Proiect de lecţie

Profesor: Botea Cristina

Disciplina: Logică, argumentare şi comunicare

Clasa a IX-a (1 oră/săpt.)

Tema: Figuri şi moduri silogistice

Tipul lecţiei: mixtă

Obiective operaţionale: La sfârşitul activităţii, toţi elevii trebuie să fie capabili:

1. să cunoască semnificaţia termenilor silogism, premise, concluzie, termen mediu, termen minor, termen major

2. să enumere elementele structurale ale unui silogism

3. să cunoască forma standard a silogismului

4. să definească termenii figură silogistică, mod silogistic

5. să explice modalitatea de obţinere a unui mod silogistic

Metode şi procedee: conversaţia euristică, expunerea, explicaţia, problematizarea, exerciţiul

Tipuri de evaluare: orală

Bibliografie:

Elena Lupşa, Victor Bratu, Maria Dorina Stoica, Logică şi argumentare, Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corvin, 2004

Adrian Balaş, Laurenţiu Teodor Hofnăr, Logică şi argumentare – Compendiu şi exerciţii pentru bacalaureat şi olimpiadă, Editura Dacia

Educaţional, 2005

Teodor Dima, Logică şi argumentare, Manual pentru clasa a IX-a, Editura Institutul European, 2000

Logică şi argumentare, Manual pentru clasa a IX-a, Editura Humanitas, Bucureşti

Momentelelecţiei /

Obiective

Activitateaprofesorului

Activitateaelevilor

Metodeşi

procedee

Forme deorganizareaactivităţii

Eva

luar

e

1 2 3 4 5 6MomentOrganizatoric1-2 min

Face prezenţa elevilor, notează absenţele în catalogul clasei; face observaţii şi recomandări, dacă este cazul.

Răspund la întrebările adresate de profesor, îşi însuşesc observaţiile şi recomandările primite.

Conversaţia Frontală

Sensibilizarea pentru activitate 1-2 min

Stimulează motivaţia şi interesul elevilor pentru subiectul noii lecţii Frontală

Anunţarea lecţiei noi şi a obiectivelor operaţionale 1-2 min

Comunică elevilor subiectul lecţiei:Figuri şi moduri silogisticeşi obiectivele operaţionale

Notează în caiet titlul lecţieiExpunerea Frontală

Observarecurentă

Verificarea şi aprecierea nivelului de cunoştinţe5 -10 minO1,O2,O3

Solicită răspunsuri la următoarele întrebări:Ce este silogismul?Exemple.Care sunt elementele structurale ale unui silogism? R: trei propoziţii şi trei termeniCum se numesc propoziţiile care intră în componenţa unui silogism?Cum se numesc cei trei termeni ai silogismului?Care este forma standard a unui silogism?

Dau răspunsuri la întrebările ce le sunt adresate. Îşi reactualizează cunoştinţele învăţate anterior, fac conexiuni cu conţinuturi care au fost prelucrate în lecţiile precedente

Conversaţiaexaminatoare

Frontală,

IndividualăOrală

Transmiterea noilor cunoştinţe20-25 minO4

Expune şi explică noul conţinut decunoştinţe în funcţie de proiectul didactic realizat anterior, dar şi în funcţie de elementele surpriză care pot să apară în realizarea directă a lecţieiDupă poziţia termenului mediu (M) în premise, silogismele se împart în patru clase numite figuri silogistice: Figura I: Figura II: Figura III: Figura IV: M-P P-M M-P P-M S-M S-M M-S M-S— ——————

S-P S-PS-PS-PObservaţie: Figurile silogistice sunt scheme de inferenţă în formă standard (majoră-minoră-concluzie).Fiecare figură constă dintr-un număr de scheme valide numite „moduri”. Modul silogistic se obţine pornind de la o figură silogistică şi punând literele a, e, i, o (corespunzătoare celor patru tipuri de propoziţii categorice) între termenii (S, P, M) ai figurii silogistice.Observaţie: Oricărui silogism (dat în limbaj natural sau formal) îi va corespunde un mod silogistic şi se va încadra

Ascultă ceea ce li se comunică

Noteazăinformaţiile în caietele de notiţe

Solicită explicaţii suplimentare

Expunerea,

Explicaţia Observaţia

Conversaţiaeuristică

Frontală