Anul XIX f i

C a r a n s e b e ş £-9 Augus t c. v. , 1904 Nr. 35

FOAIA DIECE sg

Org-an al E p a r h i e i gr. or. rom. a C a r a n s e b e ş u l u i A P A R E D U M I N E C A

P r e f u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungaria pe an 10 coroane

» . • pe Vi an 5 „ „ România şi străinătate pe an 14 franci » » » j , pe Vi «n 7 X

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r Pentru publicaţiuni oficioase, concurse edicte

etc. publicate de 3 ori, dacă conţin până la 150 i e cuvinte 6 cor , până la 200 de cuvinte H cor.

de aci în sus 10 coroane

Corespondinţele se adresează redacţiunei „ F O A I A D I F . C E S A N Ă "

iară banii de prenumeraţiune şi inserţiunile la AI) MI NI.ST RAŢIA

Librăriei şi Tipografiei diec. în Caransebeş

Nr. 110 B 1094

Căina Onorabilii membrii ordinari şi ad tioc, preoţi şi mireni ai sino-i protopresbiteral gr. or. rom. din protopresbiteratul Vârşeţului

Prin decisul Venerabi lului Consis tor diece­

zan ddto 13 Februar ie 1903 Nr. 515 PI. s'a dat

subscr isului onorifica însărcinare a conduce actul

alegerei de protopresbiter în tractul protopresbi­

teral al Vârşe ţu lu i . Deci a c u m după ce s 'au îndep­

linit toate cele prescrise pentru săvârşirea acestui

act, am onoare a convoca şi a declara de con­

vocat s inodul protopresbiteral al Vârşeţului pent ru

alegerea protopresbiterului pe Luni 20 Septemvrie

(3 Octomvre) igo4 ta 11 oare a. m. In sala cea mare

a hotelului Baross din Vdrşet.

Sânta liturgic cu chemarea Duhu lu i Sânt

se va celebra în aceeaş zi la 9 oare a. m. în

biserica parohială din c o m u n a Rittţof.

Caransebeş în 26 A u g u s t 1904.

A n d r e i u G h i d i u protopresbiter ca comisariu consistorial

Spicuiri din istoria bisericii gr. orientale din Austro-Ungaria

După p a c e a dola Passa rov i ţ încheiată la 21 luliu 171 s Aus t ro -Ungar ia şi-a estins ho ta re le sale pes te tot Bănatul timişan, pes te o pa r t e a Munteniei a ş a numită 01t<,.,i'"a acum numită Valahia Cesar icească şi prt '". tot ţinutul din Sârbia dela Belgrad până la 1 Vile T i m o c şi Morava .

Prin a c e a s t ă noauă aquisiţiune do terîtor în imperiul Aus t ro-Ungar se a t lară două Metropolii, groco-oriontalo, una la Car loveţ în p e r s o a n a Metropolitului Vichentie Popoviciu şi una la Bel­g rad în p e r s o a n a Metropolitului Moise Petroviciu . Şi una şi alta cu drepturi de independenţă .

Metropolitului Moise 1 'e t roviciu i-se r ecunoaş t e titlul de Metropola şi din p a r t e a Austriei prin diploma confirmaţională de datul 10 Septem-bre 1718.

După .spuse le dalui iQcuautio B a b e s i u , Meteo*. politul Carloveţului Vichentie Popoviciu în ur­m a r e a unui morb , a deveni t mut şi i s 'a dat în anul 1718 de coadjutor Motropolitul Bel­gradului Moise Pet rovic iu .

L a anul 1720 împăratul şi r ege l e Carol au aflat de lipsă a regula , a limita jurisdicţ iunea fiecărei Metropolii groco-or ienta le esmiţând o pa ten tă de ostenziune a fiecărei Metropolii de dtto Viena 16 N o v e m b r e 1 7 2 0 ; a şa că sub dependen ţa Metropolitului Moise Petroviciu se subo rd ineză : Episcopiile Timişoare i -Lipovei , C a r a n s e b e ş - M e h a d i a - Vârşeţului , Rimnicului şi V a l j e v o ; Motropoliei Carlovăţului se subo rdo ­n e a z ă episcopiile Aradului-Ienopolea, Buda, epis­copiile din Slavonia Costainiţa şi Carlstadt .

Din consideraţiuni politice s 'a aliat cu cale ca să se s t r ămute Mitropolia dela Belgrad mai încoaci în Aust ro-Ungar ia într 'un loc mai sigur şi potrivit, sub privirile autorităţii mi l i ta re ; Ioc mai potrivit ca Timişoara nu e ra . Aici e r a con­cent ra tă în t r eaga autor i ta te militară şi civilă dependen te direct de Cur tea de Viena.

Drept a c e e a Cur tea din Viena pe la anul 1721 scrie administraţiunii Camera le-provinc ia le din Timişoara , ca să se facă dispoziţiunile r e -coruto ca Mitropolitul Belgradului Moise Pe t ro ­viciu să se ins ta leze cuviincios în oraşul T imişoara .

Adminis t ra ţ iunea din T imişoara în 11 Apri le 1721 şi scrie mai depa r t e , făcând cunoscut

2 F 0 A I A - ] ) I l i C K S A X A

tuturor submanuatelor administraţiuni camerale-districtuale, după aceea Episcopului : Timişoarei Ioanichie Vladislaeviciu precum şi episcopului Vârşeţului, că Mitropolitul Belgradului Moise Petro viciu în calitate de Metropolit este strămutat în Bănat. Instalarea acestuia în Timişoara se va întâmpla în 22 Aprilie 1721. Deci este invitat oficios, ca fiecare episcop cu preoţii săi să ia parte la instalare; iară oficiile districtuale să ordineze oberchinezii şi chinezii de pe sate a lua parte la aceasta instalare. (Act. în „Orszâgos leveitâr Budapest, secţiunea: Temesvâri admi-nisztracziai leveltâr. Publicat prima, oară de Barothi în Adattâr: voi. II pag. 132).

Pentru susţinerea acestui mitropolit s'a si-stomizat prin înaltul decret împărătesc din Viena de dttul 1 Aprile 1724 o dare noauă: flecare oberchinez e silit a plăti mitropolitului doi gal­beni, iară chinezii sunt siliţi a plăti numai un galben în fiecare an pentru Mitropolit.

Tot pe acelaş timp în 1725 administraţiunea distructuală a Timişoarii raportează administra-ţiunii pro'vinciale-camerale, că ce fel de groaznice presuimi fac preoţii, ba chiar şi episcopii asupra poporului, cărora nu le voesc a plăti competin-ţele atât în bani gata, cât şi în naturale, cum îi zălogesc şi le vind şi cele mai neapărate utenzilii de traiul vieţii, închid bisericile de cătră credmcioşi, ba cbiar nici taţnele legi^ nu le aclministrează" credincioşilor.

După aceea Moise Petro viciu a umblat prin Viena şi iarăş a mers la Belgrad când s'a ales şi de Mitropolit al Carloveţului în con­gresul dela 16 Martie 1727.

După alegere a şezut mai mult timp în Belgrad când muri în 27 Iulie (Picot E. pag. 108). Congresul care chiar era pe acel timp adunat în Belgrad cu moartea mitropolitului se dizoalvă alegând de administrator mitropolitan pe Epis­copul Timişoarei Nicolae Dimitrieviciu cu totali­tatea voturilor. De acum înainte Dimitrieviciu se titulează: Mitropolit ca următor legal al lui Moise Petroviciu. Ceialalţi Episcopi conduşi de egoism nu au voit al recunoaşte ca atare dar el nici nu a obţinut înaltă aprobare sacratisimă (Szavits E. Der Serbisch-Ungarische Aufstand von I. 1735 Leipzig 1876 pag. 6—7).

Mai târziu congresul adunat în Carloveţ la 1731 alege pe Episcopul Aradului Vichentie Ioanoviciu de Mitropolit carele îşi obţinu înalta confirmare în 24 Iulie 1731.

în istoria bisericii gr. orientale din Austro-Ungaria mai aflăm şi alte împrejurări vol­nice, precum episcopii unor dieceze ca d. e. ai Timişoarei administrând provizor, spontaneu, Mitropolia Carloveţului se titulau de Mitropoliţi ai Timişoarei ca urmaşi ai Mitropoliei Timi­şorene alui Moise Petroviciu care residase câţiva

ani in Timişoara (1721—1726) în calitate de Mitropolit al adoauei Mitropolii greco-orientale în Austro-Ungaria afară de Episcopul Timi­şoarei Ioanichie Vladisavleviciu (?) (1710—1722 1726?) cam pre la.anul 1721—4, ca să aibă titlu a încasa dela populaţiunea greco-orientală taxa Mitropolitului de doi galbeni de fiecare oberchinez şi un galben dela fiecare chinez.

Unul ca acela era Episcopul Timişoarei Nicolae Dimitrieviciu (1726— 1744) care a urmat lui Ioanichie Vladislaeviciu în scaunul Episcopesc al Timişoarei. Nicolae Dimitrieviciu a fost Episcop al Vârşeţului dela anul 1725 până la 1726 iară dela anul 1726 pre lângă dieceza Vârşeţului au mai căpătat şi Episcopia Timişoarei.

Acesta precând era morbos Mitropolitul şi după moartea Mitropolitului dela Carloveţ în­tâmplată în Iulie 1730 ca Episcop al Timişoarei administra Mitropolia din Carloveţ până la în­deplinirea ei legalminte în persoana episcopului Aradului Vichentie Ioano viciu în 24 Iulie 1731.

în 13 Februarie 1737 se încredinţează de coadjutor pre lângă mitropolitul bolnăvicios, Episcopul Timişoarei Nicolae Dimitrieviciu (Le-topis Matice Srpske Novumzad 1900 gniga 204 pag. 175) După moartea lui Vichentie Ioano viciu întâmplată la anul 1737 Iunie 6, iarăş episcopul Tinji.ŞQarei Nicolae Dimitrieviciu administrează Mitropolia Carloveţului precum ne spune Nicolae Tincu Velia, (Istoria pag. 121) până ce guvernul încontra voinţei clerului sârbesc confirma pre emigrantul Patriarh de Ipec Arsenie al IV-lea Siacabent (1741—1748) în Octobre 1741 de Mitropolit al Carloveţului. Care împrejurare au adus în mare confuziune pe istoricul Nicolae Tincu Velia;; după cum reiese din Istoria sa bisericească.*

Căci dânsul atribuea lui Nicolae Dimitrieviciu titlul de Mitropolit al Timişoarei independent de Mitropolia Carloveţului ceea ce este mare rătăcire şi absurditate.

(Va urma)

Gând s'a întemeiat oraşul Caransebeş şi ce ştim din trecutul lui?

Consistoriul diecesan.

Consistoriul diecesan de prezent e compus din un preşedinte, care este episcopul, vicariul sau încredinţatul său, din nn secretar şi din patru

* Aici aflu demn de pomenit cumcă Sava Mitropolitul Belgra­dului 1656—1686 din Ienopolea au guvernat Mitropolia sa. Şi numai pre la 1658 când Ienopolea au căzut în manile Turcilor au mers în centrul Mitropoliei la Belgrad. Dr. Szentklaray Jenó csanádegyház-megyei Plebaniáktára I Temesvár 1898 pag. 457. ¡

asesori ordinari , între ace s t ea 2 la senatul bisericesc l la senatul epi t ropesc şi l la senatul şcolar. Afară de aces t ea mai sunt şi asesor i onorar i . L a senatul strict bisericesc sunt opt, in senatul şcolar sunt n o a u ă şi în senatul epi t ropesc a s e m e n e a sunt noauă asesor i onorari , cari la inv i ta rea episcopului se înt runesc atunci, când e vo rba a se decide a supra unei chestiuni mai impor tante .

Consistoriul în forma de faţă funcţionează dela anul 1870, când s 'au pus în p r a x ă dispo-ziţiunile statutului organic . încât p r i ve ş t e trecutul Consistorului d iecesan, în forma sa cea v e c h e sa inact ivat la 1775 , sub episcopul Vichentie Popovici.

După reînfiinţarea episcopiei , consistoriul a funcţionat tot după sistemul cel vechiu.

După reînfiinţare pr ima şedinţă s 'a ţinut în 23 S e p t e m b r e 1865 cu protopresbi ter i celor şe se districte curat r o m â n e , apoi cu asesori i consis­toriali onorar i români din parochii le curat r o m â n e , asesori numiţi mai nainte sub ep i scopu lKengye lácz . în şedinţa a c e a s t a s 'au ales înainte de toa t e administratori protopresbi tera l i şi a d e c ă pent ru al 'Versetului, al Palancei şi Bisericii Albe, al Ciacovei şi al Panciovei, în cari protopresbitori i e r au şerbi şi ca atari au r e m a s sub ierarcliia s â rbească . A u fost aleşi administratori şi mai târziu numiţi protopresbi ter i în locul proto­popului ' Filip Trandafiroviciu al Vârşeţului . a fost a les Nicolae Tincu Valea fost profesor, pa roch în Secat, în locul lui L a z a r Stefanoviciu al Bisericii Albe a fost ales Iosif Popoviciu pa roch în lam, în locul lui Constantin Arsenieviciu al Panc iove i a fost a les Simeón Dimitrieviciu paroch şi fost membru al Apelatorului din Gar-l o v e t ; administrator al Ciacovei a fost ales preotul fără de parochie loan P. Seiman. Fiind g r a v bolnav protopopul Caransebeşului , în locul lui a fost numit adminis t ra tor Nicolae Andreeviciu, antecesoru l protopopului actual .

în şedinţa aceas t a a fost a les si secretar iul şi fiscul consistorial la început fără romunera ţ iune . Secre tar iu a fost ales loan Bartolomei, iar fisc a fost a les binemeritatul în Domnul adurmitul Aureliu Maniu. în fine tot în aceas t a şedinţa memorab i lă s'a dispus şi t r ans fe ra rea dela Verşe ţ la Ca ransebeş a institutului teologic român .

Act iv i ta tea mai d e p a r t e a Consistoriului de aci înainte s tă în strictă l egă tu ră cu act iv i ta te per­soanelor , a episcopilor, a secre tar i lor şi a aseso­rilor referenţ i .

Act iv i ta tea episcopilor am apreţ ia t -o . Ne luăm voia a apre ţ ia şi ac t iv i ta tea celoralalţi bărbaţ i , c ă r o r a le-a reven i t meritul să fie condus saú să conducă afaceri le diecesei — fîcsând to toda tă şi da te le biografice aló aces to r bărbaţ i pent ru ca să nu fie da te uitării.

P â n ă la a l e g e r e a asesori lor ordinari t oa t e afaceri le diecesei cu o pu te re de ac t iv i ta te ex t r ao rd ina ră le-a condus secre ta ru l d iecesan Ioan Bartdomei m â n a d r eap t ă a fericitului Ioan Popasu , fără de c a r e p e lângă toa tă g e n e -litatea, zelul şi energ ia sa, a b e a a r fi putu t învinge greută ţ i le începutului, aşa , că după Ioan P o p a s u în a doua linie lui Ioan Bartolomei îi r ev ine meritul a fi organiza t d ieceza reînfi inţată; numai sâ rguin ţa şi ac t iv i ta tea r a r ă , zelul ali­men ta t de iubirea de n e a m , şi a g e r i m e a spiritului acestui bă rba t , a putut să facă să se rea l i seză planurile genia le a le nemuritoriului Popasu , în deosebi în cer te le şi luptele înve r şuna te , ce s 'au pur ta t la despăr ţ i rea de şerbi sa a r ă t a t de v a l o a r e nepreţui tă elast ici tatea şi v ivac i ta tea spiritului s ău .

(Va urma)

Lecţiuni din Religiune „Dr. P. Barbtt, Istorioare biblice... Testamentul Nou".

2 9 . M a g i i d e l a r ă s ă r i t

Matei 2, 1—29.

Ţ i n t a / . Cum au venit magii dela răsărit la Isus. I. Ce şti ţ i despre e i ? . De unde au venit e i ; la

I s u s ? Pat r ia lor se 'afla spre resăr i t dela C a n a a u , r — :

Babilonia şi Asiria. Ce înţelegem sub numi rea de „magi" ? Bărbaţi învăţaţ i , cari ceteau de pe stele, —: a s t r o l o g i . . . 1 De unde pu teau avea ei cunoş t in ţă , că va veni „Mântuitorul" — „Mesia" ? Dela Iudeii cari au locuit şi locuesc în ţerile lor (exil) şi la cari se păs t ra încă vechea profeţie, că se va naş te un Rege dinţpoporul Israil tean, caro Rege va aduce mân tu i r e a t â t Iudeilor câ t şi Păgânilor. Cine le-a spus lor, că s 'a născu t I s u s ? Ce au adus ei lui I sus?

Dar oare unde îl vor fi găsit ei pe Isus ? Noi ştim, că Isus s'a născu t în Vitleem. Unde locueau Măria şi Iosif? în Nazare t Pen t ru ce veniseră ei în Vitleem ? Ca să se s c r i e . . . Atunci însă se î n t â m p l a naş terea lui Isus. Iosif-şi Măria deci nu pu teau să locuească în Vitleem ; de ce ? Casa lor era în Nazaret . Deci după ce s'au s c r i s . . . şi după ce la 40 de zile dela naş te re au dus pruncul la biserică, — ce au făcut? S'au dus earâşi la Nazaret . Peste puţin t i m p însă Iosif şi Măria se ho tâ râ ră să plece şi să vină ca să locuească în Iudeea lângă Vitleem, de unde li se t răgea neamul . Cum îl vor fi primit acum păs to ­rii locului şi s tăpâni i ace lora? B i n e . . . Aceasta a fost cauza, că foarte puţ in d u p ă în toarcerea la Naza re t

1 Mag derivă dela persescul maghu, însemnează escelent, mare. Ei erau o seminţie a Mezilor, care aveau aceeaş chemare ca seminfia Levi la Israilteni, La Haldei (Ier. 39, 3. 13.) sunt castă orga­nizată de preoţi şi învăţaţi. Foarte de timpuriu se ocupă şi cu astronomia; din carte lui Daniil rezultă, că aveau deosebite ocupaţiuni.

Iosif şi Măria fac o noauă călătorie la Vitleem, adu­când şi pruncul, ca să-şi s tabi lească iocuinţa aci. In aceas ta a doaua şedere se în t âmplă venirea magîior la Isus. Unde l-au afllat deci magi i? In Vitleem. Nu Insă mai mul t îb iesle şi in peştere , c i ? în casa ce de b u n ă s e a m â şi-o făcuse Iosif acolo. (Ce ocupaţ ie avea Iosif?)

I I . Să vedem acum, cum e descrisă aceas tă în t âmpla re în căr ţde voastre.

Cetirea celor dintâi 3 alinei şi reproducerea* Aprofundarea: De ce s'a tu rbura t I rod? Ce se

î n t âmpla cu Irod, dacă uu rege nou se sculă în ţ a r a s a ? . . . Se va fi bucura t Irod de aces t l uc ru? Ci? S'a t emut , că Hristos îi va lua tronul. Avea drept Irod să se t e a m ă de a c e a s t a ? Pen t ru ce n u ? De ce a venit Isus în l u m e ? Ca să m â n t u e a s c â lumea de păcate , ear ' nu ca s a ş i în temeeze o împără ţ i e lumea­scă. Spus-a Irod magilor, de ce se t eme e l ? Nu. Cum a r fi p u t u t face Irod, ca din p runc să nu se facă r ege? Dacâ-1 omora. El însă nu ştia, unde se află pruncul , deci ce a f ă c u t ? . . . (Arhiereii — archiereul din func­ţ iune şi căpetenii le celor 24 clase de preoţi. Cărtu­rarii — oameni i învăţaţ i , cu car te , — teologi şi iu-rişti de odată.) Arhiereii şi căr turari i în t r ' adevâr ştiau, unde se va n a ş t e Mesia, dar nu credeau, ca pruncul , a cărui naş te re erâ a t â t de umil i tă şi acoperi tă de în tunerec , să fie Mântuitorul de mul t aş tep ta t , şi au dispre ţui t mica os tenea lă d e a călător i p â n ă la Vitleem ca să se c o n v i n g ă . . . Spus-a cuiva Irod despre planul s ă u ? Nu. Nici magilor nu. le-a spus; c i? I-a c h e m a t î n t r ' a s c u n s ; . . ; aşa lucră oamenii răi cari nu voesc să producă bănueli . Dar oare nu ş t ia n ime despre planul de ucidere al lui I r o d ? . . . Dumnezeu şt ia. De unde se vede aceas t a? A da t de şt ire magilor în v i s . . .

Ţ i n t a 2. Cum a căutat Irod pruncul. I . El 1-a cău ta t deja prin m a g i ; cum de vine

a c u m să-1 cau te earăşi ? Magii nu i-au d a t nici un re-spuns . Ce va face deci I rod? A mai a ş t ep t a t el câ t a a ş t ep t a t după vestea magilor, apoi văzând, că nu c a p ă t ă nici o ştire, a t r imis soldaţi , ca s ă omoare toţi prunci i din Vitleem şi jur dela 2 ani în jos. De ce ? Credea, că în t re aceia va fi şi Isus. Ce va face Dumnezeu ?

I I . Predarea reslului din istorioară şi reproducerea. Aprofundare în materie*: Unde a t r imis Dum­

nezeu pe Isus ca să-1 scape de I rod? în Egipt . 3

Egiptul a mai servi t odinioară ca loc de scăpare unor oameni pe cari îi iubea Dumnezeu — ? . . . Cum s'a a r ă t a t

'' Steaua ce s'a arătat la naşterea lui Isus, o descrie foarte pe larg Ignatie. Crisostom zice că a fost meteor şi o aseamănă cu stâlpul de nor în pustie. —• Keppler etc. zic, că la747. TJ. c. a fost constelaţia Iupiter şi Saturn în semnul peştelui. La conjuncţia din a 1604 a lui Iupiter şi Saturn, Keppler a văzut o stea de rangul prim, care anul următoriu a dispărut, şi deduce, că aceasta au văzut-o magii. Propoziţia „Steaua... mergea înaintea lor... şi a stătut d'asupra unde era prncul" se esplică mai bine, dacă înţelegem o apariţie cerească ca o stea; despre cornet şi stea nu se poate zice că merg sau stau d'asupra unui loc.

8 Locul petrecerii în Egipt tradiţia îl numeşte Mutarea lângă Memfis (sau Leontopol).

Irod prin fapta s a ? Regele orbit de mânie porunceş te să se omoare o mul ţ ime de copii, pen t ru ca să poată nimeri pe unul, şi to tuş nu-1 nimereşte , în curând însă îl loveşte p e . I r o d pedeapsa dumnezeeascâ in chipul unui morb crâncen ţa putrezi t de viu) şi între chinuri înfricoşate a t rebui t să-şi dee spurcatul suflet. După moar tea lui Irod Iosif şi Măria voesc să se în­toarcă earăşi in Vitleem, Dumnezeu însă îi spune în vis lui Iosit, s ă se ducă în Nazaret . Acolo a crescut Isus.

Aprofundare religioasâ-moralâ. Apreţierea simţe-mintelor şi faptelor pe r soane lo r : Irod un nelegiuit, un bles temat , minc inos şi ucigaş, îşi sfârşeşte viaţa, ca şi alţi oameni nelegiuiţi, într 'un chip a t â t de îngro­zitor (Ps. 73. 19.) Magii s u n t evlavioşi, ascul tă tor i , plini de iubire faţă de Dumnezeu şi Iată de prunc. Dumnezeu păzeş te pe cei ce-1 iubesc, pe magi în călă­torie şi îna in tea lui Irod, apoi pe pruncul Isus, pe Iosif şi pe Măria (cf. scăparea lui Moise).

III a. Cei trei Magi nu se ţ ineau de poporul Israil-

tean, din care a eşi t Hristos, nici de păstorii din Vitleem (cari erau Jidovi), ci de un al t popor s t ră in din răsăr i t , care popor nici nu şt ia de adevăra tu l Dumnezeu ( P ă g â n i ! ) ; cum de vin ei să se închine lui I s u s ? îngerul a zis, că „bucurie va fi la tot popo­rul" , adecă Mântuitorul va ajuta tu turora din lumea întreagă. Dintre toa te celelalte popoare magii au fost cei dirifâi^ oari ; ,a>a 5 ' iUbitvpy Brisfbs^r>^s'atf î s c i t m a t u n Şi după magi, şi al te popoare au auzi t mai târziu despre Hris tos şi au crezut în E l . . . Ly, naş t e rea lui Hristos n u m a i trei păgâni au venit să-i a d u c ă cinste şi daruri ester ioare ; ma i târziu au venit popoare întregi de păgâni , ca să-i aducă drept dar inimele şi v ia ţa lo r ; şi Dumnezeu le-a dăru i t lor mai mu l t decâ t au dărui t magii pruncului , — adevărul şi fericirea. Şi azi vin încă păgâni i lâ Domnul nos t ru Isus Hristos (Misionari!)

I-a p lăcu t aceas ta lui D u m n e z e u ? Da, căci El însuşi a ch iemat pe magi, şi El însuşi a zis prin înger, „bucurie va fi la tot p o p o r u l " . . . „Dumnezeu voeşte, ca toţi oamenii să se mântueascâ" (I. Timot. 2, 4).

b . Ce a făcut Irod în m â n î a s a ? Mai ştiţi pe cineva, care a lucrat ca şi Irod ? (Faraon, fraţii Iui Iosif, Cain). I-a p lăcut lui Dumnezeu de fapta lui Irod, de a lui Fa ron e t c ? „Mânia omului nu lucrează drep­tatea lui Dumnezeu ( lacob 1, 20).

IV a. „Dumnezeu voeşte, ca toţi oamenii să se mân­

tueascâ". b. Mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dum­

nezeu".

v Noi încă voim să tăcem o călătorie la Isus. Unde

îl vom găsî ? Ce-i vom dărui noi ? De ce umblă copiii cu s t e a u a ?

F O A I A D I E C I - S A N A 5

Pen t ru toţi oameni a resăr i t o stea, care-i con­duce la fericire. — Pen t ru ce c â n t ă m în t roparu l dela Crăciun „Resărit-a lumii lumina cunoştinţa" ? De ce-i zicem lui Isus în acelaşi t ropar „Soarele dreptăţii" şi „Răsăritul cel de sus?"

în t ru câ t se potr ivesc la magi vorbele ce le-a zis Isus mai târziu : „Căutaţi , şi veţi afla" (Mat. 7, 7)?

Ce ziceri se mai potr ivesc la istorioara n o a s t r ă ? „Omul propune, Dumnezeu d ispune ;" „Dumnezeu pă­zeşte pe cei ce-1 iubesc ;" „Fericiţi cei ce n 'au v ă z u t . . . " „Darul cel mântuit 'oriu . . "

31. I o a n B o t e z ă t o r i u l ş i B o t e z u l l u i I s u s

Mt. 3, 1—17; Mc. 1, 1 — 1 1 ; Lc. 3, 1—18. 21—24.

Ţinta

Isus n'a r ă m a s tot prunc , ci s'a făcut un om. Acum era de 30 de ani şi avea să fie un învă­ţător şi Mântuitor (cf. vorbele îngerului la Naştere) . Ce avea El să facă dec i? Să înveţe şi s ă m â n t u e a s c ă ( = să scape) pe oameni de p ă c a t e . . . P ă n aci I sus a s t a t to t acasă în Nazaret . • Ce t rebuia să facă El acum dacă voia să-şi înceapă lucrarea S a ? Să m e a r g ă în t re o a m e n i . . . s ă se a ra t e l o r . . . Despre arătarea lui Isus vom vorbi astăzi.

I Şt im însă (cf. „Naşterea Botezătorului"), că îna­

inte de; a- se a r ă t a regii între : ; poporul lor, .pe cine t r imi teau ei îna in tea lor? P e un „ îna in temergător" . Spre ce s c o p ? . . . Oare îna in te de a ră t a rea lui Isus în t re oameni nu se va fi î n t âmpla t a şa ceva ? . . . Ce avea să facă „ îna in temergătorul" lui H r i s t o s ? . . . Cine era aces t „ î n a i n t e m e r g ă t o r " ? . . .

Mai în tâ i vom vorbî deci despre lucrarea înain-temergâtorului lui Hristos (= Ţ i n t a s p e c i a l ă ) .

Cine era aces t „ îna in t emergă to r "? Ioan Bote­zătorul. Ce şti ţ i despre el ? . . . Unde t ră ia el ? . . . Cine t răesc în zilele noas t re în pust ie pe t recând în rugă­ciuni şi vieaţă s â n t ă ? Călugării pustnici . Aşadară Ioan încă era un pus tn ic sânt . Să vedem dară cum şi-a început el lucrarea sa şi ce a lucra t !

II Predarea celor dintâi 3 alinei şi reproducerea. Aprofundare materială: în anu l al 15-lea =

anul 29. dela naş t e rea lui Hristos (era dioniziană). Fost-a cuvântul lui Dumnezeu = Ioan a păş i t la po­runca lui Dumnezeu. în pustie = unde Ioan t ră ia re t ras de lume. De ce t răia el în p n s t i e ? Voia să fie depar te de păcate le şi ispitele oamenilor, s ă fie numai cu D u m n e z e u . . . Viaţa lui Ioan în pust ie (descrierea din pa r t ea elevilor : nu t remân tu l , rădăcini , miere ; înbrăcămintea) . Cuprinsul principal al predicii Bbteză-toriu — lui es te : Poeăiţi-vă... Motivul este : apropi­erea împără ţ ie i lui Dumnezeu, în pe r soana Mântuito­rului Hristos. Ce va să zică a se pocăi? Să le p a r ă

rău că au făcut păcate , să făgăduească lui Dumnezeu,, că nu vor mai p ă c ă t u i . . . Păş i rea Botezătorului şi noul chip al predicei sale a t r ag a t en ţ i a tu turor , îndeosebi că de mul t nu văzuseră profet. — Ce avea să însemneze botezarea?... P e cei ce se pocâeau , Ioan îi boteza (îi cufunda) în apa Iordanului , ceea ce însemna, că acela care s'a pocăit, a c u m e cură ţ i t de p ă c a t e în tocmai cum corpul se cu ră ţ ă de necură ţeni i după spălarea lui cu apă . Bine, da r în pus t ie nu s u n t oameni , cărora le pu t ea vorbi Ioan şi pe cari să-i bo teze? Oamenii veneau la el. Dar de unde şt iau oamenii , că Ioan predică în p u s t i e ? . . . Pr in pust ia , în care t râea Ioan duce un drum, pe care t rec mulţ i oameni . Pe aici s t r iga el cu voacea sa pu te rn ică trecători lor vorbele s a l e : Pocăiţi-vă... Cei ce-1 auzeau , erau a d â n c m i ş c a ţ i : ei se re în toarceau în o raş sau în sat, pă t runş i de cuvinte le profetului din pust ie , şi povest ind ceea ce-i mişcase, r e spândeau nume le lui şi deş tep tau cur ios i ta tea poporului . Curând, nu se ma i vorbea în Iudeea, în Samar ia , în Galilea, în ţ e a r a de pes te Iordan, decâ t de Ioan Botezătorul .

Aprofundare etică: Ce păreri aveţi despre Ioan Botezătorul? E om sânt , iubitor de oameni (voeşte să-i facă pe toţi buni) , ascu l tă tor şi supus voinţii . lui Dumnezeu. Cum a pregăt i t da r ă Ioan calea pen t ru a r ă t a t r ea lui I s u s ? . . .

(Va urma)

V a r i e t ă ţ i P e r s o n a l e . P r ea Sânţ i tu l Domn Episcop Nicolae

Popea şi î na l t P rea Cuviosul Domn Arh imandr i t şi Vicar-episcopesc Filaret Musta s'au re întors dela Sibiiu la Caransebeş Luni în 23 Augus t sara.

D a r e d e s a m ă ş i m u l ţ ă m i t ă p u b l i c ă . P e n t r u Mănăst i rea din „Valea Godinova" au ma i contr ibui t evlavioşii creşt ini — din Bocşa M o n t a n ă : Dr. Aurel Oprea, advoca t 10 cor., Famil ia Cazan, 40 cor. — Din Vas iova : Iosif J u r c a 50 cor., Aurel Spă ta r iu 10 cor., Nicolae Anţila 10 cor., Mateiaş Işfan 20 cor., Iosif Moldovan cu soţ ia Eva 20 cor., Nicolae Anţi lă S tanciu cu familia 20 cor., Ioan Andr iaş 10 cor., Mitru Bloju 10 cor., Aurel Bloju 10 cor., Danii şi Iu l iana Anţi lă 10 coroane, Iosim Anţi lă cu soţia Ana 10 coroane, Vasile Anţilă cu soţ ia N a s t a 10 cor., Iosif Dacea cu soţia 10 cor., Iosif Iancoviciu cu familia 10 cor., Pe t ru Anţilă cu familia 10 cor., Pe t ru Iova 5 cor. Dela mai mulţi 31 cor. şi 40 fii. — Din Bocşa R o m â n ă : Nicolae Iancuţ cu soţ ia Ruja 10 cor., I ancu Fra tescu 10 cor. Dela mai mul ţ i 71 cor. 90 flleri.. Bunul Dum­nezeu să p r imească şi aceas t ă jertfă în t ru pomeni rea şi e r ta rea păcate lor lor. Macarie Guşcă, ierodiacon.

A p e l . Despă r ţ ămân tu l Astrei din Torac ne t r imi te spre publicare un apel, din care es t ragem următoare le : Asociaţ iunea pen t ru l i te ra tura r o m â n ă şi cul tura po-

porului român, îşi va ţ inea anu l aces t a aduna rea ge­nera lă la 21 şi 22 Septemvr ie st. n. a. c. în Timişoara, metropola Bănatului . însufleţiţi de idea mărea ţă ur­m ă r i t ă de Asociaţ iune, prin r idicarea poporului nos t ru la cu l tură şi eivil izaţiune şi prin aces te la bunăs t a re şi mărire, apelăm^ la t oa t ă suflarea r o m â n e a s c ă din Băna t dar în special la confraţii nostri i preoţi şi în­văţător i , ca î n d e m n â n d şi poporul de a lua par te în n u m ă r câ t de mare , să se presen teze la n u m i t a adu­nare, încâ lz indu ; se la razele r e spând i t e de acel focular sacru, pes te în t reg poporul român din iubita noas t ră patr ie .

I n s ţ i t u t u t u l M o d e l d e f e t e d i n T u r n u -S e v e r i n (România) , î n t e m e a t anul t recut din iniţ iat iva profesorilor dela liceu a fost din nou organizat . De la 1 Septemvr ie s 'a m u t a t în cele mai mari şi higienice case, în pa r t ea cea mai s ă n ă t o a s ă a oraşului, pe bu­levard, în faţa Dunării, p ropr ie ta tea Gernatescu. unde a fost Prefectura Jude ţu lu i Mehedinţi , şi 1. Poenaru, s t r a d a Decebal, pes te d rum. Ins t i tu tu l are secţiunile : şcoala mics tă pen t ru copii mici ; şcoaU p r i m a r ă cu ins t i tu toare numi t e de minis te r ; cu r s secundar gim­nazial şi liceal comple t (opt clase cu cele trei s e c ţ i u n i : m o d e m , clasic şi real), după p rograma s t a tu lu i ; şcoală profesională şi de mengiu ; "cursuri facultat ive în limbile franceză, ge rmană , i ta l iană sau engleză, după programă specială ap roba tă de Minister. Lucrul de mână , croi­toria, broderia, economia domest ică , p ianul , muzica vocaiă, vioara, desemnul ; p ic tu ra se dau cu o deose­b i tă a ten ţ iune . P a t r u pedagoage interne, aduse din s t r e ină ta te pen t ru conversa ţ iune şi supraveghiare ; 16 profesori şi profesoare de la liceu şi şcoala profesio­na l ă se ocupă de ins t ruc ţ i a elevelor. îngrijire părin­tească , control imedia t şi individual; Vizito medicale obligatoare în fie-care zi. Pre ţur i modeste . - înscrieri le încep la 22 August , iar cursur i le regulat la 10 Sep­temvrie , coform dispoziţ iunilor minister iale . P rospec te se t r imi t după cerere. Directoară Măria Broşteanu, l icenţ iată în litere. Director de studii St. V. Nanul, doctor în filologie, profesor şi fost Director la liceul „Tra ian" , Turnu-Severin.

Concurs Pe baza ordinaţ iuni i consistoriale de d t to 14 Iu­

lie 1904 de sub Nr. 2377 se escrie concurs pen t ru ocuparea postului de preot în parohia de clasa IH-a din G o r n i a - L i u b c o v a , cu termin de recurgere de 30 de zile dela p r i m a publ icare în Foaia Diecezană.

Emolumente le s u n t : 1. Sesiunea parohiala , după care sun t â se supor ta

sarcini le publice. 2. Locuinţă liberă în casa parohială. 3. Salar în bani ga ta 360 cor. pent ru săvârş i rea

gra tu i tă a următoare lor funcţiuni : moli tva moaşei , botezul, î n m o r m â n t a r e a s implă, şi umbla rea la, praznice.

4. Stola uzuatâ dela cununi i şi a l te funcţiuni preoţeşt i .

Doritorii de a ocupa aces t post st int avizaţi , ca re­cursele lor provâzute cu documente le prescrise şi adre­sa te . comi te tu lu i parohial , s ă le s u b ş t e a m ă oficiului protopresbi teral din Iam în t e r m i n u l ' d e sus având dânş i i cu prealabi lă încundş t in ţâ re protopresbi tera lă a se înfăţişa în vre-o Duminecă sau să rbă toare în biserica locală.

Gornia-Liubcova în 25 Iulie 1904. 1—3 [45] Comitetul parohial

în conţelegere cu protopresbi terul t rac tual .

Licitaţiune minuendă Pe baza încuviinţări i Venerabilului Consistor diece­

zan ddto 19 Februar ie 1903 Nr. 4556 Şc. ex 1902 se escrie l ici taţ iune minuendă pen t ru edificarea de nou a unei cămăr i şi a plafonului dela locuinţa învăţă torului dela şcoala gr. ort. rom. din J i d o v i n i t ractul Bocşei montane , cu preţul de esc lamare de 581 cor. 44 fii.

Lic i ta ţ iunea se va ţ inea în 29 Aug. (11 Septemvrie) 1904 în şcoala gr. ort. rom. din loc.

Planul şi specificarea de spese se pot vedea la preşedintele comitetului parohial . Licitanţii vor avea a depune la l icitaţiune vadiul de l 0 ° / 0 a preţului de esc lamare în bani ga ta ori în hârti i de valoare. Con­tractul încheiat în t re c o m u n a biser icească ş i întreprin­zător se redică la valoare de drept după aprobarea lui din pa r t ea Ven. Consistor diecezan.

Jidovini în 8/21 August 1904 2—3 [41]

Comitetul parohial.

C p r j p r r î - p cotra tusei, răguşelii, durerii de o C i l t / g l i l piept, ofticei, tusei măgâreşt i , ca­tarului as tmei . greutăţ i i de respirat , lungoarei şi tusei seci. V i n d e c f ă s i g u r ş i r e p e d © - P re ţu l 1 c o r 2 0 fii. şi 2 c o r .

C a p s i c u n s o a r e . Contra durerei de oase, podagrei reumat i smulu i , receîelor, durerilor de cap, dinţi şi nervi, p recum şi scrinti turi lor. Cele mai îmbă t rân i te boale le vindecă. Preţul 1 c o r . 2 0 fii. şi 2 c o r .

C e n t a r i n . Contra morburi lor de s tomac , p recum lipsa de apeti t , mis tu i rea rea, catarul şi apr inderea de s totuach, g rea ţa şi vomarea, sgârciuri le cele mai grele. Leac sigur. Folo-sesce şi la curăţ i rea sângelui . Preţul 1 c o r . 2 0 fii. şi 2 c o r .

K a l j o d s a r s a p a r i l . Mijloc escelent pen t ru curăţ i rea sângelui la sifilis, morburi le t inere-ţelor ' 1 sticlă 2 c o r .

L a x b o n b o n s . înch iderea scaunului e causa diferitelor morburi , p recum, pa lp i ta rea de inimă, ameţel i , dureri de cap şi altele. Deci cine sufere de încheierea scaunului n u m a i de câ t s-i comandeze L a x b o n b o n s zachare le purgat ive, plăcute şi dulci la luat. Pre ţu l 1 c o r .

Chemicale, drogue, legături şi bandager ie chirurgice. Ins t rucţ ie pentru prepararea dife­ritelor vinarsuri , liqueruri, r um şi al tele. Tenri russice, Parfumuri , săpunur i , crem escelent pen t ru faţă şi mâni . Articoli cosmetice, oleu pen t ru p6r, Esenţă pen t ru picatul- şi în tă r i rea pârului. Apa de gură şi dinţi, pe cum şi prav. Ori ce fel de âr t iclu din branşă . Toate foarte ieftine. Faceţi în t rebare şi Ve veţi convinge.

Comei Demeter, apotecar în B6kâs-Megyer, fâ-utcza 45 szâm

9 I Q pj-j] Budapţst mcllett.

F O A I A D I E G E S A N A 7

C o n v o c a r e Domnii acţ ionari ai „Asoeiaţiunei de consum" sub licuidare în Făge t s u n t prin aceas t a invitaţi ,

conform §§. 25, 26 din s ta tu te le societăţii , la

ce se va ţ inea în 2 6 S e p t e m b r e 1 9 0 4 s t . n . l a 11 o a r e a. m . în localul societăţ i i comerciale „Gloria" din Făget, ' cu următoru l program :

1. Raportul licuidatorilor despre ac t iv i ta tea societăţii şi d> spre rezul ta tu l anului de ges t iune 1903—1904. 2. Rapor tul comitetului de supraveghiere . 3. Darea absolutorului l icuidatorilor şi comitetului de supraveghiere pe anul 1903—1904. 4. Eventua le propuneri . — Făget , la 5 Sep temvre 1904.

Active Contul Bilanţ L i c u i d a t o r i

Passive

Cassa în numărar Marfă Debitori . . . . Diversi Mobiliar . . . . Spese de fondare Said ca perdere .

1992 47 44.106 16 27.126 46 81.506 93 70.148 12 4765 37

1048 30 288 44 5172 40 1994 —

23.185 15 130.666 90 130.666 90

i i C U i d a t o r i : Făget , la 30 Iunie 1904.

Dionisie Feneş m. p. Ioan Blidariu m. p. Alesandru Iclozan m. p. Inocenţin Bogdan m. p. Contul p rezen t esaminându-1 conform legilor şi s ta tu te lor l-am aflat esact .

Făget, la 5 Sep temvre 1904. C o m i t e t u l d e s u p r a v e g h i e r e :

Dimitrie Iosof m. p. Laurenţiu Barzu m. p. Bomul Baduloviciu m. p. Vasile Nioorescu m. p.

C o n v o c a r e . P . T. Domnii acţ ionar i ai societăţ i i comerciale „ G l o r i a " în Făget , s u n t pr in aceas t a Invi taţ i la. a

X l - a , aă.\3.ria,xe grerLexsilsi oxd.in.3yxa,, . care se va ţ inea în F ă g e t l a 2 6 S e p t e m v r i e s t . n . 1 9 0 4 l a 1 0 o a r e a. m .

Obiectele puse la ordinea zilei sunt: 1. Rapor tu l direcţiunei despre ac t iv i ta tea societăţii şi despre rezul ta tul anulu i II de ges t iune . 2. Rapor tu l comitetului de supraveghiere . 3. Darea absolutorului membri lor în direcţ iune şi comitetului de supraveghie re . 4. Decisiune a s u p r a împăr ţ i re i profitului curat . 5. Alegerea unui membru în comite tul de supraveghiere . 6. S taver i rea mareei de prezenţă . 7. Eventua le propuneri . 8. Exmi te rea a doi acţ ionar i pen t ru verificarea procesului verbal în a d u n a r e a genera lă .

F ă g e t , la 5 Sep temvr ie 1904. D I R E C Ţ I U N E A .

Active CO n t U 1 B i l a n ţ Passive

Cassa în numărar Timbre Marfă Debitori Mobiliar 3979-89 După descriere de 10% • 397-99 Spese de fondare 803'60 După descriere de 20°/0 160-72

2063 534

77.138 39.902

3581

642

123.864 67

Capital social . . . . Fond de reservà . . Creditori Reescompt Deposite Pro-Diversi Dividende neràdicate . Int. deposite „ Prorit

33.580 223

60.832 13.021

200 2080 1383 378

2164

123.864 67

F ă g e t , la 30 Iulie 1904. Dionisiu Penes m. p. »•» . • • . , . , . Pentru comptabilitate:

director. M e m b r i i i n d i r e c ţ i u n e : Adrian Olariu m. P . Laurenţiu Barzu m. p. Adam Lesnican m. p. G. Albulescu m. p. Ioan Blidariu m. p. Alex. Iclozan m. p. Sim. Togyereecu m. p.

preşedinte. Contul p re sen t examinându l conform legilor şi s ta tu te lor l 'am aflat exac t . Făget , la 5 Septemvr ie 1904.

C o m i t e t u l d e s u p r a v e g h i e r e : Dimitrie Iosof m. p. Vasilie Nicorescu m. p. Bomul Baduloviciu m. p. Hihail Zsurma m. p.

8 F O A I A D I O C E S A N A

Mersul Trenuri lor Valabil dela 1 Mai 1904

Budapesta, ga ra de vest (ny. p, u.) , — Orşova

p. P. A. M. P. Or. Ex. S t a ţ i u n i l e

Or. Ex. P. P. P. A. P. i—III: I—iii. I—II I—III I—III I. S t a ţ i u n i l e . I. . I—III I—JII I—III I—III . , I -II

8 1 5 . 8 3 0 - 2 3 0 2 4 5 6 5 0

5 2 Ô

1 1 3 0 P- Budapesta s. 1 2 5 0 . 7 1 5 1 0 5 5 1 2 5 7 4 0 ;

IZQ 5 3 1 8 0 2 .

6 5 0

5 2 Ô 4 2 3 s. Timişoara-Josefin P- 8 Ç « 9 4 5 5 4 5 7 5 4 1 5 5

2 1 0 6 1 5 . 8 1 5 7 3 4 4 4 3 p.- Timişoara- Josefln s. 7 5 3 7 4 3 7 0 5 7 3 3 112:

3 4 6 8 ~ 9 2 4 9 O I 5 4 5 s. Logoj P- 6 1 9 5 0 7 6 2 0 1.131,

2 0 2 Joia s. Buziaş-Băi P- Mercuria 1 4 7

6 3 9 .

7 4 0 1 2 5 ^ Şi s . M. Ilie P- ?' 1 4 7

1 2 5 2

7 2 0 .

1 4 7 - 1 4 7 Dumi­ p- M. Ilie s. Dumi­ 1 2 5 2 . 6 0 2 { , 0 2 6 3 9 neca p- Buziaş-Băi s. neca 8 4 3 2 0 2

402 8 3 1 9 2 9 . 9 1 » 5 4 7 p- Logoj s. 6 4 4 6 1 1 5 0 2 6 1 4 1 1 2 3

5 2 3 s . 9 « 1 0 2 9 1 0 3 2 6 3 2 p- Caransebeş s. 6 0 2 5 Ï 2 p. 4 Û Ô 5 3 1 1 0 2 4

7 1 1

s . 9 « 1 0 2 9

4 i l 1 2 2 1 p- Domaşnia-Cornia s .

6 0 2

3 3 3 1 0 5 7 p. 4 Û Ô

4 Î 4 8 4 4 7 3 5 1 2 0 9 4 5 U 1 2 4 7 p- Iablaniţa s. 3 0 2 1 0 ' - * 3 4 9 8 1 0

8 Ô Ô 1 2 3 0 5 « 1 1 0 8 2 8 . p- Băile-Erculane s. 3 4 5 2 3 3 8 5 « • 3 2 7 7 3 3

8 2 8 1 2 5 6 6 3 » 1 3 8 8 5 3 s. Orşova P- 3 1 5 ] 5 6 7 5 5 2 6 8 6 5 5

Budapesta g a r a de vest -— Timişoara-Josefin — Baziaş.

P. I—in

P. I—III

P. I—III

P. I—III S t a ţ i u n i l e

. P. I - I Î I

P. I—III

P. I—III

P. I - III

6501 10*0 - 5 2 0 ~

815 . l5b

830 230 531 8 ? 2

p. Budapesta g. de: vest s. s. Timişoara-Josefin p.

125 7 5 4

" 7 1 ° .

935; 7 4 O

135 . 7 1 5

945 258 6 ~

6 5 5

1217 156 5 O O

p. Orşova s. p. . - Arad s.

. 138 1040

828 342

1256 1059 • -

6 0 5

617 1000 1012

215 227

826 838

p. Timişoara-Josefin s. s. . Chişoda. p.

657 645

917 9 O 5

130 118

805, 7 5 3

t Din 1 Iuniu pânâ inclusive

15 Septembre 5 2 0 fl 115 552 p. Buziaş-Băi s. 1030 ~ 9 0 4 ~

837

4-415 1021

t Din 1 Iuniu pânâ inclusive

15 Septembre 618 645

1013 1040

9 2 8

255 838 9 Ô 4

p. Chişoda s. s. Jeiel p.

644 616

~ 9 0 4 ~ 837

117 1249

751 7 2 4

9 3 0 453 1015 5 2 0

s. Boca p. p. Boca s. 9 3 0

1015 453

5 2 0

650 7 O I

1044 1056

3 O O

3 1 2

9 0 5

9 T 7

p. Jebel s. s. Voitec p.

614 602

8 3 4

8 2 3

1242 ~ 1230

716. 7 Ô 4

810 950 340 5 Ô 8

4 0 4

618 9 ~

1127

1015 UŞ5

4 Î Ô

602

s. Gataia p. s. N.-Bocşa p. p. N.-Bocşa s. p. . Gataia s.

5 O 8

34Ô 95Ô 810

1127 951 618 404

602 4 Ì 0

1155 1015

707 . 808

1 1 0 1

1217 3 1 7 .

433 9 2 1

10'£1 p... Voiiec s. s. Verset p.

555 8 2 0

716 1222 , 1118

656. 556

1250 1220

3 «

" 3;>o

830

1023 9 «

s. Timiş-Cubin p. s. Panciova p. p. Panciova s. p. Timiş-Cubin s.

7 4 5

3 3 0

3*1

1220 1250

140 200 952

10ŞJ 818

>45 1232

103 443 1029

1053 p. Verset s. s. Jasenova p.

4 4 3

4 1 4

7 0 6

637 U13 IO*'

546. 515

Din 1 Iuniu până inclusive 31

August

*10:(|*-1 *;i05| *"

120 . 256

4 4 4

820

7 2 2 I 1255 104Ç 1 ~

*115pl055 . • 4 I 2 »'315

s. Oravija p. s. Anina p. p. Anina s. p. Oraviţa s.

225

• 1051 **256 « 1 020«»1J20

820 4 4 4

»412 .»315

1046 7 2 2

**Pânâ inclusive 31 Mai si dela

1 Septembre

: 1 : 851 • 925

lia 150

5 2 I I 1058 558 1 1 1 ~

p. Iasenova s. s. Baziaş p.'

4 O 6

3 2 8

630 550

1036 959

5 0 5

430 : 1 : Observări : Oarele, ce stau dé a stânga staţiunilor, să se citească de sus în jos ; iar cele ce stau de a dreapta de jos în sus-

Timpul dela 6 oare dimineaţa până la 5 oare 59 minute sara este însemnat cu, sublimarea minutelor. Or, Ex. = Trennul Orient-Expres, A. = Tren Accelerat, P. — Tren de persoane, M. = Tren mestecat. în rubrica staţiunilor: s. = sosesce şi p. = pleacă.