fisa clinica de ortodontie dr. hosszu

7/23/2019 Fisa Clinica de Ortodontie Dr. Hosszu

1/43

v

FI$A CLINICA

DE

ORTODOI\TIB

DATELE

PERSONALE:

Data naqterii

-

se

trece vdrsta

-

telefon

-

adresb

fiind

dispensarizali,

astfel,

in

caz

de

parodontopatie,

se

pot

aduce

argumente.

tratament incomplet,

de

recidivd

CAnd

pacientul se

prezintS.laftatament

i

se cere gi

o

carte

pogtal6.

Se

face

cu ajutorul

pdrinlilor

-

sau un adult tAnir

se

infonneazd,

acasd,.

ANTECEDENTE

HERED O.C

OLATERALE

1.Infec iispecifice:TBC,sifilis(cucregterepeplanmondia1)

2.

Bolile

mamei:

a) inainte

de sarcind:

boli

metabolice,

endocrine,

neuropsihice;

tot

ce

se

repercutd

asupra armoniei organismului

b)

bolile

din cursul sarcinii:

gripa,

r6ceali, virozele,

boli

infectocontagioase (

rubeoia), carenle

alimentare

(avitaminoze

vit.

B-

incriminate

in

despicdturi.

Explicafia:

coalescenla

mugurilor

dentari

-

rnezodermul

trebuie

s6

prolifereze

despicAnd foilele ecto-

gi

endodermale

inscriindu-se

intre

ele.

Forla ortodontici

cu

care

intervenim

este

alta

de

la cazla

caz.

c) Locul de muncd

al

pdrinlilor

-

mediiie poluante

dau

malformalii

congenitale

3. Existenla

aceleagi

anomalii

sau

unei

anomalii

diferite

in

familie:

- prognafia anatomicd

ocluzia

adAnc[

acoperitd

incongruenla

dentoalveolard

prin

incrucigarea

caracteristicilor

de ia

cei

doi pSrinli

-

anomalie

ca

piim

purt[tor

la

pacientul

nostru.

a'"

};


2/43

-

amelogeneza

imperfecti

ereditard

(smalfutr

gri

abrazeazd).

se decoleazd

gi

dentina

se

-

dentinogeneza

imperfectd

ereditard

(dentina

gdlbuie

maro

care

dislocarea

smalEului,

abrazarea

pAni.

la

gingie,

camera'pulpari

reconstitirire

defi

citard).

-

maladia

Cap

de Pont

-

sunt

tulburdri

de structurd care

nu ating toate

grupele

dentare.

Coaxivd

analog:

smal1,

dentin6.

ARBORELE

GENEALOGIC

-

PEDIGREE

se

face

obligatoriu

in

caz

de

afecliune

ereditar[:

Ex.

sex

nedeterminat

sex

nedeterminat

dispdrut

de

mult

6

masculin

?

feminin

?

"

gol"

sindtos

I

afectat

minim

sau

purtStor

a

unei

informafii

genetice.

?

"plin"

are

trds[tura

genetic[

respectiv6

cuplu

frali

-

gemeni

bizigoli

(nu

sunt

afectali

amAndoi)

frali

-

gemeni

monozigoli

(ambele

perechi de cromo

zomisunt

afectate)

semifrali

-

au

un singur

pdrint-e

comun

fdri

descendenli

permite

mlca

-

o

A

n

o

A

4

o

{

LI-.-o

A

A

n

qf

-aurt*toride

altfanomalie-

I.

prima

generalie

-)

II.

a

doua

generalie

I

,.r

cifre

romane)

ru.

a

treia

generalie,

"t")


3/43

1,2,3,

etc'

canrri

de

imbolniviri

(cu

cifre.arabe)

a,b,

c,etc

-

apariliaaltei

anomalii

(litere)

Pacient:

M.M.

Dg.

Prognalie

mandibulari

tl

'

ul

.

I

I

c III.

5

prognalie

mandibulari

c III.

a

incongruen [

ANTECEDENTE PERSONALE

:

Interogatoriui

se

face

cu

ajutorul

mamei:

1.

nasterea

:

-

normali-

entocicl

distocicd

-

inlelegem

cezariand,

travaliu prelungit,

circulara

de

cordon

ombilical,

aplicare

de

forceps,

aplicarea

de

vid

extractor, prezentalie

pelvian[.

Explicalie:

trecerea

de la viala intra

la

eea

extrauterinl

are

tulbur6ri

de

oxigenare

gi

de

irigalie

sanguin[. Pot

apare

asimetrii

(prin

forceps)

muit

rnai tArziu

M6

-

linie

de

strAmtorare

=

naqtere

dificil'd

2.

Alimentafia

in

primUl

an

de

vialS

poate

fi:

a)

-

Alimentalie

naturald. Se

inlelege alimentafia:

*

la

sdn

3-4

luni

*

diversificarea

unui

prAnz

diferit din

iuni

in lun6,

*

ablactarea

la

8-9

luni


4/43

Alimentarea

la

sdn

este foarte, necesard

deoarece

in cadrul

dezvolt6rii

intrapterine

este

un

joc

in

dezvoltareamaxilarului

gi

rnandibulei.

,::

r

prognatismul

maxilar

o

prognatismul

mandibular (acfioneazl

dewoltarea

mugchilor

limbii)

r

prognatismul

maxilar

:

la

nagtere

-

CCLTJZIA

iN

CAPAC

DE

CUTIE

:

retrognafie

mandibulard

fiziologic[

a

noului

ndscut.

Suptul

la

sdn

realizeazd

un

vid

inhe limbi

qi

bolta palatind,

determindnd

alunecarea

mandibulei

spre

inainte

+PRIMA

I\/EZIALIZARE

A MANDIBULEI

b)

-

Alirnentalia

mixti.

- poziyiaalimentafiei:

1-

orizontald

culcat

L-

oblic

linut

in

brale.

in

pozilia

culcat

-

mandibula

alunecd tn:spate;

in

pozilia

oblicd

-

la tetina cu

gaura

micd

se

produc e

mezializarea

mandibulei.

Existd tetine speciale

cu

pelotb

Retrognalia

mandibulard

fiziologicd

a noului niscut

se corecteazd

prin

alimentalie naturald.

3. Bolile

suferite:

a)

bolile

primului

an de

(copildrie)

via 6:

-

infecliile

repetate

ale

c[ilor

respiratorii,

infecliile

repetate

duc la

instalarea

respiraliei

orale.

-

Dispepsiile repetate duc

la fuga

de HzO

qi

eiectrolili

care

se

inscrie

pe

structuriie

dentare

(coroanele

dinlilor

permanenli

M6

qi

Ic

inf.

se

mineraliz

eazd,intrauterin,

restul

pane

la 3 ani

dar

poate

qi

mai

tdrziu)

-

Rahitismul duce la

o

plasticitate

mare

a oaselor

maxilare

qi

orice factor

de dezechilibru ional duce,la deformarea

maxilarelor

care

rdmAn cu

un

grad

de

plasticitate

.crescut[:

boltd ogival6,

ocluzia

deschisi,

hipoplazia

grupului

incisiv

OAOnpgX

APERTUS).


5/43

REIIiER

->

ffraxilarul

gi

rnandibula

extraorald

gi

limb6 -+

dac[ echilibrul

este

rnai

gravd.

b)

bolile

copildriei.

Ne

intereseazd":

se

dezvoltd

in

culoarul

dintre

tnusculatura

se

rupe,

anomalia

care

apare

pe

un

os

rahitic

-

Traumatismeleperifaciale

-

Infecliiieperifaciale.

Existd

traumatisme

care trec

neobservate,

-

b.

infectocontagioase

(parotidita

epidemici

-

v.urlian

poate

afecta

.

pancreasul,

gonadele,

parotide

->cregterea

inexplicabild

a rnandibulei

b.

endocrine

-

b.

metabolice

-

b.

parazitarc-

spolierea

organismului

de

proteine.

Infecliile

cdiior respiratorii

superioare'

- Adenoiditele

:

-

Amigdaiitelerepetate

(adenoidectomia,

arnigdaiectomia)

;,,

,

distrug cartilajele

de

creqtere

.ii

roducAnd

mai

tdrziu

anomali

i.

Infecliile

in vecinltatea

zonei

de cregtere

-

vindecare

prin

sclerozd

+

oprind

cregterea

zonei

respective

-

starea

dentiliei tetnporare

-

vArsta

la

care au

erupt

primii dinli

temporari

9i

permanenli.

Penfu

orice

imbolndvire,

in

pararrtezl,

se

trece v6rsta

la care

copilul a

avut

boala

respectivd.

OBICEIURILE

VICIOASE:

I

Or".'r"ue)

in

,rnna rdcelilor

repetate,

persistenla ei

dupd

adenectomie

prin

refacerea

vegetaliilor-+

deprindere

proastd fdrd

obstacol

anatomic.

Explicafie:

copilul

stdnd

cu

gura

deschisd, obrajii

sunt

in tensiune, lirnba nu

face

contact

cu

arcadele

_>

compresie

-

buzascurtd

hipoton[

->

deviere

in vestibulo-pozilie

(

U.

U

en-+in)


6/43

-

buzanormotond

sau

hiperlond

deterrnind

inghesr-rirea

2. INTERPTiNEREA

DE

OBIECTE

-

intre

acadele

dentare:

deget,

cteion,

gumd,

gulerul

de

la

pijarna, col1ulpernei.

3. ATITTIDINI

POSTIIRALE:

-

pozilia

cu

capul

sprijinit

pe

pumn detennind:

devialie

de sept, devierea

mandibulei,

asimetrii faciale.

-

Dormitul

cu

capul in

hiperextensie

duce

Ia rotalia

posterioar[

a

mandibulei

cu

retrognalie

rnandibuiard

cu

predominanla mugchilor

cobor6tori ai

mandibulei

-

Dormitul

cu

capul

in hiperflexie

produce

alunecarea

anterioard

a

mandibul

ei

fav

orizdnd

pro

gnalia,mandibular6.

EXAMEN

CLINIC:

EXAMEN

GENERAL:

se

fu:.

aprecierea

clinic[

asupra

dezvoltdrii

somatice

a

individului, corelAnd imaginea

pe

care

o

aveln despre

aspectul somatic

al unui

individ de

aceeagi

vArst[

gi

sex.

-

normotrof

-

hipotrof

-

hipertrof

in

funclie de

in61 irne,

greutate,

vdrstd,

se

pot

calcula indicii

de

dezvoltare:

indicele

ROHRER

-

indicele

LORENC

Z

(normal

100)

indicele

de sexualizare (in61 ime, greutate,

circumferinla

coapsei

in

treirnea

superioard)

r

i..;

Apreciere

a tipului c

onstitulional

:

-

normosom

-

hiposoin

-

hipersom


7/43

Exemplu:

ectomezomorf:

-

in cazul

aprecierii

tipr"rlui constituiional se

pune

mal

intii

ce este

caracteristic.

Se

mai

apreciuzd

gi

tipul

antropologic:

Rareori

se

gdsesc

,

tipuri

antropologice

clasic.

Tipul

antropologic

se ia

pe

10

caracteristici:

indifirne,

forma

fefei,

culoarea

ochilor,

forma

ochilor,

pilozitatea,

cuioarea paimei

etc.

-

-

leptoposop

$

.?l}fA

I

-

mezoposop

rotund

t

-

euriposop

+*

EXAMEN FACIAL:

1. PUNCTE ANTROPOMETRICE:

,:

a)

Tr

:

TRiCHIONI

-

interseclia

inseriiei

parului cu

mediana

craniului.

Existd

puncte

tegumentare

dar

punctele

osoase sunt

mai sigure.

b)

N

:

NASION

-

interseclia suturii

nasofrontale

cu

mediana

fe1ei,

0,5

-

,l,,cp

mai,

,

':

'

sus de

infundarea maxim[ a nasului.

i:

c)

Oph

:

OPHRION

-

interseclia

intre

tangenta

la

plafonul

orbitei cu

mediana

cranianS.

0,5

-

1 cm

mai

sus de

punctui

nasion.

d)

Sn

:

SUBNAZALE

-

care

clinic

se

definegte

fiind

la

interseclia

ganlului

subnarinar

cu

linia mediand.

Este

un

punct pebazamaxilarului

superior.

e)

Gn

:

GNATION

-

este

punctul cel

rnai inferior

pe

arcadabazald

a

mandibulei

pe

linia mediand.

f) Pg

:

POGONION

-

este

punctul cel mai anterior

al

mentonului

(se

rnodificd

in

cursul tratamentului

ortodontic)

=

depinzind de direclia

axului

incisivilor

centrali

inferiori

(

rezorblie

gi

apozilie

o-soasd

)

Puncte laterale:

g)

O

:

ORBITALE

-

punctul

cel mai inferior

de

pe conturul

inferior

al

orbitei

-

este

pe

linia centro-pupilard cAnd individul

privegte in infinit.

h)

T

:

TRAGION

-

PREAURICULARE

-

se

gdsegte

la

interseclia

qanluiui

pretragian

cu

marginea

inferio

ard

a arcadei

zigomatice

(

arcada zigomaticd

se


8/43

palpeazd prin

deschiderea

gurii)

corespunde

cu

anco$a supratragiand

(auriculare,

porion)

i) Go

=

GONION

-

este

punctul

cel rnai

posterior,

cel

rnai

exterior,

cel

mai

inferior

de

pe

unghiul

mandibulei.

2.

FORMA FETEI:

-

rotund[,

-

-ovald,

-

pdtrat6,,

triunghiulard,

- pentagonali

(trapez)

cubaza

mare

in

sus sau

in

jos,

depinzlnd

de

planul

Zg

-

Zg

qi

unghiul

mandibulei

(*,)

ze@

@ze

I

d,',

-8

3.

SIMETRIA FETEI:

Se

apreciazd

sub

doud

aspecte:

.

-

simetria

unei

jumatdfi

a felei fala

de cealaltd

gi

se

descrie in ce constd

aceastd.

.

asimetrie.

(

Ex.

se

descriu

qanlurile

etc.)

o

-

corespondenla

puncteior

maxiiare

gi

mandihulare

fala

de

mediana

fefei,

Se

folosegte

rigia

de

plastic.

Examenul clinic se face

in

aqa

fei

incAt

pianui

iui

Frankfurt sd fie

paralei

cu

podeaua,

iar

mediana

felei

sd

fie

perpendicularh

pe podea.

a

Gn

Tr

N'

I

Snr

I

I

Gn

I

lTr

I

7N

I

I

*

rSn

t^

, i(un

I

I

l

t8


9/43

:'r,

4, PROPORTIA ETAJELOR:

-

etajul

superior sau

frontal

Tr

-

N

- etajul mijlociu

maxilar

sau

nasai

N

-

Sn

sau

Oph

-

Sn

-

etajul

inferior

rnandibular

Sn

-

Gn

Proporlia

NORMALA

este:

5.

PROFILUL:

La examenul ciinic orizontala Frankfurt

trebuie sd

fie

paraleld

cu

podeaua.

Se

exclude aspectul

nazal. Poate

fi:

drept

convex

concav

Profilul

se

apreciazdin funclie

de

orizontala

Frankfurt

O

-

T

Tr

-

N

-

N

-

Sn

*0,5

(-1cm)

:

Oph

-

Sn

:

Sn

-

Gn

tTr

I

\r

opn

hN

0,5-1cm

t

\

)sn

(

\cn

Etajul inferior este

cel mai

des modificat.

Dacd etajul mijlociu este

nedezvoltat se ia

in

considerare etajul

superior.

in

general

se

ia

in

considerare

etajul mijlociu

gi

cel

inferior la examenul

clinic.

indllimea etajelor

se apreciazd.

cu

gublerul

sau

cu

sonda.

Prirnaindllare

-mezializareamandibulei

-

1.

Sup4ann

2.La

4-5 an

indllarea

ocluziei -

1,

-+

1,5

ani

prin

eruplia

M1

i

-

2.

-+

6

ani

plin

erupliaM6,Ic, 11.

- 3. -+ 1i

ani

prin

eruplia C,Mp

{.


10/43

-+Simons

x

(retrognafie)

convex

concav

(

)

y,nX{"d

(prognaiie)

Pe

orizontala

Fankfurt

se

duce o

perpendiculard

numitd

planul orbitofrontal

al lui

Simon

din punctul

Orbitale

"O".

Normal,

pe

acest

plan

trebuie

sd. se

gasescd

punctul

Gnation

"Gn" .

DacS:

Gn

-

este

inainte

d.e

planul

Simon +

a\/em

un

profil

concav

Gn

-

este

inapoia

planului

Siinon

-)

avem

un

profil

convex

Pe

orjzontala

Franl


11/43

-

accentuarea

ganfuiui

labiomentonier

cu

eversarea

buzei inferioare.

Se execut[ cu ajutorul

echerului

de

plastic

pe

care,

st6nd iateral

de

pacient

il

aSezdm pe

orizontala

Frankfurl cu o

laturd, iar cu

cealaltd palalel

cu

mecliana

fefei.

Ne

interes

eazd.punctele

Gn

gi

Sn.

normali

peste

4 cm

lirnitatd intre 2-4 ctn

blocatd

sub

2 cm

Se

investigheazd

obligatoriu trei elemente:

o

excursia

mentonului

care se

examineazd:

N:4

cm

L:2-4cm

Bl:sub2cm

'.'

-

din

profil:

normai

este in arc,

-

baionetd

-

drumul

de

deschidere

este diferit de

cel

de

inchidere

-

sacadatd-

atdtin

drurnul

de deschidere

c6t

gi

in

cel

de

inchidere:

ri'

-

din

fald,'

excursia

rnentonuiui

poate

sd

aibd deviere

in

lateral

dreapta

sau stdnga

in drumul

de

inchidere

sau

deschidere.

;

Adnotdri:

Sac,

Arc, Lat

dr.,

Lat

st.,

Bai.

,,1

.

excursia

condililor

in

cavitatea

glenoidd

se

examineazd

prin palpare

cu,indexul

in

conductul

auricular

extern

gi

policele

palpdnd

zona

pretragian6,.

-

normald "n"

-

limitatd

"1"

-

blocat "bl"

-

cracmente

f-^^:+---'

-

ffecaluri

-

subluxalii

anterioare

(cav

itate

largd,,

capsuld

elasticd).

Se

specificd

obligatoriu

dacd

manifestdrile sunt

uni

sau

bilaterale-

GANGLIONII:

S

e

p

alp

ea

zd

principalel

e

grup

e

gangiionare

p

eri faci

al e

:

-

mentonieri,

-

submandibulari,

ll


12/43

-

pretragieni,

mastoidieni,

.... locarotidieni

Se

urmdreqte:

...

-

mirimea, in

"lrrm"

-

consistenla,

-

mobilitatea,

-

sensibilitatea

La

copii exist[

posibilitatea

unei

"microadenopatii".q,inlsub

pulpa

degetului

sirnlim

un

teren

zgrumfuros

CONCLUZII:

-

se trec doar elementele

patologice.

trXAMEN

FUNCTIONAL:

TONUSUL

MUSCULAR

-)

examenul facial ne

dd

o

informare sumarS.

Se

examineazdprincipalele grupe

musculare,

de obicei

examinatorul

fEcAnd

o

miqcare

care

se

opune

grupei

musculare

respective.

In funclie

de

gradul

de

opozilie

al

pacientului

deosebim:

normoton,

-

hipoton,

-

hiperton.

Teste:

.

m.

cobordtori

ai

mandibulei

-

se

pune pcdul palmei

sub

menton

qi

se invitd

pacientul

sd deschidd

gura.

.

m.

ridicdtori

ai

mandibu,lei

-

pacientul este

cu

gura

deschisS.

Se

pun

doud

degete pe

arcada

inferioard

gi

se

invitd

pacientul

si

inchidd

gura.

.

m.

propulsori

-

se

aplica

pudul palmei

anterior

pe

menton

gi

se invit[

pacientul

sd

facd

propulsie.

.

m.

orbiculari

-

pentru

fasciculul

extern

-

se

introduc

degetele

in

comisuri,

pacientul

strAnge

gura,

se incearcd indepdrtarea

comisurilor.

t2


13/43

-

pentru

fasciculul

intern

-

pacientul

igi urnfld

obrajii,

gi

apdsdrn

brusc

pe

obraji. Dacl,

scapd

aerul

cu

ugurin [

este

hipoton.

c

m.

limbii

-

(ro1

asupra

suturii

sagitale

dacd

atinge

palatul).

Pacientul

std.

cu

gura

intredeschisd se

pun

doud degete

in . , . . .

..pe

buzd

gi

pacientul

impinge

cu limba

degetele.

Ex. Dg. Retrognalie mandibulard

-

hipoton

-

fascicolul

temporalului,

pterigoidianului

(propulsie

deficitard)

RESPIRATIA.:

-

nazal6,

- mixtd

-

oral6

..i

Respiralia mixtd

-

noaptea

doarme cu

gura

deschisd.

in

timpul

zilei

se

examineazl,mai

greu.

De asemenea

respird oral

cdnd se concentreazd,.

Respiralia

oral6

-

in timp

apar

deficienle

mentale ne

fiind

stimula{i,centrii

nazali

gi

apare

hipoxia.

Se

asocia

zd.

cu

:

- gura

deschisd, carii

vestibulale,

buze

crdpate.

.

:'

Teste:

o

J.

Pensdrii

narinare

-

cu

gura

inchis[,

pensdm

narinele. La respiratorii

mic$ti

gi

orali, narinele revin

incetigor

gi

igi deschid

gura.

r

J. Firului de vatd

-

se

teste

azd

dacdrespiralia

nazal|,se

face

pe

arnbele

narine

punAnd

vatd

in

fafa uneia

gi

celeilalte narine.

o

J. Ariilor

de

aburire

-

se

pune

o oglindd

sub narine

gi

se

obserud

dacd. apar

suprafele de

aburire

(

ap* sau

nu?;

uni

-

bilateral?;

egale

-

inegale?)

DEGLUTITIA:

indepdrtdm

buzele

pacientului

gi-l

invitdm cu

dinlii

strdnpi

sd

'J

inghita.

1. deglutilie

de

tip adult

2.

deglutilie

de tip infantil

-

limba

interpusd

intre

dinli

inzona

frontald

sau

lateralS

a)

-

tip

ANTERIOR-

este

cea

adevdrati

prin:

- permanentizarea

deglutiliei

din

perioada

de supt

la

sAn

l3


14/43

-

apare

la

vArsta de

6

-

7 ani odatd cu

schimbarea

dinlilor

frontali

b)

-

tip

LATERAL

-

apare

de

obicei

prin

pierderea precoce

a

zonei

de

sprijin gi

evazarea

limbii

in spaliile

e,Jentate.

Cdnd

erup

dinfii permanenli

intAlnesc

limba gi

r[rnAn

in infrapozilie.

FONATIA:

Urmdrim

pronunlia

diferitelor grupe

de foneme

fiind un exalnen

de

constatare

-

foneme

dentale

D,T

-

limba

este

proptitd

pe

incisivi.

Ex: anglosaxonii

-

Dg. proalveolodenfie

"the"

ireductibil

-

siflante

S,$,T.

-

Explozive

B,P.

O

pronunfie

total

deficitard

se numegte

DISLALIE.

Apar

la cei

cu

despicdturi,

la

oligofreni.

Fonalia

in

sine

nu

dd anomalii

dento-maxilare,

nu este factor

etiopatogenic

dar

este

factor

agravant

gi

factor

de

recidivd.

Se

colaboreazd"

cu

logopedui in

timpul

tratamerrtului ortodontic.

MASTICATIA:

urmdiim:

*

ritrnul

care

poate

fi:

-

""i#;,

-

lent

Ex.

Te scoli

primul

sau

ultimul

de

la

masd?

*

preferiniele

alimentare:

-

alimente

dure

-

nu

au

preferinle

alimentare

-

alimente

moi

Ex,

coajd

de

pdine,

miezde

pdine, grig

cu lapte,

mere,

etc.

t4


15/43

OCLUZIA TERMINALA

Este drumul mandibulei din

pozilia

de

inocluzie

fi,ziologicd

de

repaus

in

ocluzie

de

obignuinld

sau

habituali, dar de fapt in intercuspidare maxirne

QM);r;Acest

drum

este

deterrninat

de

pantele

cuspidiene, drum

scurt

2-3

mm.

:

Poate

fi:

-

normalS

-+MEZIALIZATL

-

patologicd

-+ VERTiCALA,

ptST

ALIZATA

Examinarea

se

face in felul

urmdtor:

-

din

PROFIL se

examineazd"

pacientul indepdrtdnd

uqor

buza inferioard.

Rugdm

pacientul

s[-gi

inchidd

gura

gi

urmlrim

unde

merg incisivii

inferiori

(inainte,

-vertical

sau

-distal).

Inociuzia ftziologicd

se obline

punAnd

pacientul

sd

pronunle

"F"

sau

"V"

sau sd

stea cu

gura

deschisd

mult

timp

p6nd

la

oboseala

musculard

-

din

FATA

-

in

cantl unei asimetrii

sau

laterodeviafii.

Urrn[rim

pacientul

la inchiderea

gurii

-

incisivii in lateralitate

dr.,

stg.

EXAMENUL

ENDOBUCAL:

FORMULA

DENTARA

=

dinli

prezen[i

,

molari

O

t

Incisivi

X

@

@.@

t5

o

t

premolari

-

dinli in eruplie

:

dinfi

lipsa

Dinlii

temporari

cu

un

an

inainte

de

eruplie

nu

se

trec

absenli,

,f

:

rest

radicular

:

haqurat:

carie

:

carie

complicatd

(P:pulpit6;

G:gangren6;

Ge=

gangrend

complicat[))


16/43

SEMNE

CONVENTTONALE

UTTLTZATE

iX

ORTODONTIE:

:

obturalie

(AAg

-

amalgam; ACu

-

cupru;

OS

-

silicat;

OCim-ciment;

OCs

-

. ....)

:

spafiu

intre

doi clinli

(diastemd)

se

trec

{'llm"

mdsurali

cu compasul.

:

spaliu

redus

-

se

mdso ard

cdt

mai real

acest

spaliu.

:

fren

gros

jos

inserat.

Se

inseamn[

cu

o

sdgeatd

care este

orientatd in

jos

gi

pdtrunde

intre dinfi

:

sdgeata

aratd"

sensul de deplasate

a

dintelui

( -

mezio;

disto;

-

vestibulo;

-

palato

-

iingulo)

=

vestibulopozilie

:

palatop

ozilie.

X

mrn

OO

>)a{


17/43

.

Zucherkandl

-

al

doilea

molar

de

lapte inferior

meziovestibular.

Ex:

"

Z"

mlle.,f)

;"

2" 85

o

Tuberculul

rneziopaiatinal

pe

Mr

superior.

Ex: rrp

Mr

54

'

Tuberculul

meziovestibular

pe al

doilea

molar de

lapte

superior. Ex:

mv M11

55

M

-

molar

superior

m

-

molar inferior

Prezenla tuberculului

este element

anatomic sau accident

embrionar

:

deci

existd

o

tendin{d

de

recesivitate

al

individului

respectiv.

Dacd au dinli

SUPRANLMERARI

se desene azd.

pe

foia

de

observalie

in

poziyia

care

este.

VARSTA

DENTARA

V6rsta

dentarS.

face

parte

din cornplexul

de

vdrstd biologicd.

Deosebim:

vdrsta

cronologicd.

-

cu

care ne

nagtem

-

vdrsta

biologicd

care

se

compune

din:

-

vdrsta

dentard;

-

v6rsta

osoasi.

-

vArsta sexualX

V6rsta biologicl

se raporteaz6,la

cea

cronologicd.

Cronolo

gia

erupliei

dentare:

t7


18/43

PARODONTIUL

,"r.rr,::r:11tJa

de

cregtere,

imbolndvirea

cronicd

cu

simpromatorogie

totard

apare

-

mobilitate

-

pungi

gingivale

gi

osoase

-

hipertrofie,

-

atrofie

La

copii

se

intdlnesc

mai

ales

inflamalii

de

origine

locor.egional6

datd

de:

-

carii,

-

v^

vbrvrrsr4

\

-

obturaliidebordante,

-

dinli

in

erupfie,

igiena

bucodentard

-

hipo

sau

hiper.funclie

datoratd

anornaliei

$coala

americand.:

gr.

I

simpla

congestie,

inflamalie

-

gr.

II

sdngerare

provocat5.

-

gr.

III

sAngerare

spontand

Leziuneapoate

fi

cantonatd

:

(6

P

((

papilit6

-

la

vArful

papilei

interdentare

((

M

c(

rnarginitd

-

partea

marginald

a parodonfiuiui

circumscriind

un

dinte.

poate

cuprinde

intreaga

mucoasd

fixd

intr-o

anumit[

zond,

"

A

:'partea

adeziv6.(aici

nu

avem

congestie)

Pentru

a

evidenfia

congestia

se

trage

buza-

nu

apar

e

zonade

ischernie

albd

intre

mucoasa

fixd gi

mobila.

Inflarnafia

poate

sd

fie:

.(

Fl


19/43

,,L"

(

t

((

l((

r

t

-dr

-

stg.

-dr

-

stg

laterald

1

dinte

-

se

noteazd dintele

respectiv

Fenomenele

sunt

reversibile

cdnd

despovdre

azd

dinlii

in

anornalii.

-

diabetici

-

in cursul

tratamentului

epilepticilor

-

alte

boli

generale

se

indepdrteazd eavza, cAnd

se

Ex: PM

gr.

II;

A

gr.L

f

Papilitd,

marginitd,

sAngerare

spontand, congestie in

datoratd

hipofuncliei.

IGIENA BUCODENTARA

-

satisficd.toare

-

mediocrS.

-

nesatisfb.c6.toare

BOLTA

PALATINA

-

joasd

sau

pland

-

medie,

-f

-adQncd

:

de la

proieclia

cervical[

a

dinlilor

laterali

pdndla

linia

mediand

I

averilgnai

mult de

1

cm

j,*

\

I

b. ogivald

:

prezintl.

doud

firide

paramediane

gi

rezidd.

din

bolta

addncd,

TORUSUL

PALATIN

Torusul palatin

se

ia

prin

palpare

in

gura

pacientului

pentru

a

putea

aprecia

dimensiunea

lui exactd:

I

I

simptomatologie severi

)

zona

frontali

inferioard

)?

-

mare,

-

medie,

-

mic,

-

absent

-'t

-

pe

model nu se

vede

dar

se

simte in cavitatea

bucalE

FI

)

t9


20/43

Torusul

mare

-'sutura

mediosagitald cedeazd

greu

-'

la

disjunclie

sunt

necesare

forle

mari orlodontice.

Torusul

mic

sau

absent

denotd cd

procesul

de creqtere

mai

este

posibil

-

se

poate

interveni

cu mijloace

normale

qi

forle ortodontice

medii.

STUDIU

DE

MODEL

Se studiazd

la inceput

fiecare

model in

parte,

superior

gi

inferior,

apoi

cele

doud

modele

in ocluzie

Pentru

fiecare model

in

parte:

1.

STATUSUL

DENTAR

-

prezenfi,

absenli,

-

carii

siinple,

complicate,

rdddcini,

-

migrdri,

pozilia,

forma

dinfilor,

-

rotalii.

2.

I'ORMA

ARCADELOR

Normal:

- dentilia

de

lapte

-

semicerc

-

dentilia

mixtd

-L

-

parabold

dentilia

permanentd

)

Forme

modificate:

('

V

((

-

ingustatd

anterior

ia

grupul

frontal

'(

{>

('

-

predominant

premoiarii

care

sunt in

palatopozipie

sau

palatoinclinare.

((

U

6(

-

ingustat

lateral distal (ocluzii

inverse totale)

((

M

((

-

pentagon

(

C

in

vestibulopozilie

gi

Ic

in retrodenlie

gi

palatopozifie)

"n'

-lrrapez(

frontalii in

linie

dreaptd

-

ocluzie

addncdacoperitd)

DINTI

ECTOPICi

-

vestibulo,

mezio

sdu

disto

infrapozilie

cu

un

deficit

de

spafiu

de

" x

mm

"

sau

spaliu

complet

inchis.

20


21/43

ROTATIA DINTILOR

_

-

direclia

de

rotalie

-

incepem totdeauna cu

fala vestibular[

.'"

(Ex:

MV-DP rotalie)

,

-

de

cdte

grade,

-

existenla

sau absenla

spaliului

-

vestibulopozilie

-

qi

coroana

gi

rdddcina

sunt

situate

vestibular

-

vestibuloinclinare

-

numai coroana

este

vestibularizatd.

-

palatopoziyie,

-

palatoinclindri

Aceste

"

notdri

"

sunt

vaiabile atdtpeun dinte

cdt

gi

pe

mai

muili dinli

-

meziopozilie

-

M6 extras dupd eruplia

lui

My2

-

meziopozilie

generalizatl",

-

transp

ozilie

3.

SIMETRIA

Se studiazd

in

doud

planuri:

S

-

sagital

t

- rrunr,rersal.

a)

Sirnetria

TRANSVERSALA:

Se repereazdpe

rnodel

linia

mediand

Schwartz:

Repere

:

-

rnijlocul

distanlei dintre

aZ-agi

a

3-a

pereche

de

rugi

palatine

-

Sn

(spina

nazald,posterioard

in

spatele

foveelor palatine)

Se

prelungegte

aceastd

iinie.

-

punctul

interincisiv poate

fi deviat,

este

deviata qi

papila

interincisivd

-

inferior

-

frenul

limbii

care

se

tennind

sau

nu

la

punctul interincisiv

Puncte

de

referintd:

-

cuspizii

dr.

gi

stg. ai

fiecdrui dinte

in

parte

(se

rndsoard

distanla

pdnd

la

linia

mediand)

Ytzeazd:

-

un dinte -

unidentard

-2dinli

-bidentard

-

o

hemiarcadd,

- unilaterald

Ex. endalveolie maxilard

superioard

simetricd

./.

I


22/43

El

endalveolie

superioard

asimetrici

(dr,

stg.)

b)

Sirnetria

SAGITALA:

Apare

rnodificatd

la dentifia

mixtd

cdnd se.fac

extraclii

precoce.

Punct

de

referinld

-

fulu

meziald,

a Mo situat

cel

inai

distal.

Ytzeazl: -

o

hemiarcadd

-

ambele

hemiarcade

Apare

in

-

laterodevialie

rnandibulard

-

meziopozilie

de

grup.

Ex.

$"

aqD

E

Asimetrie . dr.

l

L-

stg.

Dupa

Schwarz

in

mod

normal

prima

rugd

palatind

se

termind

la

% felei

palatine

a

caninului.

Dacd

PM1

s-a

mezializat-

ruga

palatind,

ajunge

la

acest

nivel.

pTSTANTA

LTNiARA

2

-6

a lui

SCFTWARZ

Se

misoard

in linie

dreaptd

cu compasul

distanla dintre

fala

meziald

Mo

,si

fala

distald

a

I;

erupt

in

pozilie

norma16.

Laun

Si:28

-32mm

DL

=

21

-22

mm

Dacd

Si

>

DL

cregte cu cdte

1

mm

Si

-

10

mm

-+

?ngustare

foarte

grav6

.l:,

L?

.r

2t{

el

is'rEs'r-*

i

bg,+

t-

Apreciazd'

dezvoltarea

transversald

a

arcadelor

av6nd

drept

punct

de

referinfd

"

el(m

-

eKm

"

cale

s6

se

raportezela

rdfimea

felei

,.

Zg

-

zg,,

eKrn

-

ectomolare

-

punctul

cel

mai

extern

de pe

coletul

M6

in

dreptul

rhddcinii

rneziale

vestibuiare

zg-punctul

cei

rnai

extern

de

pe

arcacra

zigomaricd,

eKm

-

eKrn:

4#

:

ro

Diferenfa

dintre

ldlirnea

arcadei

dentare

gi

alveolare

este

3

_

4

mm

Cifi'ele

se

iau

dintr-un

tabel

Se

considerd:

-

SI

=

32

mm

-

IP

ideal

=

37,5

mm

-

iM

ideal

:

49

mm

24


25/43

Ex: Dg. Endalveolie preciorninant

(premol

ar6,

molar6)

mono

sau

bimaxilard

simetricd

sau

asimetricd

DEZYOLTAREA SAGITALA

In oftodonfie, dezvoltarea

sagitald

este datd de

unndtorii

autori:

CHATEAU.

Se

traseaz6

linia

mediand

pe modele

pentru

a

simetroscopul.

iNDICELE

LT]NGIME.

KOzu


26/43

LM'a

fost datd

de

Chateau

pentru

dentilia

pelmanentd. Pentru dentilia

nrixtd

nu

se

calculeazd,

deoarece

diametrul

mezio

*

distal al

molarilor

de

lapte

este

mai trare

dec6t

ce1

al

preinolarilor.

Forrnule

de

calcul:

LM

superior

-

Si

x

0,83

lm

inferior

-

(

Si

x 0,83)

-

4

Interpretare: -

arcade

normal dezvoltate

4

{/C

=

i'&uc./

arcade

scurtate,

a

l|kud

+

/ch

N

tr

'l

-arcade

alungite,

(

q

r

o

)

prin:

-

retrodenlie

l

-

palatoinclinare

-

mezializare

de

grup

lateral

-

vestibulodenlie

-

vestibulopozilie

alungite

EXISTENT

iDEAL DIFERENTA

LP

lp

LM

hn

PERIMETRIA

Perirnetria

este

o

metodd

proprie

de investigarc pentru

incongruenla dento

-

alveolard.

Dimensiunea

liniard

a arcadelor dupd

$coala

Americand

permite:

-

evaluarea

diametrului

mezio

-

distal

a

caninilor,

premolarilor

I

qi

II

incd

neerupli;

-

evaluarea necesarului de spaliu

pentru

alinierea

dinlilor

la disarmoniile

de

incongruenld;

-

alegerea

de

tratament

prin

ldrgire

sau

extracfie.

l

scurtate


27/43

CAREY

-

NANCE

mdsoard

perimetria

cu un dispozitiv

de

lamd,

sdrm[

sau

hArtie

gradatd,

in

"nun".

Repere

-

fala

meziald.

M6,

trecdnd

peste cuspizii

vestibulari

PM,

marginea

incizald. a

C, Is, Ig,

iar

pentru

dentilia de

lapte sunt

valabili

cuspizii

vestibulari

ai

molarilor

de lapte

-

de

la

o

hemiarcadS,la

cealaltd.

Banda

metalici

nu

se

aplicd

"

ondulat"

conform malpozi{iilor

Ex. canin

ectopic.

Se

trece

direct

de

ia

PM ia Ir.

P

(e)

-

perimetrul

existent prin

mdsurare

directd

P

(

i

)

-

perimetrul

ideal

calculat

prin

formule.

Pentru

a

putea

face

o interpretare corectd

se

ia

in

considerare

suffra incisivd

inferioard

si.

Formule

de

calcr-rl:

1)

Dentilia

mixtd:

-

arcada

superioar[:

P

(

i

)

=

si

+

2x* I,8

-

arcada

inferioard

P

(

i

):

si

+

2x*

3,14

-

"

x

"

-

ul

reprezintl.

suma diametrelor

mezio

-

distale

ale

caninului,

PMl'

PMrr

pe

o

herniarcadd,,

-

"

1,8

gi

3,14"

reprezintd

surplusul de

spaliu

liber,

deci

diferenlaintre

diarnetrul

molarilor

de

lapte

gi

premolarilor

de

inlocuire.

in

dentilia

mixtd

"

x "

se

mdsoard

pe

radiog

rafte:

a

c

;

opM1;

opM y.

MOYERS

-

stabilegte

un tabel

de

prezumlie

coreiAnd

suma

incisivd,

cu

diametrul

mezio

-

distal al caninului,

PM

r,

PM

rr.

-

ddnd valoarea

qi

?n

plocente

considerdnd

normal

75%.

2)

Dentilia permanent5.:

Arcada

superioard

Arcada

inferioard

P(i):5i*2x

Pentru dentifia permanentd

pentrr-r

rc

x

('

se recornandd

m[surarea

directd

a

diarnetrului

mezio

-

distal al

C, PM1,

PMrr.


28/43

Deficitul

de

spaliu ?n

incongruenld

se

afld

scdzAnd

din

P

(i)

pe

cei

existent

P

(e)

Deficitul

de

spafiu:

P

(i)

-

P

(e)

Deci

LEGEA

LUI

NA}{CE

este datd de

diturenla dintre

P

(i)

9i

P

(e):

deficit

de

spaliu

pAnd

la

-

2

mm

--+

expectativd.

sau tratament

ortodontic

-

deficit

de

spaliu de

la

-2

-

4 mm

-+

tratament

ortodontic

de

ldrgile

-

deficit

de spaliu

mai

mare de

-

5 mm

---+

ca tratament

se

recomandd

extraclia.

Metoda

este

recomandatd pentru

arcada

inerioard. Nu

se

face

in prodenlie gi

letrodenfie.

Av6nd

in

vedere

cd

in formula de

calcui

se

pleacd

de

la si

(suma

incisivd

inferioar[)

gi

pentru

arcada

superioard, diferenlele

sunt foarte

mari.

S-ar impune

un

tabel

de

prezumlie

gi

corelalia

sE

fie intre

SI

(surna

incisivd superioard)

gi

diarnetrul

rnezio

-

distal

al

prernolarilor

RELATIA

ARC

ALVEOLAR.

_

ARC DENTAR.

RELATIA

DINTRE

BAZA

APICALA

$I

BAZA

CORONARA

-

forma gi

dirnensiunea bazei apicale

este

determinatd

de inclinarea

axei

dentare

-

bazacoronard

este

datd de

axul

coroanelor.

Posibilitdii:

\./

\

,/

-

arc apical

>

decdt

arc

coronar

,/\'

,/

\

-

arc apical

de

obicei nu

se facelilrgire,

apare

pericolul

de

recidivd.,

-

CAnd

axele

dentare sunt

paralele, prin

ldrgire

se

obiine

o

vestibuloinclinare

cu

recidivd.

Ex:

*

favorabildldrgirii

-

OCLUZiA

ADANCA

(se

ridicd

ocluzia)

*nefavorabild

l5rgirii OCLTJZIA

DESCHISA

,

SIIPRA OCLUZIA

MINIMA

(se

acutizeazd.)

'3

OCLTJZIA

Se

studiazd pe

model

static:

simetric, sistematic

Ai

in

ceie

trei

planuri

de

referinld

S. T. V.

a)

Dentilia

temporard

-

punct

de

referinld

este

planul

postlacteal

care

este tangenta

la felele

distale M

II

ternporar.

-

linie

dreaptd

-

normal

-

treaptd

meziald.

-

normal

-

dacd este

rnai mare

de

2

-

3 mm

este

vorba

de

o ociuzie

meziahzatd

-

malocluzie.

-

Treaptd

distalizat6,

-

considerat

semn de

anomalie,

rcprezentAnd

ocluzia

di

st alizatd.

d

etenninatd

de retro

gnaf

i

a

man

di

bu

I ard.

-

in rest

normal

-

ocluzia cap la

cap.

b) Dentitia

permanentd

sAGrT4r

Normal:

cuspidul

MV

al

M6

sup

- $an

intercuspidian al

M6 inf

-

PM

Ii

inf.

intre

Plvf

I

qi

PM

Ii

sup.

-

PM I inf.

intre

C

-

PM

I sup.

i

. ,'

C

inf.

intre

I;

-

C

sup.

-

psalidodont:

[-

acoperi

re I/3

()

J

'

^

-

\

L-

cap la

cap

in stabilirea

rapoartelor ocluzale

se

considerd mobil

M6 inferior

deci

ganlul

fap

de

cuspidul

M6

sup.


30/43

Anornalii:

r

la

nivelul

M6:

-

raport

mezializat

-

raport distalizat

-

fals raporl

-

mezializat

- distalizat

-

neutral

Se

inregistreazd,

in

"mm"

Dupi

$c.

German6.," i cuspid

-

3

-4

mm"

Raportul

"

FALS

"

apare

in

urma

extracliilor

din

zona

de sprijin

-

se

extrage

M iI

apare

mezializarea M6

gi

apar

raporturi

false uni

sau

bilaterale.

.

la

nivel

C:

-

raport

nezializat

-

raport distalizat

(raporful

C-C,

C-PM)

.

la

nivel frontal:

:

inocluzia

sagitald

rigla

se

plaseazi

pe

marginea

incizald,

a

incisivilor

superiori

gi

se

mdsoard distanla

pdnd

la

fala

vestibulard

a

incisivilor inferiori

-

overjet

-

.

Se

asociaz|,

de obicei

cu

ocluzia

addncd

in acoperig.

Mdrimea

variazd

2

-

10

mm

:

ocluzia

inyersd

-

se

refeldla mai mult

de doud

perechi

de

dinli

=

angrenajul

sau

raportul

invers

frontal

care

se referd la

1, maxim

2 dinti.

Ocluzia inversd

se

poate

asocia cu

inocuzia sagitald inversd

care

presupune

existenla

unei

anomalii

anatomice

foarte

grave

cu

testul

de

retropulsie.

Se

inregislreazl,

cuplul

de

dinfi

care

sunt in

angrenaj

invers.

Ex.

Dacd

-

raportul

M neutral

falsi

extr.

M II

sup

-

raport

mezializat

fals

-'

extr inferior

M II

-

raport distalizat fals

-+

extr

M

II

superior

Dg.

ocluzie

distalizatd

stg.

-

neutral

dr

30


31/43

extr

M

iI

inf

gi

M6 mezializat

ocluzie

mezializald

stg

-

neutral

dr.

extr.

M

II

sup

gi

M6

mezializat

ocluzie neutrald stg.-

cu fals

raport

mezializatldistalizat

drept

TRANSVERSAL:

Normal

---

arcul

dentar

superior

citcumscrie arcul

dentar

inferior

-)

linia interincisivd

superioard

gi

inferioard

sunt

in continuare

Anomalii

--'

-

ocluzie inversd

unilaterald

dreaptd/st6ngd

lateral

-

ocluzie inversd

bilaterald

-

ocluzie

inversd

totald

- ocluzie lingualizatd

(fala

vestibulard

a d.

inf. vin in contact

cu

falapalatinald

a

d. sup)

(

Poate

apare

iatrogen

prin

idrgire

superioard)

-

raport

invers

(

1

-

2 dinli)

-r

cr-gi

;V4/

frontal

-

linia

incisivd superioald

sau

cea

inferioard

este

deviatd

la dr.

sau stg

superior ia dreapta iar inferior

stg.

sau

invers

Punctul

de referinfd

*

superior

-

papila

interincisiv6 fald

de

linia

median6. a

palatului

*

inferior

-

frenul

limbii

Apare deviatd

in:

-

incongruenfd

-

migrlri,

dentare

-

laterognafii

rnandibulare

VERTICAL:

Normal:

-

frontal

acoperire

Il3

-psalidodonlie

. .. de

la homo

sapiens

Deosebim

2

pianuri

ocluzale:

at

JI


32/43

-

funclional

-

se inscrie

de-a lungul

limitei

intercuspidiene

laterale ce

se

continud

frontal

cu fosetele supracingulare.

-

Convenfional

-

plan

ocluzal ce

unegte

cuspizii vestibulari

ai PM

$i

M

inferiori

qi

trece

la

1

mm

sub

margineaincizald

a

incisivilor

inferior

Anomalii:

I)

ocltuia

deschisd

-

inocluzia verticald

Se

interpreteazd.in

"mm"

gi

grupe

de

dinli

interesali

(de

la

-

pAnd

la)

Sunt

date de:

-

anomalii

funcfionale:

-

supt

deget

-

deglutilie

irifantilS

-

brahidenfie

(

d. hipoplazici)

ocluzia

deschisd

MORDEX

APERTUS

KAMBELLI

din rahitism

cu

semne

asociate (

boltd

adAnc6,

hipoplazii de smal1,

arcadd. alungitd,

compresie

de

maxilar,

respiralie orald,

deglutilie

infantild)

-

iatrogenie.

.

2)

ocluzia

addncd

fn

acoperis

DACKBISS

supraocluzia

este

asociatd

cu inocluzia

sagitald.

3)

ocluzia

addncd

acoperitd

DECKBISS

c6nd

existi

un

contact

in

suprafald

intre falapalatinald

a

frontalilor

superiori

gi

fala

vestibularS.

a

celor

inferiori.

Arcada

are o

formd de trapez

cu

incisivii

superiori

in

palatoinclinare

qi

cu cei

inferiori

in linguopozilie

sau

mandibuld

distalizatd.

Acoperirea

poate

fi

Yz;3/a,totald

Ocluzia

adAnc5

acoperitd

poate

apare

datorit[

infraalveolodenliei

laterale

sau

supraalveolodenpiei

frontale

sau

infra

lat

gi

supra frontal.

32


33/43

cLASTFTcAREA

tx

oRToDor\TrE

$c.

Americand

-

MALO

CLUTI

$c.

Gennand

-

SINDROM

(DISGNATID

$c.

Francezd

-

DIZARMONII

DENTO

-

ALVEOLARE

$c.

RomAnd

-

ANOMALII

DENTO

-

MAXILARE

ANGLE

1910

Angle

considerd

rapoartele la nivelul M6 stabile

gi

se numesc

"

CHEIA LUI

ANGLE".

in func1ie

de

aceste

rapoarte clistingem

3

clase:

Cl.

f.

-rapoartele

in

plan

sagital

Ia nivelul M6

-

NEUTRALE

-

deci

anomalia intereseazd

grupul

frontal

intr-o

foarte

mare varietate

de

forme:

ANIDERS

ON sistematiz

eazE

in

-

tip

1.

-

incongruenld grup

fiontal

superior

qi

inferior de

cauzd,

geneticd

-

tip

2.

-

prod,enlie

superioard

gi

inferioari

ocluzie

deschis[

- tip

3

-

ocluzie

inversS.

frontal[

tip

4.

-

ocluzie

inversd

laterald

-

tip 5.

- anomalii

apdrute

in

urma extracliilor precoce

in

arcada

laterald.

-

diasteme

-

anodonfia

-

d.

supranumerari

-

incluzie

-

anornalii

dentare

izolate

$coala

ftancezd,

sistematiz eaz6.

:

-

subdiviziunea

i -

maloclttziila

un

grup

restrdns

de

dinli

consecin{a:

exhacliilor precoce

-

microdonfiei

-

macrodonliei

d. Supranumerari

-

anodonliei

-

incluziei

-

diasternei

protruziei

-

ocluziei

deschise

J-t


34/43

-

subdiviziunea

2

-

incongruenfa

grupuiui

frontal

-

subdiviziunea

3

-

pro

sau

retruzie

dentard

-

pro

sau

retroalveolie de

cauzd,

geneticd

Cl.

II.

-

rapoarte

in

plan

sagital

la

nivelul M6

-

DISTALIZATE

-

ocluzie

distalizatd

-

subdiviziunea

1

-

CL

WI

-

ocluzie distailizatd cu

ocluzie

addncd in

acoperiq

cu

inoclizie

sagitali

la

grupul

frontal

de

tip

respirator.

Subdiviziunea 2

CL

IIl2

ocluzie

distalizatd

cu

ocluzie

adAncd

acoperitd

la

grupul

frontal

de tip

respirator

nazal

Elevii

lui

Angle adaugi:

subdiviziunea

pentru

ocluzie unilateral

d distalizatd

-

unilat

erald,dr./stg.

-

bilateralE

Cl

III.-

rapoarte

in

plan

sagital la

nivelul

M6

*

If.F,ZI1^LIZAT

-

ocluzie

mezializatd,

CRITICI:

-*

Angle

a

socotit

M6 superior

fix, dar

aceasta este

relativd

deoarece

se

poate

mezializa

in urma

extracliei

M

II ternporar

sau

anodonlie

-apar

rapoarte

fals

mezializate

s

au

distalizate

SCOALA GERMANA

1920

1.

SINDROM

DE

iNGUSTARE:

-

adevdratl'

-

geneticd

c6nd

mugurii

dentari

sunt

situali

intraosos

intr-o

poziyie

care

dd

nagtere

la anomalii.

-

sirnptomaticd

-

funclionald (respiralie

orald, deglutilie

infantild,

suptul

degetului)

SEMNELE

ASOCIATE

-

acestui

sindroin

sunt

urmdtoarele:

T

-

arcada

este

ingustatd"=

endalveolie:

care

poate

fi:

-

unimaxilard,

-

bimaxilari,

,

-

simetricd,

-

asimetricd.

34


35/43

A

.F

,#,

- asociatd

frontal

cu

ptpltuzlg:

proalveolie cu incongruenld

- asociatd- inqustare cu incongruelll{frrd

protruzie

- asociatd

-

incongruenld

cu

prodlveolodenlie

c

La

arcada

inferioard frontal

se intdlneqte

mai des

incongruenld

in

cadrul

sindromului

de ingustare

transversal

poate

exista:

-

ocluzie

inversd laterald

-

unilaterald I

bilaterali

raport mvers

-

angrena-i invers

V

it

pian

vertical

existd

ocluzie

addncd

in

acoperis

cu

infra

sau

s

upr a

alv e

o

I

o cle

nl

i

e

-fr

o

nt al

d

2.

SINDROM DE PROGENIE:

a) Progenia adev5rati

Sinonirne:

-cl.

IIIa.

.....Angle

- prognalia

anatomicd

(gc.

Francezd)

.

Este

de

naturd geneticd,

mandibula

suferd o

creqtere

exagerat[

in

plan'sagital

gi

alunecare anterioar6..

Apare ocluzia

mezializatd,

ocluzia inversS. frontald

care

se

poate

asocia

cu

inocluzie

sagitald,

ocluzie

inversd

totald.

Tratament: chirurgical

b)

Proeenia

de conducere

cuspidiand forlatd:

Este

caracteristicd

dentiliei

ternporare

gi

mixte.

Se instale

azd, inurma

lipsei

de abrazie

a caninului

temporar

mai

des

cel

inferior.

Dacd

nu

este

diagnosticat

preboce,

devine

anatomicd.

Tratament:

diagnostic

precoce

-

qlefuire

selectivd

a

caninuiui

gi

barbila

+

capelind

Ocluzia invers[

frontald

o

intdlnim

in

mod obligatoriu

in

anomaliile

congenitale:

despicdturi

reducerea

numericd ia

rnaxilarul

superior deci

anodonlia

GENIE:

MENTON

Prosenia

fals6:

35


36/43

-

d.

inclugi

-

cicatrici

-

traumatisrne

-

retrognalie

maxilard

Semne

asociate:

---+

-

ocluziamezializatd

-

ocluzia inversd frontalS

sau

totald

dezvoltarea

maxiiarului

superior

nu

are

loc,

arcadele

sunt scurtate,

uneori

aparc

qi

o

ingustare

(endo)

*

endo

*

retro

-

supraalveolodenlie

frontald

inferioar[

Tratament:

-

diagnostic

precoce

-

profilaxie

Teste

-+

testul

de

retropulsie

a

rnandibulei

cale este

un

element

de

diagnostic.

in

cazul

cdnd

este

negativ

-

obligatoriu

apare alunecarea

mandibulei inainte

-

incongruenfa

dinfilor

frontali

superiori

-

retrodenlia frontaid superioard

-

retrodenlia frontali

inferioar6

compensatorie

-

prodenlia

fronta16

superioard compensatorie

3. SINDROM DE

#E}ANCA ACOPE

in

acest

caz,

bazacoronard

1

bazaapicald

Semne

orincinale:

-

ocluzia adAnci

-

dinlii

frontali

-

cei

2Is

gi

2Linretrodenlie

-

Is

in retrodenfie

sau

palatoinclinare

-

11

vestibuloinclinare

sau

normal

Incongruen 6

-

Ocluzie

distalizatd

(datorita

Ic

retrodenfie)

-

Forma

arcadei intrapez sau M

-

Deglutifie

palatald

36


37/43

4.

SINDROM

DE

OCLUZIE

DESCHISA:

Etiologie:

sugerea

degetului,

deglutilie infantild,

factori

funcfionaii

-

ocluzia

deschis[

adevdratd

MORDEX

APERTUS se

asociazd

cu

hipoplazia

d.

frontaii.

Semne

principgle:

- ocluzia deschisd verticald

-

supraalveolodenlie

laterald'

-

infraalveolodenlie

frontald

-

arcade

ingustate

- proalveolodenlie

-

incongruenld

(datoritd

reducerii

perimetrului

din cauza

inocluziei

verticale)

Acest sindrorn

se

referd la ocluzia

inversd bilateralS

datd

de:

-

endalveolie

gravd

:

-

laterognalie mandibul

ard

(

-

anatomicd,

-

funcfionala)

6.

CONSECINTELE

EXTRACTIEI

PRECOCE:

in

urma extracfiilor precoce

din

zona de sprijin

tabloul

clinic

prezintd

aspecte

variate.

Consecinla extracliilor

precoce

este

mezializarea

M6

gi

reducerea

spaliului

de

eruptie pentru

dinlii

permanenli

care

erup

ultimii

pe

arcada

PM

II

gi

C

)t

7.

ALTE

ANOMALII:

DIASTEMA

DINTII SUPRANTII\4ERARI

ANODONTTA

INCLUZIA

_

REINCLUZIA

TRANSP

OZITIA

F

g'i'{iu{t.''ita

1--,,^t-t{e^

DINTI MAzu

PENTRU ARCADE

MICI

Liui-i;^

rfiL+{-.

&,

jl

-

t.

\LU-1

{:l-7)Cr'trl,i$,e

L,

37

*$^t


38/43

zA

DG

ct-t

u

iu

Clasificarea

$c

Franceze

este

o

clasificare

componentere

diferite

care

arcdtuiesc

aparatui

dento

alcadele

dentare,

procesele

aiveolare,

clinicd

care

are

la

bazd

-

rnaxilar:

bazele

maxilare,

Etiologie:

genetic,

endocrin,

funcfional.

Diagnostic:

examen

ciinic,

studiu

de

model.

Tratament:

individu

alizatla

caz.

Cuprinde

;-

pr.oalveolie

qJ

s

r_

retroalveolie

J

{-

supraalveolie,

l-

infraalveolie,

;- endalveolie,

1

t-

exalveolie

clasificarea

$c

Romanegti

este

clinico

antropologicd

gi

are

la

bazd

delirnitarea

antroporogicd

are

diverseror

componente

are

ap.d,irr.

-

ongmea

embrionard

diferitd

-

modul

de

cregtere

diferit

-

factori

de

creqtere

diferili

Sunt

5

clase:

1.

-. relalia

maxilar

qibazacraniului

Etiologie;

endocrind,

geneticd

Diagnostic

:

teleradiografi

e

Tratament:

chirurgical

Cuprinde:

.;-

prognalie

.-

retrognatie,

f

supragnafie,

L

infragnafie,

..,r

endognafie,

t-

exognapie

l;.;.

-

interese

azd,

conponenta

alveolard

raportatd

Ia

baza

maxilarului.

38


39/43

3.

DIZARMONiE

DENTARA

DE

GRUP

-

se

referd

la rapoartele

unui

grup

de

dinli

fafd

de

arcada

alveolard,

Etiologie:

factori

enclocrini,

iatrogeni,

ftinclionali

,r ,

Cuprinde:

6-prodenfie,

-1

L-

relrodenlie,

[-

supradenfie,

I

l^7

[-

infiadenfie,

7f

C

.q4od*f,S-

I

L

exodentie

+.

nzarurffirro

-

arvporanA

-

(

o.a.u.r

a)

cu

SPATIERE

-

dinli

in

evantai

(

tqtuce

,

, tht',k

"Lt)

b) cu

iNCONGRUENTA

care

poate

sd

fie

la

rAndul

ei:

-

D.d.a.

primar6,

-

D.d.a.

secundarS,

-

D.d.a.

tranzitorie.

D.d.a.

primari

cu

ffracrodenlie

atunci

cAnd

suma

incisivd

SI

>

3 5

mm

D.d.a.

secundarir:

-

reducerea perimetului

arcadei prin

endo

sau

retroalveolopozi{ie

(arcadele

sunt

ingustate

gi

scurtate)

-

prezenla

pe

arcade

a

dinlilor

supranumerari

-

secundard

extracliei precoce

in

zofla de

sprijin

-

efectul

in tirnp

marcat

de

ultimui

dinte

care

erupe

pe

arcadd

C,PM2.

De

cele

mai multe

ori este

o anomalie

iatrogend

D.d.a.

tranzitorie

-

se intAlnegte

la dentilia

mixtd

prin

eruplia precoce

a

unui

dinte

permanent.

Oferd

pos

ibil

it6 i de

autor ezolv

ar e.

5.

DIZARMONII

DENTARE

IZOLATE:

-

de

num[r

-

anodonlii,

d.

supranumerari

de

eruplie

-

ectopic

-

de

pozilie-

palato

-,

vestibulo

-,

transpozilii,

-

de

formd

-

forme

variate

'i9


40/43

de

dimensiune

-

macro-,

micro-,

de

structurd

-hipoplaziile

diastema

incluzia

incongruenla

-

rotblii

OBIECTIV

TERAPEUTIC

TIOPATOGENIE

Felul

leziunii

MAXILAR

(GNATTE)

(ALVEOLTE)

Dn{Tr

GRUP.

(DENTTE)

OCLUZTE

DIZARMONIE

DENTO.

ALVEOLARA

DIZARMCNII

DENTARE

IZOLATE

NUMAR

I'/1T TTA /

v

wl-ulvl STRUCTUiiA

ERUPTIE

nhl,a I

.c \_/-KlviA

40


41/43

DIAGI\oSrICUL ix oRToDoI',{TrE

Diagnosticul

in

orlodonfie

se face:

-

anatomo-clinic

-

de

conlinut

-

topografic

-

etiologic

Puncte

de

referin [:

-

caria,

,

|

I

-

parodon{iul,

-

anomalia.

PENTRU

CARIE:

Dg.

anatomo-clinic:

-->

-

pdnd

LaZ carii se specificl

dintele

-

peste

2 carii

-

policarii

Dg.

topoqrafic:

-+

-

se

va

specifica

predominanla cariei

pe

fefele

ocluzale

sau aproximale

gi

grupul

dentar

-

tratate,

tratate

parlial,

netratate

corespunzdtor

in momentul

ex.

Dg, etiologic:

--'

- incongruenfi,

-

autocurdfire,

-

lipsa

de

igiend,

-

deficienle

de

structuri,

etc,

PENTRU

PARODONTIU:

Dg.

anatomo-clinic:

--+

-

felui

respectiv de

afecfiune:

-

papilitd

-

gingivitd,

-

parodontitd

marginald superficiald,

-

parodontitd

marginald

profundd

Dg. topografic:

--

-

iocalizarea afecliunii

respective:

-

un

dinte,

-

grupul

frontal

-

superior /

inferior,

-

arcada

laterald,

-

total.

41


42/43

Dg. etiologic:

--

o

etioloBie

legat[ de factorui

local:

(ADM)

-

igiend,

- tartru,

-

incongruenfd,

etc.

o

etiologie

legatd

de

factorul

general:

-

boli

de

sistem

(

anemie,

diabet

juvenil,

leucemii,

rnedicalii)

-

hipofunclii,

-

hiperfunclii.

PENTRU

ANOMALIE:

Dq.

anatomo-clinic:

-+

-

gcoala

in

care

se incadreazd

anomalia

respectivd

gc.

Arnericand

-

Angle,

gc.

German6,

g

c.

E+aneez#-Rornansased

rlG-

c*i

rtiu-

Diagnosticul

sd

respecte

urmltoarea

ordine:

- maxilar,

-

alveolar,

-

dinfi

-

dentar

de

grup,

dinte,

-

ocluzie

in cele

trei planuri

de

referinfd.

Pentru

colxponenta alveolard

,si

dentard de

grup

este

indic.atd

respectarea

urmdtoarei

ordini:

-

modificdri in

plan

T,

S,

V.

.

tooosrafic:

-)

Pentru

ocluzie ordinea

este:

S,

T,

V.

D.d.a.

cu

incongruenld

cu

-+

se

precizeazd

elementele

evidente

-

frontal

-

sup/inf

-

infraalveolodenlie,

supraalveolodenfie

D.d.a.

cu spafiere dentard

42


43/43

D,d.a.

izolate:

-

anodonlii,

-

d.

supranumerari,

-

rotalii

in

ax,

-

rlacrodonlie,

-

diasternd,

etc.

Dg. etiologic:

-'

- genetic6,

-

iatrogend, (extracfii

precoce)

-

f. locali,

-

f.

funcfionali, (respiralie

orald,'deglutilie

infantiid,

interpoziiii)

-

f. endocrini

fisa clinica de ortodontie dr. hosszu

Documents