ovidiu-metamorfoze cartea 5

7/26/2019 Ovidiu-metamorfoze Cartea 5

http://slidepdf.com/reader/full/ovidiu-metamorfoze-cartea-5 1/9

METAMORFOZE. CARTEA V

CARTEA V 1Perseu schimbă pe Phineus şi pe însoţitorii săi în stînci —2Perseu metamorfozează pe Pretus şi pe Polydecte.Schimbarea unui copil în şopîrlă, a lui yncus în lin!,a lui "scalaphus în bufniţă, a #yanei şi a "rethusei în iz$oare,

a Pieridelor în coţofene

1.Perseu schimbă pe Phineus şi pe însoţitorii săi în stînci %n &urul lui, palatul re'al se umple de freamătul mulţimii.Se aud $uiete care nu sînt cîntece de nuntă, ci zornăit de arme de luptă. (spăţul schimbat în tulburareneaşteptată ai putea să)l asemeni cu marea liniştită, pe care o întărită furia $înturilor,a'itîndu)i $alurile.#el dintîi Phineus, îndrăzneţul urzitor al răzmeriţei, z'uduind lancea de frasin cu $îrful de aramă, zice*+%ată, sînt de faţă, ca răzbunător al soţiei mele răpite şi nu te $or scăpa din mîinile mele nici aripile,nici upiter cel schimbat în ploaie de aur ca să te nască-.Pe cînd era 'ata să)l lo$ească, #epheus stri'ă*,,#e faci #e 'înduri nebune te împin' la crimă, frate "ceasta)i recunoştinţa ce)o arătăm pentrumerite atît de mari #u asemenea zestre plătim $iaţa celei sal$ate /acă $rei să afli ade$ărul, nuPerseu ţi)a răpit)o, ci neînduratele nereide, încornoratul "mmon, dihania care $enea de pe mare să sesature din măruntaiele mele. 0a ţi)a fost răpită în clipa cînd era să piară. Sau poate ai cruzimea de acere ca ea să fi pierit şi &alea mea să)ţi fie mîn'îierea Se $ede că nu e destulcă a fost le'ată sub ochii tăi şi că nu i)ai dat nici un a&utor ca unchi şi lo'odnic îţi mai pare şi rău că afost sal$ată şi $rei să)i iei răsplata /acă ţi se pare mare această răsplată, trebuia s)o obţii cucerind)ode pe acea stîncă de unde era le'at. "cum în'ăduie să primească ce a cerut cel prin care bătrneţeamea n)a rămas lipsită de fiică., înţele'e că nu l)a preferat ţie, ci unei morţi si'ure33.0l n)a răspuns nimic ci, pri$ind cînd pe tată, cînd pe Perseu, nu ştia dacă să)l atace pe unul sau pecelălalt. /upă o clipă de întîrziere, răsuceşte lancea cu puterile pe care i le dădea mînia şi)o aruncă înPerseu. 4adarnic însă* ea se opri în &eţul pe care şedea eroul. îndată Perseu sări de pe scaun şi, cu

cruzime, trimiţînd o să'eată, ar fi străpuns pieptul duşman al lui Phineus, dacă acesta nu s)ar fi dat îndosul altarului. "stfel că, lucru ne$rednic, altarul a a&utat pe un $ino$at. 5otuşi să'eata n)a fostaruncată de'eaba, ci s)a oprit în fruntea lui 6hetus. "cesta cade şi, scoţîndu)şi fierul din rană, se zbateşi stropeşte cu sîn'e mesele puse. "tunci mulţimea începe să clocotească de ură neîmpăcată şi să'eţilezboară. 7nii cer ca #epheus să moară o dată cu 'inerele său. /ar #epheus ieşise din palat, &urînd pe/reptate, pe #redinţă, şi pe 4eii ospăţului că el n)a $oit să se întîmple toate acestea. 6ăzboinica Pallaseste de faţă ea ocroteşte cu e'ida pe fratele său2 şi)i dă cura&.Printre răz$rătiţi era şi indianul "this, pe care se crede că l)a născut într)o peşteră de cristal imnate 8.împlinise 19 ani şi era de o frumuseţe deosebită, pe care în'ri&irea i)o făcea şi mai atră'ătoare. 0raîmbrăcat cu o hlamidă tiriană încon&urată cu un ti$ de aur. 7n colier de aur îi împodobea 'îtul şi o

pan'lică îi le'a părul pomădat cu smirnă. /eşi în$ăţat să ochiască şi să arunce de la distanţă suliţa, elera totuşi mai în$ăţat să mînuiască arcul şi, tocmai cînd îi îndoia capetele uşor cu mîna, Perseu cu un

tăciune ce fume'a în $atră l)a izbit în plin, stri$indu)i faţa. "sirianul ycabas îl $ede prăbuşindu)se cufaţa în sîn'e. 0ra to$arăş şi unit cu el printr)o dra'oste pe care n)o ascundea. /upă ce a deplîns pe"this care)şi dădea duhul sub rana adîncă, a luat arcul pe care prietenul său îl întinsese şi a zis* +:eia$ea de luptat cu mine şi nu te $ei bucura mult timp de moartea unui copil, moarte care)ţi atra'e maimultă ură decît laudă-.

;u zisese încă toate acestea şi o să'eată a zburat din arc, cu $îrful pătrunzător. "d$ersarul se fereşte,dar totuşi ea îi rămîne atîrnată în cuta hainei. ;epotul lui "crisius întoarce împotri$a lui ycabas sabiaîncercată în uciderea <eduzei şi i)o înfi'e în piept. "sirianul, cu ochii înotînd sub nea'ra noapte amorţii a pri$it pe "this şi s)a prăbuşit peste el, ducînd la mani mîn'îierile unei morţi unite.%ată, Phorbas Syenitul=, fiul lui <ethion, şi libianul "mphimedon, dornici să se lupte, căzuserăalunecînd în sîn'ele de care era scăldat pe o mare întindere pămîntul.1 Perseu, fiul Danaei. Vezi şl nota 49, Cartea IV.2 Perseu şi Minera !Pallas" slnt fra#i, $a fii ai lui %u&iter.8 'i(nate era ni(f) a la$urilor.




Pe cînd se ridica, sabia le)a ţinut calea, înfi'îndu)se în 'îtul lui Phorbas şi în coastele celuilalt. %ar pe0rithus "ctoride, care a$ea o suliţă lată cu două tăişuri, Perseu nu)l atacă cu sabia, ci cu amîndouămîinile ridică un $as mare de $in, lucrat cu fi'uri în relief şi, cît era de 'reu şi de 'ros, îl spar'e încapul bărbatului. "cesta $arsă sîn'e roşietic şi, căzînd pe spate, în z$îrcolirile morţii se izbeşte cucreştetul de pămînt. "poi pe Polydaemon cel născut din sîn'ele Semiramidei şi pe caucazianul "barisşi pe ycetus Sperchidonidul şi pe 0ly! cel cu părul netuns şi pe Phle'ias şi pe #lytus îi aşterne la

pămînt şi calcă peste 'rămezile de leşuri.Phineus, neîndrăznind să se măsoare de aproape cir duşmanul, aruncă suliţa, dar din 'reşeală îlnimereşte pe %da, care se ţinuse în afara luptei şi nu trecuse nici de o parte, nici de cealaltă. Pri$ind cuochi duşmănoşi pe neîmblînzitul Phineus, acesta zice* +>iindcă sînt tîrîtîn luptă, Phineus, apără)te împotri$a celui pe care tu ţi l)ai făcut duşman şi plăteşte cu rană pentrurană-. /ar, pe cînd $oia să trimită înapoi să'eata trasă din piept, s)a prăbuşit, pierzîndu)şi simţireaodată cu sîn'ele.?i (dites, cel dintîi în ran' după re'ele cepheienilor, cade de sabia lui #lymene. Pe Protenor îlstrăpun'e @ipseus. Pe @ipseus, yncide. %ntre ei era şi bătrînuA 0mathion cel drept şi temător de zei,care, fiindcă nu)A mai a&uta $îrsta să lupte, se lupta cu $orba şi se fră)mînta, blestemînd armelecriminale. /ar pe cînd acesta îmbrăţişa cu palme tremurătoare altarul, #hromis îi zboară cu sabia

capul care cade îndată pe altar, unde limba)i pe &umătate însufleţită spune cu$inte de blestem, dîndu)şiduhul în mi&locul focului. /upă el, cei doi fraţi Broteas şi "mmon, neîn$inşi în cest, dacă sabia ar putea fi în$insă de cesturiC, au căzut de mîna lui Phineus, ca şi preotul lui #eres, "mpucus, cu tîmpleleîncon&urate de o pan'lică albăe. 0şti ucis şi tu, fiu al lui %apet, nedeprins cu astfel de îndeletniciri, ciîn$ăţat să însoţeşti cu $ocea)ţi chitara, unealtă de pace, căci ţi se poruncise să preamăreşti masa şinunta prin cîntec. "cesta stătea la o parte şi ţinea în mînă lira nu pentru lupte făcută, cînd Pettalus i)azis rîzînd* +<er'i şi cîntă ce mai ai de cîntat manilor sty'ieniD-. ?i i)a înfipt $îrful săbiei in timplastin'ă. 0l cade şi în căderea lui de'etele strînse de moarte trec peste coardele lirei, scoţînd un cîntec de

&ale.,#rudul ycormas nu în'ăduie ca acesta să cadă nerăzbunat. Smul'înd un dru' puternic de la uşa dindreapta, îl croieşte pe Pettalus în mi&locul creştetului, zdrobindu)i oasele capului. "cesta se prăbuşeştela pămînt, ca un &uncan de &ertfă.

Pelates cinyphianulE

încerca să smul'ă dru'ul de la uşa din stîn'a, dar tocmai în această clipă dreaptaîi e fi!ată în lemnul uşii de suliţa lui #orythus din <arma)rica şi, pe cînd era astfel prins cu mîna. elo$it dintr)o parte de "bas. ;u s)a prăbuşit, ci a murit atîrnat cu mîna de uşă. " căzut şi <enaleus, careluptase în tabăra lui Perseu, şi /orylas, cel mai bo'at din ţara ;asamo)niei F, /orylas care stăpînea celemai întinse o'oare şi care înălţa cele mai multe 'rămezi de 'rîu* lui i s)a oprit fierul în pîntec, în loculîn care, rănit, omul moare.Bactrianul1G @alcyoneus care l)a rănit, $ăzîndu)l horcăind şi rosto'olindu)şi ochii în orbite, i)a zis*+/in toate o'oarele pămîntului tău, să)l ai pe acesta pe care eşti întins acum-. ?i pleacă de lîn'ă corpulneînsufleţit. /ar coborîtorul din "bas răzbunător aruncă în el suliţa smulsă din rana caldă a lui/orylas. o$it drept în faţă, fierul îi intră prin nări, trece prin 'ît şi)i iese prin ceafă. Soarta a&utîndu)imîna. Perseu răpune pe #lytius şi pe #lanis, amîndoi născuţi dintr)o sin'ură mamă, dar căzînd de rănideosebite. #ăci, aruncată cu braţ puternic, suliţa i)a intrat lui #lytius cu lemn cu tot în amîndouă

coapsele. %ar #lanis a muşcat să'eata care i)a străpuns 'ura. "u căzut şi #eladon <endesianul11 şi"streus născut dintr)o mamă palestiniană şi dintr)un tată necunoscut, "streus cînd $a înţelept în

prezicerea $iitorului, dar atunci înşelat12 de zborul unei păsări au căzut 5oacte, purtătorul armelorre'elui, &si infamul "'yrtes, care şi)a ucis tatăl.5otuşi rămîn mai mulţi decît au fost străpunşi. Sînt atîţia îndîr&iţi să răpună pe unul sin'ur.4 *+ene, oraş n E-i&t. Cest, un fel /e ()nuşi /e &iele, nt)rite $u &lu(0, &e $are le &uneau atle#ii la &u-ilat. Cest nsea(n), /e ase(enea, &u-ilatul nsuşi, 0o1ul

/in zilele noastre. Cestul era o unealt) /e lu&t) atleti$), &e $n/ sa0ia era o ar() /e r)z0oi şi $a atare era so$otit) (ai &resus /e $est .2 Pan-li$a al0) era se(n al fun$#iei sa$er/otale.3 Manii st+-ieni, sufletele $elor (or#i, /e la nu(ele *t+1ului, ru n infern.

Cin+&5ianul. /e la Cin+&5us, ru in Afri$a.9 6asa(onia şi Mar(ari$a, re-iuni n Afri$a, &ri(a o$u&in/ o &arte /in /eşertul *a5arei, iar a /oua Intre E-i&t şi C+renai$a.78 a$trianul, /e la a$tria, #inut n Persia.77 Men/esianul, /in Men/es, $a&itala Men/esiei, #inut in E-i&t.7:

Deşi &ri$e&ut n &ree/erea iitorului /u&) z0orul &)s)rilor, n;a &utut &ree/ea n $e $5i& a (uri.




( mulţime de bărbaţi adunaţi din toate părţile şi)au făcut &ură)mînt să lupte pentru o cauză care seîmpotri$eşte meritului şi le'ămîntului. /e partea lui Perseu sînt socrul de prisos credincios şi noua)isoţie şi mama ei38, care umplu palatul de ţipete. /ar mai puternice)s sunetele armelor şi 'emetele celorcare cad. Bellona1= stropeşte penaţii care au mai fost odată pătaţi de sîn'e şi încrîn)cenează noi atacuri.Phineus şi cei o mie ce)l urmează pe Phineus împresoară pe unul sin'ur. 4boară să'eţile mai multedecît 'rindina de iarnă pe lin'ă erou de o parte şi de alta, pe lin'ă ochi şi urechi. 0l îşi lipeşte umeriide piatra unei coloane mari şi, a$înd spatele apărat, rezistă întors spre cei ce)l ameninţă din faţă ca ooaste. %% asaltează din partea stin'ă <alpeus din #haonia1C, din dreapta 0themon din ;abata19. Precumun ti'ru, cînd foamea îi este întărîtată de mu'etele a două turme care se 'ăsesc fiecare în altă $ale, nuştie încotro să aler'e mai de'rabă şi ar $rea să plece în amîndouă părţile deodată, tot aşa Perseu, stîndla îndoială dacă să lupte spre stîn'a sau spre dreapta, îl respin'e pe <alpeus străpun'îndu)i piciorul şise mulţumeşte cu fu'a acestuia. #ăci 0temon nu)i dă ră'az. "cesta se înfurie şi, dorind să lo$ească peerou în cap, frîn'e sabia mînuită cu puteri rău socotite, iar lama sare din coloana lo$ită şi se înfi'e în'îtul propriului ei stăpîn. 5otuşi acea rană n)a fost destulă pricină ca el să moară, #ăci, pe cînd tremuraşi întindea braţele neînarmate, Perseu îl răpune cu sabia dată de zeul din #yllene 1D

.

#înd a $ăzut că nemăsuratul lui cura& este totuşi copleşit de numărul duşmanilor, a zis*+>iindcă $oi înşi$ă mă siliţi, eu, Perseu, $oi cere a&utor de la un duşman 1E. %ntoarceţi)$ă pri$irile în altă

parte, to$arăşi, dacă mai este $reun to$arăş-, şi înalţă capul Hor'onei.+#aută pe altul pe care să)l sperie $ră&ile tale- — stri'ă 5hescelus şi, pe cînd se pre'ătea să trimită cu mîna o să'eată uci'aşă, rămîne de marmură înaceastă poziţie. în'ă el, "mpy! se repede cu sabia în pieptul plin de atîta cura& al lui yncide, dar înaceeaşi clipă, înainte de a)şi a&un'e ţinta, mîna i se înţepeneşte în poziţie de atac, neputîndu)se mişcanici încoace, nici încolo. %ar <ileus, care minţise că l)a născut ;ilul cel cu şapte 'uri şi care a$eazu'ră$it pe scut, parte în aur, parte în ar'int, şapte flu$ii, zice* +Pri$eşte, Perseu, obîrşia neamuluimeu $a fi mare mîn'îiere pentru tine să te duci la umbrele tăcute ale morţii răpus de un astfel deduşman-. /ar ultimele sunete ale $ocii n)au mai apucat să)i mai iasă din 'ură. "i crede că 'uradeschisă $rea să $orbească, dar nu mai dă drumul cu$intelor.0ry! se răsteşte la ei* +/in $ina $oastră, că sînteţi fără cura&, — zice el — nu de părul Hor'onei pieriţi.@aideţi cu mine şi culcaţi la pămînt pe acest tînăr ce se foloseşte de arme fermecate-. 0ra 'ata să se

repeadă, dar pămîntul i)a ţinut în loc piciorul şi el a rămas statuie de piatră."ceştia totuşi au primit pedeapsa pe merit. /ar era un soldat al lui Perseu, "conteus care, pe cînd lupta pentru stăpînul său, pri$ind)o pe Hor'ona fără să $rea, s)a făcut îndată statuie de piatră. "stya'es,socotindu)l că)i încă în $iaţă, îl lo$eşte cu sabia)i lun'ă, dar sabia)i sună cu clinchet ascuţit. "stya'es,

pe cînd se minuna de aceasta, suferă aceeaşi schimbare, rămînînd de piatră, aşa cu fi'ura mirată. "r fi prea mare zăba$ă să)i spun pe nume pe toţi ostaşii, chiar şi pe cei de rînd, ai lui Phineus. /ouă stiterămăseseră ne$ătămaţi în luptă, două sute s)au prefăcut în stane de piatră la $ederea Hor'onei.%n sfîrşit, Phineus se căieşte de războiul ne&ust. /ar ce să facă :ede statuile cu tot felul de fi'uri şirecunoaşte pe ai săi şi cere a&utor chemînd pe nume pe fiecare din ei. ;ecrezîndu)şi ochilor, pune mîna

pe corpurile cele mai apropiate de el. 0rau de marmură. Se întoarce şi, întinzînd ru'ător mîinile şi braţele în semn de înfrîn'ere, spune* +în$in'i, Perseu. Indepărtează monstrul 'roaznic şi ia de acichipul <eduzei, sau ce este, care preface oamenii în pietre. 5e ro', ia)l. Pe mine nu m)a împins la război ura sau

dorinţa de domnie. "m luat armele în mîini pentru soţie./reptul tău este întemeiat pe meritele tale, al meu pe întîietatea în timp. îmi pare rău că n)am cedat. ;u)mi lăsa,o $iteazule, decît $iaţa celelalte să fie ale tale-.Pe cînd acesta $orbea astfel şi nu îndrăznea să)şi ridice ochii spre cel pe care)l ru'a, Perseu răspunde* +>ricosulePhineus, ceea ce pot să)ţi dau — şi este un dar mare pentru un laş — îţi $oi da, nu te teme nu $ei fi rănit de nicio sabie, ci, mai mult, $oi face din tine un monument care să rămînă în $eci. ?i $ei fi pri$it întotdeauna în casasocrului meu, ca soţia mea să se consoleze cu chipul fostului ei lo'odnic-.7< *o$rul, soa$ra şl so#ia lui Perseu= Ce&5eu, Cassio&e şi An/ro(e/a.74 ellona, zei#a r)z0oiului la ro(ani.7 C5aonia, #inut n E&ir.72 6a0ata> ezi nota , Cartea 7.73 C+llene, ezi nota 2, Cartea I.7 ?or-ona li fusese /uş(an, $u $are se lu&tase, u$i-n/;o.




"cestea le)a zis şi a îndreptat)o pe fiica lui Phorcus în partea în care îşi întorsese Phineus faţa tremurătoare. %nclipa în care acesta a $rut să)şi mute în altă parte pri$irea, 'îtul i s)a înţepenit şi umezelea ochilor i s)a întărit,de$enind de piatră. %)a rămas întipărită în marmură ţinuta umilită şi ru'ătoare, mîinile întinse şi faţa de om$ino$at./upă această $ictorie, nepotul lui "bas intră cu soţia sa în patria lui "r'os.2. Perseu metamorfozează pe Pretus şi pe Polydecte Schimbarea unui co pil în şopîrlă yncus în %in!, a lui "scalaphus în bufniţă

ca că)si razbune bunicul care de altfel nu meritaaceasta, şi atacă pe Pretus, după ce)şi alun'ase acesta, coţofenele din

cetatea lui "crisius. /ar nici puterea armelor, nici cetatea pe care o luase pe nedrept nu l)au a&utat să în$in'ă

pri$irile piezişe ale monstrului purtător de şerpi. 5otuşi pe tine,J Polydecte2G, stăpîn al micii insuleSeriphus, nici $ite&ia tînărului erou , do$edită prin atîtea $ictorii, nici nenorocirile petrecute nu teînduplecă, ci cu asprime nutreşti ură neîmpăcată împotri$a lui şi mînia ta neîndreptăţită este fărămar'ini. 5u îi în&oseşti meritele şi spui că uciderea <eduzei este o născocire. +%ţi $oi do$edi ade$ărulferiţi)$ă pri$irile- — zise Perseu şi cu capul <eduzei schimbă pe re'e într)o statuie de piatrăneînsufleţită.5ritoniana Pallas fusese pînă aici însoţitoarea fratelui său născut din ploaia de aur. /e aici, încon&uratăde un nor, ea părăsi insula Seriphus. lăsînd la dreapta #ythnus şi Hyarus21, ?i, pe unde i s)a părut caleacea mai dreaptă, pe mare s)a îndreptat spre 5heba şi spre @eliconul muzelor."&un'înd pe munte, s)a oprit şi astfel a $orbit către în$ăţatele surori*+" a&uns pînă la urechile mele faima noului iz$or care a ţîşnit sub un'hia puternică a înaripatului fiu al<eduzei. "ceasta îmi este pricina călătoriei. "m $enit să $ăd arătarea minunată să$îrşită de cel pe careeu însumi l)am $ăzut născîndu)se din sîn'ele mamei sale-.7rania a răspuns* +(ricare este pricina pentru care ai $enit să $ezi aceste case, zeiţă, tu eşti foartedra'ă inimii noastre. >aima este întemeiată şi Pe'as este începătorul acestui iz$or-. ?i duse pe Pallasla apa sfîntă."dmirînd îndelun' apele ieşite din lo$itura de picior a calului Pe'as, zeiţa îşi plimbă pri$irile pestestră$echii codri, peste $ăile şi iarba smălţată de nenumărate flori şi numeşte deopotri$ă de fericite pe<nemonide22 pentru îndeletnicirile lor şi pentru ţinutul pe care îl locuiesc, cînd astfel $orbeşte unadintre surori*

+(, dacă mărirea ta nu te)ar fi adus pentru lucruri mai de preţ, ai fi putut $eni, 5ritoniana. să iei parteia horele noastre. 0ste ade$ărat ce spui. auzi pe dreptartele şi reşedinţa noastră. "$em o soartă plăcută, numai să fim în si'uranţă. /ar pînă îiitr)atît pentrunele'iuire nu e!istă hotarJ 5otul înspăimîntă sufletele noastre de fecioare. <i)e prezent în mintesălbaticul Pyreneus şi încă nu mi)am $enit în între'ime în fire. îndrăzneţ, cu oaste tracică el a ocupatcîmpurile dauliene şi foceene28 şi stăpînea pe nedrept aceste ţinuturi. ;oi ne duceam la temple pemuntele Parnas. 0l ne)a $ăzut $enind şi, $enerînd cu credinţă prefăcută di$initatea noastră, a zis —căci ne cunoscuse*K<nemonidelor, opriţi)$ă. ;u $ă temeţi, $ă ro', să $ă adăpostiţi sub acoperişul meu de $remea rea şide ploaie. L#ăci plouaM. 4eii de sus au intrat adesea în casa celor miciN. Silite de ru'ăminţile bărbatuluişi de $reme, primirăm şi intrarăm în palat. Ploaia încetase. "ustrul fusese în$ins de "Ouiloni, noriine'ri fu'eau şi în urma lor cerul rămînea limpede. "m $oit să plecăm. Pyreneus a încuiat uşile

palatului şi, $rînd să folosească puterea împotri$a noastră, am scăpat zburînd. 0l s)a urcat înfuriat înturnul palatului, pentru a ne urmări şi a zis*KPe unde a$eţi $oi drumul, îl $oi a$ea şi euN. ?i s)a aruncat nebuneşte din $îrful înaltului turn. " căzutcu capul în &os, stri$indu)se şi făcîn)du)se una cu pămîntul pe care l)a amestecat cu sîn'ele luicriminal-. <uza $orbea. >îlfîit de aripi a răsunat în $ăzduh şi 'lasuri ce păreau omeneşti $eneau din$îrful unor arbori. <iner$a a auzit şi s)a uitat să $adă de unde $in cu$intele care s)aud atît de bine.>iica lui upiter crede că a $orbit un om. 0rau păsări. %n număr de nouă, plîn'îndu)şi destinele,coţofenele se opriseră în ramuri, cu 'lasuri care seamănă cu cel omenesc.79 A$risius &usese ntr;o (i$) 0ar$) &e Danae şi &e Perseu şi;t i l)sase &e (are, n oia alurilor, &entru a eita un ora$ol $are

&rezisese $) a fi u$is /e fiul $e se a naşte /in fii$a sa. :8 Danae şi fiul s)u, a@un-in/ ne)t)(a#i &e insula *eri&5us, au fost -)si#i /e &)storul Di$t+s şi /uşi la re-ele insulei,

Pol+/e$te.:8 s;a a(orezat /e Danae şi a $)utat s) s$a&e /e Perseu, e1&unn/u;l la (ari &eri$ole. Perseu &ref)$u &e Pol+/e$te In stn$) şi in lo$ul lui

&use re-e &e Di$t+s.:7 C+t5nus şi ?;iarus, insule in C+$la/e.:: Mne(oni/e, (uze, fii$e ale Mne(osinei, zei#a (e(oriei.28 Daulis, oraş in Fo$i/a> Fo$eea, oraş n lonla.




Pe cînd <iner$a se mira de aceasta, o altă muză astfel a început să $orbească*+/e curînd acestea au trecut în rîndul zburătoarelor, după ce au fost în$inse într)o luptă. "u fost fiicele

bo'atului Pieros, din ţinuturile Pellei. <ama lor a fost 0$ippe din Paeonia2=. /e nouă ori a$înd sănască, de nouă ori ea a chemat pe puternica ucina. <ulţimea de surori, cînd s)au făcut mari, s)auîn'îmfat prosteşte de numărul lor. /upă ce au trecut prin multe oraşe ale @aemoniei şi ale "cheii, au$enit aici şi ne)au înfruntat cu astfel de cu$inte* Kîncetaţi să înşelaţi poporul neştiutor printr)o desfătaredeşartă. /acă a$eţi încredere în $oi, zeiţe 5hespiade2C, luaţi)$ă la întrecere cu noi. ;u $om fi în$insenici cu $ocea, nici cu măiestria. Sîntem tot atîtea. Sau $oi $eţi fi în$inse şi atunci ne $eţi da fîntînafiului <eduzei şi iz$orul "'anippe din @yante2-3, sau $om fi noi în$inse şi atunci $or fi ale $oastrecîmpiile emathiene2D, pînă la înzăpeziţii Paeoni. ;imfele să fie &udecătoare ale întreceriiN.0ra ruşinos să ne luăm la întrecere, dar ni s)a părut mai ruşinos să dăm înapoi. ;imfele alese săhotărască rezultatul luptei &urară pe flu$ii şi se aşezară pe scaune săpate în stîncă. "tunci cea care a

propus concursul ridicîndu)se prima, fără să fie aleasă prin sorţi, cîntă războaiele zeilor şi pune într)ocinste nemeritată pe 'i'anţi, micşorînd faptele zeilor mari. 0a spune că 5yphoeus, ieşind din adîncurilecele mai de &os ale pămîntului, a produs spaimă locuitorilor cereşti şi ca toţi au luat)o la fu'ă, pînă ceobosiţi i)a primit pămîntul 0'iptului şi ;ilul cel cu şapte braţe. Po$esteşte că şi aci a $enit 5hyphoeus

cel născut din pămînt şi că zeii s)au ascuns de el, luînd diferite chipuri înşelătoare. Kupiter — spuneaea — s)a făcut păstor al unei turme de aceea este închipuit şi acum cu coarne înco$oiate în ibya,unde este adorat sub numele de "mmon. /elianul s)a schimbat în corb, fiul Semelei în ţap, sora luiPhoebus în pisică, unona într)o $acă albă, :enusîn peşte, cylenianul <ercur s)a ascuns sub aripile unui ibisN."stfel cîntase, însoţindu)şi chitara cu $ocea. Sîntem in$itate şi noi, aonidele. /ar poate n)ai plăcere şi$reme să asculţi cîntecele noastre-. +;u te îndoi, po$e)steşte)le aşa cum au urmat- răspunse Pallas şise aşeză la umbra pădurii care adia o răcoare uşoară.<uza reluă* +;oi am dat toată însărcinarea întrecerii uneia sin'ure, anume #aliopei, care s)a ridicat şi,le)'îndu)şi cu o iederă părul re$ărsat, a atins cu de'etul cel mare coardele tîn'uitoare ale lirei. ?i înmişcarea coardelor a cîntat astfel*+#eres cea dintîi a tras brazde cu plu'ul înco$oiat. #ea dintîi a dat roade şi hrană binefăcătoare pe

pămînt. #ea dintîi a dat le'i2E

. 5oate sînt darul lui #eres. Pe ea o $oi cînta, numai de)aş putea 'lăsuiimnuri demne de zeiţă, căci zeiţa este fără îndoială demnă de cîntecele mele. ( mare insulă, 5rinacria,acoperă trupul unui 'i'ant şi ţine sub marea sa 'reutate pe 5yphoeus, care a îndrăznit să aspire lalocaşurile cereşti. 0l se sileşte şi se luptă adesea să iasă deasupra, dar mîna dreaptă îi este sub muntelePelorus din "usonia, iar cea stin'ă sub tine, Pachynus. Picioarele îi sînt sub ilybaeus. #apul i)l apasă0tna. întins cu faţa în sus sub acesta din urmă, 5yphoeus aruncă $aluri de nisip şi $arsă din 'ura)isălbatică flăcări. "desea se luptă să uşureze 'reutatea pămîntului şi să răstoarne cu corpul oraşele şimarii munţi. /e aceea se cutremură pămîntul şi însuşi re'ele tăcerii se teme să nu se desfacă pămîntul

printr)o)mare despicătură, iar lumina pătrunsă să sperie tremurătoarele umbre. 5emîndu)se de această prăbuşire, re'ele întunericului a ieşit la lumină şi, purtat într)un car tras de cai ne'ri, a încon&urat cuatenţie temeliile pămîntului sicilian. /upă ce a cercetat îndea&uns şi a $ăzut că nici un loc nu esteşubred, teama i s)a spulberat. :enus

— de pe muntele său 0ri!2F — l)a $ăzut umblînd încoace şi încolo.%mbrăţişîndu)şi fiul zburător, ea zice*K(, fiul meu, puterea mea, armele mele şi mîinile mele.3 %a acele să'eţi cu care în$in'i pe toţi,#upidon, şi aruncă)le cu repeziciune în pieptul zeului căruia soarta i)a hărăzit ultima dincele trei împărăţii. 5u sub&u'i pe zeii de sus, pe upiter însuşi şi supui di$inităţile mari, în$in'înd

pe însuşi acel ce conduce di$inităţile mării. Pentru ce să scape de sub puterea noastră 5artarulPentru ce să nu)i impui stăpînirea ta şi a mamei tale %nfernul e a treia parte a lumii şi totuşinoi sîntem dispreţuiţi chiar în cer. %ată unde ne duce în'ăduinţa noastră.2= Paeonia, &roin$ie in Ma$e/onia.2C T5es&ia/e. /in T5es&ie, oraş n eo#ia, la &oalele eli$onului.29 Izorul i&&o$rene, &e $are;l f)$use Pe-asul, fiul Me/uzei, s) #işneas$), $a şi izorul A-ani&&e, erau n #inutul +ante /in eo#ia. Vezi şi

nota 7:. Cartea III.2D E(at5iene, /e la E(at5ia, alt nu(e al Ma$e/oniei.2E

Oi/iu so$oteşte $) &ri(ele le-i au a&)rut /in ne$esitatea sta0ilirii &ro&riet)#ii asu&ra &)(intului.:9 Eri1, (unte n *i$ilia, un/e Venus aea un te(&lu.




Puterile lui "mor şi ale mele au slăbit.. ;u $ezi pe Pallas şi pe să'etătoarea /iana că sînt în afarăde le'ile mele8G /acă o lăsăm aşa şi fiica83 lui #eres $a rămîne fecioară. #ăci nutreşte aceeaşisperanţă. 5u, dacă am $reo mulţumire pentru alianţa domniei noastre, uneşte)o pe zeiţă cuunchiul eiN."cestea a zis :enus. 0l deschide tolba şi, după dorinţa mamei sale, dintr)o mie de să'eţi scoate unasin'ură, dar decît ea nu era alta mai ascuţită, nici mai si'ură, nici care să asculte mai mult de arc.Spri&inind pe 'enunchi arcul, l)a îndoit şi cu să'eata cu cîrli' în $îrf a străpuns pe Pluton în inimă.

;u departe de zidurile @ennei82 este un lac cu apă adîncă cu numele Per'us. ;ici #aystros88 n)a auzitmai multe cîntece de lebede ce alunecă pe $aluri decît lacul acesta. ( pădure încununăapele, încin'îndu)%e din toate părţile şi frunzele sale opresc ca o perdea pătrunderea razelorde soare. 7mbra aduce răcoare, pămîntul umed e plin de flori asemănătoare purpurei de5yr. "ici este o primă$ară $eşnică. %n acest luminişse &oacă Proserpina şi cule'e $iolete sau crini albi şi cu $oioşie de copil îşi umple coşuleţul şi sînul,căutînd să întreacă to$arăşele sale în culesul florilor.#um a $ăzut)o, Pluton s)a îndră'ostit de ea şi a răpit)o. Pînă într)atît se 'răbeşte iubireaJ 4eiţa,speriată, amestecînd $ocea cu plînsul, stri'ă pe mamă şi pe to$arăşele ei, dar mai ales pe mamă..

#um pe $îrful muntelui îşi sfîşiase îmbrăcămintea, florile culese au căzut. "ceastă pierdere aîndurerat)o pe fecioară. "tît de mare era simplitatea sufletului ei de copil.6ăpitorul conduce carul şi mînă caii, îndemnînd pe fiecare pe nume. Peste 'îturile şi coamele lorstruneşte frîiele acoperite de o ru'ină nea'ră. 5rece peste lacuri adînci şi peste mlaştinile Palice8=,răspînditoare de miros de pucioasă, care fierbe în sînul pămîntului şi pe unde bacchiazii8C, neam născutîn #orintul cel aşezat între două mări, au întemeiat un oraş între porturi nee'ale89. a mi&loc, între#yane şi "rethusa8D cea iz$orătoare de la Pisa este o mare, care înaintează, închizîndu)se într)un 'olfstrimt. "ici locuia #yane, cea mai $estită între nimfele siciliene şi de la care i)a rămas şi laculuinumele. 0a s)a ridicat pînă la brîu deasupra apei şi l)a recunoscut pe zeu.K;u $ei mer'e mai departe — i)a spus ea. ;u poţi fi 'inerele zeiţei #eres fără $oia ei."r fi trebuit s)o ceri, nu s)o răpeşti.?i pe mine — dacă mi)e în'ăduit să pun cele mici alături de cele mari — m)a iubit "napis8E..

5otuşi am fost cerută şi nu m)am căsătorit cu el, fiind înspăimîntată ca şi aceastaN."cestea a zis şi, întinzînd braţele, i)a tăiat calea. Saturnianul nu şi)a mai stăpînit mînia.<înînd 'roaznicii lui cai, cufundă cu braţ puternic sceptrul re'al, răsucindu)l în fundul 'enunii.Pămîntul lo$it i)a deschis drum spre 5artar şi)a lăsat astfel să treacă prin acest crater carul care a huruitîn adîncuri. %ar #yane, deplîn'înd şi pe zeiţa răpită şi drepturile încălcate ale iz$orului său, e rănită deo durere nemîn'îiată în inima ei tăcută. Se isto$eşte în lacrimi şi se risipeşte în apele a căror di$initatefusese pînă de curînd. Puteai $edea cum membrele i se înmoaie, oasele de$in mlădii, un'hiile îşi pierdtăria. /intre toate, păru)i de aur, de'etele şi picioarele se topesc cele dintîi căci părţile dinafară ale tru)

pului trec mai repede în starea apelor reci. /upă aceea spatele, umerii, coastele, pieptul, se pierd încurenţii uşori de apă. %n sfîrşit, locul sîn'elui $iu în $inele schimbate l)a luat apa şi n)a rămas nimiccare să poată fi prins cu mîna.%ntre timp, mama îndurerată şi)a căutat zadarnic fiica pe tot pămîntul şi pe toate mările. ;ici "urora,

care se înalţă cu părul de raze roşii, nici @esperus n)a $ăzut)o oprindu)se unde$a., 0a a aprins de la0tna două făclii de pin înmuiat în smoală şi le)a purtat, fără odihnă, pe fiecare cu cîte o mînă, prinîntunecimile în'heţate. ?i cînd ziua binefăcătoare şter'ea lumina stelelor, îşi căuta fiica de la răsăritul

pînă la apusul soarelui./e oboseală, setea i se mărea şi nici un iz$or nu)i ieşea în cale, cînd din întîmplare a a&uns la o casăacoperită cu paie. " bătut în uşile mici. " ieşit din casă o babă.<8 Pallas şi Diana erau zei#e fe$ioare.<7B Fii$a lui Ceres era Proser&ina. %u&iter, era tat)l Proser&inei şi frate $u Pluton, zeul infernului.<: enna, oraş n *i$ilia.<< Ca+stros, ru n '+$ia.<4 Pali$ii, fii -e(eni ai lui %u&iter şi ai ni(fei T5alia, /)/ur) nu(ele lor unei lo$alit)#i şi unor (laştini /in *i$ilia.< a$$5iazi, fa(ilie /in Corint $e se tra-e /e la re-ele a$$5is /in Corint, sau /e la zeul a$$5us.<2 *+ra$usa, $olonie a oraşului Corint, zi/it) la n$e&ut In insula Ort+-ia intre &ortul (are şi &ortul (i$ al *+ra$usei.<3 C+ane şi Aret5usa, izoare n-) *+ra$usa.< Ana&is, riu $are se ars) in (are lin-) *+ra$usa. Aret5usa este unul /in afluen#ii s)i, ale $)ror le-en/e te &oesteşte(ai /e&arte Oi/u.




( roa'ă să)i dea apă şi aceasta îi dă o băutură dulce, pe care o pre'ătise mai înainte din făină de orz şidin miere. Pe cînd zeiţa sorbea băutura care i se dăduse, s)a oprit în faţa ei un copil cu pri$iriscrutătoare şi îndrăzneţe şi a rîs de ea, numind)o lacomă. 0a s)a supărat şi băutura de miere amestecatăcu făină de orz, pe care încă n)o băuse, a aruncat)o pe copilul care $orbea. >aţa acestuia s)a umplut de

pete, mîinile i s)au transformat în picioare şi o coadă i s)a adău'at la membrele lui schimbate. 5rupul is)a chircit, pentru ca să nu)i fie mare puterea de a $ătăma. S)a făcut o mică şopîrlă.Bătrîna se miră de această schimbare şi plîn'e şi $rea să pună mîna pe acest monstru. /ar el fu'e şicată să se ascundă. Poartă urmele culorii sale dinainte, fiind punctat pe corp cu felurite picături carestrălucesc."ş întîrzia prea mult să spun cîte mări şi ţări a cutreierat zeiţa. ;u mai este colţ de lume necăutat. S)aîntors iarăşi în Sicania şi, cercetînd din nou cu de)amănuntul şi pretutindeni, a a&uns la #yane. /acă n)ar fi fost schimbată aceasta, ar fi po$estit totul. /ar n)a$ea nici chip, nici limbă să $orbească, oricît arfi $rut. 5otuşi i)a dat unele semne. %)a arătat pe suprafaţa apei cin'ă)toarea Proserpinei ce i)a alunecatîntîmplător în 'enune în acel loc. #înd a $ăzut)o, ca şi cum abia atunci ar fi aflat de răpirea fiicei sale,zeiţa şi)a smuls părul despletit şi şi)a lo$it de multe ori pieptul cu palmele. încă nu ştie unde e fiica satotuşi blesteamă toate părţile pămîntului şi le numeşte nerecunoscătoare şi ne$rednice de darul

roadelor.înainte de toate, în$ino$ăţeşte 5rinacria8F, în care a 'ăsit urmele răpirii. "stfel, acolo rupse cu mînăfurioasă plu'urile care răsturnau brazde, dînd morţii deopotri$ă şi pe plu'ari şi pe plă$anii de la &u'.0a porunci o'oarelor să nu rodească şi secă seminţele semănate. Pămîntul sicilian, cu o rodnicierenumită pînă departe, este acum sterp. Semănăturile abia răsărite mor stricîndu)le ori soarele preaarzător, ori ploaia prea mare. "notimpurile şi $înturile sînt $ătămătoare şi, lacome, zburătoarele cule'seminţe abia semănate. ;e'hina, pălămida şi pirul cel nebiruit isto$esc semănăturile de 'rîu.

;imfa=G iubită de "lpheu, ridicîndu)şi capul din undele $enite din 0lida şi dîndu)şi pe după urechi părul ud de pe frunte, zice* ,,(, mamă a fecioarei căutate în tot uni$ersul, şi a roadelor, curmănemăsuratele)ţi chinuri şi nu urmări cu ura ta un ţinut credincios ţie. Pămîntul n)a fost cu nimic$ino$at. împotri$a $oinţeilui s)a deschis răpitorului. /ar nu pentru patria mea te ro'. "m $enit ca străină. Pisa mi)e patria şi)mi

tra' obîrşia din 0lida. ocuiesc ca străină în Sicania. /ar acest pămînt mi)e mai plăcut decît orice altţinut. #u numele de "rethusa, aici am penaţii, aici mi)e casa, pe care tu, prea buno, sal$ează)mi)o. :a$eni ceasul potri$it ca să po$estesc de ce mi)am schimbat locuinţa şi pe $alurile unei mări atît de mariam a&uns la (rty'ia $a $eni ceasul pentru po$estirile mele, cînd tu $ei fi uşurată de 'ri&i şi faţa îţi $a fimai $eselă. Pămîntul mi)a deschis drum înlăuntrul lui şi, trecînd prin adîncuri de hrube, îmi ridic aicicapul, unde $ăd aştri necunoscuţi. "şadar, pe cînd alunecam sub pămînt pe lîn'ă apa Sty!ului, am$ăzut acolo cu ochii mei pe Proserpina ta. 0ste tristă şi cu faţa încă speriată, însă totuşi e re'ină, e stă)

pîna lumii întunecate, este soţia puternică a re'elui infernului-.<ama a rămas multă $reme înmărmurită ca o stîncă la auzul acestor cu$inte. #înd această 'rea staresufletească i)a fost alinată de marea)i durere, ea s)a înălţat cu carul în slă$ile cereşti. "colo, cu părulră$ăşit şi cu toată faţa scăldată în lacrimi, s)a oprit înaintea lui upiter şi i)a zis* +Pentru sîn'ele tău şial meu, $in ru'ătoare la tine, upiterJ /acă n)ai nici o recunoştinţă pentru mamă, fii înduioşat ca tată

pentru fiica ta. 5e ro' să nu)i porţi mai puţin de 'ri&ă, pentru că am născut)o eu. %ată, mi)am re'ăsit, însfîrşit, fiica atîta timp căutată, dacă re'ăsire înseamnă a o fi pierdut si'ur, dacă re'ăsire înseamnă a oşti unde este. Pot ierta că a fost răpită, numai să mi)o dea înapoi. >iica ta nu)i demnă de o căsătorie

prin răpire, dacă a mea este demnă-.upiter răspunde*+"ceeaşi 'ri&ă şi datorie am şi eu ca şi tine faţă de fiica noastră dar dacă)i $orba să le spunemlucrurilor pe ade$ăratul lor nume, aceasta nu se cheamă insultă, ci iubire. ;u)i o ruşine să ne fie el'inere, numai tu să $rei, zeiţăJ #hiar de)ar fi să)i lipsească celelalte, cît de mare lucru este să fiifratele lui upiterJ #e să mai spun că nici celelalte nu)i lipsesc şi că este în urma mea numai datorităsorţii /ar dacă ai atîta dorinţă s)o iei înapoi, Proserpina se $a întoarce în cer, cu condiţia hotărîtă însăsă nu se fi atins acolo cu 'ura de mîncare căci aşa opreşte le'ămîntul Parcelor-=1

.

8F Trina$ria, nu(e /at *i$iliei, /in $auza for(ei sale triun-5iulare.

=G Cei e$5i $re/eau $) riul Al&5eu u/) Eli/a şi, a@un-n/ n (are, nu;şi a(este$) a&ele $u ea, $i o str)0ate (ai /e&arte, &in) $e a@un-e şi se uneşte $u a&ele Aret5usei.47 Par$e, $ele trei zei#e $are tor$ firul /estinului.




"cestea zise upiter. /ar #eres ţinea neapărat să)şi aducă fiica. ?i destinele nu în'ăduie astfel, fiindcăfecioara nu se putuse stăpîni să nu mănînce, ci, pe cînd în copilăreasca ei ne$ino$ăţie rătăcea prin'rădinile culti$ate, aplecase o crean'ă dintr)un pom şi rupsese o rodie purpurie, muşcînd din ea şiscoţînd de sub coa&a 'albenă şapte sîmburi.,

;)o $ăzuse decît sin'ur "scalaphus=2, pe care se spune că l)a născut într)o peşteră întunecoasă (rphne,una dintre frumoasele nimfe ale "$ernului, din dra'oste cu "cheronul=8. " $ăzut)o şi, pîrînd)o fărămilă, i)a răpit putinţa întoarcerii. 4eiţa întunericului a 'emut de durere şi l)a schimbat pe pîrîtor într)o

pasăre pre$estitoare de rău. 5urnîndu)i pe cap apă din Phle'ethon==, l)a schimbat, făcîndu)l cu cioc, cu pene şi cu ochi mari. /espuiat de chipul său, el capătă aripi 'ălbui. #apul i se măreşte, un'hiile i selun'esc şi se înco$oaie. "bia îşi mişcă ari)-pile crescute pe braţele în'reuiate. /e$ine pasăre res)

pin'ătoare, pre$estitoare de &ale, bufniţă urîtă, ce cobeşte oamenilor.5otuşi acesta ar putea să pară că a meritat pedeapsa, din cauza denunţului şi a 'urii sale. /ar $oi, fiiceale lui "chelous=C, de unde a$eţi pene şi picioare de păsări,cînd chipul $ă este de fecioare ;u cum$a fiindcă, pe cînd Proserpina cule'ea flori de primă$ară, eraţiamestecate, sirene, în numărul însoţitoarelor ei /upă ce aţi căutat)o zadarnic pe tot pămîntul, pentruca apele mării să simtă neîncetat 'ri&a $oastră, aţi dorit să staţi deasupra $alurilor, a&utate de $îslele

aripilor. "ţi a$ut zei care $)au ascultat cu uşurinţă şi aţi $ăzut cum corpul $ostru se în'ălbeneşte de penele care $)au ieşit pe neaşteptate. ?i, pentru ca acel cîntec menit a desfăta urechile, acea mareînzestrare a 'urii $oastre să nu)şi piardă folosinţa limbii, zeii $)au lăsat înfăţişarea de fete şi $oceaomenească.<i&locitor între fratele şi sora sa întristată, upiter a împărţit anul în două părţi e'ale şi a poruncit caProserpina, zeiţă comună a ambelor re'ate, să stea cîte şase luni cu mama sa şi cîte şase cu soţul.ui #eres i se schimbă îndată şi 'îndul şi faţa. #ăci fruntea zeiţei, care putea să pară tristă din cauzalui Pluton, acum este $eselă, asemenea soarelui care a fost înainte acoperit de nori umezi şi apoi a ieşit

biruind norii.Binefăcătoarea #eres, liniştită că şi)a 'ăsit fiica, te)a întrebat, "rethusa, care e pricina drumului tău#um ai de$enit iz$or sfînt7ndele au tăcut, zeiţa a scos capul din iz$orul adînc al acestora şi, z$întîndu)şi cu mîna părul azuriu, a

po$estit iubirea de altădată a flu$iului 0leus.,."m fost una dintre nimfele care sînt în "chaia — zise ea. ;)a ales alta mai cu 'ri&ă decît mineluminişurile pentru $înătoare şi n)a întins mai cu pricepere laţuri pentru $înat. /ar deşi n)am căutatniciodată faima frumuseţii, ci preţuiam numai cura&ul, a$eam totuşi numele de frumoasă. ;u măîncînta prea mult că eram admirată pentru frumuseţea mea. în loc să mă bucur ca altele de laudele cemi se aduceau, am roşit ca o ţărancă şi am socotit că)i o crimă să placi cui$a.(dată mă întorceam, mi)amintesc, obosită din pădurea Stymphale=9. 0ra cald şi oboseala mă încălziseşi mai rău. "m întîlnit o apă limpede, care cur'ea liniştită, fără murmure şi $îrte&uri. 0ra atît delimpede că se puteau număra pietrelele pe fundul ei, şi atît de liniştită că abia puteai $edea încotrocur'e. Sălcii albe şi plopi răsăriţi de la sine şi crescuţi de ape dădeau umbră malurilor înclinate. <)amapropiat şi mai întîi mi)am muiat $îrfuA picioarelor în apă, apoi le)am udat pînă la 'enunchi şi,nemulţumită cu atît, m)am dezbrăcat, mi)am pus îmbrăcămintea subţire pe o salcie aplecată şi am

intrat 'oală în apă. Pe cînd alunecam prin unde, plesnindu)le şi frămîntîndu)le în mii de feluri, pe cîndspintecam mereu apa cu braţele, am auzit în mi&locul ei nu ştiu ce murmur. Speriată, m)am oprittocmai aproape de mar'inea apei, lîn'ă mal.Kîncotro te 'răbeşti,"rethusa încotro te 'răbeşti prin undele meleN — zise "tpheus cu 'las încet. "mfu'it fără haine, cum eram. @ainele îmi rămăseseră pe celălalt mal. 0l cu atît mai mult stăruia şi seînflăcăra. >iindcă eram 'oală, păream mai pre'ătită pentru el. "şa fu'eam eu, aşa de sălbatic măurmărea el, cum fu' cu tremurător fîlfîit de aripi porumbiţele de uliu şi cum urmăreşte uliul fricoasele

porumbiţe. "m putut să fu' într)una pînă la oraşele (rchomenos şi Psopis, pînă la muntele #yllene şi poalele <enalului, pînă la în'heţatul 0rimanthos- şi cîmpiile 0lidei.

4: As$ala&5us, $unt -re$es$, $are nsea(n) 0ufni#).4< Or&5ne, /e ase(enea $unt -re$es$, $are nsea(n) ntune$i(e. Aernul şi A$5eronul, ruri n infern.44 P5le-et5on, ru n infern.4 A$5elous, ru In Etolia, tat)l sirenelor, fiin#e (itolo-i$e $u $5i& /e fe$ioare şi $u $or& /e &as)re, $are, &rin $nte$ul lor fer(e$)tor,

atr)-eau oa(enii şi i u$i/eau.




0l nu fu'ea mai repede decît mine. /ar puterile nu ne erau e'ale* eu nu mai puteam rezista multă$reme la fu'ă, pe cînd el era în stare să rabde o sforţare îndelun'ată. 5otuşi, am fu'it peste cîmpuri,

prin munţi acoperiţi cu păduri, peste prăpăstii şi stînci, pe unde nu era nici un drum. Soarele era înspatele meu. "m $ăzut cum înaintea mea mer'ea o umbră lun'ă. Poate cum$a teama măfăcea s)o $ăd, dar în mod si'ur auzeam sunetul paşilor care)mi mărea spaima, iar respiraţia puternică a'urii sale îmi sufla pan'licile ce)mi ţineau strîns părul.%sto$ită de oboseala fu'ii, am stri'at*KSînt pierdută. /ă a&utor, /iana, armaşei tale, căreia adesea i)ai dat să)ţi poarte arcurileşi tolba cu să'eţiN. 4eiţa m)a auzit şi, aducînd un nor des, l)a aruncat asupră)mi şi m)a în$ăluit înîntuneric. 6îul mă căuta în toate părţile, în &urul norului, neştiind unde sînt. /e două ori a ocolit, fărăsă mă 'ăsească, locul unde eram acoperită de zeiţă, şi de două ori a stri'at*K(, "rethusaJ (, "rethusaîN. #ît mi)era atunci inima de nenorocită (are nu ca a mieluşelei cînd audelupii urlînd în &urul staulului Sau ca iepurele care, ascuns în mărăcini, $ede 'ura duşmănoasă acîinilor şi nu îndrăzneşte să facă nici o mişcare 5otuşi n)a plecat. #ăci nu $edea urmele paşilor meidepărtîn)du)se. Păzea şi norul şi locul. ( sudoare rece mi)a acoperit membrele obosite şi din tot corpulau început să)mi cadă picături albăstrii. Pe unde călcam cu piciorul, iz$ora lac şi de pe păr îmi cădearouă. <ai repede ca de cînd am început să po$estesc m)am schimbat în iz$or. /ar rîul a recunoscut în

apă pe cea pe care o iubeşte şi, părăsind chipul de om pe care)l luase, a re$enit la cel de rîu ca să seunească cu mine. /eliana=E a desfăcut pămîntul şi, cufundîndu)mă prin hrube întunecoase, am mers pînă în (rty'ia. "ceastă insulă care mi)e dra'ă, fiindcă poartă numele zeiţei ocrotitoare, cea dintîi m)ascos la suprafaţă sub bolta ceruluiN."tît a $orbit "rethusa. 4eiţa roadelor a înhămat la carul ei doi şerpi, le)a pus frîul în 'ură şi a pornit

prin $ăzduh, între cer şi pămînt. " coborît în cetatea 5rito)nidei cu carul uşor pe care l)a încredinţat lui5ripto)lemus=F, /îndu)i şi seminţe, i)a poruncit acestuia ca o parte să le semene în pămînt caren)a fost semănatniciodată, iar o parte în pămînt culti$at din nou după 3 un timp îndelun'at de odihnă.îndată tînărul a zburat în $ăzduh deasupra 0uropei şi a pămînturilor "siei, apoi s)a întors şi s)a oprit înţinuturile Sciţiei. "ici era re'e yncus. S)a dus la acesta la palat şi, întrebat pe unde a $enit, care)imoti$ul călătoriei, cum îl cheamă şi care)i patria, el a răspuns* +Patria)mi este $estita "thenă. ;umele,

5riptolemus. ;)am $enit nici cu corabia pe mare, nici cu piciorul pe pămînt. <i)a deschis drum$ăzduhul. "duc darurile lui #eres, care, semănate pe o'oarele întinse, dau holde bo'ate şi hrană binefăcătoare-.Barbarul a fost pizmaş şi, ca să treacă el drept născo)citorul unui dar aşa de mare, a dat tînărului'ăzduire, dar în timpul somnului s)a năpustit asupra lui să)l ucidă. 5n momentul însă în care căuta să)iînfi'ă sabia în piept, #eres l)a schimbat pe scit în lyn!, iar tînărului mop)sopianCG i)a poruncit să mîieiarăşi prin aer tele'arii sacri-.#ea mai mareC1 dintre noi sfîrşise cîntecele. ;imfele au spus într)un 'las că zeiţele locuitoare ale@eliconuluiC2 au cîşti'at întrecerea. #ele în$inse ne aruncau ocări. +>iindcă e prea puţină pentru $oi — a zis muza — pedeapsa pe care aţi luat)o fiind înfrînte, $oi adău'aţi la 'reşeala $oastră şi cu$inte'rele. 6ăbdarea noastră nu este fără mar'ini. :om păşi la pedepse. ?i $om urma 'lasul mîniei-.0matideleC8 rîd şi dispreţuiesc cu$intele ameninţătoare. /ar încercînd să $orbească cu ton ridicat şi să

întindă împotri$a noastră mîini cutezătoare, au $ăzut că pe lîn'ă un'hiile lor ies pene, că braţele li seacoperă cu pene. ?i una pe alta se $ăd cum 'ura le creşte într)un cioc tare şi trec în rîndul păsărilor din

păduri. Pe cînd $oiau să)şi bată piepturile, mişcarea braţelor le înalţă în aer , fiind de)acum coţofene bîrfitoare ale pădurilor. Sub chipul lor înaripat păstrează şi acum talentul deodinioară, limbuţia bîrfitoare şi dorinţa nemăsurată de a $orbi-.42 *t+(&5ale, re-iune in Ar$a/ia.43 Or$5o(enos şi Pso&is, oraşe in Ar$a/ia> C+llene, Maenal şi Eri;(ant5os, (un#i in a$elaşi #inut.4 Deliana, Diana, n)s$ut) n insula Delos, $a şi A&ollo.49Tri&tole(us, re-e n Eleusis, a intro/us $ultul zei#ei Ceres n Ati$a.8 Mo&so&ian n lo$ /e atenian, /e la nu(ele lui Mo&so&us, unul /in re-ii Atenei.

7 Callio&e, (uza &oeziei e&i$e.: eli$onul, (unte un/e lo$uies$ (uzele şi un/e are lo$ ntre$erea.< E(ati/e, alt nu(e al &ieri/elor, /e la E(atia, e$5iul nu(e al Ma$e/oniei, &atria lor.

ovidiu-metamorfoze cartea 5

Documents