CAPITOLUL I

1. CĂRŢILE DE PLATĂ: APARIŢIE, EVOLUŢIE ŞI DEZVOLTARE

1.1. Apariţia şi evoluţia cărţilor de plată

Prezentarea foarte precisă a originii cărţilor de plată se constituie într-o

misiune dificilă. Totuşi, este unanim acceptat că S.U.A. a fost leagănul lor. O

primă referire la acest nou mijloc de plată a fost făcută în lucrarea, apărută în

1890, "Looking backward" a scriitorului american Edward Ballany, care

imaginase deja că în anul 2000 banii vor fi înlocuiţi cu cărţi de plată având o

valoare predeterminată, ce ar permite titularilor să obţină un credit.

S-a convenit că anul 1914 reprezintă data de naştere a primului card, simbol al

unei relaţii între o entitate comercială şi un client. În acel an, "General Petroleum

Corporation of California" (devenită apoi Mobil Oil) emite o carte de credit pentru

funcţionarii săi şi câţiva clienţi selecţionaţi cu grijă. Pe cardul emis, ce se prezenta

sub forma unei plăcuţe metalice, erau înregistrate informaţii referitoare la fiecare

client ce dispunea de o linie de credit. Tot atunci, Western Union a înmânat o

astfel de placă metalică clientelei sale celei mai fidele, iar în 1915 Compania

Telegrafică emite plăcuţe destinate să-i identifice pe principalii săi clienţi şi să

autentifice telegramele lor. În anii care au urmat, magazine şi companii aeriene şi-

au lansat propriile cărţi de credit.

Aceste cărţi de credit "private" au cunoscut un anume avânt în anii 1930,

când sistemul federal american făcea imposibilă folosirea cecurilor dintr-un stat

în altul decât cel de origine a cecului, mai mult, criza economică şi perioada

1

imediat următoare războiului îndemna la instaurarea unui nou sistem de credit

uşor de pus în funcţiune. Acest lucru a însemnat o nouă eră pentru americani.

Într-un context economic redevenit favorabil, a fost deschis un nou drum, în

1947, de către Flatbusch National Bank, care şi-a lansat propria sa carte de

credit, limitată doar la proprii ei clienţi. Cartelele pentru tranzacţii financiare

convenţionale, din plastic, au apărut masiv începând cu anul 1950. Ele au fost

introduse de liniile aeriene, de bănci şi în turism, prezentându-se sub forma unor

cartele ce aveau ştanţate în relief un set de caractere. Ele erau utilizate cu ajutorul

unui dispozitiv mecanic, numit zip-zap sau imprinter, pentru a imprima pe un

formular de hârtie numele emitentului cartelei şi numărul de cont al clientului.

Principiul ce stătea la baza acestei operaţiuni era relativ simplu: comercianţii

depuneau aceste bonuri valorice obţinute in urma vânzărilor efectuate (în general

de mică valoare) într-un cont bancar, iar banca factura cumpărătorii pentru

contravaloarea lor. În ceea ce priveşte băncile, Franklin National Bank a lansat, în

1951 propria sa carte de credit, ce permitea comercianţilor să emită facturi,

utilizând o procedură de încasare aproape identică cu cea practicată astăzi. Între

cartelele apărute în această perioadă se poate menţiona şi cea emisă de Diners

Club. Aceasta era destinată călătoriilor şi petrecerii timpului liber, iar istoria

apariţie sale merită a fi amintită.

În anul 1951, după o copioasă masă de afaceri, un avocat new-yorkez Frank

McNamara şi prietenul său Ralph Schneider şi-au dat seama că nu au destui bani

pentru a achita nota de plată. Această întâmplare neplăcută I-a îndemnat să

creeze o societate destinată să emită şi să gireze o carte destinată efectuării de

plăti în restaurantele şi hotelurile din New York şi din regiunea sa. În această

perioadă, în California, M. Bloomingdale (nepotul fondatorului magazinelor cu

acelaşi nume) a avut o idee identică, lansând o carte "dine and sign". Din unirea

eforturilor lui McNamara şi Bioomingdale s-a născut cartea Diners Club, prima

carte acreditivă din lume de tipul "T&E" (travel & entertaiment).

La început, aderenţii nu erau dotaţi cu o adevărată carte, ci cu un mic

chitanţier în care figurau instituţiile care acceptau acest mijloc de plată, pe

2

coperta sa fiind menţionate numele şi numărul de identificare a purtătorului,

informaţii pe care comerciantul le copia la momentul plătii. Cartea Diners Club a

fost urmată, în 1958, de American Express (cartea lider în acest domeniu), şi în

1959 de Cartea Alba.

În 1953, în jur de 100 de bănci, mai ales de dimensiuni mici, au emis cărţi de

credit convinse fiind că vor găsi în comisioanele încasate o sursă de profit ce nu

trebuie neglijată. Ulterior, multe dintre ele vor abandona această activitate, ce s-a

dovedit puţin rentabilă, din cauza volumului insuficient al tranzacţiilor. O dovadă în

acest sens este bilanţul stabilit în 1957; în acel an 26 de bănci americane emiteau

cărţi de credit, ceea ce a făcut ca 754.000 de persoane să fie purtătoare a acestor

cărţi acceptate de aproape 11.000 de comercianţi, pentru o cifră de afaceri anuală

de 40 milioane de dolari.

În ciuda acestor rezultate puţin încurajatoare şi a pierderilor însemnate

generate de costul ridicat al lansării, două bănci au continuat să aplice sistemul:

Chase Manhattan in New York, şi, mai târziu, în 1958 Bank Americard, strămoşul

cărtii VISA. Daca în 1961 exista deja un milion de purtători ai acestei cărţi,

succesul său provine din crearea, în 1966, a societăţii Bank Americard Services

Corporation, care era destinată să licenţieze celorlalte bănci structura pusă în

funcţiune de Bank Americard, precum şi desenul albastru/auriu al cărţii sale.

Dezvoltarea internaţională a cărţii a avut la origine cererea, în 1974,

a unei organizaţii internaţionale, IBANCO, care a adoptat în 1977,

numele de VISA International.

Odată cu succesul nemaiîntâlnit al cardului BankAmericard, un grup de 17

bancheri din diferite instituţii financiare s-au decis să-şi creeze propria reţea prin

care să-şi accepte reciproc cărţile locale. Astfel, în 1966, aceste 17 bănci

înfiinţează Interbank Card Association care se ocupa cu procedurile de autorizare,

clearing şi decontare. Până în 1970 peste 5.000 de instituţii financiare aderaseră

la Master Charge şi existau 36 milioane de deţinători de carduri. Odată cu

dezvoltarea pe plan internaţional a acestei organizaţii, în 1979 aceasta şi-a

schimbat denumirea în Mastercard.

3

Foarte rapid, reţelele de cărţi de credit (American Express, Diners Club,

Visa, MasterCard) s-au implantat în străinătate, încă din 1951 cărţile Diners

Club fiind acceptate în Mexic şi Marea Britanie.

Anul 1958 marchează crearea Diners Club în Franţa şi intrarea în scenă, pe

pământ american, a American Express cu un card din plastic, destinat petrecerii

timpului liber şi pentru călătorii. Inovaţia va fi preluată în Franţa, unde Diners Club

păstrase sistemul bazat pe hârtie. In paralel au apărut diverse alte iniţiative de

relansare a sistemului de plăţi prin intermediul cardurilor. Tot în S.U.A.,

aproximativ 150 de bănci emitente de carduri au început să propună un serviciu

nou, oferit deţinătorilor de carduri facilităţi de creditare a contului pe o perioadă

determinată şi cu o dobandă prestabilită pe bază de contract. Aceste bănci au

găsit în dobânzile încasate lunar o sursă de venituri care să restabilească

echilibrul economic al sistemului.

Din 1965, American Express şi Diners Club au făcut demersuri fată de

băncile franceze ale căror reţele ar fi putut facilita promovarea cărţilor lor de

credit. Solicitată prima, Credit Lyonnais, a refuzat rolul de simplu distribuitor de

cărţi de credit emise de aceste instituţii nebancare.

In 1967, în Franţa a fost propusă "Cartea Albastra" ("Carte Bleu)". Acest card,

legat de contul curent al clientului şi concurent al cecului, era un nou mijloc de

plată pentru comerciant şi pentru deţinător. EI reprezenta totodată o creaţie

naţională şi nu un produs realizat sub licenţa unui emitent de peste Atlantic. Prin

poziţia sa, Cartea Albastră a epocii avea putină unitate deoarece presupunea un

cost suplimentar pentru comerciant si deţinător. Totuşi, contrar cecului pe care

dorea să-l concureze, cardul oferea garantarea plăţii.

Încă de la început, Cartea Albastra şi-a atras ostilitatea comercianţilor din

cauza nivelului comisionului prelevat pentru fiecare tranzacţie. Din punctul lor de

vedere, lucrurile erau privite astfel, întrucât consumatorul - primul beneficiar al

acestui nou mijloc de plată - trebuia să suporte această cheltuială. În 1968,

preocupările francezilor se situau la un alt nivel. Ei au aderat în mică măsură la

Cartea Albastra care nu a fost difuzată decât în aproximativ 265.000 de

4

exemplare. În ceea ce priveşte comercianţii obligaţi de puţin timp să plătească

NA, a persistat aceiaşi dorinţa de a frâna dezvoltarea ei şi a comisionului ataşat,

văzut ca "o nouă taxă indirectă". Din aceste motive, anii 1968-1978 pot fi

consideraţi, în acelaşi timp, ani de incertitudine şi consolidare. Incertitudinea - în

anii 1975-1976 - în ceea ce priveşte interesul de a continua emisiunea şi

promovarea unei cărţi bancare şubrezite de creşterea numărului de fraude.

Consolidarea s-a realizat prin apariţia primelor distribuitoare automate de

numerar, CD (Cash Dispenser). Primul a fost instalat la Societe Marseillese de

Credit. O cartela performantă introdusă în automat permitea eliberarea unei sume

de 200 FF. Cartela era "înghiţită: şi apoi reexpediată proprietarului său.

Originea americană a marilor reţele de cărţi de plată a modelat organizarea şi

chiar funcţionarea acestora, influenţând răspândirea cardurilor în întreaga lume.

Astfel, cărţile internaţionale de plată (VISA, MasterCard, American Express,

Diners Club) sunt afiliate, sau chiar aparţin unor reţele de origine americană. În

1988 cărtile VISA şi MasterCard erau acceptate de aproape 7.000.000 de instituţii

în mai mult de 160 de ţări, Diners Club este prezentă în 163 de ţări şi, mai mult de

un milion de instituţii acceptă această carte deţinută de peste 5.500.000 de

purtători, iar cardurile American Express sunt acceptate de mai mult de 2.200.000

instituţii din întreaga lume.

1.2 Dezvoltarea operaţiunilor de plată prin intermediul cardurilor în

România

Piaţa activă

Tot mai mulţi romani se conving că un card bancar este mai sigur şi mai

convenabil decât a cumpăra cu numerar, semn că piaţa este foarte activă şi că

oamenii înţeleg necesitatea diminuării plăţilor cash.

Potrivit studiului realizat de GIK ROMANIA în ceea ce priveşte piaţa de

carduri 64% dintre români au declarat că nu cunosc nici un nume de card bancar

şi numai 11% dintre ei posedă un astfel de instrument financiar. Cele mai

5

cunoscute carduri de credit sunt VISA, care au fost menţionate de 21 % dintre

intervievaţi. Statisticile băncilor arată că, dintre deţinătorii români de carduri 95%,

le folosesc numai pentru a retrage bani din aparatele ATM şi numai cinci procente

dintre ei plătesc direct în magazine cu ajutorul lor. Aproximativ 16% din totalul

deţinătorilor de carduri le folosesc în ambele moduri. România este, aşadar, încă,

o tară de numerar.

Dar iată cum stau lucrurile în ceea ce priveşte utilizarea celorlalte tipuri de

card: Maestro - 45%, VISA clasic în lei - 32 %, VISA Electron - 24%, Eurocard

Mastercard în lei - 10%, Eurocard Master în dolari - 2%, VISA Business în lei,

VISA International şi Milenium - 1 %.

Dintre cele aproape 4,6 milioane de carduri în circulaţie, cele mai multe sunt

de debit. Acestea, denumite şi carduri neembosate, reprezintă 80%. La fel,

majoritatea cardurilor VISA emise în România sunt carduri de debit, instrumente

electronice de plată prin care tranzacţiile sunt debitate direct din contul

posesorului de card. Practic, posesorul unui card de debit poate folosi această

carte electronică fie pentru retragerea unei anumite sume de la bancomate

(1.800, la finele anului 2003), fie pentru plata cumpărăturilor efectuate la magazin.

Pentru acest din urma caz, magazinele trebuie să fie dotate cu POS-uri

(points of soles), însă în România numai un sfert din comercianţi, cca. 6500 pot

accepta plăţile prin card, faţă de Polonia 70.000 sau Ungaria 65.000.

6

Tipul de card deţinut (Baza: deţinătorii de carduri)

Anul 2002 2003

Maestro 44 41

Visa Classic în lei 29 23

Eurocard Mastercard în lei 10 11

Eurocard Business 2 1

Visa Classic în USD 1 2

Eurocard Mastercard în USD 1 1

7

8

Cultura cardurilor încă în dezvoltare.

Explicaţiile situaţiilor de mai sus sunt foarte simple:

1. Românii nu au încă cultura cardului, adică "situaţia" şi "obisnuinţa" de a le

folosi;

2. Veniturile noastre nu au permis o expansiune a pieţei;

3. Comercianţii (acceptaţii) nu acceptă carduri la plată nici la zece ani de la

emiterea primei cărţi de credit în ţara noastră;

4. Tranzacţiile cu carduri sunt încă scumpe, practicându-se comisioane la

operaţiuni, cum de altfel, este şi normal;

5. Bancomatele sunt prea puţine sau se blochează, cum s-a întâmplat în

ultima parte a anului 2002.

Alte cauze ţin de interesul autorităţilor pentru plăţile cu carduri, de slaba

extindere teritorială a emitenţilor de carduri, accesul greu al oamenilor din

oraşele mici şi zonele rurale la structurile bancare.

Cu toate acestea se apreciază că şi în România piaţa cardurilor va cunoaşte

o dezvoltare fără precedent în acest an, potenţialul României fiind de 7 milioane

de carduri. Mai ales că Guvernul român a adoptat o ordonanţă de urgentă prin

care, comercianţii au fost obligaţi să accepte cardurile ca instrument de plată de

la 1 februarie 2004, ceea ce a constituit un pas înainte.

La sfârşitul anului 2003, în România a fost lansat primul card cu utilizare

exclusivă pentru cumpărăturile şi plăţile pe Internet. Este vorba de VISA virtual.

Cardurile virtuale oferă posesorilor posibilitatea de a separa tranzacţiile online

de plăţile din mediul fizic efectuate pe cardurile cu banda magnetică, ceea ce

adaugă securitate cumpărăturilor virtuale. Cardurile pot fi conectate la contul

curent al posesorului de card, dar suma care poate fi cheltuită zilnic sau lunar

poate fi stabilită pentru fiecare card în parte, in funcţie de preferinţa posesorului.

Principalul scop al emiterii acestui tip de card este protejarea cumpărătorilor, dar

şi siguranţa vânzătorilor.

9

MaterCard Europe consideră că România are un potenţial imens, şi se aşteaptă la o dezvoltare

spectaculoasă şi pe sectorul cardurilor de credit, aşa cum avem de a face, în prezent cu creşterea

spectaculoasă a numărului de carduri de debit. Deci vom asista la o dezvoltare foarte rapidă a numărului

de carduri de credit, pe măsură ce va creste şi ponderea plaţilor cu cardul la comerciant.

Emitent POS

BCR 1.299/1.299/1.

719Banc Post 680/ 850/1.104

DRD-GSG 1.169/1.337/1.

541Banca Romaneasca 23/ 23/ 23

Banca Tiriac 400/ 510/ 544

Banca Transilvania 216/ 226/ 226

Carpatica 0/ 0/ 26

Citibank Neraportat /3/3

Piraeus Bank Neraportat /5/5

Raiffeisen Bank 1.174/1.420/1.420

Romexterra 0I 0/ 0

Volksbank 8/ 8/ 8

Total 4.919/5.681/6.643

Valoare tranzacţii cu carduri mld. lei

Ian.2003 Feb.2003 Mar.2003 Apr.2003 Evoluţie

2003/2004

Retrageri ATM 26,254 59,769 95,833 137,287 118%

De

numerar

Transferuri

Plăti facturi POS 1,115 2,549 3,868 5,311 85%

10

Cumpărări Internet/ 5,7 14,3 28,7 41,5 485%

Telefon

POS 574 1,246 2,13 3,324 284%

Total 27.987 63.69 102.018 146.218 119%

Număr tranzacţii (mii)

Ian.2003 Feb.2003 Mar.2003 Apr.2003 Evoluţie

POS 425 971 1,657 2,527 229%

Total 20.176 44.356 68.775 95,181 82%

1.3. Tipologia cărţilor de plată

11

Putem clasifica marea diversitate a cărtilor de plată în funcţie de

următoarele criterii mai importante:

A. Din punct de vedere al sursei de acoperire a cheltuielilor;

B. Din punct de vedere al funcţiilor specifice pe care le îndeplinesc;

C. Din punct de vedere al emitentului;

D. După tehnologia utilizată;

E. În funcţie de momentul înregistrării tranzacţiei.

A. Clasificarea cărţilor de plată din punct de vedere al sursei de

acoperire a cheltuielilor

a) Cartea de credit ca instrument de plată - atestă posesorului ei că i s-a

deschis o linie de credit pe o anumită perioadă de timp, şi că pe baza acesteia el

poate face plăţi şi retrage numerar până la un plafon prestabilit. Ea permite, deci,

reglarea plăţii prin prelevarea din depunerile viitoare din monedă scripturală.

b) Cartea de debit - este un instrument de plată care permite posesorului

să dobândească bunuri, servicii sau numerar, prin debitarea directă a contului

său personal. În caz de fonduri insuficiente cardul este refuzat la plată.

Aceste cărţi cuprind funcţii de retragere, naţionale sau internaţionale, şi

permit reglarea tranzacţiilor făcute de comercianţii afiliaţi la reţea. Acestea fac să

intervină 4 parteneri: banca purtătorului, cea a comerciantului, comerciantul şi

purtătorul.

B. Clasificarea cărţilor de plată din punct de vedere al funcţiilor specifice

pe care le îndeplinesc

a) Cartea pentru retrageri de numerar - este un instrument cu ajutorul

căruia posesorul poate depune sau retrage numerar prin distribuitorul automat

de bilete (cash dispenser), operaţiunea reflectându-se, după caz, în creditul,

respectiv debitul, contului său personal deschis la o instituţie financiară.

12

b) Cartea de garantare a cecurilor - reprezintă un instrument care

garantează că suma de plată înscrisă pe cec are acoperire în contul personal al

deţinătorului.

Practic, emitentul garantează, în limita unui plafon determinat,

beneficiarului unui cec emis de deţinătorul cartelei de plată, că acest cec va fi

plătit.

c) Cartea multifuncţională sau derivată - are funcţii mixte, şi oferă

acces la facilitaţi multiple rezultate din toate celelalte tipuri de cărţi prezentate

anterior.

C. Clasificarea cărţilor de plată în funcţie de calitatea emitentului

Din punct de vedere al emitentului grupăm cărţile în următoarele 3 mari

categorii:

1) cărţi emise de bănci (cărţi bancare)

2) cărţi emise de comercianţi (cărţi private)

3) cărţi emise de alte instituţii sau organizaţii (exemple: cărţile

acreditive internaţionale, cărţi emise de instituţii de credit).

1) Cărţile bancare - fac parte din instrumentele de plată şi de retragere,

autorizate, propuse de bănci.

Ele au apărut începând cu anul 1951 în SUA, fiind emise de către Franklin

Naţional Bank. În Franţa, prima carte bancară a fost Carte Blanc introdusă în

1967 de către 5 bănci: Credit Lyonnais, BNP, Societe Generale, Grupul CIC,

Credit Commercial de France.

a) Cărtile pentru retrageri de numerar au de regulă, două nivele de utilizare:

nivel 0, care oferă dreptul numai la servicii oferite de instituţia emitentă,

nefiind reglementate prin acorduri interbancare, şi a căror emitere este

gratuită;

nivel 1, a cărei folosire permite accesul la reţeaua interbancară a

distribuitoarelor de numerar.

13

Cărţile de acest nivel sunt emise contra cost şi sunt folosite ca şi primele

pentru retrageri de numerar în limita unui plafon variabil în funcţie de banca

emitentă. În plus, ele oferă şi posibilitatea de a cunoaşte soldul contului şi

ultimele operaţiuni efectuate.

b) Cărţile naţionale (domestice), denumite de nivel 2 - sunt administrate

prin acorduri interbancare, supunându-se unor dispoziţii comune.

Este vorba de cărţi care permit, ca şi cele de nivel inferior, retrageri de

numerar prin distribuitoare aflate pe teritoriul naţional, în baza unui plafon

variabil. În plus, cartea naţională permite şi reglarea plăţilor în cazul achiziţiei de

bunuri de la comercianţii afiliaţi.

Poate fi personală sau profesională şi are acoperire în moneda ţării

respective.

c) Cărtile internaţionale - se definesc prin nivelul 3 al acordurilor

interbancare, şi prezintă importanţă asemănătoare cu cărţile de nivel 2

(naţionale), dar folosirea lor este extinsă la efectuarea de plăţi în străinătate.

Sunt grupate în două reţele (VISA şi Eurocard/MasterCard), şi sunt utilizate, ca

şi cărţile naţionale, pentru plăţi şi retrageri de numerar (pe plan naţional), fiind

folosite, în plus, în aceleaşi operaţiuni şi în străinătate. Au acoperire într-o valută

forte (USD sau EUR).

d) Cărţile internaţionale de prestigiu, care sunt cărţi de "gamă înaltă" definite

prin acordurile internaţionale. Ele oferă servicii multiple: retrageri de numerar în

ţară şi în străinătate, asigurarea automată a călătoriei, servicii de rezervare,

asigurare, închirieri de maşini şi asigurări însoţite de indemnizaţii mai

ridicate.

Aceste cărţi sunt oferite de reţeaua PREMIER pentru VISA şi GOLD

pentru MASTERCARD, care au fost create în luna mai, şi, respectiv,

septembrie 1986. Deţinătorii acestor cărţi sunt selectaţi pe criteriul venitului

fix anual realizat.

14

Ele vizează una şi aceeaşi clientelă de gamă înaltă, care constituia

până în anul 1986, ţinta privilegiată a cărţilor acreditive internaţionale emise

de AMERICAN EXPRESS şi DINERS CLUB.

2) Cărtile emise de comercianţi (private) - sunt emise de întreprinderi

comerciale, pentru a facilita plătile cumpărătorilor din magazine, şi

eventual, de a oferi facilitaţi de credite. Creditul este câteodată gratuit

cu ocazia anumitor operaţii de promovare.

Aceste cărţi sunt livrate de marile magazine, de supermagazine (reţele),

societăţi de distribuţie a carburantului, precum şi de firme ce vând prin

corespondenţă. Cărţile private sunt adesea gratuite şi presupun în general

două opţiuni de reglement:

opţiunea la termen - permite purtătorului să plătească o dată pe

lună cantitatea de cumpărături recepţionată conform facturii. Plata se

face prin cec sau prin autorizaţie, de preferinţă, emiţătorul cărţii

neavând acces direct la contul purtătorului cărţii. Această opţiune

corespunde unui credit gratuit mai mult de 30 de zile.

opţiunea credit - permite purtătorului să se elibereze de datoriile

sale prin mai multe vărsăminte, la date precizate la semnarea

contractului. Suplimentar, anumite cărţi permit retragerile din

distribuitoarele deschise de către emiţătorii lor în marile magazine.

Este vorba de retrageri de credit efectuate asupra contului (fictiv) al

purtătorului, după cum o carte de credit este debitată la orice

retragere. Alte funcţii ale cărţilor private, în afară de plată şi

retragere, dau dreptul la servicii financiare sau la produse de

asigurare. Ele sunt dedicate unui comerciant particular, şi dau dreptul

de acces la o reţea de distribuţie de bani.

Dacă o carte bancară este definită prin acceptabilitatea ei în orice lanţ de

magazine, cea privată este acceptată de un comerciant sau grup de comercianţi.

Oricare ar fi, însă, dimensiunea emitentului, obiectivul major este fidelitatea

clientelei, iar scopul este stabilirea unei legături constante între cartea şi 15

magazinul care a emis-o, inclusiv, activizarea utilizării sale. Pertru a seduce

consumatorul, cartea privată trebuie să fie la fel de practică în utilizare ca şi cea

bancară .

Pentru a-şi învinge concurenţii, emitenţii ataşează cărţilor private tot mai

multe servicii (produse financiare, asigurări, servicii personalizate) prin care

urmăresc:

stabilirea unei relaţii directe cu clienţii;

dinamizarea vânzărilor (în special non-alimentare) şi care justifică apelarea

la credite;

oferirea unor servicii mai bune (viteza la casă);

stimularea cumpărărilor, eventual prin promovări deosebite de mărfuri;

administrarea mai bună a serviciilor (după livrare);

conferirea unei imagini moderne firmei, etc.

Cărţile private oferă, în principal, patru avantaje:

1. plata din disponibilitaţile clientului - cartea prezintă, în funcţie de punctele

de vânzare, două posibilităţi de reglare a plăţii:

• prima este plata imediată - se mentionează opţiunea pentru plata din

disponibilităţi, caz în care nivelul cumpărăturilor va fi prelevat ulterior

asupra contului bancar ataşat cărţii, fără cheltuieli suplimentare şi în

termenul de încasare a unui cec.

• a doua constă în faptul că respectivul client primeşte în fiecare lună

extrasul de cont detaliat pentru cheltuielile sale. EI poate alege

posibilitatea să regleze cash, trimiţând un cec gestionarului cărţii sale.

2. creditul - deţinătorul cărţii poate prefera plata pe credit sau parţial credit,

parţial din disponibilităţi. În fiecare lună primeşte un extras de cont şi poate

alege între cel puţin următoarele tipuri de credite:

16

plata amânată gratuită, al carei termen poate varia între 20-50 zile,

începând cu data efectuării cumpărăturilor;

un credit scurt cu plata în 2-3 vărsăminte lunare şi cu plafonarea în

general, a cheltuielilor;

eşalonarea plăţilor pe o perioadă de la 3 la 24 luni, cumpărătorul

putând stabili cote lunare care-i convin cel mai bine, rata dobânzii

variind de la un comerciant la altul;

credit revolving, respectiv o linie de credit permanenta pe care

deţinătorul o poate folosi după opţiunea sa în limita plafonului stabilit în

cadrul ei.

3.retrageri de numerar - acest serviciu îl oferă doar câteva cărţi de mare

suprafaţă şi îmbracă două forme:

din disponibilităţi, caz în care suma retrasă este debitată în acelaşi

interval de timp ca şi un cec, ca pentru cumpărăturile plătite cash;

pe credit, caz în care clientul beneficiază pentru retrageri de numerar de

conditii de credit identice creditului permanent.

4. servicii anexe multiple - comercianţii şi, în particular, marile magazine, dau

dovadă de mare creativitate în materie de servicii anexe, ataşate, îndeosebi,

marilor cărţi private şi anume:

reduceri speciale de la 5-20% acordate deţinătorilor de carte;

dreptul la o remiză de "fidelitate" la sfârşitul anului, calculată la nivelul

mărfurilor cumpărate, sub formă de credit;

asigurarea maşinilor şi a locuinţei;

asigurarea contului şi a carţii care să acopere riscurile.

3) Cărţi emise de alte instituţii şi organizaţii - printre emitenţii de cărţi se

numără, nu numai băncile şi comercianţii, ci şi un număr de alţi parteneri:

instituţii internaţionale specializate, instituţii de credit, companiile de transport şi

telecomunicaţii, companiile autorutiere şi de închirieri de vehicule, companii 17

petroliere, societăţi de asigurări, agenţii de turism, cluburi, prestatori de servicii

profesionali.

Acest ansamblu de cărţi este caracterizat prin eterogenitatea emitenţilor,

obiectivelor lor, precum şi întrebuinţările şi costurile fiecărei cărţi.

Patru mari tipuri de cărţi pot fi identificate în cadrul acestei mari familii:

a) Cărţile de plată, sau credit, cu largă acceptabilitate. Aceste cărţi,

utilizabile pe lângă un număr mare de puncte de vânzare, pot fi asimilate prin

întrebuinţări cu cărţile bancare.

La criteriul accesibilitatii răspund două tipuri de cărţi foarte diferite prin

clientela cărora li se adresează şi prin natura emitentului lor. Unele, emise de

instituţii internaţionale, sunt în acelaşi timp cele mai vechi şi cele mai

prestigioase. Celelalte emise de instituţii de credit care sunt, deopotrivă, efectul

dezvoltării recente a pieţei cărţilor.

În structura lor, cele mai importante sunt cărţile acreditive internaţionale

emise de Diners Club şi American Express. Clientela este foarte omogenă cu

venituri ridicate, care călătoreşte mult în scop de afaceri şi motive profesionale.

Aceste cărţi oferă o gamă largă de servicii şi privilegii:

instrumente de plată cu mare acceptabilitate în peste 170 de ţări, fără

limită de sumă;

retrageri de numerar în numeroase agenţii şi ghişee, agreate în toată

lumea;

asigurarea automată şi gratuită a călătoriilor;

garanţii pentru pierderea sau furtul cărţilor;

linii de credite permanente egale cu câstigul pe mai multe luni etc.

b) Cărţile de plată selective - printre cărţile care oferă posibilitatea de

plată, pe lângă un număr limitat de puncte de vânzare, un loc privilegiat trebuie

acordat celor a căror folosire este limitată la o singură categorie de bunuri şi

servicii. În structura lor includem:

18

cărţile de telefon;

cărţile companiilor petroliere;

cărţile de asigurare.

c) Cărţi de abonament - sunt cărţi cu utilizare specifică şi clientelă

limitată, emiterea lor fiind făcută de companiile de transport aeriene şi rutiere.

Ele nu se substituie în totalitate plăţii, fiind generatoare de reduceri şi de alte

avantaje preferenţiale pentru deţinători: bilete gratuite, prioritate pe lista de

aşteptare şi pe lângă reţelele hoteliere şi cele care închiriază maşini etc.

d) Cărţi de identificare - sunt cele mai modeste prin utilizările lor în raport

cu ansamblul cărţilor. Pot fi afectate numai unei folosiri în scop de identificare a

posesorului, oferind şi unele avantaje.

Emitenţii lor sunt, în general, firme care închiriază maşini, agenţii de turism,

hoteluri, diverse cluburi şi organizaţii profesionale.

D. Clasificarea cărţilor de plată după tehnologia utilizată

După tehnologia utlizată, cărţile se diferenţiază în:

a) cărţi cu pista magnetică;

b) cărţi cu memorie (microprocesor);

c) cărţi mixte.

a) Cărţile cu pistă magnetică - au apărut la începutul deceniului şapte.

Ele sunt emise de către bănci, iar prin intermediul acestora s-au permis retrageri

de numerar la distribuitoarele automate de bilete bancare, sau achiziţionarea de

bunuri la magazinele ce dispun de terminal în legătură directă cu banca (on line),

sau fără legătură cu aceasta (off line).

Banda magnetică cu care sunt dotate aceste cărţi, fără să fie în mod

necesar aparenţă, este situată pe verso-ul acestora, ea putând fi protejată de un

film plastic subţire (overlay). Asigură pe trei linii distincte, încriptarea şi

securizarea unor informaţii despre utilizatorul cardului, emitentul acestuia

19

precum şi a algoritmului unic de codare/decodare a datelor de verificare a

validităţii acestui instrument de plată.

Pentru a permite o utilizare internaţională a cărţilor, a fost necesară

standardizarea, atât a suportului propriu-zis cât şi a informaţiilor stocate. În acord

cu această cerinţă s-au impus două formate pentru pistele magnetice:

formatul Transac

formatul ISO

Cărţile cu pistă magnetică prezintă unele limite, ce sunt de ordin

tehnologic şi ţin de capacitatea de stocare a pistelor, precum şi de gradul de

securitate pe care îl oferă:

capacitate redusă - o limitare a numărului de caractere memorate

securitate pusă în discuţie - se au în vedere riscurile legate de

folosirea cărţii, care sunt multiple şi se referă în principal la:

• mediul înconjurător - pistele magnetice sunt relativ fragile,

sensibile la toate sursele de demagnetizare;

• defecţiunile datorate unor folosiri

intensive;

• vulnerabilitatea la fraude.

Pistele magnetice sunt un suport de informaţii la care orice echipament

adecvat poate avea avea acces în mod liber pentru citire\scriere. Ele sunt deci,

reproductibile şi modificabile dacă nu au o protejare specială. Având în vedere

numărul relativ mare de fraude ce se comit, mai ales în tarile asiatice, poliţia

judiciară a întocmit o lista a principalelor posibilităţi de fraudă, cărora le pot

cădea victimă posesorii de carduri. Vor fi redate, în continuare, câteva dintre

acestea:

Falsul poliţist20

Pentru utilizarea în unele magazine (cele echipate cu POS-uri) a cărţilor

furate este absolut necesară cunoaşterea codului. Pentru a-I obţine, hoţilor nu le

lipseşte imaginaţia. După dispariţia cărţii, un aşa-zis poliţist cere posesorului

cardului codul confidenţial pentru verificare. Un asemenea procedeu este fals:

codul confidenţial nu trebuie divulgat nimănui. În ultimul timp, au fost semnalate

mai multe cazuri de acest fel.

Cartea "înghiţită"

Un escroc urmăreşte, pe la spate, cele patru cifre pe care le tastaţi la

claviatura aparatului distribuitor. Vă deturnează, apoi, atenţia pentru o fracţiune

de secundă, pentru a vă subtiliza cartea, pe care o veţi crede înghiţită de aparat.

Aşa s-a întâmplat că unele persoane să se "trezească" cu debite în extrasul de

cont, pe care nu le-au efectuat niciodată, crezând că au văzut cum cartea le-a

dispărut în aparat.

Cartea schimbată

În acest caz, vânzătorul sau comerciantul necinstit, după ce a văzut

codul, va poate restitui o altă carte. Dacă sesizaţi manevra, se poate scuza de

"neatenţie şi nonintenţie". S-a întâmplat, în restaurante, ca unii chelnări să

meargă imediat să retragă bani de la aparate, după care să restituie cartea.

Metoda thailandeză

Îşi datorează numele ţării în care a fost inventată. S-ar putea numi şi "fierul

de călcat magic". Este uşor pentru un vânzător necinstit să imprime, sub tejghea

sau în biroul din spatele magazinului, o serie de facturi cu amprenta cărţii

dumneavoastră. Veţi semna una dintre ele şi le va utiliza pe celelalte cum

doreşte, imitindu-vă semnătura sau cedându-le unor complici.

Metoda este utilizată în Europa de către comercianţii sezonieri (vara). De

îndată ce frauda a fost efectuată, aceştia dispar.

Recodificarea

21

Metoda este rară, dar mai periculoasă. O serie de falsificatori nu s-au

mulţumit doar cu fabricarea cărţilor false utilizate pe "fierul de călcat". Au găsit o

modalitate de recopiere a datelor conţinute în pista magnetică de pe verso. Prin

acest procedeu poate fi dublată orice carte fără microprocesor. Altfel spus, este

posibil să aveţi cartea în posesie, dar un falsificator a executat deja un duplicat

pe care îl utilizează în distribuitoarele automate de bilete. Băncile păstrează

tăcere asupra procedeului pentru a nu-i îndepărta pe posesori.

~ un viitor compromis.

Dezvoltările tehnice ale funcţiilor prin cărţile de plată necesită o inteligenţă

crescută la nivelul acestora, iar pistele magnetice, ca suport pasiv de informaţie,

nu o pot asigura.

Cartea cu piste magnetice nu poate fi luată în considerare pentru teleplată,

deoarece ea nu poate asigura nici securitatea telecomunicaţiilor, şi nici nu

permite utilizarea procedurilor de identificare, de autentificare şi de consimţire

suficient de securizate ţinând cont de riscuri. Se poate afirma, deci, despre

cartea cu bandă magnetică, că este un suport de informaţii al cărui nivel

tehnologic şi de securitate nu permite evoluţii semnificative.

b) Cărţile cu microprocesor - cunoscute sub numele de cărţi inteligente

(smart cards) cu memorie, sau cu circuite integrate, acestea includ în substanţa

lor o capsulă operculată în care sunt poziţionate dispozitivele electronice.

Istoria evoluţiei tehnicii şi tehnologiei arată că marile invenţii nu au fost

niciodată rezultatul intâmplării. Motorul cu aburi inventat de James Watt a venit

să satisfacă o necesitate stringentă a momentului: nevoia de "cai putere".

Acelaşi lucru se poate spune şi despre smart carduri, naşterea lor fiind rezultatul

conjuncturii sociale, economice şi tehnologice. În anul 1976, General

Telecommunication Agency din Franţa caută un nou mediu de comunicaţie.

Minitel-ul, Teletex-ul, poşta electronică, plăţile prin intermediul televiziunii,

operaţiile bancare de la domiciliu pareau toate posibile prin reunirea elementelor

ce ţin de telecomunicaţii şi calculatoare într-un singur produs. Foarte ambiţioase,

aceste proiecte au ridicat imediat o serie de probleme tehnice. 22

Pentru crearea de reţele perfect adaptate unor funcţii diverse -

automatizarea micilor comercianţi, echipamente ATM în strada, terminale

individuale la domiciliile personale - era necesara identificarea într-un mod sigur

a utilizatorilor. Soluţia la această problemă s-a dovedit a fi smart cardul.

Există trei categorii de smart carduri:

1. carduri cu microprocesor;

2. carduri cu circuit de memorie (memory card);

3. carduri cu memorii optice.

Pe cardul cu microprocesor se pot adauga sau şterge informaţii, în timp

ce memory cardurile (cel mai cunoscut exemplu fiind cartela telefonică) pot face

doar nişte operaţii predefinite.

Smart cardurile, în comparaţie cu cartelele magnetice, pot stoca toate

funcţiile şi informaţiile necesare pe card. De aceea, nu este nevoie de un acces

on-line la baza de date centrală în timpul tranzacţiilor care folosesc acest tip de

cartelă.

În continuare va fi prezentat un studiu făcut de Gartner Group:

Capacitate Putere de Costul unei Costul

maximă procesare cartele cititorului şi al conectării

Cartele 140 bytes - 0.2USD 750USD

0.8USD

Memory card 1 Kbyte - 1-2.5USD 500USD

Cartele cu 8 Kbytes CPU 88- 7-15USD 500USD

microprocesor bit,16-bit

sau 32-bit

Cartele cu 4.8 Mbytes 7-12USD 3500-4000USD

23

memorie

optică

În memoria cărţii de plată sunt structurate cele patru zone de stocare a

informaţiilor:

1. nonconfidenţiale (elemente de identificare a emitentului, numărul

de cont al titularului, termenul de valabilitate etc.);

2. confidenţiale (soldul disponibil);

3. inaccesibile (valoarea PIN sau alte chei de codificare, respectiv

de decodificare)

4. înregistrările care captează detalii unice, specifice fiecărei

tranzacţii şi care sunt sintetizate într-o "agendă".

De asemenea, aceste informaţii sunt grupate şi pe trei nivele logice de:

securitate - controlează accesul la conţinutul cărţii de plată;

aplicaţie - conţine toate informaţiile necesare bunei utilizări a cărţii

de credit, cum ar fi crearea şi verificarea balanţelor, înregistrarea

sumelor;

operare - care include modalităţi de îndreptare a erorilor, data şi ora

utilizării, anumite condiţii (ex.: limita maximă de numerar ce poate fi

retras).

Cartea cu microprocesor - această inovaţie majoră, prezintă avantaje

considerabile pentru întrebuintările existente, ele referindu-se în principal, la

securitatea pe care o oferă: deocamdată contrafacerea şi falsificarea este

aproape imposibilă; controlul codului confidenţial al posesorului în momentul

plăţii este mai fiabil; mijloacele de luptă contra abuzurilor sunt întărite prin

dispozitive de control al frecvenţei şi intensităţii utilizărilor pentru plată.

Această tehnologie permite extinderea considerabilă a întrebuinţării cărţii

prin deschiderea accesului spre servicii noi. Fiecare dintre partenerii implicaţi în

utilizarea acestui instrument percep diferit atracţia cărţilor cu microprocesor.

24

Băncile aflate la originea introducerii lor, sunt motivate pentru utilizarea

acestora, cel puţin din următoarele considerente: securitate, diminuarea pe

termen lung a costurilor; imposibilitatea de a administra o masă crescândă de

cecuri, tranzacţii de unică valoare, noi servicii, la concurenţa cu cărţile private.

Cartea bancară cu microprocesor asigură aceleaşi funcţii ca şi cea cu pistă

magnetică pe care o substituie, motiv pentru care posesorul percepe destul de

greu, într-o primă etapă, importanţa schimbării oferite de această nouă

tehnologie. Doar noile servicii ataşate vechilor utilizări favorizează o luare la

cunostinţă a avantajelor inovării oferite de bănci.

Acest tip de carte oferă o atracţie suplimentară pentru comercianţi.

Securitatea sporită, printr-o mai buna identificare a posesorului şi a solvabilităţii

sale, exclude obligaţia prezentării unui act de identitate sau a unui contact

telefonic cu centrul de autorizare. Paralel acestei creşteri a securitatii plătii,

comercianţii sunt sensibilizaţi şi de o reducere a comisionului impus de bănci.

Aceste motivaţii legate de fiabilitate şi de noile tehnologii se lovesc, însa, de cifra

ridicată pe care o presupune o investiţie necesară pentru a echipa fiecare punct

de vânzare.

Perfecţionările aduse sistemului de plăti prin acest tip de carte bancară

tinde să afirme vocaţia sa universală, de a transforma radical comportamentul

posesorilor ei.

Potenţialul considerabil al noilor utilizări ale cărţii este legat de capacitatea

de memorizare care permite dezvoltarea, nu numai a serviciilor bancare, dar şi

participarea ei în alte prestaţii de servicii.

Interesul iniţial şi principal al introducerii lor a fost consolidarea serviciilor

bancare. Importanţa investiţiilor necesare a justificat o acţiune globală,

corporatistă şi nicidecum, o acţiune izolată a unei singure bănci. Introducând

dosarul fiecărui client în memoria cărţii, a avut loc o descentralizare, comparativ

cu cartea magnetică, a fişierului clienţilor pentru a putea fi exploatat mai direct.

În memorie figurează numele, adresa şi profesia posesorului, precum şi

inventarul produselor financiare pe care le deţine, inclusiv soldul contului său. 25

Fiecare lucrător de la ghişeu dispune, deci, de criterii de identificare care îi

permit o percepere mai bună a nevoilor fiecărui client.

De asemenea, comparativ cu cartea magnetica prezintă şi alte avantaje:

calitatea cărţii de a primi şi stoca date, concentrate într-un sistem

informatic centralizat;

dezvoltă şi servicii bazate pe calităţile relaţionale ale microprocesorului;

nu este necesară autorizarea "on line" (autorizarea de acceptare a cardului

la plată, obţinută prin intermediul terminalului electronic);

acestor carduri le pot fi asociate plăţi mai mari în descoperiri de cont

(overdraft);

protecţia împotriva fraudelor şi a riscului de credit al băncii este mult mai

mare.

Video-banca sau "tele-banking" reprezintă noul tip de servicii electronice

oferite particularilor (banca la domiciliu) şi firmelor (gestiunea trezoreriei în timp

real). Aceste servicii oferă un mare castig de timp şi o mai mare autonomie în

gestiunea conturilor clienţilor, fiind, însa, dependente de infrastructura

telematică. Datorită trăsăturilor definitorii ale smart cardurilor, acestea înlocuiesc

tot mai mult vechile tehnologii. În viitor, sistemele moderne de telecomunicaţii vor

fi imposibil de imaginat fără smart carduri.

c) Cărţile mixte - în unele ţări vest-europene (de exemplu Franţa), multe

carduri bancare conţin atât benzi magnetice, cât şi microprocesoare.

E. Clasificarea cărţilor de plată în funcţie de momentul încheierii tranzacţiei

Cardurile pot fi clasificate şi după alte criterii, dar cel mai important criteriu

pentru activitatea bancară este sistemul de decontare căruia îi aparţin.

Astfel, în funcţie de momentul înregistrării tranzacţiei în contul deţinătorului

de card, există trei sisteme de decontare:

a) Sistemul "pay later" - deţinătorul de card îşi reglează datoriile faţă de

bancă, la anumite intervale de timp stabilite de comun acord cu acesta, după ce

26

tranzacţia între el şi comerciant a avut loc. Acesta este singurul sistem care a

fost folosit, până acum, în tranzacţiile internaţionale, iar la baza lui stau aşa

numitele "cărţi de credit": banca creditează deţinătorul de card până la data

convenită pentru reglarea cheltuielilor.

Există două tipuri de cărţi de credit: credit card - posesorul de card are

deschisă permanent o linie de credit având obligaţia reglării periodice a

soldului contului şi charge card - posesorul de card are obligaţia ca la

sfârşitul fiecărei luni să-şi regleze cheltuielile.

b) Sistemul "pay before" - deţinătorul de card plăteşte serviciile pe

care i le facilitează cardul înainte de a beneficia de ele (în momentul în care i

se eliberează cardul) - este cazul cardurilor de acces la metrou, a cardurilor

pentru telefon.

c) Sistemul "pay now" - deţinătorul de card plăteşte bunurile

cumpărate sau serviciile de care beneficiază în momentul derulării

tranzacţiei, prin debitarea automată a contului. Sistemul presupune utilizarea

aşa numitului "debit card", care a început să fie folosit în programele

naţionale cam pe la începutul anilor '80. Pentru tranzacţiile internaţionale

este faza de început.

În concluzie, se impune precizarea că analiza tipologiei cărţilor de plată

în funcţie de diferite criterii demonstrează că piaţa internaţională a acestora

s-a dezvoltat continuu, iar de la apariţia lor şi până în prezent cărţile de plată

au castigat un loc important în rândul instrumentelor de decontare.

Astfel, s-au constituit şi dezvoltat mai multe organizaţii (VISA,

EUROCARD, MASTERCARD, AMERICAN EXPRESS, DINERS CLUB, JCB

etc.) care-şi dispută piaţa internaţională a cărţilor de plată.

27

CAPITOLUL II

- Studiu de caz -

2.1. BANCA ION TIRIAC S.A.

Banca Ţiriac a reuşit performanţa în rândul băncilor româneşti, de a deveni

membră a tuturor organizaţiilor internaţionale de profil. Cronologic, procesul de

afiliere s-a desfăşurat astfel: VISA - septembrie 1992, EUROPAY - octombrie

1995, AMERICAN EXPRESS - decembrie 1995, DINERS CLUB - decembrie

1998, JAPAN CREDIT BUREAU - ianuarie 2000.

Odată încheiat procesul de obţinere a statutului de membru, banca a putut

trece la derularea acţiunilor de acceptare la plată a cardurilor internaţionale.

Această nouă etapă a început în ianuarie 1995, cu cardurile VISA şi în anul

următor cu Mastercard.

Activitatea băncii, de emitere de carduri, a început în ianuarie 1996 odată cu

lansarea cardurilor în valută sub licenţa American Express (Green, Gold, Platinum

şi Centurion pentru persoane fizice, şi Company, Corporate şi Gold Corporate

pentru persoane juridice). Au urmat VISA Classic şi VISA Business în iunie 1996,

iar în martie 1997 au fost lansate şi cardurile Mastercard.

Trei ani mai târziu, în septembrie 2000, avea să fie pus în circulaţie şi VISA

Electron, card de debit în lei, pentru persoane fizice, utilizat numai în mediul

electronic. În acelaşi an, dar în luna octombrie, introducerea serviciului de

"eliberare de numerar pe carduri AMEX la automatele bancare proprii", a făcut

posibilă retragerea de numerar pentru toate tipurile de carduri pe care aceasta le-

a emis. La finele lunii februarie 2004, Banca Ţiriac avea emise aproximativ

250.000 de carduri.

Reţeaua proprie de acceptare la plată, număra mai mult de 1.000 de

contracte cu comercianţii, unde sunt amplasate 1.550 de POS-uri. Reţeaua de

automate bancare amplasate, atât în Bucureşti cât şi în ţară, număra 200 de 28

ATM-uri şi urmează a fi dezvoltată în cursul aceluiaşi an. Potrivit informaţiilor

primite de oficialii băncii, Banca Ţiriac deţinea la finele lunii februarie 2004, 45%

din piaţa cardurilor, autohtonă, din punct de vedere al volumului tranzacţiilor cu

carduri (VISA, EC/MC, AMEX, Dinners Club şi JCB) decontate prin bancă.

Banca Ţiriac a introdus începând cu 12 martie 2004, decontarea tranzacţiilor

în valută cu carduri MasterCard/Maestro în moneda EURO. Comercianţii

autorizaţi să lanseze valută pot solicita autorizarea tranzacţiilor în moneda USD şi

EURO. Noul canal de decontare deschis între banca Ţiriac şi MasterCard include

atât tranzacţiile efectuate pe EFTPOS cât ş cele efectuate pe imprinter.

Introducerea noii proceduri de decontare are în vedere tendinţele actuale

ale pieţei economico-financiare şi cerinţele exprimate de marea majoritate a

comercianţilor conform regulamentelor Băncii Naţionale a României.

"Prin introducerea decontării în moneda Euro şi a tranzacţiilor cu carduri VISA,

am răspuns integral cerinţelor clienţilor noştri comercianţi. Decontarea tranzacţiilor

cu carduri MasterCard/Maestro se va putea realiza atât în EURO sau USD, cât şi

în LEI", a declarat Cătălin Pârvu, vicepreşedinte al băncii.

Banca Ţiriac a fost, în anul 2003, emitentul cu cel mai mare volum de

acceptare la plată a cardului, valoarea tranzacţiilor în reţea proprie, fiind de 70

milioane USD.

În prezent, Banca Ţiriac dispune de un număr de 1.550 POS-uri şi 200 de

ATM-uri realizate în Bucureşti şi în ţară. Numărul de carduri emise va depăşi în

curând pragul de 300.000.

2.2. Activitatea de emitere a cardurilor American Express în banca

"Ţiriac" S.A

29

Banca Ţiriac este singurul distribuitor al cardurilor American Express pe

piaţa romaneasca. Tipurile de carduri distribuite se împart astfel:

1. carduri personale: GREEN, GOLD,

PLATINUM

2. carduri pentru firme: COMPANY

3. carduri pentru companii multinaţionale (ce au reprezentanţe în

România): CORPORATE.

a) Identificarea cardului American Express

Cardul American Express este confecţionat din material plastic, dublu face,

în formă de dreptunghi, cu dimensiunile de 8,5 cm x 5,5 cm, şi, prezintă

următoarele caracteristici:

Faţa cardului

În partea superioară a cardului, este tipărit cu majuscule "AMERICAN

EXPRESS". Cardul American Express, comparativ cu alte tipuri de carduri, nu

are hologramă. Culoarea cardului poate fi: verde închis, verde deschis, argintiu

sau albastru, corespunzand următoarelor tipuri: GREEN, CORPORATE, GOLD,

PLATINUM, OPTIMA.

1. Pe marginea albă, din partea superioara a cardului, se află indicaţia "NO

TRANSFERABLE" - netransferabil - numai persoana al cărei nume

este embosat pe faţa cardului este autorizată să-I utilizeze.

2. Numărul de identificare a cardului - este pentru controlul cardurilor de

plastic. Numărul embosat al posesorului de card şi acest număr de identificare

a cardului, pot fi asociate pentru a asigura validitatea cardului - este denumit

"batch code".

3. Cerneala ultravioletă - când se examinează cardul cu o lumină neagră,

devin vizibile literele AMEX, iar portretul este fosforescent.

30

4. Capul de centurion - emblema caracteristică American Express, logo-ul, îl

reprezintă şi poate fi poziţionat pe faţa cardului, în special central sau

lateral stânga.

5. Numărul cardului - începe întotdeauna cu "37", şi este compus din 15 cifre

împărţite în 3 grupe astfel: 4 cifre, 6 cifre şi respectiv, ultima, din 5 cifre. Acest

număr este unic pentru fiecare card şi este scris în relief cu cerneala neagră.

6. Durata de valabilitate - durata de valabilitate a cardului: luna şi anul emiterii,

respectiv luna şi anul expirării, de exemplu: 12/02, adică cardul este valabil până

la 01.12. 2002 până la 31.12. 2004.

7. În dreapta datei de expirare a cardului sunt emborsate 2 cifre care reprezintă

data la care titularul cardului a devenit posesor de card American Express

"member since".

O parte din informaţiile de pe faţa cardului sunt emborsate (tipărite în relief) şi

acestea sunt:

în dreapta menţiunii "member since" sunt emborsate 2 litere, cu caracter

special, care sunt:

• AX - "American Express"

• OC - "Optima Card"

sub data de valabilitate a cardului este emborsat numele titularului care

poate avea maximum 20 de caractere, inclusiv spaţiile libere (sunt acceptate

iniţiale pentru nume).

În cazul cardurilor de tip COMPANY sau CORPORATE, sub numele

titularului este emborsat numele firmei.

Cardurile American Express prezintă un luciu uniform pe toată faţa cardului,

precum şi o terminaţie de jur împrejur, excepţie făcând terminaţia de jos a

cardului.

31

Verso cardului

1. Pe marginea albă din partea de sus a cardului este tipărită în limba engleză

menţiunea "Acest card este proprietatea emitentului şi trebuie restituit

la cerere".

2. Banda albă destinată specimenului de semnătura al titularului şi

poziţionată imediat sub banda magnetică.

3. În partea inferioară se găseşte tipărit numărul cardului (nu în relief) precum

şi marca Companiei American Express - pătratul albastru "Blue Box

American Express Cards".

4. Banda magnetică, încorporată în card, folosită pentru tranzacţiile în

medii electronice şi care conţine informaţii despre deţinătorul de card.

În partea inferioară a cardului sunt prezentate informaţii suplimentare: "acest

card trebuie folosit numai de către persoana al cărei nume este embosat pe faţa

cardului şi a cărei semnătură apare mai sus, condiţiile acestea întra în vigoare în

momentul emiterii". "Dacă găsiţi un card American Express va rugăm returnaţi-I

la American Express P.O. Box 66, Brighton, BN 2 1 YH, England sau la cea mai

apropiată reprezentanţă sau birou American Express".

2.3. Norme de lucru în cadrul activităţii de emitere a cardurilor

American Express în cadrul Băncii Ţiriac S.A - sucursale.

A. Date generale privind emiterea cardului American Express

În vederea emiterii unui card American Express clientul poate primi toate

informaţiile referitoare la condiţiile de obţinere, modul de utilizare, beneficiile şi

avantajele unui card American Express. În acest sens i se vor înmâna "Condiţiile

de Emitere", anexate prezentelor norme şi pliantul "Independenţă, Siguranţă,

Prestigiu". Orice persoană fizică sau juridică poate deveni posesoarea unui card

32

American Express cu condiţia respectării celor prevăzute în anexa mai sus

menţionată, şi anume:

Constituirea unei garanţii exprimate în USD, care nu poate fi atacată pe

durata de valabilitate a cardului decât de către Banca Ţiriac SA - Centrala

şi a cărei mărime este în funcţie de tipul de card solicitat. Clientul nu

poate cheltui din aceasta sumă.

Solicitantul trebuie să fie clientul Băncii Ţiriac SA şi să aibă cont curent

exprimat în USD sau EUR din care urmează să se efectueze plata

cheltuielilor făcute prin utilizarea cardului

Garanţia se constituie numai în USD sau prin convertirea oricărei valute

cotate de Banca Ţiriac SA în USD, reţinându-se comisionul aferent

schimbului valutar, numai dacă clientul este de acord cu această operaţiune.

Declaraţia pe proprie răspundere a clienţilor a unor venituri constante

anuale brute în valută de 35.000 USD în cazul unui GREEN şi 50.000 USD

în cazul unui card GOLD prin simpla completare a rubricii respective

Pentru emiterea unui card American Express, această companie plăteşte

către Banca Ţiriac SA un comision. Comisioanele vor fi încasate trimestrial de

Banca Ţiriac SA - Sucursala - cecuri bancare.

B. Solicitarea unui Card American Express

În vederea obţinerii unui card American Express clientul va depune la

dispoziţia Băncii Ţiriac SA următoarele documente:

a) în cazul cardurilor personale:

Cererea (Application Form) se va completa numai de către client, cu

majuscule în limba engleză. Cererea este diferită pentru persoane fizice şi

persoane juridice.

Rubrica destinată semnăturilor autorizate ale Băncii Ţiriac va fi completată

numai de persoanele cu drept de semnătură la extern din Banca Ţiriac -

Centrala, conform broşurii cu specimenele de semnături. Detalii despre

33

completarea cererii sunt continute în „Ghidul de completare a cererii de

obţinere a unui card American Express”.

Sucursala are obligaţia de a verifica codul existent pe Cerere - pentru

cardurile personale el este B59503ZP45 şi este lipit pe Cerere în partea

de sus lateral dreapta, deasupra rubricii de Cash Access. În cazul

cardurilor de firma, codul este B59503ZC45.

Va alimenta contul curent în USD cu contravaloarea garanţiei specifică

tipului de card solicitat, precum şi cu taxele aferente. În cazul în care clientul

deţine un cont curent într-o altă valută convertibilă, cotată de Banca Ţiriac şi

este de acord cu plata comisionului de schimb valutar, se poate debita acest

cont pentru plata cheltuielilor lunare.

Va prezenta o copie a paşaportului şi câte o copie a paşaportului pentru

fiecare solicitant de card suplimentar.

În cazul în care se solicită transmiterea documentelor către Compania

American Express în sistem de urgenţă (DHL) solicitantul va specifica în

scris acordul său cu privire la debitarea contului său curent cu

contravaloarea cheltuielilor de transport, conform tarifelor DHL în vigoare.

b) În cazul cardurilor de tip "COMPANY" , faţă de documentele prezentate la

punctul anterior se mai adaugă o scrisoare din partea firmei, prin care

autorizează banca Ţiriac să debiteze contul curent al companiei cu

contravaloarea garanţiei (garanţiilor) aferente cardurilor solicitate,

nominalizând persoanele titulare de card.

Banca va analiza fiecare cerere în parte cu foarte mare responsabilitate

putând accepta sau respinge respectiva solicitare, fără a fi nevoită să dea

explicaţii asupra deciziei luate.

Indiferent de răspunsul dat de bancă clientului Compania American Express

îşi va rezerva dreptul de a emite sau nu cardul solicitat şi dacă nu aceasta nu

are obligaţia de a furniza explicatii asupra deciziei luate.

34

C. Emiterea cardului American Express

În cazul răspunsului afirmativ al băncii la cererea clientului, pachetul

actelor originale ale clientului se remit Centralei, care le transmite

Companiei American Express prin poşta normală sau cu DHL în cazuri de

urgenţă, conform celor menţionate în paragraful "Solicitarea unui card

American Express". Pachetul ce se remite Centralei de către Sucursala se

compune din:

originalul cererii clientului;

copie xerox a paşaportului clientului (paginile ce includ fotografia şi

semnătura solicitantului);

nota contabilă aferentă operaţiunii de constituire a garanţiei în vederea

emiterii cardului solicitat;

acordul pentru plata DHL, dacă este cazul.

O copie a tuturor acestor documente rămân la dosarul deschis clientului

respectiv la sediul Băncii Ţiriac SA - Sucursala, inclusiv toate notele

contabile aferente operaţiunilor ce decurg ulterior din această activitate.

Scrisoarea de garanţie se emite de către Serviciul Carduri American Express

Banca Ţiriac SA - Centrala numai în baza unei note contabile care evidenţiază

transferarea unei sume aferente tipului de card solicitat din contul curent al

clientului în contul de garanţie deschis în acest scop în cadrul Sucursalei.

Contul de garanţie se bonifica cu o dobândă anuală, în prezent de 3%. Baza

de calcul a acestei dobânzi este aceeaşi pentru cardurile emise persoanelor fizice

cât şi celor juridice şi se calculează astfel: dobânda de cont curent în USD a

persoanelor juridice minus 0,5%, şi anume 3,5%-0,5%=3%.

La împlinirea termenului, dobânda se virează în contul curent al clientului.

Calculul dobânzii se face la un an de la constituirea garanţiei, excepţie făcând

cardurile anulate sau returnate înainte de termen, caz în care dobânda se

calculează la zi şi se virează în contul curent clientului.

35

Dacă garanţia va trebui eliberată înainte de împlinirea termenului de un

an, eliberarea acesteia se va face fără a se aplica penalităţi.

Garanţia poate fi eliberată numai într-unul din cele două cazuri menţionate mai

jos:

1. refuzul Companiei American Express privind emiterea cardului pentru

respectivul client, caz în care garanţia se eliberează imediat după primirea

răspunsului negativ şi a originalului scrisorii de garanţie emisă de Banca

Ţiriac SA în favoarea American Express;

2. anularea cardului la dorinţa expresă a clientului, caz în care garanţia

rămâne la dispoziţia Băncii Ţiriac SA timp de 90 zile de la data depunerii

cererii de renunţare la card, precum şi a cardului aferent. Sucursala va

anunţa Centrala Băncii Ţiriac SA despre depunerea unui card în cel mult

24 de ore de la depunerea acestuia.

Înregistrările contabile ale acestei operaţiuni se transmit prin fax către Serv.

American Express - Banca Ţiriac - Centrala pentru sucursalele din teritoriu, şi

prin curier pentru cele din Bucureşti. Eliberarea garanţiei, după cum am

menţionat mai sus, este posibil să aibă loc în momentul împlinirii anului sau

înainte de termen, indiferent de situaţie, clientul nu va fi penalizat pentru

neîncadrarea în termen; el îşi va primi dobânda pentru întreaga perioadă, pană

în ziua eliberării garanţiei sale, fără penalizări.

D. Predarea cardului către clientul titular

BANCA ŢIRIAC SA Centrala va transmite cardul primit de la Compania

American Express către serviciul de specialitate al Sucursale unde are cont

respectivul client. Sucursala va înmâna personal cardul titularului său persoanei

împuternicite de titularul de card prin procură. La predarea cardului, salariatul

băncii va ruga titularul să semneze cardul în faţa sa şi va completa "FIŞA

CLIENTULUI". Exemplarul original se remite Centralei, o copie rămâne la client,

iar cealaltă va fi anexată la dosarul clientului din Banca Ţiriac - Sucursala.

36

Prin completarea acestui formular clientul va împuternici banca sa gestioneze

contul său curent în vederea efectuării plaţilor către American Express în mod

automat la sosirea extrasului lunar de cont şi de luare la cunoştinţă privind

condiţiile de emitere, restituirea cardului şi modul de utilizare a acestui

instrument de plată. Cardul se emite în minimum 3 săptămâni de la data

transmiterii formularelor către Compania American Express, iar în cazurile de

urgenţă (documentele transmise prin DHL) în minimum 2 săptămâni.

Cardurile primite şi încă nepredate titularilor (în aşteptare) vor fi păstrate

în deplină securitate la sediul respectivei sucursale.

E. Plata cheltuielilor efectuate de către clienţii Băncii Ţiriac SA, posesori

de carduri American Express prin utilizarea acestora.

Operaţiuni cu carduri AMERICAN EXPRESS.

Cardul American Express poate fi utilizat pentru plăti în hoteluri, restaurante,

magazine agenţii de închirieri auto şi altele. Potrivit politicii companiei emitente,

cardul American Express nu este folosit pentru plata mărfurilor destinate

revânzării. Folosirea lui în acest mod duce la anularea cardului respectiv chiar

de către Compania American Express.

Plăţile efectuate de către posesorii de card American Express prin

utilizarea acestora se reflecta în detaliu în extrasul de cont transmis de

American Express direct la adresa posesorului de card sau la o alta adresă

menţionată de acesta în cererea sa, respectiv bancă sau birou.

În acelaşi timp Banca Ţiriac SA - Centrala primeşte lunar de la American

Express un aviz de debitare care reprezintă centralizarea cheltuielilor efectuate

cu cardul American Express de către fiecare client al băncii în parte, pe

perioada de o lună de zile (luna anterioară extrasului).

Sucursala are obligaţia să gestioneze contul curent al clientului şi să depună

toate eforturile pentru a recupera de la client, sumele reprezentând plaţi efectuate

de acesta cu cardul American Express.

37

Termenul stabilit pentru efectuarea acestor operaţiuni, este de maximum

10 zile de la data emiterii extrasului centralizator de către Centrala Sucursalei

Băncii Ţiriac. Pentru întârzierile de plată se percep penalităţi conform

prevederilor Companiei American Express. Acestea sunt stipulate în broşura ce

însoţeşte noul card emis în momentul livrării acestuia către client. Sucursala

băncii va aplica un comision de 0,5% minim 2.00 USD, fiecărei sume ce se va

debita din contul curent al clientului pentru a fi plătită către American Express.

Taxa de SWIFT este în valoare de 3 USD/client şi se percepe o singură dată la

suma totală de plată.

În cazul plaţilor parţiale, o fracţie înainte şi o alta după expirarea celor 10 zile,

taxa de SWIFT de 3 USD va fi luată la prima debitare a contului, ulterior

reţinându-se doar comisionul Băncii Ţiriac aferent restului de plată. Orice sumă

găsită ulterior plăţii iniţiale în contul unui client (care nu şi-a achitat debitul către

American Express) se transferă imediat la centrală, indiferent de data din lună,

chiar şi cu o zi înaintea sosirii extrasului următor.

La solicitarea directă a Băncii Ţiriac SA - Centrala, sumele parţiale în aşteptare

vor fi virate imediat (înainte de împlinirea celor 5 zile) către aceasta. Centrala

Băncii Ţiriac este cea care angajează prin Trezorerie plăţile externe. În acest sens

şi pentru economisirea de fonduri, va colecta maximum de sume posibile la

momentul respectiv, inclusiv cele parţiale.

Întârzierile de plată către American Express a sumelor deja existente, în

contul clienţilor (la scadenţa extrasului) datorate neexecutării la timp a

operaţiunilor de către Banca Ţiriac SA - Sucursale, antrenează imputarea

penalităţilor de American Express către acestea şi nu către clienţi.

F. Tranzacţii în dispută

Odată cu extrasul centralizat trimis către Banca Ţiriac SA - Centrală, clientul îşi

primeşte propriul său extras. Acesta poate include unele tranzacţii care nu aparţin

clientului nostru. În această situaţie clientul va fi îndrumat şi sprijinit să conteste

suma. Orice contestaţie a clientului privind o suma din extrasul său lunar trebuie

anunţată în termen de 24 ore, la Banca Ţiriac - Centrală care va rezolva aceste 38

cazuri direct cu American Express. Sucursala băncii are obligaţia de a solicita

clientului în scris refuzul la pată a uneia/unor tranzacţii din extrasul său lunar, şi în

acest caz, să remită centralei această scrisoare precum şi documentele anexe

doveditoare, în termenul mai sus menţionat. Sucursala băncii va debita contul

curent al clientului numai cu sumele recunoscute de acesta (fără suma în

dispută).

În cazul în care clientul constată, după debitarea contului sau, că nu

datorează una din sume, el poate reclama acestă sumă, dar nu mai târziu de 1

luna de la data înscrisă pe extrasul de cont (DSA), urmând ca American Express

să analizeze situatia şi să trimită un răspuns posesorului de card. Următoarea

plată se va face diminuată cu contravaloarea tranzacţiilor refuzate de client.

Dacă în urma investigaţiilor efectuate American Express constată că tranzacţia

a fost într-adevăr frauduloasă şi reclamaţia a fost efectuata în termenul indicat,

American Express creditează contul clientului în următorul extras de cont sosit, cu

contravaloarea tranzacţiei aflată în dispută.

G. Cardul pierdut sau furat

Banca Ţiriac - Sucursala are următoarele obligaţii:

să accepte reclamaţia posesorului de card pentru cardurile American

Express pierdute sau furate;

să pună la dispoziţia reclamantului formularul tip pentru declararea cardului

pierdut sau furat, anexat prezentelor norme;

să transmită originalul formularului imediat la BANCA ŢIRIAC SA -Centrala

prin curier sau fax pentru ca aceasta să poată informa în cel mai scurt timp

Compania American Express. Sucursala Băncii Ţiriac SA va anunţa în scris

(fax) imediat Centrul de Autorizare al tranzacţiilor "ROMCARD", existent în

Bucureşti, menţionând toate detaliile în discuţie (număr de card, numele

posesorului de card, batch code - dacă se ştie);

să accepte cererea posesorului de card privind înlocuirea acestuia şi

să o transmită Centralei băncii;

39

în cazul furtului sau pierderii cardului, posesorul acestuia poate solicita

emiterea unui alt card, în sistem de urgenţă; responsabilitatea clientului se

va reduce numai la 50 USD în cazul utilizării frauduloase a cardului pierdut

sau furat de către o altă persoană.

H. Anularea cardului

Posesorul de card poate solicita oricând Sucursalei Băncii Ţiriac SA anularea

cardului. Aceasta se face în scris, ataşând cererii respective cardul restituit şi

motivul anulării acestuia. Banca Ţiriac SA - Sucursala va tăia cardul de-a lungul

seriei şi îl va trimite la Serviciul Cardul American Express din Centrala însoţit de

copia cererii clientului. Banca Ţiriac SA - Sucursala poate să restituie clientului

garanţia constituită numai după 90 de zile de la data depunerii cererii de anulare

şi a cardului.

L. Dezvoltarea activităţii

Sucursala are ca obligaţie derularea unui program propriu, local, privind

mediatizarea acestor noi activităţi pe care le poate presta pentru firmele şi

persoanele fizice din zona sa geografică, respectiv acceptarea la plată a cardului

American Express şi emiterea acestuia pe piaţa romanească.

Paralel cu sporirea numărului de comercianţi se vor căuta clienţi, atât

persoane fizice cât şi juridice , care să devină posesori ai cardurilor American

Express. Se va pune accent în special pe clienţii cu conturi deja deschise la

Banca Ţiriac SA - Sucursale, urmărindu-se rulajul pe conturile clienţilor şi venitul

anual în USD al acestora care trebuie să fie de minim 35.000 USD în cazul

cardului Green şi minim 50.000 USD în cazul cardului Gold.

Banca este interesată în emiterea de noi carduri, dar în special către clienţii

care au un potenţial real de a efectua cheltuieli prin utilizarea acestui instrument

de plată, atât din punct de vedere financiar cât şi ca specific al activităţii.

40

2.4.Norme de lucru în cadrul activităţii de emitere a cardurilor

American Express în cadrul Băncii Ţiriac SA - Centrală.

1. Dispoziţii generale

Verifică documentele primite de la Sucursala băncii, precum şi corectitudinea

completării tuturor documentelor. În baza blocajului efectuat de Sucursala Băncii

Ţiriac, centrala emite scrisoarea de garanţie depusă de client potrivit tipului de

card ales.

În vederea obţinerii tipului de card dorit, se vor transmite companiei

American Express următoarele documente:

cererea clientului (Application Form) - exemplarul

original, fotocopia paşaportului - un exemplar copie

xerox

scrisoare de garanţie - un exemplar original.

Banca Ţiriac SA - Centrală arhivează o copie a tuturor documentelor

clientului transmise de către Compania American Express în vederea emiterii

cardului. Cardurile se primesc în minimum 21 zile de la data transmiterii

documentelor către Compania American Express.

La primirea cardurilor, Banca Ţirac - Centrală are următoarele obligaţii:

să verifice ca în procesul de embosare a cardului să nu existe o greşeală

privind numele clientului, numele companiei si a datei de emitere a cardului;

să înregistreze în baza proprie de date, datele personale ale posesorului de

card, seria cardului şi durata de valabilitate a acestuia;

să transmită prin curier către Sucursalele din Bucureşti sau cu poşta expres

în cazul sucursalelor din restul ţării, pentru a fi înmânat de acestea

solicitantului se va face o copie xerox faţă - verso a cardului.

41

Decontarea cheltuielilor efectuate de clienţii Băncii Ţiriac SA deţinători de

carduri American Express.

La începutul fiecărei luni Compania American Express transmite către Banca

Ţiriac SA - Centrala o cerere de debitare sub forma unui centralizator DSA - Direct

Statement of Account - care conţine cheltuielile tuturor posesorilor de card,

transformate în USD indiferent de ţara în care acestea s-au efectuat.

Un extras de cont individual va fi transmis de către Compania American

Express fiecărui deţinător de card la adresa solicitată de acesta în cererea

"Application Form" (bancă, birou, domiciliu).

Banca Ţiriac SA - Centrală va transmite către fiecare Sucursala extrasul care

cuprinde clienţii proprii acesteia în vederea debitării conturilor respective cu

sumele prevăzute în extras. Banca Ţiriac SA - Centrala va plăti Companiei

American Express în termen de 14 zile de la data emiterii extrasului sumele

prevăzute în acesta (dacă nu a existat nici un refuz justificat la plata cheltuielilor)

în baza notelor contabile ale Sucursalelor băncii de debitare a respectivelor

conturi. În SWIFT se va menţiona cu mare atenţie data când a fost emis

centralizatorul precum şi referinţa notei contabile prin care s-a făcut plata.

Plata efectuata va fi anunţata prin fax către departamentul de specialitate

American Express, având menţionate toate detaliile necesare privind suma

transferată. Se vor anexa acele pagini din DSA care includ poziţiile plătite parţial

sau neplătite. Orice plată ulterioară se va anunţa de asemenea, prin fax.

2.5. Activitatea de decontare a tranzacţiilor încheiate în cadrul

American Express prin Banca Ţiriac.

42

1. Mod de lucru în cadrul activităţii de acceptare la plată a cardului American

Express în cadrul Băncii Ţiriac - Sucursale.

A. Încheierea contractului de acceptare la plată a cardului American

Express Contractul privind acceptarea la plată a cardului American Express

se încheie între comerciant (S/E) şi Compania American Express, motiv pentru

care se va semna varianta acestuia în limba engleză. Pentru evitarea

interpretărilor aleatorii se va preda comerciantului varianta în limba română a

acestui contract decontarea tranzacţiilor rezultate în urma incheierii acestui

contract se va efectua în exclusivitate în USD. Informaţiile cuprinse în cadrul

acestui contract sunt strict confidenţiale.

Pentru a accepta la plată Cardul American Express este necesară

încheierea unui contract între comerciant şi Compania American Express în

baza formularelor specifice transmise de aceasta.

Termenii financiari: moneda folosită, comisionul, limita de autorizare,

termenul de plată.

Moneda în care se întocmesc şi se decontează tranzacţiile şi cardurile

American Express este DOLAR-ul American. Plata tranzacţiilor de către

comercianţi la sediul Băncii Ţiriac, la Sucursalele din Bucureşti şi teritoriu se face

în termen de 7 zile calendaristice de la data transmiterii fişierului prin MODEM la

American Express - Brighton de către Banca Ţiriac SA - Centrală. Ritmicitatea

acestor transmiteri este de trei ori pe săptămână: luni, miercuri, şi vineri. La fel

se va programa şi decontarea acestor fişiere.

Contractul se va completa conform prezentelor norme care menţionează

comisioanele percepute de American Express şi limitele de autorizare. Ambele

prevederi contractuale se stabilesc în funcţie de tipul activităţii prestate de

comerciantul respectiv.

Acestea sunt fixate de către partenerul extern, respectiv American Express

Europe Services Ltd. Pentru piaţa romanească prin contractul încheiat cu

Banca Ţiriac SA - Centrală, şi nu pot fi modificate fără acordul său prealabil.

43

Astfel de solicitări se transmit către Banca Ţiriac SA - Centrala - Serviciul

Carduri American Express, care le va prezenta direct Companiei American

Express.

Comercianţii vor fi informaţi cu privire la faptul că datele financiare ale

contractului, STOP LIST - urile transmise de către Banca Ţiriac Centrală precum

şi instrucţiunile primite de la Romcard sunt informaţii strict confidenţiale, nu se

afişează şi nu se divulgă către o terţă persoană. Comercianţii şi, respectiv

sucursalele băncii au obligaţia să comunice către Banca Ţiriac SA Centrala -

Serviciul Carduri American Express orice modificare privind: schimbarea de

adresă, telefon, fax, persoană de contact, etc.

Modificările apărute în cadrul unei societăţi şi care atrag emiterea unui nou

certificat de înmatriculare pentru societatea respectivă duce la încheierea unui

nou contract cu aceasta, şi rezilierea celui vechi.

Pentru deschiderea unui nou punct de acceptare se va completa un nou

contract în care se va menţiona şi numele societăţii căruia acesta aparţine.

Contractul original, în limba engleză, se depune la Serviciul Carduri

American Express - Banca Ţiriac SA - Centrala care îl va restitui comerciantului

în 3 săptămâni, semnat de către American Express. Numai în baza acestui

contract contrasemnat de American Express comerciantul poate accepta la

plată acest card. Sucursala are obligaţia ca, după primirea contractului

contrasemnat, să se deplaseze la sediul comerciantului pentru a preda

materialele implicate la această nouă activitate şi pentru a instrui personalul.

Menţionăm că materialele se pun gratuit la dispoziţia comerciantul. Un

exemplar al acestor instrucţiuni, împreună cu traducerea în limba română a

contractului, va fi predat comerciantului, sub semnătură la momentul

instructajului. Câte un exemplar al contractului se va păstra la Sucursală şi

respectiv Centrul băncii, la dosarul comerciantului pe toată durata cât acesta

lucrează, dar şi pe următorii 3 ani de la rezilierea contractului.

Deschiderea unui cont la Banca Ţiriac SA pentru noi comercianţi se va

face în următoarele condiţii:44

prezentarea documentelor necesare deschiderii unui cont curent în

LEI sau valută;

taxa de deschidere;

fără a condiţiona de mărimea capitalului social;

subscris fără depunere iniţială la deschidere.

Contul curent în USD deschis noilor comercianţi va fi folosit pentru orice

altă operaţiune solicitată de respectiva firmă.

B. Primirea tranzacţiilor

Comerciantul va depune la bancă tranzacţiile încheiate astfel: exemplarul 3 din

fiecare ROC (cel cartonat) întocmit cu cele trei exemplare ale SOC. În acelaşi

SOC se vor cuprinde toate ROC-urile încheiate până la momentul depunerii SOC-

ului la Bancă (maximum 99 într-un SOC). Banca va semna pentru primirea

acestora, direct pe SOC, unde va menţiona şi data primirii acestuia restituind

comerciantului un exemplar, respectiv primul, pe care este mesajul S/E Copy.

Tranzacţiile cu caracter "refund" se primesc de către bancă în acelaşi regim.

C. Procesarea tranzacţiilor

Sucursala procesează SOC-urile fără întocmirea unei note contabile şi apoi

trimit acestea împreună cu ROC-urile aferente către Banca Ţiriac SA - Centrală.

Sucursala are obligaţia de a păstra copii ale tuturor documentelor depuse de

comerciant şi transmise către centrala băncii, pe o perioada de 3 ani, din

momentul primirii acestora.

Sucursala are obligaţia, ca la primirea documentelor de la comerciant

să verifice următoarele elemente:

se număra şi se face suma ROC-urilor incluse într-un SOC pentru a verifica

concordanţa dintre datele înscrise pe SOC şi documentele efectiv anexate

verificate;

45

ca ROC-urile şi SOC-ul să fie trecut prin printer şi nu completate manual;

se verifica imprimarea completa a seriei cardului de pe fiecare ROC (o serie

incompleta ne împiedica să procesăm tranzacţia respectivă şi vom fi astfel

nevoiţi să restituim ROC-ul comerciantului fără a-I plăti deoarece nu avem

posibilitatea să identificăm posesorul cardului respectiv);

se verifică existenţa pe ROC a datei de tranzacţie şi a codului de

autorizare a acesteia (în cazul în care se constată o completare

defectuoasă a tranzacţiei se va căuta o soluţie, pe loc de rezolvare a

acestei situaţii astfel încât comerciantul să îşi poată încasa suma);

se restituie pe loc tranzacţiile care sunt întocmite în flagrant dezacord cu

instrucţiunile de lucru, de exemplu: cardul are un anumit titular, iar

semnătura de pe ROC, în clar, corespunde unui alt nume. Acest ROC a fost

întocmit în mod flagrant necorespunzător instrucţiunilor, motiv pentru care,

nu a fost primit de către bancă spre a fi procesat. Aceasta este ceea ce în

mod obişnuit numim "Utilizare frauduloasă a unui card", care a fost fie

pierdut, fie furat de la adevăratul titular.

2.6. Mod de lucru în cadrul activităţii de acceptare la plată a

cardului American Express în cadrul băncii Ţiriac SA - Centrală.

A. Încheierea de contracte

Încheie în mod direct privind acceptarea la plată a cardului American

Express cu noi comercianţi cu un rulaj mare previzibil, cum ar fi de exemplu

hoteluri încorporate în lanţuri internaţionale: ex.: Hilton, Sofitel, Holiday Inn.

Prezentarea către Compania American Express a modificărilor condiţiilor

financiare de contractare solicitate de diferiţi comercianţi şi finalizarea

acestui aspect potrivit deciziilor luate de această companie.

Transmiterea către Compania American Express a contractelor încheiate

de către Banca Ţiriac SA, în acest sens, pe piaţa romanească, se

46

realizează pentru semnarea şi restituirea lor semnate în original către

sucursalele sale sau direct comercianţilor (pentru cele făcute direct de

centrală). Copiile tuturor acestor contracte vor fi păstrate.

Este obligată să transmită tuturor sucursalelor instrucţiunile de completare

a tranzacţiilor scrise de mână pe specific de activitate, menţionând

activităţile pentru care se acceptă sau nu tranzacţii scrise de mână.

De asemenea, Centrala transmite către sucursalele băncilor toate

documentele şi materialele implicate de activitatea de acceptare la plată:

imprintere, chitanţe, borderouri, stickere, instrucţiuni de lucru specifice

activităţii de acceptare la plată a cardului American Express, eventualele

Stop list - uri apărute. Imprinterele vor fi echipate cu plăcuţe de plastic

embosate cu datele specifice comerciantului respectiv.

Centrala va introduce în baza de date a programului privind acceptarea la

plată a cardului American Express a fiecărui nou comerciant cu care s-a

încheiat contract.

B. Primirea tranzacţiilor

Se primesc toate tranzacţiile transmise de sucursale (numai exemplarele

cartonate atât ale ROC-urilor cât şi ale SOC-urilor) sau, direct de la comercianţii

care nu au cont deschis la Banca Ţiriac SA. La sesizarea repetată a unor nereguli

privind întocmirea Roc-urilor de către un comerciant, acesta va fi prevenit astfel

încât să corecteze maniera sa de lucru. Banca procesează întocmire fără însă a

garanta înscrierea lor sau, că după o anumită perioadă de timp, acestea nu vor

apărea sub forma de "chargeback" (fiind refuzate la plată de titularul de card).

C. Procesarea tranzacţiilor

Se procesează ROC-urile, SOC-urile şi tranzacţiile "refund".

Tranzacţiile procesate de 3 ori pe săptămână (luni, miercuri, vineri), prin

MODEM, către Compania American Express.

D. Plata fişierelor

La momentul încasării unui fişier se vor face următoarele operaţiuni: 47

tipărirea listei de verificare a plăţii fişierului respectiv;

programarea plăţii respective funcţie de acordul Direcţiei Trezorerie, dar nu

mai târziu de 7 zile calendaristice din momentul transmiterii fişierului

respectiv către American Express. Efectuarea plăţii propriu-zise se face

pentru întreg fişierul programat (nu se fac plăţi parţiale). Pentru acei

comercianţi care nu au cont deschis la bancă se vor întocmi de către

serviciul de specialitate "Ordine de Plată" letric sau SWIFT fără perceperea

de speze şi comisioane pentru bancă.

Plata unui comerciant poate apărea diminuată numai în cazul în care

Compania American Express ordonă efectuarea unei reţineri "chargeback".

Centrala va transmite prin fax şi curier (pentru Sucursale din Bucureşti), în ziua

plăţii, către fiecare sucursală, acele pagini din cadrul listei de verificare care îi

revin acesteia, şi prin care este anunţată să crediteze contul clienţilor săi cu

sumele cuvenite şi cu respectiva dată de valută.

3. Acceptarea la plată a unui card American Express

În continuare vor fi prezentate etapele pe care trebuie să le parcurgă

un comerciant la acceptarea la plată a unui card American Express.

A. Prezentare şi completare ROC

ROC - record of charge - chitanţa care se întocmeşte în momentul vânzării

de bunuri sau servicii prin acceptarea la plată a Cardului American Express.

La trecerea ROC prin imprinter (operaţiune obligatorie) se vor imprima

automat următoarele date cerute de formular:

datele despre client: serie card, nume posesor, date de valabilitate

datele despre comerciant: număr S/E (959 xxx xxx x), nume S/E, adresa

S/E. Se completează prin scriere, de către comerciant:

data tranzacţiei (obligatorie - banca acceptă spre procesare şi tranzacţii

vechi de 6 luni)

valoarea tranzacţiei

48

semnul dolarului ($ sau USD) - FOARE IMPORTANT

Formularele utilizate sunt valabile în întreaga lume şi de aceea nu au moneda

deja tipărită, iar pe piaţa românească decontarea tranzacţiilor se face numai în

dolari. În cazul în care este necesar, şi acesta a fost solicitat, codul de autorizare

se înscrie în spaţiul numit "APPROVAL CODE".

Spaţiul "CARDMEMBER SIGNATURE" este destinat semnăturii

posesorului de card.

Excepţie fac următoarele categorii de comercianţi: hoteluri, agenţii de

turism, agenţii închirieri auto. Pentru aceştia se vor accepta tranzacţii scrise de

mână, dar având obligatoriu anexate următoarele documente:

copia ROC-ului ce va include obligatoriu codul de autorizare obţinut de la

ROMCARD

fotocopie faţă-verso a cardului AMEX indicând şi cele 4 cifre care

reprezintă "batch code"

scrisoare din parte deţinătorului de card având menţionată şi semnătura

acestuia pentru utilizarea cardului său în acest mod.

Pentru aceleaşi categorii de comercianţi excepţie de la procedura

menţionată mai sus, fac următoarele cazuri:

tranzacţii "no show" de la agenţiile de turism, dar pentru maximum

100 USD tranzacţii "no show" sau accidentale de la hoteluri, dar

pentru maximum 100 USD

tranzacţii "no show" de la închirieri auto, dar pentru maximum 300

USD. Aceste tranzacţii vor fi acceptate conform procedurilor

obişnuite, dar numai în limita sumelor menţionate. De asemenea, se

impune o procedură specială pentru acele tranzacţii care sunt egale

sau mai mari decât 10.000 USD obligatoriu trase prin imprinter. În

acest caz tranzacţiile vor fi completate lizibil, cu numărul de card,

"batch code", data de valabilitate, precum şi codul de autorizare.

49

B. Prezentare şi completare SOC

SOC - charge summary forms - borderoul cu care se depun tranzacţiile

unui comerciant la sediul băncii, spre încasare.

Datele despre comerciant se imprimă automat prin tragerea borderoului

prin imprinter.

Se completează scris de către comerciant:

- moneda tranzacţiilor (întotdeauna Dolar SUA)

- numărul de tranzacţii anexate - maximum 99 - number of charges

- valoarea totală a acestora - grand total of charges.

C. Prezentare, completare CREDIT şi SUMMARY REFUND

CR - credit refund - chitanţa care se întocmeşte în momentul restituirii mărfii

sau a renunţării la servicii de către deţinătorul de card American Express şi cu

acordul comerciantului.

Formularul se trage prin imprinter pentru imprimarea informaţiilor referitoare

la client şi comerciant. Se va scrie de către comerciant suma care urmează a fi

restituită clientului, şi data tranzacţiei.

CRS - cardmember refund summary - borderoul cu care se depun

chitanţele "refund" de către comerciant la sediul băncii, pentru restituirea, către

client a sumei pe care comerciantul o datorează acestuia. Se completează scris

de către comerciant moneda tranzacţiilor, numărul de tranzacţii anexate (number

of refunds) şi valoarea totală a acestora (grand total of all refund forms).

D. Etapele de întocmire ale unei tranzacţii

1. La prezentarea cardului de către client se verifică următoarele elemente:

cardul trebuie să se afle în posesia titularului;

cardul trebuie să fie internaţional;

cardul trebuie să fie utilizat în perioada de valabilitate;

50

cardul să fie semnat - dacă acesta nu este semnat, clientul va fi rugat să

semneze la

momentul respectiv, iar în caz de refuz cardul nu va fi acceptat.

2. Completarea chitanţei cu datele de pe card şi datele despre comerciant cu

ajutorul imprinterului.

Se apelează centrul ROMCARD pentru obţinerea codului de autorizare.

Solicitarea se face numai cu cardul în posesia celui care apelează pentru

obţinerea codului. ROMCARD poate răspunde apelului în 3 variante:

1. se autorizează tranzacţia, deci se primeşte un cod de autorizare, compus

din una sau două cifre, care se înscrie pe ROC;

2. se refuză plată, şi atunci se solicită clientului un alt card sau plata în

numerar

3. CONFISCATI CARDUL - este datoria celui care întocmeşte tranzacţia sa

urmeze instrucţiune primite deoarece acesta este reprezentantul Companiei

American Express la locul tranzacţiei, iar cardul poarta înscris mesajul "Acesta

este proprietatea emitentului (American Express) şi trebuie returnat la cerere

(a celui ce întocmeşte tranzacţia). Orice card confiscat va fi recompensat cu

un premiu de 50 USD.

În acest moment, şi numai după parcurgerea paşilor de mai sus, se poate trece

la întocmirea propriu-zisă a tranzacţiei ROC. Compararea semnăturii de pe

chitanţă cu cea de pe verso-ul cardului. Nepotrivirea flagrantă a celor doua

semnături duce la anularea tranzacţiei respective, iar în caz de semnătură în

neclar, diferită de numele titularului de card, se va apela la Romcard pentru a se

putea confisca un eventual card fraudulos.

Comerciantul are dreptul să solicite documentul de identitate al clientului sau

cod de autorizare a tranzacţiei şi sub limita de autorizare oricând consideră

necesare aceste operaţiuni suplimentare privind întocmirea obişnuită a unei

tranzacţii.

51

Primul exemplar se înmânează clientului (cardmember copy) al doilea

exemplar rămâne la comerciant (S / E copy) iar cel de-al treilea se predă la

bancă.

3. Tranzacţiile întocmite se depun la bancă împreună cu borderoul aferent, SOC-

ul, pe care banca va semna pentru primirea documentelor respective şi din

care îşi va opri două exemplare, primul se returnează (semnat) comerciantului

depunător.

Acestea pot fi depuse zilnic la sediul băncii între orele 09.00 - 15.30.

Este interzisă afişarea limitei de autorizare sau divulgarea acesteia către o

terţă persoană.

2.7. Etapele unei tranzacţii VISA INTERNATIONAL în cadrul

Băncii Ţiriac SA - decontarea

Personajele implicate în tranzacţie sunt:

posesorul cardului de plată (un cumpărător canadian);

comerciantul (magazinul „MODA" din Bucureşti )

banca acceptare, membră VISA, cu care comerciantul a semnat un angajament

pentru a accepta cărţile de VISA (Banca Ţiriac SA);

banca emitentă care a emis cardul purtătorului (Bank of Toronto);

VISA INTERNATIONAL.

Pasul 1

Purtătorul cărţii prezintă un card VISA

Presupunând ca un turist canadian se află în vacanţă în România . Aici s-a

hotărât să cumpere un costum de la „Magazinul MODA" din Bucureşti şi să ofere cardul

lui VISA ca plată .

Pasul 2

52

Ce face comerciantul?

Comerciantul va avea instrucţiuni furnizate de banca lui (membră VISA) în ceea

ce priveşte procedurile corecte de urmat în momentul acceptării unui card VISA .

Acestea includ:

va da persoanei care a prezentat cardul (turistul canadian) să semneze un act de

vânzare pentru valoarea tranzacţiei;

compară semnătura clientului de pe actul de vânzare cu cea de pe card, pentru a

se asigura că persoana respectivă este adevărata posesoare a cardului;

verifică cardul să fie sigur că nu a fost modificat în vreun fel (de exemplu un card

falsificat cu o altă semnătură lipită peste cea iniţială) şi cu caracteristicile de

securitate intacte şi autentice (ex. holograma cu porumbelul specifică cardurilor

VISA);

dacă comerciantul a fost asigurat cu o listă de atenţionări (o lista cu carduri

pierdute sau furate) verifică aceasta lista pentru a se asigura că numărul cardului

nu figurează pe listă . Această listă îi va fi furnizată comerciantului de către

bancă.

Pasul 3

Este autorizarea necesară?

Comerciantul trebuie să obţină autorizarea (adică aprobarea de a

accepta un anumit card VISA ) dacă valoarea tranzacţiei depăşeşte o

anumită sumă. Această sumă este denumită plafon limită. Fiecare

comerciant are propriul plafon limită dat de banca lui.

Magazinul are un plafon limită de 1 milion lei. Costumul are un preţ de

11.200.000 lei, astfel că vânzătorul trebuie să obţină autorizarea pentru

acesta tranzacţie.

Pasul 4

53

Cum obţine comerciantul autorizarea?

Comerciantul cere autorizarea prin contactarea telefonică a centrului de

autorizarea a băncii acceptare. Centrul de autorizare va fi localizat la

Bucureşti, iar numărul lui de telefon va fi cunoscut de toţi comercianţii din

ţară. Acolo unde comerciantul are instalată o maşina POS ("electronic point

of sale") acest lucru se face automat în momentul în care cardul este este

angrenat în maşină .

In cazul nostru comerciantul nu are o maşina POS astfel încât

vânzătorul contactează banca prin telefon.

Pasul 5

Procedurile de autorizare

Din acest moment sarcina de a obţine autorizarea va fi preluată de

centrul de autorizare. Acest centru va fi dotat cu echipamente cu soft-uri

specifice precum şi o conexiune cu sistemul Visa Internaţional. Operatorul de

la centru va prelua rapid pe calculator elementele de identificare a tranzacţiei

în curs de desfăşurare-numărul cardului; codul magazinului care solicită

autorizarea (în cazul nostru centrulde autorizare din Bucureşti) sunt arondate

unui asemenea supercentru. Acestea se mai numesc şi VIC (VISA

INTERCHANGE CENTRE).

Revenind la exemplul nostru , trebuie să ştim că după ce operatorul de

la centrul de autorizare a transmis cererea de autorizare prin computer,

acesta (mesajul) va ajunge foarte rapid la VIC -ul din Londra. Aici este

preluat de computerele supercentrului unde este analizat şi unde se fac o

serie de verificări. Pentru a nu mai intra în amănunte trebuie să mai amintim

ca VIC-ul respectiv, prin analiza mesajului va şti că banca a iniţiat mesajul

(cererea) de autorizare şi care este banca destinatară. În cazul nostru banca

destinatară este banca turistului canadian (ex. Bank of Toronto). Centrul din

Londra va şti unde să transmită cererea astfel încât aceasta să ajungă la fel

54

de rapid la banca din Toronto, cea care a emis cardul respectiv şi al cărui

purtător este în acest moment într-o tentativă de tranzacţie.

Pasul 6

Emitentul răspunde cererii de autorizare

Emitentul spune da sau nu. Pentru a avea imaginea completă trebuie sa

ştim că e fapt răspunsul este dat tot de un computer, respectiv computerul

băncii din Toronto (altfel durata de răspuns ar dura prea mult) .

Răspunsul este returnat pe aceeaşi cale pe care a venit: mai întâi mesajul

cu răspunsul respectiv ajunge la VIC-ul din Londra, acesta îl dirijează mai

departe către centrul de autorizare din Bucureşti şi avizat pe monitorul

operatorului care a iniţiat cererea. În acest moment operatorul anunţă telefonic

comerciantul că tranzacţia a primit aprobarea sau nu. Întreg acest procedeu de

la pasul 5 la pasul 7 durează câteva secunde.

Deci în tot acest timp comerciantul şi operatorul de la centrul de

autorizare vor rămâne în legătura la telefon, pentru că răspunsul vine foarte

rapid, de multe ori chiar instantaneu. Comerciantul va primi în acel moment şi

un cod al autorizării pe care va trebui să îl noteze.

Daca cererea a primit un răspuns pozitiv, vânzătorul va completa un act

de vânzare în trei exemplare, înapoiază cardul purtătorului său, o copie a

actului de vânzare şi bineînâeles medalionul respectiv.

Pasul 7

Preluarea banilor pe actele de vânzare

Pentru magazinul „MODA", pasul următor este să ia actele de vânzare

VISA care au fost acceptate ca plăţi şi să le depună la banca unde îşi are

deschis contul (sucursala din Bucureşti). O copie a actului de vânzare rămâne

la comerciant. Banca teritorială din Bucureşti (Banca Ţiriac SA Sucursala

Bucureşti), va aduna toate actele de vânzare Visa de pe o zi şi le va trimite pe

cele mai rapide căi la centrală.

55

Pasul 8

Accesarea sistemului de decontare VISA

Centrala Băncii Ţiriac SA din Bucureşti va cumula toate documentele cu

tranzacţii Visa primite din ţară şi le va introduce într-un computer, unde sunt din

nou verificate în vederea detectării unor eventuale erori. Odată preluate

informaţiile din documente, acestea sunt trimise sub forma unui fişier electronic

spre VIC-ul din Londra, folosindu-se tot de conexiunea existentă în centrul de

autorizare din Bucureşti. Sistemul Visa de clearing şi decontare se numeşte

BASE II.

Pasul 9

BASE II clearing

BASE II colectează toate informaţiile de la băncile acceptatoare,

sortează numerele de carduri şi trimite fiecărei bănci emitente o listă cu

toate tranzacţiile făcute de clienţii lor.

Băncile emitente utilizează aceste informaţii pentru a întocmi nota de

plată a purtătorilor de card, care este trimisă acestuia în fiecare lună.

În exemplul nostru BASE II trimite detaliile tranzacţiei de la magazinul

„MODA" din Bucureşti băncii „Bank of Toronto".

Pasul 10

Decontarea BASE II

Banca emitentă (Bank of Toronto) trebuie să ramburseze valoarea

tranzacţiei făcute de turistul canadian Băncii Ţiriac SA. Sistemul BASE II

facilitează această mişcare de bani între băncile membre.

Decontarea se face într-o valută convertibilă, astfel Banca Ţiriac va

primi de fapt echivalentul în $ SUA a sumei respective. Acesta este modul

de lucru în fiecare zi, cu excepţia duminicii, BASE II calculează caţi bani are

de plătit şi cât de încasat fiecare membru de la ceilalţi membri.

Pasul 11

56

Comerciantul este plătit

Banca Ţiriac SA poate plăti acum magazinului „MODA" suma cuvenită.

Centrala Băncii Ţiriac SA va trimite creditările spre sucursală, probabil

folosind sistemul actual al decontărilor între sedii (scrisorile DRS). În cazul

nostru va trimite sucursalei Bucureşti o scrisoare DRS care anunţă că

Societatea Comercială „MODA" SRL din Bucureşti are de încasat suma de

11.200.000 lei .

Pasul 12

Purtătorul cardului primeşte nota de plată

Banca emitentă trimite nota de plată purtătorului cardului.

Pasul 13

Purtătorul cardului plăteşte

Când purtătorul cardului plăteşte băncii lui emitente, tranzacţia este

completă . Astfel odată plătita nota de plată ajungem la sfârşitul exemplului.

CAPITOLUL ll l

- CONCLUZII PRIVIND CARDURILE ÎNTR-O

ECONOMIE MODERNĂ -

Astăzi, în economiile dezvoltate, cardul este indispensabil, în unele

tranzacţii constituind condiţia de bază pentru încheierea ei.

Având în vedere marea diversitate de clienţi, cu venituri şi cu riscuri

financiare diferite, băncile s-au adaptat fiecărei cerinţe oferind clienţilor o

gamă largă de carduri care să se apropie de posibilităţile lor, astfel încât

clientul să fie mulţumit de serviciul prestat iar banca să aibă siguranţa bunei

utilizări a acelui produs.

57

Cardul a apărut în dorinţa de a realiza o mai bună siguranţă,

operativitate şi decontare a tranzacţiilor. Cash-ul începuse să fie înlocuit cu

cecuri, dar spre deosebire de cecuri cardul oferă garanţia plătii şi o

decontare mai rapidă. Un sistem mixt de carduri şi cecuri, numit Eurocheque,

a fost creat pentru a îmbina avantajele folosirii cecurilor cu cardurile. Practic

utilizarea cecurilor respective, însoţite de card, garantează plata

comerciantului până la o anumită sumă. De asemenea cardul poate fi folosit

în mod obişnuit pentru retragerea de numerar de la automatele bancare.

Unele studii au estimat ca aproximativ 40% din costurile unei bănci sunt

reprezentate de costurile de procesare a numerarului şi cecurilor. Automatizarea

tranzacţiilor, prin intermediul unui program de carduri, îmbunătăţeşte viteza şi

eficienţa şi poate reduce, în mod semnificativ, costurile. Odată cu dezvoltarea

tehnologică şi impunerea pe piaţă a smart cardurilor tranzacţii de valoare mică

(tichete de parcare, de autobuz, achiziţionarea de ziare, reviste etc), care înainte

îl obligau pe cumpărător să aibă asupra lui cash, sunt astăzi posibile uşurind în

mod semnificativ tranzacţia. Smart cardurile, în comparaţie cu cartelele

magnetice, pot stoca toate funcţiile şi informaţiile necesare pe card. De aceea nu

este nevoie de un acces on-line la baza de date centrală în timpul tranzacţiilor

care folosesc acest tip de cartelă.

Problema schimbului valutar este rezolvată tot cu ajutorul smart cardului.

Astfel pe acest tip de card pot fi stocate mai multe valute pe care posesorul

cardului şi le alege în funcţie de călătoria întreprinsă.

Datorita trăsăturilor definitorii ale smart cardurilor - flexibilitate,

funcţionalitate si securitate - în viitor, piaţa cardurilor şi sistemele moderne de

telecomunicaţii vor fi imposibil de imaginat.

Un avantaj al folosirii cardurilor îl pot obţine şi firmele, prin încheierea unui

contract cu o bancă, care să asigure plata salariilor angajaţilor firmei respective

cu ajutorul cardurilor. Printr-un program bine pus la punct, conturile salariaţilor se

alimentează automat, periodic cu contravaloarea renumeraţiilor cuvenite evitând

astfel aglomerările din ziua de salarii şi transportul banilor de la bancă la sediul

58

firmei. În continuare salariatul poate folosi cardul pentru achiziţionare de bunuri

sau retragere de numerar de la automatele bancare. De obicei cardurile emise în

astfel de situaţii sunt de tip debit card. Bursele studenţilor pot fi plătite prin

aceeaşi modalitate.

Posesorul unui card se bucură de multiple avantaje cum ar fi:

are banii depuşi întru-un loc sigur şi aducător de dobândă;

are acces la banii lui când vrea şi unde vrea;

legătura cu banca se realizează oriunde şi oricând prin intermediul

automatului bancar şi al terminalului;

tranzacţiile sunt automat debitate din contul său;

în funcţie de tipul de card pe care îl deţine, poate beneficia de un credit

limitat sau nelimitat pe o anumita perioadă.

Banca, pe lângă micşorarea cheltuielilor cu procesarea numerarului mai

beneficiază de următoarele avantaje:

surse suplimentare de venit prin obţinerea de comisioane pentru

serviciile suplimentare oferite;

cheltuieli mai mici pentru acordarea de credite.

Putem spune ca, sistemul bancar este mai stabil (mai puţin inflaţionist) şi

mai capitalizat pentru că una este ca populaţia să primească banii la purtător în

ziua de salariu, şi alta este ca ei să circule prin sistemul bancar dar practic să

rămână în sistem.

Deci avantajele folosirii unui sistem de plăţi prin carduri sunt:

timpul scurt de conexiune;

securitate sporită;

comfortabilitate;

operativitate ridicată.

59

CUPRINS

60

Capitol Nr. Pag.

CAPITOLUL l1. Cărţile de plată: apariţie, evoluţie şi dezvoltare 11.1. Apariţia şi evoluţia cărţilor de plată 11.2. Dezvoltarea operaţiunilor de plată prin 5intermediul cardurilor în România1.3. Tipologia cărţilor de plată 12

CAPITOLUL ll2.1. Banca Ion Ţiriac SA 282.2. Activitatea de emitere a cardurilor American 30Express în Banca Ţiriac SA2.3. Norme de lucru în cadrul activităţii de emitere 32a cardurilor American Express în cadrul Băncii Ţiriac SA - sucursale2.4. Norme de lucru în cadrul activităţii de emitere 41a cardurilor American Express în cadrul Băncii Ţiriac SA – Centrală2.5. Activitatea de decontare a tranzacţiilor încheiate 43în cadrul American Express prin Banca Ţiriac SA2.6. Mod de lucru în cadrul activităţii de acceptare la 46plată a cardului American Express în cadrul Băncii Ţiriac SA – Centrală2.7. Etapele unei tranzacţii VISA INTERNATIONAL 52în cadrul Băncii Ţiriac SA – decontarea

CAPITOLUL lllConcluzii privind rolul cardurilor într-o economie modernă 57

CUPRINS 61

BIBLIOGRAFIE 62

61

BIBLIOGRAFIE

CĂRŢI&EDITURI AUTORI

1. „Cărţile de plată în România” Ion Rosu - Hamzescu

Editura Mondo Ec Craiova, 1997 Sorin Popa

Lucian Groza

Ion Liviu Ciora

2. „Visa Payment Systems” The future electronic banking

London, 2002 system

3. „Fundamentele profesiunii bancare Lucian C. Ionescu

– Bancile şi Operaţiunile Bancare”

Editura Economică, 1997

4. „Cardul – instrument modern de plată” Popescu Radu

Editura Tribuna Economică, 1998 Tudorancea Cristian

Berbec Florin

5. „Cărţile de plată în România” Cristian Tudorancea

Editura Economică, 1996 Aurel Niculescu

6. Norme metodologice privind activitatea de accept la plată a cardurilor

internaţionale emise de Banca Ţiriac SA – 2004

7. „Eurocecul un mijloc de plată pe toate meridianele – Noua carte de garanţie –

„Carte ec.”

8. „Metode, instrumente şi tehnici de plată” Victoria Preoteasa

IBR, Bucureşti 1999 Cătălina Filipescu

Gabriela Geambaşu

62

9. visa.com internet

10. american express.com internet

11. e – Finance

ianuarie – aprilie 2004

12. Piaţa financiară

Martie – mai 2004

13. Instrumente de plată fără numerar

Decembrie 2003

14. Ziarul „Bursa”

15. „Ziarul financiar”

63

64