a. i. odobescu. · 2018-01-10 · sub horia la 1784 7 norocitg terrg, surorg a nostrg, asa...

A. I. ODOBESCU.

1784. 1877.

oar

1,1.!

Din stabilimentul pentru artele grafice:

SOCECO,'SANDER 86 TECLU39. Strada Academiei 39.

[13,195.]

MO TII

Rascóla Románilor Ardelenisub cApetenia lor

HORIA,in iérna 1784 1785.

Episodu din istoria Transilvaniel.

ConferinVI tinuti la Atnenedl din Bniburesciin '1/.2,3 fevraarie 17 ,

Domnilor,

Vç1ndu-v acumil, dinainte mea, asa de nume-rosi si asa de binevoitorY, v rogti, maT nainte detote, si credeff ea' nu m amAgescii insu'mi cu de-sérte si pretentiOse mdgulia.

Sciii bine ea' nu, spre a asculta nevdOsa i ne-dibacca mea rostire, v'aci datii ostenéla a v adunasi a vse inchide astà-serà, asa de multi', in sala cami,itunecOs i cam monotonai a Atheneuld nostru.

Nu mere' cii atAta sacrificiii; nu meritti cii asaonore. De acda, chianti de la inceputii, o von.' dacd ea se cuvine.

aci, cum vine totii d'a-una românul,cu vol'Osa" seti ingrijard grtibire, cându se

asteptal a vede re'särindu din umbrele trecutuld,ludul vre und mare faptil nationalti; atT venitacum vine, cilia! eld d cu gendul c5, are s'd au&

Ati' venitti

6 ItABCOLA ARDELENILOR

reculegd in mintea sa, resunetul, chiar6 ;;ialn" vre unui puternicii suspine alti inimelorii

românqc1.incumetatid dar i el', in momentul acesta,

când6 atâté mendre amintirT, atâté dulci speranteatate arnarnice ingrijirT rede,teptatti in su-

fletele nOstre, m'am6 incumetatid, -dicid, a rechiamala luarea aminte a publicului romanescti, unti act6din tragedia nOstrà nationale, pucinti cunoscutid acila noT i in genere rèti apreguitti pene acunni.

Acestil act6, fascOla Tobagilor ArdelenT subcapetenia lor, Horia, s'a petrecut6, maT a.0pute clice, la granitele nOstre, dincolo de judeteleJiTuluT. Elti abie peste ese annT de astAII IT vaimplini primul sal centennariti.

Si cu tote aceste, candid intrginit in cercetareanelegTuitelorid intocmirT sociale care Fail produsii,a faptelore crunte prin care s'a semnalat6, a sf&-,ituluT ingrozitore la care a ajunsti, creclecu maT multe sutinfi de annT dep'ArtatT de timpurr

de locurT aa de inreutatite, ap de incruntate,a,a de sAngerOse.

Dar, ceTa ce s'a petrecutid cu RomâniT din Ar-dél6 la 1785, acumii noue-decT i patru de anni,

se adduce a,a de multil cu ceTa ce s'a intern-plat6, totii acolo, cu ,ese decl i patru de annTmai in urinal, adicg, maT sub ochiT no,tri, la1848, inatti remâne sg nu intrebAme decrt cum-va veninulti socialli, care a provocatti, in acea ne-

s'à

M'amti

ne-am6

si s'aii

-

si

SUB HORIA LA 1784 7

norocitg terrg, surorg a nOstrg, asa periodicedesperate frenesil, s'a st&pitii acumil cu totul, satnu cum-va mane poi-mane, ele are sg isbucneschdin noti, prin i mai crancene i mai spgimentg-tore convulsiuni?

Vrende ne vrendti, cata' st purtgimil grijg de ja-rateculti , care bine scirnii c ascunsii sub cenu§g,nu se mistuiesce i care 'Dental in sinu'i tOte urgiilefoculul i pCrjolulut precum i tote razele lumineY,tote binefacerile crildurei.

Nume lumini i infr4it6re cgldurg I iatg de siguruceia ce noI, Romanil, dorimu pentrupentru fratii nostri de peste totil

Dar, din nenorocire, nu sunt toff la o laltg, laacela,i1 cugetti cu noi, i adese sOrta oskndescelora voig pe sermanule poporti românii, la lungi,la grele, la nemeritate incercgri.

FiindtI elti insuT 'de o fire blandä, prietenOsg,de,teptg , priimitOre i TubitOre de tOte bunurile

incatiz vre-o cati-va anni numaide pace i de libertate II sunt de ajunsil, cacurgte terrina de oil ce buruieni selbatice i sä sepung d'a rOndul cu alte popore, care ag lucratiisecull indelungf la cultivareabine inzestraci de naturg, Romanii, bletu! se vedilmereti stanjinit1 in desvoltarea lor firescg, oprip' pelocii in silg i nevoitY a totti plivi, a totii lepgdade pe brazdele lor, petrOiele sterpe ce le asv'erlgmereti vecini du,mani in ogOrele

si

insine si

sd'si

lor, dicii, asa

-lot%

locula.

culturei,asth-feln

8 EABCOLA ARDELENIL011

Domniele-vcistre vedeti i cunósceti terra nOstrilcea dintre carpati si Dunhre, in trecutulti ca si inpresentele ei. De aceia nici ch" cugctil a atinge acidespre petrele ei din cash.

La CarpatY srem( dueN. jalea ;

curn dice vechiul nostru poeth ;Lor ell voYu s'o 116eizescii !

In terra muntilor, in mendrul Ardelii ahl Româ-nilor, voI s v strämutii cu mintea, si d'asti puté,

sà Ve facti a simti pentru acea frurncisà bucatà dinrnosia strgmosesch a nemului rornânescii, o iubircsi unit dorii, âncg mai vii si mai spornice decAtuacele ce de siguril lc purtati in inimele d-vOstrc.

Dar, propuindu'mi asemenea scopti, cutezare-ashen' a ve descrie pämentul Ardelului, cu alte cuvintc,de cath cu acele ce '1 a consacratil nemuritorulnostru istoricti Nicolac BhIcescu?

Penna lui a zugrAvitil minunatii, in catc va pa-gine, mhretul theatru pe care s'aii petrecuth intern

ce voiesch asth-di a vi le rememora.cu pericolul chiarh de a ve presenta.apoi pe actorifacestei drame, in modti cu totulti nedemnti de splendidul decorti ce mi l'a asternuth pentru dash' illus-trul nostru Nlcescu, nu me voiu opri Anse de aye desfasura, mai nainte de tOte, minunatulti tabellualh terrii Ardelului, essitti din condeiul istoriculuilui Michaiu Vitezul : *)

8) Cartea IV : Unilatea Nalional? ; § 1, 2 t 3.

Dec't,

SUB HORIA LA 1784. 9

«Pe culmea cea mai nalta a muntilor CarpatY, se Intinde odemi, mtindra i binecuventata Intre tote t6rri1e, semnlate deaDomnul pre pamentil. Ea sém&la a fi unil m6reti.1 palatil, capti«d'opera de arcliitectura, uncle sunt adunate i aseclate cu nn-«dria tOte frumusetile naturale ce Impodobescii cele-l-alte tinuturi.ale Europa pc care ea cti placere ni le adduce a-minte.«Una inert de =MI ocolesce, precum zidul o cetate,tól:i

scéstt térr6, si dintrinsul, icY cole, se desfacti, Intinçiendu-sephe in centrul eY,ca nisce valuer proptitóre, maY multe siruri

ide (Muff nalte si frumOse, milrete pedestalurl Inverclite cartsOrzt urnele lor de zitpadA, peste vitY i peste luncY.

MaY presusil de acela brOil muntosil, se lnalta dou6 piramide«marl' de muntY, cc crestele incununate de o vednica diadem.itde ninsOre, care,ca dud uriag,staii la ilmbele capete ale

unul In faca altda. PadurY stufOse, In care ur-.sul se preumbla In voia, ca unit domnil stapanitorti, umbrescti,culmea acelor muntY.

a§i no departe de aceste locur1,care ItY aducti a-minte na-tura terrilor de medit-nOpte,daY, ca Ia portile Roma, pc.te

edimpil arse si viiruite, uncle bivolul dormit6id. a-lene. Ast-felunicldl-nOpte si traiesca Inteacestii çinutil, alaturY una cc

«alta si armonisAndti impreuna.«Aci, stejariY, bracliY si fagisi trufasi inalta capetele lor spre

.(certi; alaturY, te afunclt intr'o mare de grai si de porumbii,«din care nu se mill vede calul si ciMretul. OrT incotro te'Y uita,uvedi colorY felurite, ca unit intinsa curcubea, si tabloul celti«maY inclintatora farmecit vederea: stAnd prapastiOse, muntY uri-«as( ale caror vOrfurY manefe nuorif, paduff intunecOse, lunci«Inverclite, livedY mirositOre, vaT racorOse, gide a caror limpede«apt curge printre ctimpfY Inflorite, pOrde repedi, care mugindil«de p6tra ce placil vederei i o Inspaim6.ntut totti de o-datA.

«ApoT in totil locul, daY de rlurT marT cu nume armoni6sc,«ale cn.or unde portii aurul. In pintecele accstor muntY zacu«comorile minerale cele maY bogate i mai felurite din Europa:«sarea, feral, argintul, arama, plumbul, mercuriul, . . . . in

qe!rrei, canna

60-sli

10 HASCOLA ARDELENILOR

metalul cela maT imbilsugatti de dud t6te, _aurul, pcscare 1111 vedT stralucinda, pen'e si in noroTulti drumurilor.

«Ast-felti este terra ArdéluluT!«Dar nu numaT artistul si naturalistul, ci Anc6 strategicul, po-

litieul i archeologul all de nmlte a se minunh Inteacestd Im-«podobita tinutti.

sCelti d'fintellt va privi si va cerceta cu mirare acésta puternicaintinsit cetate naturaM, scaparea nemurilor In epocele grele

ale istorid lumeT. De orT-unde veT veni, aT sit urd multil, spreajunge Ia dinsa, si nu potT patrunde in ea, fdrit de a fi stra-

<batutti cela puginti una din acele septe portT, intarite de naturi,lesne de aparatti, fOrte anevoia de coprinsti.

va admira felurimea natiunilor si a religiilor, adunatesdin tOte cohurile lumd pe acesta pamOntil, unde DumnededinsusT pare a le fi chematti , Intinclenda dinainté lor o mesa.

«asa de Imbilsugata; chi va admira si minunatele institutiunTdemocratice ce all ocrotita acestT muntY, pe dindti dispotismul<le matura din Oa Europa.

<In sfersitti istoricul archeologil va cerceta en interesa suveni-rile si rnnasitele Dacilor, ale acefui vitéza si nenorocitti poporii,

«cea din urma odrasla din acelti nemil minunatd ala Pelasgilor,scare se arata Ia léganul civilisetiund tutulor popOrelor si form,'

vta-sta eroica a omenird. Ela va intelni linc6, la totti pasul,surmele de uriasT ale poporuluT romanti, domnii lumeT, dclArdéldl e cea maT frumOsa parte a DacieY fericite, Dacia felix,

«draga terra a Cecarilor.

sAci erati Apulum, Salinic, Napoca, Patavium, Prxtoria Au-sgusta,Aqux, Auraria, frumOse i Insemnate cobonil romane, dinscare patru cu dreptil italicil i cea maT vestita decfita t6te, Sar-smizegethuza Regia, capitala luY Decebala, numita anoT UlpiaTraiana, de ale cariT mine pliniLe i astair valea_ Datpgulta.

«R6mitsitele templelor, basilicelor, apeductelor, bailor datiastaclT puternica dovada de cultura cea mare In care ajunsese<Dacia sub RomanY.

Politicul

si

sinirtitri

a

y

SUB HORIA LA 1784 11

Dar peste Romani venird, la annul 249, bar-barii Goff.

aDaci Thainte cumplite nevoY, In vreme de mai multe vécuri,«coplesira Dacia. Afbandu-se in calea barlmilor, peste (lima mai

AnteTh se vers a. acelti ingrocitora potopd de némurY, care limectotti Europa.

«In acele vreira grele, Ardélul maY cu séma fu scutitorul na-cliunil rolnâne, In muntiY luY scapara locuitoriY terreY Rominesci«si aT MoldoveY, audit se ve't,lur:i. napaditl de barbarY, de unde,acindti se maY limpedid locul de dusmanY, el. se scoborati la«scruri, ditre ciminele lor cele

Pe la inceputul vecului a1 X-le, venird in sfin-sititUngurii, remdsite pripgsite din ordele asiatice alclui Attila , care coprinserd acestd terd, suppuinddpe locuitorii ei Români, atail prin puterea armelor,cAtii si prin viclene uneltiri.

Curêndd dupe aceia, la 1143, regii Unguriloradduserd In errd o colonig de Germani, de Salfi,cgrora le deterd pdmenturi si privilegii.

Ungurii cu fratii lor de sfmge ScuiT, i Sasiirdmaserd stepAni ai terrii; Tar Romanii, despuiatide ori-ce drepturi, devenird robl-iobagi aT nobilimeiunguresci, ai Nemesilor seri domnilor maghiari.

«Rom6niY redusY acumtl totY in starea Orranésca, se sculara in«dial multu riindurY, in vécul al MI-16 , si alti X1111é, i ald

Istoria Ardélullit si a Ungarid de pe acele timpuri, eplind de asa numitele reisco/e grreYnesd (tumultus rusticorum).Aceste rascOle nu erati numaT ridicarea Yobagiulta In contrataphulta sYli , dar mat molt rasc6la simtimentule ruqionalu

«alit unuY poporti, cbinuitti de altti poporti. De atund ura nému-.rilor Iuä proportiuni mart si, In vreme ce acésta deosebire

xivd,

p

12 RASCOLA ARDELENILOR

gstIngeluY slujYa impilatorilor de pretextiti la tirania lor, In inimaImpilatilor ea hranYa vecYnicii dorinta de neaternare..

qugul Romanilor In Ardélii se lngreuia, nu numaY din partea«nobililor 'Lingua, ci 'anci5 si din partea, popilor catolict

«Era o Intreita tirania: religi6sa, politica si_ socia16.«La 1366, Ludovicii regele UngarieY, dedese voia nobi-

«Dior sit sarpfsed de totfi narnmea ravand. Acésta crunta pri-«gonire ajunse atiltii de nesuferitti , inctitti , la 1437, RomilniY,apucara 'en totiT armele lmpotriva tiranilor. EY iI alesera powt-

uitorb pc _Antonie Maanu. Unguril chemara Intim ajutoril pc.SL'cuY si pe Sag, se conjurara impreuna i facura legatura, spre.aptirarea comun si sterpirea Romanilor, intarindii cu juraméntu

lor legtitura, In 17 septemvrie 1437. Acésta legatura o maY6Intaririt And', In 2 fevruarie 1438, si fit temelia Constitutiunci.ce a domnita In Ardélii, pen la anul 1848..

Atunci era timpul, domnilor, cânciti dupe legilecare inferati pe Tobagil români cu denumirca

legale de lotri sell de tilkari, poporul românesciifu abie toleratii, in vecbia luT patri=ci i acesta,numai pentru folosul ce tragrall proprietarisi ma-

ca din nisce vite de munc4.Pip, se exprimg legea organica a terra, facuta.

de Unguri.AtAtii de revoltätóre devenise pentru totli ornul

cu simtire, starea in care ajunseseromâni, sub asuprirea trufa0 i selbaticA a Ma-ghiarilor, in ckti unit cuviosil episcopil din secoluldin urma", Grigorie Maloril, auçlindtI inteo cli tan-guirile unei poporimi din Iinutul Dejului, pe carestepanul set"' unguril nu voia s'o inga'dui g. a clgdi

ierii,

oltiarl"

bieiT lobagi

xd

dintr'insul,

SUB HORIA LA 1784 13

biserica romanesca pe mo,ia lui, striga cu despe-rare, inaltându'l mânele cötra certi:

1DOmne, Dumnecleule trebuia, cleca al,<clatti locul domnilor, , de acumil nu mai aT pe«sema'y nicT atata locU, 6.'61 sa'y ridice tie Omenil

casa I»Ast-felii, statura, domnilor, lucrurile cu Rornânii

din Ardelti pene in am patrulea patraril alU seco-lului alU XVIII-Ie, cândU, pe tronul Austriel, re'mase

stepanitorti, la 1780, Iosefil alti 11-16, carelefusese, pene la Versta de patru-cleci de anni, tinuttisub epitropia rigurOsa, de muma-sa, vestita impe"-ratesal Maria Theresa, marea protectOre a nayunei

a nobilimei ungurescl.De altmintrele, Maria Theresa, a fosttI, precum

sciy, o femeia cu capti , care a sciutit folo-seqca tote istetirnile mintei sale femeesci, spre aju-torul politicei ce urmarla.

Dinsa a fostil aceia care, invinse fiindu'i catanclein rasboiu de laniceril turcesci, a isbutitil _a faceca POrta sa'I daruiasca, dreptii milngâTere, frumósa

stirmana nOstra Bucovina.Totti dinsa, in totti d'a-una corect i trufa$ in

relatiunile sale cu supuii, stabilise la curtea Vienna,cele mai stricte i mai desvoltate reglemente deetichetà, in care, buna-Ora, se explica cu deame%runtul nemqilor ungurl ea, fiinclii poftiti la prânclulimpe'ratescti, nu se cuvine sa se descalte de cismepe sub mesa, nici aprincla pipa, nici s scuipe

A§a'y

sa',1

I

singurn,

i

14 BASCOLA ARDELENILOR

pe josii, nici sa bage degetele in bucate, nicisufle nasul fóra batista.

Despotica Mayia. Deresa, permiteti'mi aadauge ca acusatiunea de despotismii nu o inte-meiezti câtusi de puginii pe rigórea prescriptiunilormai susti pomenite, despotica Maria Theresa nuisbutise a insufla fil'ului s losifti, mai nici unadin aplecarile el%

Lui placea de locii eticheta i cere-monialul. Elti se adapase cu ideile de filosofial uma-nitare, ce se dqteptase, in timpul acela, mai alesdin Englitera i in Franca.

Principiele de egalitate intre Orneni placeati fortemultili mintei sale si elii croise o theoria denivelare universale a omenirei, pe care scia totuTs'o impace forte cu autoritatea absoluta aunui monarchil autocratg.

EU visa sa devina, pentru numerOsele si feluri-tele popere ale imperatiei austriace , unti dispen-satoril supremil alii tutulor beneficiilor filosofiei.

A face o apa din tOte acele popOre, fara: a mailasa s subsiste distinctiuni de legi si de privilegii,de limbe, de credinte, de usuri, ba nici chiarii de

iata ceia ce se framentase , in timpg depatru-cleci de anni, in creerii lui Iosifii

Negreitil ca, cu asemene idei, el se afla mai cuserria in antagonismil directil cu instituiuniIe, ancode totii feudale ale Ungariei §i Transilvaniei. De

sA',T

,i

Iosifil nu'i

i,i

biniprii

portil :alti II-lé-

StTB HORIA. LA 1784 15

aceia, cu deosebire, nu Tubia pe Unguri, seti cernpuginti pe nobilii bor.

Când dar losifti ajunse in sfersitil a fi deplinusthpanti pe faptele sale, eld se grabi a'si pune inpractica sistema sa de organisare social, föra de-a lua in sema tote furtunile ce ea putea sa st&-nescal in atAtea cercuri de privilegiati de totil felul,pe care asemenea innovapuni IT jicraati in folOselesi in credintele lor.

Iosifil se rapecli, föra de nici urai cumpati , inreforme si, in cei doul, trei primi aniff aT domnieilut elU decreta ca la patru sute de legiuiri diverse,prin care tOte intocmirile administrative, financiare,religiOse , militare , industriale , comerciale , bachiaruI sciintifice, ale 'erilor dependinte de coronaAustrieT, ereti acute valii-vertejii.

Intentiunile lui eraii maT adesé demne de tOtalauda; dar procederile expeditive ce intrebuinIaautocratul produceati, cu seti föra cuventlinein-cetate nemultumirT, conflicte si turburari. Liberalulimpèratii, Anse', bizuindu-se pe credina ca dinsulsingurti urmaresce principiile nestramutate ale filo-sofiei sociale, rnpundea la tOte obiectiunile , prinlune si sentimentale rationamente umanitare, care,perl la capetti, ajungeati tOte la conclusiunea :

Asa voiu, asa facii I sunt preste vol" toff maimare INu se 'mite tagadui ea Iosifil II avea forte pre-

IiOse si rare calitati. Elti era simplu in viquirea

Eii

ei

e e


sa; II placea sal se instruiasca despre tote; cautasa afle pasurile Omenilor din poporil si sa'i ajute,cu precadere asupra exiger-qelor nobilimei.

Anc6 de la annul 1773, losifti, carele, ca Ufltisimplu particulara, visitase cu deamenuntul maitOte partile Europei, caletorise in Ardelti si insu-flase o dragoste cu totul speciale, poporatiuneiromAnesci.

Recunnoscend6 in nenorocitii TobagY romAni, ori-ginea, limba si alte remasuri ale colonilor romanidin Dacia, ell le repetia merea, cu Ore-care men-dria, ca : dIniT, strauepoci: _ar lui Traiana, era6,a..deverati.1 feciori at sL. de Ore-ce eP6, proclamata«imperatil al6 sacro-santei imperatil Romane, pOrta

asta-cli mostenirea imperiala a Cesarilordin Roma.vToti cam pe atunci, spre a lasa o amintire vila

in poporul ardelenti despre visita ce'i fa'cuse impe-ratul, sail aseclatti in tinutul Naisaudului, patru nouisate romAnesci, carora s'a data numiri latine, careimpreunate formeza un versa, ce promite matuiretinerel nepote a anticului Romulu.

Acesta versa sung ast-felaSALVA ROM= PARVA NEPOS.

Atka Anse anti fi fosta pugin6 ca sa mAngAiepe bTeiT iobagi de cumplitele lor suferinte; darJosifti facu pentru diniIl mai multb'.

Cu caci-va anni mai nainte, la iz64, se intoc-mise spre pa 4a. granit.elor klesoreimperiul tiircesca,

(sino-ncil


regimente e GrapicerT. TreT dintr'aceste erail com-puse nurnai dc Romani, Ardeleni i BanatenT, pecari guvernul austriacii, facendu'l militarT i stabi-lindu'T in satele de pe margine, IT desrobise dinTobagia domnilor maghiarT, I scutise de biruriimpamentenise pe domenii ale statuluT séti pe moiYcumparate de la lingua.

D'a lungul muntilor mehedintenT, pe partea lorapusana, se intindea zona regimentuluT de Grani-cerT de Banatti, Tar de pe la JiTu incóce, pen'e lascaunele sasesci din Sebqii, din Sibiti, i din Bra-

adica in adeverata terra a muntenilor arde-lenT, vestitiT MotT, strejuTa regimentul I-Yu deGranicerT români.

ApoT dincolo de scaunele sasesci i de graniteleRcuilor despre Moldova, adica pe hotarele inve-cinate cu Bucovina, spre Nasaudii i Bistrita, eraregimentul alti II-16 roma.nescil, a carui istoria ascris'o, cu interesante amCmunte, venerabilul pa-triotti transilvanti, d. G. Baritii.

Mare a fostti multumirea i mendria Tobagilorromâni de la granite, candu s'ati veslutti de o-datascapati de robia nerne,esca i au capatatil in manTarme, de la care erail strapich" popritT de cötredomnii lor de mai nainte.

Ei se simtiaii acumil ca reinviatT. SteVâniT le erauDunmedeti numaT In ceril, i Irnperatul pe parnentu.ET, cu sapa Ii munclail terrina lor propria, i cuarma iT aparail terra.

21.3,19s.

eig

,


La asemene vietà, volnicg. §i voinicescg, se prin-serd a ngzui cu dorti toff RomâniT din Ardelti.

1.1-16 cgutg a'T mângâTa la a doua a sacgletorig in Transilvania, la annul 1783, acorandtitolerantä depling a cultelor 5iprin urmare liberul

religiuneT ortodoxe; apol se cercg aLi,ura nevoile lobagilor, regulAnclii printr'o legTuiremai echitabile, munca sgtenuluT i instituindti tri-bunale cu sarcing sg asculte plângerile elgca,uluTin contra stepAnuluT, care aril abusa de dinsul.

UnguriT turbati de miinig. «RomâniT, sliceati< eT, sunt fere selbatice, cgrora nu se cade sg iise dee nicT unti dreptti socialiI, cbc`i mintea le e

<<tflpitg, stricatg i nepriimitOre de culturg.. ETnu stint deopotrivgi la fire cu OmeniT. Este dar o

«nesocotintg.' pritnejdicisa a'T indreptaiti deopotrivg<<cu cele-l-alte natiunt

Asernene cuvinte, domnilor, figurezg neincetattiin reclamatiunile oficiale, adresate de Unguri ctitrecancelaria imperiale.

Iar, pe cândti UnguriT scriati el', inArdelti puneati ordinele impergtesci sub salteadministrati dreptatea, seti mai bine nedrepta-tea, dulA vechTul obiceTu feudalti alti terreT.

RomâniT incepurg i eT acumil a simti ca unaclisese imperatul, §i alta faceati Ungurii.

ET se chibzuirg a trgmite plângeri d'a dreptul,la bunul lor imperatil din Vienna.

Josifti alti

ntr'astfelti,

exercipli aid

si


Pentru acesta, le trebuTa und sole indemanatecti,carele s nu'sr perda rostul n curtile irnperatesci.

titi gasira in personalitatea, devenita legendare,a lul Nicula.Q Ursu alti Floret din satul Albacu,caruTa 'T çIiceai toff maT in de obste, Horicri cöcTtare bine horth, see canta din gura doinele mun-tenesci ale Motilor din terra AbruduluT si Hate-crs uluT

Nicolae Balcescu ne a schitatti, domnilor, cu pe-neliu scinteTetore, conturnele generali si priveli-stele caracteristice ale TransilvanieT.

Dati'mi voia acume si mie, umilite inchinatorealti marelui nostru istorice sä v preamblu unh'minute vederile pe charta topografica a aceluTunghTu, care contine vizuinele vitejilor muntenTsee Mop'.

Nu este acele unghTu, terra OltuluT pe care maTcu senna o visitame noT, canal treceme vera gra-nita pe la Turnu-R osu, pe la Predele, pe la OTtuzilsee pe la Bicazii. Dar chiarii aci , de vale subpOlele prelungite ale CIahleuluT, in tinutul s'ecuTescenumith' CALL sta obersia OltuluT, i alaturT cudinsa, aceTa a frateluT see ardelenescii, a Mure-suluT, 'carele, maT entaTu se ureà spre nordtl, stra-bate totu sesul transilvanu, de la resarite spre apustisi in fine, aplecandu-se Tar cotre CarpatT, vine,tocmal la marginea occidentald a principatului tran-salpinu, de desparte, prin manósa'T lunca, aprigiT

2s

20 RASCOLA ARDELEN/LOR

muny al" HaSegului , de stâncele nu mai pugin5aspre §i OdurOse ale Zarandului i Abrudultfi.

Prin Serra HaSeguluil lipit dos5 in dos5 cuGorSitil nostru, se scurgii spre Mure0 apele

§i peraiele luT, nurnaT sate ;;icaune romanesci, printre care stati ruinele anticeSarmizegethuse, la Gradi,tea i cetliSuiele mai mo-derne ale HunecITOrei i Fpale_guldr.

De partea drápt a Mureplui, carele acolotrece pe liing tergul Devei, pe Pengsa Ilia i apoise strecOra' in Ungaria i in Banatulcotre Aradri, d'a drepta Mureplui, dial, seintinde in departare, regiunea muntOsa.' a Zaran-dului, stra'batut '. de apa Cri,ului, care curgeel5 cOtre apusil, in paralelti cu Murepl. Pe ma-lurile CriuluT stati indesate tot5' terguleSe §i sateromânesci: Curechii, Bradul, Mestedinul, Baia de

Almagiul i multe , multe altele , care 'Tau lasatti numele lor5 in analele mernorabile aleannului 1784.

D'asupra Zarandulia, i incins5 intr'unti br3.5 an-gustil de muny aspri i inaly, ,erpuiesce riul A-rie,ul, in a carui s'elbatical vale, sta5 pitulate, printrestând i paduri, numg selase neo,5 romilnesd,addpostiri ale rnendrilor mop' din terra Abrudului.Avolo, sub piscurile serneSe ale Detunate in ter-gul Abrudulni i baile luT de aurti.

Mai susil, pe apa Arie§ului, carele, es,indtiapoi din strimtórea muntilor, curge spre restiritu,

scaldand5, elti

TimisOrei,

si

Cris5,

Stebma

hit,

SUE HORI A LA 1784. 21

pe lfinga. Turda, mai sus5 pe Ariesti se yea'satele Câmpenii, Ponere le, Scarisera si Vidra, cese rázima spre apusti de muntii Bihorului; iar infundul celti mai adtincti alti vailor, chiar la obêrsiaAriesului, zace Albacul, satul de nascere alti luiHoria, unde mOdesta lui cascióra terranesca, ânce

pene' astacii se pastreza cu santenie de nepotiicroilor si martirilor de la 178-5.

Horia din Albacti, iobagiu de pre domeniile sta-tului, fost'a el5, mai Anteiti, precum se pretinde,catana imperatesca?

Acésta e probabilti, si ce este ancci si mai pro-babilu este ci elti scia scrie i citi, ci vorbia nem-tesce, si ford induoiald cä, prin mintea si isteciu-nea lui, era privitti ca omulu celu mai de fruntcsi mai de temeiu dintre terranii români din tinu-turile imprejmuitere.

Pe dinsul liii aleser a. dar ei, in mai multe ron-duel, ca sa duca la Vienna, plângcrile lorti &Arcimperatul.

Intr'unu rOndti chiaru, veciCndu ei ca, din câtebunuri le frigaduise, nimicu nu se implinia, si, in-credintati fiindti ca.' villa nu este a monarchului, cia nemesilor, a vicespanilor si a solgabireilor, adicaa boierilor, prefectilor si subprefectilor unguri, eilegara cu juranlerittl pe tramisul lor, ca sa nu scintOrca inapol, One' ce nu se va fi incredintat5 cuochii, cumca Imperatul le a cititO jalba.

Horia jura si, plecând5 pe jos5 la Vienna, ca

7i

22 RASCOLA ARDE LENILOR

si in alte rOnduri,avu vreme, in patru sOpt6mani,catil tinif drumul, sg planutascg cum va face sprea'sf implini juruirea.

Horia era omit cu minte i incercatu; eli sciabine cal impe'ratilor nu le pré place a'si perde vre-mea citindfi lune jtiluiri.

Iatg dar ce se gandi sg facgtmpe'ratul Iosifti avea obicelul forte laudabilu de

a priimi pe orf-cine in palatul sèü. Vizitatorii deori-ce treptg se iifirati, la anurnite ore ale Odd,in lungf galeril si monarchul, trecendil pe dinaintéfig-cgruia, liii intreba ce'T este de lipsg.

In clioa candii veni si rOndul lui Horia de a ficercetatil de Iosifti, elti if qise cg vine cu plangentde la Românii din Ardélii si'I inrnang o chartig,in care tOte acele plangent erail coprinse.

«Bine, voinice volu inzniji eh' de voi«Asa e1 rndrite imperate,re'spunse Horia,

«dar eu amti venitti aci legath cu jurgmêntil de la«221 mai, ca sg, v&lti pe MAria-ta, citindil cu ochii.Mgriet-tale, cartea nósträ, cà de'l citi-o insuti, bine(scirnit not cu top cg nu ne'i uita.»

zimbi cu bungvointg de obstinatiunea tOr-ranului si, deschiclêndh' chartia, iatg, domnilor, ceciti intr'insa:

JIldrite 3mperate!

septentanei:Tatra jlle de robotic' ; (adicg de clacg)

losifil

-Jittpdrfila


cincea, la. pescdritii ;§sea, la vendtbre;tae aceste la o-l-altd, rucmat pe sbna clomnulut.

811 §pt clbrdt a lat Oztntne4eu!lpot judica, pre drepte Ompe'ratc, cu. ce o sci nc

mat platintit ,si noi de bint ysi de tote cele dart!

Anecdota,fia autentica seri nu, ne da totu0mesura inte1epciune1 lul Horia.

De amil crede cel'a ce au mai spusii in urmaUnguril, Horia, in ace1a0i rOndii, sell alta intrevedere a sa cu Imperatul, 'I aruI fi çlisti c, deca nuse va face dreptate Tobagilor români, apol ei allsa o faca InT, ucigendil pe totl domnii lorunguri.

losifil arll fi respunsil atunci, scurtti i coprin-ciL<toril:

_Thut das !D

eFaceti voi acesta!>

Spus'a sal nu a spusa intr'astfela losifil impe-ratul, de altmintreIC nu pre mare prietena allnemulul unguresca, noT scima ca, in tOmna an-nuluf 1784, Horia era intorsa a-casa in Ardelacolinda merea satele românesci din Bihoril, dinZarandti, din Hategii, din Abruda i din Zlatna,indemnânda pe l'obagi a implini vointele impera-tuld, de la care ei trebui sà Wepte numaY bine

ajutoril.

cit.

ihr

s81

§S

'sI

si

24 RASCOL A ARDELENILO R

In vera acelui annii, tèrranii acestor parti eraumai cu osebire turburati. i iata unele din cause:

De mai multil timpti anc6 venise in Ardati ofi-geri imp&atesci, cu ordinU ca st inscrie recrutipentru armata

Iabogii români alergati in glcite spre a se inrola,cu sperenta ca, devenindti catane, voril capata totilibertatea i drepturile acordate regimentelor deGraniceri.

Oficerilor recrutatori, in genere italieni sat.i

germani, le placea cu deosebire acestil zehl osta-;escil allil Românilor i el IT ocrotiati, cu seu

dreptulti legalti, in contra multor asupririlocale.

Dar, in curendil, proprietarii unguri se plânserala autoritatile lor civile i la guvernatorul suprenwalU Transilvaniei, care pe atunci era baronulMichailil Bruckental din Sibiiu. OrdinU fu datii cainrolarea sa inceteze i Tobagil inscri0 sa se intórcape la casele lor. Prin acesta multi te'rrani, dar niaIcu sCrna eel din douiS sate din terra Hategului,Gonzaga i Valceleler trebuira reprimati prin fortaarmata.

In tinutul Zlatnei, altU subiectii localii de nemul-tumire intarita pe sateni.

Pelle in vera din urma, cArciumile de pre dome-niile imperiale de la baile de aura fusese lasate ,

cu o mica arenda, pe sema pamentenilor; acurnuAnsse ele se dase cu chiria mai mare, unui armenii,

imperiar6.

fora

sasLi,


care trggea elti tote folOsele, lipsindti de dinsele peOmenii

De aci, nemu4urniii, bgtgli prin carcIume, spar-gee! de buff i neorOnduieli de totg felul.

Horia le vedea tOte aceste i nu dormia. Eltisirntise cg., cu unti poporti a,a tare intgritatti pen-tru mii de cuvinte, va indeplini lesne gandul deliberarc ce ';-;T croise In mintea sa.

Intr'o joW, la 28 Octomvric 1784, se fgcea tergula satul Bradu de pe apa Cri,ului. La tergt1 eraadunatg tóta romargrnea din Zarandil.

Horia fgcu scire tutulor ca, pe dumineca viitOre,sg fi g cu totiT adunati in biserica de la Mestécanti,unti satti invecinatti, cg are sg le adducg sciri dela Imperatul.

La .1 Noemvrie, dupe santa slujbg, es,inclti dinbiserica', in mijlocul poporulta, Horia spusc curatgRomânilor adunati ca.' : «le a venitil vrernea sa sescape de asupritorii lor. insu0 Imperatul le chi

voig clepling.. Sit' jure dar cu toiY, pe crucea au-ritg. ce cal pOrtg la peptti ca, in numele buT Durn-necieti i alti Imperatului, el' nu mai vorti robi ladomniT lor, strain!' de nemul românescg. Sg seintocrnescd dar in glOte i in grabti sa alerge laCetatea-Albg, unde vorti gasi arme , spre a seintrarrna apara cu ele drept4ile lor, , decum-va vorti fi impedecati de cotre Unguri.Indata acolo, George frunta0 din partea

fu alesti capitanti alti acestel cete I, pc

si

iaii,

locultii.


6'11(15 Horia se rapedia in munyi Abrudulut casuI rascOle si acolo satele, glOta din Mestecanil,voindil sa se feresca de a destepta fára timpili luareaaminte a Ungurilor, se indrepta cötre satul Curechidintre muny, ca de aci, aduoa-di sä treed, pe subcumpeth, la Cetatea-Alba.

Vice-comitele ungurii alh Zarandului prinse vestede miscarile Românilor, si indata tramise trel" sub-prefecy cu cay-va PandurY, ca sa rasipesca cétaconjuraylor.

Subprefectii calcara peste nOpte casa din Curechi,uncle dorml'a 1initituI Crisanul prinsera legatti.

Dar capitanul Rornânilor chiama cu chiote des-perate pe aT sin-.

in mijlocul nopte, terraniT adunay in tabe'ra seclestéptà infuriay i, asverlindu-se pe functionariiunguri si pe PanduriT lor, II ucidh fora cruOre,scapandii pc capitanul bor.

RuptOrea era facuta : samgele cursese. Tarraniisciati ca pedepsele ce astepta de la Lingua vorfi cumplite. SAnge pentru sAnge! Death nol',

mai bine el" ID

Acumti nimich nu mai putea sa puna stavilafuriel re'sbunatOre a Românilor.

De a-duoa-di de diminetà chiarh', si çlilele urma-tore d'a rOndul, rascOla Verranilor, purtândii cu sinepretutindeni macelul i perjolul, se respAndesce capecinginile d'a lungul Muresuldi prin tote satele,

5i'lti

SUB ITORIA LA 1784. 27

pen6 i in departate tinuturi românesci din UngariaBanatil.Ape le, alibi data a,a limpeçli i line ale Mure-

uluT se mohortsciii, in acele cumplite clile dinNoemvrie 1784, cu sAngele ce vCrsä fora pregettideseilabata mania a IobagimeT turbate. In intu-nerecul viforosii all noptilor tomnatice, ele se ro-escil i se luminé-zal, oglindindtl lucórea flacarilor

ce stCrnesce pretutindeni apriga sete de resbunarea tiirranilor.

Totil asenien i in laturi, numal foci' i sâtigerostogolesca valurile pripite i volburcise ale Striiu-luT, ale Arie,ulul, ale Cri,uluT i ale tutulor peraTelormuntOse din térra Motilor.

pretutindeni, glóta infuriata a t6rranilor,adaugindu-se din satii in satil, da foch' caseloraverilor domnilor unguri i ale preotilor de altelegT; Tar pe dIniT, pe preotT i pe domni, unde 'Iprindh IT ucidii fOra mila, cu sogiile, cu copiT i cunémurile lor.

Nimica din ce e Ungurti seu ungurescri nu maiafla crutare dinainte urgiel fatale a juramCntuluY lor.

In cursti de o luna de clile, cetele revoltantilor.rLislgtindu se peste toth' coprinsul tinuturilor pe care

le amil descrisii, pustiTescil peste 6o de sate cuUnguri, ardU i jafuiesch ca la 140 de case dom-nescI i parochiale i ucidil mai multe sute deUngurT, mai cu sema din clasa nobilimel.

Cari din ace,tia AnsO, apuca sa scape prin fugg,

si

Asa,si

7


se aduna indata la Deva, la Hunedióra, la Aradti.la Cetatea-Alba, la Clu 01 acolo, organizesrtdin parte-le 'ninth' de Husari unguresd ca sa selupte cu terranil; Tar pe cati din Romani pottipune rnana, fig revoltanti sal pacinicl locuitoff,

if judica i IT ucidil pe locI, simulandti niscetribunale improvisate, care 0 pentru simple banu-Yell', nu cunoscti alta oseinda decatti mOrtea cu cazna.

Astfele revolta se preface faci0i intr'o lupta denationalitati.

Acesta lupta crunta arti fi capatatil de sigururesultatul legitimil, deca, pe hinga dreptul de apa-rare, UnguriT n'arti fi intrebuintatti i ori-ce altemijkice viclene, spre a trage in partea lor, ajutoruldecisivti alti autoritatii imperiale.

E curiosti lucru in adeverti, a vede ca., la ince-putul acestei rascóle, guvernul superiorti alu Tran-silvanieT nu cuteza a intreprinde contra Românilorrevoltaff nici o repressiune prin torta. Chiar de laVienna nu sosescu alte ordine death: a cauta saimpace pe Romani prin bland*, sa le promitaTertare totale de la impe'ratul, deca se vorti astern-pera de sine0".

NicT trupele imperatesci din Transilvania nu semi,cg in contra lor; de ate ori UnguriT recurgtila ,efiT militari austriaci ca sä le cera ajutorti, a-

ce,tia cauta a se furip., spre a le denega mailesne sprijinulu cerutti.

In timpul acesta , terraniT romani tinti una ca

T ei

';;I.


nunia ci sUrit cu adeverti credinciosi irnpratului,si Ca dinsul are sà le intaresca lor parnenturilestrarnosesd, pe care ci, prin isbtmda lor, le ancapatatti acumn' inapoi de la cotropitorii straini, cepe nedreptate s'an fostti asedatti domni in Ierrinaimperatésca a poporuldi românescn.

Horia, indernnatti la unti armistititi de maiorulSchultz si de doctorul Molnarti, Carl i se tramitilde guvernul centralti alii Transilvaniei, ca se'Y ves-tesca Tertarea ce le acorda Imperatul, cornunicatableY séti consiliului ungurescid din Hunedióra, ul-tirnatul sèiii, cu coprinderea urrnatóre :

Punctul Provincia si toti nobilii sa jurepe cruce cä vorti fi credinclosi la condiOunile ceelti le impune.

«Pundit l 211 : Nobili sa nu mai fid, ci numaifuncponari, intariff de Imperatul.

Punctul : Toy locuitorii Ardelului sa pla-tasca deopotriva dare cOtre imperatul, fora de amai fi vre unul scutitti.

Punctul ¢-11 : Domnii sa parasesca mosiilelor de pene acumn'.

Punctul 56 : Moiile domnilor sa se impartaintre terranI, dupe o lege, ce o va face Imperatul.

oPunctul 6-u ).1. Deca autoritatile ungu-reset priimescid aceste conditiuni, sa ridice stégualbti d'asupra cetatuiel de la Deva.

Horia, va astepta respunsul pene la 15

:

3-11

r Em,

30 RISCOLA ARDELENILOR

«Noemvrie; Tar decal va gasi impotrivire, va urmà«rasboTul ca pene aci.»

VedetT, domnilor, irnpe'ratul, i Tar Impèratul;imperatul pretutindeni. Credinta lui Horia in

II-le este deplina, i pen la cesul lul din urrna,ea '0" a pastrat5 temeTu in inima §i in cugetele luT.

}kite ca insu0 losifti avea incredere in sincerafidelitate a Românilor i de aceTa, mult5 s'a lup-tatti eliI in contra desperatelor reclamari ale un-gurimeT, ca sL crute pe Tobagii românT, in dréptalor revolta in contra asupririlor unguresci.

Lucrurile d'ard fi statti totti astfelti, RornâniT desigurti arti fi mers5 departe. Deca insu0 imperatulr&nânea nestramutat5 in acea dispositiune ce semanifesta lo dinsul, de a lasa pe Romani s facaprecum scia, apoi unde mai avea s ajungd ungu-rimea, aa puçin i aa slaba in faga glOtei in-desate i neinstrunate a te'rranimeT rornanesci?

OrT cat5 se desperati §i se indignati UnguriT,strigind5 din resputerT impe'ratuluT

ace,tT rebelT selbatecT aI pusti gend5sterpesca nobilimea; eT vorti sal limpeclesca Ar-delul, i pOte i Banatul, i pOte ins4T Ungaria,

e de tOta suflarea unguresca Da.-ne ajutor5; cacT«tu etT rege alIi UngarieT. Tu trebue sal ne man-« tuTesci 1 »

Dar Iosifil, carele nu priimise nicT o data a seincununa rege alti Ungariei i care mutase corona

Io-sifil

Veçlui sa

3


Stefanii din Buda, in thesaurul Viennei,sta nesimOtorh la aceste desperate i infuriate

chiamari.Ungurii simtira ca pe aitti torai trebuiati sa sune

alarma pentru ca sa insufle ingrijare curlei de laVienna.

Atunci, inchipuird a buciuma c Horia, ingim-fath de lesniciósele succese, nu voiesce sa maiscia de imp&atul; c eltl s'a declarath RcgeDacia; ba ca a i batuth moneta cu acestil titluusurpatti.

spre dovada, ei falsari politici scOserala ivela nisce derisoril banuti de aurh, in ale carorinscriptiuni românesci se vdti câtti colo grosolanairnpostura i chiarti orthografia limbei ungureici.

Cu atari nascociri, purtate la Vienna prin cailecele mai autorisate pre lUnga imperatul, ci obti-nura intr'adeve'rh mai multil succesiii, decatti printOte doleantele de mai nainte.

Curtea, intrândh acumil in prepush despre pro-porpunile amenintatóre ce póte lua rascOla dinArdelh, departa pe generalul Preyss, care coman-dase armata din Transilvania i, banuindii de in-capacitate pe guvernatorul Bruckenthal, denumica comisara specialti in Transilvania, pe corniteleAntonia Iancovitz i La comandantii rnilitarti, pegeneralul Papilla.

Pe de alta parte, ordine fura date regimentelorimperiale din Ungaria de a purcede in contra re-

10-

sift)

'T

Si,

513'

al fi

32 RAS COLA A RDELENILOR

belilor, de a'Y supune cu ori-ce pretil i de a prindepe capeteniT, puindii i premii marl pe capetele lor.

Din momentul acesta , adica de prin luna Iradecemvrie 1784, rasboYul i§l schirnba caracterul.

Tobagii rom'anY rUmasera mai AnteTU in mirare,de a vede cumca inse0 catanele ambla acumU a-supra lor.

Cine Ore '1' a tradatil?Horia? cându IT incredirqh ca imperatul c

cuSeri insu0 ImpZratul?

Negre,itil ca intre aceste dua alternative s'aiiimpartitU parerile.

Gel pugini, Carl aü credutil Ca Horia '1" aril fiamagitii , aU depusii josil armele i s'ati predatilindata

CeT-1-alfi, din contra, in bande rasipite, lup-tatU cu vitejia impotriva regirnentelor ros-

titil chiariil impotriva imperatuld, care'T na-pustise spre a. se unl cu domnil unguti.

Dar nicl ca era cu putinta ca o asemene luptasà 1.ina : cetele lul Horia able aveati o or-ganisatiune; ele erair armate nurnal cu sulie, cu

cu ceva pusci §i pistóle, strinse pe apuca-tele. Ele n'aveail capitanY experimentafi, de cire-ceHoria fusese silitti sa incredinteze comanda unelcete, fitului sett' Ionti, unit copilandru de la 14-15annl, carele totu0 facu minuni de vitejia.

s'atii saLl

faci,t1

maltS

snit,

dinaii.

ontiret.

SUB HORIA LA 17E14. 33

Apoi Yerna apash greil in acele locuri rnuntOse;merindele i nutretul de pretutindeni perise prinfocil i prin rasipà.

Gerul ;i lipsa mundati pe bTeii munteni, maitare chiarti decatii prigonirile catanelor.

ET se luptara Anse voinice;te , respinsera chiartip'alocure soldatimea; dar, rasipiti in cete midi,de;i revolta intrega coprinsese o Oste de 20 mil"

mai bine de Omeni, una dupe -aka , cacluratote cetele. Se ucisera in batalii Omeni multi; altii,cu sutele ;1 cu miile , fura aruncati in inchisorilecettplor, de cotre autoritatile unguresci, care a-curnil prinsese la inima.

In mijlocul acestei cumplite dirapenari a planu-rilor ;i a sperantelor sale, ce facea Ore Horia?

Din minutul cândii vecluse cal o,tirile imperatesdse declara fagi;i1 in contra Omenilor seT, totul neface a crede ca ela a simtitil cumca mintile Impe-ratului fusese din noa imbrobodite de inirnicii ne-mului romAnesdi.

Elii atund, povatui pe aT sei sa nu se mai im-potrivesca ;i, fora de a perde cu totul ori ce spe-ranta de indreptare a lucrurilor romAnesci in Ardelii,fadi scire ca va cauth sa rasbesca printre haiteleprigonitorilor sel" ;1 se va duce Ancö o data laVienna, ca sa spuna d'a dreptul Imperatului totenouile pasuri ale poporului romAnil; 'far in prima-vera viitOre, cAndii vorti mugurl codriT, atund lupta

[13.195.] 3

34 RASCOLA ARDELEN1LOR

va reincepe, mai priinciósa Românilor, cari penla acelti timpti vorti pute fi si mai bine pregatitl.

Luandu'sY dar rcimastl bunti de la ai se'1, Horia,insogitti numai de credinciosul se'ti secundantil, Ionorga, poreclitti Closca, din Carpenisul Zlatnet seindrepta cOtre casa sa din Albacil si, pornindu'sisogia si pruncul cotre Be 'lust' in Ungaria, mersese ascunda de o cam data, in muntii padurosl aTRadaculdf, care despartti terra Arbuduldi de tinutulBihorula.

Acolo trai cke-va clile prin pescerY si prin coli-bele de vera parasite ale bacilor.

Dar locotenentele-colonelti Kray, din alu duoileregimentil de HusarY secui, carele rasipise cele dinurma r6masite ale cetelor românesd din valea Arie-sulul, se luase cu totti dinadinsul dupe urmele lui,cu gendti sa 's1 castige, cu prinderea capului prin-cipalti alti rebelilor, o re'splata exceptionale.

Acestti ofigerti adimenl cu banY pe nisce gornidsal padurari aT loculut care cunosceati tOte pote-cile si infundaturile codrilor si asupra carora Horiasi Closca nu aveati prepusti de tradare.

In una din ultimele clile ale annuldi 1784, la 27Decemvrie, acei vencretorl, prefacendu-se ca por-nescti la venatOre, calauzira pe Husaril' luT Kray,pene la ascunqe'tOrea unde, fora de nici o banu-

Horia si Closca sedeati dusi pe genduri, intr'opoienita, incalclindu-se la foal, dup6 cum ati obiceititerranii notriT, cândil IT apasa grijile si nevoile.

Tala,

SUB HOB IA LA 1784. 35

and5 se v'eclurg inconjurati förg veste de oglótri aa numerósg de vràjma,T, atag numaT putuface Horia câtü sä asverle in focil o desagg cuchârtil, ce o avea in sing.

Ce marl taine va fi continutii acea desagg?...Unul Dumnecleti mai scig

Kray, inveselitg i ngimfatti forte de prada cefgcuse, mâng indatà pe priniT sel la Zlatna; Tarde acolo IT strgmutarg curendg, sub strapicg pazg,in temnitele dela Cetatea-Albg.

In cale, UnguriT IT fgceag o merpvg bucurigde a batjocori in totil chipulg, pe nefericitil cgpi-tanT aT Românilor, acumg cu totul infrânti. Urmg-rindli cu inreutgita viclenig, planul lor de a aruncaasupra lui Horia nemeritata ving fi nazuitilIa puterea supreme i ea' s'arg fi dusg cu gendul

cu fapta pene a smulge pe semg'T diadema re-gale a luT Iosifu imperatul, el ilti preâmblarg prinsate, legatil cotti la cotti, d'asupra carruluT i pur-tandg pe capti o derisorig corOng de chartig po-leitg., CU vorbele HORA REX DACI., scrise pe dinsa.

Toth odiniOrg, la cesul ingrozitorti altiisp4irel de vecT, càlCii Mântuitorului nostru, cute-zase insultà cu cununa de spinT i cu numelebatjocoritorti de Rege!

Amarnicg, dar neinduoicisa mângâTere, domnilor;coci, \Jai I in Orba ornenire, la atari injurii stintexpu,T numaT cei ce ati solig de a mântui lumeaseu de a desrobi popOrele.

3*

earl

ast-fel5

5i

all


.P4a dar, prin asemene mi§elesd ocarl' incepuraacumil i Ungurii a'0 scutura de pe sufletele lor,neprasnica spaima ce, in cursil de doue luni, leinfipsese in initna ace uria0 aT muntilor Ardeleni,luptandu-se, cu crucea la sinil, pentru a lor liberare!

La Alba, comisarul imperatescii Iancovitz i ge-neralul comandanth Papilla i0 reserva singuri drep-tul de a face, lora de alci marturi, interogatoriulbuT Horia

Procesul lor i al6 sogilor se!' se prelungi aprOpedoue bun'''. in acestil restimpti, otirile imperatesciprinse.ra i pe alti treile capitanti al6 RornAnilor,pe George Cripne; dar acesta, addus6 in Albala i fevruarie 1785, se spenglura singur6, in temnita,cu bracinarul se6, in clioa de 15 ale acelia0

Fiiul cel mare, celii de is annI alu lui Ho-ria murise viteje,te in lupta; pe aitti flu vitregilalil capitanulta 1111 trasese Unguril in OA impreunacu alte cAte-va sute de RomAni robitl de dinsii.

De ce Anse a inutii aa de mult6 procesul luiHoria ?

Tottl ce scimil mai sigurii este ca Horia a re-fusatti de a respunde la ofice intrebare i s'a facut6

n'a incetata de a repeti cal voYesce ssa fia dustila Vienna, ca sa dea serna numai imperatulul, defaptele si de cugetele sale.

E0se chiarti vorba ci cererea buT va fi indepli-nita; dar atund, pe semne, Unguril atl incor-datil i mai tare silintele ca sA obtina indatà de la

i lui

luni.

'0

Closca.

si

SUB HOR/A LA 1784 37

Curte, pedepsa cea mai strapica pentru cel duolcapi al" rebeliunet

La 28 fevruarie 1785, tocmai patrucu cli in urma Anteid veste a Românilor la t'er-gul de la Bradli, sententa de mOrte cu cazna alta Horia i Cioca, ca, rebeli contra Imperatului

legilor terra, fu pusa in executiune. ImperatulIosifti se induplecase a o confirma din Vienna.

La Alba, dinainte mai multor ma de iobagi ro-maul", pe cad autoritatile unguresd IT addusese cusila, câte ese de fia care satii românesc ai Ardelului, ca s. le fia de Inv*" acestti ingrozitordexemplu, Cioca, mai antel'u fu frântil pe rota, in-cepe'ndil sf4ierea de la piclOre in susii. Racneteleha de durere se nabu,ira, atund numai cândii unitcracti de ferd alti rótel' ii strapunse peptul.

Horia sta fagai neclintititOcha 1u1 vedeaii apriatii muncile grOznice ce

aveau indata sal 'ld ajunga; dar barbatasciu sa stepânesca pene i fora.

Cândd rOndulti seti veni, toti Ilil veclura calcânditcu pasil ;4615, ne,ovaiti.i. Inteinsul nu se destainuinicT o slabidune. Rota IT sdrobi Osele, fara ca du-rerea scOta macarii und gemetii, din peptulliii ocelitti

Ati çlistI una cal murindd, Horia ard fi strigatii:«Ea mot-1i pentru naliune

Vote ca eld n'a rostitii aceste cuvinte; dar, förainduoiela, marele lui sufletil le a sinitite adancii.

inirna'T

hint 4i

38 RASCOLA ARDELEN1LOR

0! negrqitti, domnilor, sub grosolanu'i cojocude &lie, sub zeghea'Y negra, saradita cu gaitanevinete, sub opincele'T de muntenU, imbaTerate peglesne, sub cuma luT mocanesca cu canace (cTucurY)de firil, -- sub tot acestil portii alti sal neo;41

curgea prin vinele aceluidar mu1til-seme0, multh-statornicU §ibarbatil, unit sange, cell pucinti totti ap de ade-veratil românescii, totU ap, de imbolditoril, totnasa de patrioticil, ca prin creeriT celor maT erudiVinstigatori i celor mai iscusir aparatorT aT lati-nitap gintei românesci!

AuclimU toti, laudându-sc in tote clack, acei inve-tay scriitori aT Ardelulul, Petra Illaiorlit Sa-muilii Claing! George .2.ncart ceri mcrge'ndil sitstudieze la Roma, au culesti cu religiositate incetatea eterna, doveclile originei latine a poporuluiromanescil i, intorcendu-se a-cash', printre milde persecutiuni, aU de,teptattl, clice-se, in Romanisimtul nationalti.

Dar, ye domnilor, era Ore trebuinta samerga din al' no,tri la Roma, ca sa faca pe poporulromanescli a fi §i a sci cd este o naOune de sine-statatOre ? unui poporti cu nume cu sange deRornânil?

Sa nu renungamti, credeti-mC, aa lesne la darulcern mai pretiosii, celii mai minunatti alit' nemuluinostru, la aceld puternicu instinctO de propria exis-tenta, care n'a lipsitti nici o data Românilor, nici

IntrebtI,

§i

pucind doplitd,


la noT, aci in principate unde arnii sciuta a neprefira prin mil de primejdiT, prin mil" de vijeliT,scdpandd totd mered fiirqa nOstrà proprid, de sta-turY curat5 românesci; nici din colo peste Carpay,unde optti secoli de cea mai crunt i sugrumatóreasuprire dati ficuttl pe Românil ArdelenT, Inge-nuchTay sub palopl ungurescti, s vorbescd altdlimbd i s'a porte altd nume decCtil acele de Romani !

Acesttl daril, rag avutti purure Românii, i nutrel, patru, ba nici sute de carturari , croindd lagramatid i la etymologii, n'arti fi pututii sd'hiinsufle de o data; atator mil i milióne ce intoc-inescd ob,tea de rosndd a rominimei.

Ca sa revinil ancö o data la imaginea cu careamd comparatti, de la inceputti , starea simyrilorce framenta chiard i astdcli terra Ardelulta, volu

ca, din colo ca i din cOce de Carpay, ade-v&atul patriotismti românescii a traita purure insinulpoporului nostru, ferbinte, intocmaica jdraticul sub spusa, i cd unicul meritti ce putemiirecunósce erudiylor no,tri dacoromani,Y, este acelade a fi suflatti cenu,a ce ascundea i contra nestinsaacea scinteid neperitóre.

Adev&il este cd epoca in care sculatit Ho-ria, in capul t&rdnimei din Ardelti, corespunde in-tocmai cu aceia in care se luptaii, pentru reven-dicarea originelor nOstre latine, erudiyi de la Blajti.

Darti nu ve'dti nici unti semnil ca, prin instiga-

dice

s'a

40 RAscOLA ARDELENILOR

iunea acestora, sa se fi urzitIi macarti, räscOla tèr-ranilor.

Iobagil ardeleni a11 apucatti in mânele lor virtóscarma re'sbunarit fiinda-ca cutitulti le ajunsese laosti, fiinda ä Ungurul nu le mai lasase nici o um-bra de vietuire omenesca, nici o ft:Tama de panea lor.

impe'ratul Iosifa, din contra, parea a lc fagaduitote bunurile unui traiu liber i egalitarti, astfeluprecum ila visaii el din pove,tile btAranesci alcstravechil impe'ratii romane.

Atunci lobaglul 41 slise: <Pen6 canda' fi-voiurobti in terra la mine? Nne' canda slugari-voiula domni straira i venetici? ET nu vorti

<faca §i nnie parte din bunurile, de care se bucura<singuri aci in erra nOstra. Face voiu dar in-<su'mi partea mea IP

Si ca sa'0' slica Tobagiul aceste, de sigura cifn'a trebuit sa le invqe de la carturari. Fia-careV..'rranti nascuse din sinul makii sale, cu acestesimple notiuni de dreptil naturala ; fia-care '0 leintarise, fora carte, in tralUl indatinata altI easelparintesci, in ogorul unde sudOrea '1 curgea nurnaiin folosul domnului.

Fir]. dar Tertata, domnilor, a conchide eaI-Aso:51a _TobaOlor ardeleni sub Horia, pOrta in sineunti caractera pe deplinti poporana i de acelachiara, ImI voiu permite a slice, mai curatil,mai adeveraM, mai siuceri naçionalti, decata tote

'mi

'mi

sa'nei


argumentatiunile, maT multil séji maT pucinti exa-gerate, ale patriotilor eruditi.

De aceTa, noT RomânIT, putemh sa ne mendrimiicu acea micare spontanea a Motilor, maT multiipóte chiarti death cu theoriele i cu controversele,sustinute la siCr,itul secolului trecuth, de alt-mintrele cu mare diligenta, de iliWriT corifeT atsccileT transilvane.

Pe Horia i pe miile de vitejT feciorT cari s'ailluptath -sub dinsul, nu 'I' a facutil patriotT români,citirea dirtilor latinesci ii vederea monumenteloriidin Roma ; ci cugetele loril simple i drepte,care le spuneil apriatil cä 'sh' näscuti'n terra Românesca; cI, dupe' fire i datina, unulDumnedeil i unul Imperatul au drepth' sà le ceravieta i munca lor, pentru apararea kgei i pentrusporirea terreT stramo,csci.

Dar i mai muithi domnilor. In asemene cre-dinta sa scalda anal i astadI totti poporulnesch, celil simplu, celti neadapatii la isvOre straine;

aceste credinte constitua chiarti patriotismulpatriotismil infundatil, tacutil, darii maT temeTnicii

mai statornicil decatil orT-ce declamatiunT sgo-motOse ale patriotilor carturarl de totii

virtosii cu care este plamadita fireapoporului românesch, amil avutil noT ocasiunea a'lconstata, viil i veghiatil, in barhatia junilor no§triTluptatorT de maT deunadT, Curcanit de la Plevna,

Români si

roma-

si

si

AceltI aluatil

seri,

sofa

42 RASCOLA. ARDELENILOR

frail mai tineri dar nescgpataci al Mo/i lor din mun-til" Ardelenl.

Dar biqii" Moti", precum si toci voirnicil de pesteCarpati, amgritY pea si in dioa de adi de pede-cele urnilitOre ce punti neincetatti Ungurii la liberadesvoltare a spiritului nationalti printre Români,toy, clicti, simtil in inimele lor acelti dorti de libergvietuire n4ionale, pe care, din nenorocire, UnguriYnu vorti nici acumti, dupe asa crude incercgri, sglipretul'ascg la drepta lui valOre.

Ce are sa." resulte din asa nedomirire a nesoco-titului spiritil ungurescti?

Cu infiorare cugetgmil la mornentul unel" nou'iisbucniri, in care lupta pentru egala indreptatire,

ce este in Ardelti, o luptg de nationalitritY,aril incepe, mai crânceng, mai turbatg deckti oricândii.

.

Iatg-ne atunci reimpinsi din noti la timpurile debarbarig, &Arida eramti in dreptti a ne crede intraVpentru totti-d'auna in cercul luminelor.

.5i cu tote aceste, cAtil de lesne arti fi de a in-latura cu totul asa nefaste frgmentga 1

Cu bung intelegere, de sigurti nu sat Româniiacel'a cari aril cere stArpirea ori-cgrel alte semintiidec5.tti a lor, in Transilvania.

.

Românii mereti ail clisti si repetescil Ungurilorcuvinte de impgduire, cuvinte de dreptate:

cTineV, le dial el', tiney cu bting voig din

SUB HOBIA LA 1784. 43

parte-ne, eke locurT din terra ncistra ve potil in-cape. Romanul, vechlu motenil aIti acestui pa-menta, e induratoril, i ospetosii, i &mica; ekipriimesce bucurosa ca din panea lui sa se sature

<Luatl dar 5,;i vol, cu buna tocmCla i cu pace,parte drepta din mo;tenirea mânósei nestre moi1'parintesa

«Vorbiti-ve, intr'insa limba vestra; inchinatiin biserica vestra; purtati-ve portul; resuciti-vecatil de susil mustata; batetl catil ve va placedin pintenT, jucandu-ve cl'arda,u1; dar, pentru

eDumnecieti, nu venitl cu orbesca trufia, sà ne ta-gaduiti noe drepta mo,tenire a case, in carev'amil fiicutil loch.

Nu v laudatl cà voi atl resbith' cu sabia incasa nestra i v'ati' aternutil cenu,a pe vetrilenestre.<Deca in cursil de Soo de anni, n'ati isbutitii,

ca cuceritori, sa sterpiti, nicl sementa, nici dati-nele, nici credintele Românilor din Ardelii; apoiacurnii, canal impotriva täiuluT sabid vestre scpóte ridica fora sfiela pa1oul, ancti netocitil alti1111 Horia, cândil pe cenua vestra póte sà resarapera de foci viia; acurnii cela puiniI, deschideti-ve in sfer,itil mintile la lumina.; parasitY inderet-nicia i selbatica tempire a trecutului; priimitivol'osil maina fratesca ce vi se intinde, cu ultarea tutulor urgiilor de mai nainte, i, ca Omeni in-

i altii.

.

sal


telepti, fitY mendri a remâne bunT fraV de cruce,<acolo unde nu vi se mai' cade i nici yeti maipute aTeve, a domnl in sila ca singuri stepanh.

D eci, nu ye mai' incumetati a impune Românilor,cari vorbescii limba, fia chiaril scapatata, anobilei Rome, nu ye mai incumetati a le impunegralul vostru de venetici; nicT IT supuneti la aspri-mile legilor vOstre, croite pe strimbatate; nicT vemai amagitY cu dqerta speranta cà yeti scalâmbavre o data firea Românului ardelenii, inteatAtil

eincAt' sà facetY dintr'insul unil Maghiaril.cAdduceti-ye aminte ca, deca vre odiniOra the

unul din foOl" vWriT lobagc a priimitil sa se le-pede de românesca'f lobagia, spre a se face Un-gura, acela de indata s'a urcatil pe scaunele celemai inalte ale magnatilor i ale regilor voWiT;

cacela a devenitil unil Stefanii tojica, unii IOntiunii Matthela0 Corvinil, ftii au ro-

, maned din Hategil i celii mai nobilii cre;tetucu care s'a mândritil aieve unguresca corOna a

Stefaniik

Dar este timpul, domnilor, sà ne punemil âncoodata intrebarea &ca.' atate exemple de blândqe,de intelepciune, de barb4ial i de drepta mania,date de Români vecinlior no,tri Unguri, nu'i vorilface inteo i pe acgtia s pricepa.cä nu este *lathlor, ca nimenuT pe lume, de a sterpi de prepami,Intu semintia românesca, sà pricép c acea

4

Huniadit,

Suite


du0naniä cu Românii, pe care numal ei ne-incetatil, fbra cumpUtU i föra prevedere o

e vecinica pedica a propa0rei nOstre 0 a lor;ca dinsa in fine pOte la o vreme, sa devina chiarilpeirea lor, a lor, copii orfani aT Asiel, prip4itiin Europa, printre marile i puterile ginV autoch-tone ale Occidentelui.

Ore, nu vorti vede, nu vorti simti dinii, ea, acila Dunare unde '1 a asverlita sOrtea intemplarilor,numai stândU strinsti IipiT de noi, umUrU la um6rU,cOpsa la cOpsa, inima la inima, diniT Ungurilnoir Românii voniti pute sprijini i domoli sborul,din ce in ce mai semetil, a1i mariboril sgripsoricu cate duoe" capete, care, i no ii lor ne WalemereU de-asupra ?

Din nenorocire, pense astadi, nu se cam vediisemne ca Ungurii sa se fi domiritU asupra adevU-ratului lor i am nostru bine.

El, pe noi, ce0ia de la Dunare, in scriselein vorbele lor, ne bnjur i ne batjocoresca; pefratii noWi de peste Carpati ii adapa cu amaracini.

Tema-se Ansa ca nu, in cea mlWinà de veninU,in care ei, pe nesocotite i mereU, se nevoiescti inde,ertli, se' innece tOta libera vietuire a Românilor,tema-se s resare inimi i mai bine ogelite, brace

mai tare incordate decAtU ale eroilor martinide la 1785 1

Adduca'0 aminte, ca atunci, la 1785, chiarUpari4i Ion au pusti sa ciopartesca in bucati mU-

atitg.

si

si

si


runte, cadavrele sdrobite ale hi'. Horia, luireseditil pretutindenT in pgmentul

Ardélului, sAngele celri vitejescil alti acestora!Destupe'§1 urechile i voril aucli cA astAIT Ancö,

dupe aprOpe suta de anra, Mop din Abrudid facilsA tresar5, de doril §i de mânia munp i esurileArdelulta, candil horTescii doina de spaim fa. deresbunare a lui Niculae Ursu alul Flores( din Albacil :

',Horia be la crthmit 'n délti !Domnit fuel tots( din ArdeElti aprinde' unti mare focil§i cantii voTosti In jocti

fecloft dupe mineSit ve 'nvetti a trdi bine.

"Pe celd cthnpti pustid 'ntinsii,Arde' unti focti de noY aprinsti.Las' sd ardd si sit crescit,Cit 'Y in terra ungurescit !

TragetT hora ca sit jocii,La lumina cella focii 1.

4.1ngurend, mustatit lungit Ipis'amil mortiT sI. te ajungd;pis'amit perg sit te ardd ;

cruceY sit te pérdd !Trageff hora ca sit jocti,

La lumina cella focti

clingurend, cane turbatil !Multe Ii lume amii r.ithdatit ;

cliardetT,

pis'amil

Closca,lot Crisanti, si all

si

ui

'11

SUB 11011IA LA 1784.

Dar venit'a asulCa sa md rOsbunii $i eti I

Tragett horn ca sit jocti,La lumina celuT fedi 12.

R Cum racnescti jivinele !Curn s'aprinclti slaninele 1Curn arda tote satele,De '$Y curatil pacatele

TragetT hora ca sa jocti,La lumina celur focil I.

"M'amil sniff" la munte 'n cleft§'amti prin.sti fulgerul din nuorT,*i de susii, din inahime,L'amti isbitti In Ungurime !

Tragect hora ca S joctiLa lumina celuT focti !

*'aTdetT, feclorT, dupa mineSA damil cuY ce se ClIVillC I.

47

melt,

/

CURCANII

Luarea Rahovelde eiitre

OSTIRILE ROMANESCIla noernvrie 1877.

Episodii din ultimul nostru rasbolu cu Turcia.

Conferenlii fnutá la Atheneul din BucurescIhi 25 mart"' 1878.6 simile

[13,195.1 4

Domnilor,

arldurósa bun'alvointà cu care publicul de laAtheneil a primit, stint acumil vre o cAte-va sep-t&nânT, riipidea expunere ce amti intreprinsu a'Tface despre mernorabila, dar puginü cunoscuta mis-care a Tobagilor românT din Ard6lii, la sg:rsituliisecoluluT trecutii, faptti carele minunatil invede-rézd si adeincele simtirT nationale si firescile aple-carT rasboinice ale ti:rränimel românesci; acel0simpaticil si pentru mine multil mbigulitoril interes5,cu care unii ceM puginil din d-vOstre, atT binevoitil a asculta si a aproba ciite v'arnü pututilspune, in trece16, despre viul dor-5 de libertate,despre turbata vitejia si despre aspra statorniciain faga ncvoilor, v6dite la 1785, de c6tre munteniTnostri de preste CarpatT; aceste able meritate in-

4*

r 9 LITAREA RAHOVEI

demnursl, dic5, 'm'i ail insuflatil dorinta i curaglulde a me reintórce, §i asta sera, dinainte d-vestre,ca sa ve adduc5 o noua i mai prespata dovadadespre netagaduita trainicia a unor a§a pretuite

daruri care o putem5 spune adY cumendria s'ail pastrat5 pene i in dilele nestre,pene i in poporul românil de dincece, ceM pecare totl il5 credea5 de demult5 sleit5 de toteaceste falnice virtuVi stramo,esci I

tmi era negre,itil mai lesne de a vorbi, cu tot5respectul cuvenit5, despre Omenl" i despre fapte,pe care departarea de maY multe decimi de anni,precum i amurgul sAngerosil ce le intuneca, le ailInàlattI acumil, in cugetele nOstre, mai presusil detete acele migalise i adese ri cumpetate impu-tari, in care patimele merunte ale dila se cercamai tot5 d'auna s incurce i sa nimicesca ori ceintemplare contimporana.

NumaY aripele timpulut domnilor, prin resulta-tele ce se larnuresat maY apoi, spulbera cu incetulasemene pentru ochiimei, faptele adeverat5 demne de lauda ale Omenilor.

Mi s'arti puté dar intempina c me pre grabesca judeca in public5 cele ce able de-unadi s'a5petrecut5 i asupra carora parerile potii fi a§a defelurite, cAt5 i de pugin5 intemelate.

A,a ar5 fi, decal cum-va eü m'a,5 intinde cugendul pene la pretuirea resultatelor departate

viitori-

I

pled i Empedesc5,

DE ROMANI DA. 1877. 53

hotaritóre ale faptelor, despre care amii sa vdvorbesca.

EU Ansi: nu mergii asa departe. Volu numai,cu sciinte, ce se potti culege si controla, acumiimai lesne decatii mai tArdia, sa ye povestescil,catii se póte mai simplu si mai exacta, unit episodiidin luptele ostenilor nostri dincolo de Dunare, intdmna trecuta.

Totusi, &di dintr'o veridica i nemestesugitapovestire, va lastari in mintea firt-caruia, credintaca in poporul românescil de rOnda vieza anti sim-timCnta ala datorintelor sale ctitre terra si unainimosa aventa de rasboire la vreme de trebuinta,pe care adi abie le resimtii deopotriva cu dinsulclasele nOstre mai culte, apoi vomii fi cAstigatti deo cam data atdta numai, si bagati de sema,domnilor, c acésta este cea mai spornica sementade taria nationaki, vomii fi castigata sigurantaca putema teal pe viitora cu o deplina increderein virtutile poporului nostru.

Vomit sci bine cä nu dinsul va sta in nepasaresea se va da n laturi, de cAte-ori, de acumil ina-inte, vre unit pericolti va ameninta fiinta sea drep-turile terrei nOstre.

*i de o asemene credinta, averna" tare nevoidastadi, domnilor, cânda rèstristea intempla'rilor parea ne isbi dreptil in ;Fagg cu desertaciunea tutulorilsacrificiilor ce a impusti patria ncistra, de uniianna incóce, cu pagube numai si cu perderi, in

's1"

54 LIIAREA RAHOVEI

locil de folOsele i dobenclile materiale, la careavemil totil dreptula de a nazui.

Dee Domnul, i chiarti Aricö se pre pOte,ca nol' Românil' sa n'avemil a ne cai de a fi in-

tratil inteo lupta, in care nu amil culege alta decâttinernultumire i re'utate de la in,i0 acea, pe cari

am ajutatil cu voia buna si cu inima barbata.Dar, chiaril i deca ursitcle pozna,e ne aril fi

incurcatii, de asta data, firul sOrtel inteunil caieritasa de rat' scarmanatti,

Asa de ghimposti, snbaticti,Noclurosii, riYosd, Yernaticti,

(cum clicea odiniOra glumqul gradinani, despremace,ul celil cu of in coda), apol nol', domnilor,sa nu ditamil, sa nu pregetarnil nici macaril uniiminutii de a ne pUrunde despre marele folosumoralii, cu care ne a coversitii rasbolul, in carcle,acumil cate-va luni, furamil partasi cu o parte a,ade meritoria.

SA nu lasamii ca cei si

ditre noT, profitândil de a nOstra nepasare seilcu semä de a nOstra buna-credinta, sa ne sOrba,sa ne inghita si s ne nimicesca tote acele merite,sub cuventul ca Ostea nOstra romana a fostil numaica o bura u,Ora de plOie, pe limga naprasniculpotopii slovenescii, care a napaditil asupra Turcidsi a desfundat'o tOta.

Adducendu-ne i noT aminte de mlastinele dcsAnge rusescii, in care a fostil aa grOznicil innecata

'T

rthi-voitoti ral-naravitimai

DE ROMANI LA 1877. 55

de ducA ori Plevna, in vera trecutg, mai nainte cano,tri sg fi trecutti Dungrea, datoria nestrg este

de a ne grabi atti de multti i cu cea mai pietcisàingrijire, sg nu lgsgmti a se isbici cu totul, sub osuflare de despre0 i de mania', acea burg de no-bill romanescti, decg burg vorti clical,

cu care s'ati stropitil, mai in urmg vgile bulgg-resci de la Grivita, de la Rahova i de la Smerdanti!

Decg, dupe ce amti fostü parta,i la pericolede bunu ajutorti la vreme de grea strimtorare, noiRomânii n'avemti, de pre ne-mai-pomenita ju-decatil a aliat'ilor notri, n'avemti s ne bucuramti de nicsi una din dreptele rsplatiri ale victo-

- ca i cândti noi amU fi fostU invinii,este dreptti celti puginti ca sI ne alegemil de indatg

cu deamruntulti semhe din nevoilerabdate impreung, i sg facemU ca din onerea is-

multti pucin catti va Ii alti nostru, alunostru curatti sä remâng in ochii tutulor.

Cu acestti cugetti, domnilor, amil calutatU ca dinfaptele de arme ale o,tirei românesci in acestilrd9boiu, sg. IgmurescU, cu Ore-care precisiune, mg-carti una; i, intru acestg, m'amU intemeiatti maimultti pe acea credintà cg, ori cAtti de slabg i denecornpleta va fi cercarea mea, strunele incordatcin pepturile românesci prin acestg reinviere anOstra: in sinul vietei de voinicig a straibunilor, atipgstratti astgcli ancö destulti rsunetil in inimele

a!

sAnge sal'I

,i

tie!,

resboTulu!

bendilor,

56 LUAREA RAHOVEI

d-vOstre, spre a acoperi si a ascunde tote sovairilesi tote inganarile rostirei mele.

Cutezil a crede ca tL-'lul cötre care amti pasittisi pe care amti socotitil de cuviinta all desvoltapen6 aci, cu deplina sinceritate, va dobendi apro-batiune din parte-ye'. Speril aseniene ca, tragendual acli cu piciorul, cum vine vorba, vomil ayemultumirea de a vede in curCndti intregul istoriciiald faptelor Wird romanesci, expusd in lucrariliterarii mai temeinice si mai intinse decatil scurtanaratiune, ce timpul imi. va permite a ye face acidespre luarea Rahovel de cotre ostirile nOstre roma-nesci, in luna lui noemvrie trecut6.

.V. mai datorezti o explicgiune intru ceia ceprivesce alegerea acestui faptti, dintre altele, care,prin peripetiile lor mai dramatice sal mai stralu-cite, aril pute sa destepte unil egalil, deca nu undsi mai viii interes6.

Motivul dicisivil a fostti Anse, pentru mine, dincele mai simple.

S'a intemplatti ca, asupra expeditiunei de la Ra-hova sa aflu mai multa inlesnire de a capata celemai amenuntite relatiuni, atatil oficiale cad si pito-resce, avend6 in corpul care a executatti acestaintreprindere, forte multi cunnoscuti, amid si chiarticonsangeni.

Dar sa nu credeci pentru acesta, domnilor, ca'mi amil propusti a ye asterne aci unit panegyrictialli cunnoscutilor si alti prietenilor mei din Ostea

DE ROMAN1 LA 1877. 57

de la Rahova. Chiaril i de vorii fi meritând5 eimai multil deciati ceia ce cursul intCmplarilorva sili neapäratil a clice despre unii" dintrele anal promisti i inca propuntt a le cruta föramila modestia.

Voiu da Ans L". tOtà cuvenita lauda' cgpeteniel su-periOre care a conceputil, cu o perfectA intelegerea misiund o§tirei nOstre in acestti easbolu, §i a or-donatil destinderea actiund militare a Românilorpreste tOtä zona territoriare de a stinga riului Vidul, la apusil de Plevna, adidi pe malurile Dungrii,de la Nicopolil pene la Vidinti, pCnè la Belgradgicti

p'enè la granitele SerbieT.1NU voiu cerca asemeni s'a" prefirti in cuvintele

mele cittil se va pute mai multi din acea man-gLOs'a' i intAritOre simOre de mendrid ce m'a co-prinsti de cate on amll auclitil povestindu-se, decotre toti cei ce all statil marturl la fata locului,cu ce vesel i nep5sa'tOre semetia all sciutti tincriTno,tri o§teni s rabde traiul greil alti until ra'sboluin errà strging, cu ce inimosti i statornicti aventilall cutezatil ei sal se rapedà in contra foculta ina-

&al infrunte fçiti glOntele, obuzele i rap-nelele, care plouail, dese i viclene, de pe muclilapustià a until negru meterezil de pamentii I

imi voiu implini and i santa datoria ce avemilcu totiT, de a consacra faptele §i de a inchina inmemoria acelor viteji soldatl, de oil ce rangll, caripe câmpul de lAtairt all muritti, la'sâtidti urmaOlor

nyC

mic5

58 LITAREA RAROVEI

onOrea de a inscrie nurnele lor, in annalele de gloriaale poporului romanescb

Fetrunsi acurnil, domnilor, de ceia ce putembde cel'a ce avemb' sa facemb' noT, aci in padnicanóstra adunare de asta sera, sa ne inchipuimiii deo data Ca' stamb privinciti de susb, dintr'o regiunesenind si linititt, dar nu lipsita de o fralésca in-grijare, cu ochii intiçT d'asupra astilor nOstre ro-rnânesci, rasipite prin vaile si pre § surile Bulgaria

Suntemil ajunsl in ierna; si mai pe tótal çlióa

cerul posomoritil picureza séU versa sirOie de plOiesi de slota, de desfuncla pretutindeni pam'entul.

in jurul Plevnei, regimentele ncistre, dijmuitede mOrte din tOmna trecuta, pe luciul prirnejdiosii

d'asupra carora domnescti trufase redu-tele turcesci, regimentele mistre sapa acumiirnereti la saquri, ca sa se pcita apropia mai' binede acele cuiburi ucigase, prin ademci fagase dcciirtita, mai ferite din norocire de focul puscilorMartini, dar nu si de apele mocirlOse ce se scurgmereti in acele noui carari mestesugite,

Sapa in sila, dar sapa veselti bieii erranii no-stri in branciogul sterpb' alb délurilor Plevnei, gen-dindu-se pcite la errina lor de porumbil, care aremasb nesapata asta vera si se mângaia riclCnddcilndti, in locil de stibletii de popusol'u si in locdde pepenii de a-casa, ei culegti acurnb, in ogOrele

ai

IDE Rontard LA 1877. 59

in bostanele lor din Bulgaria, numai glOnteobusurl turcesci.

Mare DOmne ti dicil el, pe semne canun-1g la noi in terra le priesce Serbilor a resaidiardel i dovleci, c6ci p'aci érba tóta e nurnaierba de pu,ca i alta se'menta nu se pomenescc,

<cleciati numai grunte de fedi i de oçeltihisapa, sapà rnereti cu opincele in tin i in

slota fluerândii doina de decinde, pe cândti glóntelcle uerri, ascutitti d'asupra capului.

CAW colo plesnesce unui grOznicti obuzii de ca-libru uriauI i andtirile lui scormonescii aprigii

ca riturile lacome i pripite ale unel turmede rimAtori inglotatl.

Sapatorii notri, cari urrnaritii cu uTduTclIprelungite in calea luT d'a rostogolul, rIdil cu hohote de purceoa turcéscg, care le a faatii in prejrnaaa pocita prasila de purcel.

Dar nepasatórea veselia a soldatuldi able p6tedescreti une on fruntea ingrijata a celul pe careel' toff urmatii cu deplina incredere, departe,de scla,ele lor printesci I

Comandantulii generalti alti armateloril de laPlevna, Maria Sa Domnitorul Românilor, dupce s'a hotaritil a inchide gurcle clevetitóre, dove-clindti mai multe eroice asalturi in contra re-clutelor de la Grivita, cAtii platescii osta,i1' stil ro-mani, at'atti in faga celei mai inlesnite, cAtti i infaga celei mai desperate aparari a inamicului,

si si

I

.5i

er-

rain,

Pail

prin

60 LITAREA RAUOVE±

M. S. Domnitorul a facutil in fine sa predonmescaidea sa, de a nu se mai arunca föra cumpetii vic-time pretiOse pe altarul sAngeresU, improvisatU deQsmanil-Pasa, ci de a coprinde pe acelil aspru in-chinatorU" alil lui Mahometil, cu beta céta sa de

cercii de armate, din care numaifcimetea i desperarea sa'i silesca a se libera, séul

prin mOrte, sea prin predare.Abie pe la 15 octomvrie, cu sosirea a noui

numerOse trupe rusesci, impresurarea, pe unit ocoliigigantica de 33 kilometri, ajunse a fi completa

Dar, atatil mai nainte ca acésta anevoiósa operatiune sa póta fi realisata, câtil i apoi, in temereaunei isbucniri nimerite a Turciler afóra din intariturile lor de la Plevna, M. S. Domnitorul se ocupà de a preintimpina ori ce mi,care spre dobn-dire de ajutoril i de merinde, sea numai spre fuga

scapare, ce aril pute sa cerce armata turcéscadin Plevna, in intelegere cu garnizonele din ora-,ele i cetatile despre apusti, adica din Sofia, dinVrata, din Rahova i din VidinU.

Ace le parti trebuiail dar, pentru deplina sign-Tanta, sa incapa in mânele este aliate.

Rolurile fura impartite.Un corpil de armate rusesci, care care a statti

alipita o divisiune de calareti rormlni,fu insarcinatil sa opereze spre miada-di, adica pecursul meridionala alti Vidinului i in ramura mun-

calei,

si

risotto timpti

intr'und

.

DE RONAN-I LA 1877. 61

tilor Balkani, numitti Stara-Planina, despreVrata, EtrOpolti, Orhania i Sofia.

De catti folosti a fostil _generalului Gurko,no,tri, in fericita sa canwania

din acele locurI, sa speramti ca o vora spune intr'opubliculul, chiarti raporturile oficiale §i ordinele

de cli ale acelui vrednicti comandatti alil aliatilorno§tri.

Nol' aci, vomit' vorbi numal" despre micalriIe cor-pula de Wire curatti românescii, carele a fostifinsarcinat6 ânc6 de pe la septemvrie, sal prive-ghieze malul bulgarescti al6 Dunarei, de a stingariului Vidul i, inaintandil treptatti spre apustl, sadeschida o zona de aprovisionare, din ce in cemai intinsa, o§tirilor numeróre, taberite in jurultiPlevnet pene' cânda va sosi §i momentul priin-ciosii de a coprinde posturile, rasipite de Turdpe inaltirnele i prin cetatile d'a-lungul Dunarei.

0 rapide ochire, aruncata pe d'asupra acestuiri6, din colo de crampaul lut ce se intinde de lagura Oltulul pene la gura Jil'ului, ne va face sacunnOscemti mai bine infagi§area terreT, in careavea sa se mi,ce corpul de armata, a carui menireera mai cu sema de a smulge pe Turd afóra dinposturile lor de la Rahova, de unde, in totti cur-sul venT, ne zadarise el', bântuindti tare terguletulnostru Bechetul i imr rejmuirile

Tinet1 pcite anc6 minte, domnilor, cal printre pri-mele atacurY ale Turcilor, pe la aprilie i main din

Ro-sioriT si CAlArasil

gi

62 LITAItEA nextovEl

annul trecutii, aU fostii pagubele ce ne ail prici-nuittI din Rahova, ardendil i cufundânddla gura yulut mai multe vase incgrcate cu grâne;totil pe acolo cete selbatice de Ba§i-buzud §i deCerkezi au trecutii adese nOptea Dungrea, spre ajdfui satele din Romanay, a le rdpf i a le injun-ghTa i chiard a cdzni §i a mdceldri pe Vieth'dobani de prin bdly.

intr'o insuld din faga Bechetuld, pichetaii ro-mâni, a11 descoperitil la 27 math, trupul jupuitiide pele §i grOsnicii dopartitii alii unuT nevinovatilpdstorii, pe care ilii prinsese nOptea soldatiT turddin Rahova.

Asemene mer§ave fapte trebuiail cu timpulcapete i ele pedepsa lor. Se cuvenea cel puçinUca neomeno,ii tilhari sä fid alungay cu ru§ine dincuthurile lor.

Si cândd nurnescii cutburi de Hawn', aedemin-tele turcesd din acea parte a malului dundrenii ,

sä credey ca nid Angustezii, nid defalmil roluldOsmanliilor i alui Cerkezilor printre locuitoril cre,-tint Bulgart dar i Români, care smalMesciicu numerOsele lor bordee, grdmddite in satecatune, tote esurile dintre Vidil i Iskeril, precumi dintre IskerU, Skitü i Ogostii.

Din cOce de Dundre, la not avennii tin-gul Isla-zulut cam in dreptul Versature Vidului de la sa-tut bulOrescii Samavitii; Tar in faga gurei Iske-

std la noi CeleTul. cu r&nd,iitele sale dintr'o

tunurile

vitele

rulut

sd'ar

ai

DE nomArri LA 1877. 63

antica cetate romana cu stelpul, cufundatil inDunare, alil podului clàditii peste riü, acumil vreo cinci-spre-clece secoli, de imperatul Constantine-celti-Mare.

Nu mai puginti interesantii, din punctul de ve-dere aid vechilor asecleminte legionare, este maluldimpotriva, cod acolo, ceva mai josii, pe costaIskerului, stint ruinele, Ana, invederate, ale anticeicetati OPsnii cu stradele, cu apeduceler cu sculp-turile, cu inscriptiunile i cu temeliile el de caseromane, räsipite printre ingraditurile si tarcurilesätenilor, curatti romani, din Ghighiil.

Români sfint i locuitorii din Magura, din Cer-celani, din Mocrisani,,din Brestu, din ahrulenti sidin alte multe sate invecinate; Chiarti deca eT n'arvorbi o românesca, asti pute clice mai coloratacu archaisme neosa-românesci decata a actualilorsateni de pe malul stingti alti Dunarei, apoiinsasi infagisarea lor mai sprintenä si mai volOsa,portul lor mai frumos6 potrivit6 in cusaturi pes-trite , firea lor mai ospetOsa si mai puginii poso-morita si sfietä decAtti a Bulgarilor, ni aril do-vedi ca frati buni, din acelasti osti i din acelas6siinge cu

mai adduceati aminte de a-casa Dorobantiinostri, arida vedeall viindu-le inainte si poftindu'lla cinä in bordeiele lor, impodobite cu zablae ver-gate si cu stergare cusute, fruntasii cu chicaiungadin satele românesci; si mai cu sernd le zimbia

pi

'Y

noi,hi

64 LITAHEA RAHOVE1

Cglgra,ilor ochisi de bucurig candti, tocmai colo invale la fOntâna care tisnesce limpede dintr'o vechigpétrg, sgpatg cu slove letinescT, zgriati jucându-secodanele limbute, adunate tote la unti locti i pur-tândti pe um6rti, cu âmbletti leggnatti, cobilita cudou6 donite.

Tar ele nu fugeati de voinicii nostri, bombanindtisuduindti ca posacele de bulggrOice, ci, esindu-

le cu pling inainte, le urati cu graTu veselti i des-ghiggatti, bung sositg i bung ispravg, cg dOrg vada Dumnecleti ca prin el, sg scape i biata lumede pre acolo, de spaima cânilor de pagâni.

«Ba Oil, de la denseleo irra spunea unul dinofigerii notri, ausleaT o limbg ce'ti era draggs'o asculy §i care ne invèa adese pe nol cum sg

dndreptarriti pe românesce, vocabolariul nostru mi-a,a. de impestritatil cu cliceri pocite, adu-

«nate de prin tote limbele, care nemtesci, carerusesci, care franguzesci.

«tnteo cif, bung-Org, ajungendti intr'o recunnO-ascere, pene" in marginea unui satti i voindu sgaflu deca nu se vècluse enc6 pe acolo ecleroriT

«pe cari'T trg.misesemg inainte, o fatg rornanca imi«r6spunse fora' .sfialg, argtându'mi unti punct5 altI«orizontelui: «Ba, amil zàritii maT adineuri tre-cend6 inteacolo vre o doui cerceta0 cle ai votri

«Pe nth' nu ne tgiase 1)&16 atunci capul sg dgmtinumirea a,a potrivit i curat6 românescg de Cer-

gcetap, strejilor inaintate pe care strAbuniT no,tri

pi

,


de numiati pe slavonesce, IscMe, i pe care noi'1 amil botozat6 açli cu numirea franceza de

«Eclerori'.»Iata, domnilor, cum chiar6 pentru Dictionarulti

Academia nu este fórzi folos6, rasboiul ce facu-ramil peste Dunare.

St credeinti âns c, i sub alte numerOse punc-turi de vedere mai puginti carturäresci, nu in deserttl a petrecutti, prin acele locuri, in totti cursullunilor la septemvrie i octomvrie, corpul de ostiriromiinesci de la Dunare, standii une-ori adunatesub corturile din bivoacti, pe care crivetul si ploilele resturnail neincetat6, Tar mai adese stândil re's-pzindite prin imbilsugatele sate din manósa luncaa Iskerului. Ace Hi tinutti, scaldatti de ve'rsaturi bàl-tóse, despre Dunare, si delurosil, dar nu mai pu-ginti roditorti in la-intru, deveni, in totti acestiltimpti, grânarul cu merinde i ura de fimete aleostirilor, ce mereti, mereiil sosia6 ca s incinga cucercti de fer6, urgisita vizuina de la Plevna.

Cand6 impresurarea fu pe deplinti sZ4versita,

acela corpti, deslipittl din armata statornica de laPlevna, avu si dinsulti voia a se misca mai departesi a cerca locurile mai la largii, dincolo de Iskerii.

Aci se intinde, pe o distanta de vre-o 50 dekilometri, 0116 la riulqul Skitul, se6 mai bine p6a,'la riul mai insemnatti Ogostul, care curge in pa-raleld si alaturi cu Skitul , se intinde, qicemti, ocfunpia cam pustia cu largi undulaOuni dc

5

terra-[.3..95.]

GGVI:UREA nAnovzi

muri, ce se preface in deluri, din ce in ce maiaprige si mai semete , cu cât ele mai multU seapropia de malul Dunarii.

/n trel locurY, Turcil isT aseclase, pe accletabil" intarite : la Vadinil, in dreptul satelor Groj-dibodill si Gura-PadineY din Romanatl; la Ostrovii,carele cade cam in faga Dabulenilor, la coda apu-sand a balti'i Orlea ; si in fine d'asupra orasuluiRahova sea Oreava, care sta aseclata pe povernisulnordicil alti délulut scaldandu's1 pOlele in Dunare,faga in faga cu tergulqul Bechetul de la guraJiiului.

in reduta de la Vadinii se afla unU" micü postilca de 130 soldatl turd, Nizarni din &tea regulata,arnestecati cu Basibuzuci séti volentirl

Comandantul trupelor românesci" de pe Iskerit.d. colonelii Slanicenu, voind sa's1" gatesca din vremeo cale liberä cötre positiunea , cu multü mai in-semnata de la Rahova, decide a surprinde, inteorecunOscere, postul turcescii de la Vadintl.

LuAnda cu sine o compania din alti IV-1e regi-rnenta si duoe din al X-16 de Dorobanfi, douescadrOne de CalarasT, precum i doue tunuri", por-nesce din-cli de dimineca la 18 octomvrie dinsatulKruseventi, unde poposise nOptea, strabate rapedecel clece kilometri despartii de VadinU si ,fora de a fi vecluta séti macara banuitil de garni-zOna turcesca, IT asecla pe la 10 ore , cele duoetunurY, ca la 2000 metri in fata table.

nedisciplinati,

relit

DE ItomArd LA 1877. 67

AbIe la a duoa detundturg a tunuldi romAnescuincepu a se zAri fesurile ro0I din dosul parapetulul.

Turcil eraii la pilafU, cândti venira ai notri sale strice tableful.

EY, betii, nici ea' apucara sa, traga impotrivaagresorilor, cod a treia bomba româneasca fu as-verlita cu atata precisiune, incate cadu drepte inbordeful cu munitiunile Turcilor. 0 grOznica explo-siune a erbarief salta chiare pe multi' din aparatoriiredutei in aere §i'1 arunca morti in anturi, ped'asupra parapetelor.

o luara' indata la fuga, pe dina despreDunare a délului, catând a se retrage in susulriuluf, care tabia din Ostrovii.

Dar, spre apusii de satul Vadinii, if WeptatiCalaraj.ii din scadronul de Gorifu, cari navalescilcu sabiele i cu carabinele asupra lor. 0 luptadestula de crancena se incaTera acolo , printre ro-vinele i baltiurile de pe malula Dunarii. Unif dinTurci se impotrivesce cu indere'tnicia, and(' mijlocealtora sa se furi,eze pe sub ripele malulul, undeCalara,il nu se pota cobori cu calul, ca sal" ajunga.

Astfele se hartuiesce inderjite ceta calareta cufugarii pedestri, in timpti de doue ore i mai bineRomânii nori rapedindu-se cu sThiile asupra Ni-zamilor, ce '1 ochfasca de prin tufele de richitade prin surpaturile maluluf.

Cu acqtia se unesce i cati-va pichetaO turd,cari trage asupra alor, no.;;tri din posturile lor de

5'

si

68 LIIAREA B.A.uovE1

prin insulele Dundrei. forrnând6 astfelti unti 1an0neintreruptii de grupe luptdtOre de a lungul dru-mului angustil ce duce la Ostrovii.

Dar, pe de altd parte, companiile nOstre pedestreintrase in reduta, ancö rdscolia i fumegiindd deisbucnirea erbdrieT, Ancö sangeratd de membrelehidosil sdrobite ale victimelor acelei loviri decisive.Stegul nostru tricolorti se infipsese pe muchia ceamai inalta a deluld.

La acesta vedere, satele romanesci, adunate labubuitul tunula , pe malti din colo de Dundre,incept"' a striga cu strigari de bucuria i cu salvede focuri, isbenda fratilor

Turcii, call" mai remasese in lupta cucredendu-se acumti prin,1" intre duoe focuri", seti case predati, seti ca disparn", pitulandu-se prin scor-burile ripei.

Cu tote ale lor desperate silinte, eI n'ail isbutittia ne ucide inteacesta haqd de vre o trei orejumetate, mai multi' decatti duoi dintre vitejil" no-stri Ca1ara0 i a rani alp" cinci luptatori, printrecare a fostil i tenerul locotenentti Caldanti-Cd-tAnsscu,.

Elil s'a batut6 cu o minunatà semetid, cdlareprintre tiraliorii turd, culcandti la pdmentti cincidintre cu sabia sa, care 1'a picatd din mandatunci numai anal de la alti esele priimi o randadfincd. Rana necautata la timpti, avea, peste vre

long.

Caliirasii,

ai

din1il,


o patru-ded de dile, sg asterne pe densulin mormentul pururea lgudatti alil bravilor 1

Succesul surprinderd de la Vadina puse frica ininitna postului de la Ostrovii, care, impreung cueel scgpati, in dioa de 18 octomvrie, de tunul side sabia românescg, se retrase indatg la Rahova.

Patrulele românescl priveghlatl acuma maluladreptg alg Dungrei pe o intindere, able cu vre o20 kilometri depgrtatg de Rahova, fuel:6mM adesebandele de Cerkezi, care tote se mai ispitlaU une-

pe intunericii, de a inainta pene in prejmaavanposturilor nestre.

intr'o nOpte, patru CglgrasT, in cinstea cgroragazda lor din Ostrove dase cepa und butol'asii cuvinisorii dulce acrisora din viile Rahovel, intrerup-serg cu cela mai sistematicil sAnge-rece petrecerea

danturile lor, spre a sustine ung adeverata ase-dal in contra unei cete de asemene venturgtori depotece. Dupe ce Cerkezii o rupserg la fugg, soco-tinda, de-pre l'utela focurilor, cg ag a face cu oputernicg garnizOng, eel patru Cglgrasl IT aternareiargsT in cul'e carabinele i, prindendu-se din noiiin jocii, golirg chiuinda pêne diminega butol'asulcela' cu noroce.

Precum vedetY, domnilor, erati inimoi i veselYsoldaOI nostri din Ostea de la Dungre; lar vitejiasi voiosia ce purtail el cu sine, era curatg fireaterranulul românii, cod top', pene la unula In a-

si'Id

off,

70 LII.A.B.EA RAHOVE1

cesta' Oste erail numali terrani Dorobanti si terraniCalgrasi.

Despre Dorobanti, ea se compunea dinteuniibatalionii de Mehedii4eni din P.1 regimentU, subcomanda TtluT Bi.rilenu; din batalionul dcMuscelh' alü regimentului alU IV, comandatU demaTorulü Giurescu; dintr'o companie de Ilfovenice venise impreuna' cu sefulti regimentulul alil VI-le,maiorul Iene; din ambele bataliOne ale regimen-tulta alU X-16, recrutatata in judetele Putna si ROrn-nicu-SaratU si pusti sub comanda locotenentului-co-lonsA M4Ida'rescu; in fine din rerrigsitele bataliO-nelor de Nemtu si Suceva din regimentul alti XV -1.,avendU de sefU pe maTorul Burki.

Aceste cu totul insumaU ca la 3200 Omeni, totiDorobanti din Wile territoriale, dar nu top' Cur-cani, deca inteadeverii penna de la caidula lormilitare le a meritatil acestii nume, ced maiinulte sute dintre dinsiT purtail Lice zeghea si Ca-ciula 'erranesca-, fiindU adunati in pripa' din rc-crutil' lipsiT ancö de uniforma reglementare.

CalarasiT, ca la vre o goo la numerti, eraiidin alh' Ilk regimentii de munteni din Gorjiti ,

Valcea, ArgesU si Muscelti, comandati de colone-lul Cernovodenu; eel' din ali VIII -16 regimentii deplaiesi din tinuturile Nemtu, Bacai, Romanul siSuceva, sub ordinele locotenentului-colonelii Peretti;ii ance duoe scadrOne si jumetate din regimentulalU IX-le de reserve adunate cam de prin tote ju-

-

cat


&tele i intocmite sub comanda locotenentului-co-lonelti Stefanti Rosetti.

Artileria, compusg de tre baterii cu câte ,esetunuri de Campania Krupp i de o baterig territo-rialè de patru tunuff mai mid, sisterna vechig,avea dreptti comandantl pe capitanii CalenderuBorgnescu i pe locotenentul Manolescu, pu0 cutotif mai adese sub directiunea ,efului de statil-majorti alti corpulut locotenentul-colonelti Dumi-trescu-Makanu.

0 compania de geniti, o ambulanta improvisata,o columng de munitiuni, intocmitg din trasurile

trase de vite de rechisitiune, completailacestil micU corpti de armatg, incredintath colone-lulta Slgniceanu.

Arti fi de prisosti sa mai pomenescti despre tre-nul de aprovisionare alU c;otirei, cod, pe cattiacesta armatg '0 a creatii singurg, cu bunii toc-mela, pe onT unde a trecutti, mijlócele sale de exis-tentg:, fora de a ingreuTa cAtu0 de puginU sarci-nele intendentei militare.

Totti cam a,a ail trgitti, prin acele0 locuri,românesci ale lul Popa-Farca.0, celt1 care,

_

pe vremea lui Michalu-Vitezu,A urItti biserica§'a sabi6ra ;

urlai cYocanele,§'a 'ndr%itti pist6lele.Las t6ca netocath.,Pl6cä rhsboiu st se batK I

acme,

;;i

'ncing§'a

arelerieT,

optile

'n

72 LIIAREA RimovEf

Dar pe atunci acesta sistema de aprovisionareexpeditiva, se chiama, pe grosolana limba btrâ-nésc: Pléni7 i Plesc i se acorda terme-nul onesta, legalU i elegantil de Rechisifiune.

Spuna gurile rele c Dorobantii i CIraiT nWrimai faceail pe id pe cole i cate unil puiu de gioliicu gascele cu purceii de prin islazuri; dar cYsciaa indata sa' se indreptatesca, jurandu-se ca leatI cunnoscutii bine ca sunt paseri i vite pripitedc ale paganilor de Turd.

ce sa le fad? Rasboiul are i elti o pozi-Hai a lull

Datil Yertati-mt', domniloril; ell ve" tia peclandil merea t&cOle prin micele taine ale vieteTosta,esci, i d-vestre yeti fi nerabdatorY de a sosicu Ostea nested la Rahova i pcite anco i mai multade a grabi sfêr,itul acestei destramate

Iata-ne gata.... Plecama chiar acum la Rahova.Generalul Gurko, operandti cu oSile sale spre

mCcia-cli, a luatti Vrata la 28 octomvrie.Eli voYesce sa inainteze ditre Orhania; dar if

pasa multil de a nu lasa in spatele sal pe Turd,stOpara in Rahova.

De acea, ela cere ca Wile de la norda ale colonelului Slanicenu sà coprincla catii mai in grabaintaririle de acolo, i, spre aT inlesni implinircaaceste trebuinte strategice, IT tramite, la 5 alelund, de pe malul Iskerului, din Mahaleta, o bri-

loch,

vorbiri.

actual

ai

7

Ell


gadà de Rosiori români, comandata: de colonelulVictorii Cretenu, avendil dreptil capi de regimentepe locotenentii-colonelY Kiritescu i Alexandrescu;brigada e secundatg de o baterià eala'retg. cu ,ésetunuri Krupp, sub ordinele cgpitanului Epites,pre-cum i de unil regiment5 de Ulani ru,T, cu altepatru mai mid tunuri.

TOte aceste trupe art dreptil ca'petenig pe gene-ralul baronli Meyendorff, adiutantil alü imperatuluiAlexandru.

Pe canal acestà divisiune de cavaleria', in marcparte romanescal, sosesce in dioa de 6 noemvrie,pe la orele 2 dupe amedY, la satul Bucovita, de-Ortate cu vre o patru kilometri la sud-vestil deRahova, totil corpul de ostire alti colonelului Sla-nicenu vine, in acel'a,i di, de poposesce sera lasatul Selanovita, situatil cam la aceia,1 distantà,in partea sud-osticA a forturilor turcesci.

Pe data' se stabilesce comunicatiunea intre am-bele c:otiri cooperaltOre, prin regimentul alti 11-16 dealara,T, care formezg. unti !anti intre avanpostu-rile de la Bucovita i cele de la Selanovita. Tothatunci, Colonelul Skinicenu despica din o,tirile saleo mare parte din batalionul de Dorobanti Mehe-dinteni, comandata de malbrul Mateescu tri-mite ca sal intairescá divisiunea de cavaleria täbe-ritg despre apusi.l.

Inchipuiti-ve acume, domnilor, eh' la centrul po-sitiunei, in paralekl cu Duna:I-ea se inalt1 culmea,

i '15

74 LIIAREA RAHOVE1

in dosul careia e cladita Rahova; Tar pe acea culme,care domina tóta imprejurimea, Turcii ail, la mijlocti,o cetatuia de pamentil cu intreite ,anturT si cu in-tariturT interiOre; despre occidente este o altrt ce-tatuig maT mica, unità prin anturT late seil caT

acoperite cu ceththia cea mare; in partea despreresaritti el' maT posede o tabia seu redutaprecum si deosebite valurT de aparare, ridicate indiferite directiunT pe acea muchia, mai multti lungadecAtti lata.

in partea stânga, delurile se intindti, scapatândiidin ce in ce maT multti pên dincolo de satul Se-lanovita, unde a taberitti Ostea venità de la Ghighiti.Dar, intre acelti mare satti si muchia intarita maleste o pedicä natural6, destulti de primejdiósa, adicao vagaung sétI mancatura de pamentli, in fundulcaria se afla catunul Lescove'tu, i care re'spunded'a dreptulti in malul Dunard, ce acolo se incoviiiarapede spre meda-di.

Dreptil in faca muchei cu intariturile, se destinde,in pieciti oblu i prelungitti, unti thrramil undulosti,ca o penza sbercità de cute.

La apusti de acesta lath povernisti, care nusOra maT puginti de vre o 7000 metri in largime,curge periul Skitul, cu maluri ripOse i cu fundtimocirlosti; Tar la unti kilometru de dinsul erpuTesceOgostul, maT largti dar maT lesne de strabatutti,c'ödi malurile ii silnt sete i matca petrosa.

Satul Bucovita sta pe malul dreptii alti SkituluT,

rii-

simple,


rezimatti de unit delti, care se prelungesce cu felu.rite undulatiudi pene" la marginea Dunarii. Aci,dreptti in faga cu gura JilluT, locul d'a stinga Ski-tului este impodobita cu o dumbrava, d'asupra cariase inaltä pe o muchia, ruina until turnii anticti decladire romana. De aci in josti, spre Rahova i insusti, pene" pe leinga cetatuia cea mica de pe cresta,se a,ternti viile, care impresOra totil or4e1u1.

titre ruina turnului romanti i satul Bucovitaexista unti podii de petra peste apa Skitulta,de acolo calea se abate spre meda cli, trece prinvadti Ogostul, in faga catunuld rornânescti,j se indrepteza, d'a lungul undi delti, ce dominalunca padurOsa i mla,tinOsa a Dunarii, pene lasatul Cotuzlut mergendti in directiunea Palancda Vidinuldr.

Pre multe nurne de locuti I Imi yeti dice póte....Scusa mea este 61 n'ama spusti mai multe nume,decka vol'u fi silitti sa povestescii fapte.

intelegerile intre comandantiT âmbelor divisiunfstint ast-felti luate ca a-duoa di, la 7 noemvrie, o,-tirea din flancul dreptii, cea despre Skitti i Ogostti,sa simuleze de dimineta unit' atacti asupra cetatuieceld micT, pentru ca, in acesta vreme, corpul dinstânga, celti despre Selanovita, sà póta ina'inta maicu temdu in contra fortuldi principalit

inteadeverti, pe la 9 Ore dimineta, bateriile cala-rete de pe delurile Bucovitd incepti a improcaintariturile turcesci; scadrOne de RoiorY se rasi-

si

Flerletul

si

76 LIIABEA RAHOVEI

pescU prin tote imprejmuirile ca sa faca recunOs-batalionul de DorobanV MehedintenT a,tépta

ascunsti intr'o vale, ca sg rOndul dea ataca cetatuia cea mica.

De partea cea-l-alta, colonelul Slanicenu a dis-pusU bateriile sale de dua-cleci i dua de tunurl,la o distanta ca de 2000 metri dreptii in frontulpositiunilor turcesci i, mai nainte ca acesta artileriasa se fi wclatU in baterig, Turcii salutg recunOs-cerea facuta de statul-majoril românescti, asverlindu'Tpe d'asupra capetelor mai multe obuzuri care, prin,ueratul lor lungU i ascutitii, parti a vesti ca. me-terezele turcesci au sa dee de muncg grea in acea

pe agresoril lor.Dar duoC:-cleci i duoè de guri tunatOre ale

mistre din vale i alte ese despre délul Bucovitelincepu indata a urla cu turbare, stropindil cu focU

cu ferti muchia semeta' a inamicului.in timpul acesta, bataliOnele pedestre, dispuse in

ordine de bataig, inainteza pe delurile din flanculstingU alti Turcilor. Comandantul, rechiamândU insufletele incordate ale osta,ilor faptele de gloria,svêrite totli in aceste locuri totil de strabunii lor,cu 275 anni mai nainte, a regulatil rOndul trupelor,alegêndU batalionul de Muscelti ca sg formezeavanguardia i sa merga celti d'ântau la atacti.

in mijlocul strigatelor de Trdiascii Romiznia !repetite de tOta Wirea, mal'orul Giurescu '10 inaltayeselti sabia in susti multumindU cu entusiasm0

ceri, i

'T vind si Iai

tli,


colonclului ca a deferitil lui i Muscelenilor sei,acesta onere.

in acela0 momentil o bombrt de ale inamiculuivine posomorita, sa se ingrcipe in pamentil, aprcipede dinsul. Cei de fga: incretesc sprincéna, ca la unsemnil rti. Elii Anse: qDe este sa mot-it astacii,

çlice sunt incredintatd ci patria va purta grija'cde sogia i de trei copilag al' mei I» i se pornesceAtte, cu pasil hotaritil, ela mai ântêu, in frunteabatalionului

Indata dupe' dinsul âmbla, nu mai puginti deter-minata, compania din alti VI-le regimentii de Bu-curesceni. Tar preste tcita acestä sprintena avan-guardia, capetenia este maiorul Iene.

Cele-l-alte trupe vinti cu patru sute de pa,i maiin urmal. Locotenetul-colonelti Maldarescu cornandareserva.

Cu mersii rapide strabatti Dorobantii delurilepen'e la valea surpata de la Lescovetii i, scobo-rându o numai intr'o clipa, el' se grabescii a o suide partea cea-l-alta, aca'tându-se pe alocure i cumânile de scorburile eT, ca sä ajunga mai curCndiipe culme i sa dee peptil cu inamicul.

Acolo, micele grupe de tiraliori, ca o spuza: denori,ori, se desprindil indata din puhoiul celii in-desatii alii columnelor inglotate; ele se reslatesciipe totii plaiul delurosii, ochindii cu focuri' rasipitepe Turcii dintr'o mica tabera, ce sta dinccici de

78 LTJAILEA ItAHOVEI

reduta orientaK cótre care al nWri final mai cusang, de o cam data.

Able ei se arata pe celti mai de susit povernitialit creste, i Turcii din tabOra o rupti la fuga,ca sa se retraga i dinOT in reduta.

Dar DorobantiT noWiT, atra0 ca de magnetulrasboire in urmarirea fugarilor, nu intArdia a serapedl asupra tabid i aventul lor este aa desemetii, aa de hotaritii, a,a de indemânaticit incAtil Turcii, dup o lupta de o ora i jumetate,de asta data nu se mai socotescil siguri din dosulunuT simplu rOndti de a.nturY. Cei mai multi alergasa se inchida in cetatuia principare , de unde levine mai lesne a trage inteaT notri, pe d'asupraunul intreitit irü de metereze.

Pe la 3 ore dupe' amedY, luptatorii români co-prinsese reduta din stinga, i acumit dintr'insa elcata a slabi puterile Nizamilor, concentratl in for-tul de cApetenia.

Cam pe la acel'a0 ora, o parte din batalionulde Mehedinti de la flanculit dreptii, ocrotita defocurile artileriei calarete. care se apropiase ca de1400 metri de fortul cell micl, esse din ascunde-tOrea sa, trece prin viile ce o despartii de acelaforth i incerca cu vigóre ataca; dar, la cele

impticaturY, comandantul Mateescu caderanitti de unti atinge in genuchiu.

Acestà nenorocire adduce unit momentit de in-duoiela, de care Turcii profita spre inteti fo-

si

d'ânteiglonth cella

alit

au


curile i companiile românesei, lipsite de eful lor,se retragil in viI, urmândti a zaddri prin impuca-turY, pe aparatorii cetatuid de la margine.

Dar, de cea-l-alta parte, spre resaritil, lupta seinclqtase acumti crâncen i stalruitóre I

Doroban0 din avanguardia, care fusese meretiintariti cu companii prOspete din reserve, essa depretutindenT din anturY, din dosul valurilorintariturilor turcesci, pe care ei le insuise prinvitejia lor, i cata a se apropia pene la mo, pCnOla 6o i pen6 la 40 de pa0 de fortul celti mare,de pe ale card bastiOne glOntele rapafesch' maiindesate de curna stint OmeniT no,tri inglotati.

Deca unti minunatti instinctti de aparare n'arapovqui pe ostaiT nWri ca s ine1e glOntele

prin maiestrita lor rasipire, prin iuOlabor in mic'ari, prin initiativa sprintenaa fia carula din el" in parte , negrgitti ca amti fi

avutti pretutindenT, in faga paretilor ucigetori aTtdbiilor turcesci, perderi cu multti mai insemnatedecatti cele ce a incercatil armata românesca.

Chiarti in acesta atacti alti intaririlor de la Ra-hova, atacti in care noue" ore d'a rOndul, ne-bOuV, nemâncaV, de dimineo i 13'6116 in nOpte, maitop" Dorobantif celor patru bataliOne ati secattigcntele lor de intrega provisiune de cartue, tral-

gêndti cu o nespusa invierunare, i mai adese depe campti netedti, in contra viclenilor Nizami,acoperitY cu nerasbatutele lor brazde de pamentti,

',i

i inte1igent6

si ala

80 LITAREA. ItAILO VE1

chiarii in acesta cli de lupta, adevèrat vitejesca,s'a pututti constata cu mirare ca mortiiau fostu mai numero0" la impresuraci decAtil laimpresuratoti.

Si cu tote aceste, viscolul de batalia incinsesecu nesiOsa furia pe toti d'a rOndul, in sirurilerornânesci.

Dorobanp de Muscelii §i de IlfoviI, puscarindilpuscarili förä pregetti, despre unghiul bastionu-

lui apusanii; ar cel din judetele infr4ite ale Mil-covului, Putna i ROmnicul, tragêndit mereiiin contra unul parapetii mai meridionalti, care si

elU le stirbesce rOndurile, formeza impreuna, pelaturea stinga a fortului, unti largtI semicercii dearme, ce scaparà si scinteieza fOra de incetare.Cornpaniile de Dorobanti din Mehedintl si Sucevale inlesnescii schimburile, ca trupe de sprijinire.

Toff sustinti lupta cu o infocata intaritare, cenu'i face totu0 a se abate intru nimicil de la re-gulata indeplinire a mi,carilor tactice.

Armati mai toti cu pusce de sistema Krynka,recrutii nostri, can aU venitil in mare parte larasboiu cu mintenele cu sucmanele lor erranesci,cuteza a pi fora sfiela sub batala cu multd mailunga si mai sigura a tevilor Martini, mânuite deNizami; fora de ,ovairi, fora de inspaimentare,indemânatici i inimoT, ca si cândii aril fi vechio,teni incercati, el inainteza si se napoiescil in re-gula, de pre semnalurile date, si nurna'i fiorul v6r.

si

si

D.E1 ROMANI LA 1877. 81

satil in trupil de plumbul ucigail, silesce pe cateunul parasi cu durere datoriile sale osta§esci.

AT ()ice, veclenda cu cata precisiune, cu catahotarire se alternal i se improspateza merea liniileimprastiate i tare prirnejduite ale tiraliorilor, cal eTiiT facil deprinderile lor rnilitare pe campul de ma-nevre, cu acea deosebire numaT, C totT simtuicum-ca ochiul ce'T trece acurna in revist i lepandesce gre,ehle este chiath clipirea incruntatamortiT, Tar re'splata ce'T Wepta e vieta, e oneorea,e libertatea, e gloria!

MaTorul Giurescu, indemnanda pe soldatii seT,chiara pe liniele cele mai inaintate ale tiraliorilorcade, celti d'antêTu dintre iefi, lovita drepta infrunte de unit' glonth, i incununa vieta sa de vred-nicti osta#' cu o mOrte de eroti.

Calcandil pe urmele luT, maTorul Iene, nerabda-toth de a vede cu ochil deca lovescii drepta Iatinta focurile ce companiile sale indrepteza asupradu,manilor, din dosul unul vala de parnentii, transformath in pripa de soldatil stlh, vitezul bacaónamaTora Iene sare in picióre d'asupra parapetuluT,expuinduVi nesocotita vieta sa. Una sergenta, spe-data de asa cutezare, ila trage rapede in anttl;dar ela se interce indata la postul sea de obser-vare, de unde la momenta i cade, strapunsil d'acurmeclipl in peptil i in umeth de unii glonta

Inainte, copiT! DatT de toff' ! op-tesce ela resturnata in sange i proptith pe ser-

[13, 1951 6

u-cigetora.

82 LIIAREA RAIIOVEI

gentul sustine, rostindti Anc6 la cesul mortif,mendrul viersti de rasboire alti strabunilor

Locotenentii Nic. Radovid i Pay. Bordenu cadtiel morci la posturile lor, de-a-rOndul cu vre o

suta de voinici soldati".Dar altora, mai numeroA sOrtea rasbaului se

multumesce a le re'splati barbatia lor numal cu rani.Sublocotenentul SpiroTu, cu sAngele curgendu'Y

iróTe pe obrazti, iT pastreza pate' la sfer,itil loculsal in rOndurile columnet

Locotenentul-colonel Maldarescu, luAndti comandaintrege buil' de atacti, dupe rnOrtea mal'orilor Iene

Gthrescu, iT simte de o data slabindti sub din-sul améndoue picl'Orele, petrunse fara de veste deunti glontti. Lungitti in patul de care Ilti dual laambulanta, elti trece pe dinainte colonelului Slani-cenu, oprcsce pe brancardieti i, pe cAndtl faceefuIuT raportti despre eaa ce se petrece in frun-

tea ba.triii, unit' altil glontti, ,uerendti pc hInga dIniise infige in stinghia de lemnil a patulusi. Dar a-cumil nimenT nu se mai' tulbura de asemene mc-runtipri.

Malorul Burilenu i capitanul Chivu, pe cAndticomandati calare bataliOne, simtti caisi 1160 sub

urmeza functiunile pe jostl.Unul dupe altul, all disparutti din vederea

morti, ranitl sal rema0 pe josti maitoti efil' de brigade i de batali6ne.

Trupele Ansa tragil mereil cu inderjita mAnia a-

coinnostri.

si

si

dinsii si posti-

lor, --


supra parapatelor, ce le ascundti pe dumani. Pre-cum zmeil din povqtl, vitejii nori Curcanr sebag amarnicti cu

Ca sa sprijine mai tare o lupta aa de pugintidrepta i nepotrivitA pentru pedestrimea nOstra,comandantul ordona ca dOne din bateriile de tu-nuri, ce lucreza in frontul positiunilor turcesci,fie suite in graba: pe muchia déluluT, spre a isbi

din lature fortul principalti. invingendti atundtote greutgtile suiuluT, tunurile ca'pitanilor Calen-deru i Borainescu isbutescti a se aecla in dosultrupelor luptatOre, pe nisce valuri parasite de ilia-

de acolo incepti a fulgera cetatuia.Dar Turcii nu pregetai de a le rt.'spunde, vaa'-

rnandU cati-va Orneni i cal' din artileriaGatti de iuti ;;i de sUirnitóre sunt irnprocgtu-

rile agresorilor, care de sigurti nu cadti tOte inseal, ele totu0 nu facti a scaide in modti sim;itor,ind6.ranicia cu care se apara' inamicul.

Prin vertejurile de fumti ale aprigei pucarirT,se zairesce comandantul Turcilor, unu miralain ca-lare pe unti calti aibti, alergendil de la unti forthla celtialtti, mutându mereU din locti cele trel tu-

cu care elti intretine focul pe punctele celemaY primejduite, indeinnândti , imboldindti pe alstT cu o deosebitil energià.

intr'unti momentU, aT notri Iltl credU mortU,cod Ilti vsedU cufundandu-se de o data; dar pesemne, nuniai celii alba a fostti ;ranted

6*

sa

nOstra.

nuri,

calulti luI

pdathstulii.

si

micri, si

84 LIIAREA RAHOVEf

cöci resistenta forturilor urmeza cu aceTa,T invier-,unare.

«incerca-se-va acumii uni asaltü generalii incontra fortuluT celul mare ?

Sfint trel rOndurT de ,anturT i fia care din dene pcite costa totil atAtT OmenT catT ail peritii,mai adese f6ra de vre o isprava hotaritOre, di-

nainte redutelor de la Griv4a.«Cuteza-va sa sacrifice föra crutare pc toti

cei treT miT de Dorobany, ce 'T ati fostil incre-dintay?

5i apoT este Ore convinsti ca va obOne untisuccesil deplinii, acumil canal ora e tArclia, trupeleostenite, retragerea primejduita prin rovinele de laLescovelii; cândti munitiunile incepil a lipsi, Tarprenouirea lor este cu neputinta, de Ore-ce columnade munitiunT a fostil impedecata la trecerea elprintr'unil satu parasitti de Turd, caruia BulgariTIT dase focii.

«De pre bastiOnele i de pre curtinele for-tuluT lor i cu armele perfectionate, fia-care pu,-ca0 turcii 'Rite secerà cu inlesnire, la unii asaltii,celii puciniii cincT, ese agresorT, §i in amenduotiforturile de la Rahova potii fi ca la vre o 2000de NizamT, cari, de candil ail slabitii focurile incontra cetatuieT de la flancul dreptil, parti a se figramaditil cu totiT pe parapetele celel centrale.

«Anse, patru mil' de NizamT, in redutele de laGorni-Dubnik au doboritii in ,anturile lor peste

-

DE ROMAN1 LA 1877. 85

12,000 solday ru0 din guardia imperiale, mai na-inte ca ceT-1.a1ti 28,000 ce nia remâneaa genera-luluT s fi pututti patrunde in interiorul re-dute.*) i aci, abie deca aril fi cate duoi de alnotri de datii in prada fie-caria din tevile ce'ipandescii de pe crestele fortulta

derta-m6-va vre o data consciinta;.... Terta-mi-va parintele otireT i alil poporuldi românesca,Domnitorul nostru, carele a recomandatil sä secrute vieta Omenilor; Terta-m6-va chiarii de-;érta i multii-induiOsa fala a until succesii atAtildo scumpti dobndittI, pentru o fapta a;a decutezatOre, a,a de nesocotitä?»

Asemene gendurY turburaii negrqita pe coman-dantul Ostei românesci, pe cânda ehl, re'masa a-prOpe singurii spre a dirige micàriIe columnelorde ataca, iT alesese locti pentru sine i pentru

Ostile rusesci eare, la 12 octomvrie, ati atacatti fortul derimentti i dna: mid rcdute de la Gorni-Dubnik, In care seaflati ca Ia 4,000 turcY cu palm tunnel', erati compuse din 36bataliOne pedestrime din guardia imperiale, 27 scadr6ne de Ca-valet-hi si 112 tunuff. Unit aitti corpti de 33 scadr6ne, printrecare se numitr h. st cavalcria de RosiorY i Cal,qrag rormlnY, cu 7bataliOne dc pedestrime si 3 tunuri, operb. In acelasti timpti odivcrsiune asupra intAririlor Invecinate d6 la Dolni-Dubnik, pen-tnt ca garnizona turcésctt de aci stt nu m6r0 In ajutorul celeY

din Gorni-Dubrak. Cu tote acest6, RusiT n'ati luatti cu asaitti Inacca cli, perd'endti 4,000 morti si 8,000 riniI, deatil redutcleccle mid; Yar cotre s6r1, garnizona din fortil s'a predatil de si-nesi, simtindu-se lnconjurata de o armatT. ce se urch Ana) lanumL'rul contiderabilti de 28,000 Oment

Gurko,

86 LIIAREA RAHOVE1

statul sal majorti, dreptti in mijlocul luptatorilor,in zona cea ma periculOsg a glOntelor.

'nteadevèrti, alaturi cu eful, locotenentul-co-lonelü priinlesce in mantela ce era inche-iatti pe dinsul, un glon0 care'l gguresce numaihaina. Alta glou0 turcesca, mai grosolana in glu-mele sale, vine sg dee in trecati o sarutare pe buzatenerului sub-locotenentil Ghica, nepotti alti vred-niculta Domnit moldoventi GrigorieVoda Ghica ;dar junele voInicti scuipa josti duoi dinV din gura

ford' chiarti a descaleca, 41 urmezg serviciul satde ordonantg, cu batista la buze.

Apoi locotenentul-colonelti Dimitrescu, eful destata.majorti, voindti sal incalece ca sal mergg sitindrepteze direcOunea tunurilor la una din cele duoilbaterii ce, in cursul bataliei, se transportase d'a-supra plaiulta, Dimitresca este silita sg se duetpe josti, cödi calul sal cade ranitti, tocmai andtiela 41 pusese piciorul in scarg.

Ordonantele pornite de la posturile de Ro,ioride la bateriile calgrete din flancul dreptti , able

cutezg a pUrunde sub grindina de projectile , in

mijlocul cgria se vede m4cându-se mica escorta a,efulta, ce insu0' conduce luptd; iar Calara,ti cariporta ordinele sale scrise pe la diferitele puncturiale câmpului de bataig, sunt, chiar de la plecare,expt4T a culege in sinti vre unit glontii popritora.

De aceia, unul cardia, la unti momentade grOznica intetire a focurllor turcesci, colonelul

Rosetti

§i

Si

ii

dinteinsii

DB acmarn LA 1E477. 87

Ii impune stra,nica ca nu cum-va sa path' ceva incale, descaleca in pripa.", 1,1' face trei crud i plécafuginda dabu,elé ca unlI dihorti, pitulându-se ast-fel(' pe sub vijiitul puscelor inanlice. Tota astfelusc 'ntórce ela 'lute cu sarcina'i indeplinita; darresuflarea i s'a oprita in peptil i, caclOnda josu dcobosela, clii numai cu maim pOte sa arate rispusul,ascunsa sub cureoa de la breti.

Dar, ce sa mai spuiu, domnilor 1 TOta Ostea staacumii sub plOia glOntelor. Uitase top' prirnejdia

nu mai sciaa da sema despre dinsa; Ii scparea dóra sbrnIitIi suparatora de trintori, ,ueratulplurnbului, ce cadea de tOte 0i-tile in jurul lor.Nici mai cata vre unul in susii ca sa vecl g. undeare sa plesnésca in seninii ,rapnelele fumegOse cugrindint omoritOre i undc se vorti mai sparge o-buzurile, facCnda prO,cg imprejurul lor.

Priveghinclu lupta chiarii din sinul ei, mu

spunea unti arnica, de soiul sii i 011'6 in ajunulrasbolului simplu ciocoiu particularnia, cum çlicticivililor soldatii no,tri, dar carele calare i cu con-dclul in mana a servitil acolo neintreruptti ca ofi-cerii de ordonanta, ajunsesemil cu toth sa nedeprindema destulii de biniprii cu acela pozna;alconcertii de flueraturi mer,ave i de pocnete ulu-

eitOre; i cu tote ea' nu m6 dati de felti dreptaunit viteza, aa tare mii serbecliserna de acea tOcaindracita, incâta mi potil jura ca amil staff' tOta

cclioa in mijlocul focurilor, nu cu inima, ci cu

si

38 LIIAREA itnivalrEI

qcgigareta in dint'''. Fumul imi tinea de Thme defrigti §i de fricg. De atunci m'amti §i pututil in-

<credinta cal la mg' se tocesce in rgbdarT chiartisimtul de proprig conservare, cândil pe câmpul

de batalia, vede mereti mOrtea rsgâTath tragendu'OThrg milg dantul prin vecini.DDeca asemenea simte incerca, domnilor, sub

bataia glOntelor, cel earl' nu ting in mâni armaresbungtOre, apoi lesne se intelege cu ce Tutelgcu ce inderjire le vine a se intrece la r'spunsuri,celor cari ag cu ce re'spunde. De acel'a, schimbulde focuil a statti, in acea cli, meregartagosg, cumplitti pe plaTurile RahoveY ; pu,ca,t§i tunari, de o parte ca i de alta, au trasti nein-cetatg, atI trash.'" Thra crutare. Voinicil cu sufleteleaprinse, cu vinele incle,tate in lupta, at/ datii pembrte, ai datii de tali!

Bateriile din tote pgrtile ail mugitti fora incetaretOta clioa, insogite mereti de puchrirea, candtipripitg, calla mai rarg, a focurilorti de tiraliorY.

Acestti sgornotti infernalti se aude acurnil dcvre o epte ore, viindti Thra curmare de pe cresta

de pe poverni,u1 meridionalil alti delurilor Ra-hove. Dunarea IT pOrtg fesunetul pene' departe,departe la Celesiu i la Magurele. Dar dincolo peste

elti de,teptg §i glasul tunurilor românesd dinBechetti, care incept." asvCrli i ele bombele inora,u1 napustitil alt" Rahovei i chiartl pe d'asupra

pe culmele cele coprinse de o,tile rasboitOre.

,

viii, intgritatti,

riti,

5i

si

a:51

8

DE aor&ANI LA 1877. 89

La Rahova, in adevèril, locuitoril bulgari, pitiiprin casele lor, a,tept g. cu temere resultatul acesteilupte prelungite, cutezendil able sg intrebe desprecele ce se petreceail d'asupra capului kr, pe

pe Clärail, ce din andil in and se trg-mitti de ceia parte, spre a vede deca nu cum-va

opusil aril pute fi de unil sprijinti mai'

Din nenorocire, ate-va de,erte lovirl in ora,tipe arnph" furg singurul ajutoril ce vent in acea

cli de dincolo de Dungre, i negreittl cg multtimai de 1ips arti fi fostil companiiloril care atacasefortul despre apusil, o intgrire de vre o tre patrusute de militienf ce se a,teptail sg fie trAmi,1 lagura Skitului, sub conducerea mal'orului Obeclenu,

Astfelil Anse' cum se petrecuse intrégg clioa , infrgmentgrile und lupte obstinate, förg de succesiidefinitivti pentru mci una din pgry, numaY viindtlnOptea, se puturg potoli cu kcetul focurile. intu-nericul singuril putu face pe top' adducg a-minte cg orl ce lupt g. trebuig sg aibg untiAtunci, pentru Anteia0 data, resimtirg toff ostenelaunel clile fora' de sustinere material6.

Datoriile cötre mortl i ranitY furg Ans6nite, mai nainte de a intra Wirea in positiunilesale de ncipte.

Canclu merserg sg ridice cadavrul buT Giurescu,alaturi cu dinsul zgcea cânele sti, cgslutu cu fagasAngeratg, se apropiase de dinsul ca sg'T stergg

§i

folositorti.

sa.'0sfêr,itti.

malult

indepli-

90 LIIAREA RAILONTEi

siingele cu limba, dar indata unti altii glonii ucisetote acolo i pe credindosul thne alit soldatulull

Mai este Ore trebuinp, dupe tote amenuntele ccpresentatti asupra acestei eroice dar neho-

taritOre lupte, sa ve descriti sub ce triste i descu-ragraOre impresiuni s'a petrecutti nOptea urrnatOre?

sleite de puterY prin acea incordare, ne-indcstulata cursul und dile intregi, aveail marenevoia de odihna, de intremare, de munitiuni. Toteaceste li se detera, atAtil in avanposturile dcsupra Lescoveplui, câttl i in tabera principale dela Selanovaa.

Asemeni i brigada de cavaleria, tinuta tOti dioain aspra §i activa veghiare, se retrase in bivoacu-rile sale de la Bucovaa.

A duoa.di, la 8 noemvrie, nu se facura altedeatti Ore-care recunnOscerY din colo de

Ogostii, executate de cotre unti scadronti de Ro-,iort care captura cAte-va carre de provisiuni, des-tinate o§tilor turcesci din Rahova.

Ni se asigura ca, in partea despre resat-ail, unclelocul e inchisii i mai puginti expusti la venturilcde pe Dunare, cep cea mai desa a domnitti tOtadioa, ast-felti incAtti, §i voindil, arti fi fosta pesteputinp pedestrimei sa maT incerce odata ataculudin ajunti.

TArditi cotre sera s'a mai limpeçlituI atmosfera.Atund garnizOna din fortuti a pututti vede otiledespre Lescove0 i Selanovaa, rOnduite

v'ame

0,tile,

d'a-

ast-fele

-in

mni-egri


incâtil ea banui negresitd ca au de gen& a sestramuta si densele pe malurile Skitulul si Ogos-tuluT, spre a'1" taia on ce retragere in direqiuneaArceruluT, LomuluT si Vidinului.

E probabil5 ea' sub impresiunea uneT asernenétemerT, au luatil Turcil hotarlrea de a parasi lute,pe si in intunericul noppi, positiunile lor.

Despre acesta decisiune Anse' n'a resuflat5 altascire deckii informapunea ce ati datil generaluluiMeyendorff posturile de CalarasT, cum-ca o micacéta de tunarT se coborise cötre sera, calarT, dinforturi ca sä cerceteze miscarile irnpresuratorilor,si apoT Anc45 scirea ce priimi totil cötre sera, dela unti bulgar5, colonelul Slanicenu, cä TurciT ailtramis5 un5 aga in Rahova ca sa le adune cAte-va carre pentru raniV.

BanuTala despre o fuga nopturna indemna pegeneralul rusil a ordona sa se dispuna posturi decalaretT si de pedestrime in diferitele puncturT prac-ticabile ale Skitului si Ogostulul; Tar pe colonelulromânti il5 povatui a pregati unil desparte'ment5de Wire pede.stra si de tunuri, care la cas5 detrebuinla, sà mérga a intari trupele de la Skit5.

tritelepte erati aceste prevederi si bune acestepregatiri; dar nimenT nu s'a putut5 gendi ca Tur-cilor le va veni unit' ajutoril, pe care nu este datdnicl celor mai dibaci strategicl rasipi.

Acestil ajutorti, domnilor, a fostti c4a, o ade-ve'rata ce0 de noemvrie pe Dunare, o c4a de

furls!

aU

92 LUABEA BAHOVEX

acelé care inti une-ori vaperele dite trei i patrupironite la ate unti malti Ma de ade'postti.

Mahometti a avutti de asta data trecere la vechTulOen aln Dacilor, la unchTasul Danubin, carele, posornoritti i ponivosti, '0 a infa,uratti totti culcupl'lute() piclg indesatg.

Profitandti cu dibAcia desperarei de acestg faverca cleilor pagânesci, Turcil ati inceputn', pe la mijlo-cul noptiT, sa traga focurl rani' de pe bastiOnele lordin stinga si din faca, ca sa" atragg atenOunea maicu sema in acele parti; in vremea acesta, glotalor, sciindti bine cg nu va ggsi libern podul de pc

unde strejuTa batalionul DorobanOlor mehe-dintenT, comandatti acumn de cr_t_pitanul Meri,escu,glota, clicti, alese pe acute unit locg pe Skitti,cu multti maT josti de podti, si fiind-ca malurileriurilor sunt pe acolo nalte i drepte ca paretil

adtincti de doui si treT metri i largiica de clece pene' la duoT-spre-c,lece metri, Tar fun-dill gârli e noroTosti i cu greti practicabilti, eT

aruncarg cu grabti in apg, sacT, saltele, corturT,bagagie, totil ce gasirg i addusese cu din01, sprea'0 face ast-felti o trecetere. Pe acelti rnOle i ta-cutti zggazti se strecurarg bini,orti i f6rg sgomot,ceT mai multi soldaci valicll aT garnizeneT, luAndticu sine, despuiate de oil ce greutay accesorii, ccledou séti trei tunurT, care le servise de aparare inceatuT.

E probabilti ca' acestg fuga, a,a bine secundata

dile

Skitti,

acean9d,

DE ROMAN/ LA 1877. 93

de opacirile atmosfere, se i operase in mare parte,pe la trei ore din nOpte, o despartire din

garnizcina turcesca', re'masa in urma spre a ocroticarrele cu bagagie, cu munitiura, cu raniti i chiarchesOnele tunurilor, se presenta la poclii, cercândtia',1' face trecere, prin rOsbaterea companiilor nOstrede Dorobanfi'.

Aceste anse' sciti a li se impotrivi cu barbatia;o lupta de vre o tra ore se incingc acolo, pe in-tunericul noptil' i a1 cete, impucândil unii in-tr'altiT, mai multil de pre auchi decAtti pe ochite.

Totu,T, podul ri.'mase inchisti fugarilor turd, pecari'T popresce in locii paretele viti formatii deDorobentii nostri.

Pe Roiorl' IT vestesce despre acesta lupta pu-carirea ce se aude in departare, precum i tropo-tele unei cete de cal aT Ulanilor ru,i' de la stre-jile inaintate, cari, speriindu-se in intunericti de pri-mele detunaturi, iT rupsese capestrele i sosescilin fuga mare pene in bivoacul românescti. Dar Ile-gura este aa de orbitóre incAtti calarimei ncistreif sta peste putinta de a se cerca macarti sä apuceinainte pe drumul celti Angustil i brazdatti cu fa-ga,e i cu glodurl, ce erpuiesce pe malul riposilalti Skitului.

Able pe la 5 ore diminCta, bateria calaretilor,insogitä de trei scadrOne, isbutesce a se aec;la pesprincena delului din faga podului, ca s ajute prinfocurile sale, indelungata i vitejesca aparare a pe-

cdndn,

94 LITAREA RAHOVE1

destrime. Curendii dup 6. aceia, o parte din Ro-,iorT, facendu',T locil prin céta alburia, navalescecu luta asupra Turcilor inglotatT i nimicinditintr'o clipa a lor resisten01 desperata, inlesnesceluarea in prada a unel sute treT-decT de carre cubagagie, arme i munitiunT, a trei chescine de tu-nun vre o 5o, 6o de robitT.

Dintre aparatoriT acestuT convoTu, multi picasesub tocurile batalionuluT lui capitaml Meri,escu;altii sub sabiile plotOnelor de Ro,iorT.

In acea inva1ma.,e1a, unde pe nevNute arsuraglOqelor, verful baTonetelor i tàiu1 sabiilor ajungilpe luptatorT, TurciT, simtindu-se acumii strin,T deaprOpe i fora scapare, strigaii din resputerT: Allah!

Aman! ET duceati dorul celor cari, de cuavusese parte a se furi,a peste Skitii.

Top' aceTa intr'adev&ii, nume'rul lor nupóte sa fi fostii mare, cocT in diferitele lupte de la7 i 9 noemvrie s'a pututii constata ea, din OmeniTgarnizOnei, perise mai bine de cincT sute, totTceT ce trecuse apa pe podul lor de WernuturT,fugeail acurnti spre CotuzluT, ocolindti prin baltile

tufiprile tuned, posturile nOstre de la Herletti.Generalul Meyendorff insciintase clinch' de dimi-

neVa.' pe colonelul Slanicenti c IT propune a'i ur-mari cu cavaleria sa, indata ce se va mai luminade dioa §i ca spera a'T prinde pe toV.

Pentru acestii sferitti, comandantul brigade( ro-mânesci, colonelul Creténu, a tramisii cincT din

5

si a

deisi

DE Rom Aid LA 1877. 95

scadrónele sale, sub ordinile locotenentului-colonelKiritescu, ca sä inainteze pen6 la Cotuzlui, hartu-indil i robindil pe fugari.

Acésta operatiune complemental-6 a coprinde reiRahove se §i incepuse cu Ore-care succesii de cö-tre RoioriT no,tri, cândti el priimira dreptil ajutorii,alte ciite-va scadrOne de Ulani ru,si veniff pe la

Colonelul acestora, temendu-se ense' de a obosipré tare cail sT i de a nu pute ajunge la timpti,calare, pe inamicii cari erail pe josiI, apoi Auer)

tare sup&atil pe pustia de cep.", care nu voihde locii sä se risipesca, statit catii-va timpil la in-dolele, consultându-se in limba rusesca, dinaintéofigerilor notri cu un locotenentii-colonelti ,ce co-mandà bateria calareta a Ru§ilor. Din vorba loruial no,tri nu pricepura altil-ceva de catU alternativace el iT pusera la sfârittI, intrebandu-se unulpe altul: B lleperu? adica Aainte? séti fla-3a)u? lnapor?

Colonelul se hotari pentru ticnitul 11a3axb!ScadrOnele de Roiorl" trebuira sa asculte de din-sul, ca mai mare la rangti; renungAndii darti, cuparere de reit' la succesulii ce le inlesniail a,a debine imprejurarile, furl nevoite sà faca i ele Ba-3aAT),

Negre,itil ca, in cualitatea sa de bunil §i prev6-c10.toril aliatii, inteleptul colonelii n'a voitii sa maiincarce budgetulii, a,a de impove'ratii alti te'rrel'

Fiftr1eij.

ni

96 LIIAREA RAHOVEI

nestre, cu intretinerea a cAtor-va sute mai multiide prisonieri otomani flAmendi.

Se InterserI dar toti spre Rahova, unde cava-leria a intratti mai in acela0 timpit cAndit colo-nelul Slanicenu se coborà in ora0 din intgriturilermase acumti in mAnile osta,ilor romAnY.

S'd nu mai intunecAmil bucuria succesula do-prin descrierea respinggtere a cAtor-va

cadavre de bieti soldatl romAni, ce s'ait aflatil inforturi, grOznicil batjocoriff i mgcelgrici de Niza-miT otomani, carrY prinsese, póte numaY rilnitY, inlAtalia de la 7, l cu l'ataganul le crestase adenctisemnul crucei pe peptil i pe pAntece. Atit nu-mai sa spunemil ca.', la Rahova ca pretutindeni inacesta' campania, s'a doveditti ca, in rasboln, osta-,u1 turcit, fià Niza,ni orl Ba,sibuzucli, fia:

off Pa,rd, remâne purure o fera' se'lbatea unitlupil turbatil, ce nu',1 schimba naravul, de o datitcu pe'rul.

Rahova era acumit a n6str5.. Ro,iorisf i Doro-bantii implAntase pe bastiOnele forturilor e'r stegulcu trei colorY altI RomAnie.

Dindi de dimin4A' Anse, pe la 7 ore, in acea clide 9 noemvrie, generalul_Lupu trecuse de la Be-chetti Dunarea spre a constath isbenda i a luacomanda nouilor positiunI, cA,tigate de otile ro-mAnesdi ce operati decinde.

Rahova remase in deplina nOstra' stepAnire, dupeunit atacii alit trupelor nestre, care, decit nu sdro-

benditti,

Seri Ili


bise, dar in off ce casti infrico,ase pe Turd in-tr'afata, incAtti el o deertarà cu pripa i nici semai gendira a o recapata.

Cu o lung §i mai bine inainte de acesta, unticorpti insernnatti de cavalerig §i de tunuri rusescirenuntase a o coprinde, dupe o bombardare demai multe ore. Dar in annul 1829, cândil genera-lul rusti Geismar lua Rahova din mâna Turcilor,in luna lu'i maia, cu perderi multti mai simtitOredeciitti cele ce amü incercatti noi la 1877, in 79 noemvrie, Ruii nu se putura mantine multtitimpil intr'insa §i fura siliT de Turcii de la Vidintia se retrage peste Dunare.

Pe noi, nu Turcii ne ati facutti s parasimil Ra-hova, pe care totu,i amti c4tigat'o cu sAngelevitejilor noWi.

Dar acestel coprinderi a Rahovei de cetre oti-rile românescl, i s'ati facutii, domnilor, imputairifelurite i chiartl contradictoril.

S'a isti, bung-Ora, ca luarea Rahovel n'a fosttiunti succesti deplinti, de vreme ce forturile el nus'atl coprinse prin asaltti.

Acésta obiectiune mi se pare, mie unuia, a finumai speciOs, §i pentru ca ea sg obting incuviin-tarea tutulor, aril trebui mai Antelu ca belico§ii elMiscocitori sg se insarcineze a dovedi lumei culteca nu este bine dila' cu pugina perdere de Omeni,dar cu dovedire invederatg de curagiu, se ca'§tiga

C13,195.] 7

si

98 LIIARE A RA1E:WEI

in rasboTu positiunile trebuitOre, ci ca trebuia nea-parata ca in anturile fia-carii cetar coprinse, sàse a,terne drumti netedti pe implutura de cadavre.

Dar atunci, reprobatiunea *luta' pe luarea Ra-hovei, intinde asupra intregel tactice modernea armatelor prusiane, intru ceia ce privesce co-prinderea cetatilor fortificate.

Strategicii Prusie sunt de parere astacti, cal cc-tatilor intarite li se cuvine mai multti jertfli detimp l de rabdare, prin stranice impresurarrmate, decatti jertfa de Omeni prin asalturT. i mise pare ca, intru acesta ca in multe altele, el ju-deca sanOtosti.

Despre luarea Rahovei, s'a mai spusti 'Ansecontrariul, adica cum-cal s'a perdutti in juru'i premulta lume pentru unti resultatti neinsemnatorti.

Vre o 280 Onneni, cu morti i cu ranitT, dintr'ootire tota1 6 de aprOpe 7000, mi se pare a nu fitocmaT multa perdere, cânda ori-ce reduta, luataséti neluata i in genere mai puginU' important6decâtti positiunea strategica de la Rahova a costatti,mai alesti aliatilor no,tri, nu sute, ci miT i clecinnide mil' de Omeni.

in fine s'a clisa" ca este o ru,ine de a nu fi

prinsti garnizOna din Rohova, care a fugitti ncipteahotesce.

Aci Tar, cuvintele criticei mi se parti fOrte puginaintemeTate.

siarti

ar-

si

DE 1omAN1 LA 1877. 99

Lasa., mai iintau, ca.' de aril fi vre o ru,ine incaa ce s'a internplatil la Rahova in nOptea despre9 noemvrie, acela aril privi numaY pe fugarii tura,cod la noT se clice ca: fuga, sanaOsa, esteans C. deca ni se pose imputà ceva,e tocmai cä ne amti lipsitil de Picerea,dar in realitate cam zadarnica, de a fugl calari pcurmele pècato,ilor de Tura, cari ';`1 luase lumeain capii, ingrozitY de atacurile nOstre.

Aci ansè, osebitil de vestitul IIa3ab, care, pre-cum arf auclitii, a fostil sententa decisiva in acestàafacere, apoi sa.' nu ifitamil cal s'a viritil la mijlocil

unii factorii fisicti, cu care de siguril nu se pu-teail lupth nicT RoioriT, nicY DorobantiT

De poznele i de tOnele Ternatice ale Dunarei,chiaril anume la Rahova a avutil a suferi

insu0 marele geniti rgsboitoril alIl Romania, eroulnostru Michalu-Vitezul.

Iatà ce ne spune chroica despre cele petrecutcin raisboYul Bulgaria dc la t5.98, tocniaT in acaa;;Iluna a luT noemvrie.

St adducemil mai anteTu aminte cal MichaTu, tre-dmdil Dunarea pe la Nicopole, se urcase totil in-

pene" la Vidinii §i acolo se luptase vite-jesce in contra Turcilor ; in acea vestita._fratif Buzesci IT sca:parg clilele, ucigendil la vremepe turcul, care i§l" imponciase sulita in panteceleeroului.

Chronica adauge aceste7*

ru,s-inósa, i no,lesnidOs5,

ving5torti,bAtaliA,

de-91

ai

noatri.

ai

100 LUAREA RAIIOVEI

cDupi( cc 'Aura acesta raslicau, Tcç1t MichaTu Voda sub ce-4tatea VidinuluT dece iIe depline, ardendil imprejurti tótil mar-«ginea terreT turcesci, si Tar se intOrse MichaTu-Voda, cu toteaostile si cu tOta dobenda, ca sa treed. Dunarea pe la Rahova; *).5.nse andü fura oti1c jumetate trecute, se las a. vtmtil cu vihortiepre Dun,:tre, si atunce se Impartira ostile si remasera jiimetate.astcpttindil slece dile, pea: ce se potoli vatul; Yar ostile aiiatotil plenuitti si ati arsu terra turcésca. Deci trecuril cu tóta do-cbenda, de se adunara Ia noemvrie ln 5, annul 1707.z

Judecaff acumh' pe dreptate si d-vóstrd, domnilor,deca colonelii nostril' Sldnicenu si Creténu, bachiartI si generalul rusa Meyeudorff, puteatipotolesca ceta de la Rahova, in noemvrie trecutti,cândii insusi MichaTu Vitezul nu s'a priceputii, lanoemvrie 1598, sd potolesca vi3ntul cu vihorg cese lasase pe Dundre, la aceTas1 inipiclit i vifo-

rósa Rahova.

Nu, domnilor, sa nu catamti in deserta nodul inpapura ; sa nu ne silima a nimici noi insine merite,care nu sunt atAtti ale cutarei sal cutärei persona-litaV private, ci ale ostirilor nOstre in de obste,ale natiund intregi.

Destula, destulli se vorti cerch strainif a ne scOtenume c, mid si marl', nu suntemii bura de nicio tréba.

*) Vedi in Magazinul istoricri pentru Dacia, tom. IV, p. 291,unde cu 'invederata gresela s'a scristi : Rusiava, in locil de : Ra-hove ; acesta er6re a fostii pastrata de N. IMIcescu in IstoriaRomdnilor sub Nicludu Voda' Vitt'zul, edit. din 1878, pag. 291.

sa

DE ROMkNI LA 1877. 101

Nor, sa tinernii cump6na drepal, pentru a judecafaptele nOstre din ultimul ra'sboru, ca si or ce alteacte ale naOunei.

Adevèrul e cà nor amti cam mostenitti de lastrabunir nostri, obicerul de a glurni si a ride cuoff ce fapta de laudg a nOstrà, de a lua in re'spiTtipe toff eel dintre nor, cari Ore-cum facti onOre

Legionarii romani, anal adduceati in triumfdla Roma pe eke unul din capitaniT lor, care sedistinsese in luptele cu inamicir republicer, aveaticuriosul obiceru de a cânta si a spune in guram ,re totti felul de ocari si tote defaim5rile eke letreceati prin minte impotriva triumfatorului; si po-porul imprejurti ridea cu hohote.

Totti cam asa clevetitOre partl a fi re'masti sigurile Curcanilor nostri, de Org-ce se clice ea' elcântati prin taberile lor din Bulgaria, o horal care,

dOca' nu rn6 mne1ii, sunh cam astfelti :

stati faga 'n faga,MaToril la arnbulantd,ColoneliT 'n depHrtare,GeneraliY la hotare.

Nu rideti, domnilor, cöci ridemil de risul nostru,si de sigurti nu este casul, cândti vorbirnit desprelupta de la Rahova, sa batjocorimil pe ofigeriinostri.

Acolo, deca' si generalul n'a statu totti mereti /ahotare, Cod s'a grabitti a fi celti d'anteiti a le pa-

terreT.

Ovrile

102 LUAREA RAHOVEI

rasi, spre a lua posesiune de cetatea, desertata deinamici; apoi de siguril coloneliT stata in de-plirtare , cad '1" ati veduttl totT standa mcreui, cucelti maT mare sAnge rece, in mijlocul pericolelor,semenate juril imprejurul lor; nici maiorii n'anremasil in ambulang , ceci duoi dintr'insii ail pi-cata morcf pe campul de lupta, cu glánte in fruntesi in peptti; Tar cei can au trecute la ambulat-qa,

acolo odihna lor f6ra void cu plumbulscosa din carnea lor.

Din dece ofigerT superiorT cad mânara trupeleromâne pe culmile de la Rahova, duoT le ad ilus-trate prin a lor mcirte, duoT prin ranele lor,Tar toti prin statornica lor presenta si ac-tivitate, in mijlocul rOndurilor de luptatori, in aceazona primejdiósa a batalieT, unde fia-care glonuiputea sa strapunga fbra deosebire, und peptd

see sub o manta soldatésca, sed sub o tu-nica de ofigerti.

Cu asemene fapte, ne puteme in adevere mêndri,domnilor; ceci nu póte fi mai laudat a. purtare asefilor unei armate, dedtil aceia de a cruta, precAtil onOrea permite, vie0 soldatilor, muncitoriaT pamentuluT, si de a'si expune pe a lor.

Exemple ca aceste intarescil inima poporului;Tar cândil initna terranului este intarita prin vitejiain rasboTu, atunci, amil mai spus'o, putemiltrai incredintaV Ca 6'1 nu va sta in nepasare, mci

n'ail

altIceT-1-a1ti

vi-

tejescil,


se va da in laturi, de cae ori vre unti pericoltiva ameninta fiinta sea' drepturile

Intr'astfela ati pretuitti lupta de la Rahova ju-decatorii cei mai inalta indreptatiti, dintre pami!m-tenT i strainl, cati ati pututa capa.la sciinte exactedespre cele ce petrecutil acolo.

Cândtl rnodestia nOstra, a Românilor, a voita sàsubordone meritcisa purtare a tutulor ostenilor ro-mâni de la Rahova, scopului cam secundara altiintreprinderei, insu0 impe'ratul Alexandru, carelepe atunci pretuTa. valórea Românilor, de pe asprulsi nefacaritul câmpa de rasboiu , si nu din sinulri.:sfaca'rilor indemnatóre la reli si la strimbatateale cabinetului set"' diplomaticti, impe'ratul Ale-xandru a data ordi&i ca sal se se'rbeze pe altariiiacesta frumOsa isbenda a trupelor românesci.

In fine, Maria Sa Domnitorul, pe care terra l'aacumil din nal, ca arbitru suprema ala des-

tinelor el militare, a insemnata bataliel de carev'ama vor.bita , locul ce ea trebuià sa ocupe inmintea ncistra si a urmasilor nostri.

Cuteza dar a sfersi, rememorânda insesi patrio-ticele cuvinte, adresate de Comandantul supremilala ostilor românesci, cötre representantii ts6rriT,câte-va clile numai dup6 luarea Rahovei

Mesagiul domnescii prin care s'a deschisii sesiunea corpu-rilor legYuit6re la 15 noemvrie 1877.

siad

104 LIT AREA RAHOVEI

.tCurn ostirile romine %.fr aut ficutti datoria pe cimpul de 1):t-taiI, o scie térra, o spunti vitejiY si puternicil nostri altar( , 0

crecunnoscil insig dusmani't nostri !Soldatif nostri n'aU desmintitti nobilul singe ce curge in vi-

.nele lor.REY, prin vitcjia lor, , au IrnbogUtitU annalele nOstre militare,

ainscriindit pe paginile acestora , nurnele luptelor de la Rahovade la Grivila, alUturl cu numele glorioselor bUtAliY de la

.Racova si de la CdliegifrenYb)s5i

a. i. odobescu. · 2018-01-10 · sub horia la 1784 7 norocitg terrg, surorg a nostrg, asa...

Documents