Teste de evaluare la disciplina Ortodonţie pentru

examenul de stat

1.C.S. Molarii unu temporali erup în jurul vîrstei de:A) 24 luniB) 6 luniC) 30 luniD) 12 luniE) 18 luni

2.C.S. Indicele facial se calculează după măsurarea distanţelor:A) Of- Gn şi Au- AuB) N- Gn şi Go- GoC) Of- Pg şi Au- AuD) Tr- Gn şi Zy- Zy

N- Gn şi Zy- Zy

3.C.S. La copil, etajele feţei se măsoară de la:A) Tr- Of; Of- Sn; Sn- PgB) Tr- N; N- Sn; Sn- PgC) Tr- Of; Of- Sn; Sn- GnD) Tr- N; N- Sn; Sn- GnE) Tr- Of; Of- St; St- Gn

4.C.S. Creşterea condiliană reziduală se termină în jurul vîrstei de:A) 10-12 aniB) 14-16 aniC) 18-21 aniD) 12-14 aniE) 6-8 ani

5.C.S. Deglutiţia infantilă se întîlneşte la vîrsta de:A) 6-9 aniB) 0-6 luniC) 4-6 aniD) 5-6 aniE) 12-14 ani

6. C.S.Prognaţia mandibulară apare în sindromul:A) MarfanB) DownC) KlinefelterD) Ellis van CrevaldE) Goldenhart- Franceschetti

7. C.S.Testul de retropulsie a mandibulei se face pentru a stabili diagnosticul de:A) retrognaţie mandibularăB) prognaţie mandibularăC) laterognaţie mandibularăD) ocluzie adîncă adevăratăE) endognaţie maxilară

8.C.S. Hipotonicitatea muşchilor pterigoidieni externi apare în:A) ocluzia distalizatăB) ocluzia deschisăC) ocluzia mezializatăD) laterodeviaţia mandibularăE) ocluzia inversă bilaterală

9.C.S. Deglutiţia de tip adult se instalează în mod normal după vîrsta de:1 an

B) 7 aniC) 2-3 ani

D) 6 luniE) 18 luni

10. C.S.Respiraţia orală o întîlnim în mod normal în:A) în repausB) în somnC) în eforturi mariD) în eforturi mici

în starea de concentrare intelectuală

11. C.S. În rahitism apare:A) heterotopiaB) anodonţiaC) compresiunea de maxilarD) ocluzia adîncă adevărată

dinţii supranumerari

12.C.S. Accentuarea şanţului labio-mentonier apare în:A) ocluzia deschisă B) etaj inferior al feţei micşoratC) angrenaj invers frontalD) etaj inferior al feţei mărit

asimetrii faciale

13. C.S.Treapta labială inversată apare în:A) ocluzia inversă frontalăB) ocluzia deschisăC) ocluzia adîncă adevăratăD) ocluzia inversă laterală

ocluzia lingualizată

14. C.S.Faciesul adenoidian apare în anomalia dento-maxilară:clasa Iclasa a III-a anatomicăclasa II/1clasa a III-a funcţionalăclasa II/2

15. C.S.Simetria maxilară se apreciază clinic după:A) cheia lui Angle

linia interincisivălinia frenului linguallinia frenurilor labialesupraocluzia frontală

16. C.S.Tipul de rotaţie facială anterioară are un prognostic favorabil în anomalia dento- maxilară:clasa II/2clasa II/1clasa a III-a anatomicăclasa Iclasa a III-a funcţională

17. C.M.Dinamica mandibulară este blocată în:angrenaje inverse frontaleangrenaje inverse lateraleocluzia deschisă frontalăocluzia inversă frontalăinocluzia sagitală pozitivă

18.C.M. Interferenţele ocluzale apar în:prezenţa obturaţiilor ocluzale defectuoaseerupţia anormală a dinţilorblocări ale dinamicii mandibularebruxism

nonatriţia caninilor temporali

19.C.M. Despicăturile labio-maxilo-palatine apar asociate în sindromul: EdwardsDownPatanuMarfanPierre-Robin

20.C.M. Anodonţiile apar asociate în sindromul:PatanuDownTurnerEllis von Crevald E) Klinefelter

21.C.S. În vederea amprentării copilului se utilizează următoarele anestesice:A) xilinaB) lidocainaC) izofluranulD) nu de utilizează anestesiceE) halothanul

22. C.S.La copil se amprentează mai întîi:A) arcada maxilarăB) bolta palatinăC) arcada mandibularăD) hemiarcada dreaptăE) hemiarcada stîngă

23. C.S.Pentru a prelungi timpul de priză al ghipsului se adaugă:A) citrat de sodiuB) sulfat de sodiuC) sare de bucătărieD) sulfat de potasiuE) eozină

24. C.S.După cît timp apare fenomenul de sinereză a alginatului:A) 1 minutB) 40 minuteC) 5 minuteD) 60 minuteE) 10 minute

25. C.M.Amprenta maxilară trebuie să cuprindă:A) frenul buzeiB) şanţul vestibularC) bolta palatinăD) şanţul paralingualE) arcada dentară 26.C.M. Lungimea arcadei alveolare se măsoară pe model de la:A) prostion la alveolumB) prostion la distomolareC) incizale alveolumD) prostion la un plan ce trece prin şanţul intercuspidian al PMI E) incizale la un plan ce trece prin faţa distală a Mı permanent

27. C.M.Lăţimea arcadei alveolare se măsoară pe model de la:A) faţa palatinală a MI sup.drept şi stîngB) ectomolare la ectomolareC) şanţul intercuspidian al PMI inf. drept şi stîngD) cuspidul centro- vestibular al MI sup. drept şi stîngE) foseta centrală a MI sup. drept şi stîng

28.C.M. Simetria sagitală a arcadei nu se apreciază după:A) planul medio-sagital superiorB) foseta centrală a MI inf

C) planul medio-sagital inferiorD) cuspidul centro- vestibular al MI sup

E) tangenţa la faţa mezială a MI sup

29. C.M.Planurile medio-sagitale ale modelelor se trasează de la:A) frenul buzei superioareB) frenul buzei inferioare la frenul lingualC) frenul lingualD) cele două perechi de rugi palatine pe praful medianE) plicile labiale

30.C.M. Cînd valorile diferenţelor reale şi ideale de lăţime şi lungime sunt negative, arcadele alveolare sunt:A) alungiteB) îngustateC) scurtateD) lărgiteE) normale

31.C.M. Nu se pot stabili indicii Pont în următoarele situaţii clinice:A) absenţa MI temporaliB) suma incisivă de 35mmC) absenţa 4I sup permanenţiD) entopia PMI sup

E) absenţa PMII sup

32. C.M. Nu se pot stabili indicii Pont în următoarele situaţii clinice:A) suma incisivă de 28 mmB) distrucţia coronară a MI inf. permanentC) incluzia PMI inf D) mezializarea accentuată a MI sup. permanentE) ectopia Cinf

33.C.S. Orizontala de la Frankfurt se trasează de la:A) nasion la basionB) orbitale la auriculareC) auriculare la gonionD) subnazale la pogonoinE) fanta palpebrală la auriculare

34. C.M.În retrognatismul maxilar, fotografia de profil indică:A) un profil convexB) un profil concavC) o treaptă labială inversatăD) unghiul tangentei gurii sub 10ºE) subnazale înapoia planului Dreyfuss

35. C.M.În malocluzia clasa II/ 1Angle, fotografia de profil indică:A) unghiul tangentei gurii peste 10ºB) un profil convexC) baza superioară în poziţie transfrontalăD) baza superioară în poziţie cisfrontalăE) pogonion în poziţie cisfrontală

36.C.S. Semnele radiologice din anodonţie sunt:A) os alveolar cu arhitectonie difuză şi neregulatăB) apexul dintelui închisC) lipsa mugurului dentar D) apexul dintelui deschis

E) prezenţa mugurului dentar într-o poziţie înaltă

37. C.S.Semnele radiologice ale dintelui supranumerar sunt:A) forma şi dimensiunea modificată a unui mugure dentarB) poziţia aberantă a unui mugure dentarC) gradul de dezvoltare diferită a rădăcinii unui mugure dentarD) prezenţa unui mugure dentar peste numărul normal de muguriE) apexul închis a unui mugure dentar

38.C.S. La un copil, ortopantomografia se execută odată la:A) 2 luniB) 6 luniC) 1 anD) 2 aniE) 8 luni

39.C.S. Rădăcinile lui 52 şi 62 sunt complet formate la vîrsta de:A) 1,6 luniB) 2 aniC) 3,6 luniD) 2,6 luni E) 3 luni

40.C.S. Rădăcinile lui 16 şi 26 sunt complet formate la vîrsta de:A) 1 anB) 7 aniC) 8 aniD) 9-10 aniE) 4-5 ani

41.C.S. Rădăcinile lui 13 şi 23 sunt complet formate la vîrsta de:A) 9-10 aniB) 7-8 aniC) 6-7 aniD) 10-11 aniE) 13-15 ani

42. C.S.În prognatismul mandibular <SNB este:A) micşorat B) de 80ºC) mărit D) de 78ºE) normal

43. C.S.În retrognatismul mandibular <NAPg este:A) măritB) de 180ºC) micşoratD) de 170ºE) normal

44.C.S. Unghiul format de axa Y şi planul Frankfurt se măreşte în:A) endognaţia maxilară B) ocluzia adîncă adevăratăC) rotaţia anterioară a mandibuleiD) rotaţia posterioară a mandibuleiE) prognaţia maxilară

45.C.S. Valoarea unghiului Tweed se micşorează în:A) ocluzia deschisă frontalăB) prognaţia mandibularăC) retrognaţia mandibularăD) retroalveolia inferioarăE) ocluzia adîncă adevărată

46.C.S. Punctul A Down se defineşte prin:A) punctul cel mai anterior de pe procesul alveolar superiorB) punctul cel mai adîncit de pe procesul alveolar inferiorC) punctul cel mai anterior de pe procesul alveolar inferiorD) punctul cel mai adîncit de pe procesul alveolar superiorE) punctul cel mai inferior de pe procesul alveolar superior

47.C.M. Radiografia pumnului se indică atunci cînd suspectăm o:A) neconcordanţă dintre vîrsta dentară şi vîrsta cronologicăB) dezvoltare îngreunată a maxilarelor C) dezvoltare osoasă îngreunatăD) anomalie dento-maxilară scheletatăE) condensare osoasă

48.C.M. Pe ortopantomografie se poate aprecia:A) tipul de rotaţie mandibularăB) morfologia articulaţiei tempero- mandibulareC) conţinutul maxilarelorD) vîrsta osoasăE) vîrsta dentară

49. C.M.Analiza teleradiografiei de profil se face trasînd următoarele planuri de referinţă:a) a bazei craniuluib) bispinosc) ocluzald) mandibulare)orbito- frontal

50. C.M.În prognatismul mandibular sunt mărite valorile unghiurilor:a) SNAb) SNBc) NAPgd) id. Me) Go

51. C.S. În secţia de ortodonţie pentru un fotoliu se rezervează nu mai puţin de:10 m²12 m²14 m²7 m²A. 5 m²

52. C.S. Regimul de sterilizare a instrumentelor în cabinetul de ortodonţie este:T 120º 2 ore T 100º 2,5 oreT 180º 60 minT 200º 30 minT 180º 30 min

53. C.M. Sălile de bază a laboratorului de tehnică dentară este: A. sală de modelare

garderobă baia sală de sudare sală de gipsare

54. C.M. Cauzele apariţiei diastemei pot fiA. Inserţia joasă a frenului buzei superioareB. MeziodensulC. MacrodonţieD. Dereglări de respiraţie

E. Deglutiţie infantilă. 55. C.M. Pentru tratamentul diastemei superioare sunt necesare următoarele măsuriFrenuloplastia buzei superioareExtracţia dinţilor 1.4 şi 2.4Expansiunea maxilarului superiorÎnlăturarea dintelui supranumerarAlungirea segmentului incisiv.

56. C.M. În tratamentul diastemei se pot folosi următoarele aparate ortodonticeAparat ortodontic fixAparat mobilizabil cu arcuri în diapazonRegulatorul funcţiilor FrenkelBionatorul BaltersAparat mobilizabil cu arcuri în s

57. C.S. Ce perioadă de timp ocupă organogeneza: primele 2 săptămîni de viaţă intrauterină primele 3 luni ale veţii intrauterine prima lună de viaţă extrauterină prima săptămînă de viaţă extrauterină prima lună de viaţă intrauterină

58. C.S. Ce perioadă de timp ocupă morfogeneza: de la 2 pănă la 6 luni de viaţă intrauterinăde la 1 lună de viaţă intrauterină pănă la maturitate de la 2 săptămîni pănă la 9 luni de viaţă intrauterină de la naştere pănă la 12 ani de viaţăde la 3 luni de viaţă intrauterină pănă la maturitate

59.C.S. Numiţi varietatea de ocluzie fiziologică din cele enumerate: ocluzie mezializată inocluzie verticală ocluzie ortognatică ocluzie distalizată ocluzie încrustată

60. C. M. Enumeraţi perioadele de înălţare fiziologică a ocluziei:cu erupţia dinţilor temporari după erupţia incisivilor temporaridupă erupţia molarilor temporaridupă erupţia molarului de şase ani după erupţia caninului şi molarului doi permanent

61. CS. Anomalia de ocluzie ceea mai frecvent întălnită:malocluzia de clasa II/II Angle ocluzia adăncămalocluzia de clasa II/I Angle ocluzie încrustatăinocluzie verticală

62 C.S. Care poate fi cauza recesiei gingivalerespiraţia bucală b.deglutiţie infantilăinserţie înaltă a buzei inferioareobiceiuri vicioaseigiena incorectă a cavităţii bucale

63. C.S. Studiul diametrelor transversale ale arcadelor dentare se efectuiază după metodaSnaghinaVan der LinderTweed- Merifeld analiza spaţiului totalKorkhausPont

64.C.S. Care este profilul facial în malocluzia de clasa II/I, forma gnaticăprofil convexprofil concavprofil rectiliniuprofil puţin concavprofil puţin convex

65. C.M. Metodele biometrice care pot fi folosite la depistarea compresiei de maxilar:metoda Linder –Harth metoda Gherlach indicele Bolton metoda Pont metoda Korkhaus

66. C.M. Metodele radiologice folosite în anomaliile de ocluzie în sens sagital:Ortopantomografia Tomografia ATM Cefalometria de profil Radiografia în film muşcat Reografia

67. C.M. În analiza cefalometrică în cazul malocluziei de clasa II/I se depistează.creştere facială de tip anterior micşorarea înălţimii posterioare a feţei unghi goniac micşorat unghi SNB micşorat unghi SNA micşorat

68. C.M. Semnele clinice in respiraţia orală:în repaos buzele formează o fantă deschisă buze uscate şi fisurate maxilarul inferior ocupă o retropoziţie deglutiţie infantilă fren scurt lingual

69.CS. Ce studiază electromiografia:este o metoda de studiere a miscarii mandibulei in timpul functiei de masticatie.studierea starii articulatiei dupa sunetele ce aparin timpul unei functiistudierea starii circulatiei sanguine a ATMmetoda de studiu al onusului muscular in timpul contractieieste inregistrarea biopotentialuluimuschilor in timpul contractiei.este o metoda de studiu al starii muschilor masticatori.

70. C.M.Semnele clinice ce caracterizează dezvoltarea incompletă a muşchiului orbicular:fanta labială interdeschisă în repaos cuplarea buzelor forţatăplica nazo-labială exprimată plica mentonieră nivelatădeglutiţie infantilă

71. C.M. Care pot fi cauzele malocluziei de clasa III, forma falsăcuspizi neabraziaţi a caninilor temporariinserţie înaltă al frenului buzei inferioarepierderea precoce a dinţilor lateraliproteze confecţionate incorectdereglări de fonaţie

72. C.M. Aparate ortodontice folosite în malocluzia de clasa III cu decalaj frontal invers, forma falsăaparatul Bruckl-Reichenbachşlefuirea selectivă a cuspizilor neabraziaţiextracţie dentară seriatăRegulatorul funcţiilor Frenkel, tip IImenţinător de spaţiu

73. C.M. Metodele de creare a spaţiului în arcada dentară în cazul malocluziei de clasa I AngleDeplasări mezio-distale a dinţilorşlefuirea selectivă a cuspizilor neabraziaţiExpansiune de maxilarextracţii dentare în cazul insuficienţei de spaţiu pănă la 4 mmmiogimnastica

74. C.M. Dereglările procesului de erupţie suntMacrodonţiaVestibuloversiaincluzia dentară dinţi natalihipodonţie

75. C.M. Enumăraţi anomaliile de dezvoltare a dinţilortranspoziţiemacrodonţieadenţieectopie dentară entopie dentară

76. C.M. Principiile de tratament în cazul pierderii precoce a dinţilor temporarimenţinerea spaţiului pe arcada dentarăprotez mobil parţial cu dinţi artificiali punţi protetice demontabilepunţi protetice fixetratament ortodontic după erupţia dinţilor permanenţi

77. C.S. Transpoziţia este o anomalie ce se caracterizează prinrotaţia dintelui în jurul axului longitudinaldeplasarea mezială a unui dintedeplasarea mezială a grupului lateral de dinţidereglare de erupţie dentarăschimbarea dinţilor vecini cu locul său pe arcada dentară.

78. C.S. Hipodonţie este o anomalie ce se caracterizeză prinprezenţa dinţilor supranumerarianomalie de formă a dinteluireducerea numerică a dinţilor de pe arcada dentarăse întâlneşte atât în dentiţia temporară, cât şi cea permanentăanomalia grupului incisiv în sens vertical

79. C.S. Criteriul de determinare a macrodonţiei suma mezio-distală a 4 incisivi superiori de la 28 pănă la 32 mmsuma mezio–distală a 4 incisivi superiori de la 32 mm şi mai multsuma mezio–distală a 4 incisivi inferiori pănă la 35 mmcorelaţia dintre incisivii superiori şi cei inferiorisuma mezio-distală a 4 incisivi superiori mai puţin de 28 mm

80. C.M. Semnele clinice caracteristice pentru ectopia de canini superiorimicşorarea spaţiului pentru dinţii 13 şi 23 pe arcada dentarădereglări de deglutiţie inserţie joasă a frenului buzei superioarenivelarea plicei nazo-labialelocalizarea dinţilor 13 şi 23 în afara arcadei dentare

81. C.M. Semnele clinice caracteristice pentru malocluzia de clasa ІІ 1 Angle:compresiune de maxilar protruzia grupului frontal relaţia molară distalizată mărirea etajului inferior baza apicală mai mică decăt coronară

82. C.M. Tratamentul malocluziei ІІ 1 Angle în dentiţia permanentă:tratamentul profilactic aplicarea aparatelor mobilizabile cu acţiune funcţională activatorul Аnderezen-Hauplregulatorul funcţional frenchel tip iii aplicarea tehnicii fixe moderne.

83. C.M. Selectaţi factorii etiologiei care pot interveni în apariţia malocluziei de clasa ІІІ Angle: ereditatea dezvoltarea în exces a maxilarului inferior hipoplazia maxilarului superior rahitismul- tulburarea metabolismului calciului tulburările de dezvoltarea primului arc bronhial (maladia Franceschetti)

84.C.M. Semnele clinice caracteristice pentru malocluzia de clasa ІІІ Angle:relaţia molară mezializatăprofilul feţei convex.profilul concav, treapta buzelor inversată relaţia inversă frontală relaţia molară neutră

85. C.M. Selectaţi metodele de diagnostic aplicate pentru anomaliile de ocluzie în sens sagital.ortopantomografia maxilarelor teleradiografia de profil teleradiografia în face teleradiografia axială examenul biometric al modelelor de gips (metoda Pont, Korkhaauz, Gherlach)

86. C.M. Metodele de tratament aplicate în cazul malocluziei de clasa ІІІ Angle pentru dentiţia permanentă: aplicarea aparatelor ortodontice mobilizabile cu acţiune mecanică aparatul Bruckl-Reichenbachdispozitiv exofacial de tip Delaire tehnica adezivă-Edgewise-tehniquemiogimnastica

87. C.M. Sindromul de ocluzie adîncă are şi alte denumiri, selectaţile: sindromul de supraapreciere incisivă termenii de ,,over bite,, şi ,,deep bite,, sindromul progenic laterognaţia mandibulară supraalveolodonţie incisivă şi infraalveolie molară

88. C.M. Selectaţi factorii etiologiei care pot interveni în apariţia sindromului de ocluzie adăncăfactorul genetic obiceiurile vicioase (respiraţia orală, deglutiţia infantilă, sugerea buzei inferioare şi a limbii)caria dentară şi consecinţele ei, în special edentaţia în zonele leterale macroglosia macrognaţia maxilarului inferior

89. C.M. Care din cauzele date pot interveni în aparişia ocluziei adănci ,,în acoperiş,, factorul genetic obiceiuri vicioase (respiraţie orală, deglutiţie infantilă, sugerea limbii) dezvoltarea în exces a maxilarului inferior prognaţia maxilarului inferior caria dentară şi consecinţele ei

90. C.M. Alegeţi metodele de diagnostic pentru studiul sindromului de ocluzie adăncă: ortopantomografia maxilarelor teleradiografia în profil studiul biometric al modelelor de gips spirometria radiografia cu ,,film muşcat,,

91. C.M. Indicaţi tratamentul necesar pentru dentiţia permanentă în cazul sindromului de ocluzie adăncă: miogimnastica regulatorul funcţiilor Frenchel tip ІІaparate ortodontice fixeaparatul Brukl-Reicheinbach aparate ortodontice mobile cu platou retroincisival

92.C.M. Semnele clinice caracteristice pentru inocluzia verticală:relaţia molară neutră fanta labială intredeschisă profilul feţei rectiliniu etajul inferior micşorat acoperirea incisivă 1/3 cu persistenţa contractului incisivo-tuberial

93. C.M. Semnele clinice caracterictice pentru sindromul de inocluzie deschisă, forma adevărată: dezvoltarea în exces a maxilarului inferior scurtarea dento-alveolară în regiunea frontală alungirea dento-alveolară în regiunea laterală profilul feţei drepr persistenţa inocluziei verticale, cuplarea forţată a buzelor

94. C.M. Selectaţi metodele de diagnostic aplicate în cazul sindromului de inocluzie verticală: studiul antropometric studiul biometric al modelelor de gips ortopantomografia maxilarelor teleradiograma în faţăteleradiograma în profil.

95. C.M. Metodele de tratament indicate pentru inocluzia deschisă: regulator Franckel II aparate ortodontice mobilizabile cu gutieră mobilizabilă aparate ortodontice fixe bionatorul Balters tip ІІ bionatorul Balters tip І

96. C.M. Selectaţi varităţile de anomalii de ocluzie în sens transversal: malocluzia de clasa a ІІІ Angle laterodeviaţia mandibulară laterognaţia sindromul de ocluzie adîncă sindromul de inocluzie deschsă

97. C.M. Selectaţi factorii etiologiei care pot interveni în apariţia anomaliilor de ocluzie în sens transversal:dezvoltarea neconcordantă a celor două hemiarcade malpoziţii dentare izolate dezvoltarea în exces unilaterală a mandibulei deglutiţia infantilă respiraţia orală

98.C.M. Semne caracteristice pentru laterognaţia mandibulară:asimetria facială cu devierea mentonului retruzia labio-mentonieră relaţia molară neutră deviaţia liniei frenurilor şi a liniei interincisivilor subdezvoltarea a unei jumătăţi a mandibulei

99. C.M. Metodele de diagnosticare aplicate pentru studiul anomaliilor de ocluzie în sens transversal: ortopantomografia maxilarelor teleradiografia (în face) facială teleradiografia axială radiografia cu film ,,muşcat,, studiul antropometric

100. C.S. Aparate ortodontice în cazul laterognaţiei mandibulare: aparate ortodontice mobilizabile cu plan înclinat în regiunea laterală aparate ortodontice mobilizabile cu acţiune mecanică aparate ortodontice fixe bionatorul Balters tip ІІІ miogimnastica

101. C.M. Complicaţiile depistate în cursul tratamentului ortodontic sunt: rezorbţii radiculare hipercementoza rezorbţia laterală la nivelul rădăcinilor rezorbţia radiculară a dinţilor temporari curburi radiculare

102. C.M. În ce sectoare vor avea loc transformări tisulare în cadrul înlăturării compresiei arcadei dentare superioare:ATM Transformări de tipul deplasării orizontale în regiunea dinţilor laterali În regiunea dinţilor frontali inferiori Lărgirea suturii palatine Întinderea şi aplatizarea bolţii palatine

103. C.S. Care dintre elementele numite are atăt funcţie de ancorare, căt şi de retruzare a dinţilor: croşetul Adams arcul vestibular arcul în ciupercă croşetul Ştahl arcul în ,,S,,

104. C.M. Elementele de ancorare ale aparatelor ortodontice mobilizabile sunt: arcul Coffin croşetul Adams gutierele croşetul Ştahl croşetul Schwarz

105. C.S. Arcul vestibular este format din: curbura centrală, 2 bucle, zonele de retenţie curbura centrală, zonele de retenţie dintr-o porţiune liberă asemănătoare cu un diapazon ansă, buclă, zonă de retenţie porţiune centrală, bucle în ,,S,, zona de retenţie

106. C.S. Regulatorul funcţional Frenкel de tipul ІІІ este indicat în tratamentul: malocluziilor de clasa І Angle malocluziei de clasa ІІI Angle malocluziei de clasa ІІ 2 Angle malocluziei de clasa ІІ 1 Angle ocluziei încrucişate

107. C.S. Bionatorul Balters tip ІІ se foloseşte în tratamentul: malocluziei de clasa ІІ 1 Angle ocluziei încrucişate inocluziei verticale ocluziei adănci malocluziei de clasa ІІІ Angle

108. C.M. Activatorul Andrezen-Haupl are următoarele părţi componente: placa palatinală arcuri în ,,ciupercă,,masa acrilică interocluzală placa la arcada inferioară arc vestibular

109. C.M. Neajunsurile activatorului Andrezen-Haupl sunt: este un aparat voluminos nu permite exercitatea funcţiilor de bază nu acţionează la nivelul bazelor osoase este foarte scump necesită o igienă foarte riguroasă a cavităţii bucale

110. C.M. Care din aparatele funcţionale se foloseşte în tratamentul malocluziei de clasa ІІ/ 2regulatorul Frenкel tip ІІІ activatorul Andrezen-Haupl regulatorul Frenchel tip Іregulatorul Frenchel tip ІІbionatorul Baltres tip ІІ

111. C.S. Care din elementele regulatorului funcţional Frenchel va stimula creşterea sagitală a arcadelor dentare: arcul vestibular pelotele labiale scuturile laterale arcul palatal cărligile pe dinţi canini

112. C.M. Care din elementele regulatorului funcţional Frenchel vor stimula creşterea transversală a arcadelor: arcul vestibular arcul palatal scuturile laterale arcul lingual pelotele labiale

113. C.S. Aparatele ortodontice fixe sunt aparate: cu acţiune funcţională cu acţiune mixtă cu acţiune mecanică aparat tip gutieră aparat reciproc

121. C.S. Dispicăturile labio-maxilo-faciale sunt: tulburări de embriogeneză ale aparatului dento-maxilar tulburări ale procesului de erupţie tulburări de poziţie a maxilarelor tulburări de dimensiuni şi formă a maxilarelor tulburări funcţionale

122. C.M. Variaţiile de malformaţii congenitale a feţei sunt: despicătura oblică a feţei despicătura transversală a feţei despicătura labio-maxilo-palatină erupţia tardivă erupţia precoce

123. C.M. Indicaţi care colaboratori interdisciplinari trebue să consulte copiii cu sindromul Pier-Roben: chirurg ortodont pediatru neurolog logoped

124. C.M. Semnele clinice ale despicaturilor labio-maxilo-palatine: breşa labială asimetrie facială

breşa maxilo-palatinalăproporţionalitatea păstrată macroglosie

125. C.M. Varietăţile de tratament ortodontic la diverse vărste pentru copiii purtători de despicături labio-maxilo-palatinală: tratament ortodontic precoce tratament ortodontic tardiv tratament profilactic tratament ortodontic biomecanic miogimnastica

126. C.S. Tratamentul protezic la copii este indicat: microdonţie anodonţia parţială sau totală erupţia precoce poziţia labio-bucală a dintelui 12 micrognaţie maxilară

127.C.M. Protezele mobile parţiale sunt indicate în cazul: anodonţiei parţiale sau totale extracţie precoce a dinţilor temporari stimulatoare pentru erupţie dentară aparate ortodonticee cu acţiune mecanică hiperdentiei

128. C.S. Care este metoda de tratament aplicată la copii în anodonţii: aplicarea punţilor protetice proteze mobile parţiale dinţi cu pivot aparat ortodontic mobilizabil se lasă aşa pănă la vărsta de 12 ani

129. C.S. Căt de des se schimbă protezele mobile parşiale la copii: o dată în 6-8 luni o dată în 2 ani o dată în 3 ani o dată în 2 luni o dată în 5 ani

130. C.S. Perioada de contenţie în ortodonţie este: perioada tratamentului terapeutic perioada tratamentului chirurgical perioada tratamentului ortodontic propriu-zis perioada de stabilizare a rezultatelor tratamentului activ tratamentul profilactic

131. C.M. Selectaţi greşelile şi complicaţiile apărute în urma tratamentului ortodontic: recidiva anomaliei tratamentul anomaliei scheletale cu aparate ortodontice mobilizabile dereglarea de masticaţie –absenţa intercuspidării dentare tratament ortodontic cu ajutorul monoblocurilor aplicarea tehnicii fixe în dentiţia permanentă

132. C.S. Durata perioadei de contenţie pentru tehnica adezivă fixă este: egală cu durata tratamentului ortodontic egală cu ½ din durata tratamentului ortodontic egală cu o lună egală cu 3 luni egală cu 4 luni

133. C.S. Durata perioadei de contenţie pentru aparatele ortodontice mobilizabile cu acţiune mixtă este: egală cu durata tratamentului ortodontic egală cu ½ din durata tratamentului ortodontic

egală cu 1 an egală cu 2 ani egală cu 3 ani

134. C.M. Sindromul de compresie de maxilar prezintălipsa semnelor facialeîn formă de protruzie, aliniere dentarăîn formă cu protruzie, înghesuiri dentareîn formă cu protruzie, spaţieri dentareocluzie distalizată frecvent

135. C.S. Poziţia capului lăsat pe spate în timpul somnului poate provocainocluzie verticalăocluzie distalăocluzie adîncăocluzie mezialăocluzie încrucişată

136. C.M. Respiraţia orală este considerată obicei vicios în situaţiilelipsa schimbărilor patologice a aparatului respiratoriudupă sanarea aparatului respiratorprezenţa schimbărilor patologicea aparatului respiratoriudepistarea adenoizilorlipseşte răspunsul corect

137. C.S. Acţiunea nocivă în perioada prenatală poate provocaanomalii de dezvoltare a dinţilor, maxilarelor, vicii de sistemdisproporţia între dimensiuni de maxilar şi dinţianomalii a arcadelor dentare şi de ocluziedereglări de respiraţiedereglări de deglutiţie

138. C.M. Anomalia de inserţie al frenului lingual poate provocaînclinaţia orală a grupului incisiv inferiordiastemaînclinaţia vestibulară a grupului incisiv inferiorretropoziţia maxilarului superiorprognaţia maxilarului inferior 139. C.M. Deglutiţia infantilă poate dezvoltaprotruzia grupului incisivinocluzie verticalădereglări de erupţie a dinţilor permanenţitranspoziţie dentarătortopoziţie dentară

140. C.M. Exerciţii de antrenament pentru muşchii propulsori al maxilarului inferior sunt indicate în compresiune de maxilarretropoziţia maxilarului superiorretropoziţia maxilarului inferiorocluzie adîncă asociată cu hipoplazie mandibulară laterodeviaţie mandibulară

141. C.M. Aparatele ortodontice profilactice suntaparate folosite în tratamentul anomaliilor de ocluzieaparate ce previn formarea anomaliilor dento-maxilareaparate folosite la stabilizarea rezultatelor obţinuteaparate folosite în tratamentul anomaliilor dinţilor izolaţiaparatele folosite în urma pierderii precoce a dinţilor temporari

142. C.S. Aparatele de contenţie suntmenţinătoare de spaţiuaparate folosite în tratamentul malocluziiloraparate ce previn formarea anomaliilor dento-maxilare

aparate de înlăturare a deprinderilor vicioaseaparate folosite la stabilizarea rezultatelor obţinute

143. C.S. Este o mişcare de pivot în jurul axului radicularmişcare de versiunegresiuneingresierotaţiedeplasare corporală

144. C.S. Deplasarea rădăcinii dintelui în plan vestibulo-oralmişcarea de torguerotaţiedeplasare corporalăgresiuneintruzie

145. C.S. Element ce se foloseşte la înclinarea orală a grupului incisiv arcul vestibular de retracţiearcul Coffinşurubul ortodonticgutiere ocluzalecroşete

146. C.M. Element de expansiune maxilarăşurubul ortodonticarcul Coffinarcul vestibular de retractiearcul in forma de ciupercaarcul in diapazon

147. C.S. Elementul care se fixează pe suprafaţa vestibulară a dintelui la un anumit nivel de la suprafaţa incisivăinele ortodonticeresorturibracketbutonituburi ortodontice

148. C.M. Selectaţi aparatele ortodontice în tratamentul în cazul ectopiilor dentarecapelina cu tracţiune extraoralătehnica adezivă (sistem- bracket)aparate ortodontice mobilizabileaparate ortodontice mobile funcţionale) menţinătoare de spaţiu

149. C.M. Selectaţi aparatele ortodontice folosite in cazul malocluziilor în sens sagitaltehnica adezivă ( bracket-sistem)regulatorul funcţiilor Frenkel,tip IIbionatorul Balters, tip IImenţinătore de spaţiuaparate ortodontice mobilizabile

150. C.M. Factorii etiologici, care pot interveni în apariţia despicăturilor labio-maxilo-palatinefactorii geneticiradiaţiifactori localideprinderi vicioase în perioda postnatalăacţiuni nocive în perioda prenatală

151. C.S. Dispozitivul ortodontic folosit la copii cu malformaţii congenitale în perioada de nou- născutaparat ortodontic mobilizabilapatarat ortodontic mobilmenţinător de spaţiu

obturatorarcul Coffin

152. C.S. Obturatoarele sunt schimbate în termen de4 luni6 luni2 luni12 luni10 luni

153. C.M. Selectaţi părţile componente ale protezelor mobilebracketbaza din acrilatdinţi artificialigutiere ocluzalecroşete

154. C.M. În cazul anodonţiei secundare parţiale în dentiţia mixtă sunt folositeprotezele mobile totaledinţi cu pivotproteze mobile parţialemenţinătoare de spaţiuaparate ortodontice fixe

155. C.M. Protezele mobile parţiale sunt indicate în cazulpierderii precoce a dinţilor temporaristimularea erupţiei dinţilor permanenţirestabilirii osluziei patologicenormalizarea curbei ocluzale Speeanodonţii parţiale

156. C.M. Ce metode de diagnostic sunt indicate în anodonţiile parţiale primareortopantomografia maxilarelorstudiul biometriccefalometria axialăstudiul antropometricradiografie de contact

157. C.S. Recidiva se numeşteperioda de stabilizare a rezultatelor tratamentului ortodontic activcomplicaţie în perioda tratamentulu ortodontic activapariţia mobilităţii patologice a dinţilordezechilibrul dintre formă şi funcţie apărut după finalizarea tratamentului ortodonticdereglare fncţională 158. C.S. Durata periodei de contenţie în cazul utilizîrii aparatului ortodontic fix esteegală cu durata perioadei de tratament ortodontic activegală cu jumate din durata tratamentului activ6 luni 1 lună2 luni

159. C.S. Apariţia mobilităţii patologice dentare se numeşterecidivăcontenţiecomplicaţiegreşelidereglări funcţionale

160. C.M. Enumăraţi complicaţiile întălnite în urma aplicării forţele excesivestabilirea incorectă a diagnozeiapariţia mobilităţii patologice dentarerezorbţii radiculare stabilirea incorectă a planului de tratament

afecţiuni ale periodonţiului

161. C.M. Ocluzia distalizată se însoţeşte de: profil convex subnazale înaintea planului nazo-frontal treapta labială accentuată devierea liniei interincisive inferioare prezenţa sau absenţa inocluziei sagitale

162. C.M. În sindromul de compresie, arcadele pot fi: îngustate simetric lărgite anterior alungite scurtate îngustate asimetric

163. C.M. În tratamentul profilactic al sindromului de compresie se recomandă: la sugarul alimentat artificial, folosirea linguriţei pentru a asigura o alimentaţie completă reeducarea rеspiraţiei nazale după adenoidectomie decondiţionarea sugerii degetului prin coaserea mînicii de la pijama păstrarea integrităţii zonei de sprijin şi refacerea ei căt mai corectă extracţia dirijată

164. C.M. În profilaxia compresiei de maxilar se include: asigurarea unei alimentaţii raţionale a mamei în timpul sarcinii decondiţionarea tuturor obiceiurilor vicioase diversificarea alimentaţiei căt mai precoce în primul an de viaţăeliberarea pasajului aerian nazo-faringian prevenirea meziopoziţiei generalizate

165. C.M. Disjuncţia intermaxilară:se realizază la nivelul ambelor maxilare se realizază la nivelul arcadei superioare constă în desfacerea suturii medio-palatine şi incisivo-canine se utilizează forţe medii şi mari, cu aparate mobile este obligatorie o perioadă de contenţie minim de 45 de zile

166. C.M. Disjuncţia intermaxilară este indicată în: compresia de maxilar, formă cu protruzie şi spaţiere dentare accentuată îngustarea foarte mare a arcadei superioare şi a bolţii palatine arcada inferioară dezvoltată normal pacienţi care necesită o terapie rapidă la pacienţii tineri, între 8-12 ani, cu compresie de maxilă

167. C.M. În etiopatogenia ocluziei adănci acoperite sunt incriminaţi: factorii eriditari (studii făcute pe gemeni şi familii) factorii endocrini –ocluzia adăncă acoperită din acromegalia juvenilă siderarea creşterii verticale în regiunea laterală a arcadelor obiceiul vicios de sugere a degetului ( vestibulo-poziţia incisivilor laterali) dereglări de respiraţie

168. C.M. La pacientul cu ocluzia adăncă:etajul inferior este micşorat unghiul mandibular este micşorat este prezentă procheilia superioară şanţul labio-mentonier este şters mentonul este uneori proeminent

169. C.M. În tratamentul ocluziei adănci acoperite: egresiunea dinţilor laterali se obţine cu uşurinţă în cursul tratamentului ortodontic şi este stabilă la pacientul adult se tatonează protetic înălţarea ocluziei ingresiunea dinţilor frontali ocluzia lingualizată îngreunează tratamentul contenţia este de scurtă durată datorită pantelor cupsidiente

170. C.M. Complicaţiile ocluziei adănci sunt: cariile aproximale la grupul frontal hiperestezia dentinară paradontitele cronice marginale edentaţia laterală inferioară моdificări patologice ale articulaţiei temporomandibulare

171. C.M. Mijloacele ortodontice ale aparaturii mobile de înălţarea definitivă a ocluziei sunt: scutul lingual croşetul Scwartz platoul retroincisiv gutiera unilaterală gutierele bilaterale

172. C.S. Unghiul ANB poate fi mărit în: retrognaţia mandibulară prognaţia maxilară prognaţia bimaxilară retrognaţia bimaxilară micrognaţia mandibulară

173. C.M. În tratamentul profilactic al anomaliilor din grupa prognaţiilor mandibulare se urmăreşte: prevenirea apariţiei şi desfiinţarea contactelor premature ocluzale dispenzarizarea copiilor ce provin din familii cu prognaţii mandibulare saltul articular antrenamentul musculaturii obrazului decondiţionarea tipului de propulsie

174. C.M. Planul postlacteal poate fi patologie: în treapta distalizată în treapta dreaptă în prima fază a erupţiei molarilor de 6 ani în treapta uşor mezială totdeauna evoluеază spre normal odată cu creşterea

175 C.S Diastema şi tremele de pănă la 2 mm la copii de 4-5 ani prezintă: creşterea fiziologică în sens sagital anomalie de dezvoltare a dinţilor distalizarea dinţilor anteriori mezializarea dinţilor laterali factor de risc

176. C.S Planul postlacteal în treaptă dreaptă la vîrsta de 6 ani este prognosticul formării: ocluzie distalizată ocluzie mezializată ocluzie deschisă ocluzie adăncăocluzie ăncrucişată

177. C.S Relaţia molară neutră se stabilizează atunci cănd planul postlacteal este: în treaptă dreaptăcu treaptă distală cu treaptă mezială-2mmcu treaptă cu mult mezializatăcu treaptă cu mult distalizată

178. C.S Relaţia molară distalizată se stabilizează atunci cănd planul postlacteal este:în treaptă dreaptăcu treaptă distalizatcu treaptă mezială-2mmcu treaptă cu mult mezializatăcu treaptă cu mult distalizată

179. C.S Relaţia molară mezială se stabilizează atunci cănd planul postlacteal esteA în treaptă dreaptăcu treaptă distalăcu treaptă mezială-2mmcu treaptă cu mult mezializatătoate răspunsurile sunt corecte

180. C.S. Fiecare dinte contactează cu 2 antagonişti în exclusivitate este incisiv inferior central şi ultimul molar superior în dentiţia: temporară, perioadă deja formată mixtă, prima perioadă permanentă, perioadă finală mixtă, perioada a doua Е toate răspunsurile sunt corecte

181. C.M. Dimensiunea etajului inferior este redusă în: ocluzia adăncă în acoperiş ocluzia аdăncă prăbuşută ocluzia inversă laterală ocluzia lingualizată bilaterală supraacoperirea frontală 2/3

182. C.M. Semnele orale ale prognaţiei mandibulare cu macrognaţie: diasteme mari în dentiţia temporară la arcada inferioară disociere a ritmului de erupţie între dinţii superiori şi inferiori dinţii inferiori erup mai greudistanţe mari între germenii dinţilor succesionali inferiori baza apicală la nivelul arcadei superioare micşorată în sens sagital

183. C.M. În pseudoprognaţia mandibulară (retrognaţia superioară) avem: profil concav subnazale posterior planului nazo-frontal gnathion anterior planului orbito-frontal procheilie superioară etaj inferior mărit

184. C.M. În plan vertical, în regiunea frontală, putem întălni: inocluzie sagitalăsupraacoperire incisivă 1/3 inocluzie verticalădevierea centrului esteticdecolaj frontal invers

185. C.M. Anodonţia de incisiv este: de cele mai multe ori simetrică se însoţeşte de nanismul dintelui omolog se transmite întodeuna ereditar se însoţeşte de modificări de volum ale celorlalţi dinţi se întălneşte doar la dinţii temporari

186. C.S. În anodonţia unilaterală de incisiv lateral: *dinţii temporari persistă timp îndelungat pe arcadă este indicată extracţia dinţilor temporari căt mai devreme migrarea mezială se realizează la orce vărstă, cu maximă uşurinţă nu este obligatorie extracţia incisivului lateral de partea opusă se recomandă extracţii dirijate în scop ortodontic

187. C.M. În plan transversal ocluzia se analizează: la nivelul molarului de 6 ani la nivelul premolarilor la nivelul de incisiv cu devierea centrului esteticla nivelul grupului lateral la nivelul molarilor de minte

188. C.M. În plan sagital în zona frontală putem întălni: inocluzie sagitală inocluzie verticală devierea centrului esteticocluzie inversă supraacoperire frontală

189. C.M. Ocluzia distalizată se întălneşte în: compresiunea de maxilar pseudoprognaţia mandibulară retrognaţia maxilară ocluzia adăncă acoperită retrognaţia mandibulară

190. C.M. Tratamentul curativ în prognaţia mandibulară urmăreşte: frănarea creşterii mandibulare stimularea dezvoltării ambelor maxilare deplasarea mandibulei distal efectuarea saltului articular asigurarea unei supraocluzii incisive 1/3

191. C.S. Dinţii supranumerari pot determina: tulburări nervoase senzitive de tip nevralgiform tulburări nervoase motorii sau vegetative (vasomotorii)tulburări de erupţietulburări de dezvoltare formaţiuni tumorale maligne

192. C.М. Dinţii supranumerari se pot dezvolta: ca formaţiuni total independente са un dinte din seria normală doar în dentiţia temporarădoar în dentiţia permanentă în ambele dentiţii

193. C.M. Suma incisivă pentru a aprecierea dezvoltării transversale a arcadelor reprezintă: suma celor 4 incisivi superiori în dentiţia temporară suma celor 4 incisivi superiori permanenti nu poate fi făcută cînd nu sunt toţi incisivii pe arcadă este în limite normale între 28-32 mm la arcada inferioară suma celor 4 incisivi

194. C.M. Factorii etiopatogenici în ocluzia adăncă acoperită sunt: factorii ereditari breşe dentare în regiunile laterale ale arcadelor interpunerea între arcade în zonele laterale ale limbii, degetului, obrazului o anumită constituţie anatomică factorii locali de mediu

195. C.M. În tratamentul ocluziei adănci acoperite se urmăreşte: egresiunea dinţilor anteriori ingresiunea dinţilor anteriori egresiunea dinţilor laterali redresarea axului incisivilor superiori spre oral poziţionarea posterioară a mandibulei

196. C.M. În tratamentul ocluziei adănci în acoperiş: ingresiunea dinţilor frontali egresiunea dinţilor laterali retracţia grupului incisiv superior propulsia mandibulei este un obiectiv important al tratamentuluistimularea creşterii maxilarului superior

197. C.M. Unghi SNA;SNB pot fi mărit în:

retrognaţia mandibulară prognaţia maxilară prognaţia mandibularăretrognaţia maxilară micrognaţie mandibulară

198. C.M. Tratamentul profilactic al ocluziei deschise include: alimentaţie raţională profilaxia rahitismului purtarea plăcuţei vestibulare, pentru antrenament musculardecondiţionarea obiceiurilor vicioase de interpunere între arcade înlăturarea deglutiţiei infantile

199. C.S. În ocluzia adăncă acoperită, ocluzia este distalizată datorită: retrodentiţiei incisivilor superiori retrodentiţiei bimaxilare deplasării posterioare a mandibulei mauializării dinţilor laterali superiori distalizării dinţilor laterali inferior

200. C.S.Meziodensul este: A. anomalie de poziţie anomalie de număr C anomalie de formă D. anomalie de dimensiuni E. anomalie de ocluzie

1.C.S. Prima înălţare de ocluzie se face odată cuA.erupţia incizivilor inferiori temporaliB.erupţia incizivilor inferiori permanenţiC.erupţia molarilor temporaliD.erupţia molarilor doi permanenE erupţia molarilor unu permanenţi

2.C.S. Rădăcinile lui 16 şi 26 sunt complet formate la vărsta de A. 1 an B. 7 ani C. 8ani D. 9-10 ani E. 4-5 ani

3. C.M. Diagnosticul de vîrstă dentară se apreciază după A. teleradiografia de profilB.radiografia măniiC.ortopantomografieD.examenul clinicE.examenul modelelor de ghips 4.C.M. Bilanţul dentar radiologic constă în analizaA .Dinţilor incluşiB.mugurilor supranumerariC. îngesuirii germenilor dentariD. anodonţiilorE.anomaliilor dentare de formă

5.C.M.Suma incisivă în cazul indicilor Pont, nu se măsoarăA. în dentiţia mixtăB.în dentiţia temporarăC. la arcada inferioarăD. cănd au erupt doar incisivii centrali permanenţi superioriE. cănd pe arcadă e prezent doar un singur incisiv

6.C.S. Dentiţia mixtă este cuprinsă între

A. 4-8 aniB.6-11 aniC.6-13 aniD. 7-14 aniE.5-12 ani

7.C.M. Semnele clinice ale utilizării forţelor care depăşesc pragul de tolerabilitate a dinţilor suntA. durerea dento-parodontalăB. modificările de culoare a dinţilorC. deplasare rapidă a dinţilorD. mobilitatea dentarăE. reacţii parodontale

4. În prognatismul mandibular sunt mărite valorile unghiurilor:A) SNAB) SNBC) NAPgD) id. ME) Go

5. În retrognatismul maxilar sunt micşorate valorile unghiurilor:A) SNAB) SNBC) NAPgD) PrAFE) NSBa

6. În ocluzia inversă frontală se modifică valorile unghiurilor:A) SNAB) SNBC) iMD) IFE) Ii

7. Pentru aprecierea tipului de rotaţie mandibulară se analizează pe teleradiografie:A) unghiul mandibularB) direcţia mandibuleiC) direcţia condilului mandibular D) înălţimea ramului vertical al mandibuleiE) direcţia simfizei mentoniere

Terapia anomaliilor dento- maxilare prinexerciţii musculare

B.Tip II ( complement multiplu)1. Examenele paraclinice pentru aprecierea modificării activităţii musculare sunt: A) electromiografiaB) extensiometria C) dinamometriaD) spirometriaE) kinesiografia

2. Cauzele instalării unei deglutiţii atipice sunt:A) macroglosiaB) anchiloglosiaC) sugerea degetului D) imaturitatea neuro-muscularăE) respiraţia orală

3. Decondiţionarea obiceiului de sugere a degetului se poate realiza prin următoarele mijloace:A) mănuşi fără degeteB) mănuşi cu nasturiC) cotiere

D) coarerea mînecilor de la pijamaE) ciorapi cusuţi la mînecile pijamalei.

4. Creşterea eficienţei masticatorii se realizează prin:A) înlăturarea fenomenelor dureroaseB) corectarea anomaliei dento-maxilareC) reeducarea funcţiei masticatoriiD) alimentaţia raţionalăE) reeducarea funcţiei de deglutiţie

5. Reeducarea deglutiţiei se relizează prin:A) scutul lingualB) bobiţa WalkhoffC) sugarea bomboanei în bolta palatinăD) imitarea mersului caluluiE) scutul vestibular

Terapia anomaliilor dento- maxilare prinaparate ortodontice

B.Tip II ( complement multiplu)

1. Intensitatea forţelor ortodontice se măsoară prin:A) dinamometrieB) electromiografieC) fotoelasticitateD) determinări electroniceE) spirometrie

2. Prima reacţie a dinţilor împreună cu elementele sale de susţinere la acţiunea forţelor ortodontice se manifestă prin:A) tensiunea fibrelor parodontaleB) resorbţie osoasăC) compresiunea fibrelor parodontaleD) apoziţie osoasăE) resorbţie radiculară

3. Rezistenţa dentară la acţiunea forţelor ortodontice depinde de:A) sensul deplasării dentareB) vîrsta pacientuluiC) tipul deplasării dentareD) conformaţia dentarăE) reactivitatea individuală

4. Aparatele ortodontice mecanice produc deplasări dentare de tipul:A) versieiB) torque-uluiC) egresieiD) rotaţieiE) ingresiei

Literatura:1. Prelegerile anului II, III, IV şi V.2. P.Godoroja, Aurelia Spinei, I.Spinei - Stomatologie terapeutică pediatrică. Chişinău, 2004.3. P.Godoroja, I.Lupan, A.Botnaru, I.Spinei, G.Mihailovici, V.Trifan, S.Railean - Stomatologia pediatrică în teste. Chişinău, 2000.4. Dorobăţi Valentina - Ortodonţie. 19905. Ovidiu Grivu - Ortodonţie. 1997, Timişoara anul V; anil VI6. Corneliu Aldescu - Radiologie. Polirom, 1998.

7. Milicescu Viorica - Examenul clinic în ortodonţie şi ortopedia dento-facială., Bucureşti, 1996. 8. Dragoş Stanciu - Ortodonţie. Bucureşti 1991. 9. Колесов А.А. и др. Стоматология детского возраста. Москва. 1991.10. Виноградова Т.Ф. и др. Стоматология детского возраста. Москва. 1987.

Cheia testelor

e 26.a,de 27.b,e d 28.a,b,c,dс 29.b,db 30.b,cc 31.c,d,eb 32. b,c,da 33.bc 34.b,c,d,ec 35.a,b,c,ec 36.cb 37.da 38.dc 39.b

d 40.db 41.ea,b,d 42.c a,b,c,d,e 43.aa,c,e 44.db,c,d 45.ed 46.dc 47.c,d,ea 48.a,b,c,e e 49.a,b,c,da,b,c,e 50.b,d,e

51.d 71.a,d52.с 72.a,b53.a,d,e 73.a,c54.a,b 74.c,d55.a,d 75.b,c56.a,b 76.a,b,c57.b 77.e58.e 78.c59.c 79.b60.c,d,e 80.a,d,e61.c 81.a,b,c,d,e62.c 82.b,c,e63.e 83.a,b,c64.a 84.a,c,d65.a,d 85.a,b,e66.a,c 86.c,d67.a,c,d 87.b,e68.a,b,c 88.a,b,c69.e 89.a,b70.a,b,d 90.a,b,c

91.c,e 111.b 92.a,b,c 112.b,c 93.b,c,d,e 113.c 9 4.a,b,c,d 121.a 95.b,c,d 122.a,b,c 96.b,c 123.a,b,c,d,e 97.a,c 124.a,b,c 98.a,d,e 125.a,b,d,e 99.a,b,e 126.b 100.a 127.a,b,c 101.a,c 128.b 102.b,d,e 129.a 103.b 130.d 104.b,c,d,e 131.a,c 105.a 132.a 106.b 133.b 107.c 134.b,c,d,e 108.a,c,d,e 135.b 109.a,b,c 136.a,b 110.b,d 137.a

138.a,b 161.a,b,e 139.a,b 162.a,c,e 140.c,d 163.b,c,d 141.b,e 164.b,d 142.e 165.a,b,c,d,e 143.d 166.a,b,e 144.a 167.a,b 145.a 168.a,b,c,e

146.a,b 169.a,b,c 147.c 170.a,b,c,e 148.b,c 171.d,e 149.a,b,e 172.c 150.a,b,e 173.a,b,c,d,e 151.d 174.a,b 152.c 175.a 153.b,c,e 176.a 154.c,d 177.c 155.a,b,e 178.b 156.a,e 179.d 157.d 180.c 158.a 181.b,e 159.c 182.a,d,e 160.b,c,e 183.a,b

184.b,c,e 191.c 185.b,c,d 192.a,b,e 186.a 193.b,d 187.c,d 194.a,b,c,d,e 188.a,d 195.b,c 189.a,d,e 196.a,b,c,d 190.a,c,d 197.b,c 198.a,b,c,d,e 199.c 200.b