opera unui creator

Viata — Opera unui Creator?

Majoritatea oamenilor au convingeri ce se ınscriu undeva ın-tre aceste extreme. Faptul ca cititi brosura de fata arata ca faceti,probabil, parte din aceasta categorie si ca sunteti interesati de ori-ginea vietii. Poate credeti ın Dumnezeu si aveti respect fata de Bi-blie, ınsa totodata puneti pret pe opinia unor reputati oameni destiinta, care nu cred ca viata este opera unui Creator. Iar dacasunteti parinte, poate va ganditi ce sa le raspundeti copiilor candva pun ıntrebari despre evolutie sau creatie.

Scopul brosuriiScopul acestei brosuri nu este acela de a ridiculiza parerea ce-

lor ce interpreteaza literal relatarea biblica despre creatie si niciopinia celor ce nu cred ın Dumnezeu. Dimpotriva, editorii speraca, ın urma citirii ei, sa reexaminati temeiul convingerilor voas-tre. Brosura va explica relatarea despre creatie ıntr-o maniera lacare, probabil, nu v-ati gandit pana acum. Si, nu ın ultimul rand,va arata de ce are importanta ce credeti cu privire la origineavietii.

Veti da crezare afirmatiilor celor ce sustin ca nu exista un Pro-iectant inteligent si ca Biblia nu este demna de ıncredere? Sauveti analiza ce spun ın realitate Scripturile?

În ce ınvataturi meri-

ta sa va puneti credinta: ın cele ale Bibliei sau ın cele ale evolu-tionistilor? (Evrei 11:1) Sa lasam faptele sa vorbeasca.

Cecredeti?Unele grup

˘ari religioase interpreteaz

˘a Biblia

ˆın

sens strict literal, promovând ideea c

˘a P

˘am

ântul,

cu tot ce se afl˘a pe el, a fost creat

ˆın sase zile a

câte 24 de ore,

ˆın urm

˘a cu c

âteva mii de ani. La

polul opus sunt ateii, care sustin c˘a Dumnezeu

nu exist˘a, c

˘a Biblia este o carte de mituri si c

˘a

viata este produsulˆınt

âmpl

˘arii oarbe.

Cop

erta

(pla

jasire

cifu

l):�

Dig

italV

isio

nLtd

/age

foto

sto

ck

2 VIATA — OPERA UNUI CREATOR?

Cuprins

PAGINA 4Planeta vie

PAGINA 11Cine detine

brevetul?

PAGINA 18Evolutia

— Fapt sau mit?

PAGINA 24Stiinta si

relatarea biblic˘a

despre creatie

PAGINA 29Are important

˘a

ce credeti?

PAGINA 30Bibliografie

� 2010WATCH TOWER BIBLE AND

TRACT SOCIETY OFPENNSYLVANIA

Toate drepturile rezervate

Viata — Opera unui Creator?

EditoriWATCHTOWER BIBLE AND TRACT

SOCIETY OF NEW YORK, INC.Brooklyn, New York, U.S.A.

Tip˘arit

˘a

ˆın 2010

Aceast˘a brosur

˘a nu este de

vˆanzare. Publicarea ei face parte

din lucrarea mondial˘a de instruire

biblic˘a, sustinut

˘a prin donatii.

Dac˘a nu apare alt

˘a indicatie, cita-

tele biblice sunt extrase din SfinteleScripturi — Traducerea lumii noi.

Was Life Created?Romanian (lc-M)

Made in Britain by Watch TowerBible and Tract Society of Britain

(Registered in England as a Charity)

Tip˘arit

˘a

ˆın Marea Britanie

Planeta vieViata pe P

˘am

ânt nu ar fi putut exista dac

˘a nu s-ar fi produs o serie de „coincidente“

fericite, unele r˘am

ân

ând ascunse

ˆıntelegerii umane p

ân

˘a

ˆın secolul

al XX-lea. Iat˘a c

âteva dintre ele:

˛ pozitia P˘am

ântului

ˆın galaxia Calea Lactee si

ˆın Sistemul Solar, precum si orbita lui,

ˆınclinatia axei sale, viteza lui de rotatie si satelitul s

˘au neobisnuit, Luna

˛ un câmp magnetic si o atmosfer

˘a care actioneaz

˘a ca dublu scut

˛ cicluri naturale care realimenteaz˘a si purific

˘a aerul si rezervele de ap

˘a ale planetei.

În timp ce veti analiza aceste subiecte,

ˆıntrebati-v

˘a: Sunt caracteristicile planetei

noastre produsulˆınt

âmpl

˘arii oarbe sau opera unui Proiectant inteligent?


„Adresa“ perfect˘a a P

˘am

ˆantului

Cand vreti sa-i dati cuiva adresa voastra,ce mentionati? Probabil precizati strada,orasul si tara. Dar care este „adresa“ pla-netei noastre? Ei bine, „tara“ este galaxiaCalea Lactee, „orasul“ este Sistemul Solar,adica Soarele si planetele care graviteazaın jurul lui, iar „strada“, orbita Pamantuluidin Sistemul Solar. Gratie progreselor ın-registrate ın astronomie si ın fizica, oame-nii de stiinta au ajuns sa ınteleaga mai bineavantajele pozitiei cu totul si cu totul deo-sebite pe care planeta noastra o are ın Uni-vers.

Sa ne oprim mai ıntai asupra „orasului“,Sistemul Solar. El se afla ıntr-o zona idea-la din Calea Lactee, nici prea aproape, nici

prea departe de centrul galaxiei. Aceasta„zona locuibila“, cum o numesc oameniide stiinta, contine exact elementele chimi-ce necesare vietii, ın concentratia potrivi-ta. Daca ne-am fi aflat mai departe de cen-trul galaxiei, aceste elemente chimice ar fifost mult prea rare; daca ne-am fi aflat maiaproape, cantitatea mare de radiatii poten-tial letale, precum si alti factori ar fi pus ınpericol viata. Putem spune, pe buna drep-tate, ca „locuim ıntr-o zona rezidentiala se-lecta“ a galaxiei, cum se arata ın revistaScientific American.1

„Strada“ ideal˘a: „Selecta“ este si „stra-

da“ pe care se afla planeta noastra, sau or-bita ei ın Sistemul Solar, „orasul“. Situa-ta la circa 150 de milioane de kilometride Soare, orbita Pamantului se afla ıntr-ozona locuibila, deoarece aici nu este niciprea frig, nici prea cald ca viata sa fie pusaın pericol. Mai mult decat atat, orbita esteaproape circulara, astfel ca Pamantul ra-mane tot timpul anului cam la aceeasi dis-tanta fata de Soare.

La randul sau, Soarele este considerat„uzina energetica“ perfecta. Este o stea sta-bila, de marime ideala si emite exact canti-tatea necesara de energie. Nu ıntamplatorSoarele a fost numit „o stea aparte“.2

P˘am

ˆantul nu putea s

˘a aib

˘a

o „adres˘a“ mai bun

˘a pentru a sustine viata

&N

AS

A/JP

L/C

alte

ch

PLANETA VIE 5

„Vecinul“ perfect: „Vecin“ mai bunpentru Pamant decat Luna nici ca se pu-tea! Acest satelit are un diametru putinmai mare decat un sfert din diametrul Pa-mantului. Comparata cu alte luni din Siste-mul Solar, Luna este neobisnuit de marepentru planeta ın jurul careia graviteaza. Opura ıntamplare? Putin probabil!

Datorita Lunii se produc mareele, careau un rol esential ın echilibrul ecological planetei. Luna contribuie si la mentine-rea stabilitatii axei de rotatie a Pamantu-lui. Fara un satelit „croit“ pe masura, Pa-mantul s-ar ınvarti asemenea unui titirez cumiscari necontrolate, ba chiar s-ar rastur-na.

În acest caz, clima, mareele, dar si alte

fenomene naturale ar suferi schimbari cuconsecinte catastrofale.

Înclinatia axei si viteza de rotatie idea-

le:Înclinatia axei Pamantului de aproxi-

mativ 23°30� face posibila existentaanotimpurilor, a temperaturilor

blande si a zonelor climaticevariate. „

Înclinatia axei teres-

tre pare a fi cea ideala“, sespune ın cartea Rare Earth— Why Complex Life Is Un-common in the Universe.3

„Ideala“ este si lungimea zi-lelor si a noptilor — rezultat al

rotatiei Pamantului ın jurul axeisale. Daca planeta s-ar roti mult mai

ıncet, zilele ar fi mai lungi, iar partea expu-sa Soarelui s-ar parjoli, ın timp ce cealal-ta ar ıngheta.

În schimb, daca planeta s-ar

roti mult mai repede, zilele ar fi mai scurte,avand poate o durata de numai cateva ore.În plus, s-ar starni vanturi naprasnice, care

nu s-ar mai opri, si ar avea loc si alte feno-mene naturale dezastruoase.

Scuturile P˘am

ântului

Din cauza radiatiilor letale si a meteo-roizilor, spatiul este un loc periculos. Cutoate acestea, planeta albastra pare a se de-plasa prin acest „poligon de tragere“ galac-tic fara sa aiba prea mult de suferit. Si astapentru ca Pamantul are o „armura“ uimi-toare: un camp magnetic puternic si o at-mosfera unica.

Câmpul magnetic al P

˘am

ântului: Nu-

cleul planetei, alcatuit din fier topit, se ro-teste foarte repede generand un puterniccamp magnetic ce se extinde pana depar-te ın spatiu. Actionand ca un scut, el neocroteste de radiatiile cosmice deosebit deputernice si de pericolele ce provin de laSoare.

Între acestea se numara vantul so-

lar, mai exact un flux constant de electronisi protoni, eruptiile solare, care elibereazaın cateva minute o energie egala cu cea eli-berata de miliarde de bombe cu hidrogen,si exploziile din coroana solara (regiunealuminoasa din jurul Soarelui), ın timpulcarora sunt ımprastiate ın spatiu miliardede tone de materie. Putem vedea cu ochii

Magn

eto

sfe

ra:N

AS

A/S

teele

Hill;

ˆınclin

atia

axe

iP

˘am

ân

tulu

i:b

ased

on

NA

SA

/V

isib

leE

arth

imagery


nostri dovezi ale existentei acestui scut.Atat eruptiile solare, cat si exploziile dincoroana solara genereaza uluitoare aurore,spectacole multicolore de lumina, vizibileın atmosfera ınalta, ın apropierea polilormagnetici ai Pamantului.

Atmosfera P˘am

ântului: Acest ınvelis al-

catuit din gaze nu doar face posibila respi-ratia, dar ne si ocroteste. Un strat superioral atmosferei, stratosfera, contine ozon,o forma de oxigen care absoarbe pana la99% din radiatiile ultraviolete (UV) pro-venite de la Soare. Stratul de ozon prote-jeaza multe forme de viata — de la om laplancton, care asigura o mare cantitate dinoxigenul necesar vietii — de radiatiile peri-culoase. Cantitatea de ozon stratosferic nueste fixa. Dimpotriva, este variabila, cres-cand ın functie de intensitatea radiatiilorUV. Prin urmare, stratul de ozon este unscut dinamic deosebit de eficient.

Atmosfera ne ocroteste si de milioanelede fragmente cosmice, unele cat un graun-te de nisip, altele cat un bolovan, care nebombardeaza zilnic planeta. Totusi, majo-ritatea lor ard ın atmosfera, devenind me-teori, puncte luminoase pe bolta cereasca.Scuturile Pamantului nu opresc ınsa radia-

tiile esentiale vietii, de pilda caldura si lu-mina vizibila. De fapt, atmosfera chiar con-tribuie la distribuirea caldurii pe glob, iarnoaptea actioneaza ca o patura, ıncetinindpierderea de caldura.

Desi nu sunt ınca ıntelese pe deplin, at-mosfera Pamantului si campul lui magne-tic dovedesc cu prisosinta ca au fost pro-iectate cu un scop. Acelasi lucru se poatespune si despre ciclurile care sustin viatape planeta noastra.

Este oare pur˘aˆ

ıntâmplare c

˘a planeta

noastr˘a este ocrotit

˘a

de dou˘a scuturi

dinamice?A

uro

ra(fo

togra

fie):

Jan

Cu

rtis(h

ttp:/

/la

titud

e6

4p

hoto

s.c

om

);m

ete

oru

l:E

SA

,N

AS

A

Câmpul magnetic al

P˘am

ântului, un scut invizibil

Auror˘a boreal

˘a

Atmosferane ocroteste

de meteoroizi

Cicluri naturale ce sustin viataDaca ıntr-un oras nu ar mai exista nicio sursa de

aer curat sau de apa potabila, iar sistemul de canali-zare s-ar ınfunda, bolile si moartea ar face ın scurttimp ravagii. Planeta noastra ınsa se autoıntretine.Ea nu este ca un restaurant, unde alimentele si pro-dusele necesare sunt aduse din afara, iar gunoiuleste luat si dus ın alta parte. Aerul curat si apa pota-bila de care depinde viata noastra nu sunt aduse deundeva din spatiu si nici deseurile nu sunt trimise ınspatiu. Cum reuseste planeta noastra sa ramana unloc curat, propice vietii? Datorita ciclurilor ei natu-rale, precum cel al apei, al carbonului, al oxigenuluisi al azotului, prezentate ın continuare pe scurt.

Ciclul apei: Apa este esential˘a vietii.

Niciunul dintre noi n-ar putea tr˘ai f

˘ar

˘a ea mai

mult de câteva zile. Ciclul hidrologic asigur

˘a ap

˘a

curat˘a, potabil

˘a

ˆıntregii planete. El const

˘a

ˆın trei

etape: 1) Datorit˘a c

˘aldurii Soarelui, apa se

evapor˘a

ˆın atmosfer

˘a. 2) Aceast

˘a ap

˘a purificat

˘a

se condenseaz˘a, form

ând norii. 3) Din nori, apa

cade sub form˘a de ploaie, grindin

˘a, lapovit

˘a si

ninsoareˆınapoi pe p

˘am

ânt, de unde se va

evapora din nou,ˆıncheind astfel ciclul. C

ât

˘a ap

˘a

se recicleaz˘a anual? Potrivit unor estim

˘ari,

suficient de mult˘a ca s

˘a acopere

ˆıntreaga

suprafat˘a a planetei cu un strat de circa un

metru.4

Ciclul carbonului si cel al oxigenului:Ca s

˘a tr

˘aim trebuie s

˘a respir

˘am: s

˘a inspir

˘am oxi-

gen si s˘a expir

˘am dioxid de carbon. G

ândindu-ne

ˆıns

˘a c

˘a miliarde de fiinte fac asta, ne-am putea

ˆın-

treba: De ce nu se termin˘a oxigenul din atmosfer

˘a

si de ce aceasta nu ajunge suprasaturat˘a cu dioxid

de carbon? Secretul st˘a

ˆın ciclul oxigenului:

1) Plantele absorb dioxidul de carbon si cu ajuto-

rul energiei solareˆıl transform

˘a

ˆın carbohidrati si

oxigen, acest proces uluitor fiind numit fotosinte-

z˘a. 2) Ciclul se

ˆıncheie c

ând inspir

˘am oxigenul din

atmosfer˘a. Toate procesele care au loc

ˆın plante

si rezultatul lor, aerul respirabil, sunt procese

curate, eficiente si discrete.

1

3

2

1dioxid

de carbon

2oxigen


Reciclare perfect˘a!ˆ

In pofida progreselor tehnologice ınre-gistrate de om, anual se produc tone sitone de deseuri toxice, nereciclabile. To-tusi, Pamantul ısi recicleaza perfect toatedeseurile, fiind un adevarat „expert“ ın in-ginerie chimica.

Cum credeti ca au aparut sistemele dereciclare ale Pamantului? „Daca pura ın-tamplare ar fi stat ın spatele dezvoltariiecosistemelor planetei, atunci armonia dinnatura nu ar fi putut atinge o asemeneaperfectiune“, afirma Michael Corey, publi-cist pe teme religioase si stiintifice.5 Sun-teti de acord cu concluzia lui?

Cum ati r˘aspunde?

˛ Credeti c˘a toate aceste caracteristici ale

P˘am

ântului au fost proiectate cu un

scop? Dac˘a da, care dintre argumentele

prezentate vi se par cele mai

conving˘atoare?

˛ Ce argumente i-ati aduce unei persoane

care sustine c˘a P

˘am

ântul nu are nimic

deosebit, c˘a nu este dec

ât un loc

prielnic evolutiei formelor de viat˘a?

Sto

ckbyte

/G

etty

Images

PLANETA VIE 9

Ciclul azotului: Viata depinde si de productia de molecule organice precum proteinele.

A. Pentru ca aceste molecule s˘a fie produse e nevoie de azot. Din fericire, circa 78% din

atmosfera terestr˘a este azot. Fulgerele si bacteriile transform

˘a azotul atmosferic

ˆın

compusi ce pot fi absorbiti de plante. B. Plantele folosesc apoi acesti compusi pentru

a produce molecule organice. Animalele care consum˘a plante asimileaz

˘a si ele azotul.

C.În cele din urm

˘a, c

ând plantele si animalele mor, bacteriile descompun compusii de

azot.În urma procesului de descompunere, azotul este eliberat

ˆın sol si

ˆın atmosfer

˘a,

ˆıncheindu-se astfel ciclul.

Atmosfera terestr˘a

contine 78% azot

moleculeorganiceA

bacteriiB

compusi de azot

C

bacterii

În sol:

În doar 100 g de sol se g

˘asesc

10000 de specii de bacterii,7 f˘ar

˘a a

pune la socoteal˘a num

˘arul total de mi-

crobi. S-au descoperit specii de bacte-

rii chiar si la o adâncime de 3 km!8

În aer:

În afar

˘a de p

˘as

˘ari, lilieci si

insecte, pe care le vedem zburând

prin v˘azduh, atmosfera e plin

˘a de po-

len, spori, seminte si,ˆın anumite stra-

turi ale ei, de mii de tipuri de microbi.

Varietatea microorganismelor din aer

este „la fel de mare ca cea din sol“, se

arat˘a

ˆın revista Scientific American.9

În ap

˘a: Oceanele r

˘am

ân

ˆın mare parte

un mister,ˆıntruc

ât, pentru a studia

adâncurile, oamenii de stiint

˘a sunt ne-

voiti s˘a foloseasc

˘a echipamente cos-

tisitoare. Pân

˘a si mult studiatele recife

de corali, relativ accesibile, g˘azduiesc

probabil milioane de specii de vietui-

toareˆınc

˘a necunoscute.

A ap˘arut oare aceast

˘a

biodiversitate din pur˘a

ˆınt

âmplare?

Multi sunt de acord cu poetul care a

scris: „Cât de multe sunt lucr

˘arile tale,

o, Iehova! Pe toate le-ai f˘acut cu

ˆınte-

lepciune. P˘am

ântul este plin de opere-

le tale!“ (Psalmul 104:24).�

� Potrivit Bibliei, numele lui Dumnezeu esteIehova (Psalmul 83:18).

O uluitoarebiodiversitateNimeni nu stie c

âte specii de plante

si de animale exist˘a pe P

˘am

ânt. Con-

form estim˘arilor, num

˘arul lor ar varia

de la 2 milioane la 100 de milioane.6

Unde se g˘aseste toat

˘a aceast

˘a biodi-

versitate?

Bacteriidin sol

Polen

Anemon˘a

Bacteriile: Penn State University, laboratory of Jean Brenchley, and with kind per-mission from Springer Science�Business Media: Extremophiles, Novel ultramicrobac-terial isolates from a deep Greenland ice core represent a proposed new species,Chryseobacterium greenlandense sp. nov., January 2010, Jennifer Loveland-Curtze;polenul: � Fotosearch10 VIATA — OPERA UNUI CREATOR?

11

Cine detine brevetul?ˆIn ultimii ani, cercet

˘atorii si inginerii s-au l

˘asat lite-

ralmenteˆınv

˘atati de plante si de animale (Iov

12:7, 8).ˆIn dorinta de a inventa lucruri noi si de a

ˆımbun

˘at

˘ati performantele celor deja existente, ei stu-

diaz˘a si

ˆıncearc

˘a s

˘a copieze diverse caracteristici ale

organismelor vii. Acest domeniu se numeste biomi-

metic˘a. Pe m

˘asur

˘a ce veti analiza exemplele

urm˘atoare,

ˆıntrebati-v

˘a: Cui i se cuvine

ˆın realitate

meritul de a fi proiectat toate acestea?


Înot

˘atoarele balenei

Ce pot ınvata inginerii aeronautici de labalena-cu-cocoasa? Multe, se pare. Ajunsala maturitate, o balena-cu-cocoasa cantares-te circa 30 t, cat un camion ıncarcat. Desiare un corp rigid, acest mamifer lung de12 m si ınzestrat cu ınotatoare mari, asema-natoare unor aripi, este de-o agilitate remar-cabila ın apa.

Ceea ce i-a nedumerit pe cercetatori estemodul ın care reuseste aceasta vietuitoa-re marina cu corp rigid sa descrie ın apacercuri foarte stranse, aparent imposibil deefectuat. Ei au descoperit ca secretul sta ınforma ınotatoarelor. Muchia anterioara aacestora nu este neteda, asemenea aripilorunui avion, ci este serata, prevazuta cu unrand de protuberante, numite tuberculi.ˆ

In timp ce balena ınoata taind apa, acestituberculi sporesc forta ascensionala si re-duc rezistenta la ınaintare. Cum?

În revista

Natural History se spune ca fiecare tuberculda nastere la vartejuri care accelereaza tre-cerea apei peste ınotatoare, chiar si atuncicand balena se ınalta aproape perpen-dicular.10

Ce aplicatii promite aceasta descoperi-re? Daca aripile avioanelor ar imita mo-delul ınotatoarelor acestei balene,ar fi nevoie de mai putine flap-suri sau de alte dispoziti-

ve mecanice care sa modifice fluxul de aer.În plus, astfel de aripi ar fi mai sigure simai usor de ıntretinut. John Long, specia-list ın biomecanica, este de parere ca, foartecurand, „nu vom mai vedea decat avioanecu aripi prevazute cu protuberante, aseme-nea ınotatoarelor balenei-cu-cocoasa“.11

Aripa pesc˘arusului

E bine stiut ca aripile aparatelor de zborimita forma aripilor unei pasari. De curandınsa, inginerii au facut progrese ın copie-rea designului acestora. „Cercetatorii de laUniversitatea Florida au realizat un proto-tip al unui aeromodel care imita capacita-tea pescarusului de a plana, de a plonja side a se ınalta rapid“, se spune ın revista NewScientist.12

Remarcabilele acrobatii ale pescarusilorse datoreaza unei mari flexibilitati a articu-latiilor aripilor. Construit si el cu aripi flexi-bile, „aeromodelul de 60 cm are un motor

mic ce pune ın miscare o serie de tije de me-tal, care, la randul lor, pun ın miscare ari-pile“, precizeaza revista. Aceste aripi mes-tesugit proiectate permit micului aparat dezbor sa plonjeze si sa planeze ıntre cladiriınalte. Oficialii militari sunt nerabdatori sadezvolte un aparat de zbor de o asemeneamanevrabilitate, pentru a-l folosi la depista-rea armelor chimice si biologice ın marileorase.

Piciorul pesc˘arusului

Pescarusul ısi pastreaza caldura corpuluichiar si atunci cand sta pe gheata. Cum reu-seste el acest lucru?

În parte, datorita unei

caracteristici uluitoare cu care sunt ınzes-trate mai multe animale din regiunile reci.Ea are la baza principiul schimbului de cal-dura ın contracurent.ˆ

In ce consta acest principiu? Pentru a-lıntelege, imaginati-va doua tevi prinse lao-lalta. Printr-o teava circula apa calda, iarprin cealalta, apa rece.

Între cele doua lichi-

de are loc un schimb de caldura: daca elecircula ın acelasi sens, se transferadoar jumatate din caldura de

la apa calda la apa rece; ınsa daca ele circu-la ın sensuri opuse, aproape toata caldurase va transfera de la apa calda la cea rece.

Cand pescarusul sta pe gheata, „schim-batoarele de caldura“ din picioarele lui ın-calzesc sangele care urca dinspre laba recea piciorului pasarii. Acestea conserva cal-dura ın corpul ei, prevenind pierderea decaldura prin picioare. Arthur Fraas, ingi-ner mecanic si aeronautic, a spus despre„schimbatorul de caldura regenerativ [alpescarusului] ca este unul dintre cele maieficiente sisteme de acest fel din lume“.13

Este atat de ingenios, ıncat inginerii n-auezitat sa-l copieze.

Avio

nu

l:K

riste

nB

artle

tt/U

nive

rsity

of

Flo

rida

�Foto

searc

h

În urma transferuluide c

˘aldur

˘a, s

ângele

care urc˘a spre corp

seˆınc

˘alzeste,

iar sângele

care coboar˘a

se r˘aceste


Cui i se cuvine meritul?NASA (Administratia Nationala pentru

Aeronautica si Spatiul Cosmic, SUA) lu-creaza la realizarea unui robot cu maimulte picioare care sa imite mersul unuiscorpion, iar proiectantii din Finlandaau realizat deja un tractor cu sase picioa-re, ce poate trece peste obstacole aseme-nea unei insecte uriase. Alti cercetatori auproiectat un material prevazut cu solzisorice imita modul ın care se ınchid si se des-

chid conurile de brad. Acest material ısimodifica structura ın functie de temperatu-ra corpului celui ce ıl poarta. O companieproducatoare de automobile a realizat unautoturism care imita cu fidelitate designulhidrodinamic al pestelui-cufar. Iar alti spe-cialisti studiaza proprietatea cochiliilor ure-chilor-de-mare de a amortiza socurile, cuscopul de a realiza veste antiglont mai usoa-re, dar mai rezistente.

Natura e sursa atat de multor idei genia-le, ıncat cercetatorii au creat o baza de

date care cuprinde informatii despre miide sisteme biologice. Oamenii de stiinta opot accesa pentru a gasi „solutii inspiratedin natura la problemele pe care le ıntam-pina ın realizarea unor proiecte“, precizea-za revista The Economist. Sistemele natura-le din aceasta baza de date sunt denumite„brevete biologice“.

ˆIn mod normal, titula-

rul unui brevet este persoana sau compa-nia careia i se recunoaste prin lege calita-tea de inventator. Iata ce se spune ın TheEconomist despre aceasta baza de breve-te biologice: „Numind «brevete biologice»ideile ingenioase preluate din natura, cer-cetatorii nu fac altceva decat sa scoata ınevidenta ca, ın realitate, natura este titula-rul brevetelor“.14

Dar cum de exista ın natura toate aces-te idei stralucite? Multi cercetatori suntde parere ca modelele aparent ingenioaseexistente ın natura sunt rezultatul a milioa-ne de ani de loterie evolutiva. Altii ınsa auajuns la o alta concluzie. Microbiologul Mi-chael Behe a scris urmatoarele ın editia din7 februarie 2005 a ziarului The New YorkTimes: „Dovezile incontestabile ale existen-tei [ın natura] a unui proiect lasa loc unui

Cine detine brevetul pentru natur˘a?

Prototipul unui automobilimit

˘a cu fidelitate designul

hidrodinamic alpestelui-cuf

˘ar

Sonarul cu care suntˆınzestrati delfinii

este superior celui inventat de om

Peste

le-c

uf

˘ar

siau

tom

ob

ilul:

Merc

ed

es-B

en

zU

SA

CINE DETINE BREVETUL? 15

argument pe cat de simplu, pe atat de con-vingator: daca — asa cum spune zicala en-glezeasca — arata ca o rata, merge ca o ratasi macaie ca o rata, . . . avem toate motive-le sa credem ca e o rata“. Concluzia lui?„Dovezile existentei unui proiect nu trebu-ie trecute cu vederea doar pentru ca suntatat de evidente.“15

Cu certitudine, meritul pentru realizareaunei aripi de avion mai sigure si mai eficien-te i se cuvine proiectantului ei.

În mod ase-

manator, meritul pentru crearea unui mate-rial de ımbracaminte mai comod sau a unuimotor mai eficient ıi revine inventatorului.De fapt, cel ce copiaza proiectul cuiva faraa recunoaste dreptul de autor al inventato-rului este pasibil de pedeapsa.

Acum ganditi-va: Cercetatori de seamaimita, ın linii mari, diverse sisteme din natu-ra pentru a rezolva probleme dificile de pro-iectare. Totusi, unii atribuie evolutiei oarbegenialitatea ideilor originale pe care le co-piaza. Vi se pare logic acest lucru? Daca ocopie presupune existenta unui proiectantinteligent, ce putem spune despre original?Cui i se cuvine ın realitate meritul: ucenicu-lui, care ısi imita maestrul, sau maestrului,care inventeaza?

O concluzie logic˘a

Dupa ce analizeaza dovezile careatesta ca natura este opera unui Proiectant,multi oameni sunt ın asentimentul scriito-rului biblic Pavel: „Calitatile . . . nevazute[ale lui Dumnezeu], da, puterea sa eterna sidumnezeirea sa, se vad clar de la crearea lu-mii, deoarece sunt percepute prin lucrurilefacute“ (Romani 1:19, 20).

Cum ati r˘aspunde?

˛ Vi se pare logic s˘a

credeti c˘a proiectul

genial evidentˆın

natur˘a este rezultatul

ˆınt

âmpl

˘arii oarbe?

˛ Ce contraargumente

ati aduce ipotezei c˘a

viata este doarˆın

aparent˘

a opera unui

Proiectant?

Pic

ioru

lsop

ârle

igecko:

�Foto

searc

h;colib

riul:

Lau

rieE

xcell/

Fogsto

ck/age

foto

sto

ck

Cercet˘atorii studiaz

˘a proprietatea

cochiliilor urechilor-de-marede a amortiza socurile

Sopârla gecko se poate

prinde chiar si de cele mainetede suprafete cu ajutorulunor forte moleculare


OperaunuiProiectant?Dac

˘a o copie presupune existenta unui proiectant inteligent, ce putem spune despre original?

Fibre˛ Copie: Kevlarul este o fibr

˘a rezistent

˘a,

obtinut˘a artificial, ce intr

˘a

ˆın alc

˘atuirea unor

articole precum vestele antiglont. Este

produs˘a la temperaturi

ˆınalte si cu ajutorul

unor solventi toxici.

˛ Original: P˘aianjenii-tes

˘atori produc sapte

tipuri de fire de m˘atase. Cele mai puternice

dintre ele, care formeaz˘a scheletul p

ânzei,

sunt mai usoare decât bumbacul si, totusi,

la aceeasi greutate, sunt mai tari decât otelul

si mai rezistente decât kevlarul. Dac

˘a ar fi

de m˘arimea unui teren de fotbal, o p

ânz

˘a de

p˘aianjen ale c

˘arei spite ar avea grosimea de

1 cm si ale c˘arei cercuri concentrice ar fi la

distant˘a de 4 cm unele de altele ar putea

opri din zbor un avion de pasageri! P˘aianjenul

ˆısi produce m

˘atasea la temperatura camerei,

folosind ca solvent apa.

Fir de m˘atase secretat de

p˘aianjen (imagine la microscop)

Copyrig

ht

Den

nis

Ku

nkelM

icro

scopy,

Inc.

CINE DETINE BREVETUL? 17

Navigatie˛ Copie: Unele aeronave comerciale au sisteme

computerizate de pilotare automat˘a, care pot dirija

aeronava nu doarˆın timpul zborului, ci si

ˆın timpul

ateriz˘arii. Computerul unui pilot automat experimental

este de m˘arimea unui card de credit.

˛ Original: Având creierul de m

˘arimea unei g

˘am

˘alii

de ac, fluturele-monarh migreaz˘a din Canada p

ân

˘a

ˆıntr-o p

˘adurice din Mexic, parcurg

ând o distant

˘a de

3000 km. El navigheaz˘a orient

ându-se dup

˘a Soare si are

capacitatea de a-si corecta directia de zborˆın functie

de pozitia acestuia pe cer.

Lentile˛ Copie: O echip

˘a de bioingineri a realizat un

ochi compus artificial care are peste 8500

de lentile si nu dep˘aseste 2,5 mm

ˆın

diametru. Astfel de lentile ar putea fi folosite la

realizarea unor detectori de miscare de mare

vitez˘a si a unor videocamere ultrasubtiri si

multidirectionale.

˛ Original: Ochiul libelulei areˆın component

˘a circa

30000 de lentile. Imaginile produse de fiecare dintre ele

formeaz˘a o imagine panoramic

˘a, asem

˘an

˘atoare unui

mozaic. Ochiul compus al libelulei este extrem de eficientˆın detectarea misc

˘arii.

ˆInainte de a raspunde la aceasta ıntre-

bare, trebuie clarificat un lucru. Multi oa-meni de stiinta au observat ca, ın timp, des-cendentii organismelor vii ar putea suferimici modificari. De pilda, crescatorii decaini pot folosi metoda ıncrucisarii selecti-ve pentru ca, ın final, descendentii sa aiba

picioarele mai scurte sau parul mai lungdecat stramosii lor.� Unii oameni de stiin-ta numesc aceste mici modificari „microe-volutie“.

Evolutionistii sustin ınsa ca acesteschimbari mici s-au acumulat de-a lungula miliarde de ani si au produs modifica-rile majore necesare transformarii pestilorın amfibieni si a antropoidelor ın om. Cuprivire la aceste schimbari majore ipoteticeoamenii de stiinta folosesc termenul „ma-croevolutie“.

� Modificarile pe care le pot produce crescatorii decaini provin adesea din disfunctii genetice. Spre exem-plu, soricarul este de talie mica deoarece cartilajele nui s-au dezvoltat normal, ceea ce a dus la nanism.

EvolutiaFapt sau mit?

„Evolutia este un fapt, la fel cum c˘aldura Soarelui este un fapt“, afirm

˘a profesorul Richard

Dawkins, un renumit savant evolutionist.16 Experimentele si observatiile directe dovedesc c˘a

temperatura Soarelui este,ˆıntr-adev

˘ar, extrem de ridicat

˘a. Dar se poate demonstra cu ajuto-

rul experimentelor si al metodei observatiei directe c˘a si evolutia este, indiscutabil, un fapt?

Charles Darwinsi cartea saOriginea speciilor

Darw

in:D

incarte

aO

rigin

ea

sp

eciilo

r(1

90

2);

carte

a:A

beB

ooks.c

om

EVOLUTIA — FAPT SAU MIT? 19

În opinia lui Charles Darwin, bunaoara,

existenta micilor modificari pe care le ob-servam arata ca sunt posibile si schimbarimult mai mari, neobservate de nimeni.17

El spunea ca, de-a lungul erelor, cateva or-ganisme vii primordiale, asa-numitele for-me de viata simple, au evoluat lent — prin„modificari extrem de usoare“ —, ceea ce adus la aparitia milioanelor de forme de via-ta existente astazi pe Pamant.18

Multi considera logice afirmatiile luiDarwin. Ei ısi spun: „Daca la nivelul spe-ciei� se pot produce schimbari mici, n-arputea oare evolutia produce schimbarimajore de-a lungul unui interval mare detimp?“.

În realitate ınsa, teoria evolutiei se

bazeaza pe trei mituri. Sa le analizam perand.

1. Mutatiile furnizeaz˘a materia prim

˘a

necesar˘a aparitiei speciilor noi. Teoria

macroevolutiei este cladita pe ipoteza camutatiile — modificari ıntamplatoare sur-venite ın codul genetic al plantelor si ani-malelor — pot duce la aparitia nu numaide specii noi, ci chiar de familii ıntregi deplante si animale, cu totul noi.19

Fapt: Multe caracteristici ale animale-lor si plantelor sunt determinate de infor-matiile ce se gasesc ın codul lor genetic,proiectul ınscris ın nucleul fiecarei celule.�Cercetatorii au descoperit ca mutatiile potproduce schimbari ın organismul descen-dentilor atat ai animalelor, cat si ai plan-

� Desi termenul „specie“ e folosit frecvent ın aceas-ta sectiune, este demn de remarcat ca ın cartea biblicaGeneza acest cuvant nu este folosit cu sensul lui stiin-tific. Termenul „specie“ folosit ın Biblie nu ınseamna„categorie sistematica fundamentala subordonata genu-lui, care cuprinde animale si plante cu trasaturi si ınsu-siri comune“, ci „soi, fel, varietate; clasa, categorie“(Dictionarul explicativ al limbii romane). Unele Biblii(de pilda, Cornilescu, 1921, si Biblia ortodoxa) folosesccuvantul „soi“ sau „fel“. Adesea, ceea ce oamenii de sti-inta opteaza sa numeasca „evolutie a unei specii“ estedoar o variatie ın cadrul aceleiasi „specii“, potrivit sen-sului cu care este folosit acest cuvant ın relatarea bibli-ca din Geneza.� Cercetarile arata ca citoplasma, membranele si alte

structuri celulare au si ele un rol ın dezvoltarea morfo-logica si fiziologica a unui organism.

telor. Dar produc oare mutatiile specii cutotul noi? Sa vedem ce ne dezvaluie cei cir-ca 100 de ani de studiu ın domeniul ge-neticii.

Pe la sfarsitul anilor ’30 ai secolului tre-cut, oamenii de stiinta au acceptat cu entu-ziasm o idee noua. Ei erau deja convinsi caselectia naturala — procesul prin care orga-nismul cel mai bine adaptat la mediu reu-seste sa supravietuiasca si sa se reprodu-ca — ar putea genera specii noi de planteın urma unor mutatii ıntamplatoare. Ast-fel, au tras concluzia ca selectia artificia-la, indusa de om, ar trebui sa dea rezultatemult mai bune. „Entuziasmul se raspandeaın randul biologilor ın general si ın randulgeneticienilor, al crescatorilor de animalesi al cultivatorilor de plante ın special“, aspus Wolf-Ekkehard Lonnig, om de stiin-ta de la Institutul Max Planck de Genetica

Individnormal

Desi prezint˘a anomalii,

musculitele-de-otet mutanter˘am

ân tot musculite-de-otet

Din cauza mutatiilor, plantele pot suferimodific

˘ari — cum este cazul acestei plante

cu flori mai mari —, darˆın anumite limite

Individ normal


Vegetala din Germania.� Dar de ce acestentuziasm? Lonnig, care de circa 30 de anistudiaza mutatiile genetice la plante, a afir-mat: „Cercetatorii credeau ca venise mo-mentul sa revolutioneze metoda traditio-nala de cultivare a plantelor si de cresterea animalelor. Ei se gandeau ca prin indu-cerea si selectarea mutatiilor avantajoaseputeau obtine plante si animale noi, supe-rioare celorlalte“.20 De fapt, unii sperau saobtina chiar specii cu totul noi.

Oameni de stiinta din Statele Unite,Asia si Europa au initiat programe de cer-cetare care au beneficiat de sprijin finan-ciar substantial. Ei au folosit metode carepromiteau grabirea procesului evolutiv. Lace rezultate s-a ajuns dupa mai bine de40 de ani de cercetari intense? „

În pofi-

da cheltuielilor uriase, ıncercarea de a ob-tine prin iradiere [tehnica ce induce mu-tatii] varietati din ce ın ce mai productives-a dovedit, ın mare parte, un esec“, spu-ne cercetatorul Peter von Sengbusch.21 IarLonnig a afirmat: „Prin anii ’80, sperante-le si entuziasmul savantilor se spulberase-ra; esecul era de proportii globale. Studiulmutatiilor artificiale la plante si animale afost abandonat ın tarile occidentale. Majo-ritatea mutantilor . . . au murit ori s-au do-vedit inferiori varietatilor salbatice“.�

Chiar si asa, informatiile stranse ıntimpul celor circa 100 de ani de cerce-tari asupra mutatiilor ın general si al celor70 de ani de studiu asupra mutatiilor ar-tificiale ın special le-au permis oamenilorde stiinta sa traga unele concluzii privindcapacitatea acestor mutatii de a determi-

� Lonnig crede ca viata a fost creata. El ısi prezintapropria opinie, nu pe cea a Institutului Max Planck deGenetica Vegetala din Germania.�

În urma experimentelor repetate s-a constatat ca

numarul mutantilor noi scadea constant si ca apareaufrecvent mutanti de acelasi fel.

În plus, mai putin de

1% dintre mutantii vegetali au fost alesi pentru cerce-tari suplimentare, iar mai putin de 1% dintre acestiaau fost considerati potriviti pentru comercializare. Maimult, nu s-a obtinut nicio specie cu totul noua. La an-imale, mutatiile artificiale au dat rezultate si mai slabedecat la plante, metoda fiind abandonata definitiv.

na aparitia de specii noi. Dupa examina-rea dovezilor, Lonnig a spus: „O specie [deplante sau de animale] nu se poate trans-forma prin mutatii ıntr-o specie cu totulnoua. Aceasta concluzie concorda cu toateexperimentele, cu toate rezultatele cerce-tarilor ın domeniul mutatiilor efectuate ınsecolul al XX-lea, precum si cu legile pro-babilitatii“.

Prin urmare, se poate transforma o spe-cie ıntr-una noua prin intermediul mutatii-lor? Dovezile arata ca nu! Dupa cercetariındelungate, Lonnig a conchis ca „speciilebine delimitate genetic au granite precisece nu pot fi nici anulate, nici depasite prinmutatii ıntamplatoare“.22

Sa vedem care sunt implicatiile celorspuse pana acum. Daca savanti de presti-giu nu pot sa produca specii noi prin in-ducerea si selectarea artificiala a mutatiiloravantajoase, este oare posibil ca un proceslipsit de inteligenta sa aiba mai multi sortide izbanda? Daca studiile dezvaluie ca mu-tatiile nu pot transforma o specie ıntr-o altaspecie, cu totul noua, atunci cum e posibilsa se fi produs macroevolutia?

2. Selectia natural˘a duce la aparitia

de specii noi. Darwin era de parere ca se-lectia naturala, cum o numea el, avanta-jeaza formele de viata cel mai bine adap-tate la mediu si ca formele de viata celmai putin adaptate dispar ın cele dinurma. Evolutionistii moderni afirma ca,pe masura ce speciile se raspandesc sise izoleaza, selectia naturala favorizeazaacele specii pe care mutatiile genice le facapte sa supravietuiasca ın noul mediu.Astfel, aceste grupuri izolate evolueaza,pretind evolutionistii, transformandu-seın final ın specii cu totul noi.

Fapt: Asa cum s-a aratat, dovezile obti-nute ın urma studiilor indica clar ca mu-tatiile nu pot duce la aparitia de speciicu totul noi de plante si de animale. Darce dovezi aduc evolutionistii ın sprijinul

EVOLUTIA — FAPT SAU MIT? 21

afirmatiei ca selectia naturala favorizeazamutatiile avantajoase, determinand apari-tia unor specii noi? O brosura publicata ın1999 de Academia Americana de Stiinta(AAS) face referire la „cele 13 specii decinteze studiate de Darwin pe Insulele Ga-lapagos, cunoscute astazi sub numele de«cintezele lui Darwin»“.23

În anii ’70, un grup de cercetatori coor-

donat de Peter si Rosemary Grant, de laUniversitatea Princeton (SUA), a ınceputsa studieze aceste cinteze si a descoperitca, dupa un an de seceta, majoritatea cin-tezelor care au supravietuit aveau cioculmai mare decat celelalte cinteze de pe in-sule.

Întrucat marimea si forma ciocului

este unul dintre principalele criterii dupacare sunt diferentiate cele 13 specii, acestedescoperiri au fost considerate relevante.Brosura AAS mai spune: „Peter si Rose-mary Grant au estimat ca, daca seceta arlovi insulele o data la zece ani, dupa numai200 de ani ar aparea o noua specie de cin-teze“.24

Brosura omite totusi sa mentioneze ca,ın anii ce-au urmat secetei, numarul cinte-zelor cu ciocul mai mic l-a depasit din nou

pe cel al cintezelor cu ciocul mai mare.Cercetatorii au observat ca, ın functie deconditiile climatice, pe insule predominaude la un an la altul ba cintezele cu cioculmai mare, ba cele cu ciocul mai mic. Ei aumai remarcat ca cinteze din „specii“ diferi-te se ımperecheau, puii lor fiind mai bineadaptati la mediu decat parintii. Concluziacercetatorilor a fost ca, daca ıncrucisareacontinua astfel, ın 200 de ani ar fi avut locfuzionarea a doua „specii“.25

Asadar, duce oare selectia naturala laaparitia de specii noi? Cu decenii ın urma,biologul evolutionist George ChristopherWilliams ısi exprima ındoielile cu privire laacest lucru.26 Iar evolutionistul teoreticianJeffrey Schwartz scria ın 1999 ca selectianaturala ajuta probabil speciile sa se adap-teze la conditiile de mediu mereu ın schim-bare, dar ea nu da nastere la ceva nou.27

Într-adevar, cintezele lui Darwin nu se

transforma ın „ceva nou“. Tot cinteze ra-man. Iar faptul ca cinteze din „specii“ di-ferite se ımperecheaza ne poate face sane ındoim de criteriile ın baza carora de-finesc unii evolutionisti „specia“.

În plus,

informatiile referitoare la aceste pasari

Studiul asupra „cintezelor lui Darwin“nu dovedeste dec

ât c

˘a o specie se poate

adapta la conditiile climatice

Cin

teze

led

inm

ed

alio

an

e:D

incarte

aJo

urn

alof

Resea

rch

es,d

eC

harle

sD

arw

in(1

87

3),

imagin

eob

tinu

t˘ap

rinam

ab

ilitate

aB

iod

ivers

ityH

erita

ge

Lib

rary


dezvaluie ca pana si unele academii de sti-inta prestigioase pot fi subiective cand ısiprezinta dovezile.

3. Fosilele atest˘a schimb

˘ari macroe-

volutive la plante si animale. BrosuraAAS, mentionata anterior, ıi lasa cititoru-lui impresia ca fosilele descoperite de oa-menii de stiinta ofera suficiente dovezi ınsprijinul macroevolutiei. Ea afirma: „S-audescoperit atat de multe forme de viata in-termediare ıntre pesti si amfibieni, ıntreamfibieni si reptile, ıntre reptile si mamife-re, precum si ın linia de descendenta a pri-matelor, ıncat adesea este dificil de stabilitcu exactitate cand se produce tranzitia dela o specie la alta“.28

Fapt: Aceasta afirmatie ındrazneata estedestul de surprinzatoare. De ce? Niles Eld-

redge, un evolutionist ınflacarat, afirma cafosilele nu dovedesc producerea treptatade schimbari evolutive, ci existenta unorintervale lungi de timp ın care, „la ma-joritatea speciilor, nu s-au acumulat decatfoarte putine modificari evolutive sau nus-au acumulat deloc“.�29

Pana acum, oamenii de stiinta din ın-treaga lume au descoperit si au catalogatcirca 200 de milioane de fosile mari similiarde de microfosile. Multi cercetatorisunt de acord ca acest vast tezaur de do-vezi demonstreaza ca toate grupele mari deanimale au aparut dintr-o data, ca acesteaau ramas aproape neschimbate si ca mul-te specii au disparut brusc, asa cum au siaparut.

� Chiar si putinele dovezi fosile pe care cercetato-rii le aduc ın sprijinul teoriei evolutiei sunt discuta-bile. Vezi paginile 22–29 ale brosurii „Originea vietii— Cinci ıntrebari care merita sa fie analizate“, publica-ta de Martorii lui Iehova.

O credint˘a oarb

˘a

De ce multi evolutionisti de renume sus-tin cu tarie ca macroevolutia este un fapt?Celebrul evolutionist Richard Lewontina scris cu sinceritate ca multi oameni destiinta sunt dispusi sa accepte idei lipsitede fundament stiintific „fiindca [si-au] luatun angajament prioritar, un angajamentfata de materialism“.� Multi savanti refuzachiar si numai sa ia ın calcul posibilitateaexistentei unui Proiectant inteligent deoa-rece, asa cum scrie Lewontin, ‘nu pot ac-cepta ca un Picior Divin sa li se puna ınprag’.30

În acest sens, sociologul Rodney Stark

a declarat pentru revista Scientific Ameri-can: „De 200 de ani se promoveaza ideeaca, daca vrei sa fii un adept al stiintei, nutrebuie sa-i permiti mintii sa fie ıncatusatade religie“. El a mai afirmat ca, ın mediulacademic, „cei religiosi nu vorbesc despreCreator“.31

Daca veti considera adevarata teoriamacroevolutiei, va trebui sa credeti si caoamenii de stiinta agnostici sau atei nusunt subiectivi, ca nu interpreteaza des-coperirile stiintifice prin prisma convin-gerilor personale. Va trebui sa credeti camutatiile si selectia naturala au determinataparitia tuturor formelor de viata comple-xe, desi un veac de cercetari dovedesc camutatiile nu au dus la transformarea nicimacar a unei singure specii bine definiteıntr-o specie cu totul noua. De asemenea,va trebui sa credeti ca toate vietatile au evo-luat dintr-un stramos comun, desi dovezi-le fosile demonstreaza cu tarie ca speciilemajore de plante si de animale au aparutdintr-o data si ca nu au evoluat ın alte spe-cii de-a lungul veacurilor. Este oare o astfelde convingere bazata pe fapte sau pe mi-turi?

În realitate, credinta ın evolutie este o

credinta oarba.

� Aici, termenul „materialism“ se refera la teoria po-trivit careia tot ce exista ın Univers, inclusiv viata,a aparut fara vreo interventie supranaturala ın acestproces.

Potrivit dovezilor fosile, toate grupele maride animale au ap

˘arut dintr-o dat

˘a si au r

˘amas

aproape neschimbate

�Ju

an

Carlo

sM

uñoz/

age

foto

sto

ck,an

dcou

rtesy

of

Roya

lTyrre

llM

useu

mof

Pala

eon

tolo

gy

Cum ati r˘aspunde?

˛ Cum i-ati r˘aspunde cuiva

care sustine c˘a asa-numita

microevolutie este o dovad˘a

ˆın sprijinul macroevolutiei?

˛ De ce este relevant faptul

c˘a, potrivit dovezilor fosile,

majoritatea speciilor au

suferit doar modific˘ari infime

de-a lungul unei mari

perioade de timp?


Când a fost ‘

ˆınceputul’?

Relatarea din Geneza se deschide cu oafirmatie simpla, dar plina de forta: „Laınceput Dumnezeu a creat cerurile si pa-mantul“ (Geneza 1:1). Multi biblisti suntde acord ca acest verset se refera la o lu-crare care nu a avut loc ın timpul zilelorde creare, descrise ıncepand cu versetultrei. Implicatiile sunt profunde. Conformafirmatiei de la ınceputul Bibliei, Univer-sul, inclusiv planeta Pamant, exista cumult timp ınainte de ınceperea zilelor decreare; Biblia ınsa nu specifica de cand.

Geologii estimeaza ca varsta Pamantu-lui ar fi de patru miliarde de ani, iar astro-nomii afirma ca Universul ar avea nu maiputin de 15 miliarde de ani. Oare acestedate — si eventualele lor ajustari — contra-zic afirmatia din Geneza 1:1? Nicidecum,ıntrucat Biblia nu precizeaza varsta ‘ceru-

rilor si a pamantului’. Prin urmare, stiin-ta nu contrazice textul biblic.

Cât au durat

zilele de creare?Dar cat au durat zilele de creare? A

fost fiecare literalmente de 24 de ore?Unii sustin ca, ıntrucat Moise, scriitorulGenezei, a facut mai tarziu referire la ziuacare a urmat celor sase zile de creare ca laun model pentru sabatul saptamanal, fie-care zi de creare trebuie sa fi fost o zi pro-priu-zisa, de 24 de ore (Exodul 20:11).Sprijina textul din Geneza aceasta con-cluzie?

Nu. Termenul ebraic tradus „zi“ sepoate referi la diverse intervale de timp,nu doar la un interval de 24 de ore. Depilda, cand prezinta lucrarea de crearerealizata de Dumnezeu, Moise se refera

Stiinta si

relatarea biblic˘a

despre creatieMulti afirm

˘a c

˘a stiinta contrazice relatarea biblic

˘a despre creatie.

În realitate

ˆıns

˘a,

contradictia nu esteˆıntre stiint

˘a si Biblie, ci

ˆıntre stiint

˘a si convingerile grup

˘arilor re-

ligioase care interpreteaz˘a Biblia

ˆın sens strict literal. Unele grup

˘ari de acest fel sus-

tinˆın mod eronat c

˘a

ˆıntreaga creatie fizic

˘a ar fi fost adus

˘a

ˆın existent

˘a

ˆın sase zile a

câte 24 de ore, acum circa 10000 de ani.

Totusi, Biblia nu sprijin˘a aceast

˘a idee. Dac

˘a ar sprijini-o, multe descoperiri stiintifice

din ultimii 100 de ani ar pune sub semnulˆıntreb

˘arii exactitatea ei. Un studiu atent

al textului biblic dezv˘aluie c

˘a faptele stiintifice nu vin nicidecum

ˆın contradictie cu

Scripturile. Având

ˆın vedere toate acestea, Martorii lui Iehova nu sunt de acord cu

multi creationisti.În continuare vom vedea ce ne

ˆınvat

˘a

ˆın realitate Biblia.

Neb

ulo

asa:IA

C/R

GO

/D

avid

Malin

Images

Geneza nu ne spune c˘a

P˘am

ˆantul si Universul

ar fi fost createˆın sase zile

a cˆate 24 de ore, cu circa

10 000 de aniˆın urm

˘a


la toate cele sase zile de creare ca lao singura zi (Geneza 2:4).

În plus, ın

prima zi de creare, „Dumnezeu a nu-mit lumina Zi, iar ıntunericul l-a numitNoapte“ (Geneza 1:5). Aici, doar o par-te dintr-un interval de 24 de ore este de-finita „zi“. Putem spune, asadar, ca nuexista nicio baza biblica pentru a sustine,ın mod dogmatic, ca fiecare zi de crearea fost de 24 de ore.

Dar atunci cat au durat acestea? Biblianu specifica. Totusi, capitolele 1 si 2 dinGeneza lasa sa se ınteleaga ca a fost vor-ba de intervale lungi de timp.

Sase perioade de creareMoise si-a scris relatarea ın ebraica,

din perspectiva unui observator ce s-ar fiaflat pe Pamant. Stim, de asemenea, caUniversul exista ınainte de ınceperea pe-rioadelor, sau zilelor, de creare. Acesteinformatii elucideaza ın mare parte con-troversa referitoare la relatarea desprecreatie.

În ce fel?

O analiza atenta a relatarii din Genezadezvaluie ca durata unor lucrari de cre-are nu s-a limitat la o „zi“, ci a cuprins

doua sau mai multe „zile“. De exemplu,ınainte de prima „zi“ de creare, luminace provenea de la Soarele deja existentera ımpiedicata ıntrucatva sa ajunga lasuprafata Pamantului, probabil de nistenori grosi (Iov 38:9). Pe parcursul primei‘zile’, aceasta perdea de nori a ınceput sase rareasca, permitand luminii difuze sapatrunda ın atmosfera.�ˆ

In ‘ziua’ a doua, atmosfera a continuatsa se limpezeasca, ıntre norii grosi dedeasupra si oceanul de dedesubt forman-du-se un spatiu.

În ‘ziua’ a patra, atmos-

fera s-a limpezit atat de mult, ıncat ceidoi astri, Soarele si Luna, au aparut „peıntinderea cerurilor“ (Geneza 1:14–16).Cu alte cuvinte, din perspectiva unui ob-servator de pe Pamant, acesti doi astri audevenit vizibili. Toate aceste evenimentes-au derulat treptat.

Relatarea din Geneza mai spune ca ına cincea „zi“ au ınceput sa apara ‘creatu-rile zburatoare’, termen care se referea in-

�În relatarea despre cele ıntamplate ın prima „zi“,

cuvantul ebraic pentru „lumina“ este ’ohr, care se refe-ra la lumina ın general.

În schimb, ın descrierea celei

de-a patra ‘zile’ este folosit termenul ma’ohr�, care serefera la sursa de lumina.

Durata unor lucr˘ari de creare nu s-a limitat

la o „zi“, ci a cuprins dou˘a sau mai multe „zile“

clusiv la insecte si vietati cu aripi mem-branoase.

Limbajul Bibliei lasa sa se ınteleaga cae posibil ca unele evenimente majore dintimpul fiecarei zile, sau perioade, de cre-are, sa fi avut loc treptat, nu dintr-o data,si ca unele dintre ele sa se fi desfasu-rat si pe parcursul urmatoarelor zile decreare.�

Dup˘a „specia“ lor

Demonstreaza oare aparitia treptata aplantelor si a animalelor ca Dumnezeus-a folosit de evolutie pentru a producemarea varietate de organisme vii? Nu.Din relatarea biblica reiese cat se poatede clar ca Dumnezeu a creat toate ‘specii-le’ de baza atat din regnul vegetal, cat sidin cel animal (Geneza 1:11, 12, 20–25).Au fost aceste ‘specii’ originare progra-mate sa se adapteze la conditii de me-diu mereu ın schimbare? Ce anume deli-miteaza o ‘specie’, diferentiind-o de toate

� De pilda, porunca data de Dumnezeu oamenilor‘de a se ınmulti si de a umple pamantul’ a fost rostitaın ziua a sasea (Geneza 1:28, 31). Totusi, oamenii nuau ınceput ‘sa umple pamantul’ decat ın urmatoarea‘zi’ (Geneza 2:2).


celelalte? Biblia nu ne spune.Ea afirma doar ca vietuitoare-le ‘misunau dupa specia lor’(Geneza 1:21). Aceasta afir-matie transmite ideea ca va-

riatiile posibile ın interiorul unei ‘specii’sunt totusi limitate. Si, ıntr-adevar, atatdovezile fosile, cat si studiile modernearata ca principalele categorii de plante side animale au suferit foarte putine modi-ficari de-a lungul unor intervale mari detimp.

Contrar conceptiilor anumitor gruparireligioase, Geneza nu ne spune ca Uni-versul, inclusiv Pamantul si vietuitoarele

de pe el, ar fi fost creat ıntr-un intervalscurt de timp din trecutul relativ recent.De fapt, descrierea pe care o gasim ın Ge-neza cu privire la crearea Universului sila aparitia vietii pe Pamant este ın armo-nie cu descoperirile stiintifice din epocamoderna.

Din cauza propriilor convingeri filozo-fice, multi oameni de stiinta resping de-claratia Bibliei ca Dumnezeu a creat totceea ce exista. Este interesant ınsa ca, ınstravechea carte biblica Geneza, Moise ascris ca Universul a avut un ınceput sica viata a aparut ın etape, progresiv, de-alungul unor intervale mari de timp. Darcum putea avea Moise acces la informatiistiintifice exacte acum 3500 de ani? Exis-ta o singura explicatie logica. Cel care aavut puterea si ıntelepciunea de ‘a creacerurile si pamantul’ a fost, cu siguran-ta, ın masura sa-i ofere lui Moise aseme-nea informatii. Aceasta da greutate decla-ratiei pe care o face Biblia despre sine, caeste „inspirata de Dumnezeu“ (2 Timotei3:16).�

Probabil va ıntrebati: Dar chiar are im-portanta daca cred sau nu relatarea bibli-ca despre creatie? Va ındemnam sa anali-zati cateva motive pentru care merita sa-idati crezare.

� Pentru informatii suplimentare, vezi brosuraO carte pentru toti oamenii, publicata de Martorii lui Ie-hova.

ˆIn prezent nu se mai tipareste.

Cum ati r˘aspunde?

˛ Care sunt unele conceptii gresite referitoare

la relatarea biblic˘a despre creatie?

˛ De ce este impresionant c˘a Biblia si stiinta

concord˘a

ˆın multe aspecte?

Studiile moderneconfirm

˘a c

˘a toate

fiintele vii se reproduc„dup

˘a specia lor“

Pin

gu

inii:

By

cou

rtesy

of

Joh

nR

.P

ein

iger

Ganditi-va la semnificatia acestor cu-vinte. Daca viata nu ar avea niciun sens,atunci scopul existentei voastre nu ar fi de-cat acela de a face cateva fapte bune si,poate, de a va transmite caracteristicile ge-netice urmatoarei generatii. La moarte, atiınceta pentru totdeauna sa existati. Creie-rul — cu capacitatea lui de a gandi, de a ju-deca si de a medita asupra sensului vietii —n-ar fi decat un simplu accident al naturii.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Multicare cred ın evolutie sustin ca Dumnezeufie nu exista, fie nu intervine ın viata oa-menilor.

ˆIn oricare din aceste doua cazuri,

viitorul nostru s-ar afla ın mainile condu-catorilor de pe scena politica, stiintificasi religioasa. Judecand dupa ce s-a ıntam-plat de-a lungul istoriei, conflictele, corup-tia si haosul ar continua sa napastuias-ca societatea umana. Daca evolutia ar fiun fapt, atunci am avea toate motivele satraim dupa deviza fatalista: „Sa mancam sisa bem, caci maine vom muri“ (1 Corin-teni 15:32).ˆ

Insa Biblia ne ınvata: „La [Dumnezeu]este izvorul vietii“ (Psalmul 36:9). Acestecuvinte au o semnificatie profunda.

Daca ceea ce spune Biblia este adevarat,viata are realmente un sens. Creatorul nos-

tru are un scop cu privire la toti cei carealeg sa-si traiasca viata ın armonie cu voin-ta sa, scop ce vadeste multa iubire (Ecle-siastul 12:13). Din acesta face parte si pro-misiunea ca oamenii vor trai ıntr-o lumeın care nu vor mai fi conflicte, coruptie sihaos si ın care nici chiar moartea nu va maiexista (Psalmul 37:10, 11; Isaia 25:6–8).

Pe buna dreptate, milioane de persoanedin ıntreaga lume cred ca a-l cunoaste peDumnezeu si a asculta de el da sens vie-tii lor mai mult decat orice altceva! (Ioan17:3) O asemenea convingere nu se bazea-za pe iluzii desarte. Dovezile sunt clare:Viata este opera unui Creator!

Are important˘a

ce credeti?Credeti c

˘a viata are un scop? Iat

˘a ce a declarat evolu-

tionistul William Provine: „Tot ce stim despre procesele

evolutive are implicatii profunde, ne afecteaz˘a enorm

ˆın-

telegerea sensului vietii“. La ce concluzie a ajuns el?

„Nu v˘ad sensul existentei omului

ˆın Univers.“32

Cum ati r˘aspunde?

˛ Ce credeti: am evoluat sau

am fost creati? De ce

credeti acest lucru?

˛ De ce ar fi bine s˘a

analizati pe ce se bazeaz˘a

convingerile voastre?

&Fau

nia

,M

ad

rid

29


Planeta vie

1. Scientific American, editie special˘a (2008),

intitulat˘a „Majestic Universe“, p. 11.

2. Perfect Planet, Clever Species — How UniqueAre We?, de William C. Burger, 2003, p. 24, 34.

3. Rare Earth — Why Complex Life Is Uncom-mon in the Universe, de Peter D. Ward si DonaldBrownlee, 2000, p. 224.

4. The Sacred Balance — Rediscovering OurPlace in Nature, de David Suzuki, 2007, p. 102.

5. God and the New Cosmology — The An-thropic Design Argument, de M. A. Corey, 1993,p. 144, 145.

Chenarul: O uluitoare biodiversitate

6. Wildlife in a Changing World— An Analysis of the 2008 IUCNRed List of Threatened Species,

editat˘a de Jean-Christophe Vi

é,

Craig Hilton-Taylor si SimonN. Stuart, 2009, p. 6.

7. Journal of Industrial Microbi-ology, „Total Bacterial Diversityin Soil and Sediment Commu-nities — A Review“, de V. Tor-svik, R. Sørheim si J. Goksøyr,vol. 17, 1996, p. 170–178.

8. Science, „Environmental Ge-nomics Reveals a Single-SpeciesEcosystem Deep Within Earth“,de Dylan Chivian si altii, vol.

322, 10 octombrie 2008,p. 275–278.

9. Scientific American, „Microbe Census Re-veals Air Crawling With Bacteria“, de DavidBiello, http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id˙microbe-census-reveals-ai.

Cine detine brevetul?

10. Natural History, „As the Whale Turns“, deAdam Summers, iunie 2004, p. 24, 25.

11. Science, Random Samples, „FlipperedFlight“, 21 mai 2004, p. 1106.

12. New Scientist, Technology, „Is It a Bird, Is Ita Plane . . .“, 3 septembrie 2005, p. 21.

13. Heat Exchanger Design, editia a II-a, de Ar-thur P. Fraas, 1989, p. 2.

14. The Economist Technology Quarterly, Re-port, „Technology That Imitates Nature“, 11 iu-nie 2005, p. 18–22.

15. The New York Times, „Design for Living“,de Michael J. Behe, 7 februarie 2005, p. A21.

Evolutia — Fapt sau mit?

16. Natural History, „Darwin & Evolution — TheIllusion of Design“, de Richard Dawkins, noiem-brie 2005, p. 37.

17. Originea speciilor, de Charles Darwin, Ed.Beladi, Craiova, 2007, p. 128, 129.

18. Charles Darwin — The Origin of Species,introducere de sir Julian Huxley (1958), First Sig-net Classic Printing, septembrie 2003, p. 458.

19. Nobel Lectures, Physiology or Medicine1942–1962, 1999, „The Production of Muta-tions“, de H. J. Muller, 1946, p. 162.

20. Mutation Breeding, Evolution, and theLaw of Recurrent Variation, de Wolf-EkkehardL

önnig, „Expectations in Mutation Breeding“,

2005, p. 48, si interviu cu Wolf-EkkehardL

önnig.

21. Mutation Breeding, Evolution, and the Lawof Recurrent Variation, p. 48–51.

22. Mutation Breeding, Evolution, and the Lawof Recurrent Variation, p. 49, 50, 52, 54,59, 64, si interviu cu Wolf-Ekkehard L

önnig.

23. Science and Creationism — A View From theNational Academy of Sciences, „Evidence Sup-porting Biological Evolution“, 1999, p. 10.

24. Science and Creationism — A View From theNational Academy of Sciences, „Evidence Sup-porting Biological Evolution“, p. 11.

25. Scientific American, „Natural Selection andDarwin’s Finches“, de Peter R. Grant, octombrie1991, p. 87;

Nature, „Oscillating Selection on Darwin’sFinches“, de H. Lisle Gibbs si Peter R. Grant,11 iunie 1987, p. 511;

Science, „Hybridization of Bird Species“, de Pe-ter R. Grant si B. Rosemary Grant, 10 aprilie1992, p. 193–197.

26. Adaption and Natural Selection, de GeorgeC. Williams, 1966, p. 54.

27. Sudden Origins — Fossils, Genes, and theEmergence of Species, de Jeffrey H. Schwartz,1999, p. 317–320.

Bibliografie

�D

avid

Haw

ks

Biblia este cea mai larg r˘asp

ândit

˘a carte a tuturor timpurilor, fiind

pretuit˘a de multi. Brosura Biblia — Care este mesajul ei?, frumos

ilustrat˘a, v

˘a poate ajuta s

˘a aflati ce

ˆınvat

˘a Biblia. Primele dou

˘a p

˘arti ale

acestei brosuri de 32 de pagini vorbesc despre paradisul creat de

Dumnezeu pentru oameni si despre modulˆın care acesta a fost pierdut.

Urm˘atoarele p

˘arti prezint

˘a o scurt

˘a istorie a poporului prin intermediul

c˘aruia Dumnezeu a furnizat Conduc

˘atorul Regatului s

˘au, care va restabili

Paradisul pe p˘am

ânt.

În continuare, brosura aduce

ˆın discutie viata, serviciul, miracolele,

moartea siˆınvierea lui Isus Cristos, Conduc

˘atorul numit de Dumnezeu.

Puteti g˘asi r

˘aspuns si la urm

˘atoarele

ˆıntreb

˘ari:

˛ De ce suferim?

˛ Cum putem avea o viat˘a de familie mai fericit

˘a?

˛ Ce seˆınt

âmpl

˘a cu noi c

ând murim?

Cartea Ce neˆınvat

˘a

ˆın realitate Biblia?, de 224 de pagini, r

˘aspunde

la acesteˆıntreb

˘ari, precum si la multe altele.

Biblia

C A R E E S T E M E S A J U L E I ?

CE NEÎNVAT

˘A

ın realitateBIBLIA?

28. Science and Creationism — A View Fromthe National Academy of Sciences, editia aII-a, „Evidence Supporting Biological Evolu-tion“, p. 14.

29. The Triumph of Evolution and the Fail-ure of Creationism, de Niles Eldredge, 2000,p. 49, 85.

30. The New York Review of Books, „Billionsand Billions of Demons“, de Richard C. Le-wontin, 9 ianuarie 1997, p. 28–32.

31. Scientific American, „Scientists and Reli-gion in America“, de Edward J. Larson siLarry Witham, septembrie 1999, p. 91.

Are important˘a ce credeti?

32. Science, Technology, and Social Prog-ress, editat

˘a de Steven L. Goldman, „Evolu-

tion and the Foundation of Ethics“, de Wil-liam B. Provine, 1989, p. 253, 266.

NA

SA

,E

SA

,an

dth

eH

ub

ble

Herita

ge

(STS

cl/

AU

RA

)-E

SA

/H

ub

ble

Colla

bora

tion

Doriti mai multe informatii?Puteti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

Este viata opera unui Creator? Sau este produsulˆınt

ˆampl

˘arii

oarbe? Putineˆıntreb

˘ari au st

ˆarnit controverse mai mari. Cu

toate acestea, r˘aspunsul la ele este de important

˘a vital

˘a. Bro-

sura de fat˘a supune unei analize atente

ˆıntreb

˘ari precum:

˛ A fost planeta noastr˘a proiectat

˘a pentru a sustine viata?

˛ Ce neˆınvat

˘a proiectele evidente

ˆın natur

˘a?

˛ Se bazeaz˘a teoria evolutiei pe fapte incontestabile?

˛ Contrazice stiinta relatarea biblic˘a despre creatie?

˛ De ce are important˘a ce credeti?

www.jw.org lc-M

opera unui creator

Documents