MATEI CALINE,SCU

onceDrul moderndA po ezie

De la romantism la avan garda

HUMANITASBUCURE$TI

Cuprins

Argument la o noui edi$e a

Conceptului nodem de poezie (zooz) . tPreliminarii. rr

Sub semnul liricului r5

Poezia ca expresie a emoEiei. 24

Poezie gi imaginagie. 49

inceputurile ,,poeziei pure": Edgar Allan Poe 6r

LumegilimbalinesteticaluiBaudelaire ....... 69

Poetica lui Mallarm6. 86

Originilepoeticiiantipoeticului..... '. rot

Conceptul simbolist de poezie. ' . 4oDupi simbolism: Modernism gi tradigie

inpoeticaluiEzraPoundgialuiT.S'Eliot.. ....'. r44

Poezie gi antipoezie: delaApollinaire lasuprarealism . . . . . . . . . r8o

Conceptul modern de poezie in literatura romAni' . . . . . 227

Concluzii ...-..28,

Bibliografieselectivi ....297Indicedenume.. ......3o5

Sub semnul liricului

Ceea ce numim azi ,,gen liric", degi ilustrat in Antichitatea

gr eaci" (Alcman, S tesichoros, Alkaios, Sappho, Ibykos, Pindar

etc.) si in cea latini (Vergiliu in Bucolice, Hora$u in Ode, Ovi'diu, apoi elegiacii), n-a ocupat decit un loc mai degrabi peri-

feric in teoria literari a vremii. Despre lirism in genere, 9i inspecial in raporturile lui cu celelalte genuri, mirturiile sunt

fragmentare gi foarte rare.l

Unii cercetitori au socotit ci un text platonic formuleaziprima impirgire a poeziei in cele trei genuri, epic, liric si dra-

matic, dar in ceea ce privegte recunoasterea de citre marele

frlozof aexistengei autonome a lirismului, dubii foarte serioase

apar. Textul la care ne referim este urmitorul: ,,...cred ciacuma vezi limpede ceea ce nu-Ei puteam explica adineauri, 9i

anume ci existi un prim fel de poezie gi de ficgiune in intre-

gime imitativi care cuprinde, cum ai spus, tragedia;i comedia;

un al doilea fel in care faptele sunt raportate de poetul insugi -aga cum se intAmpli in ditirambi -, si in sfrrgit un al treilea fel,

alcituit din imbinarea celorlalte doui, gi folosit in epopee gi in

r. O grupare 9i analizi a lor in Hans Firber, Die Lyrih in d.er Kunst-

theorie der Antihe, Neuer Filser-Verlag, Miinchen, t976. De asemenea

in studiul mai larg al Irenei Behrens, Die Lehre uon der Einteilung der

Dichthunst, uornehmlich uom 16. bis ry. Jahrhund'erts: Studien zur Ge'

schichte der poetischen Gattungen, Max Niemeyer Verlag, Halle/Saale,

1940.

16 MATEI CALINESCU

multe alte genuri..." (Platon, RepublicaIII,394,b, c.). S_a crezutci. al doilea fel de poezie,,in caie poetul relateazi,ei insugi fap-tele, ar corespunde liricului. Muit mai normal ar fi insi si seobserve ci Platon face in acest paragrafo distinctie intre modurdramatic (in intregime imitativ) 9i1el narati, (in c^reautorulpovestesre, dar poate si dea uneori cuvAntul si personajelor, cain epopee). Atribuind lui platon tricotomia g.rrurilo, iir"r"r. _cum arati. Irene Behre ns (op. cit., pp. ro_rr) _ ii atribuim unmod de gXndire gi nigte preocupiri-striine epocii lui. O con_fi1na1e a acestei opinii o constiiuie, intre altele, gi absenta liri_cului in Poaicalui Aristotel, care recunoa{te, ca si'platon, doardoui tipuri fundamentale de poezie: cea'dramaricl (activi) sicea epici (in care poetul povestegte acgiunea); faptul .i urr.oripersonajele insesi vorbesc in epici i se pare lui Aristotel maipugin important, de vreme ce tot autorul raporteazd,cuvintelelor. inreles intr-o astfel de lumini, un faimos paragraf din poe-tica, in care s-a vizut o condamnare a lirismului, capiti unsens mult mai plauzibil decAt in unele interpretiri rnoderne.Insigi invocarea exemplului lui Homer ne indi.i faptur ci filo-zoful ar_e in vedere poeziaepici: ,,Demn de laudi in atitea pri_vinge, Homer mai trebuie liudat si pentru ci _ mai bine decAtorice alt p_oet - gtie care trebuie si-ifie rolul in economia ope_rei. Poetul e dator si. vorbeasci cAt mai putin in ,rr.r-. proprir.r,pentru ci. nu asra face din el un imitator. Algi

",rrori ,r,, f".

dec6.t si se scoari. intruna pe ei la iveali; de imitat, nu imitidecdt putin si rar" $46o a 6)1.

Categoria liricului nici nu are, de altfel, un nume consranrpini citre jumitatea secolului al XWIIlea. in Grecia crasicise folosea termenul rnelihos, pentru ca abiain epoca elenisticisi inceapi sd. circule gi rermenul lyrihos. Latinii igi desemneazi

r. Aristotel, Poetica, studiu introductiv, rraducere si comentarii deD.M. Pippidi, Editura Academiei, Bucure;ti, 196;.

CoNCEPTUL MODERN DE POEZIE t7

producgiile lirice, de reguli, prin carmina. Din Evul Mediu(Dante) gi pini in secolul al XVIlea (Muzio, Varchi) italieniiutilizeazi canzoni, ca un termen cu valoare aProape generici

fly'archi vede in Pindar un autor de canzoni:,,Pindaro [. . .] negli

inni suoi, che altro non sono che canzoni a modo nostro").lFrancezii adopti cAftne, cu sensul de vers, cAntec, poem (cfThomas Sdbiliet Art poitiquefrangoys, ri4S2). in Renagtere, inprincipalele limbi europene, notiunea de liric este exprimatiprin termenul de odd., dar ffri si poati fi vorba de o perfectisinonimie. Clasicismul francez al veacului al XVIIlea nu cu-

noa$te nici el un cuvint care si subsumeze toate varietigile de

poezie lirici: Boileau le descrie oarecum la intimplare, in CAn-

tul al IIJea aJ.Artei poetice (16Z+).Idila, elegia, oda, sonetul etc.

sunt considerate ca ,,des petits ouvrages", a$a cum le vedea gi

Bouhours3, nu frri a le asemui, paradoxal, cu epoPeea: ,,madri-gale, cintece, rondeluri, sonete [...J, gi alte poeme care au in mic

invengia gi agrementele epopeii, fir| u' lectura lor si fie plicti-sitoare cum e aceea a unora dintre poemele noastre epice"4.

Dupi cum observi Irene Behrens, termenul de liric desem-

nind cel de-al treilea mare gen de poezie, alituri de drama-

tic 9i epic, incepe si circule abia citre jumitatea secolului

al XVIII-lea. Lirismul este inci adeseori confundat cu oda, dar

faptul ci, din ce in ce mai des, se utilizeazi Pentru poezia entu-ziasmului (gi prin extensiune a sentimentului) epitetul de l;ricAjoaci un rol important in stabilirea marii tricotomii moderne

a genurilor literare. Oricum, pe misuri ce inaintim in secolul

al XVIII-lea, tot mai numeroase devin referirile la liric, cum o

r. Citat in Behrens, p. 82.

z. Citate in Behrens, p. ro4.

3. Citat in Behrens, pp.14i-r44.4. ,,.,.madrigaw, chansons, rondeaux, sonnets..., et autres podmes qui

ont en petit I'invention et les agr6ments de l'€popee, sans que la lecture en

soit ennuyeuse comme I'est celle de quelques-uns de nos podmes €piques."

I8 MATEI CALINESCU

atesti, in Franta, abatele Batteux (Les Beaux Arts riduits i unmtme principe, 1746)1, Marmontel (Eliments d.e littnature, r7g7)etc.; obscurul abate Gossard dedici chiar o lucrare specialipoeziei lirice: Discours sur la poisie lyrique auec res modzles dugenre (ry6t).

- - Odati cu impunerea liricului ca gen distinct, devine posi_

bilS o noui situare a lui in ierarhia tradilionali "

g.rr,rrilor.Diferitele varietiti de poezie lirici - ori.,r* ,. vor fi numit ele -ocupau in genere un loc marginal in raport cu celelalte genuricare aveau de partea lor, intre altele, si avantajul dimensiunilormai impuniroare, fati de cele mult mai reduse ale unei elegii,idile, ode et.. int.e acestea nu se intreyedea, de altfel, vreo le!l_turi substangiali (poetica neoclasicl francezd.,..r- ,-" p.rr-,r,remarca, le descoperea un singur element comun: fapiul cisunt mici,,,des petits ouvrages"). Chiar si in Anglia, tara in careia nastere preromantismul, diviziunile operate de poetica necla-sicI" sunt destul de rezistente, si abia crtre sfirgitul secoluluial XWII-lea se intrezireste o schimbare de orizont. cum remarci.

r. La Batteux, a cirui influengi. a fost destul de largi gi in afara Fran_tei, gisim urmiroarea caracterizare a celor trei genuri (apud Behrens,p. 168): ,,Poezia epici are drept obiect si stArneasci

-admiragii prin .r.-"..,

in cuprinsul ei totul trebuie si tindi spre miraculor. poezia dramaticivrea si.duci pini la capit o acriune interesanti; prin urmare, in stilulei totul trebuie si picteze activitatea. poezia lirici vrea si stxrneasci innoi prin simplul conracr al entuziasmului pasiunile care. o insufletesc;prin urmare, ea trebuie si foloseasci toate trisiturile care pot si contu-reze o imagine puternici a entuziasmului;i siJ comunicei. (,,La poesie€pique a pour objet d'exciter l'admiration; par cons6quent chez elle toutdoit tendre au merveilleux. La poesie dramatique veur achever uneacdon int6ressanre; par consdquent tout doit peindre l,activitd dans sonsryle. La Podsie_lyrique veur exciter..r rrou, p". le simple contact deI'enthousiasme- les passions qu'elle 6prouv.; p", .orrrdquent elle doitemployer tous les traits qui peuvenr peindre 6.a.-.rr, lienrhousiasmeet Ie communiquer").

coNcEPTUL MODERN DE POEZIE 19

un cercetitor: ,,...cea mai mare parte a discugiei despre liric e

o discugie a subspeciilor gi a ingredientelor lor, si foarte pugin

se spune despre liric ca Be["; ,...se observi o tendingi marcan-

ti de a se privi subspeciile liricului ca specii separate gi de a se

plasa primele doui genuri lirice - cel religios gi cel eroic -aproape de vdrful ierarhiei Poetice (la nivelul eposului 9i al tra-

gediei), in timp ce producgiile lirice mai mici sunt situate aproa-

pe de bazi (in genere undeva intre pastorali gi epigrami)".1Odati cristalizati ideea de gen liric cu trisituri gi legi speci-

fice, lucrurile se schimbi in buni misuri, liricul reclamind -cel pugin teoretic - o tratare similari cu aceea de care se bucu-

rau ,,genurile majore" in poetica clasici. Pe de alti parte, daciginem seama de contextul istoric - e vorba de marile mutatiiin sensibilitatea gi congtiinga europeani de-a lungul secolului

al XVIII-lea - nu putem si nu recunoagtem ci prin insugi spe-

cificul lui (acela de a exprima frimintirile intime, fluctuagiile

sentimentale ale individului, entuziasmele gi doliile inimii) genul

liric se afa, intr-un fel, intr-o pozigie favorizatl. Astfel incAt,

frrivreo intentie precisi, desigur, dar in mod constant' numero-

sii teoreticieni sentimentali gi preromantici, de la Shaftesbury

in Anglia gi de la abatele Dubos in Franga (ale cirui Rifexions

critiques sur la polsie et la peinture apar in ryry) gi pini la Her-der sub indrumarea ciruia ia nagtere Sturm urud Drang-ul inGermania, poezia in ansamblul ei tinde si fie redusi la moti-vele ei lirice (degi ele nu sunt caracterizate decit mai tArziu cu

acest termen). Nu trebuie si uitim nici de progresele istoris-

mului in aceasti perioadi, care sub influenla (de altfel tardivi)a lui \/ico duc la un cult al primordialului, al originilor poetice

ale culturii etc. si care, in cele din urmi, fac posibili viziunea

r. Norman Maclean, ,,FromAction to Image: Theories of the Lyricin the Eighteenth Century", in R.S. Crane (ed.), Critics and Criticism.

Ancient and Modern, The University of Chicago Press, Chicago, r9r2,

P'4ro'

20 MATEI CALINESCU

unei popzii originare.ca expresie spontani., naturali., a senti_mentului nezigpzuit de ragiunea universaliza",i gi ;i;,;;i;;.Poezia - pirere care devine tot mai .ur.rrre pe misuri. ce neapropiem de romantism - ilustreazi un mod,ir*ri.iip.rft.,autonom de cunoastere prelogici, imaginativi, mitopo.tjca al.ci.rei resorturi profunde pot fi gisite in viaga emotivi a omului.Se constituie, cu alte .u.,rirrt.] o hgicd a poeziei, diferiti delogica propriu-zisi, nu inferioare irrii

"..rt.i".Sunr cunoscute ideile.lui Vico cu privire la comunele originiale limbajului 9i ale poeziei, l" prio.iiat.a cronologici

" pJl;i

asY'Pra.prozei, la polzie ca oforma mentis,corespunzAn d ftazeiprimitive a dezvoltirii orniui 9i traducAnd ; pr".;r;;;noa$rere indisolubil legat de

".iirrit"r." imaginaiivi mitopoe_tici. Ceea ce ne intereseazi. acum este doar aspectul estetic almultiplelor problemepe care le pu". norofrrl italian, mai alesin.carrea a doua (,Della Sapienza po.ti.",) dn La Scienza nuo_uat..Trebuie si. precizim, p.rr.ru " *it" poribif.f" .."f"rii, .;nodunea viciani de ,,logica poerica.. .rt. _ult _ri l*gt;.e.

:: #::! ?:-: : p"*'"."., prin,,togica poetici,. Vi." i" i;;.,qe rapr (pnntr_o -.r,+:U), Iogica proprie sradiului po.ri."Jumanititii, adici modul a. "_9i

"o U gii; ;i;;;**" cunosdnrele

o_m{ friligiv: ,,sapienza poetica,,'esre ca o metafizici, din al

::':'i '::l:li':: d:'p'T1l:.p'de o parte, ramurile logicii, mo-rarer, economiei si politicii, toate poetice; pe de "l"ai

p"rr.,ramura fizicii po:tice, din care ",

Lr".1r"gt 1. cosmografia, apoiastronomia etc. in ,,sapienza poetica,. uo, fi ,ra"r., agadar, ali_jI j: q.llemele bgLii po.ri.., ei ir, .rfiiol. r.p;;.;;;d*

are mofarel poetice, economiei poetice .t.. comlntatorii mainoi ai lui Vico scor in eviden;i f;,ri.;"dj.ctivul,,poeri c,,, atitde frecvent folosit, este perfecr,i"r"i;;;mitic.., term€n pe

r. Am folosit editia G.B. yico, La Scienze nuoaa e Opere scehe, a:"::-* ):.-t, Abbagnano, Unione Tipografico - Editrice Torinese,lortna, rg52.

CONCEPTUL MODERN DE POEZIE 2I

care atat limbalul antropologic, cit gi cel al filozofiei culturii;ial criticii par a-l fi adoptat definitiv in timpurile moderne. Dara identifica miticul cu poeticul e mult mai mult decit o simpliproblemi de sinonimie: dincolo de aspectele pur terminolo-gice, dincolo de celelalte implicagii teoretice, o intreagi conc€p-

gie despre esenfa insigi a poeticului se mirturisegte pe aceasti

cale. De aceea, nu pe laturi antropologici, ci pe laturi estetici(la fel de importanti ca gi cealdti) ne intereseazi fuziunea intremitic gi poetic in gAndirea lui Vico; ne vom indrepta, prinurmare, atengia spre ,,logica poeziei", pe care logica lui poeticio pr€supune gi o congine.

Faptul ci o astfel de abordare este posibili 9i fecundirezulti, intre altele, din importanga acordati filozofului italianal istoriei de citre esteticienii moderni PreocuPafi de teoriapoeticului. inci din partea istorici a Esteticii sale (r9oz), pen-

tru a reveni mai apoi cu argumente, Benedetto Croce ll soco-

tegte pe Vico drept adeviratul fondator al disciplinei autonome

a esteticii prin concepgia sa asupra poeziei. Cum arati Croce

in studiul siu ,,La poesia e il linguaggio in G.B. Vico"1, autorulStiinyei noi a negat, in chip explicit gi implicit, doctrinele tra-ditionale ale poeziei ca (r) ornamentare;i transmisie a adevi-rurilor intelectuale; (z) obiect de puri plicere; (3) artificiu,exercigiu ingenios, dar in fond superfluu.

Aceasti adevirati risturnare de perspective presupune onoui concepgie despre logica poeziei ca distincti de logica inte-lectuali, o definire a poeticului ca formi de recunoagtere auto-nomi. Pentru Vico, omul, inainte de a putea integra lumea incategorii intelectuale, o integreazi, in categorii emotiae: logica

lui nu opereazi.cu ,,universale ragionale", ci'cu ,,universale fan-tastice"; limba lui nu utilizeazi termeni proprii, ci metafore; vor-birea lui nu e prozi, ci vers. Un intreg mit romantic - pe careJ

rezum| sugestiv versul eminescian: ,,...O lume ce gi.ndea in

22 MATEI CALINESCU

basme s,r vorbea in poezii" - isi are punctur de pornire in scienzanaoaA. Opus structural spiritului cattezian,Vico manifesti printoate.ideile sale despre poezie un cult pentru fantezie,ingenui_tate, intuitie concreti, care inseamni, la epoca aceea, o ldevl_rati revolugie intelectuali. De altfel, -"r." sa originaritare n-ap^yrl. q ingeleasi si asimilari decAt mai tirziu,in-cepAnd de lasfrrsitul secolului al XWIIJea.

Logica poeziei pare a fi fost penffu Vico un fel de primumrnouens intelectual, din care s-a niscut ideea mai largi, a uneilogici poetico-mitice, bazd, a unei intregi

"rrtropologil isrorice.

Devenind insi. oforma mentis, o *.rrtilir"re animistic_mitici(nogiuni ca mentalitate primitivi, magici", prelogici ;i "lt.i.similare, folosite de unii sociologi 9i "ritropologi

irod.rni, i;iau originea in $tiinya noud), poeziadevine, p. J. o p"rr., *"imult, pe de alta, mai pugin dec|rt poeziain lng.l.sui obis,nuit;mai mult, penffu cd. ea nu mai apare ." o formi

" li-bayului,

ci limbajul insusi, la originile sall, ,a si scrisul (..1 fig.ri"tiuldevin forme de manifestare-a poeticului; mai pugin, pJrr,rrl.lpoezia se infttigeazi, ca un fenomen circumscris istoiic, ca unfel de cauzi primi, care se pierde in efectele ei.

In atmosfera intelectuali. in care a fost receptati., in prero_mandsm si in romantism, infuenta lui Vico a contribuit lastructurarea unui istorism latent, care depi;ea cu mult limitelegtiintei istorice ca atare, tinind si devini viziune si intuitie auniversalei diacronii. Nu trebuie si negrijim insl f"ptui .i,punAnd-o in ecuagie istorici., Vico impiitisea convingerea ciprocesul creator poetic are o explicagi. emogiorr"li. pJo astfelde linie, teoriile lui se armoniziazd,.u o intieagi. directie este_tici din veacul al XVIIIlea, pe care am mentiJnat_o sumar simai inainte. La un examen mai minugios, descoperim chiar,la alti teoreticieni literari, idei simirare cu acelea ie lui vi.o,de;i, probabil, de vreo infuengi directi nu poare fi vorba. Emai degrabi" un acelagi spirit al vremii, ."r.-ri p,rrr. pecetea pescrieri concepute cu totul independen, .r.r.i. d.

"lt.l..

CoNCEPTUL MODERN DE POEZIE 2i

Astfel, in Anglia, o teorie a genezei emotive a limbajului gi

1r<rcziei se gisegte in scrierea lui Thomas Blackwell, Enquiryittto the Life arcd Writings of Homer, care se bucuri de risp6"n-

rlire mai ales in cercurile intelectuale scotiene, de la Aberdeen

;i din Edinburgh, gi exerciti o certi influenqi (de exemplu,

iriLrpra lui Hugh Blair, in Critical Dissertdtion on the Poems of( )ssian, ry@).Despre originile emotive ale artei discuti gi Johnllrown, a cirui Disertayie despre poezie gi muzicir a avut un

larg risunet in epoci, dupi cum rezulti gi din faptul ci a fost

irnediat tradusi in germani (tZ6g) gi in italiani (tZZr).

Adevirata ,,poezie a inimii" (cum califici Blair poemele

ossianice) apare nu numai ca o indepirtati origine, dar 9i ca

un ideal, pe care poelii contemporani ar trebui si se striduiascisi-l regiseasci. Sensibilitate, limbaj spontan emotiv' efuziune,

pasiune devin, cu alte cuvinte, norme ale stirii poetice 9i ale

poeziei in genere, care incepe si se confunde cu lirismul.

r. Titlul complet, A Dissertation on the Rise, Union, and Pou''er, the

Progressions, SEarations and Corruptions of Poetry and Music, L. Davis

8c C. Reymers, London, 1763.