pe mijloacele detransport în comun sau, dup` caz, ladecontarea cheltuielilor aferente, pentrucel mult patru deplas`ri în cursul uneiluni. Totodat`, ace[tia beneficiaz` deconsulta]ii medicale, analize medicale [iteste necesare frecvent`rii cursului.

Legea nr. 76/2002 prevede [i c`persoanele care nu se pot deplasa zilnicla unitatea de preg`tire sau locuiesc la odistan]` ce dep`[e[te 50 de kilometri deaceasta au dreptul la cazare [i la o sum`de bani pentru acoperirea mesei lanivelul prev`zut de reglement`rile învigoare pentru salaria]ii institu]iilorpublice [i regiilor autonome cu specificdeosebit pe perioada deleg`rii [ideta[`rii în alt` localitate, precum [i încazul deplas`rii, în cadrul localit`]ii, îninteresul serviciului. În acest caz, ei numai primesc abonament gratuit pemijloacele de transport în comunpentru traseul de la domiciliu launitatea de preg`tire.

România, în topul ]`rilor din UEla cre[terea comer]ului cu am`nuntul.Volumul comer]ului cu am`nuntul înUniunea European` a înregistrat un avansde 0,5% în februarie 2014, comparativ cuprima lun` a acestui an, cea mai marecre[tere fiind înregistrat` în Malta (1,9%),urmat` de România (1,4%), a anun]at recentOficiul European de Statistic` (Eurostat).La finele lunii februarie, în ritm anual,comer]ul cu am`nuntul în UE a urcat cu1,5%, de aceast` dat` ]ara noastr` ocupândlocul al treilea (8,7%), fiind devansat` doarde Bulgaria (9,2%) [i Luxemburg (12,8%). Sprijin pentru transportatorii

rutieri. S`pt`mâna trecut`, Guvernul aadoptat o Ordonan]` de Urgen]` prin carese acord` o reducere de accize de 40 de euro/1000 litri fa]` de nivelul standard prev`zut delege (n.r. 70 eurocen]i/1000 litri) pentrumotorina utilizat` drept carburant pentrutransport rutier de m`rfuri în cont propriusau pentru alte persoane, cu autovehicule sauansambluri de vehicule articulate destinateexclusiv transportului rutier de m`rfuri [i cuo greutate brut` maxim` autorizat` de celpu]in 7,5 tone, precum [i pentru transportulde persoane, regulat sau ocazional, exclusivtransportul public local de persoane, cu unautovehicul din categoria M2 sau M3, potrivitunui comunicat al Executivului. Ordonan]ase realizeaz` prin restituirea diferen]ei de 40euro/1000 litri operatorilor economicilicen]ia]i în Uniunea European` [i vine s`preîntâmpine o scumpire semnificativ` apre]urilor în economia na]ional`. Rezervele valutare ale ]`rii noastre

au sc`zut în martie. La sfâr[itul luniitrecute, rezervele valutare ale Românieierau de 31,276 miliarde de euro, în sc`derecu 377 de milioane de euro fa]` de 28februarie 2014, arat` datele publicate deBanca Na]ional` a României(BNR). Rezerva de aur a BNR s-a men]inut

la 103,7 tone. În condi]iileevolu]iilor pre]urilorinterna]ionale, valoareaacesteia era de 3,134miliarde de euro. Astfel,rezervele interna]ionaleale ]`rii noastre (valuteplus aur), la 31 martie 2014,au fost de 34,410 miliarde de euro, cu 450 demilioane mai pu]in decât în urm` cu o lun`. O nou` fabric` de cutii de viteze,

la Sebe[, jude]ul Alba. Vineri, 4 aprilie,compania Star Transmission, filial aconcernului german Daimler, a marcat într-uncadru festiv începerea lucr`rilor deconstruc]ie a unei noi fabrici de montaj cutiide viteze de ultim` genera]ie (în nou`

Leul s-adepreciat u[orîn raport cueuro, dolarulamerican [i lirasterlin`, dar s-aînt`rit pu]in fa]`de franculelve]ian. Lacursul publicat,vinerea trecut`,de BNR, o lir`sterlin` valora5,3933 lei(aprecieres`pt`mânal` de0,65 bani), iarfrancul elve]ianera cotat la3,6454 (sc`deres`pt`mânal` de0,55 bani). Dup`maximulconsemnat îndata de 17martie, de143,9384 lei,pre]ul gramuluide aur a intratpe un trenddescendent,BNR stabilind,în ultima zi as`pt`mâniitrecute, un cursde 135.3351 leipentru acesta,cu 7,8% mai multdecât la finalulanului trecut.

În perioada 31 martie-4 aprilie, moneda na]ional` a înregistratfluctua]ii nesemnificative în raport cu principalele valute.

trepte, 9G-TRONIC), la Sebe[, jude]ul Alba.Investi]iile Daimler de la Sebe[ se ridic` lapeste 300 de milioane de euro, iarextinderea capacit`]ii la fabrica dinRomânia va crea 500 de noi locuri demunc`. Proiectul urmeaz` s` fie finalizat în2016. Vânz`ri record pentru Mercedes-

Benz. Al treilea mare produc`tor deautomobile de lux din lume, Mercedes-Benz,a înregistrat, luna trecut`, precum [i înprimul trimestru al anului, vânz`ri record,transmite Bloomberg. Astfel, livr`rilecompaniei germane au urcat în martie cu13%, la 158.523 de ma[ini [i SUV-uri, iar lanivelul primului trimestru cre[terea a fost [imai mare, de 15%, la 374.276 de unit`]i.


Observatorul militarwww.presamil.roSPORT

TATAMIÎNCINS

LA SIBIU

În calendarul sportiv anual al MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, competi]iile de judo au o lung`

tradi]ie, în special în privin]a întrecerilor masculine.Participarea sportivelor a început în anul 2007, iarintrarea în competi]ie a personalului militar feminins-a f`cut treptat. În anii 2007 [i 2008 au participat fetenumai din institu]iile militare de înv`]`mânt,clasamentele întocmindu-se numai la individual, nu[i la echipe. În 2009, s-au întocmit [i clasamente peechipe feminin la institu]iile militare de înv`]`mânt,iar la unit`]ile de instruc]ie a fost prima participare afetelor pentru care s-au realizat numai clasamenteindividuale pe categorii de greutate (trei categorii).Din 2010, fetele de la unit`]ile de instruc]ie au contat[i ca echip`, asemenea celor de la institu]iile militarede înv`]`mânt, introducându-se din acest an înc` ocategorie (acum sunt patru categorii la fete [i [ase lab`ie]i atât la institu]ii, cât [i la unit`]i). Prin intrareaîn competi]ie a personalului militar feminin,competi]ia a devenit [i mai atractiv`.

FO

TO

: C

OS

MIN

RO

MA

N

Potrivit calendarului sportivpe anul 2014, Sec]ia Educa-

]ie Fizic din Statul Major Generala organizat [i desf`[urat recent, lasala de sport a Academiei For]elorTerestre Nicolae B lcescu din Sibiu,etapa final` pe minister acampionatului militar de judo,pentru institu]iile militare deînv ] mânt [i unit ]ile de instruc]ie.

La competi]ie, al c`rei arbitraj a fostasigurat de Federa]ia Român` de Judo, princomisia de specialitate din cadrul Direc]ieipentru sport din municipiul Sibiu, auparticipat 12 echipe masculine ([ase lainstitu]iile militare de înv`]`mânt, [ase launit`]ile de instruc]ie) [i zece echipefeminine (cinci la institu]ii, cinci la unit`]i)însumând aproximativ 140 de sportivi.

Evenimentul a fost destinat stabiliriicelor mai bune echipe [i sportivi, precum [iselec]iei celor cu aptitudini deosebite, carepot face parte din lotul reprezentativ alMinisterului Ap`r`rii Na]ionale careurmeaz` s` participe la competi]ii sportive

CLASAMENT GENERAL –UNIT~}I DE INSTRUC}IE:

1. Divizia 4 Infanterie; 2. Divizia 1Infanterie; 3. Divizia 2 Infanterie; 4. StatulMajor al For]elor Navale; 5. Statul Major alFor]elor Aeriene; 6. ComandamentulComunica]iilor [i Informaticii.

interna]ionale organizate sub egidaConsiliului Interna]ional al SportuluiMilitar, cunoscut fiind faptul c` Româniaeste membr` a acestei organiza]ii, carenum`r` 132 de ]`ri, din anul 1992.

Atât la institu]iile militare deînv`]`mânt, cât [i la unit`]ile de instruc]ies-au întocmit clasamente individuale pecategorii de greutate ([i la masculin [i lafeminin) [i pe echipe, la masculin [ifeminin. Clasamentul general a implicatînsumarea punctelor la echipe, masculin [ifeminin. Demn de men]ionat este [i faptulc`, în paralel, s-a desf`[urat [i a treia edi]iea competi]iei în format Open, unde aucâ[tigat studentul-sergent Matei Dulgherudin Academia For]elor Terestre, respectiv

sergentul Gabriela Bugiu (Divizia 1Infanterie).

Pe de alt` parte, în clasamentul general,primul loc la categoria unit`]i de instruc]ie arevenit echipei Diviziei 4 Infanterie (urmat`de Divizia 1 [i Divizia 2 Infanterie), iar la

categoria institu]ii militare de înv`]`mânt,echipei Academiei For]elor Terestre(urmat` de cele ale {colii Militare deMai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elorTerestre [i Academiei Tehnice Militare).

Cu prilejul festivit`]ii de premiere [iînchidere, pre[edintele comitetului deorganizare, colonel dr. Ioan Armanu, careasigur` func]ia de [ef sec]ie educa]ie fizic`din Statul Major General a felicitat to]isportivii pentru d`ruire [i spirit de fair-play,

CLASAMENT GENERAL –INSTITU}II MILITARE DE ÎNV~}~MÂNT:

1. Academia For]elor Terestre; 2. {coala Militar` de Mai[tri Militari [iSubofi]eri a For]elor Terestre; 3. Academia Tehnic` Militar`; 4. {coalaMilitar` de Mai[tri Militari a For]elor Navale; 5. {coala Militar` de Mai[triMilitari [i Subofi]eri a For]elor Aeriene; 6. Academia For]elor Aeriene.

men]ionând faptul c` ace[tia posed` o bun`preg`tire fizic` [i un nivel ridicat de execu]ie aprocedeelor tehnice acumulate în cadrulprocesului de instruire [i antrenament, aspectîmbucur`tor pentru cei care conduc destineleinstruc]iei [i sportului militar. (C.P.)

FO

TO

: C

OS

MIN

RO

MA

N

FO

TO

: C

OS

MIN

RO

MA

N

24 Observatorul militar Nr. 14 (9 – 15 aprilie 2014)ART~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT:locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.504/2014Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected] de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

www.presamil.ro www.facebook.com/[email protected]: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r: Irina-Mihaela Nedelcu

GR~DINILESUSPENDATE

ALE ANGELEI BUCIUPe Angela Buciu, Dumnezeu a

înzestrat-o, pe lâng` har [i talent,cu admirabil` r`bdare [i migal`,c`ci cum altfel ar putea fi [iprofesoar`, [i poet`, [i pictori]`, [iartist în arta decorativ` – tapiseria?

Galeria Artelor de la CerculMilitar Na]ional g`zduie[te înaceste zile cea de a [apteaexpozi]ie de art` decorativ`,semnat` Angela Buciu. Expozi]ianu are o tem` anume, pentru c`,a[a cum spune autoarea,realizarea unei lucr`ri îmi iadestul timp pentru care îmi cl`desco anumit` stare, stare care pentruo alt` lucrare se schimb`. Îngeneral, m` opresc asupra unuicol]i[or care m` impresioneaz`, aunei game coloristice asortat`st`rii mele de atunci. Cel mai multm` inspir` natura, apoi o anumit`

CEEACE SUNT

ANGELA BUCIU

Ne[tiut` suntZidit`În altarulDin Templul

În care ardeFocul iubirii{i voluptoasa, devastatoareaT`cereM` apas`.De dincolo, din piatr`,În noaptea{oaptelor,Te tot chem, Dar nu [tiuDac` vreau cu adev`ratS`-mi r`spunzi.A[ vrea s` fiu un poem{i tot încercS` m` compun,Dar am uitatLitera, silaba, cuvântul.Foc, jar,Cea]`, aer,Cenu[`, ploaie,Vânt,Într-un amestecNelini[titor,Sunt p`mânt.

dragostea celor din jur, familie,prieteni, cei care vin în expozi]ii,adic` a celor care te sus]in, teîncurajeaz` [i î]i creeaz` o stareconfortabil` de echilibru interior,propice crea]iei. E minunat acelmoment când r`mâi cu tine, cuDumnezeu, cu sufletul t`u, cugândurifrumoase,înlini[te, eunmomentfoartespecial.F`r` unpic deîn`l]are,

consider c` lucrarea nu ar puteaspune ceva, subliniaz` AngelaBuciu.

V` m`rturisesc c` am fostimpresionat` de modul în caregeneralul de brigad` (r) GrigoreBuciu a prezentat-o pe Angela [icrea]iile sale: Pentru mine, acestelucr`ri sunt Gr`dinile suspendateale Angelei – forma spiritualizat`a Paradisului.

Expozi]ia pune în valoare for]acreativ` feminin`, ascuns` sub oaparent` fragilitate [i delicate]e aartistei. Lucr`rile de tapiserie

stare interioar`, pecare, dac`Dumnezeu te-aînzestrat, po]i s` oexprimi cumijloacele proprii [is` o oferi celorlal]i.

Despre AngelaBuciu, criticul deart` Drago[Ciobanu spunea: Înspa]iul de expuneree[ti siderat în fa]aunor panouritextile, unde, într-omi[care artistic` demare naturale]e,proprie naturii,vezi îngem`nându-se vrejuri, tulpini,frunze, flori, într-osensibil`, dar ferm`replic` dat`vitregiilor naturii.

For]a autoareivine din interior,interior cl`dit de

prezentate cu acest prilej sepoten]eaz` reciproc atât princontrastul materialelor specificeacestui gen artistic de crea]ie, cât[i prin originalitatea concep]iei,printr-un real sim] cromatic, dar[i prin profunzimea numelor alesepentru fiecare lucrare în parte.

Privit` în ansamblu, crea]iaAngelei Buciu este, în totevantaiul ei, un regal pentru ceice iubesc frumosul, armonia [i[tiu s`-[i înnobileze interiorul culumina izvorât` din [i tapiseriileexpuse.

ELENA [email protected]

FO

TO

: C

~T

~L

IN O

VR

EIU

pagina 5 pagina14 pagina 7 observatorul militar - presamil.ro · cercetare burebista, din...

Documents