Joi, 19 iulie 2012 - Transilvania REPORTER

notă către cititori

Transilvania RePoRTeR va publica în paginile sale scrisorile

primi te de la cititori cu referire la orice subiect care serveşte

nevoilor de informare ale comunităţii. Fragmente din viaţa

dum nea voastră, experienţe personale, fotografii sau lucrări

de artă, toate îşi pot găsi locul în cuprinsul ziarului nostru.

Adresa noastră este str. Republicii nr. 107,

Cluj-Napoca, România. Ne puteţi contacta pe e-mail:

redactia@transilvaniareporter.ro

sau la numerele de telefon: 0264.504.868 sau 0730.712.328.

opinii6

Prin dezastrul pădurilordin Apuseni

În afară de meseria mea am o pa-siune, munţii. Neapărat acoperiţi cubrazi şi, dacă se poate, să fie Apuse-nii. Natura îmi oferă multă linişte,aer curat şi un miros de răşină careuneori mi se pare mai bun decât

oricare parfum, iar eu profit de acesteacât pot. Anul acesta m-am plimbat destulde mult prin munţii mei favoriţi, Apusenii.Am bătut aceşti munţi cu piciorul de miccopil, iar unele zone le cunosc mai binedecât pe propriul buzunar.

Deunăzi am colindat timp de câtevazile într-o zonă destul de largă, Beliş, Po-iana Horii, Vârful Negru, Muntele Mare,Padiş, Măguri Răcătău, Someşul Rece,Valea Ierii, Blăjoaia, Dumitreasa, Dobruş,Budureasa. Locuri frumoase, forme derelief destul de line, neagresive, tipiceApusenilor, acoperite de păduri relativ ti-nere, marea majoritate până în 60 de ani.

Dacă în alţi ani am constat, că deobicei, o oarecare dezordine şi nepăsareîn exploatarea lemnului din pădure, obiş-nuită aş zice în ultimii 20 de ani, anulacesta am rămas absolut siderat în fatadezastrului. Peste tot, fără exagerare, ză-cea lemn tăiat, stivuit sau aruncat, proas-păt tăiat sau lăsat acolo de ani întregi,crengi, trunchiuri, urmele de căruţă sauTAF erau omniprezente, pete de ulei şimotorină, anvelope aruncate, cursuri deapă răscolite de utilaje, poieni sau păşunipline de resturi lemnoase şi rumeguş. Re-pet, sunt obişnuit cu aceste urme ale ex-ploatării şi delăsării, însă la un nivel multmai jos. Anul acesta însă dimensiuneadezordinii şi risipei, a urmelor civilizaţieişi exploatării au fost la un nivel nemain-tâlnit. Când spun dezordine şi risipă, suntîn pană de cuvinte, nu găsesc altele maipotrivite, care să reflecte ce am văzut.

Al doilea fapt a fost că drumurile fo-restiere erau pur şi simplu înţesate custive de trunchiuri tăiate, de camioanegrele de transport, de TAF-uri care tră-geau lemnul din pădure, de oameni caretăiau cu drujbele şi de micii „antrepre-nori" cu căruţa şi cu calul.

Al treilea aspect al dezastrului a fostvârsta arborilor tăiaţi. Nu sunt cel maimare specialist în silvicultură însă de

atâta vreme de când bat munţii şi pădu-rile reuşesc să identific cam câţi ani areun brad sau un molid. Marea majoritatea lemnului tăiat, fie în stive, fie încărcatîn camioanele de transport nu avea maimult de 50 de ani. Unii arbori erau chiarşi mai tineri, 30-40 de ani.

La un popas de odihnă am discutat cucâţiva oameni din zona Poiana Horii. Po-veştile lor m-au dat gata la propriu, dindouă motive. Primul, deoarece unii dintreei chiar păreau îngrijoraţi de dimensiuneadezastrului şi chiar mi-au indicat locuri încare pădurile pur şi simplu au dispărut ră-mânând munţii decopertaţi. Am văzutacele locuri, deja îmi erau familiare, unexemplu bun şi facil de văzut sunt zonele

limitrofe Măguri Răcătăului. Al doilea mo-tiv a fost reversul primului, oameni ai lo-cului care nu erau deloc îngrijoraţi şi carespuneau că pădurea se regenerează sin-gură, că de-aia există pădure ca să mă-nânce şi ei ceva, că „n-ai tu treabă, domnu'".

Al patrulea aspect al dezastrului a fostdelăsarea cu care erau aruncate şi îm-prăştiate peste tot nu doar deşeurile delemn, anvelope, uleiuri şi motorină, cigrămezi de PET-uri şi gunoaie.

Nu cunosc cauzele a ceea ce se întâm-plă, doar constat şi sunt extrem de îngrijo-rat. Şi mai cred că, dacă nu se face ceva,dacă oamenii nu iau atitudine, dacă nu seaplică măsuri, dezastrul va continua pânăcând Apusenii vor fi lipsiţi cu totul de pă-dure şi vor deveni o groapă de gunoi.

Cineva mult mai priceput decât mineîn tainele legislaţiei silvice îmi spunea căeste suficient să se aplice Codul Silvic,aşa cum este el acum şi să se planteze.Mult.

BogdanBrânzaşexpert în comunicare

Peste tot, fără exagerare, zăcea lemntăiat, stivuit sau aruncat, proaspăt tăiat

sau lăsat acolo de ani de zile, crengi,trunchiuri, urmele de căruţă sau TAF

erau omniprezente, pete de ulei şi mo-torină, anvelope aruncate, cursuri de apă

răscolite de utilaje, poieni sau păşunipline de resturi lemnoase şi rumeguş

fotografii realizate de alex Bogdan PoP - zona turistică Padiş