leirDICELE °MANE.ALESSANDRU JOAN

COLECTIUNEde

LEGILE PRINCIPATELORU-UNITE-ROMANE.copriozandii

Codicele Civile, Codicele Commerciale,Codicele Penale, Procedura Pena la

impreuna Cu

CONSTITUTIUNEA ROMANA IN MORE.cu unit

-11J111191L4111111 liENVIr ICJIn care intra

Tote legile,, decretele si regulamentele celle mai nouimai usuali, culese din editiunile officiale de la 1859

pine acum;cu

trimeteri la articolile corespunzatore din legile romd-ne, cu aretarea testurilorti abrogate; cu esplicafiuni de termednow, cu coordonarea testurilorii, cu reproducers de testuri

cu trimetere la articolile correspunAtore din legile streine.de

VASILIE BOERESCIT

BUCUTijografiia Cesar Bolliac

1863.

r-7.7771i;

Iona No. 40.

seu

.

§i

.

gi

AnotaliunY,

vechl,

. S

t).* C,3Volli;.354:

r

,

artwww.dacoromanica.ro

Tote esamplarele cite nu vor avea sub-semnatura mea, vor fi con-tra fan% vi se vor urmari conformtt legilor11.

www.dacoromanica.ro

7

Monitorulii officialu, No. 289, din 29 Decent. 1864.

Raportulti D-124 Ministru Secretarti de Static' la Departamen-tulti Justitiei, cultelorsa q Instructiund publice.

INALTX RESOLUTIUNESe aproba"

ALESANDRU IOAN

Pie Ind gate Domne,

Este cunoscut ca unii Stat Bid o data nu 'Ate prospera, pecat timpd legile, care reguleaza dreptuld personelord §i aceea aidaverilord, nu sunt conforme cu trebuintele publice §i cu spirituldsecolului. Acosta trebuinta s'a simtitd tote d'auna de cAtre MariaTa, §i dad numai Inteacestd and Statuld romaad a putut do-bindi legile §i organisarea reclarnatli de trebuintele lui celle maivitale, acesta nu se 'ite atribui de cat grelelord Imprejurari prigcare ad trecut.

MultiamitA marelui actd de la 2 Maid, guvernuld condusu deMaria Ta, a putut dota Ora cu legile de care avea nevoie: Con-dica civile, Condica Criminals §i procedurele lord, sunt operecare ad a asigura prosperitatea Romaniei.

Principiele pe cari sunt basate aceste legi, sunt principiile aa-lutaril pe care Maria Ta al volt a fi intemeiatA legislatiunea Te-rel. Astazi, d6ca legislatiunea romans este conforms Staturilordcellorti mai civilisate, Ora nn o datoresce de cat spiritulul deprogrest care a pre§iezut la facerea acestor legi.

Condicele romAne sunt darA resultatuld ideilord regeneratorilale MAriei Tale, e drept ca ele BA porte numele de Alesandruloan.

Ed InsA, nu am cutezat a da noilord Condice ale nostre acestutitlu fare ca intiid sa obtind autorisatia Mariei Tale. De aceea dar,Ye rogd plecatd a-mi Incuviinta propunerea ce yid a Ve faceprinteacestd raportil.

Sunt cu celd mai profundd respectd ect.Ministru Secretaril de Stat4 laDepartamentulti Justifies, Cul-telorti #i Instructiunel Publice.

N. 60, 830, 24 Decem. 1864. N. Creittionen.

$i

www.dacoromanica.ro

Codificarea legilord, dupe und sistemd rationabild practid,esista la on -ce natiune civilisati, In care aplicarea legilort esteo realitate. Amti respunsii dar in o necesitate naturalii, am satis-facutd o impacienta generalt manifestata, and la lumina acestapublicatiune.

Cu cat legile unui stat se tnmultescd, cu atat cun6scerea, $i maialesd gasirea lord, devin dificile.

Nu orl-ce cettitend poseda collectiunea de Monit6re sed de Buleti-nuld legilord; nu ori-cine pote sci cu sigurantti dad o lege mai esista seds'a abrogatd, dem und testa 6re-care dintr'o lege nu s'a modificatdprin o lege posteribra; nu tote d'auna Infine 'mite ori-cine aveatimpuld sed pecienta ca Ea caute o lege Inteo voluminesa colec-tiune.

Am procedatd dar, In moduld celld mai simplu si mai practictl,spre a face ca ori-cine sit petit poseda tote legile, sit le petit gasicu Inlesnire, Si rota cunosce testurde in vigore, si, pina, in 6recare grade, sit le pots chiar In telege.

Spre a atinge acestd scopti, am reunitti tote aceste legi Inteundsingurd volumti, Incepand de in diferitele codici ce avemtl, sfir-sindd cu unfi suplimentd, In care se afla tote cele-l-alte legl ad-ministrative, judiciare sed financiare.

Am Insemnatt, in finele fie carui articold din Codici, numeruldaltor articole corespunclatore, cu care acellti testd de lege se aflaIn rapportti, precum articolele corespunclatere din legile streinedin care acelld articold este luatt.

Adesea m'am rapportatft si in legile vechl anteriere, reprodu-cand In note, In interesuld studiulul legel, chiar testuld celd a-brogatti.

Candd, in dispositiunile unei legi esistinte, s'a fitcutd 6re-caremodificarl partiale, am reprodustt modificarile in loculd lord, iartesturile abrogate le amd transmisd In note.

Cu moduli acesta, profesorulti, studentuld, avocatuld, magistra-tuld on -ce cetatend, afla tote elementele care-lfi pottl conducespre a bine studia, Intelege 260 aplica legea.

IBM cunescerea legilord depinde forte multi $i de la Intelegerealimbei terminilord ce Intrebuintecla legiuitoruld.

1*

gi

si

ei

gi

si

www.dacoromanica.ro

10

Am esplicatu dar, In limbs cow* cuvintele celle noui, car!!nu pots fi lesne intelese de personele rutin deprinse cu neologis-multi filologict;am esplicata, assemenea in note, termenii technici,espresiunile noui legale, a carora intelesa vote fi dificila pentru ceinedeprinsi cu limba juridica: acestea insa In limitele cuvenite Ian)publicatiune ce nu este una comentaria.

In suplimentu, afara de leg!, se aflA si Regulamentele de ad-ministratiune publica, celle mai usual! si mai importante si earlse referesca la aplicarea legilora. Materiele suplimentului suntaasezade dupe ordinea chronologica. 0 tabela de materi!, atatachronologica cats si alfa.betica, inlesnesce forte multa gasirea fie-caret legi.. Am cautat assemenea a Indrepta, prin note, gresialele de tipara,celle mai insemnate, ce s'ai1 putut strecura in testula editiuniloraofficiale; aria In cata, citindu-se In note indreptarea, testula se Fitemai lesne inot ge.

Ca sA asigura insa esactitatea testurilora din acesta publica-tiune, m'am servit gat cu testurile officiale publicate In Monitorii,sea In brosiure, dad si, unde trebuinta a cerut, cu manuscripte-le originale.

Sunt insa, leg! cari lipseau, pe cand s'a lucrat acesta collectiu-ne, si cari fats parte integranta din sistemula unei legislatiuni.Ast-fela este mai alesu Codicele de Procedure civila. Alte legInoui pots sa se promulge In urma acestel publicatiuni. Tote ace-ste legi ne propunema a le publica si a le annota deosebita, siindata ce vor aparea, inteuna Apendice la acesta codice: asa Incat cel ce vor poseda Codicele BA pots. avea vrin Apendice adao-sele sea modificarile facute la legile din Codice. Va remanea a-poi ca la o alts editiune, tote aceste collectiuni sit se fusionezeinteunii singura tote sistematict.

Scopula acestei publicatiuni este, precum am zisa, de a inlesniaplicarea si de a face posibila cunoscerea si intelegerea legilorfi.Nu scim deca am atinsa scopula ce ne am propusa. Vom fi mul-tiamiti cand nublicult, apretuindu-ne intentiunea, va scusa imper-fectiunile ce s'at putut comite.

Doerescu.B.

www.dacoromanica.ro

11

Ordinea Materielorii din astii Colleetiune:

1. Conventiunea din Paris din ' h fl August 1858-Statutulfi din2 Iu lift 1864, desvoltAtord Conventiune1.Modificatiunile in-deplinitore Stat utului. Legea electorall

2. Codicile Civile.3. Codicele Comerciale cu Procedura sa.4. Codicele Penalti.5. Codicele de Procedura p enalA.6. Suplimentd7. 'Abell cronologica §i alfabeticA a materielord coprinse in

suplimentd.

.

www.dacoromanica.ro

CON VENTITJNEPENTRU

ORGANISAREA DEFINITIVAa

PR INCWATELORU-UNITE-ROMANE

Majestatile lord Imparatul Ottomanilorti, Imparatuld Austriel,ImpAratuld Francesilord, Regina Rigatulul-unitit a marel Britanilsi Mandel, Regele Prusiei, ImpAratul tutulor Rusiilort si regeleSardiniei, voinda, conform cu stipulatiile tractatulul incheiatd laParis, 10 30 Martie 1856, a consfinti printr'o conventie, a lord dinurmi intelegere asupra organisatiei difinitive a Principatelord Mol-davieI si Valahiel, a numit dreptd Plenipotentl al lord pentru anegotia si a subscrie clisa conventie, insa:

Majestatea Sa Impttratuld Ottomanilorti, pe Mohamed Faud Pap,mu§ir si vizir al lmperiului, decoratd cu ordinile Imperiale Med-jidie si al(' meritului personal(' !nth& class, al ordinului militar,§cl, §cl, §cl, Ministruld sea actual al trebilord din Mara.

Majestatea Sa ImpAratuld Austriel, pe D. Iosif Alecsandru Baronde Hiubner, Cavaler, mare Cruce, a ordinilor Imperiale Leopoldsi Corona de fer, gcl. §cl. §cl. Consilierul set' intim actual(',ambasadoruld sed estraordinar si plenipotent linga Majestatea SaImpttratul Francesilord.

Majestatea Sa Imparatul Francesilord pe D. Alecsandru ConteColona Valevski, senator al Imperiului, cavaler mare Cruce a or-dinului Imparatescd Legiona de onore §c1.. §cl. §cl. Ministruld sisecretaruld s ilt' de Stat la Departamentul trebilor din afarA.

Majestatea Sa Regina Rigatulul-Unitd al marei Birtanil §i Irlan-diei pe prea-onorabiluld Enri Ricard Carol Conte Covlel, viconteDangan, Baron CovleI, Pair all Rigatulul unit (', Membru all Con-siliulul privatd al MajestatieI Sale Britanice, Cavaler mare-Cruceal preaonorabilulul Ordia Baia, Amba sado raid ecstraordinard §i

si

www.dacoromanica.ro

14. CONVENTIUNEA DIN 1858.

plenipotentil al clisel Majestati ling& Majestatea Sa imparatuldFran ces flora.

Majestatea Sa Regele Prusiel, pe D. Macsimilian Fred eric-Ca-rol-Frant, Conte de Hatfeld-Vildemburg-oenstein, cavaler al ordi-dinului Rigal Vulturulti Rosu de intiia class, cu frunze de stejar,

Consilieruld set' privat actuald si trimisuld. sed ecstra-ordinar i Ministru plenipotent ling& Majestatea Sa imparatul Fran-capon

Majestatea Sa imparatuld tutulor Rusiilord pe D. Conte PavelChiselef, cavaler al ordinilord Rusiei, decorat cu indoitul portrctin briliante al Imparatilor Nicolai i Alecsandru II, scl scl. scl. A-diotantul general al sad, Generald de Infanterie, Membru al Con-siliului imparapei, Ambasadorul sad ecstraordinar plenipotentlinga Majestatea Sa Imparatuld Francesilor.

Majestatea Sa Regele Sardiniei, pe D. Salvator Marchicl de Vila-marina, Cavaler mare-Cruce, al ordinului sed rigald St. Mauricesi St. Lazar, scl. scl scl. trimisul sett estraordinar Ministru ple-nipotent IMO Majestatea Sa Imparatuld Fr ancesilor.

Caril s'ad adunat in conferinta la Paris, avindd depline-impu-terniciti, care ail fostd recunoscute in buns §i cuvenita forma, si

hotaritu cele urmatore:Art. 1. Principatele Moldaviei si Valachiei constituite d'acum inainte

sub numirea de Principatele-Unite Moldavia si Valahia," remindpuse sub suzeranitatea M. S. Sultanului.

2. In temeiuld capitulatiilort date de Sultana Baiazetd 1-itl,Mohameta 11, Salim I si Soliman II, earls constitue a lord auto -nomie, regulindti raporturile lord cu Sublima Porta, pe caremai multe Hati-serifuri, si mai cu soma acela din anuld 1834 lead consfintitil, conformii asernenea si cu articolile 22 si 23 aletractatului incheiatd la Paris, la 30 Martie 1856, Principatelevord urma a se bucura sub chezasuirea (garantia) colectivit Pa-ternord contractante, de privilegiurile imunitatile de careaunt in posesie.

Prin urmare Principatele se vord administra in libertate ci a-far% de on -ce amestecu all Sublimel-Porti, in tarmurile stipulateprin intelegerea Puterilorti chezase cu Curtea Suzerana.

3. Puterile publice vord fi incredintate, in fie-care Principatti,unul llospodart §i unel Adunari elective ce volt lucra in cap-rile prevaclute de acesta conventie cu concursuld unel comisiicentrale, comuna ambelord Principate.

4. Puterea esecutiva va fi esersata de Hospodard.

si

si

all

si

1c1. eel. fel.

si

www.dacoromanica.ro

C ON VEN TIUNEA DIN 1858. 15

5. Puterea legiuitore va fi esersata inpreuna de Hospodard, deAdunare si de Comisia centralA.

6. Legiuirde de interest' speciald fie-cAruia Principatd volt fipregAtite de Hospodard votate de Adunare.

Legiuirile de interest' comund amindurora Principatelord vordfi pregAtite de Comisia central& si votate de API' AO, la care voltfi supuse de catre Hospodaril.

7. Puterea judecAtoresca, esersata in numele Hespodarilord, vafi incredintata magistratilord numiti de diusuld, fart ca nimeni saNth fi lipsitu de firestii sal judecatori.

0 lege va hotAri conditiile de priimire §i de inaintare in ma-gistrature, luindd dreptil bacla aplicarea progresivA a principululinaruovibilitAter.

8. Principatele vord da Curtel Suzerane until tributd anuald azkruia sumA remane hotb.rito, la ,tifra de nut' miliond cinci sute demil lel pentru Moldavia si la tifra de done milione cinei sute demil lei pentru Valachia.

Investitura va fi data Hospodarilord, ca in trecutd, de M. S.Sultanuld.

Curtea Suzerant va combina cu Principatele masurile de apt -rare a pamentulul hird, in cap de atacd din afard; §i va puteaprovoca prin intelegere cu Curdle garante masurile trebuinciose,pentru restatornicirea ordinulul, la intimplare de a se compromite.

Ca $i in trecutt, tractatele internationale care se volt incheiade Curtea Suzerana cu Puterile strAine, volt fi aplicabile Prin-cipatelord in tat ceia ce nu va atinge ale lord imunitAti.

9. in cap de calcare a imunitatilord Principatelord, Hospodarilvolt inainta unit recurst catre puterea Suzerank daca nu seva face dreptate la a lord reclamatie, o volt putea indrepta prinagentii lord catre representantil Puterilord garante la Constan-tinopole.

Hospodarii volt fi representati lingA, Curtea Suzeran& prinagent! (Capu Chehaia) nAscup Moldoveni sad Romani, nesupusi laniel o Protectie straina priimitl de Porte.

O. Hospodaruld va fi alesd pe viatA de Adunare.11. In emit' de vacantie, pane la instalarea naului Hospodard;

administratia va fi incredintata Consiliului Ministrilorti, care va in-tra d'a dreptulti in lucrare.

Atributdile sale, curate administrative, se voril margini la espe-dierea lucrarilord, Mr& sa pbta depaita pe functionaride cats pentru vine constatat& judecAtoreste.

si

ai

ai

si

si

alt-felia,

www.dacoromanica.ro

1G ONVENTIUNEA )IN 1858.

In acestti mei nu va putea randui pe altuld in _locti de dadvremelnice§te.

12. La ivire de vacantie, data Adunarea va fi string, ea va fidatore a proceda in optd clile, la alegerea Hospodarului.

Daca nu va fi strinsa, se va chema indata §i se va aduna intermend de clece Mile. In cap de a fi desfiintata, se va procedala noua alegere in termer de cinci-spre-clece clile, §i noua adunareva fi asemenea strinsa in termend de clece clile. In cele optd clilece vord urma dupe stringerea el, va trebui sa fi procedatil la a-legerea Hospodarilorti.

Aflarea de fata a trel parti din numeruld membrilorfi inscri§Tva fi neaparata spre a putea proceda la alegere. In cacld canddin cele optu clile nu se va fi facutd alegerea, a noua di la amiacliAdunarea va proceda la alegere, on care and fi numerulti membri-lorti de fata.

Investitura va fi ceruta ca §i in trecutil; ca va fi data in termendde o lima cell] multti.

13. Va fi in dreptii de a fi alesti la Hospodaratil on tine va fiin virsta de 35 mil,' §i fill din tats nascut Moldavd sdu Romand,§i va putea arata and venitd in painentti de 3,000 galbenT, pumasa fi implinitu functil publice in fillip de clece ani, set sa fi fa-cutil parte din Adunari.

14. Hospodaruld guverna cu ajutoruld ministrilord numiti dedensul0. Intaresce §i promulga legile, rote refusa intarirea sa. Aredreptuln de ertare, acela d'a mic§ora pedepsele in pricinl crimi-nals, fare a putea interveni iu administratiunea dreptatei.

Etri pregateste legile de interesd specialti Principatului, ci maiea soma budgetele, le, supune la deliberarile Adunarei.

Ela numecte in tote functiile de administratie publics ci faceregulamentele trebuinciase pentru esecutar ea legiloru.

Lista civila a fie-caruia Hospodarti va fi votata de Adunare o-data pentru tot-d'auna la suirea sa pe scaund.

15. On ce actd sloboclitu de Hospodarti, trebue sa fie contra -semnatu de catre ministril competenti.

Ministrii voru fi respunclatori de violarea legilord gi mai alesdde on ce risipa a banilord publici.

ET voril fi supu§1 judecatel Inaltel Curti judecutoresci qi de Ca-ntle. Actia va putea fi provocata de Hospodard sad de Adunare..

Punerea sub acusatie a ministrilorti nu se va putea pronuntade end cu majoritatea de doua yard din trel a membrilorti de fatii.

Iti. Adunarea alegAtOre in fie-care Principata va fi arose pe

sialt-felid

Bi

ca-

www.dacoromanica.ro

CONVENTIUNEA DIN 1858. 17

pte anl, conformd dispositiilord electorale anecsate pe ling*, pre-senta conventie.

17. Adunarea va fi convocata de Hospodart, va trebui si seadune In fie-care and, in cea d'inteid duminiat a Decembrie.

Tinerea fie-caria sesiI ordinare va fi de trel luni.Hospodarulti va putea, de va fi trebuinta, a prelungi sesia. El

'Ate si theme adunarea gait din vremea obicinuita, sad stt o des-fiintecle. In acestti din urma cap este datorti a convoca o nouli a-dunare, care trebue s. fie strinst In termend de trel lunl.

18. Mitropolituld §i Episcopil eparhioti, vord face, dupti, dreptd,parte din adunare.

Presidenta adunareI va fi a Mitropolitulul. Vice-presidentuld sisecretarii volt fi ales! de Adunare.

19. Presidentuld hotaresce conditiile de priimirea publicului Insedinta, afait din caclurile de esceptie care vord fi prevNute deregulamentuld din nauntru.

Se va face prin ingrijirea presidentuluI, und proces-verbal co-rnett ald fie-atria sedinte care va fi publicatu In gaseta Oficiala.

20. Adunarea va desliate va vota proectele de legiuire ce'lvorti fi infatisate de Hospodard. Ea va putea sd facti amendamen-turl; insa sub reserve stipulati In art. 36 In ceia ce privesce le-gile de interest comunil.

21. Dace ministrii nu vord fi din membrii Adundrilort, ei totd41 volt avi a intrarea §i vord putea lua parte la desbaterea legiu-irilort, farli a lua Ins4 parte la votare.

22. Budgetulti veniturilord acela all cheltuelilord, pregititdanuald pentru fie-care Principatd, prin fngrijirea Hospodaruluirespectivd, si. supust Adunarel, care va putea face amendamente,nu vord fi definitive de catti dupe ce vor fi votate de dime

Dad budgetulti nu ar fi votatd in timpuld priinciosd, puterea e-secutivit va Indestula serviciuld publicil dupe budgetuld annuluiprecedentd.

23. Osaitele fonduri isvorite pind acurnd din speciale case, side care Guvernuld dtspune sub diverse titluri, vord fi trecute Inbudgetuld generald ald veniturilord.

24. incheerea definitive a socotelilor, va fi presentata AdundreI,celd ma! tttrcliti In termind de duoi ani, socaitil de la inchidereafle-cd.ruia esersiciii.

25. Niel o dajdie nu va putea fi infiintatit sad adunattt deed nuse va priimi de Adunare.

26. Precumii tote legiuirile de interests comund add specialt

2.

§ilui

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

18 CONVENTIUNEA DIN 1858.

regulamentele administrarel publice, legiuirile financiale vord fipublicate In gaseta Oficiala.

27. Comisia central& va avea sedinta ei la Foesani.Ea va fi cornpusa de sese-spre-clece membrii, onto Moldoveni si

optii Romani. Patru voru fi alesi de fie-care Hospodard dintremembrii Adunarel, set' dintre personele ce vord fi imnlinitu functiiinalte fn tett, patru de fie care Adunare din slnuld ei.

28. Membril Comisiei centrale iii pastres'a dreptul d'a lua par-te la alegerea Hospodarilord in Adunarea din care fact' parte.

29. Comisia central& este permanenta. Ea va putea andvord erta-o lucriirile el, a se amana pentru and timpfi care niciInteund cast' nu va putea trece peste patru luni.

Functiile membrilord sel pentru fie-care Principatd, fie numitIde Hospodari alesi de Adunarl, volt fi marginite la vremeacatd va Linea legislatura.

Cu tote acestea functiile membrilord ce esd nu vord Inceta deeattl la instalarea nuoilord membri.

in castt' candii mandatulti ambelord Adunari, va espira de o-data, Comisia central& va fi reneit5. In totalitate pentru amIndou6Principatele, la deschiderea nouilortt Adunari.

in casti de desfiintare a uneia din Adunarl, nu se vord relnoide catil ace membri ai Comisiei centrale ce vord fi din Princi-patuld a canna adunare va fi ales& din not.

Membril ce esu potti fi alesi din nod.30. Functiile de membru Comisiei centrale vord fl retri-

buite. r

31. Comisia central& va numi pe presidentuld sett. In cap dadvoturile se vord Impiirti de o potriva intre doI candidati, se vahotAri prir sorts.

Functiile de presidentd vord inceta cu mandatuld sail de mem-bru aid Comisiunel centrale; ele Ins& vord putea fi relnoite.

in cap de Impartire de o potriva a voturilord In desbateri,votuld Presidentului va fi hotArltorti.

Comisia central& I i va face regulamentuld interiort. Cheltue-lile ei de on ce natura vord fi puse pe jumatate In sarcina am-belord Principate.

32. D18positiile constitutive nuoei organisatil a Principatelorttsuntu puse sub pacla Comisiei centrale.

Ea va putea arAta Hospodarilord abusurile ce i se vord 'Areade trebuinta a stirpi, si a Insemna Inbunkt&tirile ce art's fi de tre-buintiL a se Introduce In osebitele ramuri ale administratiel.

33. Hospodarii vorit putea trimite Comisiei centrale tote pro-

5i

flask

seu

ald

www.dacoromanica.ro

CONVENTIUNEA DIN 1858. 19

punerile ce li se vora parea de folosa a preface in proiecte delegi comune amindurora Principatelora.

Comisia centrals va preg.ti legile d'una interest generald co-muna ambelora Principate, si va supune aceste legi, prin mijlo-circa Hospodarilort, la desbaterile Adunarilora.

34. Sunt Privite ca legi de interesa generala tote acelea careat de obiecta unitatea legislatiei, infiintarea, mentinerea sat im-bunatatirea unirei vamilora, a postiilora, telegrafului, ficsarea pre-talul monetara deosebitele materil de folosil public(' comunambelord Principate.

300data infiintata, Comisia centrals va trebui sa se ocupespecialii a codifia legile in fiintd, putandule in armonie cu actulaconstitutive alt nuoi organisatil.

Ea va reviclui regulamentele organice precuati condicile Ci-vile, Criminate, de Comercit si de Procedure, ast-felt in cite,afara din legile curate de interest locale, sa nu mat fie in viitorade cite unulii acelasil trupii de legislatie, care sa se esecutein ambele Princinate, dupa, ce va fi votatt de catre respectiveleAdunari, intarita Promulgate de fie-care Hospodard.

36. Dad Adunarile introduce amendamente in proiectele legi-lora de interest comune, proectula amendata va fi trimisa Co-misiei centrale, care va pretui gi va hotari unt proiecte defini-tive, pe care Adunarile nu vora mai putea de eft(' s'a'le adoptesat sal(' lepede in intregul sat.

Comisia centralli va trebui sa primesca amandamenturile cevolt fi votate de amindoa Adunarile

37. Legile de una iuteresa special(' pentru fi-care Principatunu volt fi intarite de Hospodarii de cite dupe ce vocil fi cowl-nicate de dinsul Comisiel centrale, care va avea a pretui de auntpotrivite cu divositiile constitutive ale nuoel organisatil.

38. Se va infiinta o Curte-inalta de justitia si de Casatie, co-muna ambelora Principate. Ea va resida la Foclani. Se va faceintocmirea el printr'o lege.

Membril sel vora fi inamovibili.39. liotaririle date de Curti si judecatile prenuntate de Tribu-

naluri in ambele Principate, vora fi apelate esclusiva la acestaCurte de casatie.

40. Ea va esersa and drenta de censure si de discipline asu-pra Curtilora apelative si tribunalurilora.

Ea va avea drepta de juridictie esclusiva asupra inswg mem-brilora el in pricini penale.

41. Ca Inalta curte JudecatorescA, ea va cerceta 'Arne provo-

si

3i

si

1i

www.dacoromanica.ro

20 CONVENTIUNEA DIN 1858.

cate in contra ministrilord de catre Hospodard sad de catre A-dunare si va judeca fartt apeld.

42. Ostirile regulate aflate acum in fiinta, in ambele Principatevolt priimi o organisatle identica spre a putea la trebuinta sä seun4scii qi as formese o singura armie.

Se va face pentru acesta o lege comunA.Mara de acesta, se va face pe totti anuld inspectia ostirilord

ambelor Principate de catre insnectoril generall numiti in tots anii,candy de and Hospodard candy de celd-l-altd. Acesti inspectorivor fiinsarcinatl a veghia asupra intregel esecutarl a dispositlilord me-nite de a pastra ostirilord tote caracterurile de douli corpuri aleaceliagi armii.

Tifra ostirilord regulate hothritii, de regulamentuld organicd, nuse va putea marl mai multil de eatd de o a treia parte, fara omai inteit intelegere Cu Curtea Suzerana.

43. Ntirile trebue sii, se adune de ate or! siguranta din intrusad acea a hotarilord va fi amenintatii. Unirea lord va putea fiprovocatti de unuld sed de celii-l-altd Hospodarii, dar nu se vaface de add in urma unel intelegeri comune intre dings, facandu-se cunoscutfi gi Curtil Suzerane.

Daps propunerea insrectorilorti, Hospodarii vord putea aseme-nea ss impreune in toted sad in parte ostirile in campd de ma-nevre sad spre a le face revista.

44. Comandantuld de capetenie va fi numita rand de and Hos-podard calla de cell -l-altd, candii va fi a se reuni ogtirile. Eldtrebue sa fie Moldovend sed Romand de nastere. Va putea fi re-vocatil de Hospodaruld care l'a numitti. In acestd casti noul Co-mandantd de capetenie va fi orinduitd de cel-l-altd Hospodarti.

45. Ostiri le ambelord teri vord pastra stegurile lord actuale, daraceste steguri vett purta in viitord o bauderold de colore albas-

conformu modelulul alaturatd la presenta conventie.46. Moldovenii gi Romanii vord fi tots de o potrivi inaintea le.

geI, inaintea contributil gi priimitl de o potriva in functiile pu-blice, in tumid cel-l-altd Principatd.

Libertatea lord individuals va fi chezasuita.Nimeni nu va putea fi opritu, arestuitti sad data in judecata

de cite conformil legiuirei.Nimeni nu va putea fi esproPriatd de cite legalu, pentru pri-

cina de interesd publicd si priu despagubire.Moldovenii si Romanil de on -ce ritd crestinti, se vord bucura d'o

potriva de drenturile politice. Esersarea acestord drepturi se vaputea intinde gi la cele-lalte culturi prin dispositil legislative,

tra,

pi

www.dacoromanica.ro

CONYENTIUNEA DIN 1858. 21

Tote privilegiurile, scutirile sad monopoluri, de care se bucuraInca unele clase, vorii fi desfiintate; si se va proceda farii inttrdierela revisia legiuirel care regulesa raporturile propietarilord pamin-tului Cu cultivatoriT, avindd In vedere inbunatatirea starei Oran Hord.

Institutiile municipale atitu cele orasenesti cele cimpe-nest!, volt dobindi tots desvoltarea ce le potd da stipularile aces-tel conventil.

47. Pina dada se va fi procedatd la reviclia prevacluta prin art.37, legislatia acumil in putere in Principate este mentinuta in ceace priveste dispositiile care nu snail in potriva stipulattilord acesteiConventii.

48. Spre indeplinirea art. 25, din tractatuld de la 30 Martie1856, und Hati-serifd conformu tecstuald cu stipularile presenteiconventil, va promulga dispositiile de mai susd inteund termendde cinci-spre- clece Bile celd mai tirclid de la schimbarea 'ratificatiilord.

49. in momentuld publicarei clisului Hati-,serifs, administratiava fi data de catre caimacamil in fiinta, in fie-care Principatt,unel comisil vremelnice (Caimacamie), instituata potrivitu disposi-Vitoria regulamentulul organicd. Prin urmare, aceste comisii voltfi alcatuite de Presidentuld divanului Princiard, de marele Logo -fetd de Ministruld din Intrd, carii a fosta in functie sub Hospoda-rii din urma inaintea instalatil in1856, a administrarilord 'provisoril.

comisil se vord ocupa ladata ea alcatuirea listelord elec-torate care trebuescd savirsite i aft atein terfnend de c inci saptamanT

Alegerile se vord face treT saptamanT dupe, publicarea listelord.A. clecea iii va urma, deoutatil trebuescii a fi adunati in fie-carePrincipatd, spre a proceda in termenile hotarite mai susd, la ale-gerea Hospodarilorti.

50. Presenta Conventie va fi ratificata, si ratificatiile el Torii fischimbate la Paris, in termend de cinci saptamaul, sail mai cu.randd de se va putea.

Pentru care Plenipotentii respectivii au subscris'o, punandd sipecetea armelord lord.

Facuta la Paris, in 7/19 August, 1858.(Semnati). Fuad.

Valevski.Coulei.Hatfeld.Chiselef.Vilamarina,

cite 1i

ei

tisele

Ilittbner.

www.dacoromanica.ro

22 STAT. DESV. CONVENTIUNET.

ALESANDRU LOAN I.

Cu mila lui Dumneclet si vointa National Domnt Principa.telor-Unite Romane;

La tots de fataSi viitori sanetate:Asupra propunerei Consiliului Nostru de Ministril;Considerend plebiscitult propusd de Noi la 2/14 Malt Incetat,

si votat de Natiunea Roman& In pee de 10/22, 14/26 Maiu1864;

Considerend Imprejurarile cuprinse In proclamatlunea Nostra Cudata de astac11;

Promulgamd ce urm6cia:

STATUTU

desvoltcitoriti Conventiunei din 7/19 Augusti 1858.

Conventiunea Incheiata, la Paris In 7/19 Augustd 1858, IntreCurtea Suzerana Intre Puterile garante autonomies Principate-lor-Unite, este si remane legea fundamental& a Romania.

Insa, indoita alegere din 5 si 24 lanuarie 1859, savarsirea U-nirei ¢i desdintarea Comisiunei centrale, facend neaplicabile malmulte articole esentiale din Conventiune, atht pentru lndeplinireaacestora, cat i pentru reasechrea ecuilibruld intre puterile Sta-tului, ca actd aditional al Oonventiunei, intl.& de astacli In putereurmatorul Statutti:

Art. 1. Puterile publice aunt Incredintate Domaului, unei AdunarIponderatrice Adunarei elective.

2. Puterea Legiuitore se esercita colectivt de Domnii, de Adu-narea ponderatrice si de Adunarea electiva.

3. Domnul are singurd initiativa legilor; eld be pregatesoe cuconcursul Consiliulu1 de state si le supune Adunhrei elective siCorpului ponderatoriii, spre votare.

4. Deputatil Adunarei elective se alegii conformu aseclementu-lul electoral aci anecsat.

Presedintele Adunarei se numesce in fie-care ant de Domnt,din sInul ei; iar Vice-presedintiI, Secretarit ci Cuestoril se alegude Adunare.

5. Adunarea electiva discut& si votes& proiectele de legl cese vor presinta de Domni1. Aceste proiecte se volt sustinea inAdunare de Miuistril sett membrli ConsiliuluI de stag, ce se vor

si

gi

'I

www.dacoromanica.ro

STAT DESV. CONTENTrUNET. 23

delega de Domna spre acest sfir§ita; el vor fi ascultatl on candvor cere cuventul.

6. Budgetul cheltuelilor si al recetelor, pregatit in tot anulagrin ingrijirea puterel Esecutive supusti Adunarei elective, care'1 va putea amenda, nu va fi definitive de cat dupe ce va fi vo-tat de dinsa. Dad budgetul nu s'ar vota in timpul oportuna, pu-terea Esecutiva va indestula serviciile conforma ultimului bud-get votat.

7. Corpul ponderatoriti se compune: de Mitropolitil Orel; deEpiscopii eparhielor, de anteiula Presedinte ale Cartel de ca-satiune, de cel mal vechia dintre Generalil armatei in activitate,§i osebit Inca de 64 membri, earl' se vora numi de Domna: ju-metate dintre persone recomandabile prin merituld esperientalore, §i cea-l-alts jumetate dintre membri! Consilielora generaleale districtelora, §i anume cate unul de fie-care judeta

Membrii adunarei Ponderatrice se bucura de aceia§1 neviolabili-tate garantata deputatilora prin art. 36 al legel electorale aid a-necsate

8. Membril corpului Ponderatoria se reinoescti din doul an! indon! ani, cate o a treia parte, dar numai In cat se atinge de mem-brii numiti de Domnii.

Membrii Op se vor putea numi din nuoil; functiunile for nuvor inceta de cat cu instalarea membrilora celor nuol.

9. Durata sesiunelor corpului Ponderatoria, prelungirea lordconvocarea acestui Corpu, sunt supuse regulilor prescrise prin

art. 17 din Conventiune pentru adunarea elective.10. Membril corpului Ponderatora voril priimi o indemnisare de

trei galbeni pe Ali in tot timpula sesiunel.11. Mitropolitula primary ale Romaniel este de drept presedintele

Corpului ponderatoria; duo! Vice-pre§edinti se numesca de Dom)*din sinul acestui Corpa. Ce1-1-alti membri a! biuroulul se alegiide Adunare.

In case de impartire egala a voturilor, votul Pre§edintelui esteprecumpanitora.

edintele corpului Ponderatoria sunt publice, afar a cand con-trariul s'ar cere de o a treia parte a membrilora presenti.

Ministrii, chiar nefiind membri ai Adunarel ponderatrice, aildreptuld de a asista §i a lua parte la tote deliberatiunile; el vorfi ascuItatI orl cand vor cere cuventula.

12. Dispositiunile constitutive ale nouei organisatiunl a Roma-niel sunt puce sub ocrotirea Corpulul ponderatoria. Ellu pOte, la

gi

gi

si

www.dacoromanica.ro

24 STAT. DEM' CONYENVUNEf.

finitulil fie-caria sesiuni, propune Domnulul imbunatatirile ce arsocoti trebuitore in diferitele ramuri ale administratiunel.

Aceste propuneri, Domnul le va putea recomanda Consiliuluide state, spre a se preface In proiecte de leg!.

13. Orl ce proiecta votat de Adunarea elective, afara de budge-tula veniturilora si cheltuelilor, se supune Corpului ponderatorit,care va apretui data este compatibila cu dispositiunile constitutiveale none! organisatiuni.

14. Corpulu ponderatoria, sail adopt& proiectula asa cum s'avotat de Adunare, sad it amenddza, sag ild respinge cu totul.

Baca proiectul de lege este adoptat fare modificatiune de Cor-pulu ponderatoria, el este supus sanctitmei Domnulul.

Daca proiectul este amendatd de Corpnld ponderatorid, dog seIntorce Adunare! elective,

Dad Adunarea Incuviintecla amendamentele CorpuluI ponderatoria, proiectul amendatd se supune sancciunel Domnulul.

Daca din contra Adunarea elective respinge acele amendamente,proiectula se trimite Consiliulul de state, spre a se studia dinnuot. Guvernula pote ape! presenta Camerei in sesiunea curentasad viitore, proiectula reveclutd de Consiliuld de State.

Dad, Corpuld ponderatoria respinge cu totula proiectula votatde Adunare, acesta proiecta se trimite Consiliulul de state, sprea se studia din nuod. Un asemenea proiect nu se pote presenta A-dunarel elective, de cat in a doua sesiune.

15. Numai Corpulu ponderatoria are dreptulii de a primi peti-tiuni si de a le discuta Baca este trebuinta.

16. Reglementele interiore ale Adunarel elective si ale Corpu-lui ponderatorid, se pregatescii prin ingrijirea Guvernulul.

17 Totl functionaril public!, fare esceptiune, la Intrarea for infunctiune, sunt datorl a jura supunere constitutiunei si legilordterrel si credinta Domnitorulul.

18. Noua Adunare elective Corpulu poderatoria se vor con-stitui Intruni in termenul preveclutii de Art. 17. al Conven-tiunel.

Decretele ce, Oat la convocarea noel Adunarl, se vord da deDome, dupe propunerea Consiliului de Ministril si a Consiliuluide state ascultatil, vord avea putere de leg!.

gipi

www.dacoromanica.ro

MODIF. INDEPL. STATUTUltrt

Modificatiuni indeplinitore statutului.

In

Preambululei statutului.

25

Principatele-Unite potd In viitord a modifies §i a schimba le-gile care privescd administratiunea lord din launtru, cu concur-Buhl legald ale tutulord puterilord stabilite, ri farce nici o inter -ven(iune; se lute lege Ina ca acesta facultate nu se pote Intindela legaturele care unescii Principatele cu Imperiuld Otomand, ni-cl la tratatele Intre Ina lta Porta §i cele-l-alte puteri, care aunt

remand obligatoril pentru aceste Principate.La Art. III, Niel o lege nu pote fi supush sactiunel Domnu-

lui Inainte de a fi discutata §i votata de Adunarea elective §i deSenate. (Adunare ponderatrice.)

Domnul acorda sad refuse sanctiunea sa.Ori ce lege cere Invoirea a tustrelord Puterl.In casuld child Guvernuld ar fi nevoit a lua mesurl de urge*

care cerd concursuld Adundrei elective §i aid Senatulul, In tim-pul dud aceste Adunari nu sunt deschise, Ministeriuld va fi da-torti a le supune la cea d'anteiti convocatiune motivele §i resul-tatuld acestord rOsuri.

La Art. VII. Din 64 membri al Adunarel ponderatrice 32, vordfi ale§1 §i numiti de Domnil dintre persOnele care ad esercitatticele mai Inalte fuctiunI In Ora, sail care pota justifica until

anuald de optd cute galbenl. Cat pentru ce1-1-alt1 32 Mem-bril, el volt fi ale §i dintre Membril Consilielord generale ale ju-detelora si numiti de Domnii pe o lista de presentatiune de trelcandidati Tentru fie-care districtd.

La Art. VIII. Acesti 64 de Membri ai Senatului ale§1 In con-formitate cu dispositiunele articolulul de mai sued, se reinoescddin trel In trel ani ate o jumatate.

La Art. XI. Mitronolituld primatd este de dreptd Pre§edintelesenatulul. Unulti din vice-Pre§edinti al adunarel ponderatrice,luatil din acesta corms, este numitti de Dom* cell-l-altd vice-Pre§edinte §i biuroulti suit ale§i de Senatd.

La Art. XII. La finitulti fie-cariea sesiunl, Senatulti §i adu-narea elective volt numi fie-care und Comititti acaruia Membriivord fi ale§i din sInul lord. Ambele Comitete se volt Inti'uni InComisiune micsta, spre a face tint rapoitii Domnului asupra lu-crarilord ultimel sesiuni, §i at supune cestiunile de Inbuuatatire

2'"

ve-nita

si

www.dacoromanica.ro

26 LEGEA ELECTORALA.

ce and credo trebuitore in deosebitele ramuri ale administratiunelAceste propuneri vortl putea fi recomandate de Domnil Consiliu-lui de static sure a fi prefacute in proiecte de legi.

La Art. XV, Petitiunele date Senatului, volt fi esaminate de 0Comisiune ad-hoc. Asupra raportului acestia, Senatulil va pute, deva fi trebuintd, a le titillate Guveinului.

LEGEA FLECCORALAArt. 1. Alegerca deputatilotti la adunarea electiva a Romaniei se fa-

ce cu doul grade. Alegatoril sunt sad primari sau directl.2. Santa alegAtorI primary toti Romanil carii prin legea comu-

nalesuntalegatorii consiliiloru comunale, cu esceptiunea de la art.22 lit. b. din acea lege.*).

Acel ce platescil o dare catre Statti de lei 48 sunt alegAtorl incomunele rurale.

Acel ce platescil o dare de lei 80 sail de lei 110, precumitPatentaril pima la a ciacea class inclusivd, intru cat au residentalord in orase, sunt alegatori in comunele urbane.

3. Potii fi alegatori directi, fie in orase fie in sate, toti Roma-nil nascuti sau avondii naturalisatiunea cea mare, carii voril aveaunit venitii de una suta galbeni si de ors ce naturA. Acestii ye-nail se va putea dovcdi prin biletele de plata impositului, (patrugalbeni) prin on ce altd (NO indestulatoril. Numal salariuldprivatO sau platitil de catre Statii pentru fanctiuni publice, nu vafi coprinu in estimatiunea venitului.

Pe Raga plata contributiunilorti ar6tate mai susii, alegAtoril deambe grade vor trebui a avea virsta de 25 ani

Ail dreptulii de a fi ales! Ca alegatori direet1 fail a justificavenitulii de una mita galbeni, sou contributiunea de patru galbeni,

0) Art. 22. Suntil alcgAtori in comunii:a) Rol-nil:di ce se au in conditiunile stipulate prin legea de fatd.b) Strainii carii vord fi dobenditit impiimintcnirea mica.c) Toti ace0ia vord trebui s6; aib:1 virsta legiuita, as fie dorniciliatl in comuni

cu Ose luni inainte qi sii plat6scii catre Statil contributiunea directs in ur-mdtdrea proportiune:In comunele rurale o dare dare Statil de lei 48.In comunele urbane, de la 3,000 In 15,000 locuitori, lei 80.In stele de la 15,000 in susii, lei 110.Aceste imposite, in comunele urbane, se compunil de 48 lei contribqiuneapersonals vi de qosele, iar restuld imposituld fonciard.

d) Suntil asemenea alegatori, patentara pins in a cincea clasd inclasivu, carii sevoril bucura de calitatile insemnate la litera a 0 b, earl vord ayes, virstaQi timpuld prescrise la litera e.

Ile

gi

ti

gi

donde/Mini,

www.dacoromanica.ro

LEGEA ELECTORALA. 27

(dad vord intruni cele-l-alte conditiunI cerute) preotil parohiiloril,profesoril academielord colegilord, doctorii si licentiatii dife-ritelord facultatI, avocatii, ingineril arhitectii, tots acestia a-vendd diplome liberate sad recunoscute de Guvernd , institutorilprimarl ai scolelort publice, precum si capil institutiunelord pri-vate de instructiune recunoscute de Guvernt.

Petit aseminea fi ale0 alegatori directi functionarii civill gimilitari, retrasi din servicid, carii.vord justifica ca priimescd opensiune anuala de 3,000 lei cell putind.

Nimini nu rote fi alesd alegatort &read de cat in °rapid siplasa unde 41 are domiciliuld reale.

4. Nu volt putea fi alegatori primari nici directl:1. Personele supuse vre unel protectiuni straine.2. Servitoril carii priimescd simbrie.3. Interdictil.4. Falitii nereabilitati.5. Acel ce volt fi fostd osin dip la pedepse aflictive infaman-

te, sat numai infamante.Art 5. Listele alegatorilorii primarl se pregatesco pe fie -care and

prin ingrijirea autoritatilort comunale, pe baza ultimeloril roluride contributiuni. Aceste liste provisoril se afiseza in cea d'antOlddumineci a lunei Ianuarie in fie-care comuna.

6. Reclamatiunele se vord adresa Prefectului In cele d'anteid treiOptamini de la data afisarei.

Dupe ce Prefectuld va fi otaritil asupra. tutulord reclamatiune-lord ivite, elii incheie listele definitive si le publica negresitti panela cea d'anteid Dumineca a lunei Fevruarie..

7. in cele trei septamani ce urmecld, nemultumip volt putea a-pela in contra otarIrilord Prefectului la Tribunalult districtulul,iar in contra otaririlord Tribunalulul la Curtea de casatiune, pinein 30 clile dupe priimirea otarlrel

Tribunaluld Curtea de casatiune statuiacla de urg(nta.Orl-ce persona admisa in listele electorale pote reclama inscri-

erea sat stergerea ori-chruia individil omisti sad netlreptd inscrisdin lista colegiului din care ell insusi face parte.

8 Pentru a putea fi alesl deputatii la Adunarea generals, fagdeostbire in OM Romania, trebue:

1. A fi Romanti nascutt sad a fi dobanditil naturalisatiunea ceamare.

2. A avea virsta de 30 ani imnliniti3. A fi alegatord gi a avea un tens de eligibjlitate.

tint venitil de doul Bute galbeni formecla provisoriii acestd tens

ai

i

Ti ibunalului.

Aps

gigi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

28 LEGE1 ELECTORALA..

Acest venitd pate fi de orl ce natura; eld se p Ste constata prinbiletele de platA contributiunilor sad si prin orl ce altd chipd.

Pota fi alert deputati, si fall a justifica vre un censd, toil Ro-manil caril ad esercitat functiuni marl in serviciuld Statulul, ofice-rit-superiori al armatet ce nu sunt in serviciul activa, profesoratuldgi profesiunele liberale corespuncletore.

9. Fie-care comuna, num6rand pans;, la 50 alegatori primari, nu-mesce cite un alegator directil; comunele de la 50 pans la 100 dealegatori, numescii cite duo! assemenea alegatori, si asa mat departe,cite unul mat mull pentru fie-care cinci-cleci de alegatori primari.

Comunele care ad mai pucina de 50 alegatori primarl, se Jute-unesca pentru alegere cu comuna cea mat apropiata, spre a formacu ea un singur

Dupe proportiunea de mat mist administratiunea va imparti co-munele mai impoporate in circonscriptiunt electorale, care vor alegecite und alegatord directs de fie-care 50 alegatori primarl.

10. Domiciliula politica al fie-carat Romano, este in circonscrip-tiunea electorala unde fsi are domiciliula real; cu tote acestea, el

va putea transfera in on care alts circonscriptiune unde ar platso contributiune directs, sub conditiune numai a-st face declarati-unea sa, cu s6se hint inaintea formarel listelor electorale, atat laPrefectura districtului in care se afla al sett domiciliti politicaactual, cat si la aceea unde voiesce muta.

Personele chiemate la functtunl inamovibile vor putea esercitadreptul Ion de alegatori in circonscriptiunele electorale unde 'alindeplinesca functiunele.

11. Listele alegatorilor primari sunt permanente in totd cursulaanulul.

Alegatorii direct! se alegti din nuoa de cite or! se vor convocacolegiele pentru alegerile generale sail partiale ale deputatilor.

12. Deosebirea colegilord este desfiintata, cu singura deosebirea impartirel lord in colegii de orase si colegil de judete. Celed'anteia se formula de aceia ce au drepturl de alegatori in comu-nele urbane; cele de al duoilea se formecla de aceia ce ad drepturide alegatorl in comunele rurale (art. 2 din acesta legiuire).

In orasele unde nu vor fi o suta alegatori direct! se vor adaogialegatori direct! diu comunele rurale cele mai apropiate si careasa se volt deslipi din Colegiuld de judeta.

Top alegatoril directt de judete se inteunescd inteun singurdcolegid la residenta Prefecture!. Colegiele acestorti alegatori, ce artrece peste treI sute alegatori, se volt sub imparti de catre PrefectilIn sectiuni, din care fiecare nu pate cuprinde mat pucin de 10Q

colegit.

it

www.dacoromanica.ro

LEGEA ELECTORALA. 29

alegatorl, si se formeclh de chtre trimisii comunelora celor mai ye-eine una de alta. Se va insemna fie-caria sectiunl un localii de-osebit si fie-chreia una numord de ordine. Cea d'auteid este pu-rurea asedata in case Prefecture!.

Fie-care sectiune conlucrep, de a dreptula la numirea depute-tilora pe caril colegiula intrega urmecla, a'I alege.

In judetele (de esemplu, Ismailulu, Cahul, Coloniile), unde nuse va gasi numeral de una suta alegatori direct!, colegiul se vaputea indeplini prin alegatorI directi ales1 dintre Blembril autori-tatilor comunale.

13. Numerul deputatilor ce urna6cia a se alege se calcula dupepopulatiunea oraselora si a judetelora. Provisoriii alaturata tabelaarati numerula deputatilora ce urmecia a se alege in fie-care °rasasi judeta.

14. Colegiele alegatorilor se vor convoca de catre puterea es ecu-Ufa cu trei septamini celd putint inaintea clilei otarite pentru ale-gerea deputatilor.

15. Alegerea alegatorilor directi se face prin vote pe fait; alegereadeputatilor se face prin scrutina secrets.

16. Presedintil, Secretaril si Scrutatoril colegielort se Mega de ch-tre alegatori si din sinul lord. Colegiult nu se pote ocupa de alth decat numal de alegerile pentru care este convocatd. Orl ce cuvent, once discutiune sad deliberatiune politics sunt cu totult oprite.

Presedintele are singur politia AdunArel alegatoriloril. Nimeninu 'Ate intra inarmatt. Nici o putere armatii, nu pote fi push inlocalulii alegerilori sad in girul set.

In cast de neorinduiala, Presedintele pote cere adjutorulil pu-terel armate. Autoritatile civile si militarie cele mai apropiate, suLtdatore a urma cererilord sale in ceia ce privesce alegerile.

Dec1 in localuld alegerilor unula sad mai multi asistentl ar da se-mne publice de descuvintare set ar stand turbura.ri in on ce modd,Presedintele 11 va chiema la ordine; data el vor persista, se va facementiune in procesul-verbal, si peAufhtisarea acestei dovecll, vino-vatii se vor putea pedepsi cu o globire de la 2 Mutt la 20 galbeni,sat cu inchisore de la 3 clile pine la o hula.

In cast de neorinduiala grave, Presedintele radice. sedinta pe oors; dad la redeschidre neorinduiala tot ar predomni el o aminape a doua cll.

17. Presedintele face cunoscutil Adundrei numerul personelorti deMesa.

18. Fie-care alegatori!, chiereata la randult set, depune biletulilsea scrisa pe hartie alba, si inchisd lute° cutie cu duoil incuetorf

www.dacoromanica.ro

30 LEGEA ELECTORALA.

alle carora chef se pastrecla una de catre Presedintele si alta de ca-tre celd mai batrind dintre Secretary.

Alegatorli ce nu vor putea aerie singuri biletuld lord, potd chemaIn ajutord pe orl care din alegatori presenti.

19. Dupe ce at fostii chiemati tots alegatorii sucesivd, dupeordinuld alfabetictz, se mai face o ultima chiamare acelor carilOW at lipsit din sala, iar scrutinuld remane deschist pita la 4 oresera. Pentru asigurarea voturilorti se vor pune necetile mai multordintre alegatori si vor putea chiar remanea in said, pentru paza urnei.

20. La redeschiderea urnel, fie-care biletu se desface Inaintea pu-blicului; numele exit se aerie de catre fie-care Secretart pe o lista,si resultatul general se proclama de catre Presedinte.

21. Biletele care cuprindt nume nelntelese, sat semne de ors cenatura, care ar presupune o prealabila Intelegere, sunt nule.

22. Nimeni nu este alest la anteiul scrutint, dad nu lntrunescecel putin jumetate si unul din voturile esprimate si valabile (majori-tate absoluta).

Pentru candidatil caril n'ar fi dobinditd majoritate absoluta a vo-turilora, se va proceda la unli al duoilea scrutint, si aces caril la a-data vor avea cele mai multe voturi, fie chiar mai putinti de catjumetate si unul a sumei voturilor (majoritate relativa), sunt alesi.

In cast de paritate a voturilor, aorta decide.23. Operatiunele alegerilorti se verifica de catre Adunarea ele ctiva,

care singura otarasce asupra validltatil lord.Cat pentru contestatiunile privitore la capacitatea electorala, ele

mutt de competinta esclusiva a Tribunalului respectivil, $i In cast decasare a otartrel, de competinta Tribunalului Insemnatt de Curteade casatiune.

24. Deputatuld alesti In mai multe colegii, este datord a declaraobtiunea sa Adunarel generale pana In 8 Ole dupe verificarea titluri-loru. De nu va fi declaratt obtdunea In aeelasi terment, Adunareadecide prin sorts, pe care colegiff renresinta deputatult In cestiune.

25. In cast de yam* prin obtiune, morte, demisiune sat alt-minterea, colegiulti electorald care urmecla a Indeplini vacanta, se vatntr'uni In terment de o lung.

26. Mandatult de deputatti este necompatibild cu functdunile deMinistri, de Membri al curtel de Casatiune, de Procurort pe langaCurti si Tribunale, de Directori si §efi de sectiune la diferite Minis-terie si Prefecture; de Prefectti si de sub- Prefectti, de seft §i decornisarit de Politde, precum Si de Nilitari In serviciuld activt.

Presedintele si membrii Tribunalelort nu pott fi alesi deputati tndistrictuld jurisdictiunel lord.

www.dacoromanica.ro

LEGEA ELECTORALA 31

Deputatuld care ar priimi o functiune publick salariata, sad oinaintare, se soeotesce demisionatil Si supasil realegeril mai inaintede a mai putea esersa mandatulti sea.

Deputatula care, In cursuld mandatului sea, ar perde una sad maimulte din insusirile prescrise pentru eligibilitate, incetecla indata dea mai face parte din Adunarea generals.

27. in timpuld intr'unirei Adunareh elective, ea singura are drep-tulth de a priimi demisiunea membrilord sei. Iar in intervaluld sesi-unelord ysi In timpuld vacantelorti, demisiunile se notifica. Minis -teriulul din intru.

28. Orl -cine a mijlocitti Inscrierea sa In listele alegatorilord subunit nume, sad pe temeiuld unorth insusiri false, sag a tainuita,ceranda inscrierea sa, vre o necapacitate, prevecluta de lege, sada reclamatil si a dobinditil inscrierea sa pe doua sad mai multe Hate,se va pedepsi cu inchisore de la 15 clile 'Ana la 3 luni, sad cu oglobire de la 15 0131 la 100 galbeni; daca va fi $i luatd parte lavota, Inchisorea va fi de la o lung pins la sese luni, sad globirea dela 30 pana la 200 galbeni.

29. Ori-cine, fiindu Insarcinatii la unit scrutint cu priimirea,numererea sail desfacerea biletelora cuprinclendd sufragiele ale -gatorilorg, se va dovedi ea a falsificata, sustrasil, adaogitil sadprefacuta biletele, se va pedepsi cu inchisore de la sae luni pinsla 2 ani, sail cu o globire de la 100 pana la 300 galbeni.

30. Dad prin vuete sail demonstratiuni amenintatore Inalegerilora sat In giuruld sea, s'ar fi incercatti a se atinge

esersiciula dreptului electorala libertatea votului, vinovatil sevorti pedepsi cu inchisore de la o luna pana la un anti sat cu globirede la 30 pina la 200 galbeni.

Daca vinovatil volt fi purtatil arme, sat daca scrutinula s'ara fiviolatii, peddpsa va fi inchisorea de la una and pine la dud. Inhiso-rea va fi de la cinch aril pana la clece, daca crima s'a comist In ur-marea unui plan complotat pentru a se esecuta on In OM Ora onintr'una sad mai multe circonscriptiuni electorale.

31. OsIndirile otarlte in puterea articolelorti precedente 28, 29,30, tragd dupe sine interdictiunea dreptului de alegatora si de

Acesta interdictiune se va pronuncia tota prin acea sen-tinta, pe timpil de cinch ani celti putint sipana la clue ani edit multi.

32. Ori-cine se va dovedi ca a cumperatti sail a vindutti und sufra-gia, cu on -ce prep ar fi, se va pedepsi cu interdictiunea dreptuluide a vota si de a fi eligibila, precum cu acea a dreptului de aputea ocupa o functiune sad serviciti publicti, pe timpa de 5 aniCelu putind pana la 10 ani celd multil.

Inca-lulu

0

si

www.dacoromanica.ro

32 LEGEA ELECTORALA.

Vinptorulti si cumparatoruld :sufragiulul, se vord osindi totd-de-o-datA, fie-care la o globire indoita a valorei lucrurilord priimitesati fagaduite.

33, In lipsa initiatives Ministeriulut publicu, cleat alegatori in-trunitl au dreptuld de a intcnta unu procesti on caril persOne a-cusate de delictele mentionate In Art. 28, 29, 30, si 32.

34. Ia cat privesce aceste delicte, atat prigonirea civile cat siaceia a Ministeriului public(' sunt prescrise (paragrafisite),In doneluni dupe prod amarea resultatulul alegeref.

35 Osindirea ce s'ara pronuncia nu pOte In nisi unu case säaiba de efectd anularea unel alegeri a caria validitate s'ard fi re-cunoscutti de Adunarea generala.

36. Niel null membru ald Adunarel elective, pe cat va Linea se-siunea, nu va putea fi arestattl nici trasd in judecatii penala, afaranumal In case de vind veghiata, de cat dupe ce Adunarea va fiautorizatt prigonirea.

D isposifiune transtorid.

Pentru prima aplicare a legel de fat& se va putea deroga datelora ficsate In ea, observanduse tuft nestramutatii termenile su-cesive, statornicite pentru publicatiune, apela,notificAr1 si convocarl

Facemd cunoscutd ordonamti ca cele de fate, investite caStatulut trecute in Monitoruld officiald sr' fie adresate

Curporti, Tribunalelord si Autoritatilord administrative ca sa leinscrie In registrele lora, sa le observe si sa face a se observa,Ministruld Nostru Secretard de Stat ]a Departamentuld Justitieleste Insarcinatd a priveghia publicarea

Data In Bucuresci, la 2/(9 Iulie anuld 1864.

1 1:2j ALECSANDRU IOAN

Cogalnicenu, Bacineseu, D. Bolintinenu, Geleralil ManuP. Orbescu.

TABELA DEPUTATILORtJ DUPE NOUA LEGE ELECTORALA.

Jirdele. Deputati.Argej, din care 2 pentru Pitesci si 1 pentni Curtea de

Arge01. . . . 3.

§i§i

§i

lord.

ei-giliula

www.dacoromanica.ro

TABELA DEPTATILORt 33deputati.

Baca, din care 2 pentru ora§uld &lead §i 1 pentruTarguld- °Mel. . 5.

Bolgrada, din care 2 pentru ()rapid Bolgrada. 4.Boto§anii, din care 2 pentru ora§uld Boto§anil, §i 1 pentru

targuld Murat]. . 5.Braila, din care 2 pentru ora§uld Braila. . 4.Boded, dm care 2 pentru °rapid Bucled §i 1 pentru

Mizild. . . . . . . . . 5.Cahuld, din care 2 pentru ora§uld Cahn ld. . 4.Covurluiti, din care 2 pentru Galatt. . . . . . 4.Dimbovita, din care 2 pentru Targovisce §i 1 pentru GaescI. 5.Do bid, din care 2 pentru Craiova §i 1 pentru Calafat. 5.Dorohoiti, din care 2 pentru ora§uld Dorohoid, 1

pentru Mihaileni §i 1 pentru Heita. . . 6.FA kit, din care 2 pentru Hu§ii vi 1 pentru Fa lcid. . 5.Gorjiii, din care 2 pentru Targuld-Jiului. . 4.Ia lomita, din care 2 pentru Calara§1. . . . . 4.Ia01, din care 4 pentru ora§uld 141 §i 1 pentru Tar-

guld-Frumosd. . . . 7.Ilfovo , din care 6 pentruBucuresel i 1 pentru Oltenita. 9.lsmailti, din care 2 pentru ()rapid Ismail. . . . . 4.Mehedinti, din care 2 pentru Severind, e 1 'Antra Cernet1

§i 1 pentru Baia-de-arama . . . . 6.Muscel. din care 2 pentru Campu-lungd. . 4.Neamtu, din care 2 pentru Piatra §i 1 pentru targuld

Neamtu. . . . . . . . . 5,Oltii, din care 2 pentru Slatina. . 4.Prahova , din care 2 pentru Ploesci, 1 pentru Carnpina §i

1 pentru Valeni-de-munte. . . . . 6.Putna, din care 2 pentru Foc§an1 §i 1 pentru Odobescii

§i Pancit. . . . 5.Rim. Sant, din care 2 pentrd oraOul Rimnicu-Saratd. 4.Romanatil, din care 2 pentru Caracal. . . 4.Remand, din care 2 pentru ora§ul Romani. . . 4.Suceva, din care 2 pentru Folticeni. . . 4.Tecucit, din care 2 pentru ora§uld Tecucid §i 1 pentru

Nicorescii. . 5.Teleorman, din care 2 pentru Magurele 1 pentru Ru§il-

de-vede §i 1 pentru Alecsandria. . . . 6.Tutova, din care 2 pentru Barladd. . . . 4.Vilcea, din care 2 pentru Rimnicu-Vilcii, 1 pentru Ocna

§i 1 pentru Draga§ani. . . 6.3

. .

..

. . . . .. .

. . . . ..

. .

. . .

. .

. .

. . . ..

. .

. . . . .

. . .

www.dacoromanica.ro

34 TAliELA DEPUTATILORU.dept./41.

Vas laid, din care 2 pentru orasuld Vas laid. . 4.Viatica, din care 2 pentru Giurgd1. . 4

Totalu 160.

. .

. . .

www.dacoromanica.ro

110

-.

E

In

no r

www.dacoromanica.ro