E martie. E frig. Durerile se mai coc încă-n oase și răzbat în afară ca niște săgeți de foc. Dar bucuria e unde-va pe aproape aici în Dealul Schinoasei. În firul de iarbă care se ridică spre soare. În zvonul de clopot care răzbate din întinsuri. Și parcă-l văd pe Ilie Teleșcu, bunul meu prieten, cum se ridică de la masă, traversează anticamera și intră la mine: „Tu ce zici de un telemaraton?” „Pen-tru?” – întreb eu curios. „Pentru Căpriana, stă Mănăstirea aceasta în ruine de atîta vreme!” – spune el. Zis și făcut. Așa că a doua zi mulțimile au curs rîu spre televiziune.

Au urmat apoi alte telemaratoane. S-au ridicat alte mănăstiri și biserici din banii adunați. Atîta lume și atîta frumusețe n-am mai văzut nicicînd în studiourile noas-tre de televiziune. Ciudat lucru însă că din toată această frumusețe de oameni și gesturi eu am memorizat doar o bătrînică. Iat-o, îmbrăcată în pufoaică, încălțată în cizme de pînză, se rupe din marea de oameni, trece peste rînd, pune pe masa de colectare, în fața contabililor, un leuț și o lumînare, își trage șalinca de lînă pe frunte și se topește, pe lîngă mine, în talazurile mulțimii. N-am reușit s-o în-treb măcar numele. Atîta am reușit să zic, o glumă: „Un leuț pentru Voronin!” Și mi-am aprins paie în cap.

„Bă băiete, tu să știi, bagă-ți în cap – m-a apostrofat a doua zi șeful între patru ochi, uitîndu-se în pod – în televiziunea aceasta și în țara aceasta se contabilizează fiece leu!” Gluma s-a îngroșat. Probabil de asta la or-dinul lui, peste cîteva ore, cabinetul meu din tuspatru părți ale lumii, afară doar de fereastră și ușă, a fost ticsit cu dosarele și copiile facturilor tuturor telemaratoane-lor întîmplate vreodată la televizuine. „Le analizezi, le contabilizezi, pe fiecare în parte, și faci o dare de seamă!” – mi-a zis el calm, cuprinzîndu-mă cu o privi-

re rece. „Pentru ce?” – am făcut eu acru. „Pentru istorie. Pentru Mitro-polie. Dar mai întîi pentru tine, ca să te înveți a glumi!”

Dosarele celea pline de praf și oftică. N-am să le uit niciodată. Ele mi-au otrăvit prietenia și mi-au umplut de scîrbă toți anii de lucru împreună cu Teleșcu. Cum poți să faci sau să analizezi un lucru absolut lipsit de sens? De mii de ori m-am apucat de ele și de mii de ori le-am lăsat. Dar nici Teleșcu n-a cedat. Fiece şedinţă care se întîmpla la televiziune sau radio sfîrșea cu fraza sacramentală: „Domnule consilier, analiza!” Ca și cum ar fi vrut să spună, cu mine nu trece nicio prietenie. Noroc că într-o bună zi Voronin și Roșca ne-au alungat pe amîndoi, al-tfel am fi devenit niște mari dușmani.

De atunci au trecut o grămezime de ani. De atunci a murit Teleșcu. De atunci s-a democratizat televiziunea. De atunci dosarele celea au fost aruncate la gunoi. De atunci țara a semnat Acordul de asociere și parteneri-at cu Europa. Iată sîntem gata cu toții să depunem la Vilnius cererea de aderare. Atîta doar că ne trag de pi-cioare, ca niște tare, Aeroportul și băncile. Abia acum, reflectând la toate acestea, îmi dau seama cît de mare dreptate avea prietenul meu Ilie Teleșcu. Cît de mult ne-ar trebui dosarele celea pierdute cu un singur leuț. Dar poate că încă nu e tîrziu. Poate că bătrînica ceea mai trăiește pe undeva prin satele noastre înghețate și flămînde. Grăbiți-vă, dragi guvernanți, găsiți-o, pentru că e ultima noastră probă onestă pentru Europa.

Ion BRADU

O bătrînică. Un leuţExistă două genuri de

„nebunii” care, uneori, pun stăpânire pe bărbaţi, făcân-du-i vulnerabili şi pericu-loşi: nebunia din dragoste şi nebunia din ambiţie.

Înşelat în iubire, bărbatul îşi pierde cumpă-tul, se frământă, ameninţă, face prostii, dar, în cele din urmă, se potoleşte şi, dacă are sufici-entă minte, redevine un om echilibrat.

Nebunia din ambiţie este mult mai viru-lentă. Bărbatul stăpânit de ea nu ţine cont de nimeni. El vrea să se impună, să domine, să pună mâna pe putere şi, din această cauză, este periculos. Lumea întreagă poate fi distru-să dacă nebunilor li se permite s-o conducă.

Se cunosc nenumărate exemple în care am-biţia bărbaţilor a provocat războaie şi nenoro-ciri. Sunt şi excepţii, fără îndoială. Puţine, dar demne de urmat…

În Antichitate, pe timpul Republicii Ro-mane, un general (pe nume Cincinatus) a condus cu glorie armatele romane, eliberând oraşele ocupate de invadatori. Oriunde îşi fă-cea el apariţia, oştenii se însufleţeau, îşi recă-pătau curajul şi toată lumea ştia că victoria va fi a lor. Încununat de slavă, Cincinatus putea să-şi făurească o strălucită carieră militară. El însă a preferat să se retragă pe moşia sa şi s-a apucat de plugărit. Ţara trăia în linişte şi pace.

Nu peste multă vreme, mai mulţi senatori au venit la el şi l-au rugat să se întoarcă.

− Din nou la arme?− Da, i s-a răspuns. Roma e în pericol.

Duşmanii o atacă. Avem nevoie de experienţa dumitale.

− Există o mulţime de ofiţeri ambiţioşi care abia aşteaptă să conducă armatele romane. De ce să nu le oferiţi o şansă?

− Am făcut-o, dar… au pierdut. Doar dum-neata ne poţi salva!

Vrând-nevrând, fostul general a părăsit coar-nele plugului şi s-a întors la meseria de soldat. În câteva zile, i-a regrupat pe romani, le-a ridicat moralul şi i-a condus în bătălia decisivă. Victoria nu s-a lăsat prea multă vreme aşteptată. Duşma-nii care au scăpat cu zile au dat bir cu fugiţii.

Aclamat de popor, generalul Cincinatus şi-a luat rămas-bun de la soldaţi şi era pe cale să plece, când un grup de ofiţerii l-au întrebat:

− De ce ne părăseşti?− Plec la moşia mea.− Rămâi, i s-a propus. Vom pune mâna pe

putere. Te vom încorona. Vei fi regele nostru! Generalul i-a privit dojenitor şi le-a răspuns:− Nu-mi trebuie coroană. Nu-mi foloseşte

la nimic. Poţi fi un cetăţean util şi fără să te bucuri de putere. Ţara are nevoie şi de plugari, nu numai de oşteni.

Părea că fapta lui a fost dată uitării. Dar iată că odată, alţi ofiţeri au pus la cale un com-

plot… Era pe timpul Războiului pentru Inde-pendenţa Coloniilor Engleze din America de Nord (1775-1783). Nemulţumiţi că trebuie să elibereze toată ţara de sub colonişti, majoritatea ofiţerilor americani s-au răzvrătit şi au întors armele împotriva statului-major. Încă puţin şi viitoarele State Unite ale Americii n-ar fi exis-tat. Comandant suprem al armatei de eliberare era George Washington. Curajos şi hotărât, el a ieşit în faţa complotiştilor şi i-a obligat să-l as-culte. Nu ştia ce să le spună. Ştia doar că trebu-ie să-i convingă să renunţe la ambiţie, să pună interesul ţării mai presus de interesul personal. Atunci şi-a amintit de Cincinatus.

− Înainte să luaţi o decizie definitivă, a răsu-nat vocea lui puternică, am să vă dau un exem-plu de patriotism adevărat…

Şi le-a povestit legenda despre generalul Cincinatus.

Rebelii l-au ascultat în linişte, apoi, ruşinaţi de faptul că s-au lăsat stăpâniţi de orgoliu, au jurat, cu lacrimi în ochi, că vor fi, în primul rând, plugari şi cetăţeni, iar soldaţi şi ofiţeri – doar în zilele de mare cumpănă, când ţara va avea nevoie de serviciile lor.

Aşa a luat naştere Ordinul Cincinatus, în care s-au înscris toţi ofiţerii din armata lui George Washington – ofiţeri care şi-au dat sea-ma că nu poţi fi un bun patriot, dacă pui ambiţia înaintea datoriei…

Aurelian SILVESTRU

PUBLICAŢIE DE LIMBA ROMÂNĂ

SĂPTĂMÂNAL AL SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVAJOI, 19 martie 2015. FONDAT LA 3 OCTOMBRIE 1954NR. 12 (3629)

LA EST DE VEST

Academicianul Ion Tighinea-nu este unul din cei mai vizibili savanţi din Republica Moldova, ale cărui lucrări științifice în do-meniul nanotehnologiilor sunt cu-noscute și înalt apreciate în lumea științifică, caracterizat prin merite deosebite în domeniul științei, fi-ind doctor habilitat în științe fizi-co-matematice, profesor universi-tar, academician, savant al anului, prim-vicepreședinte al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, cel mai citat savant în literatura ştiinţifică etc.

Vom încerca să sintetizăm une-le impresii create de multiplele lu-crări științifice developate cu unele amintiri din perioada activităţii în comun în conducerea Academiei de Științe a Republicii Moldova și a Universității Tehnice, activitate consacrată pe deplin științei și ma-nagementului acesteia.

Pornind de la principiul „Ono-rează-ţi destinul prin aportul tău maxim la dezvoltarea științei“, de care se conduce în viața de fieca-re zi, vom menționa că acad. Ion Tighineanu își valorifică cu tenaci-tate talentul, valențele intelectului de savant și manager. Este într-o perpetuă activitate științifică și ma-nagerială, soldată cu circa 600 de lucrări științifice, multe dintre ele

fiind de o deosebită semnificație în fața timpului, sfidându-i trecerea.

S-a născut la 22 martie 1955 în satul Sofia, raionul Drochia, sat bogat prin tradiţiile sale, într-o fa-milie de oameni gospodari, Mihai și Ana Tighineanu. Acest sat era pe atunci bine cunoscut la noi în țară grație unui ansamblu coral, care până în prezent trezește o nostalgie la toți cei care au avut posibilita-tea măcar o dată să-l asculte. Satul s-a proslăvit și prin intelectualii săi: alături de acad. Ion Tighinea-nu, menționăm acad. de onoare al AŞM Nicolae Filip, prof. univ. I. Moșin, mem. cor. Ion Hăbășescu, dr. în biologie Lidia Istratie, dr. hab. Nicanor Babără, talentatul maestru poetic Iulian Filip etc. De mic co-pil a fost educat să prețuiască tim-pul, să-și facă datoriile cinstit și pe deplin. De aceea, cei care-l cunosc de mic copil mărturisesc că li s-a întipărit în memorie stând la masa de scris de lângă fereastră, plină cu cărți și caiete, fiind preocupat de rezolvarea problemelor de fizică și matematică, care-i aduceau o mare satisfacție.

Paralel cu alte îndeletniciri in-telectuale, era pasionat și de scrie-rea versurilor.

Bineînțeles că limbajul și far-mecul metaforic al creației în

versuri, după cum se vede din următoarea poezie, au cu totul alt caracter.

Din umbră se vede scena mai bine,Când un actor pleacă, sau alt actor vine…Din umbră-i ușorsă dai sfaturi aleseCine să intreși cine iese…Din umbră se pare ca ai de spus multeDar nimeni în umbră n-o să le-asculte. De vreți ca să fiți auziți și stimați,Ieșiți voi din umbră, pe scenă urcați!Avea o memorie vizuală deo-

sebită, care-i permitea ca după o scurtă vizualizare să indice după o perioadă de timp locul fiecărui elev în rândul reformat.

Încă de la acea vârstă s-au ma-nifestat și alte capacități creative: a inventat o formulă matematică, în baza căreia a elaborat un calendar veșnic original, ce-i permitea de a determina ziua nașterii, indiferent de luna și anul acesteia.

Era şi de așteptat ca un copil cu o astfel de atitudine serioasă vizavi de disciplinele de studiu să absol-vească școala medie cu eminență,

ceea ce s-a și întâmplat: a obţinut medalia de aur.

În acest timp mai mulți foști elevi ai școlii medii din s. Sofia îşi făceau studiile la Institutul Poli-tehnic recent creat și fireşte că ei îi îndemnau şi pe elevii din școală să le urmeze calea. Ion, fiind atras de fizică și de matematică, fără nicio îndoială, a hotărât să-și continue studiile la Institutul Politehnic din Chișinău, fiind examinat la fizică de către cunoscutul savant-fizi-cian Tudor Șișianu, care a rămas impresionat de cunoștințele vaste ale viitorului student, devenindu-i prieten de viață.

Cu trecerea timpului, acad. Ion Tighineanu a devenit savant de prim rang în știința mondială nu numai grație valorificării cu succes a talentului înnăscut, dar și datorită faptului că de mic copil a conștientizat unde vrea să ajungă în această viață și că izvorul succe-sului consta în utilizarea cu sens a fiecărei clipe.

Cunoștințele solide în dome-niul fizicii și matematicii, capaci-tatea înaltă de muncă i-au permis de la bun început să se evidențieze printre colegii săi. În primii doi ani de studii la Institutul Politeh-nic este impresionat de cursuri-le ţinute de rectorul institutului,

acad. Sergiu Rădăuțanu, mem. cor. S. Dimitrache, prof. univ. A. Casian, prof. univ. A. Marinciuc, precum și de întâlnirea în cadrul institutului cu renumiţii savanți ruşi – laureați ai Premiului No-bel, inventatorii primului laser – acad. Nikolai Basov și Aleksandr Prohorov. În următorul an după vizita acestor savanți la Institutul Politehnic a sosit o comisie de la Institutul de Fizică „Lebedev” al Academiei de Științe a URSS cu scopul de a selecta trei studenți care urmau să-şi continue studi-ile la Facultatea Specială de Fi-zică a AŞ a URSS din Moscova, fondată de acad. N. Basov. Prin-tre studenții norocoşi era și Ion Tighineanu, care a apreciat acest eveniment nu numai ca o înaltă onoare, dar și ca o mare responsa-bilitate. De aceea, sosind la Mos-cova, chiar din primele zile s-a apucat serios de studierea obiecte-lor de bază, fiind activ în studiile științifice, precum şi la însușirea limbii engleze. Autoorganizarea, perseverenţa și munca fără preget i-au permis să susțină lucrarea de licență cu brio în limba engleză, fapt apreciat de acad. N. Basov, președintele Comisiei de Stat, ca un caz de mare succes.

ACADEMICIANUL ION TIGHINEANU – SAVANT ŞI MANAGER CARE DUCE FAIMAŞTIINŢEI DEPARTE PESTE HOTARELE ŢĂRII

MĂRŢIŞOARE ÎNSÂNGERATE

... Basarabia ieşise în primăvara anului 1946 decimată: la sutele de mii de morţi şi răniţi dintre cei mobilizaţi cu forţa în cel de-al Doilea Război Mondial, care nu fusese războiul lor, se adăugase mai mult de un sfert de milion de morţi în foametea organizată de noii stăpâni ai Basarabiei, ca pedeapsă pentru faptul că unii dintre consângenii noştri luptaseră în prima parte a războiului contra ţării lui Stalin.

Le urmară alte zeci de mii de arestaţi, împuşcaţi, deportaţi. Cu toate astea, Basarabia acelui an nu-şi uitase tradiţiile. La 1 martie 1946, cei care mai rămăseseră vii – copii, femei, bărbaţi – îşi prin-

seră sau îşi dăruiră unul altuia mărţişoare. Era plină Basarabia cu mărţişoare din fire alb-roşu, ca un însemn al speranţei. Atunci prin satele şi oraşele Basarabiei năpăstuite au fost difuzate mai multe

mii de foi volante pe care se putea citi scrisă de mână, o epigramă cu următorul conţinut:

De mărţişoare acest martie e plin, în astă, cea mai tristă primăvară, aş vrea să-i prind un mărţişor şi lui Stalin:de gât – o piatră grea de moară.

Lumea o citea, o transcria şi o transmitea şi altora. Toată Basarabia o cunoştea pe de rost.

Organele NKVD îl căutau de zor pe autorul acestei „blasfemii” la adresa „câr-maciului” sângeros.

Au fost arestate câteva sute de posibili autori ai satirei.Unul dintre ei a fost Nicolae Istrati din satul Văsieni, raionul Ialoveni. Şi el o transcrisese în câteva zeci de exemplare, dar cineva îl vânduse. Domnul Nicolae Istrati îmi povesteşte: – Epigrama îmi plăcuse atât de mult, încât atunci când m-au arestat, am re-

cunoscut cu mândrie că eu am compus-o… Şi m-au condamnat la moarte. Pe urmă mi-au comutat pedeapsa în 25 de ani de penitenciar. Abia când am ieşit din închisoare, am avut curajul să spun că nu eu sunt autorul ei.

– S-o public în ziar cu numele Dumneavoastră, îi propun fostului deţinut politic.

– Dar eu n-am scris la viaţa mea nicio poezie, cu atât mai mult epigrame. În închisoarea de la Celea-binsk am întâlnit cel puţin încă vreo 10 basarabeni, care mi se lăudaseră, în mare taină, că ei ar fi au-torii celebrei epigrame. Vă rog s-o lăsaţi aşa anoni-mă. Prea multă lume a murit pentru ea. Prea mulţi au suferit. Ea aparţine întregului nostru popor, care, şi atunci când îi stătea securea deasupra capului, nu uita să zâmbească.

Pentru această epigramă, la 2 septembrie 2010, preşedintele interimar al Republicii, Mihai Ghimpu, l-a decorat post-mortem pe Nicolae Istrati cu Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincţie din stat.

Abia după publicarea decretului s-a aflat că Nico-lae Istrati trăieşte.

Destinul acestui bărbat, care, la cei 89 de ani ai săi, e prezent la toate manifestările Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, este o mărtu-rie în plus că Basarabia mai rămâne un spaţiu unic în lume, unde au existat oameni condamnaţi la moarte pentru o epigramă: unii pentru că au compus-o, alţii

– pentru că au transcris-o, iar cei mai mulţi – pentru că au citit-o. Iar în acest context îmi permit să afirm că fără de această filă însângerată,

istoria literaturii basarabene, dar şi a acelei panromâneşti, va rămâne mereu in-completă şi nu va fi aptă a fi percepută de critica literară a viitorului în adevărata ei dimensiune sufletească.

Nicolae DABIJA (Continuare în pag. 6)

Oşteni sau cetăţeni? Între filozofie şi morală

As’noapte Iisus mi-a intrat în celulă.O, ce trist, ce înalt era Christ!Luna-a intrat după El în celulăşi-L făcea mai înalt şi mai trist.

Mâinile Lui păreau crini pe morminte,ochii adânci ca nişte păduri.Luna-L spoia cu argint pe veşminte,argintându-I pe mâini vechi spărturi.

M-am ridicat de subt pătura sură:– Doamne, de unde vii? Din ce veac?Iisus a dus lin un deget la gurăşi mi-a făcut semn ca să tac...

A stat lângă mine pe rogojină:– Pune-Mi pe răni mâna ta.Pe glezne-avea umbre de răni şi rugină,parcă purtase lanţuri, cândva...

Oftând, Şi-a întins truditele oasepe rogojina mea cu libărci.

Prin somn, lumina, iar zăbrelele groase,lungeau pe zăpada Lui, vărgi.

Părea celula munte, părea căpăţânăşi mişunau păduchi şi guzgani.Simţeam cum îmi cade tâmpla pe mână,şi am dormit o mie de ani...

Când m-am trezit din grozava genună,miroseau paiele a trandafiri.Eram în celulă şi era lună,numai Iisus nu era nicăiri...

Am întins braţele. Nimeni, tăcere.Am întrebat zidul. Nici un răspuns.Doar razele reci ascuţite-n unghere,cu suliţa lor m-au împuns.

– Unde eşti, Doamne? – am urlat la zăbrele.

Din lună venea fum de căţui.M-am pipăit, şi pe mâinile meleam găsit urmele cuielor Lui...

Radu GYR

Nicolae Istrati, tânărul rebel

6 Literatura şi arta Nr. 12 (3629), 19 martie 2015

Despre semnificația rezultatelor științifice ale licenței denotă faptul că în baza acestora au fost publicate câteva lu-crări importante în colaborare cu acad. A. Prohorov și colegii săi de la Institutul de Fizică „Lebedev”.

După absolvirea cu eminență a Institu-tului de Fizică și Inginerie din Moscova, în calitate de doctorand s-a implicat în ac-tivitatea științifică a vestitului Laborator de Luminescență al Institutului de Fizică „Lebedev”, unde în anul 1982, sub condu-cerea ştiinţifică a savantului cu renume în domeniul materialelor fosforescente, prof. univ. A. Georgobiani și acad. S. Rădăuțanu, susține teza de doctorat, consacrată procese-lor electronice în compuși semiconductori. În această perioadă colaborează și cu școala științifică a prof. univ. V. Vavilov în dome-niul implantării ionilor diferitelor impurități în compuși semiconductori binari și ternari. După susținerea tezei, în fața tânărului sa-vant s-au deschis mai multe uși ale unor institute prestigioase de profil din Moscova pentru continuarea investigațiilor, însă do-rul de baștină prevalează în sufletul său şi el revine în țară. Tânărul doctor în științe, cu o pregătire științifică excelentă, este angajat în calitate de colaborator științific inferior la Institutul de Fizică Aplicată al AȘM, pe care o deține pe parcursul a doi ani. În 1984 este ales prin concurs colaborator științific superior.

Deprinderea de a prețui timpul în orice împrejurări, de a se autodisciplina și de a munci asiduu i-au permis încă în anul 1990 să susțină teza de doctorat habilitat cu tema „Influența nestehiometriei și dezordonării rețelei cristaline asupra proprietăților optice și fotoelectrice ale compușilor semiconduc-tori III-V și II-III2-VI4”. Susținerea tezei de doctorat habilitat a coincis cu destrămarea U.R.S.S., perioadă în care conducerea de atunci a țării nu acorda prea multă atenţie condițiilor de existență ale savanților, ceea ce a și determinat exodul masiv al acestora în alte țări. Doctorul habilitat Ion Tighineanu, grație semnificației deosebite a rezultatelor științifice și relaţiilor de colaborare, era deja bine cunoscut de comunitatea științifică din domeniu și, firesc, a fost invitat să activeze în cadrul a diverse universități și laboratoare științifice de prestigiu din Germania, SUA, Italia. A activat în calitate de profesor invi-tat la Universitatea Tehnică din Darmstadt, Institutul de Frecvențe Înalte, Germania, Universitatea din Michigan, SUA, Univer-sităţile din Cagliari şi Parma, Italia etc.

În anul 1998 este invitat de către unul din autorii articolului, rectorul UTM, acad. Ion Bostan, să activeze la această Universi-tate de prestigiu ca prorector pentru știință.

Colaborarea largă cu universitățile și institutele științifice din străinătate i-au per-mis de a crea o bază științifică experimen-tală de unicat, utilată conform exigențelor internaționale prin susținerea financiară a Fundației de Cercetare și Dezvoltare Civilă din SUA, NATO etc.: microscop electronic cu baleaj, microscop de forță atomică, uti-laj de prelucrare electrochimică și de studiu al proprietăților electrice ale materialelor, sistem criogenic cu ciclu închis, ce permite studiul proprietăților electronice și optice ale materialelor și dispozitivelor electroni-ce în intervalul de temperaturi de la -265 de grade C până la 80 de grade C etc.

În baza acestui Centru, a creat un colec-tiv de cercetători tineri talentați, care prin lucrările lor continuă realizarea ideilor pro-fesorului universitar Ion Tighineanu. Către sfârșitul secolului XX și începutul celui de al XXI-lea, Dumnealui demonstrează, pentru prima dată, eficiența implantării cu ioni pentru modificarea dirijată a morfolo-giei structurilor semiconductoare poroase; propune sitele semiconductoare și demon-strează eficiența lor ca materiale pentru optică neliniară, argumentează posibilitatea formării nanostructurilor tridimensionale, numite „Moldavite”, prin intersecția po-

rilor în compuși semiconductori; prezintă dovezi privind posibilitatea nanostructură-rii electrochimice ordonate la distanțe mari prin autoorganizare, fără aplicarea meto-delor litografice; elaborează și realizează o nouă tehnologie – litografia cu sarcină de suprafață, publicate și înalt apreciate în prestigioase reviste internaționale de speci-alitate.

Rezonanța largă în lumea științifică a succesului savantului autohton l-a deter-minat pe unul din autorii articolului, acad. Gheorghe Duca, președinte al AȘM, să-i propună prof. univ., dr. hab. Ion Tighineanu de a activa în calitate de vicepreședinte al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

Activând în această funcție din anul 2004, apoi în cea de prim-vicepreședinte al AŞM, şi-a extins aria intereselor științifice, fiind concentrat asupra nanotehnologiilor micro- și nanostructurării compușilor se-miconductori, noilor materiale fotonice și nanocompozitelor; metamaterialelor cu in-dicele de refracție negativ; efectului Raman, luminescenței și fenomenelor optice nelini-are; controlului spectrului de fononi optici și al defectelor rețelei cristaline în materi-ale semiconductoare; tranzițiilor de fază în compuși ternari și multicomponenți. Conco-mitent, s-au extins și atribuţiile de funcție ale vicepreședintelui AȘM, ce țineau de organizarea sistemului științei din țară, dat fiind faptul ca, conform Codului cu privire la știință și inovare nr. 259 – XV din 15 iulie 2004, Academia de Științe devenise respon-sabilă de gestionarea și dezvoltarea întregii sfere a ştiinţei şi inovării, indiferent de sub-ordine.

Activitatea managerială chibzuită și suc-cesele performante în dezvoltarea științei au fost înalt apreciate de comunitatea academi-că, fiind ales unanim în anul 2007 membru corespondent al AŞM.

În afară de multiple obligații, ce țineau de organizarea activității instituțiilor științifice din țară, Domnia Sa era respon-sabil și de stabilirea relaţiilor de colabora-re cu instituțiile științifice de peste hotare, cu structurile europene și internaționale ale științei. Vom menționa că și în acest dome-niu de activitate prof. univ. Ion Tighineanu a manifestat capacități deosebite. Ca rezultat al activităţii intense, alături de președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca, au fost înche-iate contracte de colaborare cu multe Aca-demii de Științe din Europa, cu institute științifice de prestigiu din SUA, Japonia, Rusia etc. Această activitate fructuoasă a permis comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova să se asocieze la programele Uni-unii Europene – Cadrul 7 și Orizont 2020, astfel R. Moldova devenind prima țară din parteneriatul estic și CSI care s-a integrat în spațiul de cercetare european.

E indiscutabil aportul prim-vice-președintelui Ion Tighineanu în stabilirea relaţiilor de colaborare a instituțiilor de cercetare din R. Moldova, în special, cu institutele și universitățile din Germania, unde Dumnealui a activat pe parcursul mai

multor ani ca profesor invitat și, în comun cu alți colegi moldoveni, a realizat multe proiecte, obţinute prin concurs și ca fost bursier al Fundaţiei „Alexander von Hum-boldt”. Această colaborare s-a intensificat îndeosebi după ce a fost organizată întâlni-rea președintelui AŞM, acad. Gh. Duca, cu conducerea de vârf a Ministerului Federal al Educației și Cercetării al Germaniei, cu care a fost semnat în anul 2008 un protocol de colaborare.

Unul din autorii articolului a avut po-sibilitatea de a se convinge nemijlocit de capacitățile reprezentantului plenipotențiar al Guvernului la Centrul Unificat de Cer-cetări Nucleare din Dubna, academici-anului I. Tighineanu de a duce tratative cu reprezentanții conducerii instituțiilor științifice internaționale. Aceasta a fost în anul 2006, când o delegație a oamenilor de știință din R. Moldova a participat la o conferință internațională organizată de In-stitutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, Federația Rusă, la care au fost exa-minate și rezultatele colaborării instituțiilor AȘM cu acest institut internațional. Rapor-tul științific prezentat de acad. Ion Tighinea-nu despre unele rezultate și perspectiva cer-cetărilor în domeniul nanotehnologiilor s-a bucurat de un mare succes. Din partea mai multor institute științifice din Rusia au par-venit oferte de colaborare sau de stabilire a sa în Rusia. Pe lângă multe alte merite, men-ţionăm că prin diplomaţia şi capacităţile sale înalte de comunicare acad. Ion Tighineanu a reuşit să convingă conducerea acestui insti-tut de a anula datoriile Republicii Moldova în volum de cca 700 de mii de dolari SUA.

Rezultatele științifice principial noi ale acad. I. Tighineanu în domeniul nanoteh-nologiilor s-au bazat pe un nou concept, conform căruia nanostructurarea dirijată a compușilor semiconductori este posibilă prin tratarea electrochimică a materialelor preliminar iradiate cu ioni, care modifică localizat proprietățile lor, și prin crearea condițiilor de autoorganizare a nanostruc-turilor, ce i-a permis să fondeze o direcție nouă – nanotehnologii nelitografice, bazate pe înscrierea directă sau procese de autoor-ganizare.

În baza acestui concept și a direcției noi în nanotehnologii, a devenit posibilă ela-borarea noilor metode de nanostructurare spațială a materialelor semiconductoare, în particular, a metodei litografiei cu sarcină de suprafață, realizată prin inducerea cu ajutorul razei focalizate de ioni la energii mici a unei sarcini negative la suprafața se-miconductorului, care îl protejează de coro-dare electrochimică, lucrarea fiind publica-tă în prestigioasa revistă „Applied Physics Letters”, vol. 86, 174102, 2005.

Printre metodele nanotehnologice în-alt apreciate de comunitatea științifică internațională din domeniu vom menționa:

• Metoda creării rețelelor ordonate de nanotuburi din dioxid de titan cu diametrul intern dirijat (Brevet de invenție nr 4063). Tehnologia a fost apreciată de site-ul Na-

noTechWeb.org din UK, vezi http://nanote-chweb.org/cws/article/tech/42313, precum și de site-ul MaterialsViews.com din Ger-mania, vezi link-ul http://www.materials-views.com/more-less-hollow-always-nano-titania-templates/;

• Metoda formării rețelelor ordonate de nanotuburi metalice incorporate în matrice de semiconductor. Tehnologia a fost apre-ciată de site-ul NanoTechWeb.org din UK, vezi http://nanotechweb.org/cws/article/tech/34704;

• Metoda vizualizării directe a nanoarhi-tecturii spațiale a dislocațiilor într-un corp solid, care a fost apreciată de site-ul Nano-TechWeb.org din UK, vezi http://nanote-chweb.org/cws/article/tech/44967;

• Metoda intensificării rezistenței la radiații a compușilor semiconductori prin nanostructurare, care a fost apreciată de si-te-ul NanoTechWeb.org din UK, vezi http://nanotechweb.org/cws/article/tech/30017;

• Metoda de formare a membranelor ultra-subțiri de GaN suspendate pe nanoco-loane de GaN create în mod dirijat în același proces tehnologic. Tehnologia a fost apre-ciată de site-ul NanoTechWeb.org din UK, vezi http://nanotechweb.org/cws/article/tech/49261;

• Metoda intensificării emisiei undelor Terahertz la excitare optică prin procesarea nanomatricelor semiconductoare cu ioni grei la energii mari (85 MeV Kr+15 și 130 MeV Xe+23), publicată în Applied Physics Letters Vol. 97, 181921, 2010;

• Metoda înscrierii ghidurilor de undă în membrane constituite din nanotuburi de bioxid de titan, apreciată de site-ul Nano-TechWeb.org din UK, vezi http://nanote-chweb.org/cws/article/tech/55933;

• Tehnologia electrodepunerii nanodo-turilor metalice „prin salturi” pe suprafeţe mari, apreciată de site-ul NanoTechWeb.org din UK, vezi http://nanotechweb.org/cws/article/tech/60254.

Utilizarea acestor metode a oferit posi-bilitatea de a dezvălui și a explica procesele de formare a nanotuburilor prin transfor-mări electrochimice, de a elabora nanoma-teriale noi așa ca membranele constituite din nanotuburi de TiO2 cu diametrul intern dirijat, rețelele bidimensionale ordonate metal/semiconductor, nanopiramidele din nitrură de galiu rezistente la radiații, mem-branele ultra-subțiri de GaN pentru diverse aplicații și de a studia proprietățile lor fizi-ce. În particular, prelucrarea nanomatrice-lor semiconductoare cu ioni grei la energii mari (85 MeV Kr+15 și 130 MeV Xe+23) a rezultat cu intensificarea emisiei undelor Terahertz la excitarea cu ajutorul laseru-lui cu impulsuri de femtosecunde, ceea ce a permis un studiu sistematic al procesului de generare a undelor Terahertz în funcție de mai mulți parametri. Dependența emisiei de densitatea de excitare optică, orientarea unui câmp magnetic co-planar aplicat și unghiul azimutal al feței nanomatricei față de polarizarea excitării a identificat rec-tificarea optică ca mecanism responsabil de generarea undelor Terahertz („Applied Physics Letters” Vol. 97, 181921, 2010). A fost observat, studiat și explicat fenomenul retroreflexiei luminii în probe nanoporoase puternic absorbante de InP cu o topologie de plasă („Optics Letters”, Vol. 36, no 16, pp. 3227-3229, 2011). A fost demonstrată fezabilitatea utilizării materialelor nano-compozite semiconductor-oxid în calitate de mediu activ al laserelor aleatoare, în care împrăștierea puternică a luminii necesară pentru formarea micro-cavităților este asi-gurată de fluctuațiile în spațiu ale indicelui de refracție al mediului poros, iar emisia și amplificarea radiației electromagnetice se datorează ionilor de pământuri rare sau ioni-lor de tranziție impregnați în materialul na-nocompozit („Physica Status Solidi C”, Vol. 6, no 5, 1097-1104, 2009). S-a demonstrat că explorarea modurilor de emisie în micro-tetrapozi de ZnO poate fi utilizată pentru

determinarea dependenței de temperatură a dispersiei indicelui de refracție în regiu-nea rezonanței excitonice („Applied Phy-sics Letters”, Vol. 95, 171101, 2009). Au fost elaborate LED-uri pentru UV în baza rețelelor de nanofire din ZnO depuse elec-trochimic la temperaturi relativ scăzute pe substraturi de p-GaN („ACS Applied Mate-rials & Interfaces”, Vol. 2, no 7, pp.2083-2090, 2010).

Rezultatele obținute sunt apreciate în-alt atât de comunitatea științifică din ţară, cât și de peste hotare. În anul 2012 este ales membru titular (academician) și prim-vicepreședinte al AȘM. Lucrările științifice ale acad. I. Tighineanu sunt solicitate de cele mai prestigioase reviste din domeniu („Na-notechnology”, „Applied Physics Letters”, „Journal of Applied Physics”, „Physical Review B”, „Journal of Physical Chemistry C”, „Semiconductor Science and Technolo-gy”, „Electrochemistry Communications”, „Electrochemical and Solid-State Letters”, „Physica Status Solidi” etc.), inclusiv so-licitarea prezentării lucrărilor de sinteză în reviste internaționale și la ședințele plena-re ale forurilor științifice, e.g. lucrarea de sinteză în „Journal of Nanoelectronics and Optoelectronics”, Vol. 4, pp. 20-39, 2009; Referatul „Nanostructuring of semiconduc-tor compounds by design” (Invited Paper) prezentat la 19th International Conference on Ternary and Multinary Compounds, Nii-gata, Japan, September 1-5, 2014; Referatul ”Maskless nanoscale fabrication by using negative charge direct writing (Invited pa-per)” prezentat la 2012 International Work-shop on Advanced Nanovision Science, Research Institute of Electronics, Shizuoka University, Hamamatsu, Japan, January 23-24, 2012; Referatul „Surface charge litho-graphy for GaN micro- and nanostructuring (Invited paper)” prezentat la SPIE Pho-tonics West Conference, Report 7216-34, January 24-29, 2009, San Jose, California, USA; Referatul „Nanoporous III-V and II-VI Semiconductor Compounds (Invited pa-per)” prezentat la International Conference on Surfaces, Coatings and Nanostructured Materials, July 9-11, 2007, Algarve, Portu-gal.

În scopul reflectării opiniilor specialiștilor privind semnificația rezultatelor științifice ale acad. Ion Tighineanu, vom apela la aprecierea acestora de către directorul unuia din cele mai prestigioase institute în domeniul fizicii din lume – Institutul de Fizică Generală „A.M. Rusia, academicianul I.A. Scerbakov: «Соз-данная профессором И. Тигиняну совре-менная технологическая база позволила ему разработать уникальные металлоди-электрические периодические структуры для применения в фотонике. Особо хоте-лось бы отметить недавнюю разработку, так называемую, «литографию с поверх-ностным зарядом», которая позволила впервые в мире получить мембраны тол-щиной в несколько атом-ных слоев на основе несло-истых полупроводниковых материалов».

Performanțele atinse de acad. Ion Tighineanu sunt confirmate și de prestigiosul portal internațional NanoTe-ch/Web.Org din Londra, care pe parcursul ultimilor ani a selectat 7 elaborări nanoteh-nologice ale sale ca fiind prin-tre cele mai importante din lume. Merită să fie menționat și faptul că informația despre aceste elaborări a fost plasată și pe copertele unor reviste științifice internaționale din domeniu, editate în Germania și SUA.

Despre autoritatea internațională a acad. Ion Ti-ghineanu și popularitatea lu-

crărilor sale în rândul colegilor de breaslă denotă și asemenea a factori ca: 1) nivelul înalt de citare a acestora: conform bazelor de date ISI au fost identificate mai mult de 2700 de citări ale lucrărilor sale (autocitări-le fiind excluse), iar indicele personal Hirsh alcătuiește 30, adică este unul din cei mai citați savanți; 2) prezentarea prelegerii pu-blice ‹‹Нанотехнологии – зов времени›› la canalul TV ‹‹Культура››, Federaţia Rusă, la care au prezentat prelegeri cei mai de vază savanți contemporani, printre care și acad. Ion Tighineanu. Această lecţie a fost retran-smisă și de canalul TV ‹‹РТР Планета››, având o rezonanță înaltă nu numai în Ru-sia; 3) alegerea sa în calitate de membru a 22 de asociații științifice internaționale și al comitetelor de organizare a conferințelor internaționale; 4) realizarea în comun cu alte instituții științifice europene a 18 pro-iecte științifice internaționale, obţinute prin concurs; 5) activitatea în calitate de recen-zent la programele PC7 și Orizont 2020 și a circa 20 de reviste științifice internaționale; 6) introducerea noțiunilor noi în literatu-ra științifică din domeniu („surface charge lithography”,„semiconductor sieves”, „hop-ping electrodeposition” etc.).

Despre munca titanică a acad. I. Tighi-neanu denotă și activitatea sa editorială: a publicat circa 600 de lucrări științifice, ½ din care în reviste internaționale cu factor de impact, 8 monografii, inclusiv 5 în limba engleză.

Este fondatorul unei școli științifice ori-ginale, recunoscute departe de hotarele țării – a pregătit 14 doctori în ştiinţe și 2 doc-tori habilitați care dezvoltă cu succes noua direcție în domeniul nanotehnologiilor – na-notehnologiile nelitografice.

Acad. Ion Tighineanu este un savant de o aleasă cultură, simplu şi corect în raport cu colegii, responsabil şi perseverent, un bun patriot al științei și al plaiului natal.

Realizările acad. Ion Tighineanu atât în dezvoltarea științei, cât și în managementul sferei ştiinţei şi inovării reprezintă o dovadă elocventă a faptului că și în R. Moldova se fac cercetări ştiinţifice la nivel mondial, și aici, la noi, activează somități care duc fai-ma științei autohtone şi a ţării departe peste hotarele ei.

Cea de-a 60-a aniversare a naşterii dlui acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al AȘM, prezintă un frumos prilej pentru a-i exprima cele mai sincere sentimente de recunoștință din partea întregii comunități științifice, dar şi personal, pentru realiză-rile incontestabile în dezvoltarea științei și managementului și să-i dorim sănătate Dumnealui, soției – doamnei Agnia, copii-lor – fiicei Cornelia și feciorului Petru, noi succese întru prosperarea științei şi Acade-miei de Ştiinţe.

Acad. Gheorghe DUCA,Acad. Ion BOSTAN,

Acad. Teodor FURDUI

(Urmare din pag. 1)

ACADEMICIANUL ION TIGHINEANU – SAVANT ŞI MANAGER CARE DUCE FAIMA ŞTIINŢEI DEPARTE PESTE HOTARELE ŢĂRII

Colegul nostru Ion Tighineanu impresionează, pe parcursul anilor, prin multiple activităţi, fie ca vicepreședinte sau prim-vicepreședinte al Academi-ei de Știinţe, fie în calitate de cercetător știinţific sau profesor universitar. Permanent în mișcare, elevat, cu o capacitate de muncă impresionantă, deschis pentru a dialoga, a identifica soluţii în cele mai complicate situaţii, s-a impus drept unul dintre cei mai prolifici sa-vanţi autohtoni, cu o deosebită vizibilitate internaţio-nală, care este în continuă ascensiune. De unde absoar-be energia miraculoasă care-l alimentează pe parcursul vieţii și l-a adus la aceste înălţimi remarcabile?

Crescut la ţară, în satul Sofia, actualmente raionul Drochia, în copilărie a moștenit dragostea de muncă și faţă de lumea înconjurătoare de la părinţii săi, Mi-hail și Ana Tighineanu, care au observat și au susţinut pasiunea lui Ionică pentru carte, cum era numit acasă. Sub îndrumarea profesorilor de matematică și fizică Victor Proca și Anatol Chișlaru, începând din clasa a VII-a, căuta soluţii la probleme de matematică și fizi-că din manuale speciale. După cum își amintește, cel mai fericit era atunci când găsea calea spre rezolvarea problemelor, „cheia” fiind uneori identificată cu mult după miezul nopţii, adică după ore în șir de căutări. Totodată era un visător romantic, pasionat de literatura știinţifico-fantastică, scria poezii.

În 1972 a absolvit cu medalie de aur școala din sa-tul natal și a fost înmatriculat la Institutul Politehnic din Chișinău, astăzi Universitatea Tehnică a Moldovei, la specialitatea „Dispozitive cu semiconductori”. Aici tânărul a fost puternic impresionat de întâlnirea, orga-

nizată în anul 1973 de către rectorul Institutului, acad. Sergiu Rădăuţanu, cu renumiţii savanţi Aleksandr Pro-horov și Nikolai Basov, laureaţi ai Premiului Nobel în fizică, distincţie acordată pentru inventarea primului laser. Peste un an, în 1974, la Chișinău vine o comisie din Moscova pentru a selecta cei mai talentaţi studenţi în vederea continuării studiilor universitare la Institu-tul de Inginerie și Fizică din Moscova (IIFM), în ca-drul Facultăţii Speciale de Fizică, fondată pe atunci de academicianul Nikolai Basov. Printre cei trei studenţi selectaţi era și tânărul Ion Tighineanu, în ianuarie 1975 fiind înmatriculat la IIFM.

Chiar din primul an al aflării la Mos-cova se încadrează în activitatea de cerce-tare la Institutul de Fizică „P.N. Lebedev” al Academiei de Știinţe a URSS, în echipa condusă de acad. Prohorov, studiind for-marea clusterilor de impurităţi în materiale semiconductoare. În 1978 susţine cu brio teza de licenţă în limba engleză, iar rezul-tatele obţinute au fost ulterior publicate în reviste internaţionale, coautor fiind acad. Aleksandr Prohorov. După absolvirea cu menţiune a IIFM, a urmat doctoratul la Institutul de Fizică „P.N. Lebedev”, în ca-drul căruia a studiat procesele electronice în compuși semiconductori, sub îndruma-rea conducătorilor știinţifici prof. Anatol Georgobiani și acad. Sergiu Rădăuţanu. În anii de doctorat colaborează intens cu prof. Viktor Vavilov și colegii săi, în spe-

cial privind aspectele ce ţin de implantarea ionilor di-feritelor impurităţi în compuși semiconductori binari și ternari. În 1982, după susţinerea tezei de doctorat, revine la Chișinău, unde activează la Institutul de Fizi-că Aplicată în calitate de colaborator știinţific inferior/superior/coordonator/ principal și șef de laborator până în anul 1998. În decembrie 1990 susţine teza de docto-rat habilitat în baza rezultatelor investigării influenţei nestehiometriei și defectelor reţelei cristaline asupra proprietăţilor optice și fotoelectrice ale compușilor se-miconductori binari și ternari.

În anii ‚90 pleacă, pe perioade extinse, în ţările occidentale, cu scopul realizării mai multor proiecte, câștigate prin concurs. În 1995 devine bursier al fondu-lui Alexander von Humboldt, ceea ce i-a permis să ini-ţieze lucrări în domeniul nanotehnologiilor la Universi-tatea Tehnică din Darmstadt, în colaborare cu renumitul profesor Hans Ludwig Hartnagel. În acei ani, la figurat vorbind, a cutreierat în lung și în lat Germania, Italia, Statele Unite ale Americii, realizând proiecte de cerce-tare la Universităţile din Freiberg și Kiel, Laboratorul Laser Göttingen (Germania), Universităţile din Parma

și Cagliari (Italia), Universităţile din Michigan și Rochester (SUA) etc. În 1997, cu parteneri din Germania și Italia, câștigă primul grant de la Con-siliul știinţific NATO în domeniul nanotehnologii-lor, iar în anul 1998 este numit prorector al UTM. Aceste două evenimente l-au determinat să iniţi-eze crearea unei baze experimentale în domeniul nanotehnologiilor la Universitatea Tehnică, unde din anul 1988 cumula funcţia de profesor la Ca-tedra de microelectronică. În 2001, eforturile sale fuseseră răsplătite de un grant din partea CRDF/MRDA în valoare de 312 mii USD. Drept rezultat a fost fondat Centrul Naţional de Studiu și Testare a Materialelor, echipat cu dispozitive electronice moderne, căruia i-a revenit rolul de locomotivă în dezvoltarea nanotehnologiilor în Republica Mol-dova.

Experienţa acumulată i-a fost de bun augur în postura de vicepreședinte (din 2004) și prim-vice-președinte (din 2012) al Academiei de Știinţe a

Republicii Moldova. A avut și are o contribuţie sub-stanţială la consolidarea comunităţii știinţifice, fiind ani la rând responsabil de realizarea programelor de stat și de dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu universităţile din ţară. Academicianul Ion Tighineanu a promovat, cu insistenţa care îl caracterizează, iniţierea programului bilateral de cercetare știinţifică cu Germania. După vi-zitele de documentare, întreprinse de delegaţiile țării noastre la Ministerul Federal al Educaţiei și Cercetării, protocolul de colaborare a fost semnat în martie 2008, la Bonn, de către șeful de direcţie Michael Schlicht și președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca. A contribuit la asocierea Republicii Moldova la cel de-al 7-lea Pro-gram–cadru al UE pentru cercetare-inovare, în 2012, și la Programul Orizont-2020, în 2014.

Acad. Ion Tighineanu reprezintă Republica Mol-dova în diverse structuri europene și internaţionale: este expert la Programele–cadru 7 și Orizont-2020, recenzent la circa 20 de reviste știinţifice internaţio-nale, membru al colegiilor de redacţie ale revistelor „Semiconductor Science and Technology, Journal of Nanomaterials”, „Romanian Reports in Physics, Ukrainian Journal of Physics”, „European Journal of Engineering Education”, „Surface Engineering and Applied Electrochemistry” etc., editor invitat la ediţii speciale ale revistelor Journal of Nanoelectronics and Optoelectronics (SUA) și Turkish Journal of Physics. Din anul 2005 este Reprezentantul Plenipotenţiar al Guvernului Republicii Moldova la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, Federaţia Rusă, unde a reușit, prin forţă de convingere și comportamentul ra-

CHEIA SUCCESULUI ACADEMICIANULUI ION TIGHINEANU

În discuţie cu acad. G. Belostecinic, rectorul ASEM, şi acad. G. Duca, preşedintele AŞM

Prezentarea la AŞM a unei noi monografii editate în Marea Britanie

În dialog cu acad. Ion Bostan