SERIA 11.ANUL IV, No. '738.-:P .g-:.

NUlVI.ARUL 10 BANI110NAI1PIE1@'TELE

incep la 1015 ale fle-eärel luni ai se pli.-tese tot-d'a-una mainte

Ta Bucureati la Casa Administratioab jucleae streinñtate prin mandate postaloUn an In tara 30 1eI ; in st:reiaatate éA let.ase hm! . . . 1b > > a 35 >

Trot lun! . . P, > > , 18

Ua aunar la strein3t,ate 30 basa

ì[ANUSGRISE%E NU SE IHAPOIAZA

daE,lii7 CTi AtNa. 3. STRADA CLEKEPtTEI -- N®. 3

Edítía a treìa.T

JOUI, 16 APRILIE 1898

TELEFO?V

NUbiA.RUL 10 BANINUNCI Ulft AIi.E

Ia Bxeureatl ii judete se pritnesc mimai taAdminrstratie

la streinatate, direct la acínxinisGrais a'. latoate oficiile de publicitate

Aauneiurt la pag. IV . . , 0.30 H. 13az> > > III , lei >

s > > Il S. > >

Insertiile ,si reclamele E lei rindul

UN NUIQAR VECHIZ7 30 BAN!

A II YII TIieATIANe. A STRADA CLEMENTE/ No. r;

ALGrandoarea §i decadenta

unei conversiuni

Cu conversiunea colectivistilorlucrurile sunt astfel, incït discutiaserioasä trebue sa înc,eteze, pentrua da loc zeflemelei.

Caci este comic lucru a urmaricum bietele gazete colectiviste cautasa mascheze fiasco conversiunel:este comic a vedea cum colecti-vistil vorbesc de toate, afara deconversiuue.

Dar, sa aratam aceasta comicarie.Inainte de conversiune, Voinia

Nafionalä avea totdeauna artico-le prime si reviste asupra acesteimari intreprinderi a partiduluiliberal.

Coloana intii a ziarulul-cearsafrasuna earta-ni-se expresia destrlg.ttele de entuziasm asupra a-cestu! proect de o conceptie sublima.

Dupä conversiune, lucrul seschimba. Nu mal vedem articole defond ; timpul frumos al primet.or Bu-curesti s'a dus ; coloana intîia a ga-zetet colectiviste este vaduva deafacerea conversiunel. 0 vorba nuse mal porneneste acolo.

Biata conversiune este ar'uncatape pagina a treia si a patra a Voinieiisi aceasta numal provizor.

Probabil Ca aceasta chestie o vomvedea, in curînd, tratata la coloana a

Aú disparut, pentru couver-siune, si caracterele tipografice marlsi ochioase. Mitelul si cicero cariodata serveaú in pagina irait ca sacinte viitoarea glorie liberala, aücedat locul garmondulul si chiarpetitulul de la coloana a patra.

Niel odata o grandoare nu a a-vut o via mal scurtä, nid odatao decadenta nu s'a întimplat malvertiginoasil<, ca cele ce am vazut,val !... in viata factice a conversiu-nel colectiviste.

Si, daca macar am vedea, chiarsub forma disgratiata a coloanel apatra, aparindu-se nenorocita con-versiune cu curaj, pe fati, Inca a-cest lucru ar fi o consolatie.

Dar nu. Vointa--cea cu trimbitaglorioasa de la Magenta nu în-drtlzneste sa faca aprecierile el pro-prit, ci se marjineste a reproducede prin ziarele franceze crimpeiede aprecien asupra finantelor noas-tre si asupra und oare-care reu-site a conversiunel la Paris.

Doua nevinovate intrebäri :Pentru ce Vointa nu ne spune

inca cifra care a acoperit operatiaconversiunel ? In genere, aceasta ci-fra se anunta telegrafie in ziva ¡n-tija; cel mull, a doua zi. Iata-ne inziva a seaptea, si Voinia nu bine-voeste a ne arata cifra, ci ergoteazätn jurul el.

A doua intrebare :Se stie ea conventia asupra con-

versiunel a fost incheiata si cu unsindicat de bancher! germant. Pen-tru ce Vointa nu bine-voeste a nevorbi de succesul obtinut pe piatagermana, si pentru ce se märginestea extrage fragmente numa! din ga-zetele franceze ?

Pentru ce li' óinfa se face Rinasesi ne vorbeste de una, cînd noi ointrebam de alta ?

Dar, sä venim si la extractele dingazetele franceze si sa vedem cespirit se degajeaza din citatele Vo-brie, cu privire la reusita conver-siunel la Paris.

Et bine ! impresia pe care o ca-pett este deplorabila.

Toate ziarele cu ale caror citateVointa se incearca a ne dovedi caconversiunea a izbuit, toate illcepcam ast-fel : <Cu toata influenta rea

GERILE PARTIALE<starei generale a pietel ».... s, Cu

< toate imprejurarile defavorabile»»...«Cu toate preocuparile pieteIs .. conversiunea a reuqit !p .

Cum ? Ce fel ? Cu ce cifra ?Sub ce curent a reufit noua emi-

siune, niel o gazeta nu ne -o spune.Ba, fie -care din ele se päzeste cade foc de a intra in detalil.

Toate se märginesc la genera -litat!. Ba, chiar, unele aú naivitateaplätitei ca sa anunte ca faptul cadin renta amortibila de la 1881-88 care se compune din cite -vasute de milioane, s'an putut con-verti 36.000.000, dovedeste ca piataa imbratisat eu piacere intreagaconversiune.

Nol nu ne bucuram, bine inteles,de fiasco conversiunei, eu toate ca,in genere, conversiunile fiind ope-rati! Inainte de toate de banca,reusita salai nereusita lor nu potatinge serios creditul unta! Stat.

S'an vazut conversiuni cari nu anreusit in Franta si in Anglia sitoata lumea nu a invinovatit decit pe ministril respectivi, fara sase Indoiascá un moment de creditulacelor tari.

Un lucru însa ne bucura. Este cacolectivistit sunt pedepsit! prin cepacatuesc. Acestl politician! i:s1 fa-cusera un sistem din reclama, dinlauda, din banchete pentru cele malneinsemnate acte facute de el. Co-lectivistit nu pot intreprinde nimicfara ca o reclama imensa sa nu fielansata mal din 'nainte.

Acelasî lucru fácuse si eu con-versiunea pe care o prezentaú cape o opera fundamentala a par-tid ulut.

El bine ! nesuccesul el, este opalma sdravana pe obraz.

Daca lectiile le pot servi lucrude care ne indoim lectia capatatade asta data poate ïi va face sä ta-pete putina minte.-- i

OPOSITIE SPECIALA

In contra unui guvern exceptional, cacet actual, ar trebui sä se organiseze o

oposifie special&.Lupia unei oposifii serioase, in contra

unua guvern ca guvernul Sturdza, s'arputea asentäna cu un reisboiit care s'ardeclara 'm'ire Anglia si Rusia, despre cares'a zis cd ar fi lupta intra un elefant siun peste de mare, cari nu se pot ntilniniceiera.

Loviturile morale pe cari le dam colec-tivistilor, lasa nepäsätor un guvern carenu se susfine prin prestigi fi. Pe de altaparte, noi tau consimf int a intrebuin f a incontra colectivistilor, mijloacele colectiviste,singurele cari ar atinge guvernul.

Ast fel, superioritatea noasfrä este o causade mare inferioritate fafä de guvernul ac-tuai.

0 mina de strengari, cari s'ar apuca säcombata pe colectivista prin armale deluptä ale colectivistilor, cari le ar aplicametoda lor de oposifie, cari ii ar tratadupei sisteutul omeopatic 'similia simili-

ar capata resultate mil mai deci-sive de cit prin tnetoadele savante ale uneioposifiuni damne.

Inchipuifi -va o mînä de oameni hotärïf1,cari ar merge prin casärtni si ateliers seiorganizeze pronunciamenturi si greve, pscari guvernul n'ar avea autoritatea sä lereprime, cari ar convoca intruniri in fonteDuminicile, unde s'ar fägadui desfiinfareaimpositelor, proinisä pe liberali, cari dela intruniri ar merge sa faca scandal infata Palatului si ar räspunde somatiuni-lor prin decl_araf iile d lui Sturdza desprelegitiinitatea manifestai iunilor, cari 'fi arinsusi prngramul national al d -loa Sturdzasi s'ar duce sä faca zilnic demonstraf iuniin fofa leg2fiunel Austro-Ungare.

Ce ar putea face guvernul in contraunan atari opozifii Noi desfidem chiarpe Vointa National& cäreia nu '4 lipsesteindräzneala, sä afirme ca in atari condi-fiuni ar pu +ea guvernul sä träiascä macaropt zite.

Ast -fea dar guvernul sä mentine tnulf u-mitei numai împrejurarea es opozifia eprea demnä pentru a intrebuinfr armelenedemne inventate de adversaria ei.

Poate cd din aceasta ïmprejurare gu-vernul sä tragri un fotos practic. Dar oricum ar fi, frumos guvern e acela caretraeste numaa gro fie faptului cd opozi-fia e prea dernne" si guvernul proa nedemn.

ALEGERILE PARTIALE

Intre d-nit FerEchide al Palladi.TirguI de voturi. Alege-

rile comunale.

Intre d -nü Fereehide ai PalladiAlegerea ce se va face la 9 Maiiú pentru

colegiul Ide Camera din judef tal Tutoya, adat loc la vii neinfelegara intra datif Fe-reciiide si Palladi.

D. Perechide, impreunä cu administra -fia din Birlad, susfin candidatura d -luiadvocat Vidrea, iar d. Palladi susfinecandidatura d -lui Iancu Codrescu, candi-datura sprijinitä de d. Nicorescu si cil/ vaagenfa electoral£ ai seil.

D. Ferechide nu vrea sa cedeze, de oare-ce prefectul din Tutoya nid nu urea sä,stie de o candidatura nicorescianä, iar d.Palladi nu cedeazä, pentru ai d. IancuCodrescu a luat urmätorul angajamentfafä de d. Nicorescu, agentul electoral alministrulul de justi f ie :

In cazo!, aproape sigur de alt -fai, cindalegerea din Husi de la 3 1líaid se vasfirsi cu o cadere rusinoasä a d -lux Nico-rescu, imediat d. Iancu Codrescu sa -ar re-trage candidatura la Birlad in favoareablacbulatului agent electoral al d -luiPalladi.

Aceste sunt combinar file din Birlad, dincausa cärora relafiunile dintre d -nii Fe-rechide ,si Palladi sunt foarte incordatesi promit a fi ntalt nani incordate chiar,caci cäderea anabilor candidati este o ce-stiune asupra cäreia abia mai incapediscuf ie.

Tirgul de roturarLa Husi s'a nceput o adeväratel goanei

dupa voturi, ca sä se asigura triumfued -lui Nicorescu.

Guvern e, socoteste di este o chestiunede onoare, o chestiune de existenfä pentrudinsul, in urina abuzurilor primarululTriando fil pe cari le -a patronat, acum,cind alegerea se va face cu listele cele noui,sä ieasä cu ori -ce prof candidatul saïc.

In acest scop nu -i e rudine guvernuluasa recurga la ora -ce mijloc.

S'a deschis un adevärat tirg de voilari,,i o parte a ffndurilor secreta ale minis-terului de interne ail fost jertfite pentrua incerta cumpärarea a cif! -va alegätoriindependen!l.

Ceca ce -i mai gray : oamenii guvernuluïn'a ú nici macar atta pudoare sä nu trim-b f eze acest t£rg de voturi lume£. Dovadeicd ieri un nalt funcf ionar s'a läudat tatade mai multe persoane, cä ministrul deinterne a izbutit prin cite -va mis de lei säasigura izb£nda cl-lui Nicorescu !

Alegerlie comunale onplimentareDe Iraca onor cader! rurinoase, guver-

nul a cälcat p£nä si legea electoral& co-munal&, care preciseaza cd daca tnajori-tatea anembrilor tintai consiliü comunaldemisioneasfi, consiliul de drept se consi-dora, dizolvat si ministeroa la mäsurilepentru o noua alegere.

D. Ferechide n'a respectai aceasta dis-pozifie a legea niel la Ga/afa nici la Plo-iesti. B a tolerat ca consumi comunaldin Galopa, desfiinfat de drept, find cam-pus numai din 7 consilieri cu primar cutot, sa aleagä si doua ajutoare de primarin locul calor demisionaf. i.

Cälcind legna, ministrul a ordanat ale -geri suplimentare otit la Ploiesti cit st laGalati pentru alegerea a cite 8 consiliaricomunali.

Cu toatei aceasta calcare de lege, cutoate presiunile, ameninfärile si ingerin-fele pe cari le desfäsurä administratia dinPioiesti, lista opoziliei unite va ieri trium-fatoare find imbrafisatä cu caldura deploiestena. Aceastä lista se compune dind nia G. T. Grigorescu, Rascan, Ienescu,Dobrescu Prahova, etc.

GUVERNUL SI PENSIJNARIr

Guvernul e furios cä s'a zvonit despreloviturile pe cari le pregäteste contrapensionarilor, prin modificarea legit pen-siunilor.

Ca sä astupe gäurile lilrbuitulul buget,ministrul finantelor, cu ajutorul cunos-cutulul d. Take Protopopescu, a ticluitun proect de lege, prin care märestetermenul de virstä St micsoreazA cuan-tumul pensiunilor.

Prins cu mina in sac, guvernul tä-gädueste prin organul SAO (Acios.

Nu e da cit o calomnie, inventata deziarele opozitiel, tutocn>:ai ca ,Fi cu legeapatentelor. Asa spune T'oint a.

E Ytiut Insä cä modificarea legit pa-tentelor n'am inventat-o noi. Ministrulfinantelor a depus un asemenea proiectla Camard si acest proiect ajunsese insesiunea 1897 pina la comitetul delega-tilor. Daca nu s'a mers mal departe, ecä guverrul n'a putut, nu cä n'a voit.

Totusl, cind am publicat proiectul,guvernul a avut nerusinarea sä tägä-duiascä existenta lu!.

Intocnt'aI cil legna patente!or,std lucrul si cu modificarea legil pen-siunilor. Insäs! Voinfa marturiseste a-ceasta si asa este.

Proieétul e gata. Numal frica de ale-gerile comunale l'a lmpiedet;at pe gu-vern sä iasä cu el la ivealä.

Treacä numal alegerile comunale,s'apoi lasä !...

NERUSINARE COLECTIVISTA

Administratia colectivista dia Huai, carede doua ori a lmpiedicat sä se faca alege-rea co!egiului I de S3nat, contestase unnumär iusemnat de alegätori ostili regi -mului.

Contestatia aceasta s'a judecat Luni decatre Curtea de casatie ai administratiuneahuaana a capatat zdravene loviturl pestedegete.

Ceea ce e Insä mal curios In aceastaafacere, e c& prefectul de Falci!, care nuputea sii ciba niel un amestec, a venit aiel la Curte.

Ce cauta prefectul de Mita acolo ?Nu e o ne mal pornenit& neruainare apa-

ritia acestul functienar administrativ la ju-decarea unul proces electoral ?

Iai poste Inchipui ori cine ce trebuiepermit& u, asa prefect In judetul sai, dacaladr &zneate sa faca asemeni lucrurl In Ca-pital&.

Cu toate asga, guvernul va continua sapretind& c& administratia sa nu se amas-teca In alegeri.

UN BANCHET PENTRU GOGU

E §tiut ça cele doua marl fapte ale regi -mulul sunt : compilalia d -lui Haret si con-versiunea lui Gogu.

Este dar surprinzltor ça pentru d. Harets'aü dat trel banchete si in onoarea lui Gogunu s'a nid un banchet.

Pentru a înlatura atea nedreptate striga -

gatoare, noi propunem a se lua iniliativa unulbanchet pentru conversiunea lui Gogu.

DIN STREINATATEaiNniffliiiiiMMEMORMigatinaliEs

Gásboiul de corsari §i neutri£

Cu ocazia rasbolulur ispano - american se totvorbeste de rasboiul de corsari. Credem inte-rosant a da cite -va amanunte asupra acestetebestiuni.

In 1856 s'a Inirunit, la Paris, o conferinta cuscop de a defini si a puna in armonie diferiteleprincipii de drept international maritim asupraimunitatel vaselor si marfnrilor neutre si vali -ditatea blocusulut. Aceastä conferinta a admis,ça o consecinta decurgtnd !n moi obligatoriüdin resolutiile luate, suprimarea rasboiuluI decorsa, adica Inarmarea vase for apartinind par -ticularilor si comandate de particulart. Spaniasi Statele -I aite n'an adarat la acest tratat.

Regnlele corsarilorTinta razboinlul de corsari este 5A pagubesil

comertul mamie si da a Imoie1ica pe neutride a face oomertul eu natiunile In stare derazboiü, intru cet propriatatea privata nu -i detoc garantata.

Corsarul trebue sa obtie o serisoare patenta decorsa, ai ça sa obtie aceasta sc :i+oare, rarsarultrebue sa fie in regula din punit de velere alde aceasta, corsarul trebue sa depue o cautiunenationalitatil ; aceasta ronditie trebue sa o pri-measca si o treime din echipagiü. In afaripentru pagubele ce ar pricinui pe nedrept. Infine, corsarul nu se poate face staptn pe pro -prietatea privata pe care a pus mina, de citdupa ce a cäpatat o sentinta de la un tribu-nal competinte. De alla parte. corsarul se bu-cura de toate avantajele ce asigura draptul derazboia, eu conditia ça sä se conforme riguroainstructivailor coetinute In scrisoaret- patenta.

Asa Intelelt. corsaril se pot compara eu cor -Durite libere admise In razbaiul pe uscat eufranc- tirorit, In afara ça coriarilor nu li se poatecontesta calitatea de beligerantl.

$!area de asta -ziActele pe cari le fac corsaril, viz;ta si captu-

rarea bastimentelor, nu sont contraria tratatu-lut din Paris; dare aceasta conventie a suprf-mat pe corsarI nu a suprimat lisa corsa exer-citata de vasele de razboiü ; de rapt dar acestfel de razboiü exista, si discuta nu este de citasupra principiilor apli,ate pentru capturareabastirnentelor de comert, fie pria corsare, fiepria vasele de razboiü.

Punctele regulate In aceasta privintä de tra -tatul din Paris, suai :

1) Pevilionul neutru acopera marfa mamies,afara de contrabanda de ràzhiia

3) Marfa neutra, in afara de contrabanda derazboiu. nu este sesisabila sub pavillon inatnic ;

3) Blocus, pentru a fi obligatoriü. trebue safie efectiva adica mentinut pria o forts Indes -tnlatoare pentru a interzice In chip real acee-sul tärmului mamie.

arAceastä imunitate a pavilionulut si a ramafel neutre In afara de ehestia organizarut car -sarilor este torme! vorba de a se garanta,caci acute prin api! nu an fost adm;a3 de Spa-nia si stateleUnite.

Se stie ça Italia a luat iniciativa de a pro-voca. int e puterile cari nu aunt eng+jate Inconfiictul ispano- american, un schimb de vederlin ateista privinta. .i lsa Foreign.

AM»

TRIBUNA LITERARA

Educatiunea to ;coal§de Th. D. Sperantia

Progresul realisat pina acuma in sgoli emimai In unele dire :Aluni : s'aü gasit me-todi, s'ail descltis cal mal practice ai maluaur &toare pentru aduaarea ai sistemati -sarea materialulul intelectual, eu un cuvant,a progresat invátamintul. S'aa faeut chiarImbucur &loare progrese pentru educatiuneaintelectual &, mai ales la cursul primar, ai ailInceput a se face ai oare -care indrumärlpentru educatiunea fisica, dar nu s'a facutnimic pentru educatiunea moral &, in cursulsecundar. Chestiunea educatiunil morale lnacoa'ä este pina acum la noi o problemacare nu s'a reaolvit, pentru-ca niel nu s'a pus.

Chestiunea educatiunil morale In acoal&nu s'a pus la noi, de ai nu ne lipseste pe-dagogia, adicä nu s'a pus pentru cd suaientprea stäpinitl de un fal de pedagogie.

Sont doua felurl de pedagogia : atiintapedagogica salí atiinta educatiunil ai peda-gogia practica saa arta pedagogica, ori pa-dagogia industriala.

Din citimie, industriaail aleg numal for-mulele ai procedeele de cari ail nevoe pen-tru industria lor, pentru materialul loe, pen-tru tara lo-. Padagagif practica fac acelaalucru cu pedagogia; importeaza ce g &seso :Jasa pentru educatiunea moralä, enm netrebueate noua, pentru acoalele noastre,pentru acolari1 nostri, pentru tara noastr &,formu'a sail procedeul nu se gaseate In cir-euldtie printre cele - l'alte articole de peda -gogie. Aceastä formula este un articol notaai ne confeetionat Inca.

Pedagogil str &ini redue educatiunea mo-ralä la dissip'.inä. Deosebirea tntre pedagogae c& unit se adreseaz& numal Inv &tatorulul,iar allil la educatori in genere ; de alt -felbasa educatiunil, adio& a disciplinil, fiindpentru loti frica de pedeaps& ai unit ai altillai m&rgincse sistemal la un mimar de re-tete disciplinare.

la tarife apusene educatiunea moralä seface In familie, In soaietate, ln teatro, tic

biseric &. Invat &torulul nu't ramine de cilsä recheme din caed In clad, la catea teabuna, pe cite un ins care din intimplara s'aabatut.

Pedagogia sträina cultiva disaip'ina ca taumijloc de complectare a educatiunil morale.La noi lusa nu e vorba mimai de complec-tare. In alte tari, in tarifa de pe unde aeait pedagogia, pincipiile de moran ad a-juns cava organic, sentimentale morale parInnäscute, ai ceca ce se chiama plitetae mal muli un reflex al acestor senti -mente de cit un exercitit pe cara cine -va

impune.La nos In atoa!& trebue caa) s& se desvolte sentimentale,b) sa se stabileascä principialeai c) sa se Indrumeze aco!ari1 la practica

virtutel.Cum se pat realiza aces`ea In 4 !oalele

noastre, lu acoalele secundare ?Pentru ca o aliune oare -care, o ac-

tiune conatient& A, sa se Indep!ineasca,trebuie

1) ca ln miete, an puactul luminos alconatiintea sä se prezinte imaginel actiuneaA, adica sä via!' ideca A Inca Iutov &raait&de tendiata la actiune.

2) In timpul co-iatiiatia sa apara ida salaimaginl a, b, e, d ... x cari s& ajute per -&stenta imaginel A In punctul luminos alcona'iintit

ai 3) Sentimentale ce vor lntov &riai toateateste imagine a, b, e, d.... a, adica totali -tatea lor sa fie favorabilä imagine! A, adicaactiunel A.

Dec! elementele unei acfiuni A sunt, dao parte idees principal& A, eu ideile spriji-nitoare a, b, e, d... a ; iar pe de alta partesentimentale corespunzatoare lor. Ideile for-ineaz& planai, iar& sentimentale, teudiata laactiune.

Pria u -mare ca sä facs cine -va o actiunebuna, trebue :

1) ca imaginea atelei actiuna sä'i vina laminte, ai

2) asea imagine s& fie sustinut& da sn-timente favorabile.

Pentru ca o actiune rea B, s& nu se in-deplineasca, trebue ca imaginea el s& nuvina ln punctul lumino; al coaatiintil, sai

E P O C A

chiar dare ar veni, atunci de indatä ce ease va arata, imediat sä spar' In cimpulconstiintit una sate mal inulte imagine con -trare cari sä -1 is local, se o alunge.

Edueatiunea morale, ca s3 face imposibileactiunile rete, va trebui decd se In :11agetea-sca mintea cu imagine de actiuni hune Sisä obicinuiasce organismul ca pe acesteimagini sa le asocieze strins cu sentimenteplecute, sentimente earl deeteptiudu -se odata cu aparitiunea imHginilor actiunile buneIn ronsecinte, sa le dea vigoare si sä lesustina.

Mintea croeete planul unel actiuni, iaranima, adita sentimentele, Il execute. Vointanu e alta de eft poarta de trecere de laideie la fapt'. A educa vointa nu lnseamnäalta de cit a educa iuima, adita a obicinuisentimentele placute sä intovereeeasca sisa sestina In conetiinta imagiuea actiuuíamorale pine ce determine *i fapta cores -punzatoare ; ceca ceea ce determina faptul,ceea ce deschide poarta vointel, e senti -mentul.

Pericolul cal mare, tesa, nu e stat dinpartea actiunilor constiente, pe ctt din par -tea celor inconstierlte.

Ori rind In punetul luminos al constiintiïse arata o imagine eu tendinta la actiune,numal de tit aceastä imagine incepe a fi

lncor j ,rate de alte imagini, unele tnruditecu densa si favoteLile, cari o lntäresc si osustin, allele contrarie cari tiud sa o a-

lunge din constai; ta. hbinda va fi de par -tea celor cari vor fi sprijinite de sentimentemal puternice.

Lupta va fi eu alit mal mare ei mal du-rabila, cu tit sentimentele opuse vor con -stitui forte egale.

Lupta se lntimple iene mal mutt la ac-

tiuni;e soul, adio.' la cele cari se prezintäpentru tuttiasl data. In mesura In care oactiune se Indeplineele de mal multe ori,in aces masure lupta dureazä mal putin ;iar clod actiunea devine organica, se exe-cute Para intervenirea constüutii, adite de-vine actiune inconsciente.

Tinta edncatiunil morale este de a formape oameni astfel ca toste actiunile bunesa le indeplineasce inconetient, pentru cade alte parte actiunele rele se lntimpinecea mal mare opozitie In conetiintä si caatare sa nu se poata tudeplini.

Basa educattunil morale e cultura senti -mentelor.

Cum vet cultiva sentimentele ecolarilor ?Cu lectiuniie directe de morale, mal ales

de pe la virsta de 12 aril In :sus, nu se facenimic : Catechismele nu mal ale niel o in-flur nere. Lectiile directe nu pr:nd, ei e na-tural sa nu peinde, ceca In lectiile directedal matti! nemat abstractinni, adire rechemlIn minte numal notiunl abstracte, notiunïaea de fugitive ei nestabile cat nu deeteapt'esci cea mal slabs imagine care se fie Iu-tovataeea de sentiment, reel un fee de ima -gi ee care se posta fi tr adusa iz f 1p1ä. Ideiade unghiú, triunghiiít, etc., are mal multephstieitate, ali: a e mal sensibila de titideia de dreptate, onoare, virtute, etc., pen-tru ca ureghria si triunghii ne putem re-prezenta In miete, si cu tonte acestea cefel de sentimente poate deetepta ideia deunghia, triunghi4, etc.

- Stiraitul mtine --

Liters ®Arte -£ tiinteDE ICI DE COLO

Cereetarea literarü, Iu cui end vom rein -cepe seria imerveevuri'or nodstre, asupraliteraturil romanisti. Ilrtervievurile acesteacari Incepusera a pasiona publicul cititor,at trebutt se fie intrerupte in toamne, deoarece noi le am sorocit numal pentru lu-nile de vare.

Spram ea de data aceasta opiniunile tu-turur personalihtilor noastre literare vor fitmpartaeite pubaculul, odata ça caracteri-zarea potrivita a fiecareia. Vom putea dare't -fel publiculul posibilitatea de a cunoastemai de aproape pe s riitoril sai de frunte.

La Festivalul Art,stic,pe care Comitetulnatio!. al studentesc 11 da la 25 Aprilie laTeatrul Lyric, vor da concursul lor : d ne:leAristizz4 Romauessu si Z na de Noti ; d raElena Vida zi _d nil V. Leonescu, Liciasi alt.!.

Intre publicatiunile mal recente ale Aca-demi i, este ei o voluminoasä lucrare : Ci-miltturile Rominilor.

Pretul 3 lei.

Frumosnl roman al *Jul Dufliu Zamfirescu,Vials la T>;rä, a aparut tntr'un elegant vo-lum, In tditura libi arie 1 Stork si Mailer.

Un märgaritar de art$! - 0 constructie,care ca arhrtectura e _te o aeevarata lu-crare de arta, si care e menit- pare -aaduna sub atoperamtntel säú t hintest ntaproductiunrlor artistice aie pietorilor nostri,este palatal pe care d. Take Ionescu, fos-tul miuistru al instructiti, si l'a ridicat Instrada Catunulul.

Aerae numal ca un exempla, salenul va fiun adevarat mergaritar de arta. D. Simo-nidy, dietinsul nostru pictor, a fost fusarci-nat cu decorarea plafondulul, care va fi o-cupat de un splendid tablot alegoric. Cudecorarea pal.ourilor a fusi Insarcinat d.§t fan Popescu, care 'el face studlile lableuthen, ei ale carni merite publicul le eunoaete in destul.

Dcocamdata n'am putut fura mal mult.Z.

Asta- seare, la orde 8, d. I. G Mironescu,profesor ergi proprietarul ecoalri de te,atoriedin I, i, va tiree in sala Ateneutul Romino conferinta industriala,

IN 114®MAT nMM. LL. Regele ,gi Regina vor ter-

mina irilegiatura Lor la Abazzia, la fi-tiaele acestei luni.

Cel mat t£rziïc la 26 Aprilie, Suve-ranis se vor reintoarce in Capitala,

AA. LL. RR. Principele Ferdinandqi Principesa Maria nu se vor rein-toarce in lara de cit la 10 111aiit.

afleim cá mal multi hïinarï si samsaricarrel' dia Capitala insista zilnic la direc-tiunea C. F. R. si la directiunea servieiu-luï maritim ca sa vinzii un vapor englezhoiiorugit.

Prin unele cereurl ovreestl din Capi-tali se afirma drier cá s'a remelt a asi-gura coneursul unor persoane mareantesi ea vasul de sigur vs 11 cumpit,rat euvr'un mition.

Se colporteazá chier de catre háinarioare-eare amzinunte eompromitátoare }i

sensationale, earl' ating uncle persoanesus puse.

Deocamdatei atît.

D. Dim. Sturdza s'a £ntrelinut eri a-proape o ora eu d. C. Stoicescu, asuprasitualiei guvernulu! ,gi asupra partici-pärel Rom£n,iel la Expozitia din Paris.

In urma acestel £ntrevederi a £nceputa circula svonul ca d. C. Stoicescu vainfra zitele acestea in minister, luindportofoliul justiliel, iar d. Palladi artrece la domenif in locul d-lui Stolojan.

a**Pe de altaparte suntem informal! ca

antic* d-lui Gogu Cantacuzino aú £n-ceput o perfidd campanie de cuise incontra d-lut An Stolojan, cu scopul dea determina retragerea aceatuia din mi-nister.

M'nistrul ,scoalelor ri d-na Haret, earlse afia acum In Italia, se vor reintoarce Intare, la inceputul lunel viitoare.

D. V. Istrati, seful serviciului apelor dela ministerul domeniilor, a facut un raportamanuntit cerind consiliulul de ministri uncredit de 900 000 lei pentru deferite Imbu-natatirl si constructiunl ce urmeazä se seface cat mai curind la statiunile balneareaelimeneetï, Govora, Ceciulata si Amara dinjudo tut Ialomita.

La Amara, o statiune cu desevirsire noire,se vor construi un hotel, o baie, un salonde cure si o cladire rezervatä directiunelWhoa

Se aeteapta votarea creditulul pe septä-mina viitoare, ca apol imediat sä inceapelucrarile de constructie ei de reparatiuni.

O agresiune sit-battedPrimim urmätoarea telegrams din

Galati :14 Aprilie.

IAzx, la amiazts, d. Chiriaceecu, primulredactor al ziarului ePatriotul », a fortvictima unef brutale agresiuni din parteaunui agent al administralieï.

El a fost atacat, pe o stradä lateraldagi fugerit ¡4nä in centrul ora,eului. Poartäpe cap grave leziunf. Gardiftii prezenlïn'aú intervenit. Agresorul a fort arestatde public.

a Träiascä domnia legiloro !Victor Maori, major Constantineseu, S.

Hociung, Z. Chiriac, V. Poienaru.

Miine, Joui 16 Aprilie, d nil A. Solacolu,ajutor de primar, si Andricu, seful compta -bilitatei comunale, vor pleca la Berlin, tri -mist In misiune diplomatice de d. C. F. Ro-bescu, primarul Capitale!.

Aceetl domni vor negocia convertireatniprumuturilor exterioare ale orasului Bu-cureett, In sume de 29 mitioane.

Se etie cä, In urma falimentulul CasesPignateli si Comp. din Rusciuk, parcheteledin tare at Inceput urmerirl In contra afi-liatilor acestel Band, refugian la noi, Inoraeele dupa malul Dunerel.

Intre site, era urmarit si reprezentantulCasrl Pignateli din Braila, un oare -careAngelina.

Cum tnsä s'at !nceput urmäririle, Angetina a disparut din Braila.

Sub un nume schimbat, el se refugiaseIn Macin, unde se dedea drept profesor delimba franceza. De aid avea intentiuneasa treaca la Constantinopole, unde de siguri s'ar fi perdut urma.

Vigilenta parchetulul i -a dejucat ins. pla-titude. Angelini a fost arestat, SImbata, inMacin el expediat la Braila.

El este urmarit pentru faleurl In scriptecomerciase.

Putero spune, cu pri!ejul acesta, cä fali-mentul Pignateli atiuge pista noastra cuaproape 2.000.000 lei.

Pátania d -lui I. CulogluD. Iancu Culoglu este inspectorul archi-

velor avocatilor Statului, de pe Iingä mi-nisterul domeniilor.

In aceasta calitate, d. Iancu Culoglu, careeste un orn foarte activ, gasea ca are preaputin de lucro.

Colaboratia la ziarele liberale, sub pseu-donimul- devenit celebru - de Stroie, Incan lasa In de ajuns timp fiber, pe care pu-tea sa1 intrebuinteze, Iutr'un chip malutil.

Intr'acest scop, d. Iancu Culoglu, pentrua da o directie activitatel sale, to creiazaun biurcü special, la ministerul deidomenit,biuroïe pe care it intituleaza, cu numele deserviciul de centralizare al proceselor Sta-tului.

pentru un sea de pompeis title, d. Culo -glu credea ca miuistrut situ va Inscri inbudgetul serviciului de centralizare, o re-munera f fie potrivita.Postal a fost, intr'adevär, inscris In budget.Surprioderea d -lui Iancu Culoglu a Post

tasa mare, chid la citirea budgetului ministerulul, imprimat, a constatat, (Id nu na-me/ era i se fixa o leafd deosebite penirunoel post, dar i se reduce si dirt diurnace anea pentru inspectorat

0 nenoroeire lnsä nu vine niel o datesingure.

Clan d. Iancu Culoglu a fost numit dinnot pentru ambele posture, noel create,i s'a relinut fi salariul pe jumätate, peluna curentä, conform legei de fier acomptabilitätel.

Ast -fel, dirt 900 lei pe lune, cum avesinainte clad era numal «inspector», tin -spectorul advocaturelor Statului ¢i fefulserviciului de centralizare» nu a prirnitde cit o treime din aceaste aumä pe lunacurentä.

late de ce d. Iancu Culoglu a refuzata-seara sa face cieste unor prieteni, laCapra, cari it felicitate pentru noul setpost -in mare parte deputati guvernamen-tali -cari In schimb at ras eu path' afiindpatania sa.

Cronica judiciar&Pttania nnnl provincial. Vila Rolla.

Fila Regalzä. Hotel de Nord.Dlaparitia anni portofel

eu 2000 lei.Un domn Tito, din Caracal, venind prin Bu-

eurestl, nu putea SS se lipseaseä de a visitacuriositattle lut. Insotit de un prieten, tot pro-vincial, visiteazä in seara de 25 Ianuarie trecutvita Rosa, ana din curiositätile eapitalel. Unchelner le ese inainte facind plocoanele regle-mentare.

- Cam ce servit! pe alci, intreabä pe chel-ner unul din provincial!?

- Nu vä putem servi de o earn data de cateu cite un ceaiü, dar data poftitT Si alt -ceva.

Si de indatä doue companioane spar ai seaseazä la masa unde stat provincialil. De oarece Vila Rosa. In timp de iarnä nu oferä con -sumatorilor de tit ceaeü *i companioane, cite -alpatru, dupa ce -S! iaü ceaant reglamentar, se In-drepte,zä apre Vila Regali, unde petrec pinela zing, iar de ad o trasura 'I transporta laHotel de Nord. de ling% gare. Cind pe la mie -zul zilel s'a deateptat Titer, n'a m.I Visit lima.dinsul niel pe companioana lui, niel portofelulCu 2000 de lei.

Elisa Alexandrescu, - acesta este numelecompanioanel -luase impreunä cu amantul eT,Mihalache Tanase, drumul Giurgiulul si se ins -tataserä, la sosire, la hotelul Victoria. Acian fost descoperitl de serviciul de siguranta.

Elisa Alexandrescu *i complicele el aü coin -parut eri Inaintea seetiel I -a a tribunalululIlfov

D. judecätor Florescu, cätre Elisa : Cum alfurat portofelul ?

R.- Veniam cite -al patru in birja de la VilaRegals. Prietena mea iedeä,fn fundul träsurei,pe genunchil celor doua domnl. Efi find sin -gura pe scaunel, unul din et se apropie säaeazä linge mine, dud tml pica in mina unparhet (risete).

D. judeeator : Bine, fie ,si ara, 'ti -a picat pa-chetul In mina. N'ai intrebat al cul e ?

R.- Eraü tot! Intl. Ea l'am ()astral pentru adoua zi, fare sa tit ce e intr'insul.

I. -Ce al facut a doua zi?R. -I l'am aratat lui barbatu -mefi, care m'a

injurat de cruel *i d -zel, sä i -1 daft lui ca sa'ldea inapol ( risete).

I. -Si sea l'att dat inapol, cä v'ati ascuasspot all plecat la Giurgiu.

In urma rechisitorlulut d -lui procurer Lupaacu,tribunalul condamne pe ambit inculpatl la cite4 lunl de zile Inehisoare.

EPOCA IN PROVINCIE

T'LAICALuna, a doua zi de t'a*tt, s'a sävtrsit In

c'tunu] Velea, com. Bulbucata, din judetulnostru, butezul tlnarulut israelit Iacob, din-du-i-se numele de Ion Botez.

Teina botezulua s'a oficiat de catre Sf SaSathelarie Ion Dinulescu, nas fiind d. Iager,fiul arendasului Passali Iager.

Convertirei tinerului ortodox, se datore-reste atit sfatutilor parintelui SachelarieDinulescu tit si d-lui Pascali Iager, llarni-cnl arendas al mosiel d-lui dr. colonel IoanNicolescu.

Ioanid.

FOLTICENIIn comuna Biogtere, din plasa Muntelul,

pe domeniul Coroanel, s'a simtit In e demult necesitatea de a se construi un spi -tal pentru a veni in ajutorul sarmanilor lo-cuitori al acestel pews, bänteita de ant in-tregi de o multime de boale contagioasece isbucnesc In fie -care primevarä.

Gratie initiativel luate de fostil prefectsconservatori, d -nit V. A. Forescu ei CostaBals si energiel desvoltate de aceeti cloutoamenl, M. S. Regele därueete locul eilemnul neceser pentru construirea acestulspital ; iar restul materialulul cumperat cubanii adunati prin subscriptiunl de la dife-rite persoane din toate unghiurile taret ;judetul a cerul veniturl sunt foarte res-trinse nu avu de pletit de eft lucrul, ceeace se obtinu de la Ministeriul de interne,cu mulla dificultate, gracie interventiuneld -lui Forliscu atunci senator, si a deselorcereri ale d -lui Bals.

Ce se Intlmpla anse astäzl eu d -nil Softaei, Ghitescu ? Acest spite!, urmeazä a fi

inaugural peste cite -va tile, si acesta Boutoameni at avut nerusinarea nu numal a nuinvita la aceasta serbare pe niai unul dindonatoril care nu fac parte din sleahta co-lectivista ; dar apol nu ate Inscris pe piatracomemorativa nie numele d -lor Forescu siBals, Inlocuindu -le cu ale loi, care nu atdäruit niel un cul.

Un alt fapt care iridigueaza lumen suntamenintarile zilnice ce ce aduc proprietari -lor si functionarilor care se crede ca vorlua parte la o intrunire publica ce probabilva provoca. In tusad, opozstia din judet.

Protoereul judetului, Gh. Zarian, chiamazilnic la dansul preoti din comunele ruraleamenintindui cu fel de fel de canoanepersecutiuul dare nu vor en de influentasor pentru a impiedica pn locuitori de a luaparte la aceasta Intrunire.

Acest protopop. la intrarea sa In aceastafunctiuue, nu avea cea mal mite avere;asta -zi se afla 1n capul anea averi care, dupaunii, lutrece suma de 340,000 fr., constitultäIn doua mole mal multe rinduri de case,situate In Foiticeni.

In Vinerea Pastelor In loe de a oficia ser-

vicio! divin la Catedrala, a lasat totul pen-tru a se judeca la judecatoria de ocol cumai multi tarant, cati '1 dadusera In jude-cata pentru ca '1 ar fi 1neelat la masurareapamlubalul ce muncise la moria sa.

buceveanu.

IRESBOIUL ISPANO- AMERICANServiciul (Agenliel Romine>

Washington, 14 Aprilie.-D -nu .MacKinley a semnat rezotulìunea asupradeclaraliunel de räzbois. In Mesagiulsäú d. Mac Kinley releveaz i nota a-dresatd de d. Gutton d -lui Woodford,cu data de 9 Aprilie, din care reese cäSpania considera dreptele cerert ale Sta-telor- Unite ca o mäsura ostile, care tre-buia sä fir urmate de ruperea relaliu-nilor diplomatice.

Pretedintele recomanda accep-tarea imedtata a rezoIii innel carezice ca starea de rtazbeiù exist&Intre Statele -faste sii (Spania.

Kong -Kong, 14 Aprilie. In urinaunet note a autoritnlilor engleze, cord-bide escadret americane cari se a fiasinca in port, as ridicat ancora azi.

Madrid, 14 Aprilie. - Camera depu-talilor. -D. Sagasta o firma cd nu existanisi o criza ministeriale.

Camera acordä, In unanimitate, unvot de £ncredere cabinetulul.

Torpiloarele se intorc in Spania.1Veulraiitatea llleaieulué

Londra, 14 Aprilie. - Se telegrafiazddin Mexico Agentiel Reuter cd minis -trul afacerilor streine a declarat caMexicul va pdstra cea mat striata neu-tralitate in timpul conftictulut ispano-american. Guvernul este decis a faceed se respecte decisiuuea sa.

StuffedRoma, 14 Aprilie. -Cu privire la ftirea

care zice cä Spania a cuprins sul ful incontrabanda de resboiii, Esercito releveazefaptul cä aceastä mäsure ar causa o pa-gube ínsemnatä comerluluil Siciliei,

Acela¢ ziar adaogä cd ministrul de resboiü examineaze cestiunea care va fl su-puse'unuií consiliù de cabinet, spre a facepe Spania ad revis asupra decisiuneil sale,avind in vedere cä azi iarbz de posed nuse mai fabrics numaä cu suif.

La FilipineHong -Hong. 14 Aprile.- Cir-

enllá dvonnl ca escadra ameri-cana pleats mane sä suprave-gheze porturile Filipinelor. Fos-tut clef al insatrgen>Lilor din Fili -pine, Agnynaldo, se afta pe bor-dnl incrucitlatorulul american0:ytnpia. Insurgentil se ingráma-dese in jurul l?Ianiliei.

Washington, 14 Aprilie. -Con-gresul a adoptat sii Preeiediuteiea semnat pruiectul de reorgani-zare a armate!.

Alianfa assolo- asseerieatIRColonia, 14 Aprilie. Se anuntä

din New -York Gazeteï de Colonia

cä dupä stiri din sorginte foartebuná, eYistä între Statele-UniteSi Anglia o învoialá, care de si-gnr va isbnti la o aliantá.

Svonul asnpra retragerei d-liniSherman este, de sigur, in legit.-turi en aceste negocieri.

NervYork, 14 Aprilie -T ram portul Pan-iher, ducind 800 de soldati, a plecat de laHampton-Roads la Cayosuhiesco, sub es-corta dncruci$ätoruluï Montgomery $i acanonierei Veckburg.

Taaele eipaseiole0 proclamalie a d-lui Mac Kinley acorde

un termen coräbiilor spaniole pentru apäräsi porturile americane.

Aceastä proclamofie zice ce dreptul devizite se va exercita respectind in modscrupulos drepturile neutrslor.

Nerv-York, 14 Aprilie. - Biuroul depoivta a primzt, ca instrurlie, de a relineort-ce scrisoare adresatd spaniolitor.

.-ipdrarea .1merieeiSe annntaa din Washington zia-

rnlnl Work/ cä comiqlanea atra-tegicä a decid de a face sa pieceindata esestdra votaiutei, apre atáia drmmul Hotel spraniolc, dacaaceeadta d'ar tudrepta asupra A-merioel.Lipsá de sseetri»eesete.-..SlilualTia in

Porto-RicoNew York, 14 Aprilie.-World anunla

cd in Havana este tipsd de carne. Nu-trirnentele ating un prel fard precedent.

Generalul Bianco a ordonat de a inar-nba toll oarnenit 4lalizl.

Banca spaniold din Porto-Rico a sus-pendat plelile.

Guvernul sileote pe locuitori sa se in-roleze pentru a apdra inaula.

Liberas-ea zaaelor apaseioleWashington, 14 Aprilie.-D. Day a fast

numit secretar de Stat ¢i d. More, profe-sor is drept la colegiul din Columbia, sub-secretar de Stat.

Cabinetul a decis de a nu puns in li-bertate capturärile [acute mainte de decia-rarea rázboiului, ci de a astepta decizircnea tribunaluluàá asupra capturilor.

Key-West, 14 Aprilie.-Canoniera New .

port a pus mina pe doud eoreibii: spaniole.Alte doue coräbi3 mici ad [oat capturatslinge Havana.

Torpiloare dereelateMadrid, 14 Aprilie.-0 depeei a ge-

neralulul Blanco zice cd canoniera spa-niold Licera a derutat torpiloarele des-tructoare americane, c cri ail £ncercatsä se apropie de portul Cardenasle-a eilst set se retroge.

Londra, 14 Apririe.-Uficialul pubricedectaraliunea de neutralitate a En-gliterei.

ITEM' 111EN$If NrI7L

* Casa scoalelor, de pe linge ministerulinstructiunei, va pune In constructie 100 delocalurl de scoala rurale, in cursul aceste!verl.

* Comuna Mateer din judetul Muscel afost autorizata sa contracteze de la Casataro tlelor un imprumut de 16.000 lei, pentrucledirea unul local de scoale.

Buletinul Economic14 Aprilie.

Bursa din Bucuresti.- Cursul rentei ro-mine nu s'a Imbunàtatit Inca si pista con-tinua a manifesta o rezerve mare, cu toateça din unele parti se fac marl silinte pen-tru a evita o ergi mat mare depreciere a e-fectelor noastre.

S: risurile rurale ei urbane at mai chsti-gat cite -va puncte : ruralele coteaze azi 97. -,urbanele de Bucurestt 95 50, dar toate In-cercarile de a readuce aceste obligatiunl lacursurile de acum o luna ( ruralele se vin -deat atunci eu 98.50, urbanele 96. -), atramas infructuoase.

Actiunile Daciei- Romtniel at redobtnditde asemenea cite -va punete, caci sunt eau -tate eu 447 lei (fate cu 442 lei cit cotaisaptamtna trecute). Nalionala se urca deasemenea gi valoreaza azi 532 lei.

Selrimbul asupra Londres si Parisulul sementine urcat ; eek Viena ei Berlin e in sca-dere. S'ate vindut azi : crk Londra, 25.37'1' ;tek Paris 100 ; tek Viena 209'/4 ; crk Ber-lin 123 40.

Bursale streine. - Urearea continue latoate bursele straine ; Ingrijirea ce cuprin-sese llrgurile In timpul ctud nu se *tie da ava fi sae nu rezboie intre Statele-Unite elSpania, a facut toc unel aprecien mal justea situatiunit. Speculatiunea care ' *t Intrerup-sese In mare parte activitatea, a reluittransactiunile ai eursurile clstiga pe zi cetrece mal multe puncte.

Renta rumina continua a fi neg'ijata labursele din streinatate. Iata cursurile deaal fata eu cele de acum 8 zile:

6 Aprine 8 Aprilie

Berlin : Renta 5 la sula . 100 20 99 764 94.30 93

Paris : 5 . 101.85 100 204 . . 94.20 93.-

Francfort: = 5 e . 100.10 99 50' 4 91.40 88.Ape'e Duniírel. Dunärea descreete de

cinti zite la T. Savarin si Giurgiü si crestenelnsemnat la Galatt, ceca -ce e firesc pinace se vor scurge *i p'aci apele cele marlvenite din susul Dundrei. Ultimele cote d'a-supra etiagiulul, arata .

13 Aprilie : 13 Aprilie :T. Savarin 5.19 5.13Giorgio 454 4 53Galati 3.57 3.58

Tirgul de cereale.- Urcarea eoritinea apretnrrlor la toate bursele de grane din stre-inatate are si la nul de efect o oreare con -statita a preturilor.

La bursa din Ney -York, care de tnnulpentru preturile ceeeal,Ior, grtul s'a urcatIn curs de doua septamfui de 14 105 la 11e ;eel al pone:nim tti de la 35 la 37 a,.

La bursa din Viena urcarea In cursul ul-timel saptäminf a fost tea urmatoare

4 Apr. I1 Apr.Grit de primavar' fl. 12.83 fl. 14.-

pr. Mail -Iunie a 12 71 » 13 60de toamne e 9 95 e 10.70

Ovez de primavara » 7.47s pr. Maiü -Iunie a 7 45

de toamnä e 6 25Porumb pr. Maier -Iunie >r 5.71

de Julie -August e 5 81Cinquantina e o.-

La Galati s'a vindut o cantitate de 3000hectolitri por'rmb de 74.2 kg. cu pretul delei 7.15 pr. hl. predat in slep ; patru par -tide de secare ate fost vendute eu lei 8.10 -8.50 pr. h1.

e 7 72e 7.70a 6 45s 6.11e 621e 6.40

I Tse- 1-14EtHIN rLAP1TALAileso

Explosia de la fabrica Asean. -Eri,pe la orale 4 el juinatete dupa arniazt, o ex-plozie puternica s'a I,rodus la fabrica de u-!eiurt a fratilor Assai. situata pe *oseaua Ste-fan cet Mare. Un cazan enorm, Incarcat cu u-]riti, a fa.-ut exptozie, darrmlmd z du! cladirelIn rare era asezet. Dupa explozie, incendiul s'acomunicat cladirel ; twill, oanienif din s -rvi-ciul fabricel prinzind de veste, aü putut stingeforul mainte ca el sä fi luatpruporttunlingri-jitoare.

lierendiu. -Aste noapte, la orale 3 ,si ju-matate, un ineendiü puternic a izbudni' In ca-lva Moeilor 317, la proprietatea d Jul Ivan Si-minof.

La sosirea pompierilor, focus cuprinsese In-treaga c:tdire, care a tost eu totul distrussi deeflararl.

Pompieril ali reuuit, dupa multa mueca, malocalizeze incendiul, cara sa insinsese el lacasale vecine, proprietatea d -lui Ionita Fisi-pescu,

Se bsuueette ca focus a Post pus cu inten-tiune de catre tnsuçl proprietarul Siminor, carea ai feat arestat la politie.

O croare judicllara. - 0 eroare judi-eiarä din cele mal mi§catoare s'a putut descoperi zilele acsstea gratia une! feriate Intim-piar! pe care pali tia Capitales a ,tiut s'o truc-tifice í sensu1 reparatiunes unce teribiie gre*elT.

Iu luna Marcia 1893, a fusi gä.0 i omoritl Instr. Foilor 50, clrciurnarul P. Gherc:u el sociasa Ani a.

Benuiiti find trel inal ,si anume : GheorgheCrostoni, Ioan Vaca ,i Gheurghe B dea, fil afifast judec ter el condamnati la lease ani demune& siitica.

In dosarne afaceret, s't,ü gasit chiar marturi-sirile imculpiatilor, probabil smulse prin mij'oa-cele runoscute si prarticate, pe o si-ara tntlnsä,de politie li de multe din parchetele dintara.

SP(ìCA

Cet 6 ani fiind aproape trecutl, condaninatilurmeaze a fi eliherati peste cite -va Inni.

Septamina trecu +á inspectorul Otnescu esteinfnrmat ra cel eondamnati sunt nevinovatt sica adevaratil autori ai teribilei crime, astá -zlCu totul uitate. dar care pe vremea aceea a e-motiouat foarte mult Capitala, sunt eu totulaltit.

D -sa encepe imediat cercetarile si reuseste saafte di o oare -care femee numite Maria spa-latoreasa, cunoaste pe adevaratil autori at eri -

mer.Aduse si cereetata, ea a marturisit ce eu-

nnaste pe 2 d nere autori si anume pe MiharerGheorghe si Rie Florea, dar ca mai este un al

tre+les pe care nu'l stie.Chestiunea era asuma de a aria pe eel de al

treilea, dupa ce bine înteles detalüle date deMaria spalatoreasa ali fost verificatesi dovediteea exacte.

Al treilea asasin este un oare-eare Ion Aronsi el a Post gasit luerind la o bina in stradaSpaniole.

Lu +t In cercetare pe neasteptate, el recunos-cu, fáta nid o ezitare, ca el este initiatorul siprincipalul eroü al crimel.

F and In serviciü, la moara d -rulut Gusti, carese aria in apropiere de circiuma nenorocitulutGherciü, l'a cunosrut pe acesta si s'a hotaritsa -I omoare spre a -I prada.

Facinduse o descindere la loeul undo s'aconsumat crime acum 6 ant, Ioan Aron povestipe larg pregatirea si savïrsirea crimet, rumimpreuna eu cet- l'alt[ tovarásl at sat, MihailGheo ghe si I ie Florea, ali petruns In pravaliesi rum ali omorlt alit pe eireiumar cit si pesotia sa, irnpartind apol band gesitt

7 otite aveste destainuiri le -a facut eu cea maimare liniste sufleteasca, ne- aratind niel o re-musrare.

Parrhetul, fiind avizat, va putea procede lareparares acestet grave erorl judiciare, care seconstata pentru prima data, tn tara noastrá.

Cite a te erorl judiciare nu vor fi ramas ne-des operite si condamnatit pe nedrept ali muritprin temt.,if<e!

Punga/ prins. Agenti! politiel de sigu-ranta ali reas t a pane mina, aste noapte. incimpul Fioreasca, pe un vestit punga de me-serie, Gheorghe Ion, care eu cite -va zile Ina-inte, furase pria spargere de la d. 'fndosiePenescu, din strada Calusei, suma de 840 let.

DIN TARA®f®it7n primar ncitt de grani. Diu Giur-

g'u ni se serie ce. alalta -eri dupa amiazi, pri-marul comunel Udeni, judetul V asea, care des -petase pe satenil din :,cea comuna prio perse -eutiunile lui barbare, a tost atit de crunt betutde catre mai multi locuitori, In cit dupa cite -va ore de suferinta, a si inectat din viate.

Parebetul a fest Instiintat si procurerai deMasca s'a transportai la fata loculul pentru in-sirutrea afaceral.

Catastrofe din I.ipnita. Din Constantani se cosnunice o mare nenorocire Intimplatazilele trecute in comuna Lipnita din acel judet.

Pe clnd 40 de lueratorl eraü ocupatt eu da-rimares unes case, din acea comuna, de odate,acoperisel ca -ei s'a prabusit l'ara de veste apu-cind sub daramáturi pe mal mult1 dintro dinsil.

Panica a font generala. Tot! Jucratoril cariseapasere, impreuna cu oamenil din sat, ali sa-rit In ejutorul nenorocitilor. Doni dintre dinsit,femeia Mitra Tudosie si muneitorul Petre Ivan-du. ali fost scvsl farti viata de sub darlmeturl.

Alti 7 dintre lucratoli, gray ranitt, ali fostcondúsi la spitalut din apropiere.

O (*rima naonstrnoasii. Sunt cite -vaaile de iInd intr'o lavada din marginea cornu-nel Tales, jedetut P. ahoya, a fost gasit cada -vrul ft.t.+t Maria Bulgaru, din acea eemuna.

Auturi'at le ali fost instiintate,Din cere. - tarile facute s'a ronstatat ca neno-

rocita a fast asasinate de catre un fiacaü dinsat, numitul Ian Radu Nedelcu, care prinzind -oin livede si voind sa atenteze la pudoarea et,mizerabilut, la opunerea rezistenta a fetel, ainjunghiat'o en cutitul ce avea la bríü.

Criminalul a Post inaintat par: hetulu! de Pra-hova. El a marturisit oribila -1 crime.

Mordi prior asfixie. Don! locuitod dinoraeul Ploesti, numatt Grigora S:oicescu si N.J situ, cuteindu -se alataera seara in camera pecare o locuiaü impreuna, ali lasat, In mijloculodael, un maogal aprins, pentru a se Incalzi.

A doua zi dimineata, Stoicescu a fost basiimoti In patul saü, lar cet -l'alt lesinat din cauzaoxittulut de carbon degajat peste noapte dinmangal.

Jsanu a fost transportat In cautarea spitalu-lut local, undo starea lui este considerata cadisperata.

DIN STREINAIATEFoe la bnraa din Vlena. -0 serisoare

particulara din Viena Austria ne anunta caun mare incendie a izbuenit, in cursul saptami-net +recate, la bursa din Viena.

Din fericire, fecal a putut fi localizat la timp.Sinistrul a ditrus numat frumoasa sala, tradese speculaü .ef cte de Stale.

Pagubele se ridica la peste 300.000 de forint'..111111.

Depeslle de azi(Serviciul (Agen fief Romane )

Petersburg. 14 Aprilie. Iinperatul a primit cri pe ambasadorul Turciel, care a pre-sentat Majestatil sale pe Djrw'ad- bey. se-cretaria Seltanulut si pe capitanul Feizy -bey,sositt la P. tersburg In misiune speciale.

Viena, 14 Aurilie. Camera deputatilora adoptat cu 175 voturl contra 167, dupa odiscute violenta, motiunea stangel germanede a triante un el comisiuni motiunea depur ere si,b acus ,tse a contelul Badeni, dincausa procedeurilor sale In timpul ultimessesiuni parlamentare,

N U V E L A

In galopui eel mare

Noaptea, pe coasta munte lui, pe drumulcare scoboara, Intr un egomot torential deramurl cari se sup. si de pietre cari serostegolesc jos, el fug In galopul eel mareal caller for nebuni, cl, arnantul, si ea a-manta ; abia rasuflt'id de aceasta iuteala etnu leaeteaze de a vorbi.

Ne vor ajunge, zise el.Suntem pierduta, zise ea.Daca ne omoara, atlt mal bine.Da ! da ! Sa ne omoare.Dar nu, nu ne vor ucide.Pet.tru ce ?Es stil ca sa traesc fava fine.,.Oh ! durere...Mi ar fi mai crud de cit sa mor farti

tine...Oh ! sa murim Impreuna§a barbatul tat] ne va cruta...Val !

- Pe tir,e pentru ca te iubesteMi -e oroare de el !Sr pe mine pentru ca ma uraste.

EI tac si indoesc fuga cailor.Ell tu sigur ce nu ne mai ramine

niel o speranta ? zise ea.Niel una.Atunci : sa murim !Oh ! da, o vreaa ! striga ea.Asculta. La marginea acestu i di una...Prapastia se deschide, enormä Ingro-

zitoare.Pune pintenil In cal !Da !Sa fugim mai jute! si mal iute !Da.Sa ne rostogolim amindoi...Dupa ce 'ml vel da o ultima särutare.Na-tao.La moarte !

Atunci celui amantului se repede In pra-pastie !

Ea Insa, Indenrtnateca amazona, intorrindrepede frtul calulut, Il opreste pe margineaprapastiel, si plectndu-se, priveste cu unsuris pe amanttrlcare cade sdrobindu-sedin stincä In stinca,intinztndul bratele.

Catulle Mendès.

ULTIME INFORMATIUID. V. Lascar a fäcut ieri dupa amiazi

o visita d -lui Eugen Stätescu, cu care s'aEntre f inut aproape doua ore.

Unii drapelistt pretind ça d. Stätescuva parti si in cur£nd atitudinea -i pasivade p£na acum si va infra in aetiune ime -diat dupa £ntoatrcerea M. S. Regelui dinstraina'tate.

Monitorul Oficial de asta -zI publicadecretele pentru avansärile Meute peziva de 8 Aprilie.

Seria incepe cu Principele Ferdinand,care dupa cum se stie a fost inaintatgeneral si numit comandant al brigadesa VIII de infanterie, din Capitala.

D. Al. Djuvara va anun f a, in sedin f ade Luni scia de Mary l a Camera, o in-terpelare ministrultd de justifie in pri-vi(f a situa f ie! magistratura.

Se promit ocre -cari desvcïluiri sensa-fionale.

S'a constituit in Capitala o Banca descont.

Statutele Mince'', care are un ca-pital de 2M00 000 lei, añ fost deja orno -logate de tribunalul Ilfov si autoriza-tiunea de functionare eliberatä.

Insärcinatil de afacers as noues Bancssunt d -nil Emil Lazärescu, loan Vlädo-ianu si C. Hagi- Tudorache.

Alegerile comunale suplimentare din Ga-lati ait Post fixate pe zilele de 9 Maur,pentru colegiul I, si 11 Mattia, pentru co-legiul al II -lsa.

Hotarlrea brutarilor din Capitals, de ascumpi pretul plinel, nu este un fapt izolat.

Fenomenul s'a reprodus si la Galati, urdede la 30 haul chilogramul plinea a fost ri-dicata la 32 banl, eu tendinta de urcare.

Daca nnasuri nu se vor lea, speculantia,suntem siguri, vor cauta sil profite, tot malmutt, de toleranta culpabila a autoritatilor,In dauna populatiunel sarace din tara.

(Tribuna» din Sibili publica un co-municat ce i -a trimis guvernul ungu-resc fi prin care se interzice Asociatiu-nei pentru literatura si cultura poporu-lui romin set primeaseat ajutoare de lasocietatea Transilvania din Bucureeipentru a le distribuí tinerilor rornîntcari inva f a vr'o meserie.

Din rait In mci raft.

Alegerea din IatiPentru a se vedea din ce elemente

se compune colegiul al II -lea de Senatdin Iest, publicäm o statistica esacta aacestu! colegiar:

Profesora, institutoraAvocali, magistrati, licen f iot iPensionariMedici, farmacista, veterinariIngineri, architettaFuncfionariProfesiuni libereG'omercianfiMilitari

16779

12941253789165

Total 588Se stie, cä acest colegid a fost convocat

pentru ziva de 3 Maif viitor. spre a alegeun senator, In local decedatulua M. Tvni.

Candidatul partidulul conservator este d.general Manu.

ax*

Dim tot aiet si apelul lansat de comite-tul partidufut conservator din Iasi, In ve-derea Intrunirel ce va avea toc Duminica19 Aprilie :

I+'afä cu destäinuirile facule in Parlament, cum cä partidul liberal a uneltitpronunciamentul ofiferilor de cavalerie,din 1894, si fofa cu prime jdiaceameninfcllibertäfile cetäfeneçti si claiar viitorul fareiprin introducerea sistemulul de a se cuceriputerea prin compdoturi si räsvrätiri tni-litärestipartidul conservator, partid deordine si päzitor credincios al inatitufii-lor farei, nu poate tolera sa se creieze a-semenea precedente cari pun in joc onoa-rea si tenreinicia Dinastsel. De aceea, so-coteste cä e de datoria sa, 84 arate ca edestul de puternic el, pentru a indrutnaopinia publica ,si pe conducätorii farei,pe calea adevärat constitufionalä a lun-telor de partid.

In scopul acesta, comiteitsd partiduluaconservator va convoaca la intrunirea pu-bliai ce se va fine in sala Pastia, Du>ni-necä, 19 Aprilie, la orele 7 4i juma tatesutra.

La aceastä intrunire, £n care se vor lt.arezolufiuni, in sensu' manifestului pub/i-cat de d. Lascar Catargiu. venerabilulnostru ser, va vorbi d. general Manu, can-didatul partidului conservator pentru eQ-

legiud ad douilea de Senat, din Iasi, Simai mulls fruntasl din capitala si din lo-calitate.

Consiliul de räzboid al corpulul II de ar-mata a achitat, eri, pe locotenentul Car pdin regimentul de infanterie de Botosani,care fusese condamnat de consiliul cor9u-lui IV de armata la un an Inchisoare pen-tru abuzuri savtrsite In servicid.

Regimentul 4 de rosiorl, a parasit azi di-mineata Capitala, In trel trenuri speciale,pentru a merge la Botosani, mide are gar-nizona.

Regimentul 5 de rosiori, care lnlocuestepe fostul regiment al A. Sale, va sosi mimeIn Capitala.

Sinoadele eparctliilor ortodoxe rominedin Sibili, Arad si Caransebes, s'ai in-trunit Duminecä in sesiune ordinara.

Comisiunea numita pentru Intocmirea re-gulamentulul de aplicare a legel Invatamin-talut secundar si superior se va IntruniSImbata, sub presedentta d -lui C. Dimitrescu-Ieal, ca sa inceapa lucrerile.

Nemultumirile pensionarilor militariAm anuntat Intr'mnul din numerele noas-

tre trecute, ce pensionaril militari se vorIntruni Intr'un congres, spre a aviza la mij-loacele de a realiza cererile lor.

Putem preciad asta-z1 ette -va din nemul-tumirile, cari agita pa pensionaria militari.

Cea mai principale este ordinul ministru-lui de razboid, privitor la comandantil debatalloane ai militienilor.

la adevar, d. general Berendeid a daiordine sefilor de Corp de armata, de a re-comanda dintre capitanil In retragere, peeet mal buna, spre a fi numitl comandantial batalioanelor de militieni. El vor Inde-plini, In acelas timp, si sarcina de ajutorlal sefilor depozitelor de recrutare.

Pentru aceste multiple servicil de can -celarie si comandament, nu se ofere capi-tanilor In retragere de clt modesta suma de100 lei pe luna, care a si fost Inscrisä, Inbugetul anulul curent.

AtIt faptul, ca ministerul nu cere consim-timtntul capitauilor In retragere, permaneni-zati astfel faya voia los, cit si retributia dede 100 lei, a indispus pe pensionaril mi-litari.

Acestt pensionan mai cer apol si drep-tul de Inaintare, In militil, In urma uniiexamen depus, Inaintea unet comisiuni spe-ciale.

Aceasta ar constitui cea mal frumoasasatisfactie pentru acesta veterani al ar-matel.

*asIn fine, o alta plingere ce formuleaza el,

este si aceasta ca nu sunt avansatl, In de-coratiunite militare, ce ad primit pe cimpulde razboiü.

Surit 20 de ani de la räzboid si nu s'avazut Inca un ofiter inferior avansat la ungrad mai Inalt de decoratiunl.

Primaria Capitales a lniintat ministerululde interne uri proiect pentru divizarea Indona a filtrelor de la Arcuda.

Proiectul a fost supus consiliulul tecnicsuperior.

Cäpitanul Vlädescu, din statul -majoral armatel, a obtinut autorizatia de amerge sa urmareasca peripetiile räz-boiulul ispano american.

D -sa va pleca, in curind, in America.

Din Nisa ni se anunta ea, Lunea tre-cuta, vicontele si vicontesa Vigier aü datun dejun, in vida loi venefianä de peConsta de Azur, in onoarea AA. LL. RI?.Principele Ferdinand si Principesa Maria.

Eran invitad la masa mai multi dinprinfii si principesele streine, in viligia-tura la Nisa. Peintre alfil a luat partela dejun $i marele duce Boris Vladimi-rovici.

Ni tie anunta cä d. dr. T4läpscu,fost medic sef al spit. Corurlui, actu-almente medic al portulu! Constants,va tine in sala casinutus comunal, oserie de conferinte stiintifice de actua-litate. Primele trel vor trata despre :Rolul sistemuluä nerves in lupta noas-tra pentru existenfä; Despre infecfiuneto general ; si Despre imunitate in con-tra infecfiunea.

Cunoscutä fiind competenta in mate-ria a doctorulul Täläseseu, lost asistental institutulul de bacteriologie din Bu-curestl, suntem sigurl cä publicul dinConstants nu poste de cit sä profite destabitirea d -rulul Täläsescu in acel oras.

Cu privire la confiscarea unor argintaril lavama de la Filaret, despre care am vorbit sinet, afl:am ca din cercetarile [facete s'a constatat ce din negligenta agentulul expeditor s'atpus niste tacimuri de argint In greutate de 3ki!ogranie impachetate in baloturile eu pintedestinate Brillai Alter David succesor.

Aceasta firma n'avea absolut niel o cupostinta de existenta acestor obiecte ; mal multinca, s'a constatat din antele depuse la vainace aceste obiecte niel nu apartineaú firme!Alter David succesor, ci unei alte persoane.

De alt -fel, totul se reduce la o diferente tea.mala de 90 lei.

Se vinde pentru esirea din indiviziune1) afonia Gloduri Ft durenl. 830 falci, pa-

mint arabil, ftnattirt si acarete in buna starola 30 kin. de gara Baceü.

2) Mo*-ia ClejaBdcecumi, 520 falci, pamintle aratura, finete, iamese, peduri si acarete lazidárie, aceacte mosie traversata de apa Sire -tulul se aile la 5 minute de gara Faraoni.

3) Moara din comune Liste(' lingo Bac44,situata pe spa Bistrita, aviad patru perechipetre de macinat. Toate situate in judetulBaeeü.

Pentru informatiunt a se adresa la doamnaMaria Tb. Hanntz la Galati STR. CUZA-VODA, No. 20,

tInfornram Coate rudele noastre, amicil si

cunoscutil nostri, de perderca dureroasa ceam Interest to persoana mult iubitel noa-stre sotil, mama, bunica si cumnate

Sara -Marie Pricendacute Harlan

decedatä la 7 (19) Aprilie dupa o scurta su-ferinta, In etats' de 6G ani.

Stuttgart, 8 (20) Aprilie 1898.Inconsolabilil :

Susan Harlan Price ; James Price ; HarlanPrice ; Baronul Edmond Wucherer de Hnl-denfeld, chambelan al M. S. ImparatuluiAustro- Ungariel ; Baroneasa Wucherer deHuldenfeld eu copiii lai ; Alexandra I. V.Sonar, major in cavaleria romina ; SusanaAlexandru Socece ; Baronul Gabor de Bor -nemisza, chambelan al M. S. ImparatululAustro Ungariel ; Baroneasa Luise de Barnernisza eu copiil stil ; Printul Frédéric Guil-laume d'Ardeck, capitan de cavalerie à laSuite In armata imperials germane ; Prin-cesa Anna d'Ardeck ; Baronul Maximiliande Berg ; Baroneasa Mae de Berg eu copiii.

tr)e vînzareprie licitatiune publica in pretoriulTribunalulul Ilfov, Sectia notariat,Luni 20 Aprilie 1898, libere de orice sarcina casele din str. DúmneiNo. 10, colt eu strada Smardan.

Licitatia va incepe de la sumade 212,670 lei.

POLOXIanunta pe onor. sa clientela ça seva muta de la Sf. Gheorghe in Ho-tel Orient, vis -a -vis de Gradina E-piscopiei (Ateneü).

Ocaziiiiie rattiMa! multe mobile de salon, salonas, camera

de culcat, sale de mineare etc., in starea ceamal bune si aproape noua, precum si mir multebijuteril, se vor vinile pria licitatie publics inziiele de 15, 16, 17 si 18 Aprilie curent, inCales Cetarasilnr No. 65.

L? COCOMagazin de Coloniale §i Delicatese

Fratti] VIISILESCUCENTRALA, colf str. Fottisi si Sm£rdait 53SUCURSALA, colf str. Smirdan ¢i Sta

vropoleos 22.Pehtra S tintele S6rbiitoriFund bine a=ortat eu cele mal alese Meze-

luri, Brinzeturi etc., roaga pe numeroasa cli-entele a -I onora cu comandele d- nealor.

Mare depoïc de vinuri, cogniae, etc.

De inchiriain Stráda Patrascu-

tVeda No. 19 douasaü patru Camero

bine mobilite ori toste casa nemobilata : 8 ca-mere, bueatarie, odae de servitori, trot intrarl,curte si gradins, casa undo loeueste proprio -tarul si

0 casa Strada Hertscu- Nasturel No. 9, corn -puse dia O camera, camera, 2 curtl si gradina.

Ambele case in stil non avind gaz, ape, ca-nal, sonerie, etc.

MINISTERUL JUSTITIEIwta-Pnblicatinnè

D-nul Iosef Rosenhek, domiriliat in Bucu-restl, a fient cerere la acest Minister pen-Ira scbimbarea numelui sad patronimie de(RosenhPkD In eel de aRozescuD spre a senunai alosef RozescuD.

Ministrul publica aceastä cerere conformdispozitiunilor art. 9 din legea asupra nu-melui sore stiinta celor interesatl cari arvoi sa farà opositiune In termenui preva-zut de alienatul 2 al zisulul articol.

Qoctorul E. MA NOL ES C Ude la Facnitatea de mediciná din Paris

Boale interne, de Feme $ïFaeelY (1la.no.9

Trateaza de asemPnea boalele de mit siSS-philitice

Consu'tafiuni de la 2-5 p. in.Pentru saraei Leint si J tai gratis

321 Calea Molitor 321Cabinet medical

Dr. MENDELSOHNde la Facultatea din Paris

Special pentru boale de Fernei§i de Copie

Consultafiunt de la 2 4 p. ni.45, Strada Acasleitniei, 45

(vis -a -vis de Min'sterul da interne)Intrare isi pria Cales Victortei SO.

Sani gásitlCampar ori -ce marci postale uzate Bo-

mine vechl saü non!;Pentru care platesc preturb mal marl

de cit orb cine.Posed un un mare depoü de Albumurl

§i marci pentru colectiP.PRETURI CONVENABILE

COJ'$T. SIISI .SCUCalea Victories 126, Bucuresti (Tutungerie

Clment" n -

ICICLET tinedame, si

ferite biIOBILEde vînzare în str. Tstrane No. 140in fandul cnrtie in toate zilele delucru de la 5 a. dnpli p.

Peconstituire de vii à forfaitCu garantie de reinare cu saï' fárä di-

rectiune In timp de 3 an'J. B aECHOIRE

Inginer agricol, viticultor, cavaler almeritulul agricol

GARA ULM} NI (România)

2

TapiSathitGarniture Mobile tapisate eu co-voare, plu/ de mátase compas deo canapea, 2 foteIurí, I scannese vinde eu

LEI 300Peste 20 garniturl In permanenta gata. Pen-

tru provincie embalagiu Gratis.Mag,izin de Mobile I. b1LUKIIAN

Piata Amzei 5, colt Calea Victories

Loteria Spitalului Caritas din BucuresciDin causa vacantelor pastelul neputindu -se cere delegarea represen -

tantilor autoritätei ca sa asiste la tragereTRAGEREA VA AVEA LOC LA 26 APRILIE c. 1898

Bi-. ORA 3 p. m.Ultimele putine bilete se vinde : 1 bilet 1 leí, 5 bilete 4 lee

Depositarul Loterie! L. STEINBERGPasaginl Vilagros 7, Bncnrescl

Suma ctstigurilor ta valoare de Lei 20,000 s'a depus la Onor, Primaria eu recipisa Casai dedepunere No. 305,95;98.

Pentru provincie primesc mandate si marci postale.

Nu cunspeirafi llfatini 9i Unelle Agricole inainle de a visitaCE1. 1ttIAI MARE DEPOSIT DE TOT FELUL DE

11IAI1\TE ITNELTE AGRICOLEñledalia de Sur ._

1891 ! liledalia de Aur1891

EUGENIU BEHLESRepreeenCant General

alRenumites Fabrics TH. FLÖTHER din Germania

BUCURESTI.strada Bibe8en- Todd, I Ii 3 (In dose] Asez, Brincovenestl)

Se recomanda D-lor AGRICULTORI, pe linge tot soiul deHatini Ti Unelte .Agricole ti Induretriale de o eoliditale $i per-feefiune neaintreeutd

LOCOMOBILE §i TREERATORIdin re»umila Fabricd Tg. FLÖTIIER

Premiate cu NZ E D A L I A D E A U R la concursad de laCOALA DE AGRICULTURA de la Herñstrt'iït 1891 ,,,ii

iFlöllser(' Norlel f89eTREERATOAOEA NOUA PATENTATA MMM

Prevezuta eu Tripla eurttifitoare, Treá vinturi cesa -ce nu posede nie! 0u treerátoare de ori -ce alt sistem existent si TOBA PENTRU B.ATIL'TPORC'J 11 aplicabila narrar la TREERATOAREA (FLOTHER, battnd pe

zi 150 pina la 200 chile mari de pornmb, en sañ fart% foi /i fistra rIs1pa

tPluguri de tot felul en 1, 2, 3 sti mai malte brindare ki en SE

MXNTOBI de POB1711iBCele mal perfectionate si solide, construite din otel

SLCER.ITORI 8inraplez CONTINENTAL CORITO.IRECele mai solide fi mai prartice. Model 1898

C U TJI.S UL LA O RE.I PT.Adin renurnita fabrica Iohntton

Harrester (America)Cele mai uso:re si solide, construite din otel garantat

Garantie absoluta pentru buna functiorare si material solid al tutu!or masinelo-Reeresentant general al renumitel Case SIMON HUMEUR .,¢ @.I t _ f.I.I.`l'entras inelalafissni de .Neri perfect automatice eu Falturi

SECERATOARE BONNIE"

t. clammospainamar=4Wtt_®

rABRICELE ROMtNE UNITEDe Bkuturl gazoase ii Acid carbonic lichid

MASINE DE BUCATEdin Renumita fabricä

Gebrider Roeder dinDarmt, n-te ca cele

stama!recu

buneoscu

§1 cele mal ecanó-me In combustibile.

laicrate din Zinc de ori-ce dimen-slune cu solid pentret îitecdlzlt

apa din BaleDUFRI pentrn CAMERE cn aer COMPRIMAT

ENPOZIT1[A PEDDII.NEL` TA de LADIPIPENTRU

PETROLEU rS'I GAZ AERIAN

MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNERCalea Victoriel No. 61

via-sa,-vita de Epilsaopie

EPOCA

1

COR:iICK (licttJ-43)CI;A MAI MARE FABRICA DE

SECERATOARE CU LEGAI>IZB.íNDA"

,Asta-V' Secerätoarea cu legal" cea mat popularä, preferatä celor-l'alte din causa soliditäLet lucru-

lui, function4re3' exacte Si puLinelor piese ce se u,?ea,zä.

150 vindute in 1895 ; 198 vindute in 1896 ; 265 vindute in 1897.

Ceretï o secerAtoare upara la lucru, nu wail la antar, care nu poate fi de eit §ubredi.1®Tttmai ][zlbinda va corespunde.

row SECERAPTO ARE SIMPLI

DA Trainicä.S7-.9 m Durabilà.2000 BITCÄ .Í VÎX rt UTE

COSITOARE DE FIN74* opt ee

cEZ NO UT 1E1 XC.LTL..:

é.11O11ELE EXPUSE LA,--,x-,sz.,..,.

® S s

RUCU.dIEITl, STRAIDA. S11IAiR1é ,4Iv No. 12BBAILA. BELIEVAgEDiIïTL CITZA, No. 79 I CBAIO3'A, Strada It1i. IiogHln$ceanu No. 10

ni SI TN 41._.4-1JA2.IJL IPENTRU ZA®MAINIA -eax4.trV...

1

CLAYTON &SHUTTLEWORTHBucureltt, cal`ea Borobantif or, 117. Craiova, strada Bucová , 18

.Oeeon,t n jet Marele tor Deposit de

AGRICOLEP R R O lfI dK e

LOCOM tIáOILE cu fá,t°it aparat de ars paemtde la 2 I jeltate pinti+ la 80 ca pntere

BATOAZE de GFRÁ.Ù de toate 1Sf'iärimiie BATOAZE de PORIIffiB No. 5, en Elevatorle la 2 ti jtm3tatl. pinit la 12 eaT pntere pentra LOCOIti0BI3,Á 4i en Xing

Magine de ssmänat, Maline de ciuruit gi vTnturat, Maine de ales neghina gi secara din gráiiBM" MORI- DE 11IiCINdT

Instrumente trebuincioase 1láa4init;tilor, Carole englelse$ti de prima calitatePietre de moarA frtntuzegti, 1Qa§íne de secerat WOOD" eu sañ färA aparat de legat snopi

Plaavluri. de ®tel "nrit peste toten nn» phut la 4 brazdeCOStITOARE

GIR.A_á'E de FIER cu douit tre>! ,ripi, Cu ARTICUIlA,TITEEN RE CAZAN 'renirts LOeO1dTOBiLis` errliele

n Ateliterul Nastr'n prisn.it,a )tSeparastin»fi de I.t)COIIOBILE din orice FmbrfeitIINZARi

C,{U`COI.ïtDITIUNÌAVANTAGIOASE

'i'v":4m? y _l.`'G^i7K' ¡,-iiti..i.T.°.i! 51.tL?..i1..I..RFd' ti 11r7:.13.

CHAMPAGNE DOYEN &C REIMSRepresentant pentru Romania A. Feldmann, Bucurett.

Incercatí

li vf.

convingetT

Em

I. N. úimitriu & J. Steinhardt Prrtnrile

BUCURETIStr, Dseebal, 22 fi Catea Mortilor, 35

noi redes

Filiale Colea GrI'vltei No. 84ATELIER

Strada Decebat No. 9

cele

LA LAMPA ELEGANTACel mat mare magasin de :

Portelanurl, Cristalurl, ticllriïTACIM URI, ARGIIVTARII

]Mobile de FierFILTRE RR,OXZA RII

Si lot f elul de arlicole pentru isena f

Preturile

eels

maT redtep

Tot -d'a -una asortat ca cele mal humeasearttrole de luz

Cele mal trumoase esortimente pentrn:

Restauranturi, Berárii Si Cafenele,...,i M.

1

Sec'etate cu car.ital 629,800 lesi deplin I:t'crtafi

Bucure§tlI Str. Feci6reY No, 91 11, 13

PRIMA TND USTRIE DE

ACID CARBONIC LICHIDGarantat pur £i fard 7nr'ros

Instalatiuni Complecte de rabricl il tZkuturl gazoase

Cel mai mare deposit de toate articolele,eervind la fabricatiune de apä gasoasa

idticltïrIe, Capete de Sifomne, E4senze, ColoriTURNATORIE DE ARMÀ'TURT DE SIE'OA.NE

Dap nit de Kazin]ATELIER de REPARATIUNI. APARATE de BERE

Protwneete gratis sii francoll® samenamainsma

AMMER"' E N G E L Din causa plr eure] In streiCAS -a 11E 1NCREDEBIE natatP, vend ettin casele din Sir.

Strada CAROL I, No. 37. Bncure -tl Plantelor, 76 linga Bulevardul]'ache, 10 past tramway elec-tric, (sub sot) avind 6 camere.

]ecatOre aTind rezervor pentrn opti plus dependintt. Cllirie anualade bout, Forme pentrn 1500 lei, fora nicl o sarcinä.

tnghetate, saline pentra fìieut inghetatt Casele din Strada Traian No.

®LASl Vli'E

Este tot- d'a -una bine :mortal cu urmatoarelemärfurl recunoscute de bunt calitate :

pentru fácnt nnt, ferme pentru untGILOBUdd.I pentrn GRADINA In diferite co'orl $i marime

MOBILE de fier pentru grädinäIF E Air/ C E pentru ,griédine,i

Arangiamente COMPLECTE pentru BIJGATARIE(Vase smeguite indigene 7i streine)

tIEI;YIrIURI de portalan de Boltesta ti Trenta p. masìí pi p. lavoirhfAqIótE pentru BUCATARIE sistem BELGIAN

B®I de ZINC DIN TOATE SISTEMELE *I IN TOATE MARI:VIILE

LAMPI pentru atirnat pe mask, pe perete din toate sist meleLlISY/Pli EELINAIBE pentru rapisti

LINOLEUM. (lifuf«.ma)FELINARE pentru MORMINTE si COROANE de METAL

ti O L I V I I pentrn canari privighetäare §i paptlgali.

P RiMUS"veritabsllll aparat suedespLntru fiert cu petroliufärä fitil.

?REV-RILE CELE MAI ERTINE(ererriciis con tiisseiOW)ATELIER SPECIAL

pentru comanzi si pentru repara(ie.PETROLEU, Caiitatea I -a, decalitrul lei 3.50 haul.IJLEIU de rapiti dublu refine.

ITipografia EPOCA eaeouta tot feint de lucrart atingëtoare de acea-

etú arto, en cea mal mare acuratetA @i cn pretarl foarte moderate.Promptitudinea ili exactitatea stint devisa Tipografiel.

_t` raiispórfd¡fifo bile AA,

52, tramway In Calea Du-destt si in Calea Calarast a-proape, cu Etaj, avind douapravalil, 6 camere, plus depondinti, chirle anuala 4000 lei,puse la credit.

Adresati -v1 Strada Traían No. 62,orde 8 -12 li seara.

le. it. Ortenieennn.

TEIRICH & C°BUCURLSTI

No. 9, Strada. Berze]í, No. 9

TELEGRAF, GAZ, APA

INCALZITUL CENTRALLUMINA ELECTRICA

TELEFÓNE PARITONEREFILTRU CHAMBJRsAND PASTEUR

TUBUBIde BASALT, PM-NB, PONTA 91 TIER

CLOSETEde toate /eturlte (tout ri l'évout)

HARE DEPOSIT de tome articoleleatingAtonre de ncenstA br..uini

BIROU de CONSTRIICTIE.-Exp trtDIPLOMA DE ONO ARE

la Ezpazi,ia din Bnenresci In 1894

é

:Obleete.yiryial_ _--' 11 ; Dial =tuft de '¡I de seeol aneees proclama superto latea saIn tratamentul de guitars', iritatinaei peptra?ìni, i fiiaenia,d>is-rekl renmatisss;ale, serYrattiturï, rip', Fitrsii$>E`xsri, I,kst.iä-

turd.Topie exeelent contra bätäturiloraxiiirsamanm

DEPOUecrlert Plettnei 236

GIESET4e'aleakilor59

unIm -".."'".

CHAMPAGNE

LPIEHEIDSIECKAncienne Maison HEIDSI {K fondée en 1755

KUNKELMANN & Co. Succiseurs

BEIi1STRANCE

Blepre8enlant generalLÉOPOLD H. MARCIA

70. BUCURE§TI, STRADA CAROL. -70

Bucure § ti.-- Tipografia EPOCA Strada Clementel 11'0, 3.Bucurest1

:t1111111131111==

DACA PAR,UL D- VOASTRA CADE!!daci este fera potere $i fora lutin, daca aven matreata sad ore -care

alta afectiune a pielel capulni întrebnintatil miraculosul

P E T B O L'

PENTRU PARcare întrauA$te pe linga calitate t}i aceia de a inleeni ondnlarea

piratai. Intrebuintarea este u nard, placntà :fi faro perico].

PREPARAT DE HAHN, FARMACIST IN GENEVA (Elvetia)

D E P O Z I T:BCCCRF4TI : Ilie Zamflresct, Str. Academiea 4; Bazar Universell, Calea Vie.

toriei 31; Mihail Stoinescn, Str. Academiei 2 li Drogheria Tetan Str. Lipdean'(1.GALATÏ : Bereovici, Bazar anglais.BOTqANI: Farmaciile : Perieleann si Nicoleana.U i : Farmaciile Zbysaewsky li Konya.BACAU : Drogheria Andreescn.

e CALARAU : Farmecia Ticek.