barometrul de opinie publicĂ romÂnia iunie 2002

Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002 1

Institutul d e Marketin g şi Sonda je - IM

AS

FUNDAŢIA PENTRU O SOCIETATE DESCHISĂROMÂNIA

Institutul de Marketing şi Sondaje - IMASInstitutul de Marketing şi Sondaje - IMASStr. Sfinţii Apostoli, nr. 44, sector 5, Bucureşti

Tel 01-355.45.00 / Fax. 01-355.45.08e-mail: [email protected]

BAROMETRUL DE OPINIE PUBLICĂ

ROMÂNIAIUNIE 2002



AS

Cuprins

Prezentarea cercetării …………………………………………………… 3

Metodologia cercetării …………………………………………………… 6

Încotro ne îndreptăm …………………………………………………… 7

Cetăţeni şi instituţii …………………………………………………… 18

Participare şi cultură politică …………………………………………………… 29

Reforma constituţională …………………………………………………… 38

Încredere şi vot …………………………………………………… 60

Corupţie …………………………………………………… 69

Românii şi Uniunea Europeană …………………………………………………… 74

Atitudinea faţă de muncă …………………………………………………… 87

Bunăstare şi sărăcie …………………………………………………… 100

Anexă (chestionarul utilizat; date despre eşantion) …………………………………………………… 109



AS

Sondajul din iunie 2002 continuă temele majore ale Barometrelor din 1998 - 2002 dar sunt abordate şi teme noi. Principala temă de cercetare a acestui val de cercetare o constituie instituţiile şi reforma instituţională.

Eşantionul prin care sunt culese datele a inclus 2212 persoane, schema de eşantionare folosită fiind similară celor folosite anterior. Principalul motiv al menţinerii unui volum extins al eşantionului a fost acela de a obţine sub-eşantioane reprezentative (chiar dacă la un nivel mai scăzut de reprezentativitate decât eşantionul naţional) pe fiecare dintre cele 8 regiuni istorice ale ţării: Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana-Maramureş, Transilvania, Bucureşti. Se creează în acest fel o bază solidă pentru cercetări şi acţiuni sociale de tip regional.

Pentru realizarea primului şi a celui de-al doilea val al cercetării din 2002 au fost selectate, pe bază de licitaţie, institutele de cercetare Institutul de Marketing şi Sondaje - IMAS şi Metro Media Transilvania - MMT.

Textele de interpretare, semnate de membri ai juriului, comunică principalele concluzii rezultate din analiza datelor cuprinse în capitolul de referinţă. Argumentarea tehnică, de detaliu, nu este inclusă în textele respective, destinate cititorului nespecialist în analiza datelor sociale. Fiecare dintre autori poate oferi, la cerere, detalierile cantitative ale interpretării pe care o susţine.

Barometrul de opinie publicăReforma instituţională

Juriul Barometrelor de Opinie Publică este format din profesori şi cercetători specialişti în ştiinţele sociale: Gabriel Bădescu, Ionica Berevoiescu, Mircea Comşa, Cristian Pîrvulescu, Manuela Stănculescu.

Coordonator de Program: Ovidiu VoicuTel. (40) -21 - 212 11 01, 212 11 02, 212 11 03, 212 11 04, 212 11 05;Fax. (40) - 21 - 212 10 32E-mail: [email protected]



AS

Barometrul de opinie publică- scurt istoric -

Programul “Barometrul de Opinie Publică - BOP” a fost iniţiat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă în anul 1994. Începând cu anul 1997 au fost adăugate diferite module pe teme specifice iar din 1998 întregul chestionar a fost axat pe o anumită temă (Resurse umane pentru reformă, Mod de viaţă şi structură socială, Integrarea Europeană, Instituţii şi reformă instituţională). Anumite întrebări au fost menţinute în toate chestionarele pentru a avea o privire dinamică a realităţii sociale. Selecţia finală a itemilor de chestionar şi forma lor este realizată de juriu.

Schema de eşantionare folosită pentru selecţia persoanelor a fost standardizată începând cu anul 1995, fiind astfel posibilă compararea datelor de la diverse valuri de cercetare. Schema standard de eşantionare a fost realizată de prof. univ. dr. Dumitru Sandu.

Culegerea datelor este realizată de institute de sondare a opiniei publice din România, selecţia acestora fiind realizată în fiecare an de către Juriul BOP. Corectitudinea culegerii datelor este analizată de către alt institut de sondare, institut ales tot pe bază de licitaţie. O altă verificare a calităţii datelor este realizată de juriu prin compararea structurii eşantionului cu datele CNS şi prin analiza consistenţei relaţiilor dintre date.

Accesul la datele BOP este liber şi gratuit pentru toţi cei interesaţi. Bazele de date, caietele cu rezultate şi chestionarele pot fi consultate la adresa de internet www.osf.ro. Numărul de cercetări realizate în fiecare an a variat de la 4 (1994 - 1995 şi 1997) la 3 (1996) respectiv 2 (1998 - 2001). Până în anul 1997 chestionarul avea o durată medie de aplicare de 30 minute iar volumul eşantionului de aproximativ 1200 persoane. Începând cu anul 1998 s-a mărit volumul eşantionului (1800 – 2200 subiecţi) şi numărul de itemi culeşi (durata medie de aplicare a chestionarului fiind de 60 minute).



AS

Barometrul de opinie publică- descrierea sistemului actual -

Agenţii implicaţi în programul BOP şi principalele atribuţii ale acestora sunt sintetizate în următorul tabel: Agentul Principalele atribuţii Fundaţia pentru o Societate Deschisă

1. Asigură fondurile şi cadrul necesare pentru derularea programului.

2. Organizează licitaţia pentru selecţia institutelor. 3. Organizează lansarea publică a rezultatelor cercetărilor prin

conferinţe de presă. Juriul BOP 1. Stabileşte tema de cercetare şi derularea programului.

2. Stabileşte institutele câştigătoare ale licitaţiei. 3. Realizează chestionarul şi stabileşte metoda de alegere a

eşantionului. 4. Validează cercetarea. 5. Realizează caietele de prezentare a datelor (care sunt itemii

ce vor fi prezentaţi, sub ce formă, etc.). 6. Stabileşte data când va avea loc conferinţa de presă. 7. Participă la conferinţele de presă şi prezintă rezultatele.

Institutul care culege datele

1. Culege şi introduce pe suport magnetic datele. 2. Contribuie la finalizarea chestionarului prin pre-testarea lui. 3. Realizează un raport metodologic al cercetării pentru Juriul

BOP. Institutul care verifică culegerea datelor

1. Verifică corectitudinea culegerii şi introducerii datelor. 2. Realizează raportul metodologic de verificare a cercetării

pentru Juriul BOP. 3. Contribuie la finalizarea chestionarului prin pre-testarea lui.

Comunitatea sociologilor

Contribuie cu sugestii la: - realizarea chestionarului: alegerea temei de cercetare,

formularea şi selecţia itemilor - prezentarea datelor



AS

Volumul eşantionului: 2212 persoane de 18 ani şi peste Tipul eşantionului: eşantion stratificat, probabilist, tri-stadial Criterii de stratificare: 18 arii culturale grupate pe provincii istorice, mediu rezidenţial (urban - rural), mărimea localităţilor urbane (4 tipuri), gradul de dezvoltare al localităţilor rurale (3 categorii). Eşantionare: selecţie probabilistă a localităţilor (117), a punctelor de eşantionare (secţii de votare, 199) şi a persoanelor. Pentru selecţia persoanelor au fost utilizate în principal ultimele liste electorale. Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3 %. Validare: eşantionul a fost validat pe baza datelor INSSE şi a Recensământului populaţiei 1992. Valorile prezentate sunt cele rezultate direct din teren (nu s-au făcut ponderări). Interviurile s-au desfăşurat la domiciliile subiecţilor. Listele cu personalităţi politice au fost întocmite de juriu. În acest caiet datele sunt prezentate selectiv. Cei interesaţi de celelalte întrebări din chestionar sau de analize cu variabilele utilizate pot accesa baza de date la adresa Internet menţionată anterior. Ancheta de teren: 1-15 iunie 2002.

Prelucrare statistică şi prezentare grafică:

Mircea Comşa

Metodologia cercetării



AS

satisfacţie generală satisfacţie comunitară

optimism

Încotro ne îndreptăm



AS

Încotro ne îndreptămD i r e c ţ i e b u n ă , d i r e c ţ i e g r e ş i t ă : 1 9 9 6 - 1 9 9 8 ş i 2 0 0 0 - 2 0 0 2 . D e l a o G u v e r n a r e l a a l t a s e r e i a u c i c l u r i l e d e î n c r e d e r e - n e î n c r e d e r e r e s p e c t i v s p e r a n ţ ă - d e z a m ă g i r e , p o r n i n d u - s e î n s ă d e fi e c a r e d a t ă d e l a u n n i v e l m a i s c ă z u t d e î n c r e d e r e ş i s p e r a n ţ ă . I n t e r e s a n t e s t e c e e a c e s e î n t â m p l ă d u p ă p r e l u a r e a g u v e r n ă r i i , ş i a n u m e m o d u l î n c a r e n o u a g u v e r n a r e r e u ş e ş t e s ă p r e î n t â m p i n e e r o d a r e a î n c r e d e r i i p o p u l a ţ i e i p r i n a c ţ i u n i l e ş i m ă s u r i l e l u a t e . C e a r a t ă d a t e l e c u p r i v i r e l a a p r e c i e r e a d i r e c ţ i e i î n c a r e s e î n d r e a p t ă ţ a r a î n c e l e d o u ă p e r i o a d e ( 1 9 9 6 - 1 9 9 7 ş i 2 0 0 0 - 2 0 0 2 ) ? P u n c t e l e d e p l e c a r e î n c a z u l a l e g e r i l o r d i n 1 9 9 6 ş i 2 0 0 0 a u f o s t d i f e r i t e . Î n n o i e m b r i e 1 9 9 6 ( î n a i n t e d e a l e g e r i ) , 2 8 % d i n p o p u l a ţ i e c o n s i d e r a c ă d i r e c ţ i a e s t e b u n ă i a r î n n o i e m b r i e 2 0 0 0 ( t o t î n a i n t e d e a l e g e r i ) d o a r 1 2 % m a i c o n s i d e r a c ă d i r e c ţ i a e s t e b u n ă . D e a s e m e n e a , d i f e r e n ţ a d i n t r e a p r e c i e r e a c ă d i r e c ţ i a e s t e b u n ă r e s p e c t i v g r e ş i t ă p e n t r u c e l e d o u ă m o m e n t e d e t i m p e s t e f o a r t e m a r e : - 2 2 î n 1 9 9 6 c o m p a r a t i v c u - 5 4 î n 2 0 0 0 . F i e c a r e î n c e p u t ( c i c l u e l e c t o r a l ) e s t e a s o c i a t c u n o i s p e r a n ţ e , c u i n v e s t i ţ i i d e î n c r e d e r e . N i v e l u l a c e s t u i d a r d e î n c r e d e r e a f o s t a p r o x i m a t i v a c e l a ş i î n c a z u l a m b e l o r m a n d a t e . A s t f e l , l a 6 l u n i d u p ă a l e g e r i l e d i n 1 9 9 6 , p o n d e r e a c e l o r c a r e a p r e c i a z ă c ă d i r e c ţ i a e s t e b u n ă e r a c u 2 4 d e p u n c t e p r o c e n t u a l e m a i m a r e ( a c r e s c u t d e l a 2 8 % l a 5 2 % ) , i a r î n c a z u l a l e g e r i l o r d i n 2 0 0 0 c u 2 5 d e p u n c t e ( c r e ş t e r e d e l a 1 2 % l a 3 7 % ) . C e s e î n t â m p l ă î n s ă d u p ă î n c ă 6 l u n i ? Î n c a z u l a l e g e r i l o r d i n 1 9 9 6 c o n s t a t ă m o s c ă d e r e a p o n d e r i i c e l o r c a r e a p r e c i a z ă c ă d i r e c ţ i a e s t e b u n ă î n t i m p c e p e n t r u a l e g e r i l e d i n 2 0 0 0 a p r e c i e r e a e s t e c o n s t a n t ă c o m p a r a t i v c u 6 l u n i î n u r m ă . C o n c l u z i a c a r e r e z u l t ă e s t e a c e e a c ă e r o d a r e a i n v e s t i ţ i e i d e î n c r e d e r e a î n c e p u t î n 1 9 9 6 d u p ă p r i m e l e 6 l u n i d e g u v e r n a r e î n t i m p c e î n 2 0 0 0 , l a u n a n d e l a î n c e p u t u l g u v e r n ă r i i , i n v e s t i ţ i a s e p ă s t r e a z ă . D a c ă a n a l i z ă m d a t e l e p e n t r u a c e l a ş i i n d i c a t o r d a r d e a c e a s t ă d a t ă a v e m î n v e d e r e a p r e c i e r e a „ d i r e c ţ i a e s t e g r e ş i t ă ” c o n c l u z i a e s t e a p r o a p e a c e e a ş i . C a r e e s t e î n s ă s i t u a ţ i a d u p ă u n a n ş i j u m ă t a t e d e l a p r e l u a r e a p u t e r i i ? P e n t r u 1 9 9 6 o b s e r v ă m o c o n t i n u a r e a t e n d i n ţ e i d e a p r e c i e r e n e g a t i v ă a d i r e c ţ i e i î n c a r e s e î n d r e a p t ă ţ a r a î n t i m p c e d u p ă 2 0 0 0 s i t u a ţ i a r ă m â n e r e l a t i v c o n s t a n t ă ( p o n d e r e a c e l o r c a r e a p r e c i a z ă c ă d i r e c ţ i a e s t e b u n ă e s t e c o n s t a n t ă i a r a c e l o r c a r e s p u n c ă e s t e g r e ş i t ă c r e ş t e ) . A l t f e l s p u s , d u p ă u n a n ş i j u m ă t a t e d e g u v e r n a r e , î n 1 9 9 6 s e r e v i n e l a s i t u a ţ i a d i n a i n t e d e p r e l u a r e a p u t e r i i ( s e p i e r d e t o t d a r u l d e î n c r e d e r e a c o r d a t d e p o p u l a ţ i e ) î n t i m p c e î n 2 0 0 0 p u t e r e a p a r e a r e u ş i c e v a m a i b i n e s ă p ă s t r e z e î n c r e d e r e a p o p u l a ţ i e i ( p o n d e r e a c e l o r c a r e a p r e c i a z ă c ă d i r e c ţ i a e s t e b u n ă s e m e n ţ i n e î n p r e z e n t l a n i v e l u l l u i 2 0 0 0 d a r c o m p a r a t i v c u î n c e p u t u l g u v e r n ă r i i c r e ş t e p o n d e r e a c e l o r c a r e a p r e c i a z ă c ă d i r e c ţ i a e s t e g r e ş i t ă ) .

Ponderea celor care apreciază că direcţia în care se îndreaptă ţara este bună( 1 9 9 6 - 2 0 0 2 )

2 8

5 2

2 5

1 2

3 7 3 6

4 5

3 6

a l e g e r i după 6 luni după 12 luni după 18 luni

1 9 9 6

2 0 0 0

Ponderea celor care apreciază că direcţia în care se îndreaptă ţara este greşită( 1 9 9 6 - 2 0 0 2 )

5 0

3 5

5 2

6 6

5 2 4 84 3

5 7

a l e g e r i după 6 luni după 12 luni după 18 luni

1 9 9 6

2 0 0 0



AS

Încotro ne îndreptămC a o m ă s u r ă s i n t e t i c ă a a p r e c i e r i i d i r e c ţ i e i p u t e m f o l o s i r a p o r t u l d i n t r e p o n d e r e a c e l o r c a r e c o n s i d e r ă c ă d i r e c ţ i a e s t e b u n ă r e s p e c t i v g r e ş i t ă . O v a l o a r e s u b - u n i t a r ă a a c e s t u i r a p o r t n e a r a t ă c ă p o n d e r e a c e l o r c a r e c o n s i d e r ă c ă d i r e c ţ i a e s t e g r e ş i t ă e s t e m a i m a r e d e c â t a c e l o r c a r e s p u n c ă e s t e b u n ă i a r o v a l o a r e s u p r a -u n i t a r ă s e m n i fi c ă s i t u a ţ i a i n v e r s ă . G r a fi c u l d e m a i j o s n e a r a t ă a c e l a ş i l u c r u d e s c o p e r i t a n t e r i o r : s i t u a ţ i a d e s t a r t e s t e î n f a v o a r e a g u v e r n ă r i i d i n 1 9 9 6 ; d a r u l d e î n c r e d e r e î n v a l o a r e a b s o l u t ă e s t e a c e l a ş i p e n t r u 1 9 9 6 ş i 2 0 0 0 ; î n 1 9 9 6 d a r u l s e e r o d e a z ă r a p i d i a r î n 2 0 0 0 r ă m â n e r e l a t i v c o n s t a n t ; s i t u a ţ i a d u p ă 1 8 l u n i d e g u v e r n a r e e s t e a p r o x i m a t i v a c e e a ş i î n a m b e l e c a z u r i .

Raportul dintre ponderea celor care apreciază că direcţia în care se îndreaptă ţara este bună respectiv greşită (1996-2002)

0 , 6

1 , 5

0 , 5

0 , 2

0 , 7 0 , 81 , 0

0 , 6

a l e g e r i dup ă 6 lun i dup ă 12 l un i după 18 lu n i

1 9 9 6

2 0 0 0

C e a n u m e a d e t e r m i n a t a c e a s t ă e v o l u ţ i e d i f e r i t ă a e v a l u ă r i l o r ? S u n t p o s i b i l e c e l p u ţ i n u r m ă t o a r e l e i p o t e z e , p e c a r e l e e n u m e r ă m d o a r ( t e s t a r e a a c e s t o r a d e p ă ş e ş t e c a d r u l a c e s t e i p r e z e n t ă r i ) :

P o p u l a ţ i a a r e a t i t u d i n i d i f e r i t e î n p r e z e n t c o m p a r a t i v c u 1 9 9 6 . E s t e p o s i b i l , d e e x e m p l u , c a p e r c e p ţ i a s i t u a ţ i e i ( a ţ ă r i i s a u p e r s o n a l e ) s ă fi e i n fl u e n ţ a t ă d e f a p t u l c ă c e l e d o u ă p a r t i d e a s o c i a t e c u g u v e r n a r e a ( C D R r e s p e c t i v P S D ) s u n t p r i v i t e d i f e r i t , s u n t s i m p a t i z a t e d i f e r i t , a u a v u t / a u u n b a z i n e l e c t o r a l d i f e r i t c a m ă r i m e ş i s t r u c t u r ă .

O a l t ă p o s i b i l i t a t e a r fi r e d u c e r e a n i v e l u l u i a ş t e p t ă r i l o r p o p u l a ţ i e i c a u r m a r e a p r o c e s u l u i d e î n v ă ţ a r e s o c i a l ă ( „ A m m a i v ă z u t n o i d u p ă a l e g e r i l e d i n 1 9 9 6 c ă n u s - a u s c h i m b a t l u c r u r i l e d e ş i n e -a m a ş t e p t a t s ă s e s c h i m b e î n b i n e , d e c i p r o b a b i l c ă n i c i a c u m n u t r e b u i e s ă n e a ş t e p t ă m . ” ) .

I m a g i n e a c r e a t ă d e p u t e r e a a c t u a l ă . O i d e e d e s m e n ţ i o n a t ă d e o p a r t e a m e d i e i s e r e f e r ă l a „ c o s m e t i z a r e a ” i m a g i n i i c u p r i v i r e l a s i t u a ţ i a d i n ţ a r ă . C o n f o r m a c e s t e i i p o t e z e e x i s t ă o s i t u a ţ i e r e a l ă ş i u n a c r e a t ă , î n f r u m u s e ţ a t ă , d o a r c e a d i n u r m ă fi i n d p r e z e n t a t ă o a m e n i l o r .

S c h i m b a r e a r e a l i t ă ţ i i , a d a t e l o r o b i e c t i v e . E s t e p o s i b i l c a e v a l u ă r i l e m a i p o z i t i v e a l e p o p u l a ţ i e i s ă fi e d e t e r m i n a t e d e s c h i m b a r e a r e a l i t ă ţ i i s a u a l t f e l s p u s , o a m e n i i p e r c e p p u t e r e a c a r e a l i z â n d c e v a c o n c r e t ( o b ţ i n e r e a v i z e l o r , p o s i b i l i t a t e a i n t e g r ă r i i î n N A T O , m ă s u r i l e d e l e g a t e p r i v a t i z a r e ş i c o m b a t e r e a c o r u p ţ i e i ) , c o n s t a t ă c ă t r ă i e s c c e v a m a i b i n e , v ă d a n u m i t e s c h i m b ă r i p e c a r e l e i n t e r p r e t e a z ă c a a v â n d c o n s e c i n ţ e p o z i t i v e a s u p r a t r a i u l u i l o r î n v i i t o r .

D e c e s p u n o a m e n i i c ă d i r e c ţ i a e s t e b u n ă / g r e ş i t ă ? D a t e l e a r a t ă o r e l a t i v ă c o n s t a n ţ ă a a p r e c i e r i l o r c u p r i v i r e l a d i r e c ţ i a î n c a r e s e î n d r e a p t ă ţ a r a d u p ă 2 0 0 0 . î n c o n t i n u a r e c e v a m a i m u l t d e j u m ă t a t e d i n t r e r o m â n i c o n s i d e r ă c ă n e î n d r e p t ă m î n t r - o d i r e c ţ i e g r e ş i t ă . C e s e î n ţ e l e g e î n f a p t p r i n d i r e c ţ i a î n c a r e m e r g l u c r u r i l e ? A t u n c i c â n d s e r e f e r ă l a d i r e c ţ i a î n c a r e m e r g l u c r u r i l e o a m e n i i f a c d e f a p t o e v a l u a r e d i f u z ă a r e a l i t ă ţ i i , a u î n v e d e r e a s p e c t e s i t u a t e l a n i v e l e d i f e r i t e : n a ţ i o n a l ( a c t i v i t a t e a G u v e r n u l u i , î n c r e d e r e a î n i n s t i t u ţ i i ş i o a m e n i p o l i t i c i , c e i d e l a p u t e r e î n p r i n c i p a l , n i v e l u l c o r u p ţ i e i ) , l o c a l ( a c t i v i t a t e a i n s t i t u ţ i i l o r l o c a l e , c a l i t a t e a m e d i u l u i s o c i a l l o c a l ) ş i p e r s o n a l ( m u l ţ u m i r e a f a ţ ă d e b a n i , s t a r e a d e s ă n ă t a t e , s i t u a ţ i a f a m i l i e i , g r a d u l d e i n f o r m a r e , o p t i m i s m u l , e t c . ) . M u l ţ u m i r e a c u p r i v i r e l a a c e s t e a s p e c t e e s t e r e s p o n s a b i l ă î n m a r e p a r t e d e a p r e c i e r e a d i r e c ţ i e i c a fi i n d g r e ş i t ă s a u b u n ă . N u t o a t e n i v e l e l e a u a c e e a ş i i n fl u e n ţ ă a s u p r a a p r e c i e r i i d i r e c ţ i e i ( s i m i l a r p e n t r u a s p e c t e l e d e l a u n a n u m i t n i v e l ) . D a t e l e a r a t ă f a p t u l c ă a p r e c i e r e a d i r e c ţ i e i e s t e d e t e r m i n a t ă î n p r i m u l r â n d d e v a r i a b i l e s i t u a t e l a n i v e l i n d i v i d u a l ( c e l e m a i i m p o r t a n t e s u n t s a t i s f a c ţ i a f a ţ ă d e v i a ţ a a c t u a l ă ş i e v o l u ţ i a e i î n u l t i m u l a n ) . P e l o c u l d o i s e s i t u e a z ă a p r e c i e r i l e c u p r i v i r e l a s i t u a ţ i a p o l i t i c ă ( î n p r i n c i p a l î n c r e d e r e a î n p r i m u l - m i n i s t r u , G u v e r n ş i e v a l u a r e a a c t i v i t ă ţ i i a c e s t u i a ) ş i a b i a a p o i v i n e v a l u ă r i l e c u p r i v i r e l a l o c a l i t a t e .



AS

Încotro ne îndreptămCine sunt cei care spun că direcţia este bună? Cel mai adesea cei care consideră că le merge bine în prezent (sunt mulţumiţi de bani şi sănătate), cărora le merge mai bine decât anul trecut, cei care sunt mai în vârstă (au expectanţe mai mici în general), mai educaţi, se consideră mai informaţi, au încredere în ceilalţi, au încredere în principalele instituţii ale statului, în primul-ministru şi sunt mulţumiţi de activitatea Guvernului. Apreciază că direcţia este greşită într-o măsură mai mare cei cărora nu le merge bine, le merge mai prost în prezent decât anul trecut, sunt mai tineri, nu au încredere în ceilalţi, nu au încredere în principalele instituţii ale statului, în primul-ministru şi nu sunt mulţumiţi de activitatea Guvernului. Starea de spirit a populaţiei: 1996-1998 şi 2000-2002. Pentru a caracteriza starea generală de spirit a populaţie vom folosi trei indicatori: „cât de mulţumiţi sunt oamenii de cum trăiesc în prezent”, „cum trăiesc acum comparativ cu anul trecut” şi „cum cred că vor trăi anul viitor comparativ cu situaţia din prezent”. Pentru a uşura interpretarea datelor vom folosi doar aprecierile negative (ponderea celor care nu sunt deloc mulţumiţi de cum trăiesc, % celor care consideră că trăiesc mult mai prost în prezent comparativ cu acum un an şi % celor care consideră că vor trăi mult mai prost sau mai prost peste un an). Aprecierea modului în care se trăieşte: 1996-1998 şi 2000-2002

Alegeri Alegeri 1996 Alegeri 2000

Variabila … (%) Nov. 1996

După 6 luni

După încă 6 luni

După încă 6 luni

Nov. 2000

După 6 luni

După încă 6 luni

După încă 6 luni

Deloc mulţumit de felul în care trăieşte în prezent 14 11 15 17 33 23 25 26

Consideră că trăiesc mult mai prost în prezent comparativ cu acum un an

9 14 14 11 23 11 12 16

Consideră că vor trăi „mult mai prost + mai prost” peste un an 20 26 30 38 27 25 28 30

Dinamica aprecierilor asupra modului în care se trăieşte: 1996-1998 şi 2000-2002

Alegeri Alegeri 1996 Alegeri 2000

Variabila … (%) După 6 luni1

După încă 6 luni2


După 6 luni1



Deloc mulţumit de felul în care trăiesc în prezent -3 +4 +2 -10 +2 +1

Consideră că trăiesc mult mai prost în prezent comparativ cu acum un an

+5 0 -3 -12 +1 +4

Consideră că vor trăi „mult mai prost + mai prost” peste un an +6 +4 +8 -2 +3 +2

1 punct de referinţă pentru dinamică nov. 1996 / 2000 2 punct de referinţă pentru dinamică „înainte cu 6 luni” 3 punct de referinţă pentru dinamică „înainte cu 6 luni”

Ce spun datele? Situaţia din 1996 se prezintă astfel: după 6 luni de guvernare ponderea celor care se declară deloc mulţumiţi este aceeaşi (sau scade foarte puţin - 3 puncte), a celor care consideră că trăiesc mult mai prost decât anul trecut creşte cu 5 puncte iar a celor care cred că vor trăi mai prost creşte cu 6 puncte.



AS

Încotro ne îndreptămPe total, după primul an de guvernare, în 1997 aprecierile erau mai negative sau la acelaşi nivel comparativ cu începutul guvernării. În 2000, cei trei indicatori înregistrează o evoluţie diferită. După 6 luni de guvernare, ponderea celor care nu sunt deloc mulţumiţi de felul în care trăiesc scade, ponderea celor care consideră că trăiesc mult mai prost în prezent comparativ cu un an în urmă scade de asemenea, iar pesimismul cu privire la viitor rămâne la acelaşi nivel. Dacă avem în vedere evoluţia comparată a celor trei indicatori pe perioada primelor 18 luni ale celor două guvernări observăm că situaţiile tind să se apropie ca tendinţă (creşte ponderea celor nemulţumiţi de cum trăiesc, a celor care apreciază că trăiesc mai prost în prezent comparativ cu anul trecut şi a pesimiştilor). Există însă şi câteva diferenţe notabile: în 2000 starea de spirit a populaţie era mult mai proastă decât în 1996; plusul de speranţă a fost mai mare în 2000; degradarea stării de spirit a populaţiei este puţin mai lentă în perioada actualului guvern. Mulţumiţi şi nemulţumiţi. Cine şi de ce? Dincolo de ceea ce se întâmplă în realitate (situaţia obiectivă are o influenţă hotărâtoare asupra aprecierilor oamenilor dar nu totală), contând în mare măsură şi ceea ce simt, speră oamenii, percepţia lor subiectivă asupra realităţii. Aprecierile oamenilor cu privire la cum trăiesc în prezent comparativ cu anul trecut, cum trăiesc în prezent şi cum speră să trăiască în viitor ne oferă un tablou interesant. În tabelul următor am prezentat o tipologie a românilor rezultată prin intersecţia aprecierilor obiectiv-subiective cu privire la traiul acum faţă de anul trecut, traiul din prezent şi speranţele cu privire la modul în care vor trăi în viitor. Cel mai bine reprezentat tip (A = 14% din total populaţie, cei mai nemulţumiţi) este cel al individului care consideră că în prezent trăieşte mai prost comparativ cu anul trecut, nu este deloc mulţumit de cum trăieşte în prezent şi crede că anul viitor va trăi şi mai prost. Tipul B (11%) diferă de tipul A doar prin faptul că aprecierile cu privire la traiul din prezent sunt ceva mai puţin negative. Tipul C (11%) consideră că trăieşte la fel ca anul trecut şi nimic nu se va schimba într-un an, nefiind prea mulţumit de cum trăieşte în prezent. Tipul D (6%) este compus din cei care apreciază că trăiesc la fel comparativ cu anul trecut, nu prea sunt mulţumiţi de cum trăiesc dar cred că vor trăi mai bine anul viitor. Tipul E (4%, cei mai mulţumiţi) trăieşte mai bine comparativ cu anul trecut, crede că va trăi mai bine anul viitor şi este mulţumit de cum trăieşte în prezent. Cine sunt însă cei care compun cu precădere fiecare tip? Tabelul de mai jos prezintă comparativ caracteristicile tipurilor după câteva variabile. Tipul A este compus din oameni cu resurse mai mici (vârstnici, educaţie scăzută, venituri mici, bolnavi, fără relaţii, mai puţin informaţi), cu încredere scăzută în oameni, inactivi politic şi nemulţumiţi de puterea actuală (încredere mai mică în Guvern, primul-ministru, nemulţumire faţă de activitatea Guvernului). La cealaltă extremă se situează indivizii din tipul E, caracterizaţi prin resurse ridicate (mai tineri, mai educaţi, cu venituri mai mari, sănătoşi, cu relaţii, bine informaţi), ce încredere ridicată în oameni, activi politic şi cu încredere în puterea politică actuală (încredere în Guvern, primul-ministru, mulţumire faţă de activitatea Guvernului). Celelalte tipuri se situează pe majoritatea dimensiunilor analizate pe o poziţie intermediară între tipurile A şi E.

O tipologie a românilor după aprecierea modului în care trăiesc / au trăit / vor trăi

Crede că anul viitor va trăi … Mai prost La fel Mai bine

Consideră că trăieşte ... comparativ cu anul

trecut Mai

prost La fel

Mai bine

Mai prost

La fel

Mai bine

Mai prost

La fel

Mai bine

Deloc mulţumit 14A 1 0 4 3 0 2 1 0 Nu prea mulţumit 11B 4 0 7 11C 1 5 6D 2

Mulţumirea faţă de cum trăieşte în prezent Mulţumit 2 1 0 2 7 2 1 6 4E



AS

Încotro ne îndreptăm Principalele tipuri de români şi câteva din caracteristicile lor Variabila Tipul A

(14%) Tipul B (11%)

Tipul C (11%)

Tipul D (6%)

Tipul E (4%)

vârsta (valoare medie) 53 49 43 43 40 număr de ani de şcoală (valoare medie) 9,1 10,0 10,8 10,5 10,9 venit net în ultima lună (valoare medie, mii lei) 1.612 1.809 2.083 1.866 2.660 mediu rezidenţial în urban (%) 62 57 60 52 61 mulţumit de starea de sănătate (%) 33 39 58 59 73 mulţumit de banii pe care îi are (%) 3 5 11 12 60 număr mediu de relaţii personale (max. 6) 0,8 1,1 1,6 1,5 2,5 lectură zilnică de ziare (%) 12 15 16 17 28 activism politic (valoare medie) -13 7 -1 11 32 cred că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oameni (%) 28 33 43 43 54 încredere mare sau foarte mare în Guvern (%) 26 30 32 47 60 încredere mare sau foarte mare în A. Năstase (%) 31 39 48 63 68 mulţumirea faţă de activitatea Guvernului (valoare medie) -58 -20 13 31 54

Concluzii Înainte de alegerile generale din 2000, comparativ cu 1996, situaţia percepută de populaţie este mult

mai negativă (direcţia este greşită, nemulţumire faţă de cum se trăieşte, trai mai prost comparativ cu anul trecut, pesimism în ceea ce priveşte traiul de anul viitor).

Darul de încredere acordat de populaţie este identic pentru cele două guvernări. După un an şi jumătate de la preluarea guvernării, erodarea imaginii puterii este accentuată în cazul

guvernării 1996-2000 (se pierde tot darul de încredere acordat de populaţie în 1996), respectiv scăzută în cazul guvernului actual (ponderea celor care apreciază că direcţia este bună este în prezent aceeaşi ca şi cea de la începutul guvernării, ponderea celor care consideră că direcţia este greşită crescând uşor).

În primele 6 luni de guvernare, situaţia / evoluţiile indicatorilor investigaţi (direcţia în care merg lucrurile în ţară, satisfacţia faţă de modul de trai, traiul comparativ cu anul trecut, pesimismul în ceea ce priveşte traiul de anul viitor) este similară în cazul celor două guvernări.

După 12 luni de guvernare se înregistrează o evoluţie diferenţiată a indicatorilor menţionaţi. Pentru perioada 1996-1997 constatăm o dinamică negativă sau nulă a evaluărilor iar pentru perioada 2000-2001 o dinamică pozitivă sau nulă.

După 18 luni de guvernare se constată o evoluţie negativă a aprecierilor în ambele situaţii cu precizarea că aprecierile sunt mai negative în cazul guvernării anterioare comparativ cu cea din prezent.

Mircea Comşa



AS

Sondajul

Direcţia

Iun.

2002

IMAS

Nov.

2001

CURS

Mai

2001

MMT

Nov.

2000

CURS

Mai

2000

MMT

Nov.

1999

CURS

Mai

1999

MMT

Nov.

1998

MMT

Iunie

1998

CURS

Dec.

1997

CURS

Sept.

1997

LUAS

Iunie

1997

CURS

Martie

1997

MMT

Oct.

1996

CURS

Direcţia este bună 36 36 37 12 16 10 22 22 25 45 45 52 52 28

Direcţia este greşită 57 48 52 66 66 69 66 64 52 34 43 26 35 50

Nu ştiu, nu pot aprecia 7 15 11 21 18 21 12 14 23 21 12 22 13 22

direcţia este greşită57%

direcţia este bună36%

nu ştiu, nu pot aprecia

7%

Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?

dinamică 1996-2002



AS

Cât de mulţumit sunteţi, în general, de felul în care trăiţi?

Sondajul

Gradul de mulţumire

Iun.

2002

IMAS

Nov.

2001

CURS

Mai

2001

MMT

Nov.

2000

CURS

Mai

2000

MMT

Nov.

1999

CURS

Mai

1999

MMT

Nov.

1998

MMT

Iunie

1998

CURS

Dec.

1997

CURS

Sept.

1997

LUAS

Iunie

1997

CURS

Martie

1997

MMT

Oct.

1996

CURS

Foarte mulţumit 2 1 2 2 3 1 1 4 2 2 4 2 3 3

Destul de mulţumit 23 24 23 18 22 14 23 38 34 40 42 39 43 37

Nu prea mulţumit 49 49 52 47 47 45 48 45 46 43 39 43 43 46

Deloc mulţumit 26 25 23 33 28 38 28 12 17 15 15 16 11 14

destul de mulţumit

23%

foarte mulţumit2%

deloc mulţumit26%

nu prea mulţumit49%

dinamică 1996-2002

Cifrele reprezintă procente. Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “non-răspunsuri”.



AS

Sondajul

Viaţa este …

Iun. 2002

IMAS

Nov. 2001

CURS

Mai 2001 MMT

Nov. 2000

CURS

Mai 2000 MMT

Nov. 1999

CURS

Mai 1999 MMT

Nov. 1998 MMT

Iunie 1998

CURS

Dec. 1997

CURS

Sept. 1997

LUAS

Iunie 1997

CURS

Martie 1997 MMT

Oct. 1996

CURS

Mult mai bună acum 1 1 2 1 1 0 1 2 1 1 2 1 1 2

Mai bună acum 10 14 17 7 10 6 8 13 11 16 16 13 12 14

Aproximativ la fel 40 39 41 30 37 30 33 38 38 39 31 39 35 43

Ceva mai proastă 33 33 28 38 33 40 40 34 38 35 37 37 37 32

Mult mai proastă 16 12 11 23 17 24 17 11 11 9 14 10 14 9

Cum este viaţa dvs. în prezent, comparativ cu cea de acum un an?


16%

33%

40%

10%

1%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

mult mai bună

mai bună

aproximativ la fel

ceva mai proastă

mult mai proastă

dinamică 1996-2002



AS

Cum credeţi că veţi trăi peste un an?

Sondajul

Crede că va trăi …

Iun. 2002

IMAS

Nov. 2001

CURS

Mai 2001 MMT

Nov. 2000

CURS

Mai 2000 MMT

Nov. 1999

CURS

Mai 1999 MMT

Nov. 1998 MMT

Iunie 1998

CURS

Dec. 1997

CURS

Sept. 1997

LUAS

Iunie 1997

CURS

Martie 1997 MMT

Oct. 1996

CURS

Mult mai bine 1 2 3 2 2 1 1 3 1 3 3 3 4 14

Ceva mai bine 23 25 32 23 26 13 22 23 23 33 34 36 38 35

Aproximativ la fel 33 28 27 26 28 24 25 23 24 20 19 20 19 31

Ceva mai prost 21 20 18 17 21 28 28 27 28 17 22 16 17 15

Mult mai prost 9 8 7 10 9 15 11 10 10 4 8 4 9 5

12%

9%

21%

33%

23%

1%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

mult mai bine

ceva mai bine

aproximativ la fel

ceva mai prost

mult mai prost

NŞ/NR

dinamică 1996-2002




AS

Cât de mulţumit sunteţi de ...?Diferenţa până la 100% este reprezentată de “nu ştiu”, “nu răspund” şi “nu e cazul”.

49%

24%

16%-83%

-18%

-51%sănătatea Dvs.

serviciul pe careîl aveţi

banii pe care îiaveţi

deloc mulţumit + nu prea mulţumit mulţumit + foarte mulţumit

Dumneavoastră credeţi că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oameni?

NU57%

DA38%

NŞ/NR5%



AS

încrederea în instituţii evaluarea performanţei guvernării

relaţia stat - individ

Cetăţeni şi instituţii



AS


D e u n d e v i n e î n c r e d e r e a ? U n a d i n t r e c o n s t a n t e l e p e r i o a d e i d e d u p ă 1 9 8 9 a f o s t n e î n c r e d e r e a a p r o a p e g e n e r a l i z a t ă a p o p u l a ţ i e i î n i n s t i t u ţ i i . Î n c r e d e r e a ( g e n e r a l i z a t ă s a u s p e c i fi c ă : î n c e i l a l ţ i , î n t i n e , î n i n s t i t u ţ i i ) c o n s t i t u i e u n a d i n c o m p o n e n t e l e i m p o r t a n t e a l e c a p i t a l u l u i s o c i a l , c a r e l a r â n d u l l u i e x p l i c ă d i f e r e n ţ e l e î n e v o l u ţ i a s o c i a l ă , p o l i t i c ă ş i e c o n o m i c ă a c o m u n i t ă ţ i l o r u m a n e . F a p t u l c ă s u n t e m u n d e s u n t e m s e d a t o r e a z ă î n t r - o a n u m i t ă m ă s u r ă ş i n e î n c r e d e r i i î n i n s t i t u ţ i i . S c h i m b a r e a a c e s t e i s t ă r i d e f a p t n u s e p o a t e f a c e f ă r ă s c h i m b a r e a s t ă r i i r e a l e a i n s t i t u ţ i i l o r s u b a s p e c t u l f u n c ţ i o n ă r i i ş i i n t e r a c ţ i u n i i l o r c u c e t ă ţ e n i i , c e i c a r e s e p r e s u p u n e c ă s u n t b e n e fi c i a r i i a c t i v i t ă ţ i i d e s f ă ş u r a t e d e a c e s t e a . N e - a m o b i ş n u i t c a d i n m u l t i t u d i n e a d e i n s t i t u ţ i i e v a l u a t e , d o a r d o u ă s ă b e n e fi c i e z e d e o î n c r e d e r e r i d i c a t ă : B i s e r i c a ş i A r m a t a . C u m s e e x p l i c ă a c e s t f a p t ? O p r i m ă e x p l i c a ţ i e c o n s t ă î n f a p t u l c ă a c e s t e a d o u ă n u s u n t a s i m i l a t e i n s t i t u ţ i i l o r . M a i m u l t , n u s u n t a s i m i l a t e i n s t i t u ţ i i l o r p o l i t i c e s a u fi n a n c i a r e ( î n c o n t e x t u l R o m â n i e i e t i c h e t a r e a c a p o l i t i c d u c e a u t o m a t l a e v a l u ă r i n e g a t i v e ; s i m i l a r i d e n t i fi c a r e a c u i n s t i t u ţ i i l e fi n a n c i a r e : b a n c ă , f o n d d e i n v e s t i ţ i i , î n t r -o m ă s u r ă m a i m i c ă C E C - u l ) . E s t e c u n o s c u t f a p t u l c ă a s i m i l a r e a u n o r i t e m i l a o a n u m i t ă c l a s ă p r o d u c e a u t o m a t u n t r a n s f e r d e c a r a c t e r i s t i c i a l e a c e l e i c l a s e a s u p r a i t e m i l o r . A c e s t l u c r u a f o s t i l u s t r a t d e n e n u m ă r a t e o r i î n s o n d a j e l e d e o p i n i e ( î n t r - o c e r c e t a r e a M e t r o M e d i a T r a n s i l v a n i a d e a n u l t r e c u t a m i n c l u s p e l i s t a d e p e r s o n a l i t ă ţ i p o l i t i c e u n p e r s o n a j fi c t i v , p e r s o n a j c a r e a f o s t „ r e c u n o s c u t ” d e 2 6 % d i n p o p u l a ţ i e , j u m ă t a t e d i n a c e ş t i a , a d i c ă 1 3 % d i n t o t a l p o p u l a ţ i e , e v a l u â n d u - l , 9 4 % n e g a t i v ) . C u s i g u r a n ţ ă a c e s t e f e c t f u n c ţ i o n e a z ă ş i a i c i . Î n c a z u l B i s e r i c i i ş i A r m a t e i î n s ă e f e c t u l a c ţ i o n e a z ă i n v e r s , p r i n n e i n c l u d e r e a a c e s t o r a î n r e p r e z e n t a r e a c o g n i t i v ă a c e e a c e o a m e n i i n u m e s c i n s t i t u ţ i e . A u t o m a t , î n c o n t e x t u l i n s t i t u ţ i i l o r „ a d e v ă r a t e ” , B i s e r i c a ş i A r m a t a v o r c ă p ă t a u n p l u s d e î n c r e d e r e . O a l t ă i p o t e z ă p o a t e fi l i p s a e v i d e n ţ e l o r e m p i r i c e p e r c e p u t e a l e c a l i t ă ţ i i f u n c ţ i o n ă r i i . A m b e l e i n s t i t u ţ i i , fi e p e n t r u c ă n u a v e a u c u m ( B i s e r i c a ) , fi e c ă n u a u a v u t o c a z i a ( A r m a t a ) , n u ş i - a u p r o b a t î n n i c i u n m o d v i z i b i l e fi c i e n ţ a ş i s p r i j i n u l p e n t r u c e t ă ţ e a n î n p r o b l e m e i m p o r t a n t e p e n t r u v i a ţ a l u i d e z i c u z i . Î n a c e s t e c o n d i ţ i i e s t e n o r m a l c a a c e s t e i n s t i t u ţ i i s ă fi e c r e d i t a t e c u î n c r e d e r e . O a t r e i a i p o t e z ă c o n s t ă î n i m a g i n e a a c e s t o r i n s t i t u ţ i i , î n c o n t e x t u l t r a n z i ţ i e i r o m â n e ş t i , c a u l t i m e s p e r a n ţ e , s i n g u r e l e f a ţ ă d e c a r e n e m a i p u t e m m a n i f e s t a î n v r e u n f e l a t a ş a m e n t u l . D i n a m i c a î n c r e d e r i i î n i n s t i t u ţ i i v a r i a z ă d i f e r i t d e l a o i n s t i t u ţ i e l a a l t a . D e o s e b i m o c a t e g o r i e a i n s t i t u ţ i i l o r c u î n c r e d e r e r e l a t i v c o n s t a n t ă , s i t u a t ă î n a f a r a s c h i m b ă r i l o r p o l i t i c e , B i s e r i c a ş i A r m a t a ( î n c r e d e r e c o n s t a n t r i d i c a t ă ) , r e s p e c t i v P a r t i d e l e p o l i t i c e ( c o n s t a n t s c ă z u t ă – 1 0 % ) . E x i s t ă a p o i o c a t e g o r i e d e i n s t i t u ţ i i c u î n c r e d e r e o s c i l a n t ă , a s o c i a t ă î n g e n e r a l c u p e r i o a d e l e d e g u v e r n a r e , c a r a c t e r i z a t e p r i n t - u n s p o r d e î n c r e d e r e l a î n c e p u t u l m a n d a t u l u i u r m a t l a s c u r t t i m p d e e r o d a r e a c a p i t a l u l u i ( G u v e r n , P a r l a m e n t , P r e ş e d i n ţ i e ) . O a l t ă c a t e g o r i e o c o n s t i t u i e i n s t i t u ţ i i l e c u o e v o l u ţ i e r e l a t i v c o n s t a n t ă d a r c a r e î n u l t i m i i d o i a n i a u r e u ş i t t o t u ş i u n s p o r u ş o r d e î n c r e d e r e ( P o l i ţ i a ş i J u s t i ţ i a ) . C a t e g o r i a i n s t i t u ţ i i l o r fi n a n c i a r e a r e î n g e n e r a l o î n c r e d e r e s c ă z u t ă , l a u n p o l s i t u â n d u - s e C E C - u l ( a p r o x i m a t i v a c e e a ş i p o n d e r e a c e l o r c u î n c r e d e r e ş i n e î n c r e d e r e ) i a r l a c e l ă l a l t f o n d u r i l e d e i n v e s t i ţ i i ( n e î n c r e d e r e a p r o a p e g e n e r a l i z a t ă ) .

P o n d e r e a c e l o r c a r e a u î n c r e d e r e ( m a r e + f o a r t e m a r e ) î n . . .( 1 9 9 6 - 2 0 0 2 )

0

2 0

4 0

6 0

8 0

1 0 0

i u n . 0 2n o v . 0 1m a i . 0 1n o v . 0 0m a i . 0 0n o v . 9 9m a i . 9 9n o v . 9 8i u n . 9 8d e c . 9 7s e p . 9 7i u n . 9 7m a r . 9 7o c t . 9 6

Biserică

Armată



AS


P o n d e r e a c e l o r c a r e a u î n c r e d e r e ( m a r e + f o a r t e m a r e ) î n . . .

( 1 9 9 6 - 2 0 0 2 )

0

2 0

4 0

6 0

8 0

1 0 0


Pr eşed in ţieG u v e r nP a r l a m e n t


0

2 0

4 0

6 0

8 0

1 0 0


Jus tiţie

Po liţie

Î n c r e d e r e i n s t i t u ţ i o n a l ă ş i v o t V a r i a ţ i a c e a m a i m a r e î n a p r e c i e r e a p e r f o r m a n ţ e l o r g u v e r n ă r i i e s t e n u a t â t î n t r e v o t a n ţ i i d i f e r i t e l o r p a r t i d e c â t m a i a l e î n t r e c e i c a r e v o t e a z ă ş i c e i c a r e n u v o t e a z ă . E x i s t ă d e s i g u r u n c â m p a l v o t a n ţ i l o r n e m u l ţ u m i ţ i d e a c t i v i t a t e a G u v e r n u l u i ( P R M , P N Ţ - C D ) , u n u l a l v o t a n ţ i l o r n e u t r i i ( P D , P U R , P N L , i n d e c i ş i i ) , p r e c u m ş i a l v o t a n ţ i l o r m u l ţ u m i ţ i ( P S D , U D M R ) .


0

2 0

4 0

6 0

8 0

1 0 0


Jus tiţie

Poliţie



AS


C e l e m e n ţ i o n a t e a n t e r i o r s e m e n ţ i n ş i î n c a z u l v o t u l u i p e n t r u p r e ş e d i n t e . A v e m o s e p a r a r e n e t ă î n t r e v o t a n ţ i ş i n o n - v o t a n ţ i ş i o g r u p a r e a v o t a n ţ i l o r î n n e m u l ţ u m i ţ i ( C . V . T u d o r ) , n e u t r i i ( T . B ă s e s c u , T . S t o l o j a n ) ş i m u l ţ u m i ţ i ( A . N ă s t a s e ş i I . I l i e s c u ) , î n g e n e r a l c o n f o r m ă c u a p a r t e n e n ţ a d e p a r t i d a c a n d i d a t u l u i ( o u ş o a r ă a b a t e r e d e l a a c e s t ă r e g u l ă s e î n r e g i s t r e a z ă î n c a z u l P N L ş i T . S t o l o j a n ) .

Aprecier e performanţelor Guvernului în funcţie de votul pentru Preşedinte

- 4 7- 3 2

- 6 - 3 - 3

8 92 1

3 6

- 6 0- 4 0- 2 0

02 04 06 0

N u v o t e z C o r n e l i uV a d i mT u d o r

T r a i a nB a s e s c u

T h e o d o rS t o l o j a n

N u m - a mh o t a r a t

A l t u l N R I o n I l i e s c u A d r i a nN a s t a s e

B i s e r i c a ş i P o l i t i c a D e ş i m a n i f e s t ă o î n c r e d e r e e x t r e m d e r i d i c a t ă î n B i s e r i c ă , r o m â n i i s u n t c o n ş t i e n ţ i d e p o z i ţ i a p e c a r e a c e a s t a t r e b u i e s ă o d e ţ i n ă î n t r - o s o c i e t a t e m o d e r n ă . F e n o m e n u l s e c u l a r i z ă r i i p a r e a a v e a i n fl u e n ţ e d i n p l i n ş i l a n o i . A l t f e l s p u s , d o m e n i u l d e c o m p e t e n ţ ă a l B i s e r i c i i e s t e b i n e d e l i m i t a t ş i l i m i t a t l a v i a ţ a s p i r i t u a l ă ş i c r e d i n ţ ă . B i s e r i c a n u t r e b u i e s ă i n t e r v i n ă î n o r g a n i z a r e a s o c i l - p o l i t i c ă a s o c i e t ă ţ i i r o m â n e ş t i , i m p l i c i t n i c i î n p o l i t i c ă . D e s i g u r , e s t e b i n e c a t o ţ i o a m e n i i , i n c l u s i v u n i i d i n t r e c e i c a r e o c u p ă f u n c ţ i i p u b l i c e , s ă fi e c r e d i n c i o ş i d a r a s t a n u î n s e a m n ă c ă r e p r e z e n t a n ţ i i a c e s t o r a , p r e o ţ i i , a r t r e b u i s ă i n fl u e n ţ e z e h o t ă r â r i l e o a m e n i l o r p o l i t i c i ( 7 7 % d i n t r e r o m â n i c o n s i d e r ă c ă p r e o ţ i i n u a r t r e b u i s ă i n fl u e n ţ e z e d e c i z i i l e o a m e n i l o r p o l i t i c i ) s a u m o d u l î n c a r e v o t e a z ă o a m e n i i ( 7 9 % ) . P e r f o r m a n ţ e l e g u v e r n ă r i i M a j o r i t a t e a p o p u l a ţ i e i c o n t i n u ă s ă fi e p r e p o n d e r e n t n e m u l ţ u m i t ă d e a c t i v i t a t e a G u v e r n u l u i i n d i f e r e n t d e d o m e n i u l î n c a r e s e d e s f ă ş o a r ă a c e a s t a . D a r u l d e î n c r e d e r e a c o r d a t d e p o p u l a ţ i e l a î n c e p u t u l m a n d a t u l u i c o n c r e t i z a t p r i n t r - o c r e ş t e r e a p o n d e r i i c e l o r m u l ţ u m i ţ i d e a c t i v i t a t e a G u v e r n u l u i , î n a i n t e c a a c e s t a s ă f u n c ţ i o n e z e e f e c t i v , î n c e p e s ă s c a d ă . S c ă d e r e a a î n r e g i s t r a t î n s ă p e p a r c u r s u l u i c e l o r d o i a n i d e g u v e r n a r e r i t m u r i d i f e r i t e . S e c o n s t a t ă o s c ă d e r e m a i a c c e n t u a t ă p e p a r c u r s u l u i p r i m u l u i a n d e g u v e r n a r e u r m a t ă d e u n a m a i p u ţ i n a c c e n t u a t ă î n 2 0 0 2 . E s t e i n t e r e s a n t f a p t u l c ă a p r e c i e r e a a c t i v i t ă ţ i i G u v e r n u l u i e s t e i n fl u e n ţ a t ă î n t r - o m ă s u r ă m a i s c ă z u t ă d e v a r i a b i l e d e n a t u r ă s o c i o - d e m o g r a fi c ă ( s e x , v â r s t ă , e d u c a ţ i e , v e n i t , s t a t u s o c u p a ţ i o n a l , r e l a ţ i i , p r o v i n c i e ) s a u d e o r i e n t a r e a p o l i t i c ă ( o p o n d e r e a p u ţ i n m a i r i d i c a t ă a m u l ţ u m i ţ i l o r d e a c t i v i t a t e a G u v e r n u l u i s e î n r e g i s t r e a z ă î n c a d r u l c e l o r c a r e v o t e a z ă c u P S D , I . I l i e s c u s a u A . N ă s t a s e ) ş i m a i m a r e d e t r ă i r i l e ş i a p r e c i e r i l e s u b i e c t i v e a l e s u b i e c ţ i l o r ( s a t i s f a c ţ i a f a ţ ă d e m o d u l g e n e r a l î n c a r e t r ă i e ş t e s a u f a ţ ă d e b a n i i p e c a r e î i a r e ) . D e ş i s u n t î n m a r e a l o r m a j o r i t a t e p r o e c o n o m i e d e p i a ţ ă ş i d e m o c r a ţ i e , e v a l u a r e a m o d u l u i î n c a r e a c e s t e a f u n c ţ i o n e a z ă î n R o m â n i a e s t e n e g a t i v ă ( s u n t n e m u l ţ u m i ţ i d e m o d u l î n c a r e f u n c ţ i o n e a z ă e c o n o m i a d e p i a ţ ă 6 2 % i a r d e d e m o c r a ţ i e 4 9 % ) . E v a l u a r e a p e r f o r m a n ţ e l o r a c t u a l u l u i G u v e r n î n d o m e n i i l e p r o t e c ţ i e s o c i a l ă e s t e r e l a t i v n e u t r ă p e t o t a l i a r a s i t u a ţ i e i e c o n o m i c e a ţ ă r i i e s t e m a i m a i d e g r a b ă n e g a t i v ă . O a m e n i i c o n s i d e r ă î n t r - o m ă s u r ă m a i m a r e c ă î n u l t i m i i d o i a n i s i t u a ţ i a e c o n o m i c ă a ţ ă r i i s - a î n r ă u t ă ţ i t î n t i m p c e p r o t e c ţ i a s o c i a l ă p a r e a s e fi î n b u n ă t ă ţ i t p e n t r u u n i i ş i î n r ă u t ă ţ i t p e n t r u a l ţ i i , a p r o x i m a t i v î n a c e e a ş i p o n d e r e . T o t u ş i , p o n d e r e a c e a m a i m a r e o d e ţ i n c e i c a r e c o n s i d e r ă c ă n u s - a s c h i m b a t n i m i c î n a c e s t e d o m e n i i . Î n c e e a c e p r i v e ş t e s p e r a n ţ e l e p e n t r u a n u l v i i t o r , o a m e n i i c o n s i d e r ă î n t r - o m ă s u r ă u ş o r m a i m a r e c ă p r o t e c ţ i a s o c i a l ă ş i s i t u a ţ i a e c o n o m i c ă a ţ ă r i i s e v o r î n b u n ă t ă ţ i . M a j o r i t a t e a c r e d î n s ă c ă l u c r u r i l e v o r r ă m â n e n e s c h i m b a t e .

M i r c e a C o m ş a



AS

Cifrele reprezintă procente. Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “nu ştiu” şi “non-răspunsuri”.

Cât de mulţumit sau nemulţumit sunteţi de activitatea Guvernului în legătură cu … ?

dinamică 1996-2002

-81%

-56%

-84%

-79%

-66%

-72%

-57%

-74%

-78%

-84%

17%

39%

11%

15%

21%

25%

36%

17%

10%

9%

Nivel de trai

Ordine publică

Locuri de muncă

Agricultură

Privatizare

Sănătate

Educaţie

Locuinţe

Industrie

Reducerea corupţieinemulţumit + foarte nemulţumit mulţumit + foarte mulţumit

Sondajul

Domeniul

Iun. 2002 IMAS

Nov. 2001

CURS

Mai 2001 MMT

Nov. 2000

CURS

Mai 2000 MMT

Nov. 1999

CURS

Mai 1999 MMT

Nov. 1998 MMT

Iunie 1998

CURS

Dec. 1997

CURS

Sept. 1997

LUAS

Iunie 1997

CURS

Martie 1997 MMT

Oct. 1996

CURS

Evaluare - + - + - + - + - + - + - + - + - + - + - + - + - + - +

Locuri de muncă 84 11 81 10 79 13 89 6 86 8 89 6 89 5 86 13 73 18 79 18 72 19 85 13 72 19 85 13

Agricultură 79 15 75 18 66 26 88 6 81 15 88 7 84 11 79 21 73 23 78 20 76 16 84 14 76 16 84 14

Sănătate 72 25 72 24 55 40 86 10 72 23 83 14 72 23 78 21 62 31 73 25 64 29 72 27 64 29 72 27

Industrie 78 10 70 12 70 16 86 5 81 7 86 4 81 7 77 22 63 22 72 25 62 21 77 16 62 21 77 16

Reducerea corupţiei 84 9 77 10 76 13 88 4 78 9 87 5 81 11 68 31 56 29 38 59 28 63 87 8 28 63 87 8

Nivel de trai 81 17 80 18 73 23 - - - - 92 6 90 9 81 13 87 10 88 12 79 18 83 16 80 16 89 10

Ordine publică 56 39 57 36 50 43 - - - - 75 21 72 25 57 34 64 29 - - - - - - - - - -

Privatizare 66 21 61 19 65 22 - - - - 79 11 78 15 64 21 68 29 - - - - - - - - - -

Educaţie 57 36 54 30 46 44 - - - - 70 20 69 25 55 34 59 32 65 33 44 43 57 39 43 41 59 35

Locuinţe 74 17 70 18 69 22 - - - - 78 12 81 13 74 15 83 10 - - - - - - - - - -

- ) nemulţumit şi foarte nemulţumit + ) mulţumit şi foarte mulţumit



AS

dinamică 1996-2002

Cifrele reprezintă procente. Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “nu ştiu” şi “non-răspunsuri”.

Sondajul Instituţia …

Iun. 2002 IMAS

Nov. 2001

CURS

Mai 2001 MMT

Nov. 2000

CURS

Mai 2000 MMT

Nov. 1999

CURS

Mai 1999 MMT

Nov. 1998 MMT

Iunie 1998

CURS

Dec. 1997

CURS

Sept. 1997

LUAS

Iunie 1997

CURS

Martie 1997 MMT

Oct. 1996

CURS

Evaluare - + - + - + - + - + - + - + - + - + - + - + - + - + - +

Biserică 12 88 12 88 11 89 13 86 14 85 16 83 11 88 14 86 14 85 21 76 13 86 13 85 12 85 8 83

Preşedinţie 53 46 43 54 47 50 77 19 77 20 74 21 60 38 57 40 54 40 40 56 35 62 35 60 - - - -

Guvern 61 37 47 49 53 44 85 13 83 13 84 11 74 23 68 28 66 27 59 36 54 42 49 45 47 45 62 26

Parlament 70 27 60 36 62 33 88 9 86 9 86 10 77 20 74 20 73 19 68 27 61 38 59 34 52 39 63 23

Justiţie 64 33 67 28 66 29 75 20 66 28 74 20 66 30 62 30 65 28 58 35 55 36 53 39 48 43 45 36

Armată 21 77 20 76 24 72 29 67 23 73 29 66 23 75 22 74 27 69 18 78 13 84 13 83 14 80 8 76

Poliţie 49 49 56 41 51 47 54 43 55 43 62 34 49 49 51 45 55 41 54 42 51 46 49 48 46 48 - -

Primărie 50 49 - - 43 54 43 44 63 34 58 38 51 46 52 45 53 42 52 44 46 51 48 48 46 48 30 62

Partide politice 82 13 82 10 75 16 86 8 83 9 82 8 77 15 77 12 76 10 - - - - - - - - - -

Sindicate 63 24 58 21 55 24 65 19 69 14 66 15 60 30 55 29 57 23 57 26 49 24 53 21 50 28 - -

Bănci 68 25 70 18 73 19 76 12 71 19 69 17 63 28 53 35 57 30 64 24 54 28 61 23 59 25 - -

SRI 51 34 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Mass-media 34 62 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- ) deloc, puţină şi foarte puţină + ) multă şi foarte multă

Câtă încredere aveţi în următoarele instituţii …?

-12%

-53%

-61%

-70%

-64%

-21%

-49%

-50%

-82%

-63%

-68%

-51%

-34%

88%

46%

37%

27%

33%

77%

49%

49%

13%

24%

25%

34%

62%

Biserică

Preşedinţie

Guvern

Parlament

Justiţie

Armată

Poliţie

Primărie

Partide politice

Sindicate

Bănci

SRI

Mass-media

deloc + foarte puţină + puţină multă + foarte multă



AS

Cât de mulţumit sunteţi de modul în care funcţionează economia de piaţă în România?

Cât de mulţumit sunteţi de modul în care funcţionează democraţia în România?

nici, nici34%

mulţumit13%

foarte mulţumit1%

NŞ/NR3%

foarte nemulţumit

14%

nemulţumit35%

nici, nici26%

foarte mulţumit0%

mulţumit7%

NŞ/NR5% foarte

nemulţumit22%

nemulţumit40%



AS

Gândiţi-vă la situaţia României de când actualul Guvern a venit la putere (decembrie 2000), credeţi că protecţia socială ...?

Gândiţi-vă la situaţia României de când actualul Guvern a venit la putere (decembrie 2000), credeţi că situaţia economică a ţării ...?

s-a înrăutăţit29%

NŞ/NR5%

s-a îmbunătăţit25%

a rămas la fel41%

s-a înrăutăţit36%

NŞ/NR7% s-a îmbunătăţit

16%

a rămas la fel41%



AS

Dar în anul care vine, credeţi că protecţia socială ...?

Dar în anul care vine, credeţi că situaţia economică a ţării ...?

se va înrăutăţi17%

NŞ/NR12% se va

îmbunătăţi25%

va rămâne la fel

46%

se va înrăutăţi18%

NŞ/NR14%

se va îmbunătăţi

24%

va rămâne la fel

44%



AS

Diferenţa până la 100% o reprezintă cei fără opinie.

Credeţi că statul trebuie să intervină în foarte mare măsură, în mare măsură, în mică măsură sau deloc în … ?

Sondajul Domeniul …

Iun. 2002 IMAS

Nov. 2001

CURS

Mai 2001 MMT

Nov. 2000

CURS

Mai 2000 MMT

Nov. 1999

CURS

Mai 1999 MMT

Evaluare - + - + - + - + - + - + - +

Activitate partidelor politice 51 34 46 35 42 37 41 38 39 41 - - 50 33

Activitatea presei 65 22 56 24 53 28 54 25 58 24 - - 61 25

- ) deloc + foarte mică + mică măsură + ) mare + foarte mare măsură

dinamică 1999-2002

-65%

-51%

22%

34%

Activitatea presei

Activitateapartidelor politice

Mică / Foarte mică măsură / Deloc Mare / Foarte mare măsură



AS

Care din afirmaţiile următoare sunt mai aproape de părerea dvs. ?

Acord Mai degrabă acord Indecis Mai degrabă dezacord Dezacord

Veniturile pe care le poate câştiga o persoană nu trebuie să fie limitate.

Este necesar să se limiteze veniturile pe care cineva le poate câştiga.

63 10 8 5 10

Fiecare individ ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria bunăstare

Statul ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia

40 13 19 7 16

Statul trebuie să asigure locuri de muncă pentru toţi cei care vor să muncească

Cei care vor să muncească trebuie să-şi caute singuri locuri de muncă

56 12 18 5 6

Competiţia este bună, îi ajută pe oameni să muncească mai mult şi să dezvolte noi idei

Competiţia este un lucru rău, scoate la iveală ce e mai negativ în oameni

62 13 12 2 4

Mediul înconjurător trebuie protejat, chiar dacă pentru aceasta dispar locuri de muncă

Protejarea mediului este mai puţin importantă decât asigurarea locurilor de muncă

49 12 19 4 7

În ce măsură credeţi că ...?

Diferenţa până la 100% este reprezentată de “nu ştiu” şi “nu răspund”.

-79%

-49%

-77%

16%

46%

17%

Preoţii ar trebui săinfluenţeze modul încare votează oamenii

Funcţiile publice artrebui ocupate mai

ales de oamenicredincioşi

Preoţii ar trebui săinfluenţeze hotărârileconducătorilor politici

deloc + foarte mică + mică mare + foarte mare

Datele reprezintă %.



AS

comportamentul cetăţenilor cultură politică

participare politică

Participare şi cultură politică



AS


Democraţia presupune existenţa unor anumite instituţii şi reguli formale (legi şi reguli), dar, într-o măsură însemnată, şi a unor atitudini, valori, norme şi cunoştinţe specifice în rândul cetăţenilor. Apariţia acestor atribute culturale este de regulă dificilă şi lentă, şi constituie unul dintre motivele pentru care transformarea societăţii româneşti, de tip totalitar în 1989, într-o societate democratică, este departe de a fi completă. Care sunt trăsăturile ideale ale cetăţenilor unei societăţi democratice, şi cum sunt situaţi românii în raport cu acest ideal? Cine sunt cei care prin modul în care se raportează la sistemul politic sunt asemănători şi cine sunt cei diferiţi faţă de membrii unor democraţii consolidate? Cum diferă “bunii democraţi” de ceilalţi din punctul de vedere al nivelului de educaţie, al vârstei, al tipului de localitate, dar şi al preferinţelor pentru partide şi personalităţi politice? Studiile asupra societăţilor în curs de democratizare converg asupra faptului că susţinerea de ansamblu a modului de guvernare democratic, dublată de respingerea unor alternative nedemocratice, constituie un element important al unei culturi politice favorabile consolidării democraţiei. În acest sondaj, 72% dintre respondenţi afirmă că democraţia este forma cea mai bună de conducere în stat, faţă de 13% care îşi afirmă preferinţa pentru un alt tip de conducere, şi 15% care nu au nici o opinie. Proporţia celor care îşi exprimă preferinţa faţă de o guvernare democratică este mai mare în rândul celor care au un nivel ridicat de educaţie (90% pentru cei care au studii superioare, faţă de 38% dintre cei care nu au absolvit nici o şcoală), a celor de sex masculin (76% pentru bărbaţi faţă de 68% pentru femei), a celor care locuiesc în oraşe mari (80% în oraşele cu peste 100 de mii de locuitori, faţă de 65% în localităţile rurale cu un grad de dezvoltare mediu sau submediu). Diferenţele de vârstă între cei care preferă o guvernare democratică, faţă de cei care preferă alt tip de guvernare, nu sunt semnificative statistic (pentru p = 0,05).Din punctul de vedere al preferinţelor politice, categoria celor care declară că în eventualitatea unor alegeri ar vota cu Partidul România Mare se distinge printr-o proporţie mai scăzută de susţinători ai democraţiei (63%, faţă de 72%, proporţia din eşantion), şi, mai ales, printr-o proporţie mai mare a celor care îşi exprimă preferinţa pentru un alt tip de guvernare (26%, faţă de 10% în rândul celor care susţin PSD, 8% PNL, respectiv 7% PD). Diferenţe asemănătoare există şi între cei care declară că ar vota pentru Corneliu Vadim Tudor, şi cei care ar vota pentru un alt candidat: dintre cei dintâi, 61% susţin un regim democratic (faţă de 73% în cazul lui Ion Iliescu, şi peste 85% în cazul lui Adrian Năstase, Traian Băsescu, Valeriu Stoica şi Gyorgy Frunda), iar 26% susţin un alt tip de guvernare decât cel democratic (faţă de 13%, valoarea pe eşantion). Democraţia presupune interes şi informare din partea cetăţenilor faţă de politică, şi, într-o măsură importantă, disponibilitatea acestora de a se implica activ în acţiuni care vizează influenţarea proceselor politice, atât la nivel local cât şi naţional.Pentru a surprinde sintetic aceste atribute pro-democratice, am construit un indice care combină răspunsurile la mai multe întrebări din chestionar. Indicele ia valori mari atunci când respondenţii afirmă că s-ar putea opune unei hotărâri a guvernului care îi dezavantajează, că s-ar opune unei decizii nefavorabile luate de primărie, deasemenea, atunci când îşi declară interesul faţă de politică, afirmă că oricine poate să “participe la rezolvarea treburilor ţării”, consideră că implicarea în politică nu este în mod necesar urmarea dorinţei de câştig personal, şi sunt de părere că participare la vot este o datorie a fiecărui cetăţean. Astfel, valorile mari ale indicelui indică un nivel ridicat de interes şi implicare în raport cu procesele democratice.Acest indicator ia valori mai ridicate în rândul respondenţilor cu un nivel de educaţie mai înalt, al celor de sex masculin, şi al tinerilor. Valorile sale nu diferă semnificativ în funcţie de mărimea localităţii, regiunea cultural istorică în care se găseşte aceasta, şi nici în funcţie de preferinţele politice ale subiecţilor.



AS


O cultură politică a democraţiei presupune şi un nivel ridicat de toleranţă faţă de grupurile etnice sau confesionale minoritare, şi mai general, faţă de cei care exprimă preferinţe diferite de cele ale majorităţii. Una dintre modalităţile prin care poate fi estimat gradul de toleranţă, şi care este folosită şi în acest sondaj, este aceea de a-i întreba pe subiecţi dacă ar fi de acord să aibă ca vecini persoane aparţinând diferitelor grupuri minoritare. Am combinat informaţia rezultată din aplicarea a nouă întrebări de acest gen într-un indicator care exprimă numărul de răspunsuri afirmative. În acest fel, valorile ridicate indică un nivel ridicat de acceptare al persoanelor aparţinând unor grupuri minoritare--numărul 9 corespunde unui nivel maxim, iar numărul 0 unui nivel minim.Valoarea medie a acestui indicator este de 6,7 pentru întreg eşantionul. În cazul celor tineri, al persoanelor cu un nivel ridicat de educaţie, al celor care locuiesc în oraşe mari şi al celor care locuiesc în Transilvania (incluzând Banatul), valorile medii sunt mai ridicate. În acelaşi timp, pentru cei care au un nivel scăzut de educaţie, sunt mai în vârstă, locuiesc în mediul rural sau într-o localitate din Moldova, valorile medii sunt mai scăzute. Persoanele care afirmă că ar vota cu PSD, precum şi cele care ar vota cu PRM, tind să aibă valori mai scăzute decât cele care ar vota cu PNL, PD sau UDMR. Un alt aspect care defineşte o societate democratică este prezenţa unui nivel ridicat de participare politică. Participarea este un ingredient esenţial al proceselor democratice întrucât constituie un mijloc prin care cetăţenii îşi fac cunoscute preferinţele celor care iau decizii de interes public, şi îi motivează să le ia în considerare. Votul este una dintre formele importante de participare, şi, adesea, pentru publicul larg, singura modalitate de a influenţa deciziile celor care guvernează. Datele acestui sondaj permit însă studiul a altor două forme de participare politică, frecvent întâlnite în societăţile democratice: semnarea de petiţii şi participare la demonstraţii legale de protest.În eşantion, 8% dintre respondenţi afimă că au semnat o petiţie, iar 11% au participat la demonstraţii legale. În democraţiile consolidate proporţiile corespunzătoare sunt mult mai ridicate: cel mai adesea depăşesc 50% pentru semnarea de petiţii--iar pentru Canada, Marea Britanie, Statele Unite şi Suedia depăşesc 70%--, respectiv 30% pentru participarea la demonstraţii.Un motiv pentru care aceste valori sunt scăzute în cazul României este prezenţa redusă a unor organizaţii, formale sau informale, care să solicite cetăţenilor să semneze petiţii sau să participe la demonstraţii. Se pune atunci întrebarea, cât de mulţi sunt cei care ar fi dispuşi să participe în aceste moduri, şi cine sunt aceştia, în condiţiile în care li s-ar cere acest lucru? Datele indică faptul că 17% dintre respondenţi ar accepta să semneze o petiţie, iar 20% ar accepta să participe la o demonstraţie, proporţii care, şi de această dată, disting România faţă de societăţile vestice prin valori scăzute.Un nivel de educaţie redus este asociat unor valori şi mai mici ale disponibilităţii de participare decât cele de pe ansamblul eşantionului: respondenţii care nu au absolvit nici o şcoală sunt unanimi în respingerea posibilităţii de a semna petiţii--fapt care nu e cu totul surprinzător pentru persoane care probabil nu ştiu citi sau scrie--, dar şi a celei de a participa la demonstraţii. Persoanele din mediul rural, cele care sunt mai în vârstă, precum şi cele care declară că ar vota cu PSD, UDMR sau PRM, se disting printr-o disponibilitate de a participa mai scăzută decât cea medie, din populaţie.

Gabriel Bădescu



AS

Cât de des ...?Diferenţa până la 100% este reprezentată de “nu ştiu”, “nu răspund” şi “nu e cazul”.

17%

17%

6%

8%

1%

6%

1%

37%

39%

11%

18%

5%

19%

3%

46%

44%

82%

74%

93%

75%

96%

Citiţi articolele politice din ziare

Discutaţi despre politică cu alte persoane

Încercaţi să convingeţi prietenii să voteze caşi dvs.

Lucraţi voluntar în folosul localităţii / străzii /blocului dvs.

Participaţi la întruniri politice

Intraţi în contact cu persoane oficiale (de ex.primar, prefect, parlamentar)

Lucraţi voluntar în favoarea unui partid /candidat politic

delocrardes

Care dintre părerile de mai jos sunt adevărate pentru dvs. şi care nu?

-11%

-66%

-30%

-21%

-71%

-13%

-9%

-5%

-3%

86%

27%

60%

69%

19%

80%

84%

90%

94%

Atât timp cât treburile ţării merg bine, nu măinteresează cine deţine puterea

În România de azi oricine poate să participe larezolvarea treburilor ţării.

Mai bine nu te amesteca în politică, pentru că,până la urmă, tot tu pierzi.

Este mai bine să nu ai încredere în politicieni.

Politicienii fac totul pentru a cunoaşte opiniilepopulaţiei.

Omului de rând îi sunt închise porţile puterii.

În prezent, cine se amestecă în politică urmăreştedoar să se îmbogăţească

Politicienii se interesează de părerile oamenilornumai la alegeri.

Participarea la vot este o datorie a fiecăruicetăţean.

fals adevăratDiferenţa până la 100% este reprezentată de “nu ştiu” şi “nu răspund”.



AS

Dvs. aţi participat deja la ...?% DA

8%

11%

1%

1%

Semnarea unei petiţii,reclamaţii

Demonstraţii legale

Greve ilegale

Ocuparea unor clădiri,drumuri

Dar aţi mai participa la ...?% DA

17%

20%

3%

2%

Semnarea unei petiţii,reclamaţii

Demonstraţii legale

Greve ilegale

Ocuparea unor clădiri,drumuri



AS

Dacă guvernul ar lua o hotărâre care îi afectează negativ pe cei ca dvs., credeţi că ... ?

Dacă primăria ar lua o hotărâre care îi afectează negativ pe cei ca dvs., credeţi că ... ?

NŞ/NR6%

aţi putea face ceva împotriva acestei

hotărâri12%

nu aţi putea face ceva împotriva

hotărârii82%

NŞ/NR7%

aţi putea face ceva împotriva acestei

hotărâri5%

nu aţi putea face ceva împotriva

hotărârii88%



AS

Ce formă de conducere în stat credeţi că este cea mai bună: democraţia sau o altă formă de conducere?

După părerea dumneavoastră ...?

comunismul este o idee bună care a fost bine aplicată

11%

comunismul nu este o idee bună

40%

NŞ/NR10%

comunismul este o idee bună care a fost prost aplicată

39%

NŞ/NR15%

democraţia72%

altă formă de conducere

13%



AS


V-ar deranja să aveţi ca vecini …?

-1%

-14%

-24%

-7%

-15%

99%

84%

73%

90%

80%

ortodocşi

catolici

martori ai luiIehova

greco-catolici

musulmani /islamici

m-ar deranja nu m-ar deranja


V-ar deranja să aveţi ca vecini …?

-7%

-41%

-15%

-1%

91%

58%

83%

98%

Evrei

Rromi/Ţigani

Maghiari

Români

m-ar deranja nu m-ar deranja



AS

În ce măsură credeţi că ...?

După părerea Dvs. ...?

-21%

-16%

-6%

-7%

78%

83%

93%

90%

Cel mai bun lucrupentru o femeie estesă se îngrijească de

gospodărie

Un bărbat trebuie săaibă copii pentru a se

simţi realizat

Pentru a fi fericit esteimportant să ai unpartener de viaţă

Ceea ce îşi doresc cuadevărat femeile

este să aibă familieşi copii

foarte mică + mică mare + foarte mare

-59%

-61%

-42%

-47%

31%

32%

50%

45%

Homosexualii trebuieacceptaţi ca orice

altă persoană

Avortul trebuieîngrădit prin lege

Prostituţia trebuielegalizată

Pedeapsa cu moarteatrebuie introdusă

NU DA





AS

Reforma constituţională

alegerea preşedintelui parlamentul şi parlamentarii

partidele politice consiliul local şi consilierii

instituţiile locale



AS

Reforma constituţionalăE l e m e n t e s e n ţ i a l l a s c h i m b ă r i i s t r u c t u r a l e c e a m o d e l a t a t â t c o n s t r u c ţ i a ş i f u n c ţ i o n a r e a i n s t i t u ţ i i l o r p o l i t i c e r o m â n e ş t i c â t ş i p r a c t i c a p o l i t i c ă , C o n s t i t u ţ i a d i n 1 9 9 1 , a r ă m a s d e p e n d e n t ă d e c l i m a t u l p o l i t i c a l î n c e p u t u l u i d e c e n i u l u i X . D a c ă î n t i m p u l p r i m u l u i c i c l u g u v e r n a m e n t a l c o n s t i t u ţ i o n a l î n t r e 1 9 9 2 ş i 1 9 9 6 r a p o r t u r i l e i n t e r i n s t i t u ţ i o n a l e n u a u c u n o s c u t c r i z e m a j o r e , l i m i t e l e C o n s t i t u ţ i e i a u f o s t e v i d e n ţ i a t e d e a l t e r n a n ţ a l a g u v e r n a r e d i n 1 9 9 6 , î n c o r e l a ţ i e c u s p e c i fi c u l g u v e r n ă r i i d e c o a l i ţ i e c e i n d i c a t r a n s f e r u l d e l a u n p r e z i d e n ţ i a l i s m d i m i n u a t s p r e u n p a r l a m e n t a r i s m c u t e n t ă g u v e r n a m e n t a l i s t ă . R e v e n i r e a P S D ( P D S R ) l a g u v e r n a r e , u r m a r e a a l t e r n a n ţ e i a b s o l u t e ( p r e z i d e n ţ i a l e ş i p a r l a m e n t a r e ) d i n 2 0 0 0 , n u a t e m p e r a t , î n c a z u l u n e i c o a l i ţ i i m i n i m a l e p r i n t r a n z a c ţ i e o r i e n t a t ă s p r e g u v e r n a m e n t a l i s m , t e n s i u n i l e p r i v i n d p r e d o m i n a n ţ a i n s t i t u ţ i o n a l ă . M o d i fi c a r e a C o n s t i t u ţ i e i a d e v e n i t o o p o r t u n i t a t e î n v e d e r e a r e m o d e l ă r i i i n s t i t u ţ i o n a l e ş i r e s t r u c t u r ă r i i v i e ţ i i p o l i t i c e r o m â n e ş t i , d a r ş i o f o r m u l ă d e a d a p t a r e ş i p r o m o v a r e a a g e n d e i p o l i t i c e l a d e z b a t e r e a p u b l i c ă . Î n i u n i e 2 0 0 2 5 7 % d i n t r e r o m â n i a u z i s e r ă d e s p r e d e z b a t e r e a p r i v i n d m o d i fi c a r e a C o n s t i t u ţ i e i , d i n t r e a c e ş t i a 6 5 % fi i n d d e a c o r d c u m o d i fi c a r e c o n s t i t u ţ i e i ş i 2 2 , 6 % fi i n d î m p o t r i v a a c e s t e i m o d i fi c ă r i . C e i c e s u n t d e a c o r d c u m o d i fi c a r e a c o n s t i t u ţ i e i r e p r e z i n t ă a c e a p a r t e a o p i n i e i p u b l i c e c e s e i n f o r m e a z ă d i n p r e s a s c r i s ă ( 1 9 % d i n t r e r o m â n i c i t e s c d e c â t e v a o r i p e s ă p t ă m â n ă z i a r e , 6 7 % d i n t r e a c e ş t i a fi i n d d e a c o r d c u m o d i fi c a r e a C o n s t i t u ţ i e i ) , p e c â n d d i n t r e c e i c e n u s u n t d e a c o r d c u m o d i fi c a r e a d o a r 2 4 % c i t e s c z i a r e d e c â t e v a o r i p e s ă p t ă m â n ă , ş i î n g e n e r a l c e i d i n u r m ă s e e x t r a g d i n t r e c e i c e n u u r m ă r e s c î n g e n e r a l d e z b a t e r i l e d i n m a s s m e d i a ( 2 2 % d i n t r e a c e ş t i a s e u i t ă z i l n i c l a t e l e v i z o r ş i 2 0 % a s c u l t ă z i l n i c r a d i o u l ) . P r i v i t ă c a o s c h i m b a r e a d e e c h i l i b r u , f e n o m e n n o r m a l , c u r e n t ş i c o n s t a n t î n v i a ţ a o r i c ă r u i s i s t e m p o l i t i c , m o d i fi c a r e a C o n s t i t u ţ i e i v i z e a z ă î n s ă t r a n s f o r m ă r i r a d i c a l e î n r a p o r t u r i l e d i n t r e i n s t i t u ţ i i l e p o l i t i c e . A s u m a r e a r o l u l u i d e a g e n t a l s c h i m b ă r i i d e c ă t r e c l a s a p o l i t i c ă r o m â n e a s c ă p r e s u p u n e a d a p t a r e a a g e n d e i p o l i t i c e l a a g e n d a c e t ă ţ e a n u l u i , d e c e l e m a i m u l t e o r i d o m i n a t ă d e p r o b l e m e l e s o c i a l e ş i e c o n o m i c e . U n s p a ţ i u p o l i t i c ş i c u l t u r a l d o m i n a t d e c e r e r e a d e b u n u r i p o l i t i c e s p e c i fi c e ( s e c u r i t a t e , l i b e r t a t e , p r o s p e r i t a t e ) s e c o n s t r u i e ş t e a c t i v , n u d o a r r e a c t i v . P o l i t i c a r e a c t i v ă , l i m i t a t ă l a a r ă s p u n d e d o a r c e r e r i l o r s o c i a l e ş i e c o n o m i c e s e î ş i e s t o m p e a z ă c a r a c t e r u l d e a c t i v i t a t e o r i e n t a t ă s p r e r e a l i z a r e a u n o r o b i e c t i v e p e t e r m e n l u n g . C h i a r d a c ă r o m â n i i p r e f e r ă i n s t i t u ţ i i l e c o n s e n s u l u i ( B i s e r i c a , A r m a t a ) c e l o r a l e c o n fl i c t u l u i ( P a r l a m e n t , p a r t i d e ) a d a p t a r e a a g e n d e i p o l i t i c e l a f a c t o r i i s o c i a l i ş i c u l t u r a l i n u e s t e c o n d i ţ i o n a t ă d e l e g i s o c i a l e i n e x o r a b i l e . O r i c e p o l i t i c ă d e r e f o r m ă , d e c i ş i m o d i fi c a r e a C o n s t i t u ţ i e i , p r e s u p u n e a s u m a r e a u n u i r o l a c t i v , d e s t i m u l a r e a d e z b a t e r i i . D o a r d a c ă a c e a s t ă d e z b a t e r e s e e x t i n d e ş a n s e l e u n e i r e f o r m e d e a s e a d a p t a c l i m a t u l u i s o c i a l ş i c u l t u r a l c r e s c .

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

7 0

8 0

9 0

1 0 0

P a r l a m e n tP a r t i d e p o l i t c eB i s e r i c ăA r m a t ă

F i g u r a 1 . D i n a m i c a î n c r e d e r i i î n B i s e r i c ă , A r m a t ă , P a r l a m e n t ş i p a r t i d e p o l i t i c e . I u n i e 1 9 9 8 – I u n i e 2 0 0 2



AS

Reforma constituţionalăE x p l i c a ţ i a g u v e n a b i l i t ă ţ i i u n e i s o c i e t ă ţ i p r e s u p u n e o c e r c e t a r e a s i s t e m u l u i i n s t i t u ţ i o n a l , a t i p u l u i d e l e g i t i m a r e , a c u l t u r i i p o l i t i c e d o m i n a n t e . D a c ă d i n c e î n c e m a i m u l t e s o c i e t ă ţ i p a r a d e v e n i n e g u v e r a n b i l e s a u d a c ă z o n e î n t r e g i s u n t s e p a r a t e d e a l t e l e p r i n t r - o f r a c t u r ă s o c i a l ă d i n c e î n c e m a i i m p o r t a n t ă p r o b l e m a r e f o r m ă r i i i n s t i t u ţ i i l o r d e v i n e c r u c i a l ă . A n a l i z a f u n c ţ i o n ă r i i ş i r e l a ţ i i l o r d i n t r e i n s t i t u ţ i i l e p o l i t i c e c e d e fi n e s c r e g i m u l p o l i t i c i n d i c ă c a d r u l f o r m a l a l g u v e r n ă r i i . Ş i d a c ă d e m u l t e o r i g u v e r n a r e a n u s e r e d u c e d o a r l a c a d r u l i n s t i t u ţ i o n a l , a c e s t a i m p r i m ă p r o c e s e l o r d e g u v e r n a r e o s e r i e d e n o t e e s e n ţ i a l e . C o n s o l i d a r e a i n s t i t u ţ i i l o r d e v i n e c h e i a s t a b i l i t ă ţ i i o r i c ă r u i r e g i m u l u i p o l i t i c . D a r c â n d i n s t i t u ţ i i l e s e g ă s e s c î n t r - u n p r o c e s d e c o n t i n u ă d e p r e c i e r e a a u t o r i t ă ţ i i l o r s e m n e l e c r i z e i p o l i t i c e i n d i c ă ş i u n d e z e c h i l i b r u î n r e l a ţ i i l e i n s t i t u ţ i o n a l e . D e fi n i r e a c o n s t i t u ţ i o n a l ă a i n s t i t u ţ i i l o r p o l i t i c e r o m â n e ş t i a i m p r i m a t r e g i m u l u i p o l i t i c o n o t ă d e s t a b i l i t a t e c e p ă r e a s ă c o n t r a s t e z e î n r a p o r t c u i n s t a b i l i t a t e a p e r i o a d e i 1 9 9 0 - 1 9 9 2 . A l e g e r i l e p a r l a m e n t a r e ş i p r e z i d e n ţ i a l e d i n s e p t e m b r i e 1 9 9 2 , p r i m e l e a l e g e r i p o s t c o n s t i t u ţ i o n a l e , ş i s t a b i l i t a t e a g u v e r n u l u i V ă c ă r o i u a u î n t ă r i t a c e a s t ă i m a g i n e . R a p i d i t a t e a c u c a r e a f o s t e l a b o r a t ă C o n s t i t u ţ i a r o m â n ă a i m p l i c a t î n s ă ş i m u l t ă i m p r o v i z a ţ i e . S p r e d e o s e b i r e d e a l t e s t a t e f o s t e c o m u n i s t e d i n E u r o p a C e n t r a l ă R o m â n i a a p r o c e d a t c u m u l t ă g r a b ă . P r o c e s u l e l a b o r ă r i i C o n s t i t u ţ i e i p o l o n e z e a d u r a t o p t a n i î n t r e t i m p p r o c e s e l e g u v e r n a m e n t a l e c ă p ă t â n d u n c o n t u r m a i c l a r . U n g a r i a n u a s c h i m b a t c o n s t i t u ţ i a , c i a a m e n d a t d e m a i m u l t e o r i d u p ă 1 9 8 9 C o n s t i t u ţ i a d i n 1 9 4 9 . Î n a c e s t e c a z u r i g u v e r n a b i l i t a t e a s o c i e t ă ţ i i î n i n e d i t u l p r o c e s d e t r a n z i ţ i e a f o s t m a i i m p o r t a n t ă d e c â t c o n s t r u c ţ i a i n s t i t u ţ i o n a l ă . P r i v i l e g i e r e a c o n s t r u c ţ i e i i n s t i t u ţ i o n a l e r a p i d e a f o s t î n R o m â n i a p r o v o c a t ă d e d i n a m i c a p r o c e s e l o r d e l e g i t i m a r e . I l u z i a c ă d e fi n i r e a i n s t i t u ţ i o n a l ă e s t e s u fi c i e n t ă p e n t r u a o b ţ i n e l e g i t i m i t a t e ş i s t a b i l i t a t e s - a d o v e d i t p e r i c u l o a s ă . O r i c a r e a r fi m a j o r i t a t e a p a r l a m e n t a r ă , o r i c a r e a r fi o r i z o n t u l d e a ş t e p t a r e , d e p r e c i e r e a î n c r e d e r i i î n i n s t i t u ţ i i l e p o l i t i c e e s t e a s e m ă n ă t o a r e c e l p u ţ i n c a t e n d i n ţ ă ( v e z i fi g u r a 2 ) . F ă r ă o b a z ă i n s t i t u ţ i o n a l ă s t a b i l ă ş i f o n d a t ă p e u n c o m p r o m i s l a r g g u v e r n a b i l i t a t e a r ă m â n e d e c e l e m a i m u l t e o r i u n d e z i d e r a t c e l a s ă l o c a l t o r p r o c e s e s a u f o r m u l e ( c o r u p ţ i e , m i ş c ă r i a n t i - s i s t e m ) . Î n c r e d e r e a î n c a p a c i t a t e a a u t o r i t ă ţ i l o r d e a c o n t r o l a c o r u p ţ i a e s t e , d e a l t f e l , l i m i t a t ă ( 5 3 % d i n t r e r o m â n i c r e d c ă d u p ă a l e g e r i l e d i n 2 0 0 0 c o r u p ţ i a a c r e s c u t ş i d o a r 9 % c ă a s c ă z u t , i a r 2 9 % c r e d c ă a c e s t f e n o m e n s e v a a m p l i fi c a c u t o a t e m ă s u r i l e a n t i c o r u p ţ i e l u a t e d e G u v e r n , p e c â n d 4 0 % c r e d c ă n i m i c n u s e v a s c h i m b a d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , p e r c e p ţ i a g e n e r a l ă fi i n d o r i c u m a c e e a c ă d u p ă 1 9 8 9 c o r u p ţ i a a c r e s c u t î n R o m â n i a – 7 9 % d i n t r e c e i c e a u r ă s p u n s fi i n d d e a c o r d c u a c e a s t ă f o r m u l ă ) .

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

Î n c r e d e r e a î n G u v e r nî n t r e m a i 2 0 0 1 ş i i u n i e2 0 0 2Î n c r e d e r e a î n G u v e r nî n t r e i u n i e 1 9 9 7 ş ii u n i e 1 9 9 8

F i g u r a 2 . Î n c r e d e r e a î n G u v e r n î n p r i m a p a r t e a c i c l u l u i g u v e r n a m e n t a l

R o l u l p a r t i d e l o r p o l i t i c e e s t e d e t e r m i n a n t p e n t r u c o n s t r u c ţ i a i n s t i t u ţ i o n a l ă ş i s t a b i l i t a t e a p o l i t i c ă . F o r ţ a p a r t i d e l o r a s i g u r ă s t a b i l i t a t e a i n s t i t u ţ i i l o r . M o d u l î n c a r e s u n t o r g a n i z a t e , r o l u l l i d e r i l o r î n v i a ţ a d e p a r t i d , c a p a c i t a t e a l o r d e a g u v e r n a s u n t e l e m e n t e f ă r ă d e c a r e n u s e p o a t e a n a l i z a v i a ţ a p o l i t i c ă . Î n v a r i a n t e l e s a l e a c t u a l e p a r l a m e n t a r i s m u l p r e s u p u n e s u p r e m a ţ i a p a r t i d e l o r î n i n fl u e n ţ a r e a v i e ţ i i p o l i t i c e , i a r d i s c i p l i n a d e p a r t i d a s i g u r ă l i d e r i l o r p o s i b i l i t a t e a d e a c o n t r o l a p a r l a m e n t u l . O r i e n t a r e a l i d e r i l o r d e p a r t i d s p r e f u n c ţ i a d e p r e ş e d i n t e s a u s p r e c e a d e p r i m m i n i s t r u a r e c o n s e c i n ţ e a s u p r a r o l u l u i i n s t i t u ţ i i l o r . F u n c ţ i o n a r e a d e e x e m p l u , a r e g i m u l u i s e m i p r e z i d e n ţ i a l a u s t r i a c c a u n s i s t e m g u v e r n a m e n t a l i s t s e d a t o r e a z ă o r i e n t ă r i i l i d e r i l o r d e p a r t i d e s p r e f u n c ţ i a d e c a n c e l a r , c e e a c e f a c e c a f u n c ţ i a d e p r e ş e d i n t e s ă fi e o c u p a t ă d e p e r s o n a j e s e c u n d a r e , c e n u d i s p u n d e r e s u r s e r e a l e p e n t r u i n fl u e n ţ a r e a v i e ţ i i p o l i t i c e .



AS

Reforma constituţionalăT i p u l p a r l a m e n t a r u l u i r e s p o n s a b i l d o a r î n f a ţ a n a ţ i u n i i n u s e m a i r e g ă s e ş t e a s t ă z i î n v i a ţ a p o l i t i c ă . O c a r i e r ă p o l i t i c ă , d e o r i c e n i v e l , n u m a i p o a t e e x i s t a f ă r ă s p r i j i n u l p a r t i d e l o r . P a r t i d e l e e x e r c i t ă î n t r - u n s i s t e m m u l t i p a r t i d p o l a r i z a t î n r a p o r t c u g u v e r n a r e a ş i r e z u l t a t d i n t r - u n s c r u t i n p r o p o r ţ i o n a l o i n fl u e n ţ a i m p o r t a n t ă . N e fi i n d c o n t r a b a l a n s a t ă d e n i c i o i n s t i t u ţ i e p o l i t i c ă , p u t e r e a p a r t i d e l o r p o l i t i c e d e g e n e r e a z ă î n p a r t i t o c r a ţ i e . O d a t ă c u a c c e l e r a r e a d e z b a t e r i i p r i v i n d r e f o r m a i n s t i t u ţ i o n a l ă t e n d i n ţ a u n i c a m e r a l i s t ă a d e v e n i t m a i i m p o r t a n t ă ( v e z i F i g u r a 3 ) . Î n n o t a d e n e î n c r e d e r e î n f u n c ţ i o n a l i t a t e a P a r l a m e n t u l u i s e î n s c r i u ş i t e n d i n ţ e l e d e r e d u c e r e a n u m ă r u l u i d e p a r l a m e n t a r i ( 8 4 % c r e d c ă n u m ă r u l d e p a r l a m e n t a r i e s t e p r e a m a r e , f a ţ ă d e 6 8 % î n n o i e m b r i e 2 0 0 1 ) ş i d e r e d u c e r e a l i m i t e l o r i m u n i t ă ţ i i ( 7 3 % fi i n d d e a c o r d c u l i m i t a r e a i m u n i t ă ţ i i l a d e c l a r a ţ i i l e ş i a c t i v i t ă ţ i l e d i n P a r l a m e n t ) . C r i z a p o l i t i c ă i n e r e n t ă p e r i o a d e i d e e c h i l i b r ă r i i n s t i t u ţ i o n a l e d i n p e r i o a d a d e c o n s o l i d a r e a r e g i m u l u i p o l i t i c s - a s u p r a p u s u n o r c r i z e s o c i a l e ş i e c o n o m i c e . Î n a c e s t e c o n d i ţ i i r e p r e z e n t a r e a p a r l a m e n t a r ă a d e v e n i t d i n c e î n c e m a i p u ţ i n e x p r e s i a i n t e r e s e l o r r e a l e a l e g r u p u r i l o r s o c i a l e d e f a v o r i z a t e c a r e a s p i r a u î n s ă l a o m i n i m ă p a r t i c i p a r e p o l i t i c ă .

0

51 01 52 02 53 03 54 04 5

5 0

U n i c a m e r a l i s mB i c a m e r a l i s m

F i g u r a 3 . D i n a m i c a o p i n i e i r e f e r i t o a r e l a u n i c a m e r a l i s m ş i b i c a m e r a l i s m

Î n g e n e r a l c o n t r a p o n d e r e a l a a c e a s t ă p a r t i t o c r a ţ i e a c o n s t a t î n t e n d i n ţ a d e î n t ă r i r e a e x e c u t i v e l o r , î n p r i m u l r â n d a p o z i ţ i e i ş e f u l u i s t a t u l u i , î n r a p o r t c u p a r t i d e l e . A l e g e r e a d i r e c t ă , e x i s t e n ţ a u n u i d r e p t r e a l d e d i z o l v a r e a p a r l a m e n t u l u i ş i p o s i b i l i t a t e a d e a c e n z u r a p a r l a m e n t u l p r i n r e c u r s u l l a r e f e r e n d u m s u n t m i j l o a c e l e u n e i p r e ş e d i n ţ i i i n fl u e n t e . D a c ă r o m â n i i s u n t a p r o a p e u n a n i m i î n c e p r i v e ş t e a l e g e r e a d i r e c t ă a p r e ş e d i n t e l u i ( 9 1 % î n n o i e m b r i e 2 0 0 1 , 9 3 % î n i u n i e 2 0 0 2 , t e n d i n ţ ă a c c e n t u a t ă p r o b a b i l d e d e z b a t e r e a p u b l i c ă ) m o d u l d e d e p a r t a j a r e a a t r i b u ţ i i l o r e x e c u t i v e î n t r e P r e ş e d i n ţ i e ş i g u v e r n r ă m â n n e c l a r e . C u t o a t e a c e s t e a s e p o a t e i d e n t i fi c a o t e n d i n ţ ă s p r e o î n t ă r i r e a p r e z i d e n ţ i a l i s m u l u i ( 4 7 % d i n t r e c e i c h e s t i o n a ţ i c r e d c ă P r e ş e d i n t e l e a r t r e b u i s ă d e m i t ă G u v e r n u l î n c a z u l u n e i c r i z e , c o n t r a a 3 3 % c e a r a t r i b u i a c e a s t ă p u t e r e P a r l a m e n t u l u i ; 6 3 % c r e d c ă p r e ş e d i n t e l e a r t r e b u i s ă p o a t ă d i z o l v a P a r l a m e n t u l – 1 6 % c o n s i d e r â n d c ă a c e a s t ă a t r i b u ţ i e a r p u t e a fi e x e r c i t a t ă d i s c r e ţ i o n a r , 4 7 % c ă a r t r e b u i e x e r c i t a t ă î n l i m i t e l e u n o r p r e v e d e r i c o n s t i t u ţ i o n a l e s p e c i fi c e , 7 6 % c o n s i d e r ă c ă r e f e r e n d u m u l l e g i s l a t i v a r t r e b u i s ă d e v i n ă u n a t r i b u t p r e z i d e n ţ i a l ) . P e d e a l t ă p a r t e 5 4 % d i n t r e c e i c h e s t i o n a ţ i c r e d c ă ş i P r i m u l M i n i s t r u a r t r e b u i a l e s p r i n v o t d i r e c t , d a r f ă r ă c a a c e a s t a s ă c o n d u c ă l a a t r i b u i r e a p u t e r i i d e d i z o l v a r e a P a r l a m e n t u l u i ( 4 7 % fi i n d î m p o t r i v a d r e p t u l u i P r i m u l u i m i n i s t r u d e a d i z o l v a P a r l a m e n t u l , c o n t r a a 2 7 % c e a r fi d e a c o r d c u a c e a s t ă a t r i b u ţ i e ) . D e a l t f e l t e n d i n ţ a g e n e r a l ă c ă t r e v o t u l d i r e c t ş i s c r u t i n u l u n i n o m i n a l d o m i n ă a ş t e p t ă r i l e p o l i t i c e a l e r o m â n i l o r ( 6 0 % d i n t r e r e s p o n d e n ţ i s u s ţ i n t r e c e r e a l a u n s c r u t i n d e t i p u n i n o m i n a l , f a ţ ă d e 5 4 % î n n o i e m b r i e 2 0 0 1 ; 5 8 % s u n t p e n t r u a l e g e r e a p r i n s c r u t i n u n i n o m i n a l a c o n s i l i e r i l o r l o c a l i , f a ţ ă d e 5 4 % î n n o i e m b r i e 2 0 0 1 ) . P a r t i t o c r a ţ i a r o m â n e a s c ă , d e p a r t e d e a fi o e x c e p ţ i e , s e î n s c r i e î n t r – o s p e c i fi c i t a t e e u r o p e a n ă . P a r t i t o c r a ţ i a p o a t e fi î n s ă o l i g a r h i c ă s a u d e m o c r a t i c ă ( b a z â n d u - s e p e u n c o m p r o m i s d e m o c r a t i c ş i a v â n d s u p o r t u l p u b l i c î n c o n d i ţ i i l e u n u i c o n t r o l c i v i c c r e s c u t a l a c t i v i t ă ţ i i p o l i t i c e ) . C e e a c e p e r c e p e a l e g ă t o r u l r o m â n p a r e a fi t e n d i n ţ a d e o l i g a r h i z a r e ( p o l i t i z a r e e x c e s i v ă ) .

2 0 0 1 2 0 0 2



AS

Reforma constituţională

F ig u r a 4 . P e r c e p ţ ia p a r t id e lo r p o l it ic e r o m â n e ş t i

D e a c e e a s c h im b a r e a s is t e m u lu i e le c t o r a l în s e n s u l t r e c e r ii s p r e u n t ip d e s c r u t in u n in o m in a l e s t e p r iv ile g ia t ă c a m i j lo c d e r e f o r m a r e a c la s e i p o l i t ic e . D a c ă 6 7 % d in t r e r e s p o n d e n ţ i c r e d c ă p a r t id e le p o l it ic e n u t r e b u ie s ă p r im e a s c ă b a n i p e n t r u a f u n c ţ io n a ( c e e a c e p a r e a in d ic a s u s p ic iu n e a c o r u p ţ ie i p o l i t ic e ) , d in t r e c e i 2 4 % c e s u n t d e a c o r d c u fi n a n ţ a r e a p a r t id e lo r p o l i t ic e 6 8 % p r iv i le g ia z ă fi n a n ţ a r e a p u b l ic ă s a u m ix t ă ş i d o a r 2 8 % fi n a n ţ a r e a p r iv a t ă . A n t r e n a ţ i în j o c u l p o l i t ic d o a r o d a t ă la p a t r u a n i c u o c a z ia a le g e r i lo r ( lo c a le , p a r la m e n t a r e , p r e z id e n ţ ia le ) r o m â n ii s u n t r e a c t iv i la v ia ţ a p o l i t ic ă ş i s u n t s u s p ic io ş i în c e e a c e p r iv e ş t e p a r t id e le p o l i t ic e . D iv e r s ifi c a r e a c a le n d a r u lu i e le c t o r a l a r p u t e a d e v e n i o f o r m u lă c a r e s ă r e a n im e p a r t ic ip a r e a p o l it ic ă . C o n s u lt a r e a m a i f r e c v e n t ă a c e t ă ţ e n i lo r a r p u t e a r a c o r d a p a r t id e le ş i r e p r e z e n t a n ţ i i lo r în in s t it u ţ i i le p o l i t ic e la p r o b le m e le s o c ie t ă ţ i i . R e f o r m e le c o n s t i t u ţ io n a lă ş i e le c t o r a lă , d e ş i n e c e s a r e , n u s u n t în s ă ş i s u fi c ie n t e p e n t r u a r e v ig o r a v ia ţ a p o li t ic ă r o m â n e a s c ă . R e d e fi n ir e a r o lu lu i c e t ă ţ e a n u lu i , m a r e le a b s e n t a l p o li t ic i i r o m â n e ş t i , a d e v e n it o u r g e n ţ ă . D o a r a s t f e l e fi c ie n t iz a r e a p o li t ic i i ş i s t a b i l it a t e a g u v e r n ă r i i , e f e c t e v iz a t e d e p a r t id e , n u v o r d e v e n i f o r m e f ă r ă f o n d .

C r is t ia n P îr v u le s c u

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

7 0F i r m e le ş i p e r s o a n e le p r i v a t ein f lu e n ţ e a z ă a c t i v i t a t e ap a r t i d e lo r .N u e x i s t ă n i c i u n p a r t i d p o li t i cc a r e s ă r e p r e z i n t e i n t e r e s e lec e t ă ţ e n i lo rN i c i u n p a r t i d p o li t i c n u d e c la r ăt o a t e d o n a ţ i i le .

M a jo r i t a t e a lo c u r i lo r p e li s t e lee le c t o r a le s u n t c u m p ă r a t e d ec e i c u b a n i .



AS

În prezent se discută mult despre modificarea Constituţiei României. Dvs. aţi auzit despre aceste discuţii?

DA57%

NR1%

NU42%

Dacă DA: Credeţi că este necesară această modificare?

DA65%

NR12%

NU23%



AS

Cine credeţi că ar trebui să aibă mai multă putere preşedintele, primul ministru sau parlamentul?

Preşedintele52%

Parlamentul22%

NR14%

Primul ministru12%

După părerea dvs. soarta României înainte de 1989 a fost hotărâtă mai ales ...?

în ţară42%

NŞ22%

NR1%

în afara ţării35%



AS

După părerea dvs. soarta României în prezent este hotărâtă mai ales ...?

După părerea dvs. soarta României în următorii 5 ani va fi hotărâtă mai ales ...?

în ţară30%NŞ

28%

NR2%


în ţară36%

NŞ20%

NR1%




AS

Credeţi că este bine ca Guvernul să dea legi de urgenţă (Ordonanţe de urgenţă), care nu sunt mai întâi discutate şi aprobate de Parlament?

este bine24%

NŞ19%

NR1%

nu este bine56%

După părerea dvs. ce tip de conducere (formă de guvernământ) este mai potrivit pentru România: regatul (monarhia) sau republica?

Regatul (Monarhia)

10%NŞ

12%

NR1%

Republica77%



AS

Credeţi că preşedintele ţării ar trebui ales prin votul direct al cetăţenilor ca până acum, sau de către membrii Parlamentului?

vot direct de către cetăţeni

93%

NŞ4%

de către membrii Parlamentului

3%

Conform Constituţiei României, o persoană poate fi aleasă în funcţia de Preşedinte al ţării de cel mult două ori. Credeţi că ar trebui modificată Constituţia astfel încât un preşedinte să poată fi ales de mai mult de două ori?

DA25%

NŞ10%

NR1%

NU64%



AS

Credeţi că Preşedintele ar trebui să poată dizolva Parlamentul pentru a se alege unul nou?

NU15%

NŞ21%

NR1% DA, oricând crede

de cuviinţă16%

DA, dar numai în anumite situaţii

precizate în Constituţie

47%

Dacă există o situaţie dificilă care impune schimbarea Guvernului cine ar trebui să poată demite Guvernul?

NŞ19%

NR1%

Preşedintele47%

Parlamentul33%



ASÎn prezent Parlamentul României este compus din două camere: Senatul şi Camera Deputaţilor. Credeţi că Parlamentul României ar trebui să fie compus dintr-o singură cameră sau să rămână organizat aşa cum este acum?

o singură Cameră

46%

NŞ14%

două Camere40%

Credeţi că numărul parlamentarilor este în prezent prea mic, prea mare sau atât cât trebuie?

atât cât trebuie8%

NŞ7%

prea mic1%

prea mare84%



AS

Credeţi că Preşedintele ar trebui să poată chema poporul la referendum (votare) pentru anumite legi pe care le consideră importante?

DA76%

NŞ11%

NU13%

Credeţi că pentru alegerea parlamentarilor ar trebui să votaţi o listă de persoane pentru un partid, ca până acum, sau să votaţi o singură persoană pentru un partid (vot uninominal)?

listă de persoane

29%

NŞ11%

o singură persoană

60%



ASÎn prezent parlamentarii beneficiază de imunitate, adică nu pot fi arestaţi şi anchetaţi decât cu acordul Parlamentului. Credeţi că acest drept ar trebui menţinut sau ar trebui limitat doar la declaraţiile şi activitatea acestora în Parlament?

ar trebui menţinut

15%NŞ

12%

ar trebui limitat73%

Dvs. credeţi că ar fi mai bine ca în România să existe doar două partide politice, unul la putere şi unul în opoziţie?

doar un singur partid politic

15%

este bine în prezent, cu mai multe partide

politice35%

NŞ7%

doar două partide, unul la putere şi unul în

opoziţie43%



AS

Credeţi că partidelor politice trebuie să li se dea bani ca să funcţioneze?

DA23%

NŞ10%

NU67%

Dacă Da: Din ce surse ar trebui să primească aceşti bani?

doar de la bugetul statului33%

de la ambele35%

NŞ4%

doar din donaţii de la firme sau

persoane private28%



AS

Credeţi că finanţarea din partea firmelor sau persoanelor private influenţează activitatea partidelor politice?

DA67%

NŞ19%

NR1%

NU13%

Credeţi că în prezent, în România, există cel puţin un partid politic care vă reprezintă / apără interesele dvs.?

DA35%

NŞ14%

NR1%

NU50%



AS

Credeţi că partidele politice româneşti declară toţi banii pe care îi primesc ca donaţii?

toate partidle declară toate donaţiile

2%

majoritatea partidelor nu declară toate

donaţiile24%

nici un partid nu declară toate donaţiile

45%

NŞ17%

NR1%

unele partide nu delcară toate donaţiile

11%

După părerea dvs., în ce măsură locurile pe listele electorale ale partidelor pentru Parlament, Consiliul Judeţean sau Consiliul Local sunt cumpărate de către cei cu bani?

majoritatea locurilor sunt

cumpărate de cei cu bani47%

nici un loc nu este cumpărat

4%

NŞ24%

NR1%

doar o minoritate sunt cumpărate

24%



AS

Cât de probabil este ca alegerile parlamentare să se desfăşoare înainte de termen, adică înainte de 2004?

foarte probabil8%

deloc probabil28%

NR26%

puţin probabil38%

După părerea Dvs., Prim Ministrul ţării ar trebui ales prin votul direct al cetăţenilor, prin votul parlamentarilor sau de către preşedintele ţării?

de către Preşedinte

16%

NŞ7%

direct de către cetăţeni

54%

de către Parlament

23%



AS

Credeţi că Primul Ministru ar trebui să poată dizolva Parlamentul pentru a se alege unul nou?

DA27%

NŞ25%

NR1%

NU47%

Dvs. ştiţi numele unui parlamentar?

DA26%

NR2%

NU72%



AS

Credeţi că primarul localităţii ar trebui ales prin votul direct al cetăţenilor ca până acum sau de către consilierii locali?

prin vot direct de către cetăţeni

96%

NŞ3%

de către consilierii locali

1%

Dacă Primarul şi Consiliul Local nu se înţeleg asupra unor probleme importante ale localităţii, credeţi că ...?

NŞ32%

NR4%

Primarul ar trebui să poată dizolva (închide)

Consiliul Local34%

Consiliul Local ar trebui să poată demite

Primarul30%



AS

Dvs. ştiţi numele unui consilier local din localitatea dvs.?

Credeţi că pentru alegerea consilierilor locali ar trebui să votaţi o listă de persoane pentru un partid, ca până acum, sau să votaţi o singură persoană pentru un partid (vot uninominal)?

DA49%

NŞ9%

NR1%

NU41%

listă de persoane

34%

NR8%

o singură persoană

58%



AS

Dacă guvernul ar fi pus în situaţia să aleagă între a scădea inflaţia şi a reduce şomajul, după părerea dvs. ce ar trebui să facă în primul rând?

să scadă inflaţia46%

NŞ/NR10%

să scadă şomajul

44%

După părerea dumneavoastră, pentru ca lucrurile să meargă bine, avem nevoie de Parlament, ori s-ar putea şi fără acesta?

avem nevoie de Parlament

69%

NŞ/NR13%

s-ar putea şi fără Parlament

18%



AS

Încredere şi vot

încrederea în oamenii politici votul pentru Parlament votul pentru Preşedinte



AS

Încredere şi votC u m u l a r e a t u t u r o r a l e g e r i l o r î n t r - u n a n , f o r m u l ă c o n s a c r a t ă d e a l e g e r i l e d i n 1 9 9 2 ş i r e p e t a t ă î n 1 9 9 6 ş i 2 0 0 0 a c o n t r i b u i t l a p r e z i d e n ţ i a l i z a r e a ş i p e r s o n a l i z a r e a r e g i m u l u i p o l i t i c î n R o m â n i a . P e r s o n a l i z a r e a v i e ţ i i p o l i t i c e r o m â n e ş t i , c o n s e c i n ţ ă ş i a c u l t u r i i p o l i t i c e r o m â n e ş t i c a r e p r i v i l e g i a z ă c o m p o r t a m e n t e l e ş i a t i t u d i n i l e p o l i t i c e c e i m p l i c ă r e c u n o a ş t e r e a n e c r i t i c ă a a u t o r i t ă ţ i i l i d e r i l o r , a i n fl u e n ţ a t p r o c e s u l d e i n s t i t u ţ i o n a l i z r e , r e l a t i v i z â n d i n s t i t u ţ i i l e ş i a s i g u r â n d u n s p a ţ i u r e l a t i v l a r g d e m a n i f e s t a r e u n u i s i s t e m d e r e l a ţ i o n a r e i n f o r m a l . E f e c t u l a c e s t o r f e n o m e n e a s u p r a c o n s o l i d ă r i i r e g i m u l u i p o l i t i c a f o s t i m p o r t a n t ş i a g e n e r a t p e d e o p a r t e t e n d i n ţ a d e c l i e n t e l i z a r e a v i e ţ i i p o l i t i c e , p e d e a l t ă p a r t e o c r i z ă d e a u t o r i t a t e a i n s t i t u ţ i i l o r . C u m u l a r e a a l e g e r i l o r p a r l a m e n t a r e ş i p r e z i d e n ţ i a l e p r o d u c e o t e n d i n ţ ă d e b i p o l a r i z a r e a s i s t e m u l u i d e p a r t i d e m a i a l e s s u b i n fl u e n ţ a t u r u l u i a l d o i l e a d e s c r u t i n a l a l e g e r i l o r p r e z i d e n ţ i a l e . D a r c a z u l f r a n c e z a r a t ă c ă a c e a s t ă s i t u a ţ i e e x i s t ă ş i d a c ă c e l e d o u ă c o n s u l t ă r i a u l o c l a d a t e d i f e r i t e . P e d e a l t ă p a r t e s u c c e s u l l i d e r u l u i e x t r e m i s t J e a n M a r i e L e P e n , c a r e p r o fi t â n d d e a b s e n t e i s m u l e l e c t o r i l o r p a r t i d e l o r c u v o c a ţ i e g u v e r n a m e n t a l ă , a r e u ş i t s ă s e c l a s e z e p e l o c u l a l d o i l e a l a a l e g e r i l e p r e z i d e n ţ i a l e d i n 2 0 0 2 , r e l e v ă l i m i t e l e r e g i m u l u i p o l i t i c s m i p r e z i d e n ţ i a l d e z e c h i l i b r a t d e t i p f r a n c e z . C â t ă v r e m e l a a l e g e r i l e p r e z i d e n ţ i a l e p a r t i c i p ă l i d e r i i d i n p r i m a l i n i e a p a r t i d e l o r , f u n c ţ i a p r e z i d e n ţ i a l ă t i n d e s ă a i b ă o i m p o r t a n t ă p o n d e r e î n v i a ţ a p o l i t i c ă ş i s ă r e l a t i v i z e z e p a r t i d e l o r ş i i n s t i t u ţ i i l e . D e l i m i t a r e a s p a ţ i u l u i p o l i t i c d e m o c r a t i c î n f u n c ţ i e d e a l e g e r i l e p a r l a m e n t a r e d i n 2 0 0 0 i m p l i c ă o i n v e s t i g a r e a c a r a c t e r i s t i c i l o r s i s t e m u l u i p o l i t i c r o m â n e s c . S e n s u l v o t u l u i d i n n o i e m b r i e 2 0 0 0 r e l e v ă o c r i z ă a r e p r e z e n t ă r i i ş i r e p r e z e n t a t i v i t ă ţ i i . S c h i m b a r e a p o l i t i c ă ş i s c h i m b a r e a s o c i a l ă n u a u c u n o s c u t u n r i t m a s e m ă n ă t o r . U n a d i n l i m i t e l e c l a s e i p o l i t i c e r o m â n e ş t i e s t e l e g a t a d e p r i v i l e g i e r e a p o l i t i c i i d o a r c a l u p t a p e n t r u c u c e r i r e a s a u i n fl u e n ţ a r e a p u t e r i i ş i n e g l i j a r e a a s p e c t u l u i s t r a t e g i c , a r a p o r t ă r i i l a fi n a l i t ă ţ i l e p o l i t i c e T r a n z i ţ i a s p r e u n a l t t i p d e p o l i t i c ă e s t e l e g a t ă d e c a p a c i t a t e a c l a s e i p o l i t i c e d e a s e p r o f e s i o n a l i z a . R e u ş i t a a c e s t e i t r a n z i ţ i i a r c o n t r i b u i l a c r e ş t e r e a s u p o r t u l u i s o c i a l p e n t r u s i s t e m u l p o l i t i c d e m o c r a t i c ş i l e g i t i m i t a t e a c l a s e i p o l i t i c e . P e r s o n a l i z a r e a v i e ţ i i p o l i t i c e e s t e r e l e v a t ă d e r o l u l l i d e r i l o r î n d e fi n i r e a v i e ţ i i d e p a r t i d ş i a l o c u l u i p a r t i d u l u i p e s c e n a p o l i t i c ă r o m â n e a s c ă . U r m ă r i n d r a p o r t u l d i n t r e p a r t i d e l e p o l i t i c e ş i l i d e r i p o t fi i d e n t i fi c a t e t r e i t i p u r i d e r e l a ţ i i l i d e r p a r t i d : c o r e l a ţ i a d i r e c t p r o p o r ţ i o n a l ă ( F i g u r a 1 ) , c o r e l a ţ i a i n v e r s p r o p o r ţ i o n a l ă ( F i g u r a 2 ) ş i n e c o r e l a r e a d i n t r e p a r t i d ş i l i d e r ( F i g u r a 3 ) .

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

7 0

A d r i a n N ă s t a s eP S D

F i g u r a 1 . D i n a m i c a î n c r e d e r i i î n A d r i a n N ă s t a s e ş i a i n t e n ţ i e i d e v o t p e n t r u P S D

C o t a r i d i c a t ă a P S D , d o a r o a r e c u m s u r p r i n z ă t o a r e d u p ă u n a n ş i j u m ă t a t e d e g u v e r n a r e ( î n a c e i a ş i p e r i o a d ă î n 1 9 9 8 , e s t e a d e v ă r a t , d u p ă c r i z a ş i d e m i s i a g u v e r n u l u i C i o r b e a , C D R a v e a 3 4 % , P D - î n f o r m u l a U S D - , 1 4 % ş i U D M R 8 % , d e c i 5 6 % p e n t r u p a r t i d e l e m a j o r i t ă ţ i i , f a ţ ă d e 6 0 % p e n t r u p a r t i d e l e m a j o r i t ă ţ i i – P S D 5 5 % ş i U D M R 5 % - î n 2 0 0 2 ) e s t e e x p l i c a b i l ă p e d e o p a r t e p r i n a b s e n ţ a u n e i a l t e r n a t i v e s t r u c t u r a t e , d e c i v i a b i l e , l a n i v e l u l o p o z i ţ i e i p a r l a m e n t a r e , p e d e a l t ă p a r t e n u m ă r u l u i m a r e d e p o t e n ţ i a l i a b s e n t e i ş t i ( a p r o a p e 4 7 % - 3 6 , 2 % n e h o t ă r â ţ i ş i 9 , 6 % c a r e s u n t d e c i ş i s ă n u v o t e z e ) c a r e î n c o n d i ţ i i d e c a m p a n i e î ş i d e fi n e s c o p i n i i l e p o l i t i c e . Î n c r e d e r e a î n l i d e r ş i i n t e n ţ i a d e v o t p e n t r u P S D s u n t c o r e l a t e , A d r i a n N ă s t a s e fi i n d c o n s t a n t l a c â t e v a p r o c e n t e s u b n i v e l u l p a r t i d u l u i . D e a l t f e l p o p u l a r i t a t e a l u i A d r i a n N ă s t a s e a c r e s c u t d i n m o m e n t u l d e s e m n ă r i i s a l e c a P r i m M i n i s t r u , ş i u r m e a z ă o t r a i e c t o r i e a s e m ă n ă t o a r e G u v e r n u l u i , d o a r c ă î n a c e s t c a z c o t a s a e s t e s u p e r i o a r a c e l e i a i n s t i t u ţ i e i p e c a r e o c o n d u c e .



AS

Încredere şi vot

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

7 0

A d r i a n N ă s t a s eG u v e r n

F i g u r a 2 . D i n a m i c a î n c r e d e r i i î n A d r i a n N ă s t a s e ş i î n G u v e r n . m a i 2 0 0 1 - i u n i e 2 0 0 2

Î n c a z u l P D p o p u l a r i t a t e a l i d e r u l u i e s t e d e t r e i o r i m a i m a r e d e c â t a p a r t i d u l u i s ă u , t e n d i n ţ a fi i n d d e a p r o p i e r e a c o t e i d e î n c r e d e r e ş i a i n t e n ţ i e i d e v o t p e n t r u a l e g e r i l e p r e z i d e n ţ i a l e ( 1 3 % ) p e n t r u T r a i a n B ă s e s c u d e i n t e n ţ i a d e v o t p e n t r u p a r t i d ( 1 1 % ) . C e n t r a r e a p e l i d e r a î n c e p u t s ă s e r e s i m t ă , î n c o n d i ţ i i l e î n c a r e t o a t e p e r s o n a l i t ă ţ i l e p o l i t i c e c u n o s c o t e n d i n ţ ă d e s c ă d e r e a p o p u l a r i t ă ţ i i . A f e c t a t d e c r i z a d e s u c c e s i u n e l a l i d e r u l f o n d a t o r P e t r e R o m a n P D s - a c o n c e n t r a t p e a c t i v i t a t e a l i d e r u l u i s ă u a l c ă r u i c o n fl i c t , î n c a l i t a t e d e P r i m a r G e n e r a l c u C o n s i l i u l G e n e r a l a l M u n i c i p i u l u i B u c u r e ş t i ş i c u p r i m a r i i d e s e c t o a r e i - a e r o d a t p o p u l a r i t a t e a .

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

P DT r a i a n B ă s e s c u

F i g u r a 3 . D i n a m i c a î n c r e d e r i i î n T r a i a n B ă s e s c u ş i a i n t e n ţ i e i d e v o t p e n t r u P D . m a i 2 0 0 1 - i u n i e 2 0 0 2

C r i z a i n t e r n ă d i n P N L a a f e c t a t p e r c e p ţ i a p u b l i c ă a p a r t i d u l u i . C r i z ă d e l i d e r s h i p - v a r i a n t ă a c r i z e i d e s u c c e s i u n e î n c a r e P N L s e a fl ă d i n 1 9 9 3 c â n d l i d e r u l r e f o n d a t o r R a d u C â m p e a n u a f o s t î n l ă t u r a t - c o n fl i c t u l d i n P N L i l u s t r e a z ă u n t i p d e p a r t i d d e c a d r e , c u u n r o l a c c e n t u a t a l p e r s o n a l i t ă ţ i l o r ş i g r u p ă r i l o r i n t e r n e . C a r a c t e r i z a t p r i n t r - o d i s c i p l i n ă l a x ă a c e s t p a r t i d e s t e m u l t m a i e x p u s l u p t e l o r i n t e r n e d e c â t p a r t i d e l e c u n u n u m ă r m a r e d e a d e r e n ţ i , d i s c i p l i n a t e ş i c u o i e r a r h i e p i r a m i d a l ă f u n c ţ i o n a l ă . C r i z a d e s u c c e s i u n e e s t e d u b l a t ă d e o c r i z ă o r g a n i z a ţ i o n a l ă c a r e v a fi g r e u d e d e p ă ş i t , d a t ă fi i n d c u l t u r a d e p a r t i d p e c a r e P N L a d e z v o l t a t ă . C o n fl i c t e l e i n t e r n e a u a p ă r u t î n c ă d i n 1 9 9 0 ş i a u c o n d u s l a n u m e r o a s e s c i z i u n i ( P N L A T , G r u p u l d e R e f o r m ă M o r a l ă ş i P o l i t i c ă , P N L C D ) , i a r f u z i u n i l e d i n 1 9 9 8 î n j u r u l P N L n u a u r e u ş i t s ă d e p ă ş e a s c ă u n c a r a c t e r c o n j u n c t u r a l i s t . I n v e r s a r e a p e p a r c u r s u l u n u i a n a r a p o r t u l u i d i n t r e P D ş i P N L î n c a d r u l o p o z i ţ i e i d e m o c r a t i c e d i n P a r l a m e n t a r p u t e a i n fl u e n ţ a v i i t o a r e l e a r a n j a m e n t e p r e e l e c t o r a l e ş i e l e c t o r a l e c u c o n d i ţ i a c a P N L s ă î ş i r e g ă s e a s c ă e c h i l i b r u l i n t e r n .



AS

Încredere şi vot

0

2

4

6

8

1 0

1 2

1 4

P N LV a l e r i u S t o i c a

F i g u r a 4 . D i n a m i c a î n c r e d e r i i î n V a l e r i u S t o i c a ş i a i n t e n ţ i e i d e v o t î n P N L . m a i 1 9 9 9 - i u n i e 2 0 0 2

C o n s t i t u i r e a r e g i m u l u i ş i s i s t e m u l u i p o l i t i c r o m â n e s c p e r u i n e l e f o s t u l u i s i s t e m c o m u n i s t a p r e s u p u s p r e l u a r e a u n o r f o r m u l e i n s t i t u ţ i o n a l e . Î n t r e a c e s t e a p r e ş e d i n ţ i a p e c a r e C e a u ş e s c u o i n t r o d u s e s e m a i d e g r a b ă d i n c a p e o i n s t i t u ţ i e d e p r o t o c o l . A t a ş a t ă d e c ă t r e f o n d a t o r u l s ă u c u l t u l u i p e r s o n a l i t ă ţ i i ş i v e n i n d î n c o n t i n u a r e a m i t u l u i c o n d u c ă t o r u l u i f u n c ţ i a p r e z i d e n ţ i a l ă s - a c o n s t r u i t î n c o n t i n u a r e a u n e i m i t o l o g i p o l i t i c e . Ş i c u m p o l i t i c a e s t e u n o r i z o n t s i m b o l i c f u n c ţ i a p r e z i d e n ţ i a l ă a f o s t î n z e s t r a t ă î n i m a g i n a r u l c o l e c t i v c u m a i m u l t ă p u t e r e d e c â t d i s p u n e î n d e s c r i e r e a s a c o n s t i t u ţ i o n a l ă . A c e a s t ă c o n t r a d i c ţ i e a p a r e n t ă a f o s t d e p ă ş i t ă p r i n p r a c t i c a p o l i t i c ă e f e c t i v ă . P r e ş e d i n t e l e I o n I l i e s c u n u d o a r a r e i n a u g u r a t f u n c ţ i a p r e z i d e n ţ i a l ă , d a r p r i n p r e z e n ţ a s a î n a c e a s t ă p o s t u r ă î n t r e 1 9 9 0 - 1 9 9 6 ş i d i n n o u d i n d e c e m b r i e 2 0 0 0 , a i m p r i m a t o a n u m i t ă p r a c t i c ă . M a j o r i t a t e a p r e z i d e n ţ i a l ă f o r m a t ă d i n p a r l a m e n t a r i i c a r e r e c u n o ş t e a u a u t o r i t a t e a p r e ş e d i n t e l u i d i n c o l o d e a fi l i e r i l e l o r p a r t i d i s t e a c o n s t i t u i t d o m i n a n t a p e r i o a d e i 1 9 9 2 - 1 9 9 6 . N u m i r e a u n u i p r i m m i n i s t r u f ă r ă a p a r t e n e n ţ ă d e p a r t i d ş i f ă r ă v e l e i t ă ţ i p o l i t i c e a u ş u r a t d o m i n a ţ i a p r e ş e d i n ţ i e i a s u p r a c e l o r l a l t e i n s t i t u ţ i i p o l i t i c e . T e n d i n ţ a p r e z i d e n ţ i a l i s t ă a d o m i n a t v i a ţ a i n s t i t u ţ i o n a l ă r o m â n e a s c ă r ă s p u n z â n d s l a b e i i n s t i t u ţ i o n a l i z ă r i a p a r t i d e l o r ş i i n s t a b i l i t ă ţ i i p o l i t i c e . F i i n d i n s t i t u ţ i a c u c e m a i m a r e s t a b i l i t a t e P r e ş e d i n ţ i a a d e v e n i t c h e i a d e b o l t ă a s i s t e m u l u i i n s t i t u ţ i o n a l . D e m o d u l î n c a r e î ţ i g ă s e ş t e e c h i l i b r u l a c e a s t ă i n s t i t u ţ i e d e p i n d e c o n s t r u c ţ i a s t a b i l ă a r e g i m u l u i p o l i t i c r o m â n e s c . C r i z a d e r e g i m c u c a r e s e c o n f r u n t ă d e o b i c e i r e g i m u r i l e n o u i n s t i t u i t e î n p e r i o a d ă i n i ţ i a l ă a a v u t î n R o m â n i a î n c e n t r u P r e ş e d i n ţ i a . T r a n s f o r m a t ă d e c a l e n d a r u l e l e c t o r a l î n c e a m a i v i z i b i l ă i n s t i t u ţ i e r o m â n e a s c ă , a s i g u r â n d s u p o r t u l p e n t r u c e l e l a l t e i n s t i t u ţ i i d a t o r i t ă s i m u l t a n e i t ă ţ i i a l e g e r i l o r p a r l a m e n t a r e ş i p r e z i d e n ţ i a l e P r e ş e d i n ţ i a e s t e î n c ă u t a r e a e c h i l i b r u l u i . S i t u a ţ i a r a p o r t u r i l o r d i n t r e i n s t i t u ţ i a ş e f u l u i s t a t u l u i ş i c e a a ş e f u l u i d e g u v e r n c u n o a ş t e î n R o m â n i a o e v o l u ţ i e d i f e r i t ă d e c e a a s o c i e t ă ţ i l o r o c c i d e n t a l e î n c a z u l c ă r o r a s e p o a t e o b s e r v a o d i m i n u a r e p r o g r e s i v ă a i n fl u e n ţ e i p r i m e i i n s t i t u ţ i i î n p r o fi t u l c e l e i d e a d o u a . P r o c e s e l e d e i n t e g r a r e e u r o p e a n ă a u r e d u s p e r m a n e n t r o l u l ş e fi l o r d e s t a t , i n d i f e r e n t d e m o d u l d e a l e g e r e a l a c e s t o r a . D e z b a t e r e a p r i v i n d m o d u l d e a l e g e r e a P r e ş e d i n t e l u i a r e î n R o m â n i a u n c a r a c t e r a r t i fi c i a l . P r o b l e m a c e n t r a l ă î n c e e a c e p r i v e ş t e r a p o r t u r i l e d i n t r e P r e ş e d i n t e ş i G u v e r n r e z i d ă î n p u t e r i l e c e r e v i n c e l o r d o u ă i n s t i t u ţ i i ş i n u î n m o d u l î n c a r e s u n t a l e s e . A n a l i z a r e l a ţ i i l o r d i n t r e i n s t i t u ţ i i l e p o l i t i c e c e d e fi n e s c r e g i m u l p o l i t i c i n d i c ă c a d r u l f o r m a l a l g u v e r n ă r i i , d a r a c e s t a e s t e i n fl u e n ţ a t ş i d e î n c r e d e r e a p e c a r e o i n s p i r ă d e ţ i n ă t o r u l f u n c ţ i e i p o l i t i c e . D e ş i i n s t i t u ţ i e u n i p e r s o n a l ă , î n R o m â n i a s e c o n s t a t ă o d i s t a n ţ ă î n t r e p e r c e p ţ i a i n s t i t u ţ i e i ş i p e r c e p e r e a p e r s o a n e i ( V e z i F i g u r a 5 ) s i t u a ţ i e i n v e r s ă c e l e i c e p r i v e ş t e r a p o r t u l d i n t r e p e r s o a n a P r i m u l u i M i n i s t r u ş i G u v e r n ( V e z i F i g u r a 2 ) . A c e a s t ă t e n d i n ţ ă i n d i c ă , p r o b a b i l p e r c e p ţ i a î n g e n e r a l m a i p o z i t i v ă a i n s t i t u ţ i i l o r d e c â t a p e r s o a n e l o r , î n m ă s u r a î n c a r e i n s t i t u ţ i i l e s u n t n e c o n fl i c t u a l e , d a r ş i p o l i t i c a d e i m a g i n e p e c a r e fi e c a r e i n s t i t u ţ i e o p r o m o v e a z ă .



AS

Încredere şi vot

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

I o n I l i e s c uP r e ş e d i n ţ i e

F i g u r a 5 . D i n a m i c a î n c r e d e r i i î n I o n I l i e s c u ş i î n P r e ş e d i n ţ i e . m a i 2 0 0 1 - i u n i e 2 0 0 2

Ş i d a c ă d e m u l t e o r i g u v e r n a r e a n u s e r e d u c e d o a r l a c a d r u l i n s t i t u ţ i o n a l , a c e s t a i m p r i m ă p r o c e s e l o r d e g u v e r n a r e o s e r i e d e n o t e e s e n ţ i a l e . C o n s o l i d a r e a i n s t i t u ţ i i l o r d e v i n e c h e i a s t a b i l i t ă ţ i i r e g i m u l u i p o l i t i c . P r o c e s u l d e c o n t i n u ă d e p r e c i e r e a a u t o r i t ă ţ i i c e s e p o a t e i d e n t i fi c a î n F i g u r a 6 c u r e f e r i r e l a î n c r e d e r e a î n P r e ş e d i n ţ i e n u p o a t e fi e x p l i c a t d o a r p r i n p r o c e s u l d e e r o d a r e a i m a g i n i i d a t o r i t ă c o s t u r i l o r g u v e r n ă r i i . P r e ş e d i n ţ i a e s t e d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e m u l t m a i p u ţ i n e x p u s ă d e c â t G u v e r n u l . S t r u c t u r a ş i i m p r e c i z i i l e i n s t i t u ţ i o n a l e c o m p l e t e a z ă e x p l i c a ţ i a a c e s t u i f e n o m e n .

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

6 0

7 0

Î n c r e d e r e a î nP r e ş e d i n ţ i e î n t r e i u n i e1 9 9 7 ş i i u n i e 1 9 9 8Î n c r e d e r e a î nP r e ş e d i n ţ i e î n t r e m a i2 0 0 1 ş i i u n i e 2 0 0 2

F i g u r a 6 . D i n a m i c a î n c r e d e r i i î n P r e ş e d i n ţ i e l a î n c e p u t u l m a n d a t u l u i p r e z i d e n ţ i a l .

C o m p a r a ţ i e î n t r e m a n d a t u l d i n t r e 1 9 9 6 - 2 0 0 0 ş i m a n d a t u l 2 0 0 0 - 2 0 0 4 D a c ă p r o b l e m a c o n t r o v e r s a t ă a r a p o r t u r i l o r i n s t i t u ţ i o n a l e d i n t r e P r e ş e d i n t e ş i G u v e r n r ă m â n e d e s c h i s ă c â t ă v r e m e r o m â n i i p a r â n d î n c l i n a ţ i ş i s p r e a l e g e r e a d i r e c t ă a P r i m u l u i M i n i s t r u ş i s p r e a c o r d a r e a d e p u t e r i s p o r i t e P r e ş e d i n t e l u i , c e e a c e e s t e c o n t r a d i c t o r i u , n e v o i a r e f o r m ă r i i s i s t e m u l u i p o l i t i c r o m â n e s c e s t e o c e r t i t u d i n e . A ş t e p t ă r i l e c e t ă ţ e n i l o r v i z e a z ă a t â t s i s t e m u l i n s t i t u ţ i o n a l c â t ş i s i s t e m u l p o l i t i c . D e c a p a c i t a t e a a c t o r i l o r p o l i t i c i d e a p r o c e d a l a o r e f o r m ă d e e s e n ţ ă a r e l a ţ i i l o r p o l i t i c e ş i i n s t i t u ţ i o n a l e d e p i n d e s t a b i l i t a t e a r e a l ă a s p a ţ i u l u i p o l i t i c .

C r i s t i a n P î r v u l e s c u



AS

Sondajul Personalitatea

Iun. 2002

IMAS

Nov. 2001

CURS

Mai 2001 MMT

Nov. 2000

CURS

Mai 2000 MMT

Nov. 1999

CURS

Mai 1999 MMT

Nov. 1998 MMT

Iunie 1998

CURS

Dec. 1997

CURS

Sept. 1997

LUAS

Iunie 1997

CURS

Martie 1997 MMT

Oct. 1996

CURS

Evaluare - + - + - + - + - + - + - + - + - + - + - + - + - + - +

I. Iliescu 54 43 49 48 47 48 46 48 52 41 50 38 56 38 58 31 60 28 66 24 60 34 64 27 50 37 38 55

C. V. Tudor 73 19 75 17 67 25 54 34 59 25 64 17 65 22 50 28 53 26 54 29 44 31 54 28 44 30 40 31

A. Năstase 48 47 37 58 42 49 59 28 59 24 56 27 58 27 57 22 60 21 62 20 53 25 64 19 46 30 31 46

M. Bela 73 7 74 6 59 12 66 7 66 6 67 5 65 10 60 7 67 6 57 8 50 7 47 10 39 8 27 11

V. Stoica 73 11 73 11 74 9 72 8 62 12 63 11 59 13 - - - - 41 18 - - 33 14 - - - -

T. Băsescu 52 36 45 43 36 50 50 36 65 18 64 17 62 23 - - - - - - - - - - - - - -

D. Voiculescu 45 7 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- ) puţină şi foarte puţină încredere + ) multă şi foarte multă încredere

Cifrele reprezintă procente. Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “nu ştiu” şi “nu cunosc”.

Câtă încredere aveţi în următoarele personalităţi politice?

Deloc / Puţină / Foarte puţină Multă / Foarte multă Nu-l cunosc Fără opinie

-52%

-73%

-54%

-48%

-73%

-73%

-45%

36%

7%

43%

47%

11%

19%

7%

TraianBăsescu

Marko Bela

Ion Iliescu

AdrianNăstase

Valeriu Stoica

CorneliuVadim Tudor

DanVoiculescu

10%

17%

1%

3%

13%

6%

46%

2%

3%

2%

2%

3%

2%

3%

dinamică 1996-2002



AS

Partidul

Sondajul PSD

(PDSR) PNŢ CD PD UDMR

PDAR în oct ‘96

UNC

PNL CD

AN (PUNR,PNR)

PRM PSM PER FER

PAC + PL ‘93

în octombrie 1996 ANL

PSDR PNL PS CDR

Ned. USD PAR ApR PUR Alte part.

Indecisi /

Nu votează

IUN. '02 IMAS 55 2 12 5 - + + 17 + * - - - 5 + - - * + 3 1 49

NOV. '01 CURS 62 2 8 6 - + + 14 + * - - - 7 + - - * + - 1 46

MAI '01 MMT 60 * 7 4 - + + 17 + * - - - 6 + 3 - * + 2 39

NOV '00 Alegeri 37,1 * 7,6 6,9 + + + 21,0 + * + + 7,5 + 5,3 - + 4,3 + 10,5 34,7

OCT. '00 CURS 52 * 5 7 - + + 13 + * - - - 10 + 7 - * 5 - 1 32

MAI '00 MMT 47 * 5 6 + + + 11 + * + + + * + 15 - - 10 - 6 48

OCT '99 CURS 46 * 6 5 + + + 8 + * + + + * + 17 - + 13 + 5 46

MAI '99 MMT 39 * 7 6 + + + 10 + * + + _ * + 22 - * 11 + 5 41

NOV '98 MMT 26 * ** 5 + + + 16 + * + + ** * + 30 15 * 5 + 3 45

IUNIE ’98 CURS 22 * ** 6 + + + 13 + * + + ** * + 34 14 * 7 + 4 48

DEC. ‘97 CURS 16 * ** 5 + *** 4 12 1 * + *** ** * + 42 8 * 9 1 2 28

SEPT. ’97 LUAS 25,1 * ** 4,2 0,2 * 2,6 8,5 1,1 * 0,8 - ** * 0,5 42,2 7,8 * 3,4 1,3 2,2 28,4

IUNIE ’97 CURS 21 * ** 6 1 * 4 10 1 * - - ** * 1 47 7 * - - 2 31

MARTIE ’97

MMT 29 - - 4 - - 2 4 1 - 1 - - - - 51 6 - - - 1 -

NOV '96 Alegeri 23,0 * ** 6,7 0,9 + 4,2 4,5 2,2 + 1,8 ** * 2,2 30,5 13,0 - - - 11,0 24

OCT. ‘96 CURS 27,2 * ** 5 2,7 * 3,1 4,8 2,8 * 2,8 ** * 1,2 31,4 18,0 - - 1,0 26

IULIE’96 CURS 29 * ** 6 2 * 4 4 4 * 3 2 ** * 1 33 12 - - - - 25

Notă : Începând din Martie 1996 până în Martie 1997 , în lista formaţiunilor politice s-au inclus alianţele şi nu partidele componente; - până în Mai 2000, întrebarea a fost formulată astfel: “Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru parlamentul României, cu ce formaţiune politică aţi vota?”

* partidele Convenţiei Democratice ** partidele Uniunii Social Democrate *** Incluse în PL + Incluse în alte

Pentru NOV. 2000 s-a oferit o listă cu partide. În restul cazurilor întrebarea a fost deschisă.

2%

2%

3%

5%

12%

5%

17%

55%PSD

PRM

PNL

PD

UDMR

PUR

PNT-CD

Altul10% nu votează

Procente din totalul opţiunilor exprimate 51%

36% nehotărâţi

întrebare deschisă

3% nu răspund

dinamică 1996-2002

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dvs. cu ce partid sau alianţă politică aţi vota?



AS

Cifrele reprezintă ponderi din totalul opţiunilor . La alegerile din noiembrie 1996 sunt date procentele din voturi valabil exprimate

Candidatul

Sondajul

Emil Constantinescu

Ion Iliescu

Corneliu Vadim Tudor

Teodor Meleşcanu

Petre Roman

Gheorghe Funar

Mugur Isărescu

Theodor Stolojan

Gyorgy Frunda

Adrian Năstase

Traian Băsescu Altul

Indecişi Nu

votează IUN. 2002

IMAS - 41 18 - - - - 3 - 17 13 8 48

NOV. 2001 CURS - 43 13 - - - - 4 - 21 13 6 43

MAI 2001 MMT - 54 18 - - - - 4 - 5 11 9 33

ALEGERI 2000 Turul I - 36,4 28,3 1,9 3,0 - 9,5 11,8 6,2 - - 2,8 34,7

OCT. 2000 CURS - 47 14 4 3 - 13 13 5 - - 1 33

MAI 2000 MMT 19 51 9 14 3 - - - - - - 4 41

OCT. 1999 CURS 17 44 9 18 5 - - - - - - 7 42

MAI 1999 MMT 26 35 8 16 5 - - - - - - 10 37

NOV. 1998 MMT 34 22 18 10 9 - - - - - - 7 46

IUNIE 1998 CURS 40 23 14 9 9 - - - - - - 5 51

DEC. 1997 CURS 49 13 14 14 5 2 - - - - - 3 21

SEPT. 1997 LUAS 51 21 10 7 6 2 - - - - - 3 -

ALEGERI 1996 Turul I 28,2 32,3 4,7 - 20,5 3,2 - - - - - 11,1 25

OCT. 1996 CURS 27,0 33,5 3,5 - 22,5 3,5 - - - - - 10,0 26

Notă: În Noiembrie 2000, întrebarea a fost formulată astfel: “Care dintre următorii este candidatul la preşedinţie pe care îl veţi vota la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2000?”

Pentru NOV. 2000 s-a oferit o listă cu candidaţi. În restul cazurilor întrebarea a fost deschisă.

8%

3%

13%

17%

18%

41%I. Iliescu

C. V. Tudor

A. Năstase

T. Băsescu

T. Stolojan

Altul

întrebare deschisă

38% nehotărâţi

Procente din totalul opţiunilor exprimate 52%

8% nu ar vota3% nu răspund

dinamică 1999-2002

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru preşedinte, dvs. pe cine aţi vota?



AS

NŞ/NR11%

Partidele slujesc mai ales interesele

conducătorilor acestora

81%

Partidele slujesc mai ales interesele

cetăţenilor8%

După părerea Dvs. în ţara noastră în prezent ...?



AS

Corupţie

corupţia înainte de 1989 corupţia după 2000

corupţia în perioada 1990-1999 cauzele corupţiei

legile



AS

CorupţieMarea majoritate (87%) a populaţiei adulte consideră că prin comparaţie cu ultimii cinci ani ai regimului Ceauşescu (1985-1989), corupţia a crescut. Performanţele actualului guvern privind reducerea corupţiei sunt surse de nemulţumire pentru 90% din populaţie, căci de când actualul guvern este la putere, corupţia a crescut (58%) sau a rămas la fel (32%). Recentele măsuri anticorupţie sunt percepute drept ineficiente, prin urmare aşteptările populaţiei sunt extrem de scăzute: anul ce vine, corupţia fie va creşte (34%) fie va rămâne la fel (46%). Cauzele corupţiei sunt percepute diferit în cele două medii rezidenţiale. Persoanele din mediul urban explică nivelul ridicat al corupţiei ca o combinaţie de legi proaste, birocraţie excesivă şi şefi incompetenţi puşi pe funcţii pe criterii politice. Spre deosebire, cei din rural consideră corupţia un efect al combinării între dorinţa unora de a se îmbogăţi peste noapte şi salariile mici ale funcţionarilor publici. Imaginea de societate anomică este şi mai accentuată dacă corupţia percepută este completată cu opiniile referitoare la lipsa legii în România, din nefericire, o altă temă de consens. Aproape întreaga populaţie susţine că legile nu sunt bine aplicate (90%) şi nici respectate (92%), ponderi în uşoară creştere faţă de noiembrie 2001. Cetăţenii au puţină încredere sau deloc în justiţie, pentru că nu suntem toţi egali în faţa legii. Cu toate acestea, 94% dintre persoanele cu drept de vot împărtăşesc principiul că oamenii trebuie să apeleze la justiţie şi nu să-şi facă singuri dreptate. Societatea românească este totuşi guvernabilă, atâta timp cât oamenii apelează la justiţie.

Manuela Sofia Stănculescu

14%

13%

21%

24%

21%

43%O problemă de sănătate

(consultaţie, tratament, intervenţiechirurgicală)

O problemă juridică (tribunal, notar,avocat)

O problemă administrativă(primărie, prefectură)

O problemă la poliţie (acte, amenzi)

O problemă la bancă (credite)

Obţinerea unui loc de muncă% DA

În cercul dvs. de cunoştinţe, aveţi pe cineva care vă poate ajuta să rezolvaţi …?



AS

Credeţi că în România în general ...?

54%

85%

87%

72%23%

8%

9%

40%legile sunt bine

făcute

legile sunt bineaplicate

legile suntaplicate

toţi cetăţeniisunt egali în faţa

legii

NUDA


După părerea Dvs., oamenii trebuie să-şi facă singuri dreptate sau să apeleze la justiţie?

singuri4%

NŞ2%

NR2%

să apeleze la justiţie92%



AS

De când actualul guvern este la putere (decembrie 2000) corupţia ...?

a crescut53%

a scăzut9%

NŞ/NR9%

a rămas la fel29%

Ce credeţi, ca urmare a măsurilor luate de guvern, în anul care vine corupţia ... ?

va creşte29%

va scădea17%

NŞ/NR14%

va rămâne la fel

40%



AS

În comparaţie cu ultimii 5 ani ai regimului Ceauşescu (1985 - 1989), corupţia ... ?

Care credeţi că sunt în prezent principalele cauze ale corupţiei în România? (două alegeri)

a crescut79%

a scăzut4%

NŞ/NR9%

a rămas la fel8%

36%

4%

16%

46%

23%

20%

27%Legi proaste

Birocraţia

Şefi incompetenţi puşi pe funcţii pe criterii politice

Dorinţa unora de a se îmbogăţi peste noapte

Salariile mici ale funcţionarilor publici

Problemele moştenite din perioada comunistă

Legile nu sunt aplicate



AS

Românii şi Uniunea Europeană

atitudini informare

controverse munca în străinătate



AS

Românii şi Uniunea Europeană

A t i t u d in e a p o z i t iv ă a r o m â n i lo r f a ţ ă d e in t e g r a r e a în U n iu n e a E u r o p e a n ă e s t e c o n s t a n t e x p r im a t ă d e m a j o r i t a t e a p o p u la ţ ie i d in 1 9 9 9 în c o a c e . C r e d e ţ i c ă p e n t r u ţ a r a n o a s t r ă e s t e f o lo s it o a r e in t e g r a r e a în U n iu n e a E u r o p e a n ă ?

M a i 1 9 9 9 O c t . 1 9 9 9 M a i 2 0 0 0 N o v . 2 0 0 0 D a 7 0 % 6 7 % 6 8 % 6 8 % N u 1 4 % 1 2 % 8 % 1 1 % N u r ă s p u n d 1 6 % 2 1 % 2 4 % 2 1 %

* V a r ia n t a d e r ă s p u n s „ n ic i b u n ă , n ic i p r o a s t ă ” n u a f o s t in c lu s ă în a n u l 2 0 0 1 .

Î n 2 0 0 1 - 2 0 0 2 s e c o n s t a t ă o u ş o a r ă c r e ş t e r e a g r a d u lu i d e in f o r m a r e c u p r iv i r e la c e r e r e a R o m â n ie i d e a d e v e n i m e m b r ă a U E . C e i m a i m u l ţ i r o m â n i s u s ţ in e f o r t u r i le în a c e s t s e n s . D a r in t e g r a r e a în U n iu n e a E u r o p e a n ă e s t e o t e m ă d e c o n t r o v e r s ă s o c ia lă , o p in i i c o n t r a d ic t o r i i fi in d e x p r im a t e d e c ă t r e d i f e r i t e g r u p u r i d e p o p u la ţ ie .

G r u p u r i c o n s t r u i t e în f u n c ţ ie d e p e r c e p ţ ia a s u p r a e f e c t e lo r ( p o z i t iv e s a u n e g a t iv e ) p e c a r e in t e g r a r e a R o m â n ie i în U E le v a a v e a a s u p r a ţ ă r i i , r e s p e c t iv a s u p r a r e s p o n d e n -t u lu i .

A ţ i a u z i t d e s p r e c e r e r e a R o m â n ie i d e a d e v e n i m e m b r ă a U n iu n i i E u r o p e n e ? M a i

2 0 0 1 N o v . 2 0 0 1

I u n ie 2 0 0 2

D a 7 9 % 8 6 % 8 6 % N u 1 1 % 1 2 % 1 4 % N u ş t iu , N u r ă s p u n d 1 0 % 2 % 0 %

Ş i c e p ă r e r e a v e ţ i d e s p r e a c e a s t ă c e r e r e ?

M a i 2 0 0 1

N o v . 2 0 0 1

I u n ie 2 0 0 2

B u n ă 6 9 % 6 8 % 5 4 % P r o a s t ă 5 % 7 % 5 %

N ic i b u n ă , n ic i p r o a s t ă * * 2 1 % N u a m a u z i t d e c e r e r e , N u

ş t iu , N u r ă s p u n d 2 6 % 2 5 % 2 0 %

A l t i i7 %

P a r o h i a l i6 %

O p o z a n t i6 %

P r o - U E5 9 %

I n c o m p e t e n t i1 2 %

P a t r i o t i1 0 %

Grupul Pro-UE include populaţia adultă a României care crede că integrarea în Uniunea Europeană va avea predominant efecte pozitive atât asupra ţării cât şi asupra propriei persoane (58%). În acest grup sunt suprareprezentaţi statistic patronii, directorii de firmă, intelectualii, funcţionarii, lucrătorii în servicii şi elevii şi studenţii. Sunt mai degrabă tineri, bărbaţi, din mediul urban, cu precădere din Banat şi Bucureşti. Gradul de informare este mult mai ridicat decât la nivelul celorlalte grupuri de populaţie, de asemenea, suportul lor pentru acest proces: dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea României la UE, 94% dintre aceştia ar participa şi ar vota pentru.



AS

Românii şi Uniunea EuropeanăImaginea lor despre Uniunea Europeană este foarte pozitivă, 90% dintre ei simţindu-se legaţi sufleteşte de Europa. 70% dintre ei sunt convinşi că dacă ar trăi în vest ar trăi mai bine decât trăiesc în România, cu toate acestea, dacă ar avea posibilitatea să-şi aleagă ţara în care să trăiască, ar alege, ca şi întreaga populaţie, categoric România (49%), probabil România (29%). De altfel, prin comparaţie cu restul grupurilor, semnificativ mai mulţi susţinători UE consideră că România este pregătită să adere (pe deplin 13%, parţial 55%). În urma aderării aşteptările lor sunt ca şomajul din România să scadă, veniturile populaţiei să crească, şansele de a găsi un loc de muncă să crească, numărul cetăţenilor străini veniţi în România să crească de asemenea. Cu alte cuvinte, situaţia să se îmbunătăţească considerabil. În baza acestor speranţe, atâta timp cât aderarea la UE este o prioritate, ţara merge într-o direcţie bună. Spre deosebire de restul populaţiei, nivelul de încredere în instituţii este mai crescut, sunt ceva mai optimişti şi mai satisfăcuţi în general cu viaţa lor. Suportul lor pentru Uniunea Europeană nu are ca principală cauză neîncrederea şi nemulţumirea faţă de instituţiile româneşti, ci mai degrabă se bazează pe experienţă şi interese personale legate de ţările Uniunii Europene: o treime dintre ei au călătorit în străinătate, 20 % au rude stabilite definitiv în altă ţară, 6% au lucrat pentru un timp în străinătate. Şi dacă nu au fost încă în străinătate, au planuri bine definite: un procent semnificativ mai mare dintre ei intenţionează să meargă în următoarele 12 luni într-o ţară străină pentru turism, muncă, sau pentru a-şi completa educaţia. Un sfert dintre ei ştiu engleză, franceză sau germană suficient de bine ca să ia parte la o conversaţie. Al doilea grup ca mărime sunt Incompetenţii cu privire la UE (12.5%), adică cei care nu ştiu să evalueze posibilele efecte ale integrării României în UE. Mai mult de jumătate dintre ei nu au auzit de cererea de aderare a ţării noastre (57%) şi doar33% au o părere bună despre această cerere. Ei nu ştiu dacă România este sau nu pregătită să adere, nu ştiu ce părere au despre Uniunea Europeană, nu ştiu ce efecte va avea integrarea asupra şomajului sau veniturilor populaţiei. Prin urmare, dacă duminică ar avea loc un referendum, 53% nu ştiu dacă ar participa şi doar 30% ar participa şi ar vota pentru. Dacă ar trăi într-o altă ţară nu ştiu cum ar trăi, dar dacă ar avea posibilitatea să aleagă ţara în care să trăiască, categoric ar fi România. Incompetenţii cu privire la UE sunt cu precădere agricultori, muncitori necalificaţi, casnice şi pensionari, mai ales femei de 55 de ani şi peste, cu cel mult 8 clase, din mediul rural, mai ales din Muntenia. 9.9% formează grupul de Patrioţi, adică persoane care consideră că integrarea în Uniunea Europeană nu-i va afecta personal în nici un fel şi care susţin acest proces deoarece este benefic pentru ţară. Ei sunt predominant muncitori necalificaţi, femei şi persoane din Moldova. În acord cu grupul Pro-UE, sunt mai satisfăcuţi de viaţa lor, mai optimişti şi au ceva mai multă încredere în instituţii decât celelalte grupuri. Aşa cum nu au un profil statistic bine conturat, nici opiniile lor referitoare la integrarea în Uniunea Europeană nu sunt puternic diferenţiate de opinia dominantă la nivelul populaţiei. Motto-ul lor este ”lucrurile vor rămâne la fel, cu uşoare schimbări în bine”. De aceea, la referendumul de duminica viitoare, 80% dintre ei ar participa şi 77% ar vota pentru integrarea în Uniunea Europeană. Oricum, dacă ar fi să-şi aleagă ţara, ar alege mai degrabă România, căci nu au nici experienţa şi nici planuri de a călători în străinătate. Dacă ar trăi într-o ţară din Vest, cel mai probabil ar trăi mai rău, cred ei. Parohialii reprezintă 6% din populaţie care cred că integrarea României în Uniunea Europeană nu va avea nici un efect, nici asupra ţării şi nici asupra lor. Profilul statistic al acestui grup este foarte asemănător cu cel al incompetenţilor cu privire la UE. Ambele grupuri au un consum cultural semnificativ mai redus decât al restului populaţiei. Nu citesc cărţi, nu citesc ziare, ascultă radioul şi urmăresc emisiunile TV semnificativ mai puţin, căci, după părerea lor, în mass media nu poţi avea decât puţină încredere. Totuşi parohialii au opinie, spre deosebire de Incompetenţi, care în mod constant spun „nu ştiu”. Lipsa lor de competenţă (educaţie, limbi străine) este dublată de neîncredere accentuată în instituţiile româneşti, cu excepţia Bisericii şi Armatei. Dacă la nivel naţional 7% au o imagine proastă despre UE, în rândul parohialilor procentul se ridică la 22%. În aceste condiţii, votul lor la un eventual referendum ar fi mai degrabă unul de conformitate, disciplinaţi 50% merg la vot şi 45.5% votează pentru.



AS

Românii şi Uniunea EuropeanăÎn aceste condiţii, votul lor la un eventual referendum ar fi mai degrabă unul de conformitate, disciplinaţi 50% merg la vot şi 45.5% votează pentru. Opozanţii reprezintă 6.4% din populaţia adultă care consideră că integrarea României în Uniunea Europeană va avea efecte predominant negative atât asupra ţării cât şi asupra lor. Aceştia sunt mai degrabă meşteşugari, muncitori calificaţi şi şomeri, persoane cu şcoală profesională sau treapta I de liceu, bărbaţi, mai ales de 40-54 ani, din Muntenia şi Oltenia. Nu sunt opozanţi numai cu privire la UE, ci sunt critici cu privire la tot ce se întâmplă. Mai mult de trei sferturi dintre ei spun că ţara merge într-o direcţie greşită. Nivelul de încredere în instituţii este cel mai scăzut pentru acest grup, atât referitor la instituţiile româneşti cât şi la UE. Integrarea europeană nu ar face decât să înrăutăţească lucrurile: şomajul ar creşte, veniturile populaţiei ar scădea, iar şansele de a găsi un loc de muncă ar scădea de asemenea. România nu este pregătită pentru aderare, susţin majoritatea opozanţilor. Tocmai de aceea, aproape două treimi dintre ei ar participa la un posibil referendum, iar o cincime ar vota contra. Ei sunt perdanţi atât ai transformărilor ce au loc în România cât şi ai integrării în Uniunea Europeană. Semnificativ mai mulţi dintre ei sunt convinşi că ar trăi mai rău dacă ar trăi în vest, dar dacă ar avea posibilitatea să-şi aleagă ţara în care să trăiască, România nu ar fi aleasă „în nici un caz”. Soluţia? Un sfert dintre ei spun „partid unic” (ca şi un sfert din parohiali şi o treime din incompetenţi), prin comparaţie cu 16.5% din total populaţiei. Este de remarcat relaţia între opiniile privind integrarea în UE (grupurile descrise mai sus) şi bunăstarea/sărăcia individuală şi comunitară. La nivelul populaţiei, 45% apreciază că veniturile „nu ne ajung nici pentru strictul necesar”. În rândul acestor săraci subiectiv, suportul pentru integrarea europeană scade semnificativ: susţinătorii Pro-UE reprezintă mai puţin de jumătate din aceştia, în timp ce incompetenţii şi parohialii sunt mai mult de o treime. La capătul opus, printre cei cu venituri care „ne ajung pentru un trai decent” sau mai bine, „reuşim să avem tot ce ne trebuie”, ponderea susţinătorilor Pro-UE depăşeşte 70%. În ceea ce priveşte sărăcia/bunăstarea comunitară se constată aceeaşi regularitate: în comunele sărace susţinătorii Pro-UE reprezintă mai puţin de jumătate din populaţie, în timp ce incompetenţii şi parohialii sunt suprareprezentaţi. În opoziţie, în oraşele mari cu nivel înalt de dezvoltare, 67% din populaţie aparţine grupului Pro-UE. Atitudinea pozitivă şi suportul pentru integrarea europeană sunt totuşi fragile. În spatele majorităţii favorabile găsim incompetenţi şi parohiali, care par a fi în afara acestui proces. Mai mult, atitudinea favorabilă nu este acompaniată de asimilarea valorilor europene. 27% din populaţie este intolerantă, atât faţă de minorităţile sexuale – „homosexualii nu trebuie acceptaţi ca orice altă persoană”, cât şi faţă de minorităţile etnice şi religioase – „nu ar dori ca vecini romi/ţigani şi nici martori ai lui Iehova”. Aceştia se regăsesc în toate grupurile prezentate anterior, de la un sfert dintre susţinătorii UE la o treime dintre incompetenţi şi 40% dintre parohiali. Toate acestea arată că pe lângă noi aranjamente instituţionale, armonizare legislativă, deschiderea/închiderea capitolelor de negociere, integrarea României în Uniunea Europeană necesită schimbări profunde la nivelul atitudinilor şi valorilor populaţiei fără de care viaţa într-o Europă diversă ar fi doar sursă de incertitudine şi nemulţumire.

Manuela Sofia Stănculescu



AS

Aţi auzit despre cererea României de a deveni membră a Uniunii Europene (UE)?

NU14%

DA86%

NR0%

Şi ce părere aveţi despre această cerere?

NICI BUNĂ, NICI PROASTĂ

24%

BUNĂ64%

NŞ6%PROASTĂ

6%

% calculate prin raportare la cazuri valide



AS

În general, imaginea Dvs. despre Uniunea Europeană este foarte bună, bună, proastă sau foarte proastă?

proastă5%

NR1%NŞ

18%

foarte proastă

2%

foarte bună12%

bună62%

Consideraţi că România este pregătită să adere la (să intre în) Uniunea Europeană?

da, parţial44%

NR1%

da, pe deplin9%NŞ

18%

nu28%



AS

După părerea Dvs., conducătorii României fac ceea este necesar pentru ca ţara să devină, în viitorul apropiat, membru al Uniunii Europene?

Credeţi că prin intrarea României în Uniunea Europeană …?

7%

21%

33%

25%

39%

13%

19%

21%

39%

13%

12%

9%

2%

5%

14%

27%

64%

34%

44%

28%

18%şomajul din România

numărul cetăţenilor străini veniţi să muncească în România

veniturile populaţiei

veniturile dvs. şi ale gospodăriei dvs.

numărul cetăţenilor străini veniţi în concediu în România

şansele dvs. de a găsi un loc de muncă

şansele dvs. de a pierde locul de muncă

ar creşte ar rămâne la fel ar scădea

Diferenţa până la 100% este reprezentată de “nu ştiu”, “nu răspund” şi “nu e cazul”.

DA, în mare măsură

37%

NŞ13%

DA, în totalitate

12%

NU12%

DA, în mică măsură

26%



AS

Ce fel de efecte credeţi că va avea integrarea României în UE asupra ...?


Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum legat de aderarea României la Uniunea Europeană dvs. aţi vota pentru sau contra?

contra4%

NR1%

pentru76%

NŞ9%

nu aş participa10%

19%

24%

41%

47%

6%

7%

2%

2%

18%

4%

Dvs.

ţării

Nu va avea nici un efectDoar efecte negativeMai multe efecte negative decât pozitiveMai multe efecte pozitive decât negativeDoar efecte pozitive



AS

Dacă aţi avea posibilitatea să vă alegeţi ţara în care să trăiţi, aţi alege România?

categoric DA50%

probabil NU14%

categoric NU6%

NŞ/NR2%

probabil DA28%

În ce măsură vă simţiţi legat sufleteşte de ...?

56%

46%

49%

50%

41%

37%

37%

42%

42%

41%

8%

8%

9%

7%

15%

Satul / oraşul în carelocuiţi

J udeţul în care trăiţiîn prezent

Regiunea (parteadin ţară) în care

trăiţi

România

Europa

foarte mult mult puţin + foarte puţin



AS

Dumneavoastră cât de mândru sunteţi în calitate de cetăţean al României?

oarecum mândru

12%

NŞ / NR1%

nu prea mândru

6%

foarte mândru40%

mândru41%

Într-un eventual război, dvs. aţi fi gata să vă daţi viaţa pentru ţară?

NU23%

DA57%

NR3%NŞ

17%



AS

Ce părere aveţi, dacă aţi fi trăit într-o ţară din Vest, dumneavoastră ...?

aţi fi trăit mai bine63%

aţi fi trăit mai rău4%

NŞ/NR20%

aţi fi trăit cam la fel13%



AS

Contactul cu străinătatea

-74%

-95%

-86%

-81%

26%

5%

13%

18%

Dvs. aţi călătorit în străinătate?

Dvs. aţi lucrat în străinătate pentruun timp?

Dar altcineva din gospodărie, alucrat în străinătate pentru un timp?

Aveţi rude apropiate stabilite definitivîn străinătate?

NU DADiferenţa până la 100% este reprezentată de “nu ştiu” şi “nu răspund”.

În ultimele 12 luni aţi încercat să obţineţi un loc de muncă în străinătate?

NU94%

DA5%

NR1%



AS

În anul ce vine, aveţi de gând să mergeţi într-o ţară străină …?

-86%

-87%

-95%

-95%

13%

11%

4%

3%

pentru turism

pentru a lucratemporar înstrăinătate

pentru a văcompletaeducaţia

să emigraţi şisă trăiţi acolo

NU DA

63%

53%

48%

59%

pentru turism

pentru a lucratemporar înstrăinătate

pentru a văcompletaeducaţia

să emigraţi şisă trăiţi acolo


Ştiţi deja în ce ţară veţi merge?% DA din cazuri valide.



AS

Atitudinea faţă de muncă

centralitatea muncii muncă şi loisir

muncă şi prieteni muncă şi familie reuşita în viaţă



AS

Atitudinea faţă de muncăCât de importantă este munca pentru noi? Importanţa declarată a muncii şi familiei pentru români este aproape constantă din 1993 până azi. În prezent, pentru 68% dintre români munca este foarte importantă. Doar în cazul familiei se înregistrează o pondere mai mare (86%) a celor care consideră că este foarte importantă. La o comparare directă, familia „bate” ca importanţă detaşat munca, mai mult de jumătate (56%) dintre români considerând că familia este cea mai importantă în viaţa lor (doar 27% spun aceasta despre muncă). Cine sunt cei pentru care familia este mai importantă? Dar cei pentru care munca este mai importantă? În graficele următoare am încercat să reprezentăm cât mai simplu relaţia dintre muncă, familie şi câteva variabile socio-demografice (provincie, şcolaritate, tipul localităţii, venitul în mii lei pe ultima lună, statutul, ocupaţia, vârsta şi religia).

Buc ures tiOlten ia

D obrogeaC ris ana-Maramures

BanatMoldov a

MunteniaTrans ilv ania

Fam

ilia

/ mu

nc

a e

ste

ce

a m

ai im

port

antă

(%

)

70

60

50

40

30

20

10

0

Familia

Munc a

fac u lta telic eu

10 c las emax . 8 c las e

Fam

ilia

/ m

unc

a e

ste

foa

rte

imp

ort

antă

(%

)

70

60

50

40

30

20

10

0

Familia

Munc a

or. 200+or. 100-200

or. 30-99or. s ub30

c . dez v. multc . dez v. med

c . dez v. putin

Fam

ilia

/ mu

nc

a e

ste

foa

rte

imp

orta

ntă

(%

)

70

60

50

40

30

20

10

0

Familia

Munc a

2501+1501-2500

843-1500max . 842

Fam

ilia

/ m

unc

a e

ste

foa

rte

imp

ort

antă

(%

)

70

60

50

40

30

20

10

0

Familia

Munc a



AS


pe c ont propr iuoc upat

pens ionar(a)somer

c as nic (a)elev /s tudent

Fa

mili

a /

mu

nc

a e

ste

ce

a m

ai i

mp

ort

an

tă (

%)

70

60

50

40

30

20

10

0

Familia

Munc a

agric. necalif.

munc. necalif.

munc. calif.

mest./mecanic

agric calif.

lucrător servicii

functionar

teh./maistru

intelectual

cond. unitate

Fa

mili

a /

mu

nc

a e

ste

ce

a m

ai i

mp

ort

an

tă (

%)

70

60

50

40

30

20

10

0

Familia

Munc a

65+55-64

45-5435-44

25-3418-24

Fa

mili

a /

mu

nc

a e

ste

foa

rte

imp

ort

an

tă (

%)

70

60

50

40

30

20

10

0

Familia

Munc a

neo-p rotes tanta

greco-c atolicaprotes tanta

romano-c atolic aortodoxa

Fa

mili

a /

mu

nc

a e

ste

ce

a m

ai i

mp

ort

an

tă (

%)

70

60

50

40

30

20

10

0

Familia

Munc a

În graficele anterioare liniile verticale reprezintă ponderea celor care spun că pentru ei familia

(apare în partea de sus liniilor verticale) respectiv munca (în partea de jos) este cea mai importantă în viaţă (lungimea segmentului arată distanţa dintre cele două ponderi; cu cât un segment este mai lung cu atât ponderea celor care aleg familia este mai mare decât ponderea celor care aleg munca). Să considerăm graficul care prezintă datele pentru diferite nivele de şcolaritate. Se observă că pe măsură ce nivelul de educaţie creşte, preferinţa pentru familie creşte iar cea pentru muncă scade, diferenţa dintre cele două ponderi tinzând să crescă. Acelaşi lucru se observă şi din graficul următor unde am considerat ca măsură a educaţiei numărul de ani de şcoală. Dacă în cazul celor fără şcoală importanţa muncii şi familiei este aproximativ aceeaşi, la nivelul celor cu studii post-universitare (20 de ani de şcoală aproximativ) ponderea celor care menţionează familia este de 5 ori mai mare decât a celor care menţionează munca. Se alege într-o măsură mai mare munca de către cei mai puţin educaţi, cu venituri mai mici, din localităţi rurale mai puţin dezvoltate, care lucrează pe cont propriu, sunt agricultori necalificaţi. Famila este preferată de cei mai educaţi, cu venituri mai mari, din localităţile urbane mari.



AS


Munca, un mijloc de reuşită în viaţă? Înainte de 1989 pentru aproape toţi românii era subînţeles faptul că şansele de a reuşi în viaţă prin muncă erau destul de scăzute. Chiar dacă lucrai mai mult sau mai bine diferenţele de recompensă erau foarte mici. Care este însă situaţia în prezent? Faptul că după 1989 au apărut noi oportunităţi concomitent cu diferenţierea mai mare a recompenselor a schimbat ceva din atitudinea românilor? Ceea ce văd oamenii obişnuiţi este o continuă polarizare a societăţii în bogaţi şi săraci dublată de imposibilitatea de a-şi imagina mijloace legale de a trece dintr-o stare în cealaltă. Automat cei care reuşesc acest lucru sunt etichetaţi negativ (au obţinut ceea ce au prin ocolirea legii, prin furt, etc.). Pentru 46% singura soluţie de reuşită socială rămâne în principal munca. Există însă şi soluţii miraculoase cum ar fi credinţa (12%) şi norocul (18%). Dacă sunt întrebaţi însă despre modul în care au reuşit majoritatea oamenilor care au făcut avere în România, jumătate dintre subiecţi menţionează „încălcarea legii” şi doar 11% „munca şi meritul personal”. Ceea ce se întâmplă acum în România din acest punct de vedere, este sintetizat într-o manieră ceva mai plastică de omul de pe stradă astfel: „Dacă vrei să fii bogat fură! Dacă vrei să nu păţeşti nimic fură cât mai mult!” Cu toate acestea, oamenii obişnuiţi aleg, nu numai declarativ ci şi în realitate, „soluţia muncă”. Formele pe care le îmbracă această soluţie sunt dintre cele mai diverse: se lucrează mai multe ore pe zi, se lucrează sâmbăta, duminica sau de sărbători, se caută o a doua slujbă şi fireşte se caută slujbe mai bine plătite. Dintre toate activităţile munca ocupă pentru mulţi dintre noi cea mai mare parte a timpului comparativ cu alte activităţi. În medie, fiecare dintre românii de peste 18 ani lucrează la serviciu (în afara gospodăriei) în medie 6,1 ore pe zi, respectiv 3,8 ore pe zi în propria gospodărie, deci un total de 9,9 ore de muncă pe zi. Situaţia este puternic diferenţiată în funcţie de statutul ocupaţional al subiecţilor.

Ore lucrate pe zi în gospodărie

Ore lucrate pe zi în afara gospodăriei

Ore lucrate în total pe zi Statut ocupaţional

Medie Mediană Medie Mediană Medie Mediană elev/student 3,3 2 2,5 0 5,8 4 casnică 8,7 10 0,8 0 9,5 10 şomer înregistrat 7,0 6 2,1 0 9,2 10 şomer neînregistrat 7,0 6 3,4 0 10,3 12 pensionar(ă) 7,1 8 0,8 0 8,0 8 persoană în incapacitate de muncă 5,4 6 1,2 0 6,9 7 lucrează cu carte de muncă, autorizaţie sau contract 4,1 4 8,2 8 12,3 12 lucrează pe cont propriu (include agricultor) 7,8 8 4,0 0 11,7 12 lucrează cu ziua 7,0 8 5,1 6 12,1 12 Total 6,1 5 3,8 0 9,9 10



AS

Atitudinea faţă de muncăUnii dintre noi lucrează şi în week-end-uri sau zilele de sărbătoare. În ultimul an, 54% dintre români declară că au muncit aproape în fiecare zi de sâmbătă, 12% aproape în fiecare duminică (doar 47% spun că nu au muncit în nici o duminică) şi 9% au muncit aproape de fiecare sărbătoare (57% în nici o zi de sărbătoare). Cine sunt cei care lucrează / nu lucrează sâmbăta, în zilele de duminică sau sărbătoare? În graficele următoare am prezentat comparativ ponderea celor care nu au lucrat în ultimul an deloc în aceste zile, în funcţie de diferite variabile. Cercurile îi reprezintă pe cei care nu au lucrat în zilele de sărbătoare, prima linie de sus pe cei care nu au lucrat duminica iar linia de jos pe cei care au lucrat sâmbăta. Datele arată faptul că anumite categorii de populaţie lucrează mai mult în aceste zile decât altele. Indivizii care lucrează într-o măsură mai mare în aceste zile aparţin de categoriile următoare: educaţie mai ridicată, vârstă medie, venituri mai mari, cu funcţii de conducere, religie protestantă, mai puţin religioşi, din localităţi mari.

Bucures tiOlten ia

D obrogeaC r isana-Maramures

BanatMo ldov a

Munten iaTrans ilvania

Po

nd

ere

a c

elo

r c

are

nu

au

luc

rat î

n u

ltim

ul a

n în

nc

i o z

i de

...

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

sâmbăta

duminic a

sărbătoare

fac ulta telic eu

10 c las emax . 8 c lase

Po

nd

ere

a c

elo

r c

are

nu

au

luc

rat î

n u

ltim

ul a

n în

nc

i o z

i de

...

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

s âmbăta

duminica

s ărbătoare

o 200+o 100-200

or 30-99o sub30

com dez vc dez v. med

c om sarac e

Po

nd

ere

a c

elo

r c

are

nu

au

luc

rat î

n u

ltim

ul a

n în

nc

i o z

i de

...

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

sâmbăta

duminic a

sărbătoare

2501+1501-2500

843-1500max . 842

Po

nd

ere

a c

elo

r c

are

nu

au

luc

rat î

n u

ltim

ul a

n în

nc

i o z

i de

...

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

s âmbăta

duminica

s ărbătoare



AS


neo-protes tantagrec o-c ato lic a

protes tantaromano-c ato lic a

or todox a

Pon

der

ea c

elo

r ca

re n

u au

lucr

at în

ulti

mu

l an

în n

ci o

zi d

e ..

.

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

s âmbăta

duminica

s ărbătoare

nere lig ios +c ontra

nereligios +ind if.indec is

re lig ios - fe lu l luire lig ios +inv atatura

Pon

de

rea

ce

lor

ca

re n

u a

u lu

crat

în u

ltim

ul a

n în

nc

i o z

i de

...

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

s âmbăta

dumin ic a

s ărbătoare

65+55-64

45-5435-44

25-3418-24

Pon

de

rea

ce

lor

care

nu

au lu

crat

în u

ltim

ul a

n în

nc

i o z

i de

...

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

s âmbăta

duminic a

s ărbătoare

agric. necal.

munc. necal.

munc. cal.

mest./mec.

agric. calif.

lucrător serv.

functionar

maistru

intelectual

manag./dir.

Pon

de

rea

ce

lor

ca

re în

ulti

mu

l an

nu a

u lu

cra

t în n

ici o

zi d

e ...

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

s âmbăta

dumin ic a

s ărbătoare

Aproximativ 31% din populaţia adultă a României este ocupată (carte de muncă, autorizaţie sau contract). Procentul celor care lucrează creşte până la 40% dacă îi includem şi pe cei care lucrează cu ziua (2%) respectiv cei care lucrează pe cont propriu (7%). 8% din populaţia adultă are un al doilea loc de muncă. Dacă ne raportăm doar la categoria celor ocupaţi, procentul celor care au două locuri de muncă creşte la aproximativ 17% (aproape o cincime din cei ocupaţi au două locuri de muncă). Ponderea persoanelor cu două locuri de muncă este semnificativ mai mare în cadrul celor cu ocupaţia de agricultor calificat (33%), intelectual (25%) sau manager / patron (36%). Ponderea celor care au un loc de muncă comparativ cu restul populaţiei, diferă semnificativ după diferite categorii de populaţie. Gradul de ocupare este semnificativ mai mare în cadrul următoarelor categorii de populaţie (concluziile prezentate sunt rezultatul unei analize de regresie logistică; Nagelkerke R2 = 0.48; ponderea cazurilor corect clasificate este 83% pentru cei neocupaţi, respectiv 93% pentru cei ocupaţi): vârsta 24-54, educaţie ridicată, localitate urbană, venit puţin mai mare, au copii dar numărul lor este scăzut, lucrează puţin mai multe ore în medie pe zi, lucrează într-o măsură ceva mai mare duminica.



AS

Atitudinea faţă de muncăPonderea celor cu două locuri de muncă diferă de asemenea între anumite categorii de populaţie. Ponderea celor cu două servicii comparativ cu restul populaţiei este semnificativ mai mare în cadrul următoarelor categorii de populaţie (concluziile prezentate sunt rezultatul unei analize de regresie logistică; Nagelkerke R2 = 0.19; ponderea cazurilor corect clasificate este 70%, respectiv 75%): bărbaţi într-o măsură mult mai mare, puţin mai tineri, educaţie ridicată, venit puţin mai mare, lucrează puţin mai multe ore în medie pe zi, înclinaţi spre cheltuirea banilor, nu sunt din Bucureşti, nu sunt de religie ortodoxă. Prin ce se diferenţiază cei care au două locuri de muncă faţă de cei care au doar unul? Este foarte interesant faptul că aceste două categorii de populaţie nu se diferenţiază aproape deloc după variabilele folosite în modelele anterioare. Se pare că a avea două locuri de muncă versus a avea doar unul nu ţine decât într-o măsură foarte mică de condiţionările socio-demografice. Cei cu două slujbe sunt într-adevăr într-o măsură ceva mai mare bărbaţi, mai educaţi, câştigă puţin mai mult, de altă religie decât cea ortodoxă, din Moldova, lucrează duminica, înclinaţi spre cheltuirea banilor, dar toate aceste variabile nu explică decât foarte puţin de ce unii au două iar alţii o slujbă. Este probabil ca diferenţa dintre cele două categorii de ocupaţi (cei cu un serviciu respectiv două servicii) să constea mai degrabă în anumite evaluări ale mediului social (ipoteza 1) sau să depindă de caracteristici personale dobândite, valori şi atitudini faţă de viaţă şi muncă (ipoteza 2). Introducerea unor variabile evaluative ale mediului social-politic nu îmbunătăţeşte modelul explicativ (nu ne ajută să diferenţiem mai bine cele două categorii de ocupaţi). Pentru testarea celei de-a doua ipoteze am introdus suplimentar variabile legate de activismul social-politic, auto-evaluarea importanţei muncii şi familiei, scopul muncii, mijlocul cel mai important pentru a reuşi în viaţă este munca, satisfacţia faţă de serviciul de bază şi de modul în care îi merge în prezent, relaţii utile, vot PSD. Modelul rezultat este unul care are parametrii mai buni (ponderea cazurilor corect clasificate este mai mare, Nagelkerke R2 creşte de la 0,07 la 0,12) iar unele dintre variabilele nou introduse explică prezenţa celui de al doilea servici. Astfel, prezenţa a două servicii comparativ cu unul este variabile legate de starea actuală subiectivă a subiectului (nemulţumit într-o măsură mai mare de cum trăieşte şi de serviciul de bază pe care îl are), un nivel mai ridicat al relaţiilor (facilitează găsirea unui loc de muncă), vot pro-opoziţie mai ridicat, activism social şi politic mai ridicat, precum şi o orientare axiologic-atitudinală pro-muncă (persoanle cu două servicii consideră într-o măsură mai mare decât cele cu un serviciu că munca este importantă în sine, dincolo de beneficiile materiale şi că munca este principalul mijloc de reuşită în viaţă). „Ce aţi face dacă ...” sau cât de mult vrem să muncim? … aţi avea un miliard? Peste 50% din populaţie ar folosi aceşti bani atât pentru consum cât şi pentru investiţii, economii sau i-ar da altcuiva. Combinaţiile cele mai frecvente sunt consum + economii + altcineva + investiţii (19%), consum + economii + altcineva (12%), consum + economii + investiţii (9%) şi investiţii (8%). Cea mai mare parte din această sumă ar fi folosită pentru investiţii (afacere sau acţiuni) de către 31% dintre români, ar fi economisită de către 25%, ar fi cheltuită 24% şi dată altcuiva 15%. … aţi avea bani suficienţi pentru a trăi cum doriţi? Declară că ar mai munci sigur 45% dintre subiecţi. Prin ce se caracterizează indivizii pentru care banii nu constituie motivaţia principală pentru a munci? Aceleaşi condiţii fiind egale ei sunt mai educaţi, nu din Transilvania sau Bucureşti, lucrează mai multe ore pe zi, mai pro-investiţii, familia este relativ mai puţin importantă, consideră într-o măsură mai mare că mijlocul cel mai bun de a reuşi în viaţă este munca. … ziua ar avea 26 de ore? (date din BOP mai 2000) 39% dintre subiecţi declară că ar folosi cele 2 ore pentru a munci. Cine sunt cei care vor să muncească mai mult sau de ce vor unii să muncească mai mult? Aceşti oameni văd în cele două ore în plus posibilitatea de a munci mai mult şi implicit de a câştiga mai mult ca o soluţie la problemele pe care le au şi evantaiul limitat de soluţii pe care şi-l pot imagina / accepta. Ei provin într-o mai mare măsură din mediul rural (venituri în principal nefinanciare în urma unei munci fizice susţinute şi de durată dar nu neapărat eficiente, rentabile; este interesant faptul că deşi muncesc în medie mai multe ore pe zi câştigă mai puţin); acceptă într-o măsură mai mică inegalitatea socială; sunt mai religioşi; contactul cu alte modele sociale (străinătatea, alte localităţi) este mai scăzut; pentru ei munca are un sens şi dincolo de bani într-o măsură mai mare; trăiesc în localităţi mai puţin dezvoltate.

Mircea Comşa



AS

Cât de importante sunt în viaţa dvs. fiecare din următoarele?


-6%

-1%

-27%

-29%

-13%

-13%

-15%

-26%

-52%

-74%

-53%

93%

99%

79%

71%

86%

87%

84%

74%

46%

25%

42%

Munca

Familia

Prietenii

Timpul liber

Bunăstarea, averea

Credinţa, religia

Dragostea

A şti cât mai multe

Arta

Politica

Sexualitatea

deloc + nu prea + destul de important important + foarte important

2%

27%

27%

13%

16%

9%

2%

1%

7%

5%

1%

1%

56%

28%

2%

4%

Munca

Familia

Prietenii

Timpul liber

Bunăstarea, averea

Credinţa, religia

Dragostea

A şti cât mai multe

Arta

Politica

Sexualitatea prima alegere a doua alegere




AS

Cum vă place mai mult să petreceţi timpul liber, cu familia sau cu prietenii?

mai degrabă cu prietenii

3%NR1%

cu familia53%

cu prietenii3%

mai degrabă cu familia18%

ambele în egală măsură

22%

Să presupunem că aţi avea suficienţi bani ca să trăiţi aşa cum v-aţi dori pentru tot restul vieţii. În aceste condiţii aţi mai munci sau nu?

probabil nu aş mai munci

12%

NŞ/NR3%

sigur nu aş mai munci12%

sigur aş mai munci45%

probabil aş mai munci28%



AS

După părerea dvs. de ce ai nevoie în primul rând pentru a reuşi în viaţă? Dar în al doilea rând?

După părerea dvs., munca bine făcută necesită în primul rând ...?

inteligenţă18%

altceva1%

NŞ/NR3%

pricepere29%

atenţie3%

efort27%

planificare5% plăcere

14%

2%

21%

22%

16%

11%

16%

11%

2%

6%

8%

8%

12%

18%

46%Muncă

Noroc

Credinţă

Relaţii

Inteligenţă

Educaţie (şcoală)

Altceva prima alegere a doua alegere



AS

Iată câteva afirmaţii despre muncă. Care dintre acestea sunt adevărate pentru dvs. şi care nu?

În ultimul an s-a întâmplat să munciţi în zilele de ...?

-29%

-20%

-13%

-30%

-19%

-15%

-25%

-30%

-29%

-70%

-35%

58%

64%

72%

66%

74%

71%

63%

57%

55%

25%

59%

Muncesc doar pentru a aveacele necesare traiului.

Muncesc întotdeauna cât potde bine, indiferent cât câştig.

Muncesc pentru a-mi permitecât mai multe.

Atunci când lucrez pentrumine lucrez mai bine.

Mă distrez numai după ce îmitermin lucrul.

Uneori amân distracţia pentrua munci.

Atunci când muncesc nu măinteresează altceva.

Munca este cea maiimportantă pentru mine.

Munca este doar o micăparte din ceea ce sunt.

Aş putea să mă simt bine şifără muncă.

O zi în care nu muncesc e ozi pierdută.

fals adevărat

Diferenţa până la 100% este reprezentată de “nu ştiu”, “nu răspund” şi “nu muncesc”.

Aproape în fiecare din ele

Cam în jumătate din ele

Cam într-un sfert din ele

Mai rar

În nici una

sâmbătă 54 14 7 13 11

duminică 12 9 7 26 47

sărbătoare 9 6 5 23 57

Diferenţa până la 100% este reprezentată de “nu răspund”.



AS

Dacă aţi câştiga o sumă mare de bani, să spunem un miliard, ce aţi face cu ei? (alegere multiplă)

Şi cea mai mare parte din bani ...?

55%

51%

66%

67%i-aş cheltui

(casă, maşină,etc. )

i-aş economisi(saltea, CEC,

bancă, valută)

i-aş da altcuiva(rude, prieteni,

instituţii)

i-aş investi (aşîncepe o afacere

/ aş cumpăraacţiuni)

5%

31%

15%

25%

24%i-aş cheltui (casă, maşină, etc. )

i-aş economisi (saltea, CEC,bancă, valută)

i-aş da altcuiva (rude, prieteni,instituţii)

i-aş investi (aş începe o afacere /aş cumpăra acţiuni)

NŞ/NR



AS

Cum credeţi că au reuşit majoritatea oamenilor care au făcut avere în România? Prin …?

noroc10%

NŞ/NR8%alt mijloc

1%

muncă şi merit personal

11%

încălcarea legii53%

relaţii17%

Lucraţi în plus, în afara locului de muncă de bază, pentru a vă completa veniturile?

NU45%

DA8%

NR2%

nu are loc de muncă de bază

45%



AS

Bunăstare şi sărăcie

locuire mulţumirea faţă de venituri

surse de venit



AS

Sondajul Veniturile familiei …

Iun. 2002 IMAS

Nov. 2001

CURS

Mai 2001 MMT

Nov. 2000

CURS

Mai 2000 MMT

Nov. 1999

CURS

Mai 1999 MMT

Nov. 1998 MMT

Iunie 1998

CURS

Dec. 1997

CURS

Sept. 1997

LUAS

Iunie 1997

CURS Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva

1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1

Reuşim să cumpărăm şi unele lucruri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii

3 3 6 4 3 3 6 8 7 7 6 6

Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor lucruri mai scumpe

16 14 21 16 17 15 18 22 18 23 21 22

Ne ajung numai pentru strictul necesar 34 38 37 39 37 42 39 37 43 41 40 40

Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 45 44 36 40 41 39 36 31 31 28 32 31

Cum apreciaţi veniturile actuale ale familiei dvs.?

dinamică 1997-2002

45%

34%

16%

3%

1%

nu ne ajung nici pentru strictulnecesar

ne ajung numai pentru strictulnecesar

ne ajung pentru un trai decent,dar nu ne permitem cumpărarea

unor bunuri mai scumpe

reuşim să cumpărăm şi unelebunuri mai scumpe, dar curestrângeri în alte domenii

reuşim să avem tot ce netrebuie, fără restrângeri de la

ceva



AS

În ultimele 12 luni, în gospodăria dvs., veniturile băneşti ale tuturor membrilor gospodăriei au provenit din …?

38%

23%

2%

0%

2%

2%

8%

13%

53%

16%

10%

2%

33%

1%

3%

1%

2%

1%

salariu de stat

salariu de la particular

salariu de la firmă mixtă

salariu compensator

venit din convenţie civilă / contract colaborare

activităţi ne-agricole pe cont propriu autorizate

activităţi suplimentare (venituri din munca de zilier sauvenituri ocazionale)

venituri băneşti din propria producţie agricolă

pensie stat (de asigurări sociale, de urmaş, dehandicap, de boală şi alte tipuri de pensii)

pensie CAP

ajutor şomaj / alocaţie de sprijin

burse de studiu şi pregătire

alte transferuri sociale (de ex. alocaţii de copil,concediu de maternitate - paternitate)

venit din investiţii, economii sau chirii de la proprietăţi

profit dintr-o afacere

a primit bani de la rudele plecate definitiv sau caremuncesc temporar în străinătate

bani de la părinţii / alte persoane sau alte transferuriparticulare (de ex. pensie alimentară)

alte surse % DA



AS

(Pentru cei care locuiesc la bloc) Blocul în care staţi este racordat la sistemul public de termoficare?

88%

9%

3%

DA

DA, dar a fostdebranşatdatoritădatoriilor

NU, nu a fostniciodatăracordat

(Pentru cei care locuiesc la bloc) Apartamentul dvs. este ...?

84%

11%

5%

racordat lasistem şi aveţiapă caldă şi

căldură

v-aţi debranşadeoarece aveţiminicentrală

proprie (sistemechivalent)

aţi fostdebranşat şi nuaveţi apă caldă

şi căldură



AS

Cât de mulţumit sunteţi de bunurile pe care le aveţi în gospodărie?

14%

54%

24%

8%

foarte mulţumit

destul demulţumit

nu preamulţumit

deloc mulţumit

Cât de mulţumit sunteţi de locuinţa dvs.?

17%

58%

19%

6%

foarte mulţumit

destul demulţumit

nu preamulţumit

deloc mulţumit



AS

Sunteţi asigurat la o societate de asigurare?

Ce tip de asigurare aveţi (ce aţi asigurat)?

NU76%

DA24%

2%

1%

1%

4%

1%

2%

19%

1%

3%locuinţa

bunuri de valoare

maşina (asigurareobligatorie)

maşina (asiguraresuplimentară)

boală

viaţă

accident

pensie

altceva



AS

lunar2%

săptămânal3%

deloc83%

mai rar12%

Jucaţi la vreun joc de noroc la care puteţi câştiga bani ...?

(numai pentru RURAL) Cât de des mergeţi la oraş pentru ...?

2%

11%

2%

5%

18%

2%

15%

34%

6%

78%

37%

90%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

distracţie

cumpărături

să vindeţi produse

de câteva ori pe săptămână de câteva ori pe lună o dată pe lună sau mai rar deloc



AS

Sondajul

Iunie 2002 IMAS

Noiembrie 2001 CURS

Cât de des … aproape zilnic

de câteva ori pe

săptămână

de câteva ori pe lună

o dată pe lună sau mai rar

deloc aproape zilnic

de câteva ori pe

săptămână

de câteva ori pe lună

o dată pe lună sau mai rar

deloc

Citiţi ziarele 16 19 14 18 33 19 25 14 14 27

Ascultaţi radio 46 22 6 7 20 52 20 5 6 17

Vă uitaţi la tv 71 14 3 3 9 75 12 2 2 9

Citiţi cărţi 10 8 11 26 46 10 10 13 23 44


Cât de des ...?

Care dintre următoarele situaţii vi se potriveşte cel mai bine?

32%

59%

7%

1%

1%

1%

sunt om religios şi urmez învăţăturaBisericii

sunt religios în felul meu.

n-aş putea să spun dacă sunt religiossau nu.

nu sunt religios, învăţătura Bisericiiîmi sunt indiferentă.

nu sunt religios, sunt convins căreligia nu are dreptate.

NR



AS

Începând din 1995, barometrele comandate de Fundaţia Soros se realizează folosind aceeaşi schemă de eşantionare: eşantion probabilist, bi / tri-stadial, cu stratificare în primul stadiu.

Pentru stratificare sunt folosite straturi rezultate din intersectarea ariei culturale şi a tipului de localitate (localităţi rurale, oraşe sub 30 mii locuitori, 30 - 100 mii, 100 - 200 mii, peste 200 mii). Începând din iunie 1998 a fost adoptată şi o stratificare a comunelor în funcţie de nivelul lor de dezvoltare (redus, mediu, ridicat).

Conform fundamentării din literatura de specialitate, sunt considerate ca arii culturale următoarele grupări de judeţe: (Crişana-Maramureş (1), Banat (2), Oltenia (3), Muntenia (4), Bucureşti (5), Dobrogea (6), Transilvania (7), Moldova (8).

TM CSTL CT

AB HDBV SBCJ MSCV HGBN SJ

AG DB PHBZ BLGR TR IL CL

BC NT VR SVGL ISBT VS

BUCUREŞTIMM SMAR BH

OT DJ MHGJ VL

1

2

3

4

5

6

8

7

Anexă tehnică: Profilul ultimelor 9 eşantioane folosite în barometrele realizate la cererea Fundaţiei pentru o Societate Deschisă.

1 Comisia Naţională de Statistică, Anuar Statistic 2000, date la 1 iulie 19992 Prima cifră reprezintă estimarea minimală în baza rezultatelor recensământului din 1992 iar cea de a doua este o estimare maximală pornind de la Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). Trim. IV 2000. CNS. În estimarea maximală baza de raportare o reprezintă populaţia ocupată.3 Aspecte privind calitatea vieţii populaţiei în perioada iulie 1999 - iunie 2000. CNS 2000.

Profilul eşantioanelor folosite în sondajele realizate de:

Indicatori de calitate a eşantionului

Date la nivel de total populaţie

Iunie 1998

CURS

Noi. 1998 MMT

Mai 1999 MMT

Oct. 1999

CURS

Mai 2000 MMT

Nov. 2000

CURS

Mai 2001 MMT

Nov. 2001

CURS

Iun. 2002 IMAS

Volum eşantion 1212 1253 2071 2019 1796 1775 1816 2029 2212 Număr localităţi din care au fost culese datele

80 80 119 119 111 111 117 117 117

Pondere femei 51,5 1 53 52 51 51 54 54 54 53 54

Pondere femei - rural 50,7 1 52 52 49 50 52 52 53 49 53

Vârsta medie femei 46,0 1 45 46 47 47 48 48 48 48 46

Vârsta medie bărbaţi 44,0 1 45 46 46 46 46 47 47 48 48

% absolvenţi de facultate 5 - 8 2 10 10 11 11 7 8 8 8 8

% absolvenţi şcoli postliceale 2 - 5 2 9 7 7 7 7 6 7 8 6

% absolvenţi liceu 21 - 23 2 30 25 23 25 22 21 22 23 23

% absolvenţi liceu – rural 9 - 12 2 20 17 14 16 15 14 11 12 13

% gospodării cu autoturism 18,1 3 34 31 35 34 31 30 32 32 32 % gospodării cu autoturism – urban 25,5 3 39 39 44 43 39 37 40 39 41

% gospodării cu autoturism – rural 11,3 3 27 21 23 23 21 22 22 23 20

% gospodării cu TV 88,0 3 93 92 93 93 90 90 89 90 91

% gospodării cu TV – rural 77,0 3 87 86 88 88 85 84 81 83 83 Distanţa medie de la sat la cel mai apropiat oraş (km) - 17 22 22 22 21 22 24 23 21

Ponderea persoanelor din eşantion selectate de pe liste electorale

- - - 91 99 88 86 94 83 76



AS

Anexă tehnică: Chestionarul cu rezultatele.

direcţia este bună 36% NS/NR 7% A1. Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită? direcţia este greşită 57%

foarte mulţumit 2% nu prea mulţumit 49% destul de mulţumit 23% deloc mulţumit 26%

A11. Cât de mulţumit sunteţi în general de felul în care trăiţi?

NS/NR 0%

mult mai bună acum 1% ceva mai proastă 33% mai bună acum 10% mult mai proastă 16%

A12. Cum este viaţa dumneavoastră în prezent comparativ cu cea de acum un an? aproximativ la fel 40% NS/NR 0%

mult mai bine 1% ceva mai prost 21% ceva mai bine 23% mult mai prost 9%

A13. Cum credeţi că veţi trăi peste un an?

aproximativ la fel 33% NS/NR 12%

Cât de mulţumit(ă) sunteţi Dvs. de ...? Foarte mulţumit

Destul de mulţumit

Nu prea mulţumit

Deloc mulţumit NR NC

A9. sănătatea Dvs. 13% 37% 32% 18% 0% A5. serviciul pe care îl aveţi 5% 19% 11% 7% 3% 56% A6. banii pe care îi aveţi 1% 15% 34% 49% 1%

Cât de des … Zilnic De câteva ori pe săptămână

De câteva ori pe lună

O dată pe lună sau mai rar Deloc NS/NR

P1. Citiţi ziarele 16% 19% 14% 18% 33% 0% P2. Ascultaţi radio 46% 22% 6% 7% 20% 0% P3. Vă uitaţi la televizor 71% 14% 3% 3% 9% 0% P5. Citiţi cărţi 10% 8% 11% 26% 46% 0%

Zilnic 1% De mai multe ori pe săptămână 3%

De Crăciun, de Paşte şi alte zile sfinte 37%

O dată pe săptămână 19% O dată pe an sau mai rar 12% De două, trei ori pe lună 21% De fapt, niciodată 7%

P6. În afară de nunţi, înmormântări şi botezuri, cât de des aţi mers în ultimul timp la biserică?

NR 0%

Numai pentru mediul RURAL Cât de des mergeţi la oraş pentru… Zilnic De câteva ori

pe săptămână De câteva ori pe lună

O dată pe lună sau mai rar Deloc NS/NR

P7. Distracţie 1% 2% 5% 15% 78% 0% P8. Cumpărături 3% 8% 18% 34% 37% 0% P9. Să vindeţi produse 1% 1% 2% 6% 90% 0%

PENTRU TOATĂ LUMEA Da 38% NS/NR 5% IG1. Dumneavoastră credeţi că se poate avea încredere în cei

mai mulţi dintre oameni? Nu 57%

Da 85% Bună 54%

Nu 14% Nici bună, nici proastă 21%

UE6. Aţi auzit despre cererea României de a deveni membră a Uniunii Europene (UE)?

NR 0% Proastă 5%

UE7. Şi ce părere aveţi despre această cerere?

NŞ 5% NR 0%



AS

Anexă tehnică: Chestionarul cu rezultatele.foarte bună 12% foarte proastă 2% bună 62% NŞ 18%

UE4. În general, părerea Dvs. despre Uniunea Europeană este foarte bună, bună, proastă sau foarte proastă? proastă 5% NR 1%

Da, pe deplin 9% NŞ 18% Da, parţial 44% NR 1%

UE8. Consideraţi că România este pregătită să adere (să intre) în Uniunea Europeană?

Nu 28%

Credeţi că prin intrarea României în Uniunea Europeană …? Ar creşte

Ar scădea

Ar rămâne la fel NS NR NC

UE14. şomajul din România 18% 39% 21% 21% 1% UE17. numărul cetăţenilor străini veniţi să muncească în România 28% 13% 33% 24% 1% UE19. veniturile populaţiei 44% 12% 25% 18% 1% UE20. veniturile dvs. şi ale gospodăriei dvs. 33% 9% 39% 18% 1% UE21. numărul cetăţenilor străini veniţi în concediu în România 64% 2% 13% 20% 1% UE15. şansele dvs. de a găsi un loc de muncă 27% 5% 19% 13% 1% 34% UE16. şansele dvs. de a pierde locul de muncă 7% 14% 21% 14% 1% 43%

Da, în totalitate 12% Nu 12% Da, în mare măsură 38% NŞ 13%

UE35. După părerea Dvs., conducătorii României fac ceea ce este necesar pentru ca ţara să devină, în viitorul apropiat, membru al Uniunii Europene? Da, în mică măsură 25% NR 1%

aş vota pentru 76% NŞ 9% aş vota contra 4% NR 1%

UE10. Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vot) cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană dvs. aţi vota pentru sau contra? nu aş participa 10%

Ce fel de efecte credeţi că va avea integrarea României in UE asupra ...? Doar efecte

pozitive

Mai multe efecte pozitive decât negative

Mai multe efecte negative decât pozitive

Doar efecte negative

Nu va avea nici un efect

NŞ/ NR

CONST3. Dvs. 19% 41% 6% 2% 18% 14% CONST4. Ţării 24% 47% 7% 2% 4% 16%

Dacă DA, întreabă a şi b Da Nu NR a. Ultima dată, în ce an ?

b. Ultima dată, în ce ţară?

STRAIN1. Dvs. aţi călătorit în străinătate? 26% 74% 0% |__|__|__|__| STRAIN5. Dvs. aţi lucrat în străinătate pentru un timp? 5% 95% 0% |__|__|__|__|

STRAIN6. Dar altcineva din gospodărie, a lucrat în străinătate pentru un timp? 13% 86% 0% |__|__|__|__|

STRAIN3. Aveţi rude apropiate stabilite definitiv în străinătate? 18% 81% 0% |__|__|__|__|

Dacă DA Ştiţi deja în ce ţară veţi merge? În următoarele 12 luni, aveţi de gând să mergeţi într-o ţară străină...? Da Nu NS NR Da Nu NC NR EMIG1. pentru turism 13% 85% 2% 0% 8% 4% 88% 0% EMIG2. pentru a lucra temporar în străinătate 11% 87% 2% 0% 6% 5% 89% 1% EMIG3. pentru a vă completa educaţia 4% 94% 1% 0% 2% 2% 96% 0% EMIG4. să emigraţi şi să trăiţi acolo 3% 95% 2% 0% 2% 1% 97% 0%



AS


Da 5% NS/NR 1% EMIG51. În ultimele 12 luni aţi încercat să obţineţi un loc de muncă în străinătate? Nu 94%

Credeţi că statul trebuie să intervină în foarte mare măsură, în mare măsură, în mică măsură sau deloc în…

Foarte mare

măsură

Mare măsură

Mică măsură

Foarte mică

măsură Deloc NS/

NR

MAX5 Activitatea presei 5% 18% 15% 12% 38% 13% MAX6 Activitatea partidelor politice 10% 24% 13% 10% 28% 15%

Vă prezentăm în ordine alfabetică câteva personalităţi politice.Câtă încredere aveţi în...?

Foarte multă Multă Puţină Foarte

puţină Deloc Nu cunosc NR

PP4 Traian Băsescu 9% 27% 23% 8% 21% 10% 2% PP6 Marko Bela 1% 6% 14% 9% 50% 17% 3% PP7 Ion Iliescu 12% 31% 27% 9% 18% 1% 2% PP10 Adrian Năstase 13% 34% 23% 9% 16% 3% 2% PP17 Valeriu Stoica 2% 9% 22% 14% 37% 13% 3% PP19 Corneliu Vadim Tudor 7% 12% 16% 10% 46% 6% 2% PP30 Dan Voiculescu 1% 5% 12% 7% 26% 45% 2%

Cât de des... Des Rar Deloc NS/NR ACT 1. Citiţi articolele politice din ziare 17% 37% 46% 0% ACT 2. Discutaţi despre politică cu alte persoane 17% 39% 44% 0% ACT 3. Încercaţi să convingeţi prietenii să voteze ca şi dvs. 6% 11% 82% 1% ACT 4. Lucraţi voluntar în folosul localităţii / străzii / blocului dvs. 8% 18% 74% 1% ACT 5. Participaţi la întruniri politice 1% 5% 93% 1% ACT 6. Intraţi în contact cu persoane oficiale (primar, prefect, parlamentari) 6% 19% 75% 1% ACT 7. Lucraţi voluntar în favoarea unui partid / candidat politic 1% 2% 96% 1%

Democraţia este cea mai bună formă de conducere în stat 72% O altă formă de conducere (în afara democraţiei) este mai bună 13%

Nu ştiu 14%

DEM1. Ce formă de conducere în stat credeţi că este cea mai bună: democraţia sau o altă formă de conducere? Nu răspunde 1%

comunismul este o idee bună care a fost bine aplicată 11% NS 9% comunismul este o idee bună care a fost prost aplicată 39% NR 1%

DEM2. După părerea dumneavoastră...?

comunismul nu este o idee bună 40% Cât de mulţumit sunteţi de modul în care funcţionează…?

Foarte mulţumit Mulţumit Nici mulţumit

nici nemulţumit Nemulţumit Foarte nemulţumit

NS/ NR

DEM3. democraţia în România 1% 13% 34% 36% 14% 3% DEM4. economia de piaţă în România 0% 7% 27% 40% 22% 5%



AS


În ce măsură credeţi că...? Foarte mare măsură

Mare măsură

Mică măsură

Foarte mică măsură

NS/ NR

DEM5. Cel mai bun lucru pentru o femeie este să se îngrijească de gospodărie 39% 39% 14% 7% 1%

DEM6. Un bărbat trebuie să aibă copii pentru a se simţi realizat 42% 41% 12% 4% 2%

DEM7. Pentru a fi fericit este important să ai un partener de viaţă 58% 34% 5% 1% 1%

DEM8. Ceea ce îşi doresc cu adevărat femeile este să aibă familie şi copii 54% 36% 5% 2% 3%

După părerea Dvs… Da Nu NS/NR DEM9. Homosexualii trebuie acceptaţi ca orice altă persoană 31% 59% 9% DEM10. Avortul trebuie îngrădit prin lege 32% 61% 7% DEM11. Prostituţia trebuie legalizată 50% 42% 8% DEM12. Pedeapsa cu moartea trebuie introdusă 45% 47% 8%

Câtă încredere aveţi dumneavoastră în… Foarte multă Multă Puţină Foarte

puţină Deloc NS/ NR

PG1 Biserică 53% 34% 8% 2% 2% 0% PG2 Preşedinţie 10% 36% 35% 9% 8% 1% PG3 Guvern 6% 31% 40% 11% 10% 1% PG4 Parlament 4% 23% 43% 15% 12% 2% PG5 Justiţie 5% 28% 36% 15% 12% 3% PG6 Armată 24% 53% 15% 3% 2% 2% PG7 Poliţie 9% 41% 31% 10% 8% 2% PG8 Primărie 8% 41% 32% 10% 8% 1% PG9 Partide politice 2% 12% 38% 23% 21% 5% PG10 Sindicate 3% 22% 33% 16% 14% 12% PG11 Bănci 3% 22% 35% 16% 17% 8% PG12 SRI 5% 28% 29% 11% 11% 16% PG13 Mass media (TV, radio, presă) 13% 49% 25% 6% 3% 4%

Foarte mândru 40% Oarecum mândru 12% Mândru 42% Nu prea mândru 6%

MND. Dumneavoastră cît de mândru sunteţi în calitate de cetăţean al României?

NS 0% NR 0%

Da 57% NS 17% MND2. Într-un eventual război, Dvs. aţi fi gata să vă daţi viaţa pentru ţară? Nu 23% NR 3%

În ce măsură credeţi că...? Foarte mare măsură

Mare măsură

Mică măsură

Foarte mică măsură/ deloc

NS/ NR

DEM13. Preoţii ar trebui să influenţeze modul în care votează oamenii 6% 10% 16% 62% 5%

DEM14. Funcţiile publice ar trebui ocupate mai ales de oameni credincioşi 16% 29% 19% 30% 5%

DEM15. Preoţii ar trebui să influenţeze hotărârile conducătorilor politici 5% 12% 18% 59% 6%



AS


să scadă inflaţia? 45% NŞ 10% DEM26. Dacă guvernul ar fi pus în situaţia să aleagă între a scădea inflaţia şi a reduce şomajul, după părerea dvs. ce ar trebui să facă în primul rând: să reducă şomajul? 44% NR 1%

aţi putea face ceva împotriva acestei hotărâri? 6% NŞ 6% GUV1. Dacă guvernul ar lua o hotărâre care îi

afectează negativ pe cei ca dvs., credeţi că ... nu aţi putea face nimic împotriva ei? 88% NR 1%

aţi putea face ceva împotriva acestei hotărâri? 12% NŞ 6% PRIM1. Dacă primăria ar lua o hotărâre care

îi afectează negativ pe cei ca dvs., credeţi că ... nu aţi putea face nimic împotriva ei? 82% NR 0%

Care dintre părerile de mai jos sunt adevărate pentru Dvs. şi care nu? Este adevărat

Nu este adevărat

NS/ NR

CP1 Atât timp cât treburile ţării merg bine, nu mă interesează cine deţine puterea 86% 11% 3% CP2 În România de azi oricine poate să participe la rezolvarea treburilor ţării. 27% 66% 7% CP3 Mai bine nu te amesteca în politică, pentru că, până la urmă, tot tu pierzi. 58% 30% 12% CP4 Este mai bine să nu ai încredere în politicieni. 69% 21% 10% CP5 Politicienii fac totul pentru a cunoaşte opiniile populaţiei. 19% 71% 10% CP6 Omului de rând îi sunt închise porţile puterii. 80% 13% 7% CP7 În prezent, cine se amestecă în politică urmăreşte doar să se îmbogăţească 84% 9% 8% CP8 Politicienii se interesează de părerile oamenilor numai la alegeri. 90% 5% 5% CP9 Participarea la vot este o datorie a fiecărui cetăţean. 94% 3% 3%

aţi fi trăit mai bine? 63% NŞ 20% WEST1. Ce părere aveţi, dacă aţi fi trăit într-o ţară din Vest, dumneavoastră… aţi fi trăit cam la fel? 13% NR 1% aţi fi trăit mai rău? 4%

avem nevoie de Parlament 69% NŞ 12% PARL10. După părerea dumneavoastră, pentru ca lucrurile să meargă bine, avem nevoie de Parlament, ori s-ar putea şi fără acesta?

s-ar putea şi fără Parlament 18% NR 1%

Câtă încredere aveţi dumneavoastră în … Foarte

multă Multă Puţină Foarte

puţină Deloc NS/

NR NC

PG14 Familia dumneavoastră 82% 16% 2% 0% 0% 0% 0% PG15 Vecini 15% 40% 31% 6% 6% 1% PG16 Dumneavoastră înşivă 71% 25% 3% 1% 0% 0% PG17 Preotul/pastorul dvs. 32% 39% 16% 4% 5% 1% 3% PG18 Primarul localităţii / sectorului dvs. 17% 33% 26% 10% 11% 2%

Partidele slujesc mai ales interesele conducătorilor acestora 81% NŞ 9% PPOL. După părerea Dvs. în ţara noastră în prezent...? Partidele slujesc mai ales interesele cetăţenilor 8% NR 1%

categoric da 50% probabil nu 14% probabil da 28% în nici un caz 6%

WEST2. Dacă aţi avea posibilitatea să vă alegeţi ţara în care să trăiţi, aţi alege România?

NS/NR 2%



AS


În cercul dvs. de cunoştinţe, aveţi pe cineva care vă poate ajuta să rezolvaţi… Da Nu NR WS1 O problemă de sănătate (consultaţie, tratament, intervenţie chirurgicală) 43% 56% 1% WS2 O problemă juridică (tribunal, notar, avocat) 21% 78% 1% WS3 O problemă administrativă (primărie, prefectură) 24% 76% 1% WS4 O problemă la poliţie (acte, amenzi) 21% 78% 1% WS5 O problemă la bancă (credite) 13% 87% 1% WS6 Obţinerea unui loc de muncă 14% 82% 4%

A crescut 53% A scăzut 9% COR10. De când actualul guvern este la putere (decembrie 2000) corupţia ...? A rămas la fel 29% NS/NR 9%

Va creşte 29% Va scădea 17% COR11. Ce credeţi, ca urmare a măsurilor luate de guvern, în anul care vine corupţia ... ? Va rămâne la fel 40% NS/NR 14%

A crescut 79% A scăzut 4% COR12. În comparaţie cu ultimii 5 ani ai regimului Ceauşescu (1985 - 1989), corupţia ... ? A rămas la fel 8% NS/NR 8% Care credeţi că sunt în prezent principalele cauze ale corupţiei în România? ARATĂ LISTA 1. SE ALEG CEL MULT DOUĂ VARIANTE. Legi proaste 27% Salariile mici ale funcţionarilor publici 16% Birocraţia 20% Problemele moştenite din perioada comunistă 4% Şefi incompetenţi puşi pe funcţii pe criterii politice 23% Legile nu sunt aplicate 35% Dorinţa unora de a se îmbogăţi peste noapte 45% NS 6% NR 9%

Da Nu NŞ/NR Da Nu NŞ/NR CO1 Evrei 7% 91% 2% CO6 Ortodocşi 1% 99% 0% CO2 Rromi / Ţigani 41% 58% 2% CO7 Adventişti 13% 84% 2% CO3 Maghiari 15% 83% 2% CO8 Martori ai lui Iehova 24% 73% 4% CO4 Români 1% 98% 0% CO9 Greco-catolici 7% 90% 2%

V-ar deranja să aveţi ca vecini....?

CO5 Arabi 15% 80% 5% CO10 Musulmani/ islamici 15% 80% 5% În ce măsură sunteţi legat sufleteşte de ... Foarte mult Mult Puţin Foarte puţin NS/NR NC ID1 Satul / oraşul în care locuiţi 56% 37% 6% 2% 0% ID2 Judeţul în care trăiţi în prezent (*) 46% 37% 7% 1% 0% 9% ID3 Regiunea (partea din ţară) în care trăiţi 49% 42% 7% 1% 1% ID4 România 50% 42% 6% 1% 1% ID5 Europa 41% 41% 12% 3% 2% (*) Punctul b. nu se citeşte în Bucureşti

Credeţi că ... S-a îm-bunătăţit

A rămas la fel

S-a înrăutăţit

NS/ NR

PSOC1. protecţia socială (ajutor de şomaj, pensii, alocaţii pentru copii, etc.) 25% 40% 29% 5%

Gândiţi-vă la situaţia României de când actualul Guvern a venit la putere (decembrie 2000).

ECP11. situaţia economică a ţării 16% 41% 36% 7%



AS

Anexă tehnică: Chestionarul cu rezultatele.Dar în anul ce vine, ce credeţi ? Se va îmbunătăţi Va rămâne la fel Se va înrăutăţi NS/NR PSOC2. protecţia socială (ajutor de şomaj, pensii, alocaţii pentru copii, etc.) 25% 46% 16% 13%

ECP12. situaţia economică a ţării 24% 44% 18% 14%

S-a îmbunătăţit 19% S-a înrăutăţit 62% SIT. În comparaţie cu ultimii 5 ani ai regimului Ceauşescu (1985 - 1989), consideraţi că situaţia economică a ţării s-a îmbunătăţit, s-a înrăutăţit sau a rămas la fel? A rămas la fel 11% NS/NR 8%

Cât de mulţumit sau nemulţumit sunteţi de ac-tivitatea Guvernului în următoarele domenii…

Foarte mulţumit Mulţumit Nemul-

ţumit Foarte

nemulţumit NS/ NR

PERF1 Nivel de trai 0% 17% 53% 28% 2% PERF2 Ordine publică 1% 38% 42% 14% 5% PERF3 Locuri de muncă 0% 10% 50% 33% 6% PERF4 Agricultură 1% 15% 46% 32% 6% PERF5 Privatizare 0% 21% 45% 21% 13% PERF6 Sănătate 1% 24% 44% 28% 3% PERF7 Educaţie 1% 35% 36% 20% 7% PERF8 Locuinţe 1% 17% 44% 29% 9% PERF9 Industrie 0% 10% 49% 29% 12% PERF10 Reducerea corupţiei 0% 9% 45% 39% 7%

Credeţi că în România în general ... Da Nu NR LEG2. legile sunt bine făcute 40% 54% 7% LEG3. legile sunt bine aplicate 9% 85% 6% LEG5. legile sunt respectate 8% 87% 5% LEG1. toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii 23% 72% 4%

singuri 4% NŞ 2% LEG4. După părerea Dvs., oamenii trebuie să-şi facă singuri dreptate sau să apeleze la justiţie? să apeleze la justiţie 92% NR 2% Voi citi o listă de acţiuni de protest la care pot participa oamenii 1. Dvs. Aţi participat deja

la…? 2. Dar aţi (mai) participa la…

Da Nu NS/NR Da Nu NS/NR CONST1 Semnarea unei petiţii, reclamaţii 8% 91% 1% 17% 75% 8% CONST2 Participarea la demonstraţii

legale 11% 88% 0% 20% 73% 8%

CONST3 Participarea la greve ilegale 1% 98% 0% 3% 91% 6% CONST4 Ocuparea unor clădiri, drumuri 1% 99% 0% 2% 91% 7% VOTPAR. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Dvs. cu ce partid sau alianţă politică aţi vota? (se notează răspunsul)

PSD (PDSR sau PSDR) PRM PD PNL UDMR Altele Nu m-am

hotarat Nu votez NR

27.8% 8.5% 5.9% 2.8% 2.6% 3.2% 36.2% 9.6% 3.2%



AS


VOTPRES. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Preşedintele ţării, Dvs. pe cine aţi vota? (se notează răspunsul)

Ion Iliescu Corneliu Vadim Tudor

Adrian Nastase

Traian Basescu Altele Nu votez Nu m-am

hotarat NR

21.3% 9.2% 9.0% 6.7% 5.2% 7.5% 38.2% 2.7%

Da 57% Da 37% Nu 42% Nu 13%

CONST1. În prezent se discută mult despre modificarea Constituţiei României. Dvs. aţi auzit despre aceste discuţii? NR 1%

Credeţi că este necesară această modificare?

NR 7%

Preşedintele 52% NŞ 12% Primul Ministru 12% NR 2%

CONST2. Cine credeţi că ar trebui să aibă mai multă putere: preşedintele, primul ministru sau parlamentul?

Parlamentul 22% După părerea dvs. soarta României… În ţară În afara ţării NŞ NR CONST1 Înainte de 1989 a fost hotărâtă mai ales 42% 35% 22% 1% CONST2 În prezent este hotărâtă mai ales 36% 42% 20% 2% CONST3 În viitorii cinci ani va fi hotărâtă mai ales 30% 40% 28% 2%

Da, este bine 24% NŞ 19% CONST4 Credeţi că este bine ca Guvernul să dea legi de urgenţă (ordonanţe de urgenţă), care nu sunt mai întâi discutate şi aprobate de Parlament? Nu este bine 56% NR 1%

Regatul (monarhia) 10% NŞ 12% CONST5 După părerea dvs. ce tip de conducere (formă de

guvernământ) este mai potrivit pentru România: regatul (monarhia) sau republica? Republica 77% NR 1%

prin vot direct de către cetăţeni 93% NŞ 4% PRES1. Credeţi că preşedintele ţării ar trebui ales prin

votul direct al cetăţenilor ca până acum sau de către membrii Parlamentului? de către membrii Parlamentului 3% NR 0%

PRES2. Conform Constituţiei României, o persoană poate fi aleasă în funcţia de Preşedinte al ţării de cel mult două ori. Credeţi că ar trebui modificată Constituţia astfel încât un preşedinte să poată fi ales de mai mult de două ori?

Da 25% Alt răspuns 1% Nu 65% NŞ/NR 10%

PRES3. Credeţi că Preşedintele ar trebui să poată dizolva Parlamentul pentru a se alege unul nou?

Da, oricând crede de cuviinţă 16% Nu, în nici un caz 15% Da, dar numai în anumite situaţii precizate în Constituţie 47% NŞ 21% NR 1%

Preşedintele 48% NŞ 19% PRES4. Dacă există o situaţie dificilă care impune schimbarea Guvernului cine ar trebui să poată demite Guvernul? Parlamentul 33% NR 1%

Da 76% NŞ 11% PRES5. Credeţi că Preşedintele ar trebui să poată chema poporul la referendum (votare) pentru anumite legi pe care le consideră importante? Nu 13% NR 1%



AS


În prezent Parlamentul României este compus din două camere: Senatul şi Camera Deputaţilor.

dintr-o singură Cameră 45% NŞ 14% PARL1. Credeţi că Parlamentul României ar trebui să fie compus dintr-o singură cameră sau să rămână organizat aşa cum este acum? din două Camere 40% NR 0%

prea mic 0% atât cât trebuie 8% PARL2. Credeţi că numărul parlamentarilor este în

prezent prea mic, prea mare sau atât cât trebuie? prea mare 84% NŞ 7% NR 0%

Listă de persoane 28% NŞ 10% PARL6. Credeţi că pentru alegerea parlamentarilor ar trebui să votaţi o listă de persoane pentru un partid, ca până acum, sau să votaţi o singură persoană pentru un partid (vot uninominal)? O singură persoană 60% NR 1%

NŞ 72% PARL5. Vă rugăm să ne spuneţi numele unui

parlamentar ales în judeţul Dvs. / în Bucureşti. NR 2% PARL7. În prezent parlamentarii beneficiază de imunitate, adică nu pot fi arestaţi şi anchetaţi decât cu

Ar trebui menţinut 15% NŞ 12% acordul Parlamentului. Credeţi că acest drept ar trebui menţinut sau ar trebui limitat doar la declaraţiile şi activitatea acestora în Parlament? Ar trebui limitat 73% NR 0%

Doar un singur partid politic 15% NŞ 7% Doar două partide, unul la putere şi unul în opoziţie 43% NR 1%

PPOL1.Dvs. credeţi că ar fi mai bine ca în România să existe ... ?

Ca în prezent, cu mai multe partide politice 35%

Da 23% NŞ 9% PPOL2. Credeţi că partidelor politice trebuie să li se dea bani ca să funcţioneze ? Nu 67% NR 0% Dacă DA

Doar de la bugetul statului 8% NC 77% Doar din donaţii de la firme sau persoane private 6% NŞ 1%

Din ce surse ar trebui să primească aceşti bani?

Şi de la bugetul de stat şi din donaţii private 8% NR 0%

Da 67% NŞ 19% PPOL3. Credeţi că finanţarea din partea firmelor sau persoanelor private influenţează activitatea partidelor politice? Nu 13% NR 1%

Da 35% NŞ 14% PPOL4. Credeţi că în prezent, în România, există cel puţin un partid politic care vă reprezintă / apără interesele dvs.? Nu 50% NR 1% PPOL6. Credeţi că partidele politice româneşti declară toţi banii pe care îi primesc ca donaţii?

Toate partidele îşi declară toate donaţiile 2% Majoritatea partidelor nu îşi declară toate donaţiile

24%

Unele partide nu îşi declară toate donaţiile 11% Nici un partid nu-şi declară toate donaţiile 47% NS 17% NR 0%



AS


PPOL7. După părerea dvs., în ce măsură locurile pe listele electorale ale partidelor pentru Parlament, Consiliul Judeţean sau Consiliul Local sunt cumpărate de către cei cu bani?

Majoritatea locurilor sunt cumpărate de cei cu bani 47% Nici un loc nu este cumpărat 4% Doar o minoritate sunt cumpărate 24% NS 24% NR 1%

Foarte probabil 8% Deloc probabil 28% ANTICIP. Cât de probabil este ca alegerile parlamentare

să se desfăşoare înainte de termen, adică înainte de 2004? Puţin probabil 38% NŞ 25% NR 1%

direct de către cetăţeni 53% NŞ 7% de către Preşedinte 23% NR 0%

GUV1. După părerea dvs. Prim Ministrul ar trebui ales prin votul direct al cetăţenilor, votat de parlamentari (ca până acum) sau numit de către preşedintele ţării? de către Parlament 16%

Da 27% NŞ 25% GUV2. Credeţi că Primul Ministru ar trebui să poată dizolva Parlamentul pentru a se alege unul nou? Nu 47% NR 1%

prin vot direct de către cetăţeni 96% NŞ 3% PRIM3. Credeţi că primarul localităţii ar trebui ales prin votul direct al cetăţenilor ca până acum sau de către consilierii locali? de către consilierii locali 1% NR 0%

Listă de persoane 34% NŞ 8% PRIM6. Credeţi că pentru alegerea consilierilor locali ar trebui să votaţi o listă de persoane pentru un partid, ca până acum, sau să votaţi o singură persoană (vot uninominal)? O singură persoană 58% NR 0%

Da 49% NŞ 9% PRIM5. Dvs. ştiţi numele unui consilier local din comuna /

sectorul Dvs. ? Nu 41% NR 1% PRIM7. Dacă Primarul şi Consiliul Local nu se înţeleg asupra unor probleme importante ale localităţii, credeţi că:

Primarul ar trebui să poată dizolva (închide) Consiliul Local 34% NŞ 32% Consiliul Local ar trebui să poată demite Primarul 30% NR 4%


Foarte important Important Destul de

important Nu prea

important Deloc

important NR

TEL1 Munca 68% 26% 4% 2% 0% 0% TEL2 Familia 86% 13% 1% 0% 0% 0% TEL3 Prietenii 33% 39% 15% 11% 1% 0% TEL4 Timpul liber 32% 39% 18% 9% 2% 0% TEL5 Bunăstarea, averea 47% 40% 9% 4% 1% 0% TEL6 Credinţa, religia 55% 32% 8% 3% 1% 0% TEL7 Dragostea 51% 33% 9% 5% 2% 0% TEL8 A şti cât mai multe 41% 33% 15% 8% 2% 1% TEL9 Arta 18% 28% 18% 24% 10% 2% TEL10 Politica 7% 18% 18% 34% 21% 1% TEL11 Sexualitatea 15% 27% 15% 21% 17% 5%



AS

Anexă tehnică: Chestionarul cu rezultatele.Care sunt cele mai importante două dintre toate acestea? (arată LISTA 2, trece codul; pentru NŞ/NR trece 99)

Prima alegere

A doua alegere

Munca 28% 27% Familia 56% 27% Prietenii 0% 4% Timpul liber 1% 2% Bunăstarea, averea 5% 12% Credinţa, religia 7% 16% Dragostea 2% 9% A şti cât mai multe 0% 2% Arta 0% 0% Politica 0% 0% Sexualitatea 0% 0% NŞ/NR 1% 1%

Vă prezentăm în continuare o listă de afirmaţii. Arată LISTA 3. Vă rugăm să alegeţi pe o scală de la 1 la 5 valoarea cea mai apropiată de părerea dvs. 1 înseamnă că sunteţi cu totul de acord cu prima afirmaţie, 2 – că sunteţi de acord mai degrabă cu prima afirmaţie, 3 – că sunteţi de acord în egală măsură cu amândouă, 4 – că sunteţi de acord mai degrabă cu a doua, iar 5 – că sunteţi cu totul de acord cu a doua afirmaţie.

Medie NS / NR

Veniturile pe care le poate câştiga o persoană nu trebuie să fie limitate.

Este necesar să se limiteze veniturile pe care cineva le poate câştiga. 1.8 4.7%

Fiecare individ ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria bunăstare

Statul ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia 2.4 4.0%

Statul trebuie să asigure locuri de muncă pentru toţi cei care vor să muncească

Cei care vor să muncească trebuie să-şi caute singuri locuri de muncă 1.9 3.6%

Competiţia este bună, îi ajută pe oameni să muncească mai mult şi să dezvolte noi idei

Competiţia este un lucru rău, scoate la iveală ce e mai negativ în oameni 1.6 7.8%

Mediul înconjurător trebuie protejat, chiar dacă pentru aceasta dispar locuri de muncă

Protejarea mediului este mai puţin importantă decât asigurarea locurilor de muncă 2.0 9.2%

TLIB. Cum vă place mai mult să petreceţi timpul liber, cu familia sau cu prietenii? 3% 3% 22% 18% 54% 1%

cu prietenii mai degrabă cu prietenii

ambele în egală măsură

mai degrabă cu familia

cu familia

NR

LIFE. După părerea dvs. de ce ai nevoie în primul rând pentru a reuşi în viaţă? (citeşte variantele). Dar în al doilea rând?

Prima alegere

A doua alegere

Muncă 46% 21% Noroc 18% 22% Credinţă 12% 16% Relaţii 8% 11% Inteligenţă 8% 16% Educaţie (şcoală) 6% 11% Altceva 2% 1% NR 0% 1%



AS


În continuare vorbim despre muncă. Prin muncă înţelegem atât munca plătită (serviciu, slujbă) cât şi munca în agricultură, în gospodărie sau în casă.

efort 27% planificare 5% altceva 1% NS 2% inteligenţă 18% atenţie 3% (ce?) NR 2%

MVAL6. După părerea dvs., MUNCA BINE FĂCUTĂ înseamnă în primul rând? plăcere 14% pricepere 29% Iată câteva afirmaţii despre muncă. Care dintre acestea este adevărată pentru Dvs. şi care nu?

Este adevărat

Nu este adevărat NR Nu

muncesc M1 Muncesc doar pentru a avea cele necesare traiului. 58% 29% 1% 13% M2 Muncesc întotdeauna cât pot de bine, indiferent cât câştig. 64% 20% 1% 15% M3 Muncesc pentru a-mi permite cât mai multe. 72% 13% 1% 15% M4 Atunci când lucrez pentru mine lucrez mai bine. 66% 30% 4% M5 Mă distrez numai după ce îmi termin lucrul. 74% 19% 7% M6 Uneori amân distracţia pentru a munci. 71% 15% 4% 11% M7 Atunci când muncesc nu mă interesează altceva. 63% 25% 2% 11% M8 Munca este cea mai importantă pentru mine. 57% 30% 2% 11% M9 Munca este doar o mică parte din ceea ce sunt. 55% 29% 4% 11% M10 Aş putea să mă simt bine şi fără muncă. 25% 70% 5% M11 O zi în care nu muncesc e o zi pierdută. 59% 35% 5%

Medie

TWIN. Cam câte ore aţi lucrat în gospodărie (în casă sau în curte) 6.1 Într-o zi obişnuită (luni-vineri) din luna trecută (mai 2002)…? TWOUT: Cam câte ore aţi lucrat în afara gospodăriei (de ex.

serviciu) 3.7

NS/ NR = 99

Aproape în fiecare din ele

Cam în ju-mătate din ele

Cam într-un sfert din ele Mai rar În nici

una NR

M17. sâmbătă 54% 14% 7% 13% 11% 1% M18.duminică 12% 9% 7% 26% 46% 1%

În ultimul an s-a întâmplat să munciţi în zilele de...

M19.sărbătoare 9% 6% 5% 23% 57% 1%

Da 8% nu are loc de muncă de bază 45% ADDW. Lucraţi în plus, în afara locului de muncă de bază, pentru a vă completa veniturile? Nu 45% NR 1% Dacă DA

de câteva ori pe săptămână 4% de câteva ori pe lună 1% NC 92% ADDWY. Cât de des lucraţi suplimentar? 1-2 ori pe săptămână 2% 1-2 ori pe lună 1% NR 0%

Da 24% a. locuinţa 3% f. viaţă 4% Nu 76% b. bunuri de valoare 1% g. accident 2%

NR 1% c. maşina (asigurare obligatorie) 19% h. pensie 1% d. maşina (asigurare suplimentară) 2% i. altceva 1%

ASIG. Sunteţi asigurat la o societate de asigurare?

ASIGDA.Ce tip de asigurare aveţi (ce aţi asigurat)? (răspuns multiplu)

e. boală 1% NR 0%



AS


Dacă aţi câştiga o sumă mare de bani, să spunem un miliard, ce aţi face cu ei? Da Nu NR WINTOT. Şi cea mai

mare parte din bani: WIN1 i-aş cheltui (casă, maşină, etc. ) 67% 31% 2% 24% NŞ 2% WIN2 i-aş economisi (saltea, CEC, bancă, valută) 66% 31% 2% 25% NR 2% WIN3 i-aş da altcuiva (rude, prieteni, instituţii) 51% 46% 3% 15% WIN4 i-aş investi (aş începe o afacere / aş cumpăra acţiuni) 55% 42% 3% 31%

sigur nu aş mai munci 12% probabil aş mai munci 28% sigur aş mai munci 45%

BOGAT. Să presupunem că aţi avea suficienţi bani ca să trăiţi aşa cum v-aţi dori pentru tot restul vieţii. În aceste condiţii aţi mai munci sau nu?

probabil nu aş mai munci 12%

NS/NR 3%

zilnic 0% mai rar 12% săptămânal 3% deloc 83%

NOROC. Jucaţi la vreun joc de noroc (loto, pronosport, loz în plic, poker mecanic, etc.) la care puteţi câştiga bani/bunuri? lunar 2% NS/NR 0%

muncă şi merit personal 11% încălcarea legii 53% noroc 10% alt mijloc; care? _____ 1%

SUCC. Cum credeţi că au reuşit majoritatea oamenilor care au făcut avere în România? Prin … relaţii 16% NS/NR 8% În continuare, vă rugăm să ne răspundeţi la câteva întrebări despre locuinţa dvs.

Proprietatea dvs./partenerului(erei) dvs. 73% Închiriată de la stat 2%

Proprietatea părinţilor (rudelor) 23% NŞ 0%

LOC1. Locuinţa în care staţi în prezent este …

Închiriată de la o persoană / firmă 2% NR 0% LOC2. Câte camere de locuit (fără baie, bucătărie, hol) aveţi? |_Medie - 2.9_| 99.NR –1% Locuinţa Dvs. are ...? Da Nu NR CASA6. Baie 55% 45% 0% CASA7. Toaletă (WC) în casă 50% 50% 0%

Da 63% A fost debranşat datorită datoriilor la întreţinere 6%

Numai pentru cei care locuiesc la bloc. CASA8. Blocul în care locuiţi este racordat la sistemul public de termoficare? Nu a fost niciodată racordat 2% NC 28% NR 0% Dacă DA:

Este racordat la sistem şi aveţi căldură şi apă caldă 60% V-aţi debranşat pentru că aveţi minicentrală proprie (sau sistem echivalent) 7%

CASA9. Apartamentul dvs. este racordat? Aţi fost debranşat de la sistem şi nu aveţi nici apă caldă şi nici căldură 3% NC 29% NR 0%



AS


Pentru a avea o imagine de ansamblu a ţării vă rugăm să ne răspundeţi la câteva întrebări privind gospodăria şi persoana dvs. Acestea vor fi folosite doar pentru analize statistice.

Aveţi în gospodărie… Da Nu Da Nu AUTO1 Autoturism (proprietate personală) 32% 68% TVC Televizor color 71% 29% TELEMOB1 telefon mobil (inclusiv de la firmă) 26% 74% TVAN televizor alb negru 32% 68% TEL telefon fix 54% 46% CONG congelator / ladă frigorifică 32% 68%

FRIG frigider 82% 18% MS maşina de spălat neautomată 33% 67%

APRC antenă parabolică/cablu 48% 52% MAUT maşină de spălat automată 27% 73%

NET1 acces la Internet 4% 96% PC1 computer 11% 89%

Da, dvs 1% Nu 92% AUTO2. Dar de la serviciu, aveţi un autoturism pe care îl puteţi folosi şi în zilele libere (weekend, sărbători, concediu)? Da, alt membru din gospodărie 1% NR 5%

Cât de mulţumit sunteţi de … Foarte mulţumit

Destul de mulţumit

Nu prea mulţumit

Deloc mulţumit

NS/ NR

SATB bunurile pe care le aveţi în gospodărie 14% 54% 24% 8% 0% SATL locuinţa dvs. 17% 58% 19% 6% 0%

D 1. În ultimele 12 luni, în gospodăria Dvs., veniturile băneşti ale tuturor membrilor gospodariei au provenit din ... ? Da Nu NR

SURS1 salariu de stat 38% 61% 1% SURS2 salariu de la particular 23% 76% 1% SURS3 salariu de la firmă mixtă 2% 96% 2% SURS4 salariu compensator 0% 98% 2% SURS5 venit din convenţie civilă / contract colaborare 2% 96% 2% SURS6 activităţi ne-agricole pe cont propriu autorizate 2% 96% 2% SURS7 activităţi suplimentare (venituri din munca de zilier sau venituri ocazionale) 8% 90% 2% SURS8 venituri băneşti din propria producţie agricolă 13% 86% 2% SURS9 pensie stat (de asigurări sociale, de urmaş, de handicap, de boală şi alte tipuri de

pensii) 53% 46% 1%

SURS10 pensie CAP 16% 82% 2% SURS11 ajutor şomaj / alocaţie de sprijin 10% 88% 2% SURS12 burse de studiu şi pregătire 2% 96% 2% SURS13 alte transferuri sociale (de ex. alocaţii de copil, concediu de maternitate -

paternitate) 33% 65% 1%

SURS14 venit din investiţii, economii sau chirii de la proprietăţi 1% 97% 2% SURS15 profit dintr-o afacere 3% 96% 2% SURS16 a primit bani de la rudele plecate definitiv sau care muncesc temporar în străinătate 1% 97% 2% SURS17 bani de la părinţii /alte persoane sau alte transferuri particulare (de ex. pensie

alimentară) 2% 96% 2%

SURS18 Alte surse, CARE ?___________________________________________________ 1% 94% 4%



AS


SURSPR Şi dintre toate sursele de venit ale tuturor membrilor gospodăriei care a fost cea mai importantă sursă de venit în ultimele 12 luni? O SINGURĂ ALEGERE. UTILIZAŢI CODURILE DIN TABELUL DE MAI SUS

salariu de stat 32% salariu de la particular 15% salariu de la firmă mixtă 2% salariu compensator 0% venit din convenţie civilă / contract colaborare 1% activităţi ne-agricole pe cont propriu autorizate 1% activităţi suplimentare (venituri din munca de zilier sau venituri ocazionale) 2% venituri băneşti din propria producţie agricolă 4% pensie stat (de asigurări sociale, de urmaş, de handicap, de boală şi alte tipuri de pensii) 32% pensie CAP 5% ajutor şomaj / alocaţie de sprijin 2% burse de studiu şi pregătire 0% alte transferuri sociale (de ex. alocaţii de copil, concediu de maternitate - paternitate) 2% venit din investiţii, economii sau chirii de la proprietăţi 0% profit dintr-o afacere 1% a primit bani de la rudele plecate definitiv sau care muncesc temporar în străinătate 0% bani de la părinţii /alte persoane sau alte transferuri particulare (de ex. pensie alimentară) 1% Alte surse, CARE ?___________________________________________________ 1% NS 1% NR 1%

VEN În luna trecută, suma totală de bani obţinută de către toţi membrii gospo-dăriei dvs. incluzând salarii, dividende, chirii, vânzări etc., a fost cam de…? Medie 3.973.000 lei

NS = 8 – 3% NR = 9 – 4%

VENSUB Dar venitul dvs. personal în luna trecută a fost cam de ...? Medie 1.956.000 lei NS = 8 – 1%

NR = 9 – 19%

Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 45%

Ne ajung numai pentru strictul necesar 34%

Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe 16%

Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii 3%

Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva 1%

A15. Cum apreciaţi veniturile actuale ale gospodăriei Dvs.?

NŞ 0% NR 0%

Da 54% NR 0% GRADINA. Gospodăria Dvs. are în proprietate sau în folosinţă o grădină cu zarzavaturi, legume, vie, porumb, pomi fructiferi etc.? Nu 45%



AS


Da Nu NR DACA DA, câte hectare?

PAM. Aveţi teren agricol în proprietate sau folosinţă? 44% 55% 1% |__|__|,|__| ARENDA. În anul 2001, gospodăria Dvs. a luat pământ în folosinţă /arendă? 4% 96% 1% |__|__|,|__|

Câte animale aveţi în gospodărie? Număr Număr Bovine (vaci, viţei, boi). Ovine (oi, capre) Porcine Păsări de curte Cabaline (cai, măgari) Stupi

Nu are = 998; Nu răspunde = 999 AUTOCONS. În luna trecută produsele obţinute în gospodăria Dvs. sau primite (de la rude, prieteni, etc.) au asigurat din consumul gospodăriei ...? ÎNTREBAREA SE REFERĂ LA CONSUM ALIMENTAR UMAN, INDIFERENT CÂND AU FOST OBŢINUTE/ PRIMITE PRODUSELE

cam un sfert din consumul nostru 21% cam o jumatate din consumul nostru 12% aproape trei sferturi din consumul nostru 6% aproape în totalitate 9%

nu am obţinut / nu am primit astfel de produse (tot ce s-a consumat a fost cumpărat) 50%

NR 1%

în gospodărie (curte, grădină, pământ, etc.) 46% de la rude, prieteni 7% în schimbul muncii cu ziua pentru alţii 2% de la instituţii (cantina socială, fundaţii, organizaţii caritabile, biserică) 0% de la asociaţia agricolă 0%

AUTOCS. În luna trecută (mai), aceste produse au fost obţinute/ primite...?

RĂSPUNS MULTIPLU altă situaţie, CARE? _______________________________ 1%

NC, nu a obţinut/primit produse, tot ce s-a consumat a fost cumpărat 49%

Da 7% NR 1% FIRM. Există cineva în familia dumneavoastră care este asociat(ă) sau are în proprietate o întreprindere particulară sau o afacere? Nu 92%

Nu 68% Da, numai pentru consumul familiei 29% Da, din când în când şi pentru vânzare 2%

AGR.În gospodăria dvs. există cineva care se ocupă de munca agricolă în afara slujbei? Da, asigură un venit regulat prin vânzarea de produse 1%

CHEL.Cam câţi bani s-au cheltuit in total, în luna trecută în gospodăria Dvs.? Medie 3.785.000 lei NS = 8 – 7%

NR = 9 – 3% CONSAL. Dar pentru produsele alimentare pe care le-aţi cumpărat în gospodărie în luna trecută (alimente, băuturi inclusiv alimentaţie publică, cafea, ţigări, suc), cu aproximaţie, câţi bani s-au plătit?

Medie 2.093.000 lei NS = 8 – 9% NR = 9 – 3%

această localitate 55% altă localitate,

oraş 8% NS/NR 0% MO1. Unde locuia mama dvs. când v-aţi născut?

altă localitate, la sat 36% altă ţară 0%

URBAN1.De-a lungul vieţii Dvs. în total câţi ani aţi locuit la oraş? (indiferent din ce motiv) |__|__| ani NR = 99



AS


căsătorit(ă) cu acte 64% divorţat(ă) 2% necăsătorit(ă) 17% NR 0% STCIV.În prezent, sunteţi… căsătorit(ă) fără

acte/concubinaj 2% separat(ă) 1% văduv(ă) 13%

român 90% rrom 1% alta, care? _____ 1% ETN1. Care este naţionalitatea Dvs.? maghiar 7% german 0% NR 0%

a. română 97% e. engleza 13% Nici una 0% b. maghiară 10% f. franceză 11% NR 0% c. rroma 1% g. rusă 4%

UE2. Dintre următoarele limbi, pe care le cunoaşteţi suficient de bine să luaţi parte la o conversaţie? (RĂSPUNS MULTIPLU) d. germană 3% h. alta, care? 3%

ortodoxă 87% alta, care? 1% romano-catolică 3% protestantă (calvină, evanghelică, luterană, reformată) 4% greco-catolică 1% religie nedeclarată 0% neo-protestantă (penticostală, adventistă, baptistă, evanghelistă) 2% NŞ 0%

REL1. Care este religia Dvs.?

fără religie 0% NR 0%

sunt om religios şi urmez învăţătura Bisericii 32% altceva şi anume... 0% sunt religios în felul meu. 59% n-aş putea să spun dacă sunt religios sau nu. 7% nu sunt religios, învăţătura Bisericii îmi este indiferentă. 1% NŞ 0%

REL2.Care dintre următoarele situaţii vi se potriveşte cel mai bine?

nu sunt religios, sunt convins că religia nu are dreptate 0% NR 0%

VĂ MULŢUMIM!

Ora încheierii interviului: |__|__|:||__|__|

OPERATORUL DE INTERVIU va completa răspunsurile pentru întrebările de mai jos. JUDEŢ: ______________________________________ COD JUDET |___|___| COD ORAS/COMUNĂ (SIRSUP) |__|__|__|__|__|__|__| COD SAT (SIRINF) |__|__|__|__|__|__|__|

într-o casă 64% într-un bloc confort III, IV sau fost LOC3. Locuinţa este: într-o vilă (2-4 cămin de nefamilişti

1%

apartamente) 2%

într-un bloc 33% Pentru rural :

DIST. Distanţa până la cel mai apropiat oraş |__|__| km

asfaltat 26% DRUM. Drumul din faţa casei este: pietruit 31%

de pământ 43%

din listele electorale 76% prin metoda drumului aleator 17% din alte liste, în afară de subeşantion tineri 5%

SEL. Selecţia acestui subiect a fost făcută:

cele electorale 3%

prin alte metode, CARE? 0%



AS

2 0 0 2 I N S T I T U T U L D E M A R K E T I N G Ş I S O N D A J E

T o a t e p r o i e c t e l e d e c e r c e t a r e s u n t r e a l i z a t e î n c o n f o r m i t a t e c u p r e v e d e r i l e C o d u l u i

I n t e r n a ţ i o n a l I C C / E S O M A R d e b u n ă p r a c t i c ă î n c e r c e t a r e a s o c i a l ă ş i d e m a r k e t i n g .

M e m b r u f o n d a t o r a l S o c i e t ă ţ i i R o m â n e d e M a r k e t i n g ş i C e r c e t a r e a O p i n i e i P u b l i c e

S O R M A I s t o r i c

1 9 9 2 S e î n f i i n ţ e a z ă c a s o c i a t a t e d e a c ţ i u n i I M A S ( I n s t i t u t u l d e M a r k e t i n g s i S o n d a j e ) , p r i m a f i r m ă p r i v a t ă d i n R o m â n i a s p e c i a l i z a t ă î n c e c r c e t a r e a o p i n i e i p u b l i c e ş i d e m a r k e t i n g . C a p i t a l u l s o c i a l i n i ţ i a l a f o s t d e 2 5 . 0 0 0 U S D , d e ţ i n u t d e 2 0 d e a c ţ i o n a r i , p e r s o a n e f i z i c e r o m â n e .

1 9 9 4 I M A S l a n s e a z ă P O L I S , r e v i s t ă t r i m e s t r i a l ă d e ş t i i n ţ ă p o l i t i c ă . D i r e c t o r u l d e c e r c e t a r e a l I M A S d e v i n e m e m b r u a l E S O M A R

1 9 9 5 I M A S e d i t e a z ă R E V I S T A R O M Â N Ă D E C E C R C E T Ă R I S O C I A L E , p u b l i c a ţ i e t r i m e s t r i a l ă s p e c i l a l i z a t ă î n c a n a l i z e s o c i a l e ş i d e o p i n i e p u b l i c ă .

1 9 9 6 E x i t P o l l – a l e g e r i l e g e n e r a l e

1 9 9 7 L a n s a r e a s e r v i c i u l u i d e o m n i b u z l u n a r - R O M N I B U S P u b l i c a ţ i i l e “ C a p i t a l ” ş i “ I n - r e v i e w ” c l a s i f i c ă I M A S c a c e a d e - a d o u a c o m p a n i e d e c e r c e t a r e d e p i a ţ ă d i n R o m â n i a ( d u p ă c i f r a d e a f a c e r i ) .

1 9 9 8 I M A S l a n s e a z ă s e r v i c i u l d e m ă s u r a r e a a u d i e n ţ e i p r e s e i s c r i s e , r a d i o ş i T V A U D I M A S , b a z a t p e u n p a n e l d e j u r n a l e d e 1 1 0 0 g o s p o d ă r i i , r e p r e z e n t a t i v p e n t r u R o m â n i a . I M A S a c h i z i ţ i o n e a z ă 4 0 % d i n a c ţ i u n i l e A G B D R , a C o m p a n i e r o m â n e a s c ă p r o p r i e t a t e a A G B H e l l a s ( G r e c i a ) , p a r t e a G r u p u l u i t h e A G B I t a l i a . D o m e n i u l d e e x p e r t i z ă a l A G B D R e s t e m ă s u r a r e a a u d i e n ţ e i t e l e v i z i u n i i ( T A M ) .

1 9 9 9 I M A S l a n s e a z ă H E P ( H o u s e h o l d E q u i p m e n t P e n e t r a t i o n S u r v e y ) m ă s u r a r e a n u a l ă a p e n e t r ă r i i p r i n c i p a l e l o r e c h i p a m e n t e c a s n i c e , p e m ă r c i . I M A S l a n s e a z ă B O P – B a r o m e t r u l O p i n i e i P o l i t i c e

2 0 0 0 E x i t - p o l l s – a l e g e r i l e l o c a l e ( B u c u r e ş t i ) ş i g e n e r a l e

2 0 0 1 I M A S c â ş t i g ă l i c i t a ţ i a o r g a n i z a t ă d e B R A T p e n t r u S t u d i u l N a ţ i o n a l d e A u d i e n ţ ă . I M A S d e s c h i d e f i l i a l a I M A S - I n c î n C h i ş i n ă u – R e p u b l i c a M o l d o v a .



AS

Resurse STAFF – 60

REŢEA DE OPERATORI – 21 coordonatori zonali, 460 operatori de interviu

CAMERA PENTRU FOCUS GROUP – video VHS – Perception AnalizerTM – one-way mirror

SISTEM MOBIL pentru sesiuni de Focus Group

SOFT UTILITAR PROPRIU MASO-P – Print Media Audience Software MASO-R – Radio Audience Software MEPO-P – Print Media Planning Software MEPO-R – Radio Media Planning Software BOP 2.0 – Political Barometer Software and Databases

Tipuri de cercetări efectuate Ad-hoc Consumer Research

Cecrcetări usage and attitude (U&A) Studii de segmentare şi imagine Teste de produs Teste de ambalaj Studii de penetrare Cercetări de satisfacţia consumatorului

Cercetări ad-hoc de publicitate Pre-testare de spoturi şi materiale tipărite; Studies Advertising tracking (prin ROMNIBUS sau eşantioane şi paneluri ad-hoc); Măsurare de notoriatate şi atitudini ale consumatorului

Cercetări politice şi electorale Studiul electoratului Tracking de campanie Exit polls

Cercetare socială ad-hoc Studii de trafic

Bucureşti, sector 5, Str. Sfinţii Apostoli nr.44 Tel: (021)3354500; Fax: (021)3354508; E-mail: [email protected]

barometrul de opinie publicĂ romÂnia iunie 2002

Documents