odulul mediu roducere - european commission · odulul mediu f de lucru. 2.ro 44/72. Împreună cu...

MODULUL MEDIU INTRODUCERE

> pentru profesori

Aproximativ jumătate din suprafața agricolă a Uniunii Europene

(UE) este exploatată. Este nevoie ca în Europa fermierii să

răspundă provocării și să ne furnizeze alimente sigure și hrănitoare

și totodată să protejeze mediul rural și pe cel sălbatic. Fermierii sunt primii care își dau

seama de nevoia de a ne proteja resursele naturale – în fond, toți fermierii depind de

aceste resurse în viața de zi cu zi. Ei gestionează zona rurală spre binele nostru al tuturor.

Ei sunt cei care furnizează „bunuri publice” – grija și întreținerea solurilor, peisajelor,

ecosistemelor și habitatelor, a marii diversități a faunei și florei. Întrucât agricultorii nu

sunt retribuiți pentru aceste servicii, ei au nevoie de sprijinul UE pentru a putea să ni le

ofere, sprijin pe care îl primesc sub formă de finanțări publice.

PAC a început în 1962, iar în primii ani a încurajat fermierii să folosească mașini moderne și tehnici noi, inclusiv fertilizatori chimici și produse pentru protecția plantelor. Politica a fost eficientă, ducând la o mare creștere a productivității alimentare, însă în ultimii ani accentul s-a schimbat, astfel că reformele PAC din 2013 se axează mai mult pe mediu, cu un procentaj mai mare de fonduri alocate metodelor durabile de agricultură. În prezent, pentru a se putea menține biodiversitatea, fermierii întrețin zone de importanță ecologică, cum ar fi fâșiile tampon și pajiștile cu flori sălbatice. Chiar dacă astfel de zone pot genera reducerea recoltei generale agricole, asemenea practici agricole durabile îmbunătățesc calitatea solului și susțin ecosistemele și habitatele de floră și faună sălbatice, biodiversitatea și mediul. Noua PAC oferă de asemenea sprijin special pentru agricultura ecologică și utilizarea productivă a pădurilor și a zonelor împădurite.

În cadrul acestui modul, elevii vor descoperi următoarele aspecte:▶ impactul schimbărilor climatice asupra fermierilor și a mediului și impulsul pe care UE îl dă acestora

în sensul participării la lupta mondială împotriva schimbărilor provocate de încălzirea globală (a se vedea fișa de lucru „Agricultura și problemele schimbărilor climatice”);

▶ acțiunile fermierilor care vizează protejarea naturii și păstrarea biodiversității în beneficiul nostru, al tuturor (a se vedea fișa de lucru „Păstrarea biodiversității în agricultură”);

▶ motivele pentru care agricultura durabilă din punct de vedere ecologic, care utilizează resursele naturale în mod prudent, este esențială în producția de alimente și pentru asigurarea calității vieții noastre în prezent, în viitorul apropiat, dar și pentru generațiile următoare (a se vedea fișa de lucru „Agricultura durabilă”);

▶ rolul pe care noi înșine îl jucăm în protejarea mediului, susținând biodiversitatea și luptând împotriva risipei de alimente (a se vedea fișa de lucru „Acționează împotriva risipei de alimente!”).

Propunerea de proiect din cadrul acestui modul este aceea de a vizita o fermă agricolă.

Resurse suplimentare⇢ Harta agricolă a UE ⇢ Fișă informativă privind PAC⇢ Glosar

I NTROD UCERE 1 /1

RO 41/72

MODULUL MEDIU FIȘĂ DE LUCRU

AGRICULTURA ȘI PROBLEMELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Ai urmărit la TV prognoza meteo pe săptămâna aceasta? Majoritatea dintre noi ne pregătim cu ce să ne îmbrăcăm în funcție de prognoză. Pentru fermier, vremea este foarte importantă, deoarece agricultura depinde de vreme și de climă mai mult decât multe alte sectoare.

1. Încercuiește oricare dintre evenimentele cu efecte climatice adverse care au avut loc și care au afectat agricultura și producția de alimente din țara ta în ultimii 10 ani.

Inundații Viscole puternice

Scăderea randamentului recoltelor sau distrugerea lor

Valuri de căldură, lipsa ploilor în timpul verii

Creșterea nivelului mărilor

Schimbări ale sezonului de

dezvoltare a plantelorEroziunea solului

Aspecte legate de sănătatea și

bunăstarea animalelor

Secetă Distrugerea habitatului Penurii de apăInvazii ale dăunătorilor

și speciilor străine

AGR IC ULTURA Ș I PROBLE MELE SC H IMBĂR I LOR C L IMAT ICE 1 /4

RO 43/72


2. Împreună cu un coleg, enumeră câteva dintre evenimentele meteorologice și climatice (a se vedea exercițiul 1) care pot avea efect asupra diverselor elemen-te de agricultură de mai jos.

Ar fi poate interesant să te gândești și la modurile diferite în care schimbările climatice pot afecta diversele regiuni ale UE. Care ar fi cele mai probabile efecte asupra fermierilor din zona în care locuiești?

A se vedea harta de pe pagina următoare pentru mai multe informații privind impactul schimbărilor climatice asupra UE.

EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA AGRICULTURIIRecolte

Efective de animale

Sol și peisaj

Apă subterană și nivelul mării

Fructe de mare și crustacee

Biodiversitate și ecosisteme

Fermier, familie și venit


RO 44/72


Zona arcticăCreșterea temperaturii mult mai mare decât media globală Diminuarea suprafețelor acoperite cu gheață din zona ArcticiiDiminuarea calotei glaciare din Groenlanda Diminuarea zonelor permanent înghețate Creșterea riscului de pierdere a biodiversității

Navigație mai intensă și o exploatare mai accentuată a resurselor de petrol și gaz

Nord-vestul EuropeiCreșterea precipitațiilor pe timpul iernii Creșterea debitelor râurilor Deplasarea spre nord a speciilor Scăderea cererii de energie pentru încălzire Risc sporit de ieșire din matcă a râurilor și de inundații ale coastelor

Zonele costiere și mările regionaleCreșterea nivelului mării Creșterea temperaturilor la suprafața mării Creșterea acidității oceanelor Extinderea spre nord a speciilor de pești și a planctonului Schimbări în comunitățile de fitoplancton Riscuri sporite pentru stocurile de pește

Nordul EuropeiCreștere mult mai mare a temperaturii decât media europeanăDiminuarea suprafețelor de zăpadă, lacuri și râuri acoperite de gheațăCreșterea debitelor râurilor Deplasarea spre nord a speciilor Creșterea productivității recoltelor Scăderea cererii de energie pentru încălzire Creșterea potențialului hidroenergetic Creșterea riscului de daune cauzate de furtunile de iarnă Creșterea turismului estival

Zonele muntoaseCreștere mai mare a temperaturii decât media europeană Diminuarea suprafeței și volumului ghețarilor Diminuarea suprafețelor muntoase acoperite permanent cu gheațăDeplasarea ascendentă a speciilor de plante și animale Risc mare de extincție a speciilor în regiunile alpineCreșterea riscului de eroziune a solului Scăderea turismului pentru schi

Centrul și estul EuropeiCreșterea extremelor de temperaturi calde Scăderea precipitațiilor pe timpul verii Creșterea temperaturii apei Creșterea riscului de incendii forestiere Diminuarea valorii economice a pădurilor

Regiunea mediteraneeanăCreștere mai mare a temperaturii decât media europeană Diminuarea precipitațiilor anuale Diminuarea debitelor anuale ale râurilor Risc sporit de pierdere a biodiversității Risc sporit de deșertificareCreșterea necesităților de apă pentru agricultură Scăderea productivității recoltelor Risc sporit de incendii forestiere Creșterea mortalității cauzate de valurile de căldurăExtinderea habitatelor pentru vectorii sudici de boli Scăderea potențialului hidroenergetic Diminuarea turismului estival și creșterea potențială a turismului în alte anotimpuri

Impactul schimbărilor climatice în Europa


RO 45/72


3. UE acționează pentru a sprijini fermierii să „adopte măsuri decisive” de combatere a schimbărilor climatice, utilizând mai durabil apa și solurile, pentru producerea de energie verde și protejarea biodiversității. Care este poziția ta cu privire la schimbările climatice și la protejarea resurselor pământului? Să jucăm Luați poziție!

Puneți două panouri – „Sunt de acord” și „Nu sunt de acord” – pe doi pereți opuși ai clasei. Un voluntar va citi câte o afirmație și fiecare dintre voi va lua poziție așezându-se în dreptul unuia dintre panouri ca răspuns la respectiva afirmație auzită. Voluntarii îi vor întreba pe câțiva dintre voi de ce au luat respectiva atitudine. Sunteți liberi să vă schimbați locul dacă colegii din cealaltă tabără vă conving prin argumentele lor, dar trebuie să explicați de ce faceți acea mișcare.

▶ Pentru a ne asigura că putem hrăni generațiile viitoare, trebuie să ne axăm mai mult pe producție durabilă.

▶ Metodele ecologice de agricultură, chiar dacă sunt cele mai durabile, nu pot hrăni o populație a lumii de 9 miliarde de locuitori până în anul 2050.

▶ Trebuie să cultivăm alimente mai eficient, și nu să defrișăm păduri pentru a obține teren agricol.

▶ Trebuie să depindem mai puțin de alimente din import și să ne axăm mai degrabă pe fermierii locali pentru asigurarea securității alimentare.

▶ Trebuie să mâncăm alimente de sezon pentru a ajuta mediul, cu riscul de a nu putea cumpăra anumite fructe, cum ar fi căpșunele, oricând în timpul anului.


RO 46/72


PĂSTRAREA BIODIVERSITĂȚII ÎN AGRICULTURĂ

Imaginați-vă o lume fără căpșune sau fără ciocolată. În general, majoritatea plantelor nu pot produce semințe fără a fi fost polenizate cu polen de la alte flori, cu ajutorul unui agent de polenizare sălbatic. Dacă floarea de cacao nu ar fi vizitată de o musculiță, noi nu am avea ciocolată, așa că până și musculița cea umilă are rolul ei important!

1. a) Ordonează, desenează și denumește legăturile care lipsesc din ciclul alimentar

Mere – Agenți de polenizare – Prelucrare

b) Poți realiza ciclurile alimentare ale acestor două alimente?

▶ Alune de pădure

▶ Tomate

Soare Apă Pomi fructiferi

Suc

PĂSTRAREA B IOD IVE RS I TĂȚ I I Î N AGR IC ULTURĂ 1 /2

RO 47/72


2. Recoltele se bazează pe polenizarea de către insecte, așa că avem nevoie de biodiversitate în agricultură pentru a ne produce hrana. Se estimează că una din trei farfurii cu hrană depinde de polenizare. În lume dispar specii, iar în UE aproximativ 40 % dintre speciile de albine și de sirfide sunt în declin. În lipsa biodiversității și a insectelor, fermierii ar trebui să polenizeze manual recoltele, cu costuri de miliarde pe an.

Datorită sprijinului acordat de UE, fermierii practică din ce în ce mai mult o agri-cultură mai „verde” sau mai durabilă, protejând biodiversitatea și habitatele sălbatice și totodată luând măsuri pentru a salva agenții polenizatori, prin:

▶ păstrarea habitatelor originare, cum ar fi pajiștile naturale, pășunile, turbăriile, coastele și iazurile;

▶ ameliorarea gestionării pesticidelor;

▶ refacerea bogăției florei sălbatice și a tufărișurilor;

▶ plantarea unei mari diversități de semințe tradiționale și plante pentru obținerea de recolte.

a) Propune practici ecologice pe care le pot utiliza fermierii pentru a păstra biodiversitatea.

b) Imaginează-ți că ești apicultor. Îți închiriezi stupii fermierilor ca să îi ajuți la polenizarea recoltelor. Realizează o reclamă pentru rubrica de agricultură a unui ziar local, unde să anunți că ai de închiriat albine pentru polenizarea plantelor de cultură.

c) Dacă vreunul dintre voi cunoaște un apicultor, invitați-l în clasă pentru a vă explica activitatea fascinantă a albinelor și albinăritul!

3. Gândiți-vă la câteva dintre măsurile pe care le puteți lua la nivel de clasă în favoarea biodiversității. Ați putea să plantați

un copac sau să creați un spațiu polenizator sau un habitat de floră sălbatică în școală sau în apropierea școlii?

Documentați-vă și decideți ce ați putea întreprinde și cum anume să realizați proiectul ales.

Scrieți apoi un e-mail profesorului responsabil sau directorului, invitându-l la voi în clasă pentru a-i prezenta

propunerile voastre.

PĂSTRAREA B IOD IVE RS I TĂȚ I I Î N AGR IC ULTURĂ 2 /2

RO 48/72


AGRICULTURA DURABILĂ

„Poartă-te cu respect față de pământ. Nu l-ai primit moștenire de la părinți, ci ți-a fost lăsat în îngrijire pentru viitorul copiilor tăi.” Proverb amerindian

1. Lucrează împreună cu un coleg și gândește-te la ce înseamnă acest proverb. Denumește și explică o acțiune pe care ai putea să o întreprinzi pentru a dovedi că îți pasă de mediu și că ai grijă de el. Împărtășește colegilor tăi propunerile tale.

2. Aproximativ jumătate din teritoriul UE este utilizat ca teren agricol. Fermierii, pe lângă faptul că produc alimente nutritive de înaltă calitate pentru noi, protejează natura și au grijă de mediu prin acțiunile pe care le întreprind. UE îi ajută pe fermieri să producă mai „ecologic” și în mod mai durabil. Agricultura durabilă, cum ar fi cea ecologică, utilizează cu înțelepciune resursele naturale, fiind vitală pentru producția de alimente și asigurarea calității vieții noastre – în prezent, pe termen scurt și pentru generațiile viitoare.

AGR IC ULTURA D URAB I LĂ 1 /3

RO 49/72


Stabilește corespondențe între resursele naturale de care au grijă fermierii, enumerate în tabelul următor, și menționează un motiv pentru care fiecare dintre acestea reprezintă o practică durabilă sau mai „verde”.

RESURSE NATURALE GESTIONATE PENTRU NOI DE FERMIERI MOTIV

Sol Rotația culturilor Protejează structura solului împotriva eroziunii și dăunătorilor, adaugă substanțe nutritive

Teren și peisaj Păstrarea pajiștilor permanente. Menținerea în pârloagă a marginilor terenului cultivat

Aer Plantarea unei serii de culturi și utilizarea de semințe certificate

Plante Plantarea și întreținerea copacilor și a pomilor

Animale Furajarea pe pășuni naturale și mutarea frecventă a efectivelor de animale între diferite padocuri

Apă Reducerea utilizării de îngrășăminte chimice și pesticide. Folosirea de îngrășăminte organice, ecologice, de grajd

Substanțe nutritive (de exemplu, azot și fosfați)

Crearea de iazuri, evitând deversările de îngrășăminte și gunoi de grajd în apele curgătoare

Biodiversitatea și habitatele faunei sălbatice

Păstrarea gardurilor vii și evitarea tunderii lor în perioada cuibăritului


RO 50/72


3. Agricultura ecologică este o practică durabilă care apără pământul, biodiversitatea și mediul. Organizați o sesiune de întrebări adresate specialiștilor pentru a afla care sunt practicile durabile utilizate în agricultură.

Este nevoie de doi sau trei voluntari din clasă care vor să devină „experți” în agricultură durabilă. Împreună cu întreaga clasă vor căuta pe internet informații cu privire la acest subiect timp de 15 minute. Clasa se va concentra pe formularea de întrebări pe care să le adreseze experților. După cele 15 minute de documentare, experții vin în fața clasei și răspund la întrebările lansate din „public” și discută problemele evidențiate.

Printre întrebări se pot număra următoarele:

▶ Ce este agricultura ecologică?

▶ Care sunt primele cinci țări din lume cu agricultură ecologică?

▶ Care sunt produsele ecologice cele mai răspândite?

4. După analizarea aspectelor pe care le implică agricultura durabilă, puteți invita un fermier local care să vină în clasă și să vă povestească despre munca lui și despre metodele de agricultură durabilă în general, precum și despre rolul acestora în protecția mediului.

Un punct util de pornire în documentare poate fi găsit la http://ec.europa.eu/agriculture/organic/index_ro.htm


RO 51/72

http://ec.europa.eu/agriculture/organic/index_ro.htm


În prezent, fermierii dețin trei roluri importante: să producă alimente, să gestioneze zona rurală și să păstreze vii comunitățile noastre rurale. În UE ne bucurăm de securitate alimentară grație abundenței de alimente de înaltă calitate și la prețuri accesibile tuturor, produse de fermierii noștri. Cu toate acestea, aproximativ 90 de milioane de tone de alimente sunt irosite anual în UE – în etapele de producție, distribuție sau consum. Un procent uriaș de 40 % dintre acestea provin din consum (vânzare cu amănuntul și gospodării), cea mai mare parte a alimentelor aruncate fiind reprezentată de legume proaspete, fructe, lapte și pâine. De ce crezi că risipim atâta mâncare?

1. În momentul în care aruncăm mâncare, nu numai că facem risipă, dar irosim și munca fermierului și resursele pământului, cum ar fi energie, combustibil, timp și apă, care au fost necesare creșterii, recoltării, depozitării, ambalării, transportului, comercializării și preparării.

Să începem prin a nota timp de o săptămână toate alimentele pe care le aruncăm la gunoi la noi în școală.

ACȚIONEAZĂ ÎMPOTRIVA RISIPEI DE ALIMENTE!

Produce alimente de înaltă calitate

Contribuie la prosperitatea comunităților noastre rurale

Protejează peisajele și mediul

Fermierul

Acest videoclip propus de UE (http://europa.eu/!nu84bb) sugerează că este timpul să acționăm împotriva risipei de alimente!

ACȚ IONE AZĂ ÎMPOTR IVA R I S I PE I D E AL IMENTE ! 1 /2

RO 53/72

http://europa.eu/%21nu84bb


a) Utilizează un tabel după modelul de mai jos:

ALIMENTE ARUNCATE LA GUNOI – JURNALUL CLASEI

TIPUL ȘI CANTITATEA DE ALIMENTE ARUNCATE DE CE LE-AM ARUNCAT UNDE LE-AM ARUNCAT

Luni 1 cutie de lapteUn mărPâine

ExpiratNedoritMucegăită

În chiuvetăCoșul pentru compostCoșul de gunoi

Marți

Miercuri

Joi

Vineri

b) La sfârșitul săptămânii, discutați tipul și cantitatea de alimente aruncate.

c) Discutați cum să cumpărați mai judicios alimente pentru a nu le irosi și ce să faceți cu cele pe care nu le-ați consumat.

d) Împărțiți clasa în două grupe pentru a realiza două postere, unul pentru școală și celălalt pentru acasă, pe tema „10 sfaturi pentru a reduce risipa de mâncare”.

2. Alimentele mai pot fi irosite și în etapa de prelucrare și în supermarketuri. În calitate de clienți suntem cumpărători „pretențioși” și nu suntem dispuși să cumpărăm legume cu forme nereușite. Chiar dacă sunt proaspete și au gust bun, milioane de kilograme de legume proaspete se aruncă încă înainte de a ajunge pe rafturile supermarketurilor, deoarece nu au formă regulată sau arată neobișnuit.

Imaginează-ți că lucrezi în departamentul de vânzări al unui important lanț de supermarketuri. Redactează un articol pentru rubrica alimentară a revistei gratuite a companiei și explică de ce compania a hotărât să facă o probă și să vândă timp de jumătate de an legume „urâte” sau cu forme neregulate.

Iată câteva idei care vă pot ajuta pentru început în acest document: http://ec.europa.eu/food/safety/food_waste/library/docs/tips_stop_food_waste_ro.pdf

ACȚ IONE AZĂ ÎMPOTR IVA R I S I PE I D E AL IMENTE ! 2 /2

RO 54/72

http://ec.europa.eu/food/safety/food_waste/library/docs/tips_stop_food_waste_ro.pdf

MODULUL MEDIU PROIECT

Partea 1

Lucrați în grupuri de câte trei elevi și deveniți eco-reporteri pe o zonă de doi metri pătrați din terenul școlii, din stradă sau dintr-un parc din apropiere. Descoperiți și notați tot ce puteți în legătură cu bucata voastră de teren, cu structura solului, organismele vii care trăiesc în ecosistem, ce plante cresc și care sunt elementele vii și nevii care depind unele de celelalte în zona respectivă. Fiecare zonă trebuie să fie pe cât se poate de diferită de celelalte din punctul de vedere al biodiversității (de exemplu, o bucată din stratul de flori, una sub copaci, o bucată cu iarbă, o zonă umbrită sau din apropierea unui iaz).

Lumina soarelui, apa, aerul, hrana (substanțele nutritive) și habitatul sunt elementele de care viața are nevoie. Notați insectele și agenții de polenizare din habitatul ales – printre care probabil se numără albinele, agenții de polenizare cel mai ușor de recunoscut! Fotografiați nevertebratele pe care le găsiți, utilizând ghiduri de identificare pentru a vă documenta asupra lor.

Hotărâți împreună principala temă a habitatului ales, modul în care notați informațiile legate de acesta și ce tipuri de diagrame și grafice veți folosi pentru a vă prezenta rezultatele.

Mediul este tot ceea ce ne înconjoară. În partea 1

vei descoperi ecosistemele locale și vei analiza cum

interacționează toate vietățile din cadrul acestora

(plante, animale și organisme) unele cu altele și cu

mediile nevii (condiții atmosferice, pământ, soare, sol,

climă și atmosferă). În partea a 2-a a proiectului vei vizita

o fermă cu producție vegetală. Acolo vei vedea

cum lucrează fermierii pentru noi, producând alimente

sănătoase și în același timp protejând natura și apărând

mediul și biodiversitatea.

PRO IECT 1 /2

RO 57/72

MODULUL MEDIU PROIECT

Partea 2

Utilizând ceea ce ați învățat, pregătiți o vizită la o fermă cu producție vegetală. Gândiți-vă ce întrebări veți pune și ce habitate și ecosisteme credeți că veți găsiți la fermă. Iată câteva exemple: tipuri de plante cultivate, semănatul și rotația culturilor, mașinile agricole utilizate, comercializarea recoltei. Alegeți câțiva voluntari care să pună întrebări în timpul vizitei.

Luați-vă cu voi aparatele foto pentru realizarea unui reportaj fotografic la întoarcere. Observați care sunt mijloacele de protecție a mediului pe care le utilizează fermierul. După cum știți, UE îi susține

pe fermieri să gestioneze mediul și să producă alimente de înaltă calitate. Observați mijloacele de prevenire a poluării și modul în care sunt împrăștiate îngrășămintele. S-a înscris fermierul vizitat în vreunul dintre programele de mediu pentru protejarea și sporirea biodiversității în fermă? De exemplu, sunt lăsate

capetele terenului necultivate, sunt păstrate habitatele faunei sălbatice, se încurajează biodiversitatea și se evită pulverizarea?

Când vă întoarceți în clasă, utilizați fotografiile pe care le-au realizat colegii din grup pentru a realiza un reportaj fotografic. Decideți tema și alegeți și editați o serie de fotografii pe care să le aranjați în așa fel încât să spună povestea temei voastre și prin aceasta a modului în care UE îi poate sprijini pe fermieri să apere resursele naturale. Adăugați scurte descrieri sub fotografii și prezentați-le sub formă

de expunere de diapozitive.

Știai că aproximativ 85 % din recoltele vegetale europene depind cel puțin parțial de polenizarea de către insecte, printre care albinele sălbatice, albinele și sirfidele?

PRO IECT 2 /2

RO 58/72

odulul mediu roducere - european commission · odulul mediu f de lucru. 2.ro 44/72. Împreună cu...

Documents