ortodontie pedodontie
TRANSCRIPT
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
1/76
CURSUL IDEZVOLTAREA ORGANULUI DENTAR
Prile dure ale aparatului dento - maxilar sunt reprezentate de trei compartimente, i nume:
baza maxilarelor, osul alveolar i dinii, fiecare cu origini diferite att pe scar filogenetic ct i
ontogenetic.
Dinii, element foarte conservator, sunt supui unui model genetic foarte strict sub aspectul
formei, dimensiunii, poziiei, cr i sub cel al erupiei.
a om exist dou serii de dini, i anume dinii temporari i dinii permaneni.
Dintele uman are o origine dubl, ectomezodermal, iar dezvoltarea fiecrui organ dentar
parcurge sc!ematic trei perioade distincte:
"# creterea proliferativ
$# calcifierea
%# erupia dentar.
&ceste etape se desfoar 'n perioade de timp diferite pentru fiecare din cele dou
categorii de dini. Dezvoltarea dinilor, inclusiv erupia lor, are loc 'ntr-o perioad extrem de lung,
'ncepnd din cea de-a asea sptmn de viat intrauterin i terminndu-se la "$ ani, aceasta fr
molarul de minte.
".". P()*+&D& D( )(()( P)+*/()&*01 2&3 D( )(()( * D(40+&)(
&ceast perioad este format din trei etape diferite, i anume:
- proliferarea
- !istodiferenierea
- morfodiferenierea sau apoziia matricelor organice.
a# Etapa de proliferarese caracterizeaz prin multiplicare celular rapid i inegal. (a 'ncepe 'n
cea de-a asea sptmn de via intrauterin, prin proliferarea stratului bazal stomodeumului 'nmezenc!imul subadiacent al primului arc bran!ial i duce la formarea lamei dentare, 'n form de
potcoav, cte una pentru fiecare maxilar.
elulele de la marginea inferioar a lamei dentare, prin multiplicare rapid i inegal, vor
duce la formarea a $5 de digitaii - "5 superioare i "5 inferioare - ce constituie mugurii dinilor
temporari.
am 'n aceeai perioad, prin proliferare rapid, se formeaz lamele dentare secundare din
care vor lua natere mugurii dinilor permaneni.
1
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
2/76
6n cea de-a "7-a sptmna de via intrauterin, dintr-o prelungire distal a lamei dentare,
se formeaz mugurele primului molar permanent, iar la 8 luni dup natere, extremitatea distal a
lamei dentare se 'ngroa, formnd mugurii molarilor secunzi i numai la 9 ani, prin acelai
mecanism, se formeaz i mugurii molarilor de minte.
6n perioada de proliferare se stabilete numrul dinilor, iar aciunea unor factori etiologici
foarte variai poate produce tulburri extrem de grave 'n dezvoltarea acestora. 6n general se
remarc dou tendine contrarii, i anume reducerea unui numr variat de dini sau, dimpotriv,
apariia unui numr suplimentar de muguri dentari.
b# A doua etap este cea de histodifere!ierecaracterizat prin multiplicare celular inegal i cu
ritm 'ncetinit, ea fiind momentul 'n care apare diferenierea celular. elulele din extremitatea
liber a mugurelui dentar, prin multiplicare foarte rapid, 'i modific forma, fcndu-l s treac
prin faza de capsul, iar 'n continuare, prin invaginaia zonei temporale, prin faza de clopot. 6naceast etap, prin difereniere, se constituie deci dou ansambluri celulare, respectiv unul epitelial
formnd organul smalului i altul mezenc!imal formnd papila dentar sau organul dentinei i
sacul folicular, toate 'mpreun constituind un germen dentar.
6n continuare, la nivelul organului smalului se difereniaz o serie de straturi caracteristice,
cu roluri diferite:
- epiteliul adamantin extern
- epiteliul adamantin intern- pulpa smalului sau stratul intermediar.
Epiteliul adamantin extern, format din celule cubice, are rol 'n protecia organului
smalului.
Epiteliul adamantin intern, format din celule 'nalte, conine ameloblati, celule implicate 'n
formarea smalului.
Pulpa smalului, format din rare celule stelate, separate de un lic!id mucoid cu mare
concentraie de sruri minerale, constituie rezerva de componen anorganic, necesar perioadeide mineralizare.
6n aceeai perioad se produc modificri i 'n ansamblul mezenc!imal, i anume la baza
papilei dentare, 'n zona 'nvecinat cu epiteliliul adamantin intern, se evideniaz nite celule 'nalt
specializate numite odontoblati, care constituie pulpa dentar primitiv i oac un rol direct 'n
formarea dentinei.
6n acelai timp i din sacul dentar se difereniaz o serie de celule specializate, respectiv
cementoblatii, fibroblatii, osteoblatii, fiecare dintre acetia avnd rol 'n formarea cementului, a
elementelor de susinere a dintelui 'n alveol i a osului alveolar.
2
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
3/76
6n aceast etap, se mai dezvolt i doua reele vasculare, una intradentar i alta
peridentar. ea intradentar ;plexul intern#, este plasat 'n pulpa dentar i asigur formarea
dentinei, iar cea peridentar ;plexul peridentar# se dezvolt 'n sacul folicular i epiteliul adamantin
extern, ucnd un rol important 'n dezvoltarea smalului i a cementului.
c# Etapa de "orfodifere!iere, denumit i de apoziie a matricelor organice, este etapa 'n
care celulele difereniate i specializate 'ncep s funcioneze - i anume amenoblatii secret
matricea smalului, iar odontoblatii pe cea a dentinei.
6n cursul etapei de morfodifereniere, prin geneza matricelor organice, se determin forma
i dimensiunea dinilor, ambele sunt supuse unui determinism genetic i dependente de existena
unui numr fix de centrii de cretere pentru fiecare categorie de dini, plasai la nivelul onciunii
smal - dentin.
ulburrile acestei etape intereseaz modificarea formei i dimensiunii dinilor. 6n acelaitimp, defectele transmiterii genetice pot interesa i activitatea celulelor specializate, aa cum se
'ntmpl 'n amelogenezele imperfecte, avnd drept rezultat modificarea structurii smalului i a
dentinei.
".$. (&P& D( &*/*()(
&ceast etap se caracterizeaz prin depunere de componente anorganice 'n structurile
organice ale smalului i dentinei. aracteristicile etapei sunt reprezentate de faptul c iniiereacalcifierii se face la nivelul dentinei, urmat de cea a smalului, iar depunerea se face ritmic i
succesiv, respectiv un strat de dentin mineralizat, urmat de un strat de smal mineralizat i aa
mai departe. Desfurarea fenomenului are loc de la vrful cuspizilor i al marginilor incizale spre
colet i din profunzime spre suprafa pentru smal i din suprafa 'n profunzime pentru dentin.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
4/76
de lung de timp, 'ncepnd cu viaa intrauterin i 'n continuare dup natere, pn 'n urul vrstei
de 8 ani, ceea ce permite practic interceptarea succesiv a mineralizrii tuturor grupelor dentare.
CURSUL II
#ARTICULARIT$%ILE &OR'OLOGICE (I DE STRUCTUR$ ALE
DIN%ILOR TEORARI
Dinii temporari se deosebesc de dinii permaneni prin numr, dimensiune, form, culoare
i structur.
Dinii temporari sunt in numr de $5 iar dinii permaneni sunt %$.
Dinii temporali sunt mai mici, talia lor este cu o treime mai redus dect talia dinilorpermaneni.
uloarea dinilor temporari este alb - albstruie, datorit smalului foarte subire i opac.
Dinii temporari sunt mai scuri i globuloi.
oroana dinilor frontali i temporari prezint crete cervicale pe faa vestibular i oral de
care trebuie s se in cont cnd se refac distruciile coronare prin obturaii fizionomice.
a nivelul coletului, coroana este mai 'ngust, acest fapt contribuie la punerea
diagnosticului de dinte temporar.
/orma molarilor este globuloas, cu o proeminen mezio - vestibular cervical> aceast
proeminen este mai accentuat la primul molar interior - tuberculul 4u?er?andel.
2tratul de smal i de dentin este mult mai subire dect la dinii permaneni.
2malul are o grosime uniform pe toat suprafaa dintelui ;" - ", 9 - $ mm#> camerele
pulpare ale dinilor temporari par mai voluminoase dect la dinii permaneni> coarnele pulpare
sunt mai proeminente i mai ascuite dect forma cuspizilor dinilor temporari> cornul pulpar mezio
- vestibular este cel mai apropiat de o suprafa.
)dcinile dinilor temporari au o culoare mai albicioas i sunt mai delicate > ele sunt
astfel orientate 'nct s existe loc i pentru dini permaneni de 'nlocuire - de ex. )dcina
frontalilor prezint o uoar curbur ctre vestibular astfel 'nct in concavitatea oral a rdcinii
este gzduit mugurele frontalului de 'nlocuire> la pluriradiculari rdcinile sunt mult mai
divergente i intre ele se afl mugurele premolarului permanent de 'nlocuire> divergena rdcinilor
este foarte pronunat astfel 'nct perimetrul rdcinilor este mai mare dect cel al coroanei> ctre
zona apical rdcinile se adun.
@rosimea cementului radicular este mai mic dect la dinii permaneni.
4
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
5/76
2malul dentar, subire i cu grosime uniform, prezint un strat superficial de smal
aprismatic ;care nu a avut timp suficient s se matureze#> prezena acestui strat are implicaie
direct clinic atunci cnd se folosete te!nica de demineralizare acid in cazul obturaiilor
fizionomice ;se face demineralizare timp de $ minute#.
+rientarea prismelor de smal la dinii temporari:
- in zona ocluzal prismele sunt paralele cu axul lung al dintelui>
- in zona coletului prismele au o 'nclinare care formeaz cu un plan orizontal
cervicalniste ung!iuri variabile.
a dinii temporari, cnd se pregtete o cavitate de clasa a **-a nu mai este nevoie de
bizotarea pragului gingival.
Dentina dinilor temporari prezint canicule dentinare mai numeroase, cu un diametru mai
mare ctre onciunea smal - dentin> sunt mai puin numeroase i au un diametru mai mic ctrecontactul cu camera pulpar i ca urmare progresiunea cariei se face mai repede.
ercetrile fcute de francezi arat c dup resorbia radicular apar modificri in structura
mineral a dentinei.
ementul radicular este subire, stratul de celule este redus.
egtura dintre smalul coronar i cementul radicular se face astfel:
- in 75A din cazuri cementul radicular acoper smalul coronar>
- in "5A din cazuri smalul coronar acoper cementul radicular>- in %5A din cazuri dentina este dezgolit ;intre smalul coronar i cementul
radicular i cementul radicular exist un spaiu#.
B.". P3P& D*C*+) (
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
6/76
- zona apicala se termin cu numeroase canale accesorii.
*ncisivul central inferior
- este cel mai mic dinte temporar i foarte rar se poate restaura un proces carios
- marginea incizala este neteda
*ncisivul lateral inferior
- este mai mare dect incisivul central inferior
- se poate restaura in cazul unui proces carios.
*ncisivul lateral superior
- prezint o zona cingular pronunat 'n raport cu incisivul central superior.
aninii
- sunt scuri i globuloi
- prezint o proeminen cervical vestibular pronunat- prezint pante cuspidiene destul de evidente> pe msura ce copilul crete se abrazeaz
astfel 'nct apare o faeta de uzur.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
7/76
- poate avea aspect de molar sau de premolar
- proeminena mezio - vestibulara la colet este mai puin pronunata dect la molarul "
inferior.
- faa mezial este mai lata dect faa distal
- camera pulpar va avea attea coarne cai cuspizi exista
- prezint % rdcini - $ rdcini orientate vestibular i una orientata palatinal> cele $
rdcini vestibulare pot fi sudate, alteori poate exista o sudura intre rdcinile disto - vestibulara i
palatinal
- rdcina mezio - vestibulara poate prezenta $ canale
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
8/76
rdcinii dintelui temporar.
)izaliza este realizata de nite celule care seamn cu cele care produc resorbia osului>
aceste celule se numesc odontoclaste, ele nu se gsesc in mod normal ci numai atunci cnd apar
condiii pentru resorbia radiculara.
+dontoclastul este o celula mare, multinucleata, cu numeroase organite celulare
;mitocondrii, vacuole, vezicule, lizozomii> lizozomii transporta fosfataza acida ctre spaiul
extracelular#.
nd odontoclastul este activ, membrana celulara are un aspect plicaturat, dantelat E aspect
in perie.
+dontoclastul provine din monocitele sangvine prin fuziunea mai multor monocite la locul
unde trebuie sa se produc resorbia radiculara.
)olul principal in resorbia radiculara 'l are presiunea exercitata de dintele permanent carese angaeaz in erupie in urul dintelui temporar.
*n diferenierea monocitelor in odontoclati un rol important 'l are part!ormonul ;PG#.
Dintele permanent care vrea sa erup exercita presiune la nivelul apexului dintelui
temporar, unde 'ncepe resorbia> apoi presiunea nu mai este aa de mare i pentru moment liza
radiculara se oprete> rdcina se reface prin apoziie de cement nou format dar in cantitate mai
mica dect a lizat odontoclastul> cnd apar iar condiii, se exercita presiune i se produce resorbie
radiculara.)izaliza radiculara se desfoar cu perioada de activitate i perioade de repaus.
3n odontoclast poate liza de $ ori mai mult dect volumul sau.
pe msura ce copilul se dezvolta fora musculara crete astfel 'nct aceleai suprafee dentare sunt
8
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
9/76
solicitate mai mult.
3nii autori, fcnd analogie cu pulpa dentara a cinilor, au susinut ca pulpa dintelui
temporar contribuie la resorbia rdcinii> aceasta teorie nu este adevrata pentru ca resorbia
radiculara la om se produce din exteriorul rdcinii.
Pulpa poate influena rizaliza cnd este in stare patologica.
a dinii frontali rizaliza se face poriune cu poriune, dup un tipar orizontal.
nd rdcina rrmne o colereta mica dintele este meninut de ligamentele dentogingivale.
a pluriradiculari, datorita poziiei mugurilor premolarilor intre rdcinile molarilor
temporari, se produce o resorbie mai mare a versantelor interne ale rdcinilor, cnd pulpa este
inflamata resorbia se poate produce astfel 'nct apare rizaliza in podeaua camerei pulpare, cu
meninerea versantelor interne integre.
3neori, cnd exista un proces patologic, rizaliza poate duce la desprinderea unei rdcini derestul coroanei, care rmne 'nglobata intre rdcinile dinilor permaneni.
CURSUL III
ERU#%IA DENTAR$
Definiie: este un fenomen fiziologic ce consta in totalitatea micrilor efectuate de organul dentarde la locul de formare, pana aunge in cavitatea bucala si atinge planul de ocluzie, intrnd in
funciune.
(rupia dentara se desfoar in % etape:
- etapa preeruptiv - prin micrile din aceasta etapa, dintele e deplasat din poziia
intraosoas pana cnd un cuspid strpunge mucoasa bucala.
- etapa prefuncional - aceasta etapa consta in micrile pe care le face dintele de cnd a
strpuns mucoasa bucala si pana ce atinge planul de ocluzie.- etapa functional - consta in micrile efectuate de dinte de cnd a atins planul de ocluzie
si e folosit in masticaie> e o etapa eruptiva cu micri lente care au loc pe toata durata vieii
dintelui> ex.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
10/76
ligament nu are inserie fixa> el e o membrana ce separa papila dentara de esuturile din ur, deci
acesta teorie nu e valabila.
$. presiunea exercitata de vasele ce 'nconoar dintele in poziia intraosoas.
%. dezvoltarea oaselor maxilare - conform acestei teorii orice presiune exercitata pe
structurile osoase determina resorbie si se face loc pentru rdcina ce se dezvolta.
8. ligamente periodontale
$.". +)D*C(& 2* )+C++@*& ()3P*(* D*C*+) (
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
11/76
3nii considera ca sunt dini supranumerari ;se face )x#.
el mai frecvent sunt incisivi centrali.
Dezvoltarea lor nu e buna> vor avea modificri de forma ;coroana mai mica#, modificri de
structura ;!ipoplazii de smal#, modificri de culoare> rdcina va fi scurta sau aproape deloc
formata, deci dintele va avea o implantare foarte slaba.
(i 'ngreuneaz alptatul.
auzele prezentei acestor dini:
- poziia mugurelui dentar e foarte superficiala
- exista o dominanta familiala
- sindromul adreno - genital.
(lemente ce influeneaz ritmul de erupie al dinilor:
"# dezvoltarea somatica- la copii normoponderali erupia va fi normala
- la copii !ipoponderali erupia va fi 'ntrziata
$# sexul - la baiei primii dini erup mai repede dect la fete, apoi celelalte grupe de dini
erup mai repede la fete
%# vrsta mamei
8# numrul de sarcini.
/actorii ce influeneaz negativ erupia dinilor
" - ra!itismul
$ - sifilisul congenital
% - rubeola prenatala
8 - sindromul Do=n - erupie 'ntrziata plus inversri de secvene de erupie, persistente pe
arcada a dinilor temporari la vrste de peste "8 ani, maladii congenitale cardiace, tulburri oculare
si ale pavilionului urec!ii.9 - disostoza cleido - craniana - erupie 'ntrziata, persistenta dinilor temporari la vrste de
peste "8 ani, dini supranumerari, absenta claviculelor, fontanele desc!ise.
7 - tulburri in secreiile !ormonale - erupia e modificata in funcie de perioada in care se
instaleaz tulburarea !ormonala
H - febrele eruptive accelereaz erupia, datorita congestiei.
(rupia e 'nsoit de o stare neplcut, de !ipersecreie salivara, de inapetena. rebuie
meninuta curenie in cavitatea bucala. 3neori se aplica anestezice locale.
Gematoamele de erupie apar in submucoas, in dreptul in care va erupe dintele respectiv
11
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
12/76
;cel mai frecvent la molarul doi temporar si la molarul de 7 ani#.
$.$.+)D*C(& * )+C++@*& ()3P*(* D*C*+) P() ei 'nlocuiesc dinii temporari astfel:
- incisivul central permanent ia locul incisivului central temporar
- incisivul lateral permanent ia locul incisivului lateral temporar- caninul permanent ia locul caninului temporar
- premolarul " permanent ia locul molarului " temporar
- premolarul $ permanent ia locul molarului $ temporar
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
13/76
%. )asa - la copii africani negri erupia e accelerata
- la indieni erupia e mai lenta dect la europeni
8. @radul de dezvoltare socio - economica - in mediul urban e mai rapida.
auzele variaiilor patologice
". generale
- ra!itism
- boli genetice
- carene vitaminice
- deficitul de vitamina & are consecine negative asupra smalului si formarii
rdcinii
- deficitul de vitamina are consecine negative asupra dentinei, pulpei,ligamentelor.
$. locale
- angioame ale fetei care produc congestia !emiarcadei respective si accelerarea
erupiei
- formaiuni patologice care 'mpiedica erupia
- patologia molarilor temporari ;carii, gangrene, osteite# accelereaz erupia dinilor
permaneni care vor fi puin dezvoltai i mai fragili pentru c demineralizareacontinu i dup erupie.
CURSUL IV
DISTRO'IILE DENTARE
Distrofiile dentare sunt afeciuni ale esuturilor dure dentare datorate unor perturbri 'n perioada
formativ. 2e numesc distrofii dentare datorate perioadei de formare - deosebite de tulburrile
dobndite, care se produc dup erupia dintelui i intrarea i intrarea sa 'n activitate.
Printre tulburrile dobndite sunt cuprinse: atriia, abraziunea, eroziunea. a D.. are loc abraziune
fiziologic la vrsta de 8-9 ani, cnd arcadele dentare se pregtesc pentru dentiia mixt.
Distrofiile dentare se pot 'mpri deci 'n:
- aprute 'n perioada de formare
- dobndite
13
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
14/76
Procesul de formare a dinilor 'ncepe 'n perioada intrauterin ;primele semne 'n sptmna a 9-a
prin apariie lamelor dentare# i se 'nc!eie postnatal, odat cu terminarea apexului ultimului dinte
erupt.
&cesta poate fi:
- molarul de minte
- molarul de "$ ani, 'n cazul de anodonie a < *** ;deci se 'nc!eie la "8-"9 ani#.
6n aceast perioad aciunea diferiilor ageni etiologici pot determina perturbri 'n formarea
grupelor dentare.
3nii D.P. 'i 'ncep formarea 'n viaa intrauterin - mugurele < de 7 ani, incisivii i caninii
permaneni.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
15/76
- perioadei de histodifereniere- rezult perturbri 'n formarea matricilor organice ale smalului i
dentinei ;este interesat funcionalitatea celulelor formatoare - ameloblastul i odontoblastul#.
Distrofia de cauz genetic este datorat aciunii agenilor 'n perioada de !istodifereniere>
- procesul de morfodifereniere- rezult dini cu dimensiuni i form modificat.
- perioada de apoziie a matricilor organice i mineralizare a acestora - se genereaz apariia
distrofiilor de structur ;!ipoplazii 'n special de smal, deoarece acesta este mai sensibil la aciunea
factorilor etiologici#.
- procesul de erupie- rezult din diferite perturbri ale secvenei de erupie.
Distrofiile dentare se pot clasifica 'n:
- distrofii de numr>
- de form>
- de dimensiune>- de structur>
- de culoare.
(xist i o alt clasificare ;dr. 4arnea# 'n raport cu posibilitatea evidenierii legturii 'ntre factorul
cauzal i leziunea distrofic produs. )ezult dou mari grupe de distrofii:
- primare>
- secundare.
*n categoria distrofiilor pri"are;se mai numesc cicatriceale stabilesau neevolutive# sunt inclusedistrofiile evidente la erupia dintelui pe arcad. 6n general acestea nu au tendina la evoluie i se
poate preciza legtura efect - cauz.
&gentul etiologic poate aciona:
a# Pe cale general:
- diferite afeciuni generale ale mamei i copilului
- factori genetici
b# ocal:- traumatisme
- diferite infecii localizate
6n categoria distrofiilor primare se 'nglobeaz cele descrise ;de nr. De culoare# dar i:
"# situaiile distrofiilor complexe, care reprezint o 'nmnunc!ere de leziuni distrofice dentare la
acelai individ:
ex.: 2indromul Gutc!inson cuprinde leziuni de form, dimensiune i structur la nivelul *..2.
$# distrofiile evolutive: leziunea distrofic devine evident la scurt timp dup erupia dintelui pe
arcad, are tendina de evoluie 'n suprafa i 'n profunzime.
15
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
16/76
&ici se 'ncadreaz 'n special distrofiile de cauz genetic ;amelogeneza, dentinogeneza imperfect,
displazia dentinar#. i 'n acest caz se poate preciza cauza.
)*+* DISTRO'IILE SECUNDARE
Cu se poate stabili o legtur direct 'ntre efect ;leziunea structurii dentare# i o cauz care s fi
acionat 'n perioada de formare a dinilor.
2e includforme particulare de carie:
a# caria circular a D.. ;2eamn cu caria de biberon#>
b# sindromul Dubreuil - !ambardel - afectarea de carie a *..2. permaneni.
< clasificare a distrofiilor se poate face 'n raport cu structura dur interesat:
- distrofii ale smalului>
- distrofii ale dentinei>- ale tuturor structurilor dure dentare.
Distrofiile de smal
". Gipoplazii de smal - de cauza general sau local.
$. &melogeneza imperfect.
Distrofii de dentin
". Dentinogeneza imperfect.$. Displazia dentar.
Distrofii ale tuturor structurilor dure dentare
". +dontodisplazia regional
$. Displazii evolutive care intereseaz toate structurile dentare, dar nu toi dinii.
/actorii etiologici pot aciona:
- 'n perioada embrionar- 'n perioada fetal
- 'n urul naterii
- 'n primul an de via
)*,* Distrofii pri"are sta-ile. ee/oluti/e
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
17/76
/actorii perturbatori care intercepteaz perioada de formare a lamelor dentare i proliferarea cu
formarea mugurilor dentari duc la apariia unor modificri de numr:
- reducerea numrului de dini
- creterea numrului de dini.
)*,*+*Reducerea u"rului de di!i
6n literatura de specialitate exist o serie de termeni:
- anodoniaE absena tuturor dinilor sau unui dinte. Poate fi total sau parial. &nodonia parial
poate fi:
- pseudoanodonie: dintele este absent de pe arcad dar el este inclus
- anodonie fals: absena dintelui 'n urma extraciei
- agenezieE absena formrii mugurelui respectiv- oligodonieE absena unui numr mai mare de dini de pe arcad ;peste 9#
- hipodoniaE absena unui dinte sau a unui numr redus de dini.
&nodonia total
(ste o afeciune rar: atunci cnd exist intereseaz ambele dentiii i se asociaz cu alte perturbri
'n dezvoltarea organismului.
Displazia ectodermal ereditar intereseaz glandele sudoripare i sebacee, pielea, prul.&ceti indivizi prezint:
- tegumente foarte palide, piele uscat
- prul decolorat, 'n cantiti reduse
- retardare mintal.
De cele mai multe ori 'ns anodonia este parial la aceti pacieni. Dinii prezeni au de obicei
modificri de form ;de con sau de ru#.
17
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
18/76
&nodonia parial
(ste mai frecvent dect cea total. 2e disting aspecte de !ipodonie, 'n funcie de dinii care
lipsesc.
(ste mai frecvent la D.P.: < ***> P< **> * sup.
&nodonia parial se refer deci la ultimii dini din grupul respectiv.
Cu exist coresponden 'ntre anodonia D i a DP.
&. &nodonia < ***:
0ariaz 'n raport cu rasa, 'n proporie de "5,%9A.
K. &nodonia *:
Dac nu este bilateral, este posibil ca dintele omolog s prezinte modificri de form i
dimensiune: dinte nanic i de form conic. 2e presupune c exist o tendin familial ;cauz
general#.
18
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
19/76
. a D anodoniile sunt rare
- caninii superiori i inferiori
- * superiori i inferiori.
auzele anodoniilor
- la cele unidentare: tendina de reducere familial ;*# i pe scara filogenetic ;< ***#
- cauze necunoscute
- afeciuni genetice- displazia ectodermal
- sindromul Do=n ;pseudoanodonii#
- trisomia $"
6n sindromul Do=n dinii nu erup, rmn inclui ;caninii# pot exista despicturi maxilo - palatine
;intereseaz *#
- radiaii
- c!emoterapi)*,*,* Di!ii suprau"erari
19
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
20/76
)eprezint creterea numrului de dini, ca urmare a apariiei 'n numr mai mare a mugurilor
dentari - apar tulburri 'n faza de proliferare.
2unt mai frecvente la DP dect la D i mai frecvente la maxilar fa de mandibul ;raport I:"#.
*ntereseaz anumite grupe dentare:
- frecvena cea mai mare este deinut de meziodensE apariia unuia sau mai muli dini pe linia
median, 'ntre *2.
- apariia celui de-al 8-lea molar - se numete dinte distomolar.
/recvena att a meziodens ct i a molarului de 8 este mai mare la maxilar fa de mandibul.
Dac molarul supranumerar este plasat 0 sau + fa de zona molarilor, se numete dinte paramolar.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
21/76
auzele dinilor supranumerari:
;"# 2e presupune c se produce, dintr-un motiv anume ;uneori incriminat o cauz genetic# o
reactivare a lamei dentare 'n imediata apropiere a locului unde se dezvolt mugurele dentar din
seria normal.
;$# &li autori susin ideeascindrii unui mugure din seria normal. &ceast teorie nu este susinut
de foarte muli adepi, datorit formei pe care o au dinii supranumerari 'n raport cu cei normali.
;%# (xist i cauze generale care pot duce la apariia dinilor supranumerari: disostoza
cleidocranian.
)*,*)* &odificri de di"esiue ale di!ilor
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
22/76
b# /orma generalizata falsa sau relativa apare atunci cnd dimensiunile dinilor nu sunt
modificate de la normal, dar par mai mari in raport cu oasele maxilare care sunt mai mici dect in
mod normal. (a are cauza ereditara.
/orma localizata este o distrofie destul de rara. (a intereseaz de obicei un singur dinte, in
special din zona frontala.
(xista si o afeciune numita !ipertrofia !emifaciala in care se 'ntlnesc dini cu dimensiuni
mai mari intr-o anumita regiune a extremitii cefalice. &feciunea nu intereseaz numai dinii>
toate structurile de pe acea parte vor fi mai mari, aprnd o asimetrie faciala.
/orma localizata pune probleme in primul rnd de ordin estetic. *n funcie de gravitatea
pertubrii funcionale se intervine sau nu pentru rezolvare prin :
- extracie
- remodelare cu lucrri protetice fixe
)*,*)*0* &icrodo!iaa# /orma generalizata adevrat este rara si se 'ntlnete in !ipofuncia !ipofizei.
/orma generalizata falsa apare atunci cnd dinii sunt de mrime normala, dar maxilarele
sunt mrite ca dimensiune, aprnd spaieri ce dau un aspect inestetic.
b#
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
23/76
* superior afectat de microdonie are o forma de ru, cu fetele aproximale convergente
spre marginea incizal. )dcina sa este mai scurta. &ceasta microdonie poate avea cauza
genetica. (ste frecventa in unele afeciuni genetice cum ar fi sindromul Do=n.
Dintele se remodeleaz coronar pentru mrirea dimensiunilor prin :
- microproteze de 'nveli
- materiale compozite
)*,*1* &ODI'IC$RI DE 'OR&$
&cestea, ca si modificrile de dimensiune se datoreaz perturbrilor ce acioneaz asupra
mugurilor dentari in etapa de morfodifereniere. exista mai multe varieti de forme modificate.
)*,*1*A* Ge"iarea(ste modificarea de forma dentara ce rezulta in urma 'ncercrii de scindare a unui singur
mugure dentar.
)ezultatul va fi :
- doua coroane separate parial sau total
- o singura rdcina cu un singur canal radicular
anul de desprire se gsete de obicei pe linie mediana. @eminarea este mai frecventa la
dinii temporari, in special la incisivi si canini. (a se poate 'ntlni si pe dinii permaneni si lapremolari si molari.
)*,*1*0* 'u2iuea
(ste modificarea de forma ce rezulta in urma unirii a doi sau mai muli muguri dentari.
23
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
24/76
*n funcie de gradul de dezvoltare al mugurilor respectivi in momentul alipirii, ea se poate
realiza fie prin intermediul coroanelor, fie prin intermediul rdcinilor , fie si al coroanelor si al
rdcinilor.
)ezultatul este un dinte monstru, greu de precizat daca este un macrodont, un fuzionat sau
un geminat. De aceea, unii autori nu folosesc termenii de geminare si fuziune ci doar de dinte
dublu.
/uziunea se poate realiza intre dinii din seria normala ;numrul total al dinilor este mai
mic# sau intre dinii din seria normala si dinii supranumerari ;numrul total de dini este acelai#
/uziunea este mai frecventa la dinii permaneni si intereseaz de obicei regiunea frontala.
auzele geminrii si fuziunii nu sunt pe deplin cunoscute, de aceea au aprut numeroase
speculaii privind rolul diferiilor factori:
- vitamina &- traumatisme cu 'ng!esuiri
- formaiuni pasagere ce apar in formarea dinilor si se gsesc la un moment dat in organul
smalului. 3lterior dispar in mod normal ;nodulul si coada smalului#.
Pot apare tulburri fizionomie care, in cazul geminrii la dinii temporari, nu au urmri prea
mari.
2e pot remodelri protetice, dar in cazul fuziunii acestea sunt mai dificile, de aceea se
prefera extracia si protezarea fixa.
)*,*1*C* Cocresce!a
24
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
25/76
(ste modificarea de forma ce rezulta in urma alipirii rdcinilor a doi sau mai muli dini
vecini, prin intermediul cementului radicular. Presupune intervenia unui factor dup formarea
completa a rdcinii.
oncrescena implica existenta unor presiuni locale ce duc la dispariia septului dentar
despritor si la depunerea de cement.
De obicei nu are semnificaie clinica. (a devine importanta atunci cnd unul din dinii
componeni prezint un fenomen patologic ce necesita extracie dentara.
2e recomanda in acest caz separarea rdcinilor 'nainte de extracie.
)*,*1*D* Dilacerarea
(ste modificarea de forma ce rezulta in urma angularii excesive a uneia din prile
componente ale unui dinte. (ste mai frecventa la nivelul molarilor de minte.
auza de apariie o constituie un traumatism sau orice alta cauza locala care produce o
oprire si o deviere de la axul normal de dezvoltare la un anumit moment.Dup 'nlturarea factorului pertubator se reia dezvoltarea dintelui, dar pe axul deviat de la
normal.
raumatismele dinilor temporari, in special intruziile cu deplasare mare pot produce
dilacerri ale dinilor permaneni de 'nlocuire. ei mai afectai in acest mod sunt * superiori
permaneni, putnd prezenta concomitent si !ipoplazii de smal.
*n aceste cazuri este important sa tim:
- cat din dintele permanent este format.
- raportul sau cu rdcina intruzat
25
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
26/76
- fora impactului.
Dilacerarea este descrisa in special la nivelul radicular.
*ndicaiile funcionale depind de nivelul la care se gsete angulaia si de asocierea cu alte
distrofii.
&ngulaia coronara determina un aspect nefizionomic si, uneori, c!iar interferene ocluzale.
Daca se asociaz cu !ipoplazii de smal, apar si afeciuni pulpare, de aceea se 'ncearc o terapie
endodontic, urmata de refacerea morfologiei coronare cu microproteze.
Dinii cu dilacerare coronara, de multe ori, nu reuesc sa erup si necesita descoperirea pe
cale c!irurgicala> iar pentru alinierea pe arcada este necesara o combinare intre tratamentul
c!irurgical si cel ortodontic. 3neori, tratamentul nu este eficient si este necesara extracia
&ngulrile la nivel radicular nu creeaz probleme att timp cat coroana este 'ndemna.
Problemele apar in cazul extraciilor din alte motive.3neori, aceti dini nu pot erupe si se 'ncearc descoperirea pe cale c!irurgicala cu aliniere
ortodontic.
&cest tratament este, de obicei, ineficient pe dinii cu rdcina angulara, de aceea ei sunt
mai frecvent extrai.
)*,*1*E* Ditele e/a3iat;dens evaginatus#
(ste o anomalie de forma care consta in dezvoltarea unui cuspid suplimentar pe suprafaa,
de regula, ocluzat, la nivelul anului intercuspidian. 2e 'ntlnete mai frecvent la P< si in special
la cei inferiori.
&ceasta anomalie se produce in urma evaginrii epiteliului dentar intern 'nspre reticulul
stelat, la un anumit nivel ce da natere acestei formaiuni ce cuprinde:
26
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
27/76
- smal
- dentina
- o prelungire a camerei pulpare.
&feciunea nu sete foarte frecventa :"-$, maxim 9A
(a nu se 'ntlnete la toate populaiile. (ste mai frecventa la mongoloizi ;c!inezi, aponezi,
filipinezi#, indieni, americani, esc!imoi. 2-au descris si la populaia caucaziana, dar mai puin.
&nomalia poate apare mai rar si la nivelul molarilor, caninilor si incisivilor. (a poate avea
semnificaie patologica in funcie de dimensiunea sa, deoarece poate interfera in relaiile ocluzale.
a nivelul sau, smalul si dentina sunt slab reprezentate, de aceea se poate fractura si abraza
uor, aprnd o complicaie pulpar. &pare astfel o parodontit apicala acuta, la P< tineri, la care
este greu de stabilit cauza. ratamentul urmrete apexificarea.
*n cazul prezentei acestei formaiuni se recomanda lefuiri selective ;se lefuiete foartepuin intr-o edina pentru a se putea depune dentina secundara compensator esutului lefuit#
urmata de aplicri de preparate cu flor.
/ormaiunea respectiva se poate 'ndeprta urmnd un coafa sau c!iar pulpo-tomie si
pulpectomie.
&nomalia a fost denumita greit si odontom sau tuberculul lui eong.
&+C 32P este o anomalie de forma ;descrisa mai mult la * superior dar se poate
'ntlni la oricare dinte frontal# ce consta in dezvoltarea exagerata a unui cuspid palatinal, careuneori poate aunge pana in apropierea marginii incizate a dintelui respectiv.
(l are implicaii funcionale mari deoarece produce interferene ocluzale ce dezvolta in
timp o patologie pulpar.
ratamentul este similar cu cel al dintelui evaginat, utiliznd fie lefuirea selectiva, fie
diferite coafae.
)*,*1*'* Des i dete
27
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
28/76
(ste o anomalie de forma care se produce in urma invaginrii epiteliului dentar intern spre
papila dentara. )ezultatul este dezvoltarea unei formaiuni 'nspre sau in interiorul camerei pulpare.
2e descriu doua tipuri :
- dens in dente coronar, in care formaiunea respectiva se dezvolta in interiorul poriunii
coronare a camerei pulpare.
- dens in dente radicular in care formaiunea se dezvolta 'nspre canalul radicular.
&li autori considera ca dens in dente rezulta in urma dezvoltrii unui foramen caecum
foarte pronunat in interiorul camerei pulpare .&stfel ei restrng aceasta anomalie la nivelul
incisivilor.
Datorita reteniilor alimentare de la acest nivel apar frecvent complicaii pulpare.
(xamenul radiologic evideniaz o formaiune dura in camera pulpar.
el mai bun tratament este cel preventiv si consta in sigilarea sau obturarea preventiva ;curealizarea unei mici caviti superficiale# a unor fosete mai adnci.
ratamentul curativ este cel mai dificil. Daca formaiunea se dezvolta in axul dintelui,
acesta se trepaneaz urmnd vidarea si excizia formaiunii. Daca formaiunea este dezvoltata in
afara axului dintelui se recurge la extracie sau la alte cai, in funcie de cazul clinic.
)*,*1*G* Taurodo!ia
(ste o anomalie de forma care consta in existenta unor camere pulpare cu podeaua plasata
mult in profunzime, astfel incit rdcinile vor fi scurtate.
2e datorete imposibilitii tecii Gert=ig de a se folia la nivelul obinuit.
28
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
29/76
Cu are semnificaie clinica dect in cazul cariei complicate.
aurodonia este descoperita 'ntmpltor la un examen radiologic. De obicei are caracter
familial. *ntereseaz dinii simetric.
&re caracter rasial ; e prezenta la mongoloizi si esc!imoi#
&pare in unele afeciuni genetice cum ar fi sindromul Llinefelter.
)*,*1*4* C5odotis"ul
(ste o modificare de forma in care dintele respectiv prezint o camera pulpar cu
morfologia asemntoare familiei canine. Practic nu exista o podea a camerei pulpare, pulpa
radiculara se desprinde direct din cea coronara, intre rdcini nu exista podea.
& fost descrisa de ctre danezi.
(ste mai frecventa la dinii temporari.apt importanta clinica la dinii cu patologie pulpar.
*n afara de aceste distrofii simple mai exista si distrofii complexe :
- dintele in forma de mura
- dintele Gutc!inson
)*,*6* DISTRO'II DE STRUCTURA
29
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
30/76
2unt modificri ale smalului si dentinei sau numai ale smalului, sau numai ale dentinei,
aprute ca urmare a aciunii unor factori perturbatori, in principal in momentul producerii
matricilor organice ale acestor structuri, sau in momentul mineralizrii acestora, sau in ambele.
(le se pot produce si ca urmare a interveniei factorilor perturbatori , in momentul
!istodiferenierii celulare, factori ce duc la formarea unor ameloblasti sau odontoblati incapabili sa
realizeze smal sau dentina cu structura normala.
&ceste distrofii se datoreaz in principal cauzelor genetice.
Distrofiile de structura primare se clasifica in :
"# eziuni neevolutive
$# eziuni evolutive
"# Distrofii de structura primare, neevoluate(le se pot datora aciunii unor factori generali sauMsi aciunii unor factori locali.
*n general distrofiile de structura datorate aciunii acestor factori se 'ntlnesc in literatura de
specialitate mai frecvent sub denumirea de !ipoplazii de smal ;!ipoEcantitate redusa,
plazieEcontrucie#
otui, modificrile de structura 'mbrac o varietate mare de forme, deoarece si perioada de
formare a matricilor organice si mineralizarea lor este mai lunga. &stfel, ea poate fi interceptata de
diferii factori in diferite etape formative. Deci ele pot fi :- !ipoplazii E reducerea matricei organice
- !ipocalcifieri E mineralizare sczuta ;cantitate de matrice organica normala #
- !ipomaturri E maturare anormala ; maturarea este ultima etapa a mineralizrii #
6n funcie de factorul de mediu, se 'mpart 'n:
- distrofii de cauz local>
- distrofii de cauz general.
)*,*6*A* DISTRO'II DE CAUZ$ GENERAL$
/actori etiologici ai distrofiilor de structur de cauz general se clasific 'n:
". /actori care acioneaz 'n perioada intrauterin>
$. /actori cu aciune 'n perioada perinatal>
%. /actori ce acioneaz 'n perioada neonatal ;primul an de via#>
8. /actori cu aciune dup aceast prima perioad de via.
". /actori care acioneaz 'n perioada intrauterin ;*3#:
30
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
31/76
*ntercepteaz formarea structurilor dure ale dinilor temporari, ca atare vor produce
!ipoplazii de smal ;sau !ipomineralizri# ale dinilor temporari.
6n general, 'n perioada *3, ftul este proteat de aciunea inuriilor de ctre organismul
matern.
6n anumite situaii protecia nu mai este suficient. + serie de factori virali sau infecioi pot
strbate bariera placentar i, pe lng alte tulburri ale organismului ftului, pot genera i distrofii
dentare de structur.
a# )ubeola prenatal - produce asupra copilului tulburri localizate: - la nivelul oc!iului ;pn la
orbire#
- la aparatul cardio - vascular>
- diferite tulburri 'n formarea aparatului dento - maxilar>
N modificri de form ale D>N !ipoplazii>
N 'ntrzieri ale erupiei D.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
32/76
smal la incisivii dentiiei temporare.
onsumatoarele de mai mult de 8 - 9 ceti de ceai pe zi, pot avea copii cu !ipoplazii de
smal ;ceaiul conine o cantitate mare de /#.
$. /actori cu aciune 'n perioada perinatal
/actorii care produc distrofii de structur pot fi legai de diferite aspecte. 2e produc
!ipoplazii de smal ale D date de:
- felul naterii - poate exista un traumatism care se grefeaz asupra D producnd
modificri !ipoplazice>
- copil cu greutate mic la natere>
- diferite afeciuni neurologice ale noului - nscut>
- anoxia la natere>- travaliul prelungit.
oate acestea pot produce modificri de structur observabile clinic - !ipoplazie neonatal.
inia neonatal apare mai pregnant:
- 'n "M% de colet a incisivilor temporari
- 'n "M% medie a caninilor temporari
- la nivelul cuspizilor ;la nivelul punctelor de contact# la molari.
&ceast linie neonatal, prezent 'n !ipoplazia neonatal la D, este ca o curb cuconcavitatea ctre planul ocluzal.
a un copil prematur, cu natere cu probleme, defectul ar interesa *, , eventual primul
- *2
*2 'ncepe mineralizarea mult mai trziu ;"5 -"$ luni#.
32
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
33/76
aninul permanent 'ncepe mineralizarea la 8 -9 luni.
/actori care pot aciona 'n primul an de via:
- ra!itismul>
- diferite tulburri digestive, c!iar respiratorii febrile>
- carene !ormonale>
- diferite tulburri metabolice grave>
- carene vitaminice serioase ;&, , d#>
- carene enzimatice.
6n acest caz sunt interesai:
- dinii temporari>
- < de 7 ani>
- incisivii permaneni>- caninii permaneni.
6ncep mineralizarea 'n perioada imediat urmtoare:
- *2 la "5 - "$ luni>
- P< * la " "M$ - $ ani>
- P< ** i < de "$ ani la $ - $ "M$ ani.
/actorii etiologici care pot aciona 'n dezvoltarea lor:
- cei din prima perioad>- diferite febre eruptive, boli infecto - contagioase>
- scderea calciului seric sub 7 - B mg A - distrofii de structur>
- insuficiena parat!ormonului>
- administrarea unor medicamente ;etraciclina#>
- apa cu concentraie crescut de />
- factori genetici ;sindromul Do=n#.
Gipoplaziile de smal de cauz general prezint urmtoarele caractere:- pot interesa D sau DP, dar frecvena este mai mare la DP>
- leziunile sunt prezente la erupia dinilor 'n K sub forma unor stigmate ;defecte# cu
aspecte variabile>
- leziunea intereseaz dinii simetrici omologi ;acele grupe dentare care se formau 'n
perioada aciunii factorului etiologic#>
- leziunile nu intereseaz 'ntreaga suprafa a dintelui, ci numai anumite zone - cele
interceptate. &cestea corespund tiparului de cretere sau de formare a structurilor dure>
- distrofiile de cauz general sunt distrofii cronologice. eziunea poate fi sub forma unor
33
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
34/76
mici geode ;fosete# ovalare sau rotunde, ori brazde, anuri, de obicei paralele cu marginea liber a
dintelui ;corespunznd tiparului de cretere#>
- leziunile pot avea profunzime i 'ntindere 'n suprafa diferit, 'n funcie de lungimea
perioadei 'n care a acionat factorul etiologic i de brutalitatea sa.
u ct aciunea sa a fost mai lung, cu att defectul este mai 'ntins. Dac brutalitatea a fost
mai mare - leziunea este mai profund.
- leziunile pot fi multiple pe suprafaa dentar, fiind separate de structura dur dentar
sntoas - 'nseamn c la intervale diferite de timp au lucrat aceeai ;sau diferii# factori
etiologici.
Dei exist o multitudine de factori etiologici care pot produce leziuni de structur, din
punct de vedere clinic, leziunile nu sunt specifice pentru fiecare factor etiologic.
a nivelul leziunii de structur se pot grefa aa - numiii colorani extrinseci - depozite desubstane de la nivelul K care vor colora leziunea respectiv.
oloraiile extrinseci trebuie difereniate de cele intrinseci.
aracteristici ale distrofiilor de structur de cauz general: aceste leziuni nu au caracter
evolutiv, se consider c sunt rezidente la carie ;relativ#.
)*,*6*0* DISTRO'II DE STRUCTUR$ DE CAUZ$ LOCAL$
2unt !ipoplazii de smal din categoria leziunilor cicatriceale neevolutive prezente la erupiadintelui 'n K. Cu mai intereseaz dinii simetrici omologi i nici tiparul de cretere.
De obicei, leziunea are un caracter asimetric, interesnd un dinte, cel mult doi - acei dini
care au avut contact direct cu factorul etiologic local.
De obicei leziunea se prezint:
- sub forma unei modificri de culoare ;pat alb sau brun#,
- de form circular de diferite dimensiuni,
- pe una din suprafeele dentare.eziunea poate 'mbrca o varietate mare de forme, de la o modificare mic de culoare pn
la o leziune foarte 'ntins, uneori c!iar dilacerare coronar, 'n funcie de durata de aciune a
factorului etiologic local i de brutalitatea acestuia.
(ste foarte important i faza de dezvoltare 'n care se gsea dintele supus aciunii factorului
etiologic local.
+ form de !ipoplazie de smal de cauz local este dintele urner. Prima dat acest gen de
!ipoplazie a fost descris la nivelul premolarilor - cauza fiind o infecie grav a predecesorilor
temporari.
34
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
35/76
auze ale !ipoplaziilor localizate:
- traumatisme ale D, 'n special intruziile sau alte tipuri de traumatisme cu grad mare de
deplasare. 2unt mai frecvente la frontalii temporari superiori. &cestea vor interesa 'n spe *2
permaneni ;c!iar *2#.
(ste important:
- ct din coroana dintelui de 'nlocuire este format
- raportul rdcinii D cu coroana DP.
- infeciile grave ale D care duc la osteite 'ntinse ale osului alveolar, care aung 'n
vecintatea DP de 'nlocuire. 6n spe intervin gangrenele complicate ale < inferiori, care pot
determina !ipoplazii de cauz local ale P< de 'nlocuire.
dup erupia dintelui absorb colorani din K i devin brune.
- orice traumatisme produse de medic ;cauze iatrogene# pot determina !ipoplazii la D: -
laringoscopia- intubaia oro-tra!eala greit executate
&cestea sunt necesare la copiii nscui prematur i cu greutate mic, ori 'n vederea unor
manevre c!irurgicale necesare 'n unele afeciuni respiratorii ale noului nscut. Datorit poziiei
tuburilor leziunile traumatice se produc mai frecvent la incisivii superiori, pe faa oral.
eziunile pot fi sub forma unor pete !ipoplazice sau !ipomineralizate - pn la dilacerarea
dentar.
Tratamentul distrofiilor de structur (de smal) datorate factorilor de mediu
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
36/76
Dac nu deterioreaz aspectul fizionomic i localizarea ei nu este orientat spre posibiliti
de agravare ;grefarea cariei#, atitudinea este de expectativ.
Dac este colorat, se poate face peria profesional.
b# Dac leziunile nu sunt 'ntinse, dar produc un aspect fizionomic neplcut, pot fi restaurate
cu material compozit astfel:
- se face peria profesional
- protecia plgii dentinare - 'n special dac dintele este tnr - cu preparate pe baz de
a;+G#$
- aplicarea materialului compozit
Dac leziunea nu s-a complicat cu carie se face doar demineralizare i aplicarea
compozitului, dup peria.
rebuie avut gri ca materialul abraziv folosit pentru peria s nu conin / care sinterfere cu compozitul.
c# *n leziunile foarte 'ntinse in suprafaa in cazul crora restaurarea cu compozite nu ofer
stabilitate in timp, se recurge la aplicarea de faete laminate ;foarte subiri#. &cestea pot fi
confecionate in cabinet sau in laborator, din compozit sau porelan.
Cecesita o pregtire sumara specifica a dintelui, mai mult pe fata 0, pierdut spre mezial si
distal. @rosimea faetelor este cu mult sub "mm. 2e lipesc de dinte cu un material special.
2e are in considerare ocluzia pacientului - daca este cap la cap, nu se recurge la aceastametoda.
d# Daca defectul este mai mare si nu se pot folosi faetele laminate se folosesc coroane de
'nveli fizionomice.
*n zona laterala se poate recurge, de la simple refaceri cu materiale plastice cu protecie
dentinar, pn la coroane de 'nveli ;unele prefabricate, din r-Ci#. &cestea necesita o pregtire
sumara a coroanei dintelui, adaptare la colet.
Gipoplaziile de cauza locala - se trateaz in funcie de aspectul leziunii si de gravitateaei;uneori nu este nevoie#.
Daca apare ca problema dilacerarea, ca modificare de forma si structura, este necesar:
- tratamentul endodontic, corespunztor cu gradul de dezvoltare radiculara
- remodelarea coronara - prin )) si coroana de 'nveli
)*)* DISTO'IILE COLE7E
36
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
37/76
2unt leziuni care 'nsumeaz mai multe modificri la nivelul unui grup dentar. uprind
modificri de forma, dimensiune si structura la un grup de dini. 2unt 'ncadrate in categoria
leziunilor primare, cicatriceale neevolutive.
eziunile sunt evidente la erupia dinilor in K, se poate preciza legtura cauza-efect. *n
general nu evolueaz. 2e descriu:
". 2indromul Gutc!inson - afecteaz incisivii permaneni
$. 2indromul
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
38/76
)*)*0* SINDRO&UL DENTAR &OSSER
*ntereseaz < de 7 ani, care prezint modificri de forma, dimensiune si structura.
&spectul acestui < este similar cu al incisivului Gutc!inson: diametrul mezio-distal ocluzaleste mai mic dect diametrul la colet.
*ntre "M% ocluzal coronara si "M% medie, la unii dini
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
39/76
)*1* CARACTERISTICI GENERALE
- leziunile distrofice devin evidente la scurt timp dup erupia dinilor 'n cavitatea bucal>
- de obicei, intereseaz ambele dentiii>
- leziunile au caracter evolutiv. 3neori, duc 'n final la distrucii dentare masive i pierderea
dinilor>
- 'n general, nu rspund favorabil la tratamentul obinuit>
- cauza, este de obicei genetic ;autosomal dominant sau recesiv, legat sau nu de sex#.lasificare 'n funcie de structur dur interesat:
- interesarea smalului - amelogeneze imperfecte.
- interesarea dentinei - dentinogenez imperfect.
- displazie dentinar.
- intereseaz toate structurile dure - onto - displazie dentinar.
)*)*1*A* A"elo3ee2a i"perfect
)eprezint distrofii de structur ale smalului, care se datoreaz unei produceri defectuoase
a smalului, prin afectarea genetic probabil, a ameloblasterelor.
6n raport cu faza formatoare a smalului care este modificat, amelogenezele se pot clasifica
'n % grupe:
a# amelogeneze imperfecte hipoplazicecare, 'n general, sunt mai rezistente la carie comparabil cu
amelogenezele imperfecte urmtoare. (ste interesat formarea matricei organice a smalului.
b# amelogenezele imperfecte hipocalcificate / hipomineralizate 'n care se realizeaz defectuos
matricea mineral a smalului.
39
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
40/76
c# amelogeneza imperfect tipul hipomaturat 'n care se realizeaz defectuos ultima faz a
mineralizrii smalului, maturarea.
)*)*1*A*+* 4ipopla2ii
- este forma cea mai rar.
- matricea organic a smalului se depune 'n cantitate limitat, dar mineralizarea se
realizeaz dup tipare normale. Deci, 'n general, dinii respectivi vor avea un smal cu grosimea
mai redus, dar de duritate normal.
- 'n funcie de aspectul smalului exist mai multe forme clinice:
I. Cu smal subire i neted
6n general, grosimea este uniform pe toat suprafaa smalului. a exterior se percepe lapalpare duritatea sa, este lucios la inspecie i nu prezint asperiti.
&par modificri de culoare ;tent glbuie#.
a inspecie se observ aspectul dinilor, cu spaieri.
Pacientul poate acuza sensibilitate la ageni fizici ;rece, cald#. (ste posibil ca unii dini s
erup mai trziu sau c!iar s rmn 'n incluzie. 3nii autori susin apariia unor resorbii pe
suprafaa exterioar a coroanei dinilor neerupi.
2e poate 'ntlni inocluzia vertical frontal.)adiologic, se observ un strat foarte subire de smal, care se deosebete destul de greu de
stratul de dentin ;radioopacitatea lor este foarte apropiat#.
6ntre dini nu exist punct de contact.
II* Cu smal subire dar rugos
- seamn cu dinii cu smal subire si neted.
- aspectul exterior al smalului nu mai este neted. Prezint asperiti pe toat suprafaadintelui ce favorizeaz apariia de coloraii intrinseci, pe lng coloraia glbuie ;dinte cafeniu#.
- nu s-au semnalat ocluzii desc!ise sau ocluzii dentare.
- au o serie de proprieti la fel ca dinii !ipoplazici cu smal subire i neted.
III* Cu geode sau fosete8
-grosimea smalului nu este modificat 'n ansamblu, dar 'ntreaga suprafa dentar prezint
mici depresiuni. Diametrul acestora variaz, dup unii autori, de la un vrf la o gmlie de ac.
- suprafaa extern este lucioas.
40
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
41/76
- este favorizat depozitarea pigmenilor> apar coloraii extrinseci.
- sensibilitatea la ageni fizici este mai redus dect la dinii !ipoplazici cu smal subire i
cei cu smal subire, rugos.
ele trei forme:
- au transmisie autosomal dominant
- sunt forme generalizate ;afecteaz toi dinii, ambele dentiii#
- dinii sunt rezisteni la carie.
IV* orme !i"o"la#i$e lo$ali#ate la un anumit gru" de dini
- intereseaz 'n general dinii temporari ;apar mai evident la nivelul molarilor#.
6n general, intereseaz dinii permaneni a cror formare i mineralizare se realizeaz pn
ctre vrsta de ",9 ani ;deci la incisivii centrali, canini i incisivi laterali superiori#.
V* orma % & lin'at(9cu tras"itere le3at de se:;
a femei, dinii respectivi prezint leziuni de form de benzi verticale, constnd din
alterarea unor zone verticale de smal normal cu zone cu smal modificat.
a brbai, leziunea este sub form de smal cu geode.
)*)*1*A*,* 4ipocalcificriransmiterea este i dominant i recesiv i 'n funcie sau nu de sex.
antitatea de matrici organice este format de grosime normal, dar este perturbat mineral.
)ezult c smalul este modificat de culoare ;mai alb, mai opac, c!iar cenuiu 'nc!is# i este moale,
putndu-se desprinde 'n timpul masticaiei, dar i de ctre medic cu instrumente de consult.
6n form - lin?at, conturul i forma dinilor este nemodificat, fiind modificat doar
culoarea. 2malul se desprinde de pe faa ocluzal i marginile dintelui. 2e observ faa ocluzal cu
dentin dezvelit, 'nconurat de un !alou de smal.4ona cervical a smalului este mai rezistent i se desprinde mai greu sau deloc.
&pare o sensibilitate crescut la diveri ageni din cavitatea bucal, cu att mai mare cu ct
este mai dezvelit dentina. Datorit sensibilitii, igiena este negliat i apar gingivite iritative.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
42/76
mai 'ntunecat 'n zona coletului#.
ratament:
Pentru zona frontal vizibil, se pot folosi te!nici vitale de albire. &cestea nu reuesc s
'mbunteasc complet aspectul fizionomic, ci doar s realizeze o desc!idere a nuanei respective.
6n general, modificarea de culoare revine la circa 7 sptmni dup albire. 6n cazul
coloraiei date de etraciclin, te!nicile de albire sunt cele mai puin eficiente.
6n cazuri mai severe, se aplic faete laminate sau c!iar microproteze de 'nveli, cnd nu se
pot aplica faetele sau nu sunt indicate.
)*)*1*A*)* Alte "odificri de culoare itriseci
2e 'ntlnesc 'n diferite alte afeciuni generale ale ftului, de exemplu, 'n incompatibilitatede )!.
Datorit !emolizei !ematiilor fetale se elibereaz bilirubina, care se fixeaz la nivelul
structurilor dure 'n formare ale D, dnd o coloraie de tent verzuie, 'ntlnit la D i 'n
eritroblastoza fetal.
oloraia este pasager, exist posibilitatea dispariiei ei.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
43/76
obicei pe faa 0 a dinilor.
3nii autori au fcut o asociere 'ntre modificrile verzi i afeciunile K ale copiilor
respectivi.
oloraia portocalie - mai puin frecvent la copii.
a adult - apare coloraia tabacic.
oloraia glbuie este dat de folosirea unor preparate cu clor!exidin.
Tratament:
oloraiile se pot 'ndeprta prin peria profesional, cu perii i paste abrazive ;periile
acionate de turaia unitului#.
3nele coloraii sunt destul de aderente - se pot asocia badionri mai multe edine, cu
soluiile de Protargol.
ipul % se numete i s!ell - teet! sau dini 'n form de scoic. a aceti dini, structuriledentare sunt foarte subiri i acoper o camer pulpar voluminoas. &cest volum se datoreaz unei
resorbii dentinare i unei cantiti sczute de dentin format 'n timpul dentinogenezei.
Dinii respectivi prezint frecvent complicaii pulpare care pot duce la complicaii
periapicale i fracturi radiculare.
)dcinile sunt subiri i scurte.
&cest tip afecteaz mai mult dinii temporari dect DP. ratamentul const 'n extracii
urmate de proteze mobilizabile.Dentinogenezele imperfecte sunt mai frecvente dect amelogenezele imperfecte.
A* 1*)is"la#ia dentinar(9di!i fr rdcii;
&re o transmitere dominant autosomal.
Dup 2!ields se clasific 'n:
- tipul ", radicular
- tipul $, coronar.ipul " se caracterizeaz prin rdcini ce par nemodificate ca form i dimensiune ;'n
special la DP, la D pot semna cu cel din dentinogeneza imperfect, cu coroane globuloase, scurte
i diferit colorate#.
)dcinile acestor dini sunt foarte, foarte scurte.
amera pulpar este obliterat cu dentin defectuoas, uneori 'nlocuiete 'ntreg esutul
pulpar, alteori, mai persistnd resturi pulpare.
&par frecvent complicaii periapicale diferite ;se observ pe radiografii zone de
radiotransparen cu 'ntindere variabil 'n urul apexului dintelui respectiv#.
43
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
44/76
ipul $ se caracterizeaz prin coroane cu modificri de form i culoare fr a mai exista o
obliterare important a camerei pulpare.
(le nu sunt evidente la erupia dinilor, apar evidente mult mai trziu. onstau 'n forme
particulare de carie, carii acute, rampante, 'n floare:
- caria circular a dinilor frontali temporari ;au un aspect asemntor cariei de biberon#
- caria pe dinii frontali la adolesceni, cu interesarea 'n special a feelor aproximale i
evoluie rapid 'n suprafa i profunzime.
K.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
45/76
etraciclina, de exemplu, determina o producere de matrice normala. etraciclina se leag
cu ionii de calciu din dentina, realiznd nite benzi striate.
Principalele distofilii dentare se 'nsoesc de modificri de culoare intrinseci ;endogene# :
- dentinogeneza imperfecta
- fluoroza dentar endemica
/luoroza dentara
& fost observata si descrisa in "BBB.
Dean a realizat studii ce au demonstrat legtura intre concentraia in f a apei potabile si
leziunile dentare descrise;"I%5#.
Dean a elaborat o codificare a leziunilor fluorotice, numerotate de la " -8. &li autori au
detaliat aspectele clinice si au rezultat mai multe clasificri ;5-I sau 5-H#./luoroza dentar se regsete la grupuri mari de populaie care folosesc aceleai surse de
apa, cu concentraia de / mai mare de concentraia carioprotectoare ;5,H -" -",$ ppm#.
*n fluorozele grave, aspectul poate fi asemntor cu o amelogeneza imperfecta
!ipocalcificat ;aceasta are caracter ereditar, fiind afectate doar unele familii#.
a concentraiile pn la ",9-",B ppm modificrile de la nivelul smalului sunt minore -
numai sub forma unor pete modificate de culoare alb-opace.
Peste 9-7ppm apar modificri serioase. si se 'ntlnesc defecte in matricea organica. u toate acestea, stratul superficial al
smalului este !ipermineralizat.
)ezistenta dinilor fluorotici la procesul carios este mare.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
46/76
ratamentul fluorozei dentare
Difer in raport cu gradul de afectare si localizare
a# in forme minore uneori nu este necesar tratamentul. (ventual, se pot face aplicri topice
de preparate fluorurate.
(ste posibil ca pe fondul de fluoroza sa apar coloraii extrinseci.
2e pot aplica si te!nici de albire ;te!nici vitale# - bleac!ing. De obicei tratamentul de albire
este reversibil, exista posibilitatea revenirii modificrii de culoare in circa 7 sptmni.
b# in cazuri mai severe tratamentul poate fi :
- aplicarea de fete laminate
- daca este modificat conturul dintelui - microproteza de 'nveli.
II* &odificri de culoare 3eerate de tetraciclia*n acest caz, modificarea de culoare se datorete in principal interesrii dentinei.
etraciclina are o afinitate deosebita pentru fixarea la nivelul dinilor si oaselor.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
47/76
(xista trei tipuri clinice:
Dinii par acoperii de zpada
Prezint "M% incizal de culoare alba ;modificare numai in aceasta zona#.
*ntre cele % forme exista o serie de forme care nu se pot diferenia 'ntotdeauna strict.
&melogeneza imperfecta se 'ntlnete in general la indivizi sntoi. Cu se asociaz cu
alterri generale ale organismului. otui exista si forme asociate unor generale, nu foarte
frecvente: intre amelogeneza imperfecta si dini taurodoni.
ratamentul amelogenezei imperfecte se face in raport cu forma clinica pentru combaterea
complicaiilor.
a# !iploplaziile: in funcie de aspectul fizionomic se face acoperirea cu coroane de acoperire
sau faete laminate ;in disfuncii mai mari# pe fata vestibulara si puin pe fetele aproximate in
funcie de relaiile ocluzale.3neori este suficient doar un peria profesional periodic si protecie cu fluorizri ;pentru
desensibilizare#.
b,c# !ipocalcificrile si !ipomaturrile:
Dinii se acoper cu microproteze fizionomice pe frontali sau metalice pe laterali pentru a
pre'ntmpin abraziunea fetelor ocluzale si scderea D0+.
6nainte de acoperire in perioada de dentiie mixta , se poate face desensibilizare prin
aplicare de fluor ;combate durerea si 'ntrete suprafaa smalului fcnd-o greu de desprins #.Dup prepararea cavitilor se recomanda aplicarea unor materiale unor materiale ce
proteeaz marginea cavitii ;glasionomeri - ermet pe laterali sau c!iar compozit#.
A*)* Detio3ee2e i"perfecte
ransmiterea este autosomal dominanta.
2e caracterizeaz printr-un smal normal conformat, defectul fiind la nivelul dentinei.
(xista mai multe forme clinice:N displazia ap du Pont
N displazia dentinar
N melanodonia infantila ;Keltrami#
&ctual, ele se clasifica dup 2!ields in % tipuri :
- tipul " - dentinogeneza imperfecta se datoreaz unei afeciuni generale de natura genetica,
osteogeneza imperfecta.
- tipul $ - dentinogeneza imperfecta pura
- tipul % ;KrandS =ine# - corespunztor aplaziei dentare.
47
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
48/76
ipurile " si $ seamn din punct de vedere clinic, dar in tipul " apar si semnele
osteogenozei imperfecte:
- sclere albastre
- surditate
- fragilitate vasculara
ele $ tipuri intereseaz ambele dentiii si toi dinii.
oroanele dinilor sunt modificate de culoare, avnd o transluciditate specifica. Cuanele
coloristice variaz de la cenuiu , gri, albstrui la galben, maroniu ;dini cu aspect
c!i!limbariu#. *n timp, tentele coloristice se 'nc!id.
Dinii sufer si modificri ale formei :
- coroane scurte si globuloase.
- prezenta unei gtuiri la colet.- rdcini scurte si 'ngroate.
&spectul general al dintelui este de lalea.
2e pare ca legtura smal-dentin este defectuoasa pentru ca dup intrarea in aciune a dintelui
smalului este dezlipit si dezgolete dentina, ce rmne cu aspect neted, ca un bont lefuit.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
49/76
)dcinile sunt subiri si scurte.
&cest tip afecteaz mai mult dinii temporari dect DP. ratamentul consta in extracii urmate de
proteze mobilizabile.
Dentinogenezele imperfecte sunt mai frecvente dect amelogenezele imperfect
A*1 Displa2ia detiar 9di!i fr rdcii;
&re o transmitere dominanta autosomal.
Dup 2!ields se clasifica in :
ipul " - radicular
ipul $ - coronar
ipul " 2e caracterizeaz prin rdcini ce par nemodificate ca forma si dimensiune ; in special la
DP, la D pot semna cu cel din dentinogeneza imperfecta, cu coroane globuloase, scurte si diferitcolorate#.
)dcinile acestor dini sunt foarte, foarte scurte.
amera pulpar este obliterata cu dentina defectuoasa, uneori 'nlocuiete 'ntreg esutul pulpar,
alteori, mai persistnd resturi pulpare.
&par frecvent complicaii periapicale diferite ;se observa pe radiografii zone de radiotransparen
cu 'ntindere variabila in urul apexului dintelui respectiv#.
ipul $ se caracterizeaz prin coroane cu modificri de forma si culoare fr a mai exista oobliterare importanta a camerei pulpare.
*n ambele tipuri, dinii sunt destul de fragili, care devin repede mobili si de cele mai multe ori se
aunge la extracia lor datorita complicaiilor apicale.
&feciunea este foarte rara.
ratamentul consta in extracii urmata de protezare mobilizabila.
A*6* Odotodispla2ia re3ioala 9di!ii fato"a;(ste o afeciune ce consta in producerea defectuoasa de structuri dure dentare ;ce se produc
in cantitate foarte redusa# ce acoper o camera pulpar voluminoas. )dcinile sunt scurte si
subiri. Datorita acestei structuri camera pulpar se desc!ide frecvent cu apariia complicaiilor
periapicale si fracturilor radiculare.
&ceti dini au o mobilitate crescut si se pierd precoce.
&feciunea nu intereseaz toi dinii ci in special dinii maxilari, si anume incisivii si caninii
cel mai frecvent.
ratamentul consta in extracie urmata de protezare conuncta.
49
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
50/76
Cu sunt clarificate cauzele apariiei ei ;genetica, traumatica, vascularaT#. &stzi se
considera ca este o cauza de natura idiopatica.
A*
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
51/76
aciunea florei microbiene bucale. Cici una din teoriile existente nu d un rspuns complet i
satisfctor pentru etiopatogenia cariei dentare, fiecare dintre ele referindu-se doar la una din
treptele acestui proces complex.
6n ultimul deceniu 'n geneza cariei dentare s-au selecionat trei factori cauzali:
- flora microbian bucal,
- unele elemente ale alimentaiei umane,
- calitatea structurilor dentare.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
52/76
$# posibilitatea ca maoritatea formelor s fie metabolizate pn la treapta de acid lactic.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
53/76
implicate pe de o parte ec!ipamentul enzimatic extracelular, iar pe de alt parte particularitile din
dieta gazdei.
a adpostul plcii bacteriene se formeaz i se acumuleaz acid care constituie principala
surs de agresivitate, decisiv pentru iniierea leziunilor de carie.
&gresivitatea plcii, reprezentat de aciditatea ei este dependent nu numai de cantitatea de
germeni selecionai i de cantitatea de substrat metabolizabil disponibil pentru degradare, dar i de
vec!imea, i deci de grosimea acesteia, precum i de intervenia sistemelor tampon salivare.
6n consecin, la nivelul plcilor tinere i subiri, exist condiii pentru scderea foarte
rapid a P!-ului, dar, 'n acelai timp, urmat de o redresare tot aa de rapid a acesteia. a nivelul
plcilor maturizate i ermetice, dimpotriv, scderea lent a P!-ului se menine la nivele coborte
timp 'ndelungat.
Debutul cariei dentare nu se declaneaz 'n timpul unui singur atac acid, ci prin repetarealui 'ntrerupt de faze de reparaie, aceasta dup cum este dominant activitatea enzimatic a plcii
sau intervenia sistemelor tampon, iar 'ntregul proces se extinde pe o perioad considerabil de
timp.
Pe baza acestor aspecte s-a 'ncercat departaarea plcilor bacteriene 'n unele cariogene i
altele necariogene.
ele cariogene s-ar caracteriza prin urmtoarele aspecte:
- nivele crescute de treptococus mutans i stocarea unor cantiti mari de poliza!ariziintracelulari>
- sintez crescut de poliza!arizi extracelulari>
- rat mare de formare a acizilor.
Plcile necariogene 'n sc!imb se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte:
- proporii crescute de treptococus sanguinusi!ctinom"ces.
- proporii crescute de bacterii care produc dextranaz, o enzim care desface dextranul>
- cantitate mare de#ielonella alcalescens
, o bacterie care utilizeaz acidul lactic ca sursmetabolizabil pe care 'l transform 'n acizi mai slabi cum este acidul acetic i propionic.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
54/76
- nocivitatea !idrailor de carbon este influenat i de gradul lor de adezivitate, care
dicteaz de fapt timpul de stagnare 'n cavitatea bucal>
- mrimea i duritatea particulelor, or 'n acest sens formele dure, formate din particule mari,
stimuleaz fluxul salivar i mresc viteza de splare a resturilor alimentare din cavitatea bucal.
)olul pe care 'l oac !idraii de carbon 'n geneza cariei dentare a fost stabilit prin
experimentul uman efectuat de 0ipe!olm i condus de @ustafso!n i ale crui concluzii sunt
urmtoarele:
- totalul de za!r consumat zilnic oac un rol mai puin important, 'n raport cu forma
consumat i cu orarul>
- formele lipicioase sunt de "5 ori mai periculoase dect buturile 'ndulcite>
- consumul frecvent, 'ntre mese, format din porii mici, este mult mai periculos dect
consumul 'ntregii cantiti 'ntr-o singur porie, cu ocazia unei mese principale.omportarea la carie a indivizilor, 'n raport cu consumul de za!r, variaz 'n limite largi,
iar la 0ipe!olm s-a constatat c tot a zecea persoan are o vulnerabilitate redus la carie, c!iar 'n
condiiile unui aport de forme lipicioase i a unui orar necorespunztor. +r, diferenele individuale
sunt determinate de variaia din activitatea enzimelor glicolipice de la nivelul cavitii bucale, iar la
indivizii la care aceasta este redus, se produc 'ntrzieri 'n degradarea za!rului i, deci, creterea
timpului de expunere a plcii odat cu creterea cantitii de acid i scderea P!-ului. Dimpotriv,
la indivizii cu activitate enzimatic puternic, clearacnce-ul de evacuare al !idrailor de carbon dincavitatea bucal este crescut i 'n felul acesta este stnenit acumularea de acid i in!ibat
dezvoltarea cariei dentare.
elelalte dou componente alimentare, respectiv proteinele i lipidele, nu sunt
rspunztoare de apariia cariei i, dimpotriv, ele confer dinilor un oarecare grad de protecie.
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
55/76
Cutriia oac un rol important 'n calitatea structurilor dentare.
/r ca toate aspectele s fie bine clarificate s-au stabilit totui unele concluzii certe care se
pot rezuma 'n urmtoarele aspecte principale:
- efectul pe care 'l poate avea variaia aportului de !idrai de carbon 'n perioada formativ
asupra calitii structurilor dentare nu a fost complet elucidat. otui, cel puin la om, se consider
c un aport crescut de !idrai de carbon este fr efecte determinante asupra vulnerabilitii
structurilor dentare la carie.
- aportul componentelor anorganice, respectiv de a i P, este important numai sub aspectul
aportului 'ntre ionii de a i P. + proporie mare de ioni de a ar crete vulnerabilitatea la carie, 'n
timp ce creterea numrului ionilor de P ar constitui condiia structurrii unui esut rezistent.
- rolul vitaminelor, respectiv carenele de vitamine D,&,,( influeneaz fie activitatea
ameloblatilor, fie cea a odontoblatilor, avnd ca rezultat modificri ale structurii smalului identinei, dar fr modificri ale susceptibilitii la carie.
- rolul pe care 'l are aportul de oligoelemente 'n perioada de formare a structurilor dentare
este dominat de relaia categoric care exist 'ntre aportul de ioni de fluor i comportarea la carie i
s-a demonstrat c asigurarea unei anumite concentraii zilnice crete 'n mod apreciabil rezistena la
carie.
2tructura smalului se caracterizeaz printr-o important eterogenitate c!imic la care se
adaug o serie de aspecte ce pot influena rezistena acestuia la atacul acid, cum ar fi:- impuritile din reeaua cristalin
- defecte ale cristalelor
- mrimea cristalelor
- rata dizolvrii constituenilor primari ai cristalelor urmat de trecerea lor 'n spaiul
intercristalin.
6n concluzie totalul factorilor ce intervin 'n perioada formativ, dar mai ales nutriia, sunt
rspunztori de macro i micro morfologia dentar, dar, cu excepia fluorului nici unul nu are efectdecisiv 'n comportarea la carie.
H.$. /)(0(C& * @)&0*&(& &)*(* & D*C** (
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
56/76
)spndirea cariei la dinii temporari are o serie de particulariti reprezentate de
urmtoarele aspecte:
- primele leziuni apar 'n mod obinuit la maxilar iar numrul dinilor lezai este ceva mai
crescut la acest nivel, dar aceast faz este scurt, cci la vrste foarte mici valorile devin mai mari
pentru mandibul cu instalarea unor diferene mici 'ntre cele dou arcade, care 'ns se menin ca
atare toat perioada de cretere.
- aspecte legate de sex sunt reprezentate de un grad egal de afectare pentru fete i biei.
- rspndirea cariei se face simetric pentru fiecare arcad, cci leziunile localizate pe o
umtate de arcad sunt urmate de apariia unora similare pe cealalt umtate.
- interesarea grupelor dentare se face 'n mod diferit, i anume primii dini cariai, i 'n
acelai timp 'n proporia cea mai mare, sunt frontalii superiori i 'n mod special centralii, aceasta
datorit erupiei precoce a acestui grup dentar.-prima form de carie este ocluzal, localizare facilitat de existena fisurilor i gropielor
de la acest nivel i care este tiparul dominant 'ntre $ i 8-9 ani. Dup aceast vrst cresc cele cu
localizare aproximal, care de altfel rmn forma dominant pn la sfritul existenei lor.
ocalizarea aproximal pentru molari este extrem de frecvent 'ntre 8 ani i 8 ani i umtate, fiind
facilitat de deplasarea intraosoas a molarilor de ase ani.
- debutul leziunilor aproximale se face 'n mod caracteristic la nivelul sau imediat sub
punctul de contact, localizare ce corespunde liniei neonatale a lui 2c!oor, considerat drept loc deminor rezisten.
- localizarea vestibular i lingual 'n mod obinuit este rar, ea fiind eventual posibil la
sfritul existenei fiecrui grup dentar cnd, odat cu retracia parodoniului marginal, se
dezgolete suprafaa de cement i se creeaz condiii asemntoare cu cele ale dinilor permaneni
la persoanele 'n vrst.
3n semn de agravare a afectrii prin carie 'l reprezint i diversificarea formelor clinice i
anume, alturi de forma obinuit, caracterizat prin particularitile de localizare i evoluieamintite, au aprut 'n ultimii "5 ani i dou tendine noi:
Prima este o form grav, caracterizat prin localizare anar!ic, cu debut i pe suprafee
imune, cu afectarea simultan a tuturor grupelor dentare, deci fr respectarea unei succesiuni
caracteristice i cu evoluie rapid, 'n suprafa i 'n profunzime, care duce la distrugerea rapid i
la vrste mici a tuturor dinilor. &ceste tip de leziune, denumit 'n trecut caria circular a frontalilor
superiori datorit localizrii caracteristice, astzi, prin interesarea simultan a tuturor grupelor
dentare, este descris sub denumiri foarte variate, respectiv de carie galopant, carie violent, carie
de biberon, carie de cutie.
56
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
57/76
- ea de-a doua form se caracterizeaz prin debut foarte extins 'n suprafa, care duce la
desfiinarea timpurie a zonelor de retenie, urmat de o evoluie foarte lent, 'nsoit de impregnare
cu pigment melanic a suprafeelor dentare i de depunerea unei cantiti mari de dentin secundar,
ce poate bura 'n 'ntregime camera pulpar i c!iar canalele radiculare. 6n final, pe arcad rmn
resturi radiculare formate din dentin neagr, dar cu vitalitatea pstrat, asemntoare cu cele
descrise 'n melanodonie. auza pare a fi reprezentat de tulburrile grave de metabolism din
primul an de via, aa cum este i ra!itismul, care condiioneaz defectele de structur ce
favorizeaz un atac carial extins 'n suprafa, avnd ca rezultat derentivizarea feelor ocluzale, care,
la rndul ei, favorizeaz autocurirea i condiioneaz instalarea unei evoluii lente. &ceasta, 'n
continuare, permite depunerea de dentin secundar, dar care mai poate fi i rezultatul unei
tulburri concomitente 'n funcia odontoblatilor. &mbele forme au aprut 'n ultimii ani 'n procente
'nsemnate la populaia din ara noastr i marc!eaz agravarea afectrii prin carie a dinilortemporari.
Patologia dinilor temporari este influenat de doi factori, i anume, de unele particulariti
morfologice i structurale si de resorbia rdcinii. &mbii determin 'n mare msur selecionarea
formelor clinice, evoluia afeciunilor, forma complicaiilor i, deci, selecionarea metodelor de
tratament.
CURSUL VI
#ARTICULARIT$%ILE 'RACTURILOR CORONARE ALE DIN%ILOR
#ER&ANEN%I TINERI =N #ERIOADA DE CRE(TERE
/racturile coronare intereseaz 'n mod special dinii frontali.
Diagnosticul unei fracturi coronare cere precizarea a trei elemente:
". mrimea leziunii coronare i implicit, trecerea liniei de fractur mai aproape sau mai la
distan de coarnele pulpare>
$. gradul de lezare parodontal i gradul de afectare a pac!etului vasculo - nervos, a vaselor
pulpoparodontale i de compromitere a elementelor de susinere a dinilor 'n alveol>
%. gradul de dezvoltare radicular.
Pe baza acestor observaii se pot soluiona metodele de tratament i stabili prognosticul
dinilor fracturai.
57
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
58/76
2istematizarea miloacelor de terapie se face, 'n general, 'n raport cu milocul liniei de
fractur dup cum urmeaz:
- 'n fracturile limitate la marginea incizal sau ung!iul incizal se efectueaz doar
tratamentul plgii dentare cu preparate fluorurate, 'nsoit de controlul periodic al vitalitii, la
'nceput de $ ori sptmnal apoi din ce 'n ce mai rar>
- 'n tratamentul fracturilor extinse pn 'n apropierea camerei pulpare este necesar
protearea organului pulpar cu preparate pe baz de a;+G#$ meninute pe dinte cu autorul
coroanelor i a inelelor>
- 6n fracturile extinse complicate cu desc!iderea camerei pulpare se efectueaz coafaul
direct sau amputaie vital, dup cum comunicarea cu camera pulpar este mai recent sau mai
vec!e de 7 ore>
- 'n fracturile extinse complicate cu inflamaii pulpare sau cu gangrene se efectueaztratamentele corespunztoare 'n raport cu gradul de dezvoltare a rdcinii>
- reducerea defectului coronar trebuie amnat pn la stabilizarea rezultatelor i se face 'n
dou etape:
- prima cu caracter provizoriu>
- a doua cu caracter definitiv.
raumatismele dento - parodontale 'n care leziunile parodontale sunt elementul dominant,
pretind instituirea de urgen a unor tratamente care se adreseaz cu prioritate structurilor delegtur a dintelui cu osul alveolar, reprezentate de imobilizri cu autorul unor gutiere acrilice
extinse cel puin pe 'nc $ - % dini sntoi de o parte i de alta a zonei afectate i care se menin
aproximativ 9 - 7 sptmni.
ina acrilic confecionat 'n laborator sau cabinet, trebuie construit la distan de $ mm
de zona coletului i a spaiilor interdentare lsnd libere papilele dentare.
6n plus trebuie evitat contactul dintre acrilat i zona fracturat care se recomand s fie
proteat cu preparate pe baz de a;+G#$. @utierele vor fi cimentate./racturile coronare pot fi 'nsoite i de fracturi radiculare. *ncidena acestor accidente este
maxim la adolesceni, la dinii cu dezvoltare radicular complet.
u toat gravitatea lor, 98A din fracturile radiculare se vindec aproape spontan prin
formarea unui calus interfragmentar. 0indecarea este favorizat de o activitate odontoblastic
intens. Prognosticul acestor dini este cu att mai bun cu ct linia de fractur este mai aproape de
apex i cu ct deplasrile celor dou fragmente sunt mai limitate.
ratamentul acestor cazuri este dominat de necesitatea imobilizrii 'ndelungate cu ine
acrilice pe timp de 7 - "$ sptmni.
58
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
59/76
CURSUL VII
CONSECIN%ELE #IERDERII #RECOCE A DIN%ILOR TEORARI
Pierderea precoce a dinilor temporari poate fi cauza unui tipar de anomalii ce intereseaz'n egal msur ocluzia temporar, pe cea mixt sau pe cea permanent.
/recvena lor este 'n cretere, ca rezultat al creterii frecvenei cariilor, localizate pe dinii
temporari. 6n aceste condiii, consecinele pierderii precoce pun o serie de probleme referitoare la
urmtoarele aspecte principale:
a# etapa dezvoltrii ocluzale, 'n care tulburrile se instaleaz cel mai frecvent>
b# formele clinice cu cea mai mare frecven>
c# condiiile 'n care tulburrile se pot transfera din ocluzia temporar i mixt 'n cea
permanent.
d# factorii ce pot determina redresarea spontan a unora din formele clinice sau care sunt,
din contr, condiiile ce pot agrava evoluia.
)spunsurile pentru aceste probleme se pot sistematiza 'n felul urmtor:
- maoritatea tulburrilor se instaleaz foarte devreme, respectiv 'ntre % i 9 ani, cu ansa de
a se agrava i a se complica mai trziu.
- 'n privina mecanismelor prin care pierderea precoce a dinilor temporari determin
instalarea diferitelor perturbri, exist trei aspecte principale:
". pierderea precoce a dinilor temporari nu poate s determine apariia unei tulburri
persistente sau s agraveze pe cele 'n curs de evoluie>
$. pierderea precoce a dinilor temporari poate determina i instalarea unor anomalii grave
prin extinderea ariei de influen i asupra dezvoltrii bazei ,maxilarelor.
%. pierderea precoce a dinilor temporari exercit o influen restrns numai 'n sfera
sectorului dento - alveolar, i ca atare poate determina la aceste nivel tulburri tranzitorii sau
persistente.
)spunsul diferitelor sectoare ale arcadei dento - alveolare este variabil i anume:
- pierderea dinilor din zona frontal este relativ lipsit de urmri, 'n timp ce modificrile
din zona lateral sunt apreciabile, dar difereniate i ele 'n raport cu dintele interesat i anume
pierderea caninului i a celui de al doilea molar temporar este mai grav ca cea a primului molar.
6n ceea ce privete principalele forme clinice ale acestui tip de anomalii, ele se pot
sistematiza 'n urmtoarele aspecte caracteristice:
59
-
8/10/2019 ortodontie pedodontie
60/76
+>*+* &ODI'ICAREA ERU#%IEI DIN%ILOR #ER&ANEN%I
(rupia dinilor permaneni care 'nlocuiesc dinii temporari pierdui precoce se poate
modifica 'n dou sensuri diferite i anume:
a# (rupia poate fi accelerat iar modificarea intereseaz 'n mod special primul molar i
aproape niciodat caninii.
- factorul cauzal al acestei erupii accelerate este procentul de osteit periapical ce
determin simultan i pierderea precoce a predecesorului. 6n felul acesta apariia dinilor temporari
pe arcad se poate face i cu 8 ani 'nainte de termen i deci 'n condiiile unui grad important de
imaturitate radicular urmat de consecine foarte variate:
- dezvoltarea posteruptiv a acestor rdcini este lent, 'nsoit de apoziie limitat de os
alveolar i complicat adeseori de ocuparea unor poziii anormale pe arcad.
- 2ecvena erupiei poate prezenta abateri de la formula normal i cea mai dezavantaoas
variant este erupia precoce a primului molar care determin cel mai frecvent pierderea spaiului
disponibil pentru 'ncadrarea tuturor dinilor.
b# (rupia poate fi mai rara 'ntrziat prin constituirea unui capac fibros care bloc!eaz
agresiunea dinilor permaneni, complicaie care survine 'n condiiile 'n care pierderea dinilor
temporari se face foarte devreme.
+>*,* &ODI'ICAREA S#A%IULUI #ENTRU ERU#%IA DIN%ILOR#ER&ANEN%I
Pierderea precoce a dinilor temporari este urmat de reducerea spaiului restant, prin
deplasarea 'n sens sagital a dinilor limitatori, 'nsoit frecvent de extruzia antagonitilor.
&ceast deplasare vertical poate atrage dup sine blocarea deplasrii sagitale a dinilor ce
limiteaz foreza lsat liber prin pierderea dinilor temporari, i deci poate avea un efect favorabil,
'n mod special asupra poziiei molarilor de 7 ani.
+>*)* DEZEC4ILI0RUL OCLUZAL
3ltima i poate cea mai grav dintre consecinele pierderii precoce este perturbarea
rapoartelor ocluzale cu instalarea malocluziei, aceasta ca rezultat al 'nsumrii erupiei precoce i al
deplasrilor dentare din urul focarelor de pierdere precoce.
6n felul acesta erupia precoce determin ins