O І І . і С М і Ѵ Г . 4 . - (Y.z е х р ! Ь # )

universul bi terar No. 43 . 2 —

ittâàlààâêr ps Ашші ШЗ Ortodox.

Duminecă, 24 Octombre — Marele Martir Arata.

1 Catolic

Duminecă, 5 Octombre — Emmerich. Rës. soarelui 6.44 ; Apus. soareluï 4.43.

SEPTÀMÂNA XDin ţară

Linia ferată care leagă oraşul Turnu-Măgurele cu malul Dâmboviţei se inau­gurează.—Comandanţi aï geandarmerieï rurale sunt desemnaţi pentru Muntenia d. colonel Gorjan, iar pentru Moldova d. colonel Teleman.— Preţul cerealelor în oborul Constanţa e derizoriu ; orzul cel maî bun se vinde pe 3.40 hectoli­trul şi grâul arnăut până la 7 lei ; ma­gaziile sunt pline, lipsă mare de c u m ^ perătorî.—Holera isbucneşte din noü l^p Brăila şi în maî multe localităţi ; v i e ^ ^ time puţine.—Se aleg consiliile sanitare, din toate judeţele.—Soseşte în capitală batalionul permanent al dorobanţilor din Olt, care va ţine aci garnizoană •toată iarna. — D . Grigore Cantacuzino, care 'şi dase demisia", şi-a re t ras 'o .— In vederea lipsei monedei divizionare de argint, lipsă ce se simte în maî toa­te oraşele ţeriî, ministrul de finanţe a ordonat tuturor casieriilor generale din ţară, ca să pună la dispoziţia publicu­lui tot argintul de care ar dispune. In acelaşi timp consiliul de miniştrii va discuta "dacă nu e loc a se bate încă pentru câte va milioane monedă de ar-

Escrocul din Galaţi, Maris, care fost prins în Constantinopol, e sub

XDin. a.fa,r Locuitorii alsacieni ţin în In

care protestează în contra >r de germanizare a terii ; a n toate şcoalele s'a scos liml i, iar actele oficiale numai : e trebuie să fie scrise.— Guve zesc e hotărît să ia o atit sivă faţă cu Rusia, în chesi tanulu/, în sëptëmâ-na viit( r concentra acolo mai multe re ; ; soldaţi.—Telegrama cancelari de Giers, trimeasă guvernului fost afişată în toate comunele i —Banca \ naţională a Italiei scontul de la 5 la bl/2°/0.—Cc munal din Paris a votat un . . ~ 10000 fr. pentru a veni în ajutorul mi­nerilor grevişti, dorind ca preşedintele republicei să amnistieze pe condamnaţii pentru delicte politice.—Criză ministe­rială în Austria; e vorba de o coaliţie a diferitelor partide.

VIATA TEISTA

gint.

«instrucţia» unui judecător de instruc­ţie de la Stambul. — Cât p'aci să se facă un duel între d-níi C. Ghiţă-Ion şi d. Barbu St. de la Vrancea, în u rma unui articol ; duelul nu s'a făcut, din cauză că martorii nu s'au învoit.—Con­siliul de disciplină a corpului de avo­caţi din Bucureşti a întocmit un regu­lament privitor la secretarii de avocaţi. In acest regulament se prevede să nu mai fie primiţi ca secretari, de cât ba­calaureaţii, studenţii şcoalei de ştiinţe politice şi foştii grefieri de pe la instanţele judecătoreşti.—Se aprobă de consiliul de miniştri regulamentul pentru supra-veghiarea exerciţiului farmaciei.—Se a-probă regulamentul pentru organizarea casei de dotaţie a telegrafelor şi poşte­lor pentru ajutorarea celor ce n 'au drept la pensie.—D. colonel Vartiadi ţine locul de comandant al pieţei Bucureştilor, în lipsa în congediu a d-lui colonel Gor­jan.—Regimentul al şaselea de artilerie face noui exerciţii de tir la Băneasa.— La laboratoriul muzeului din Bucureşti se lucrează la restaurarea scheletului u-nui dinotherium colosal. — Consiliul de miniştri aprobă votul consiliului comu­nal al Bucureştilor ca, expropriindu-se pe preţ de 65 mii de franci casa Zalo mit, să se prelungească strada Nouă până 'n strada Brezoianu.— «Monitorul» publică regulamentele seminarielor. — — Se termina • construcţiunea liniei tramvaiului electric, însă această linie nu va fi dată în circulaţiune de cât la pr imăvară din cauză că n 'a sosit încă tot materialul din streinătate. — —Se încep cursuiile universitare ; d. Titu Maiorescu rosteşte discursul de des­chidere.—La Mehadia, un sub-locotenent român, Alexandru Dragulina, a sosit şi, ducêndu se la mormîntul soţiei sale, moartă de ftizie, s'a sinucis. — In cu-rênd Tulcea se va pune în legătură cu Constanţa printr 'o diligentă zilnică.— Se hotăreşte corectarea rîului Olt în cursul sëu pe lângă Slatina.— Direcţia căilor ferate decide cumpărarea unei sume de vagoane de marfă.— In toată ţara, se aleg birourile consiliilor jude­ţene. — Cu ocazia botezului prinţului Carol al României, toate pedepsele dis­ciplinare din armată, mai mici de 30 de zile, së iartă.—D. Istrati Rizeanu e ales primar al oraşului Câmpulung.— Consiliul comunal al capitalei decide ca, din împrumutul de un milion şi ju-mëtate făcut, 500,000 lei să se între­buinţeze pentru prepararea stricăciuni­lor cauzate de inundaţia Dâmboviţei în anul acesta; s u p a de un milion care rëmâne va fi întrebuinţată la expropr iâ t . — Alois Mainau, locuitor în fundătura Spitalului, întorcêndu-se beat acasă s'a spânzurat. El lasă în urma lui o femee şi mai mulţi copii.

Sora Ana

Noaptea tainică învëluie mănăstirea... E trecut de miezul nopţei... Intr 'o chi­lie lăturalnică lumina slabă a unei can­dele pâlpâieşte pe sfîrşite...

In genuchi, în faţa icoanei Maieei Precistei, o călugăriţă se roagă cu mâi­nile împreunate...

Chipul ei, de o frumuseţe uimitoare, e brăzdat de broboane de lacrămi mari, suspine adêncï îi zbuciumă pieptul...

Ea pare că îndură chinuri nebiruite... E sora Ana !.. Frumoasa sora Ana,

cum îi ziceau surorile şi maicele mă-năstirei...

Dar cine era sora Ana?.. Nimeni nu putea şti... O taiüä nepătrunsă domnia asupra vieţei sale...

Se ştia numai că, acum era anul, în-tr 'o dimineaţa de iarnă friguroasă, că lugăriţele, ducêndu-se la biserică, daseră peste o fată leşinată în mijlocul ză-pezei...

Fata era de o frumuseţe rară... Dusă în t r 'una din chilii, călugăriţele izbutiră s'o aducă în fire, încălzindu'i mădula-rele şi Introducându'i ceai fierbinte prin­tre dinţii ei încleştaţi...

Când deschise ochii, părea rătăcită... Apoi, vëzênd pe maicile din jurul ei, pricepu în ce loc se află...

Cu lacrămi în ochi, se aruncă în ge­nuchi d'inaintea stariţel care o întreba cu bunătate cine e şi de unde vine...

— Oh ! maică, zise ea cu vocea îne­cată în lacrămi... Fie-ţî milă de mine... Nu më întreba cine sunt şi de unde viu... Sunt o nenorocită şi, ct nenoro­cită, viü să cerşesc scutul sfinţiei tale.. Ia-më, maică, sub scutul tëu... Primeş-te-më în sfântul locaş... Vreau să fug de lume şi să 'mi petrec restul zilelor în rugăciuni, în mijlocul vostru... N'am pe nimeni în lume... Sunt orfană... Më chiamă Ana... Atâta numai : Ana. Fie-ţî milă, maică, de mine şi më primeşte sub scutul tëu...

Şi nenorocita îngânase vorbele astea cu atâta desnădejde, în cât stariţa şi călugăriţele înduioşate plângeau...

— Vino în braţele mele, soro, zise stariţa...

Şi frumoasa fată cu un ţipet de bu­curie de nedescris se aruncă în braţele miloasei stariţe, care-o săruta cu bu­nătate.

D'atunci Ana, sora Ana cea frumosă, remăsese la mănăstire şi era o pildă de evlavie şi credinţă pentru cele-l'alte su­rori şi maici, cari o iubiau eu sinceri­tate din toată inima...

Acum era anul, în preziua zilei în care călugăriţele găsiseră pe nenorocita fată leşinată în zăpadă, Ana, frumoasa Ana era cea mai fericită... dintre fete...

Iubea şi era iubită... Adoratul ei Le­on, orfan ca şi densa, era frumos ca şi ea şi de o asemënare uimitoare de chi­puri...

De şi bogat, Leon, care putea găsi o fată de seama lui, nu se uitase la să­răcia bietei orfane şi se luase după în­demnul inimei lui ; care '1 povăţuia că fericirea n 'o putea s'o găsească de cât în dragoste...

De cum vëzu pe Ana, inima lui simţi o iubire nemărginită pentru frumoasa fată....

Şi Ana aceeaşi dragoste pătimaşe simţi pentru frumosul tênër.

Nici nu perdură vreme şi Leon ceru

mâna Anei, care 'Ï primi cererea cu bu­curia în sufiet, cu fericirea în privire.. .

O noapte îi mai despărţia până ce preotul avea să consfinţească unirea lor în faţa altarului... O noapte ce li se pa reau lor cât un veac...

Şi în seara aceia ei se priviau mai cu drag ca în tot d'a-una şi sărutările lor eraü mai aprinse ca nici odată...

La despărţire se îmbrăţişau aşa ca şi cum aveau să nu se maî vază... O presimţire dureroasă le chinuia inima şi le amëra sufletul...

In sfîrşit Leon plecă. Remasă singură, ca şi cum i s'ar fi rupt ceva din suflet, Ana căzu într 'un fel de toropeală sufle­tească de care nu 'ş i da seama...

Stete mult în starea aceasta... Apoi murmură...

— In preseara nunţei tale, m i a zis, mama... nu uita să citeşti scrisoarea asta.... O să'ţi facă o amărîciune mare dar şi o bucurie mare...

«Doamne !.. Doamne, adaogă ea ridi-cându-se şi scoţând o scrisoare îngălbe­nită de vremuri, din sertarul unui scrin bëtrân... Ce 'mi mai păstrează oare mila şi 'ndurarea ta '?...

Deschise scrisoarea şi citi :

«E o taină naşterea ta-.Г Iar tă pe ne­norocita ta mumă... Eşti copila florilor... Dar tatăl tëu trăeşte... Du-te la el şi te va ajuta, spuindu'ţi numele şi ducênd pachetul cu scrisori din sertarul secret din fundul scrinului... Numele tatălui tëu este Leon...»

U i ţipet sfîşiitor tăia glasul bietei copile, care citi scrisoarea de o mie de ori ca şi cum nu putea să crează ochi­lor ceea ce ei vedeau...

Şi ca o nebună murmura... •— Leon... bărbatul meu... tatăl-meti..

Dar nu, nu se poate... Oh!.. E prea grozav... Doamne !.. Doamne !.. îmi pierz mintea...

Şi 'ntr 'adevër, biata copilă simţia că i se rătăceşte toate ideile, că un vîrtej îi năpădea capul în faţa unei grozăvii aşa de mari!...

Dar crudul adevër era aşa... Ea era nevasta tatălui sëu... Scrisoarea o spu­nea limpede, ca lumina zilei...

Nebună, zăpăcită, ne mai ştiind ce face, ieşi din casă şi porni încotro vëzu cu ochii, prin zăpada adâncă, îngânând vorbe fără şir, neluând în seamă ge­rul care 'Í îngheţa delicatele ei mădu­lare.

D-zeä îi duse paşii nesiguri în prejma mănăstirei... Când se deşteptă în chilia maicilor, înţelese că soarta ei era ho-tărîtă... Viaţa ei trebuia consacrată ru-găciunei şi căinţei...

D'atunci sora Ana se roagă zi şi nópte cerului pentru tatăl şi bărbatul ei, Leon, pe care dispariţiunea ei neaştep­tată l'a înebunit de durere şi desnă­dejde...

Marion.

NICI ODATĂ... Nu mai pot ca să 'ţi vëz faţa, Cale lungă ne desparte, Dar eşti vecinie lângă mine, De şi eşti aşa departe.

Eşti departe tu de mine, Dar aproape 'n tot-d'a-una, Mi te-aduce amintirea Când privesc pe ceruri luna.

'Căci la raza 'i argintie, Ne-am iubit pe subt ascunse Şi n e a m avântat prin locuri Chiar de îngeri nepătrunse.

De ne-om mai găsi, iubito, Pe-astă lume înc'odată, N'o să plec de lângă tine Nici odată, nici odată!

Roman 1893 Octombre CAROL SCROB.

Ş T I I N Ţ A (Descoperirea unui' oraş- mort.—Transmi­

siunea imunităţii prin lapte.—Vase de hârtie.

* S'a descoperit de curênd la 3 kilo­metri la resărit de Santiago de los Ca­balleros, oraş important din Colorado, un oraş întreg îngropat lângă vulcanul Agua.

S'au găsit ruinele unui oraş ale că­rui tradiţii s'aü pierdut.

Acum câte-va luni, proprietarul aces­tor terenuri găsind din întâmplare câte­va obiecte de care se sérviaü autochto-

nii în mo făcu câte-va săpături în diferite locuri şi la o adâncime de 7 metri găsi alte us­tensile domestice, faienţe vechi, pahare gravate cu figuri, vase, toate bine con­servate. Erau şi topoare, săbii, ciocane şi alte obiecte. Eraü sub pământ case în care se aflau schelete.

* Doctorul Pepev, din Odesa a făcut experienţe pentru transmiterea «imuni­tăţii» prin lapte.

După ce injecta unei vaci virusul holeric, a constatat că laptele animalului are facultatea de a face animalele re­fractare la holeră. Principiul care face pe animale să fie apërate de teribila e-pidemie e zerul din lapte.

* Se fac vase de hârtie, cu proce­deul următor. Se ia o pastă de hârtie compusa din 85 de părţi pastă de lemn şi 15 părţi pastă de cârpe.

I se dă forma dorită prin procedeu-rile întrebuinţate la fabricarea porţela-lanului. Se usucă la aer liber, apoi se coace ca oala.

Apoi se freacă cu un amestec de 100 părţi esenţă de petrol, 25 de colofan, 36 de untură de in, 25 de r .»"~ c " se încălzeşte din noù. Apo pun din nou la o tempera.

Prin acest procedeu se oalei zmălţuite hârtiei şi л? sparg.

Sapiens.

Nimic s'aude, nici o mişcare, Nici o viaţă nici o vibrare, Tot universul întunecat, In somn letargic e cufundat.

Pe firul erbei tremurător, Deoda tă însă trece-un fior... Lumea la faţă pare schimbată, Frunza electric e scuturată.

Ca un balaur şuerător, Şueră vântul vâjiitor ; iScântee, fulgeră neagra furtună, Norul scapără, urlă şi tună.

Pe cerul negru alba săgeată Din întuneric eată-o eată !... Şi iute cade şi 'ngrozitor, Cu glas de trăsnet asurzitor.

Ca şerpi de flăcări focr 1

Fumul cel vînăt, roşiii Creş te , ' se 'ntinde neînc Arde stejarul cel fulgeiv

Vêrful sëu geme, se îneovoae, Crengile 'n flăcări plesnesc, se 'ndóe Un crac trăsnesce, se rupe-arzênd, Scântei prin ceaţă se vöd plutind.

Totul e spaimă, fior, turbare, Selbătăcie îngrozitoare, Vânturi şi flăcări mereu sporesc, Şi gem, şi urlă, şi clocotesc.

Pe şesuri iarba este malită, Secara albă e încălbită, Plopii de frunze sunt despicaţi, La pămînt fagii zac resturnaţi ;

Ca oase albe şi nemişcate, Crengi de mesteacăn statt înşirate, Nimic trăeşce, nimic nu-i viü, Pămîntul pare ca un pustiu.

Apoi pe 'ncetul vântul s Şi al furtunei glas amoi Dispar a nopţii negre fi Şi ploaea trece, şi prini Mari ochi albaştri ceru deschide, Pădurea verde voioasă rîde.

Sub dâmb în vale prin ciriţei, Tălănci resună şi clopoţei ; Voioşi păstorii prin crâng s'arată, Oile sbeară şi meii saltă ;

Curge puhoiul spumegător, In depărtare tunete mor, Soarele-apare, un curcubeu Bea apă dulce de la păreu.

Nicolae Beldicean. *

CARTEA VIETEl Sunt oameni cari cred, că nu aü fă­

cut o cumpărătură avantagioasă, decâ t când aü înşelat pe vînzëtor.

Ştiinţa este făclia care luminează în tunericul ignoranţei.

[niversul Literar No. 43. — 3 Luni, 25 Octombre 1893.

Timpul, nu raţiunea, pune capët a-morului.

Naţiunile au bărbaţii lor iluştri con­tra voinţei lor ; prin urmare bărbatul ilustru este biruitorul întregeî sale naţiunî.

f * * * Bunul simţ este portarul spirituluî ;

rolul sëu este de a nu lăsa nicî sä in­tre nici sä iasă ideî suspecte.

ÍOAMENI ILUSTEI

Celebrul explorator rus Nicolae de Prshewalski, maior general, a murit în verstă de 49 de ani într 'o localitate din fundul Asiei, în timpul uneî călătoriî ştiinţifice. Moartea luï e regretată de toată lumea cultă din Europa. El făcuse 4 călătoriî în Asia centrala. In cea din urmă îşi pusese de gând să viziteze şi să exploreze ţinuturile cele maî neum­blate şi maî pustii. Pe drum însă a fost apucat de friguri şi a murit în pustie pe ţermurile rîului Issyk-Kul. Prshe­walski s'a născut la 1839 din părinţi săracî. A studiat liceul în Smolensk ; în anul 1855 a intrat în armată ; la 1861 s'a înscris în academia militară,

) pe care a terminat-o cu succes. Ii plă­cea în deosebî geografia şi de tenăr a-vea o nespus de mare dorinţă de a face călătoriî ştiinţifice. Societatea ge­ografică din Petersburg i a dat mijlóce să facă o expediţie în Asia, în Mongo­lia şi Tibet ; ea a durat 3 anî. Cu oca­zia asta a scris o carte de mare valóre, întitulată Mongolia şi ţara Ţonguţilor. In a doua şi a treia expediţie îi s'au acordat; câte 75,000 de fr. Rezultatul a fost de asemenea o carte geografică în­titulată .• De la tfaismn peste Chatni şi Tibet şi la izvoarele fluviului Galben. In expediţia a 4-a primise 150,000 de fr.

Prshewalski avea diplome de onoare de la toate societăţile ştiinţifice din Eu­ropa. El era un bărbat foarte cult, e-nergic şi de o mare prezenţă de spirit.

CRONICA Sîn Dumitru

Sîn Dumit ru ' ! după uşe, A s.03it p 'un Ducipal, Ca pe toţi pe toţî creştinii Să ne dea acum de mal...

A venit, turbat ca iarna, F a r ' să 'ntrebe aï saü n'aî, Să te dea afar' din casă Ca p ' un simplu putrigaî...

Şi-o să facă rezmieri ţă Zile treî ţ inute ' n şir, Şi-o să'ţî spargă multe-multe Şi-o să'ţî rupă din chimir...

Că de glumă, zeii, nu ştie Sparge, rupe, cât pofteşti, Şi când pleacă şi te lasă, Doar rămâi... să te boceştî.

Eu un leac propun la asta, Dacă am la lume har, Pe posnaşul sîn Dumitru Să'l tăiem din Călindar...

Oh !... dar nu, în anul esta !.. Ştiţî de ce?... Nu face svon Pentru că de sîn Dumitru E ziua luï Marion...

^ r Ştiu că lumea'î va trimite

Darurî multe şi urărî, Ştiu că el d'ono-masticà Va avea heritisărî...

Dar maî ştiu una şi bună, Că în loc de vr 'un cadou, Ar fi bine toată lumea Să'î trimeată un lett noü...

Ş'apoî el, drept mulţumire Va trimite : Ца la !... Pentru flecare leü împarte Viata lui la Mahala!...

Pe de asupra ca şi mine Va striga cu aï sëï soţi Chiar în ziua cu masticâ, — Dumitrii trăiască toţi!...

Nicodem.

Curier judiciar Doi se bat, al trei lea câştigă

E foarte adevërat proverbul care zice: «Când douï se bat, al treilea câştigă !»

O să vedeţi asta din dandanaua de maî la vale... Dar maî ântêiu s'o luăm d 'a capu...

Inchipuiţi-ѵё că Fedeleş şi Pişcocî sunt duşmanî de moarte... Nu se pot înghiţi... Când se ved se înjură şi ade­sea ori se bat... Din pricina asta aü procese peste procese... Când unul e re­clamant, când cel-l-alt... Poate că s 'ar omorî dacă n 'a r fi între casele lor casa cumetreî Criţă Noroc cu ^ea, dar nenoroc pentru ea, că nu maî are biata femee odihnă din pricina lor... E silită să se ascunză până în fundul casei ca să nu mai auză înjurăturile celor douï duşmanî, carî de dimineaţa până seara se ceartă din curţile lor peste ulucile dumneaei.

Toate le-ar fi răbdat şi poate că lu­crurile ar fi mers şi acum tot aşa, dacă Fedeleş şi Pişcocî ar fi rëmas numaï la înjurături.

Acum o lună însă, într 'o zi de sfîntă Duminecă, treaba se schimbă... Ceî douï cumetrii aï noştrii, luând luleaua de cu zori, trecură de la înjurătură la bătaie... Şi ce bătaie, cerule !.. De la distanţă, cu pietre, bolovani şi lemne... Dar lucru ciudat!.. Nu ştiu cum se fă­cea şi se dregea că toţî bolovanii, toate lemnele şi toate pietrile, în loc s'ajungă în curtea celor douï duşmanî, cădeau pe casa cumetrii Criţă, care de frică, săraca, s'ascunsese în fundul sub pa­tului...

Aşa că biata femee, pe când cei douï vrâjmaşî se băteau, ea câştiga în spăr­tura geamurilor, în găurirea tinichelei de pe casă şi în ruperea ulucilor...

Vedeţi dar ce drept e proverbul cu care începui curierul de faţă ?.. Fedeleş şi Pişcocî se băteau şi Criţă câştiga îiî draci...

Dar asemenea pagubă nu putea rë-mâne în sarcina Criteï... Dupe ce se sfîrşi bătaia, ceru despăgubiri de la bătăuşi, cari şi unul şi altul ş.'aruncară vina pe spate... Vëzênd aşa, cumëtra Criţă porni carte de judecată în po triva amêndorora şi procesul veni să se judice în faţa d-nului judecător de ocol...

După îndeplinirea formalităţilor o-bicinuite, judecătorul dă cuvîntul re­clamantei care zice :

— D-le judecător, să më ia dracu dacă mai pi'icep... Oameniî eştia nu sunt oamenî... Sunt dracî curaţi. Am ajuns să umblu cu frica 'n sîn... Să më sperii şi să tresar zi şi noaptea de sperietură...

Fedeleş—Scuipă-ţi în sîn... (rîsete). Criţă.—Ba în gură-ţî, mitocane... Judecătorul.—Lasă ocările, cucoană,

şi vino la fapt... Criţă.—Să lase şi el batjocura, c'apoî

më Judecătorul.—Tăcere ! Vino la chestie. Criţă.—Eu nu ştiu ce mâncare de

peşte o fi şi asta, dar ştiu atât că eü nu mai am trai de ei... Se îmbată, se cearta şi toate astea se sparg pe spi­narea mea...

Judecătorul.—Cum aşa ?... Criţă.—Iacă bine... Spun nişte vorbe

că s 'ar roşi şi sfinţii dar uite eu care, de ! n 'am auzit aşa ceva de când m 'a făcut mama...

Judecătorul, distras. — Dar cât'i ani ai d-ta?

Criţă (încurcată).—Nu ştiu bine, că mi-am uitat biletul acasă... Dar mama mi-a spus că era taman pe la cutre­murul cel mare.... (rîsete)....

Judecătorul.—Bine., bine... spune îna­inte...

Criţă.—In sfîrşit, ce să spui... Dacă

{ mmaî asta calea-valea... gă-Í trioul ca sä, n 'auz ceea ce le : ;ură...

(curios).—Şi ce făceaî... rioasă d'odată).— Mi-astupam .şa să ştii, më... rîde cu hohot, Pişcocî tot

•rul.—Ce rîdeţî ? Pişcocî. — Cum dracu să nu rîdem,

d-le judecător... O să rîzi şi d-ta... Cică ş'astupa urechile şi ea e surdă, d-le judecător, e surdă să dai cu tunul...

Criţă.—Minte, d i e judecător... Sunt numai fudulă de o ureche si-atâta tot..

Pişcocî.—Auzi fudulă!... Auzi fudulă! ha ! ha ! ha !...

Judecătorul. — Tăcere ! (Criţei). Ur­mează.

Criţă.—Asta vreau să fac şi eu, dar nu më lasă... Zic că î-aşî fi dat dracu­lui de pomană, dacă ar fi dat numaï cu clanţa... Dar într 'o zi se cătrănesc amêndoï şi încep să se bată cu bolova­nii... Dar cum dracu se făcea, nu ştiu; că tot în geamurile mele nemeriau... Mi-aü făcut o pagubă de cel puţin douë-zeci de geamuri...

Fedeleş.—Mai lasă cumetră... Criţă.—Nicî moartă... Ce să rëmâï eü

păgubaşe de geamuri?... Dacă le-am spus să 'mi plătească geamurile, mi au rîs în nas şi m'au trimes de la unul la altul ca de la Ana la Caiafa...

Judecătorul (pîrîţilor).—De ce nu plă-tiţî geamurile f'emeeî ?...

Pişcocî.—Eü n 'am dat în geamul cu­metrii, eu am dat în Fedeleş...

Fedeleş.—Şi eu în Pişcocî. Judecătorul.—Da ; şi vântul le-a arun­

cat în geamurile cumetrii. Pişcocî şi Fedeleş, rîzênd.—Ha !... ha !..

vîntul... Vorba ţiganului... Bată-te ha­zul...

Judecătorul.—O să vë bată pe voi acu...

Şi le trânteşte o amendă zdravănă, pe lângă despăgubirile cerute de cumë­tra Criţă, care le taie pofta de rîs, toc­mai când ea era în toi...

Şi să mal ziceţi acum că nu e drept proverbul care zice:

«Când doi se bat, al treilea câştigă !» Miticută.

LUCRURI DIN TOATA LUMEA D a r u r i l e p r i m i t e de a m i r a l u l A-

ve l l an ş i de ofiţerii r u ş i .— Intre alte cadouri ce s'au dat ofiţerilor ruşi cu o-cazia vizitei de la Toulon sunt şi ur­mătoarele :

Un mare magazin din Paris a dat a-miralului Avellan o fructieră de ver­meil stilul Ludovic al XV-lea şi pentru cei-l-alţi ofiţeri servicii de fumători, stin-gëtorï de ţigări, ţigarete de chihlimbar şi aur, garnituri de biurou, truse de voiagiü, etc.

Ar fi imposibil de a arăta în detaliu lista darurilor oferite amiralului Avel­lan de la sosirea lui în Franţa. Cele trei odăi pe care le are el disponibile pe vasul sëu sunt pline de obiecte date de particulari şi de delegaţiuni.

Iacă cele mai principale din ele : Un samovar de argint ciselât, oferit

de colonia franceză din Tunis ; doue foarte frumoase medal ioane le bronz re prezentând pe ţar şi pe preşedintele Republice! şi avênd inscripţiile : Crons-tadt 1891 şi Tulon 1893; o tavă de ar­gint ovală care a servit la darea pânei şi sărei când a sosit amiralul şi pe ca­re se citeşte în ruseşte şi franţuzeşte următoarea inscripţiune : Cercul naţio­nal al armatelor de uscat şi apă escadrei imperiale ruseşti spre amintire a vizitei eî în Franţa; o solniţă în aur zmălţuit, oferita de contesa Petion ; un chrono­métra în suspensiune ; mai multe sta­tuete, între care un Cristof Columb.

Printre darurile cele mai originale să cităm foarte frumoase hârtii de scrisori avênd pe colţul din stânga o foarte e-xactă reproducţie a fotografiei amiralului.

Cărţile, caetele de muzică, medaliile comemorative sunt foarte numeroase. Printre acestea este şi medalia Gândi­rea nemuritoare.

O Căr ţ i le poş ta le franco-ruseşt î .—Zai­

rul «Petit Français» a avut ideea de a asocia copii din Franţa la manifestaţiile de simpatie schimbate între vîrstnicii lor compatrioţi şi trimişii ruşî.

In acest scop sus-zisul ziar a pus la dispoziţia micilor sëï cititori şi cititóre cărţi poştale franco ruse pe a căror o parte se află imprimată următoarea po­ezie scrisă pentru această ocazie de d. Marc Legrand, atât în limba franceză

cât şi în cea rusească: Şcolari ruseşti la voi privim Cu drag şi cu plăcere; Şi toţi din suflet vë 'nsoţim, Precum iubirea cere, La scumpele serbări şi rari Ce astă-zi le dă Franţa, La fraţii voştrîi cêi mai mari Ce-a păcii dau speranţa !

In josul poeziei este un loc rezervat copilului expeditor pentru a se iscăli şi a 'şi pune adresa.

Spre a înlesni trimiterea acestor cărţi poştale Petit Francais a pus la dispozi­ţia cititorilor sëï şi liste de toate şcoa-lele primare, din cele maî principale o-raşe ale Rusieî şi de numele elevilor şi elevelor ce le frecuentează. Ast-fel că copii n 'aü de cât să aleagă un nume din listă şi să trimeată carta poştală.

Işî poate orî-cine închipui cu câtă nerăbdare aşteaptă miciî copilaşi rës-punsul.

«TIRÏ РВШ POSTĂ Franţa .— Un anume Chevillât, deţinut

la penitenciarul militar din Bône, eri ju­decat pentru indisciplină. In ziua şedin­ţei, la întrebarea preşedintelui, că dacă are ceva de spus în apërarea sa, zise: „Sunteţi toţi nişte canalii şi nişte porci". Consiliul de resboiu îl osândi la zece ani de muncă silnică.

— La Paris se vëd, de câtă-va vreme, arbori înfloriţi din nou.

In Ardèche se semnalează chiar o noue încolţire de fructe. E semn de iarnă uşoară.

* * I t a l i a . — Se scrie din Roma că, faţă cu

ştirea dată că generalul Boisdeffre, şeful statului maior general francez, va vizita hotarul Alpiior, şi şeful statului maior ita­lian va face o і/izitá amănunţită a munţilor.

— La Leutini (Siracusa) s'a inaugurat stindardul comuniştilor. Serbarea a fost presidată de deputatul Defelice. Trape de soldaţi au păzit ordinea.-S'au întâmplat încăerări parţiale între manifestanţi şi soldaţi.

* * Germania . — Ministrul de resboiă va

prezintă parlamentului un proect de lege pentru sporirea efectivului armatei, pentru construirea de nuoi cazărmi şi fortăreţe, precum şi pentru construirea a 2 cui-rasate de rësboiu. Se va cere şi un cre­dit de 50 milioane de fr.

— In împrejurimile Metzului au fost a-restaţi 3 spioni francezi, ei sunt ofiţeri în rezervă. Asupra lor s'au găsit desemnurl de fortăreţe şi hărţi topografice. Toate aces­tea au fost confiscate iar spionii trimişi peste graniţă.

* * A u s t r o - U n g a r i a . - Cluburile partidei

socialiste din Austria se vor întruni în euren 1 la Viena, pentru ca să se organi­zeze mijloacele facerel unei greve generale.

— Un caricaturist vienez s'a apucat să scrie mai multe scrisori la diferiţi prieteni, puind pe plic numai cuvântul „Domnule" şi portretul căruia 'I éra trimis răvaşul. Toate, scrisorile au ajuns la destinaţie. Do­vadă de memorie din partea poştaşilor.

* * *

Anglia.—Partidul naţional irlandez a ţinut la Dublin un meeting maro la care au asistat o mulţime de deputaţi. S'a dis­cutat proectul privitor la autonomia admi­nistrativă a Irlandei, precum şl chestia des­fiinţare! cameril lorzilor. Nişte anarchişti au voit sa facă scandal. Eî însă au fost huiduiţi de mulţime.

— Procesul doctorului Kerthen, acuzat că a otrăvit doue femei, a început. Sunt peste 20 de marton. Peripeţiile procesului vor fi foarte interesante.

Rusia.—Starea sănătăţii d-lui de Giers, ministru de externe, s'a îmbunătăţit simţi- . tor. Cu toate acestea în cercurile poliiice se vorbeşte, că d. d-nu de Giers se va re­trage în cursul anului acestuia, în viaţa privată. Mulţi zic, că succesorul lui nu va fi baronul de Mohrenheim, ci Şişkin.

— Tribunalul din Petersburg a condam­nat la câte 2 ani de închisoare pe căpita­nul oraşului Riga, fostul guvernator civil al Livlandei, baronul Oeffingen şi pe pri­marul Rigei, Eduard de Hollander, pentru că au aţâţat populaţia protestantă în con­tra autorităţii bisericei ortodoxe. Procesul durează de cinci ani.

Turcia.—Ambasadorul Angliei a remis sultanului o fotografie încadrată a Reginei Victoria a Angliei, ca mulţumire pentru mobilele tur. eşti p care padişahul i le a dăruit.

p r e ş e d i n t e l e r e p u b l i c e ! f r a n c e z e . —.(Vezï explicaţia.

Universul Literar No. 43. — 6

« I M P O R T A N T » NB. Orî-ce persoană care are case

sau locurî virane de vênzare sau de în­chiriat, sau doreşte a cumpăra saü a închiria o casă sau un loc viran ; ori­ce persoană care are o moşie saü o pă­dure de vênzare saü de arendat, saü doreşte să cumpere, sau să ia în arendă vre-o moşie, saü pădure ; orî-ce per­soană care are trebuinţă de banî cu împrumut pe ipotecă saü are bani de dat cu împrumut pejpotecă; orî-ce per­soană care are trebuinţă de un prefe-sor, saü de o bonă, sau voiesce a se oferi ca profesor, saü ca bonă să se a-dreseze la Agenţia Generală - a «UNI­VERSULUI», strada Brezoianu No. 11, Bucureşti şi va obţine imediat ceea-ce doreşte.

Cine doreşte "a avea vre-o informaţie să adaoge o marcă de 15 banî pentru rëspuns.

Agenţ ia este deschisa de la 9 ore dimineaţa până la 12 a. m. şi de la 2 dupa p r â n z până la 6 seara.

ILUSTRAŢIILE NOASTRE O baehantă

Pe pag. I a numëruluï nostru de azî reproducem admirabilnl tablou al luî Vil-lodas, intitulat «O baehantă».

Greciî şi Romaniî aveau între alţiî şi un zeu cu numele Bachus. (Greciî îl numiau Dionysos). El era d-zeul vinu­lui. Mitologia spune că a avut de tată pe Jupiter şi de mamă pe Semele, fiica regelui Cadmus. A fost crescut de Nimfe; a străbătut Egiptul şi Asia până la flu­viul Gange. El îşi avea serbătorile luî numite «bachanaliî».

Bachanţi sau bâchante se numiau bărbaţii sau femeile carî luau parte la aceste serbări, cu ocazia cărora se fă­ceau orgiî marî.

Ilustraţia noastră reprezintă o baehantă împodobită pe cap cu foî de viţă de vie.

La ospeţele marî ale Romanilor erau chemate bâchante vesele, cari beau şi petreceau, facênd chef bărbaţilor.

Tabloul lui Villodat e frumos şi de o adevărată valoare artistică.

Primirea amiralului Avel lan de că­tre d-nu Carnot

Chiar în ziua sosireî lor la Paris, ma­rinarii escadrei ruse au visitât la Eli-seu, pe preşedintele republicei franceze.

Eî erau însoţiţi de d. de Mohrenheim, ambasadorul Rusiei în Franţa.

Primiţi întâiu în curtea Eliseului de colonelul Dalstein, ei au fost conduşi în marele salon de onoare.

D. de Mohrenheim, în mare ţinută, a prezentat d-luî Carnot pe amiralul A-vellan şi pe ofiţerii escadrei ruse. D. Carnot avea în dreapta sa pe amiralul Rieunier, ministrul marineî franceze, pe Develle, ministru de externe ; la spate se aflau generalul Borius, secretar ge­neral al présidentiel Republicei şi pe colonelii Chamoin şi Dalstein ataşaţi pe lângă persoana lui Carnot.

Amiralul Avellan, care avea la spa­tele sëu pe căpitanul Dycker, coman­datul cuirasateï ruse «Impëratul Nico-lae I» s'a exprimat astfel :

— Am onoare, d-le preşedinte al re­publice! franceze să vë aduc omagiile mele cele maî respectuoase, pe ale es­cadrei, pe care o comand, precum şi omagiile întregei marine ruse.

Carnot a rëspuns: — Iţi mulţumesc, d-le ambasador, că

mi-aï prezentat pe amiralul Avellan şi ofiţerii escadrei ruse. Am însărcinat pe ministrul marineî să le exprime urările mele de bine-venire la intrarea lor în apele franceze şi la sosirea lor pe te­ritoriul nostru ; sunt fericit, că pot azi să reînoiesc în persoană aceste urări.

D. Carnot a conversat apoi în parti­cular cu amiralul Avellan, care i-a pre­zentat pe toţi ofiţerii.

La eşirea lor de la Eliseu, marinarii ruşi aü fost salutaţi cu entusiasm de popor.

Ei erau în mare ţ inută şi în lec de caschetă albă, cum e regula, purtau pe cap pălării bicorne.

ilustraţia noastră reprezintă scena prmirii de la Eliseü. '

* * Amêndouë ilustraţiile sunt lucrate în

atelierul nostru foto-zinco-grafic şi tipă­rite cu maşina de colori a Universului.

Cititorii pot vedea că Universului literar i se aduc îmbunătăţiri tot mai mari . Í

,T In curând se va aduce din străin, ate o nouă maşină eu care se va t ipăi ' o mare revistă ilustrată, întitutată «Cele 32 de oraşe ale României». In această revistă se vor da pe rând diferite ilus­traţii reprezentând priveliştea fie-căruî oraş în parte, precum şi principalele edificii şi monumente din acel oraş. Revista frumos tipărită ca şi revistele de felul acesta, din străinătate, se va vinde cu un preţ foarte mic.

Lunî, 25 Octombre, 1893.

UN S F A T Unii doctori întrebuinţează cu succes

în contra gazurilor de stomac dând bol­navului să înghită mici bucăţi de căr­bune de pâine saü de os.

DESCOPERIREA ZILEI Moravurile terestre ale rechinului.—Re­

vue des sciences naturalles citează obser­vaţia următoare asupra predilecţiei re­chinului asupra mazărei, predilecţie care până azi a trecut drept o legendă.

In luna lui Septembre, un pescar, cultivator prin împrejurimile Koenig-sbergului secerase recolta sa de ma­zăre şi o lăsase întinsă pe pămînt ca să se svênteze puţin. A doua zi sosind pe câmp el observa prin seceriş nişte fîşiiturl. Apropiindu-se, vëzu o mulţime de rechin cari mâncau cu multă poftă din mazăre.

El abia 3 aü putut prinde căci cei­l a l ţ i aü sărit în apă.

In t r 'un câmp vecin un pescar a fă­cut aceiaşi descoperire şi a putut prinde doui rechini pe cari, spintecându-i a a-flat în stomacul lor o mare cantitate de mazăre pe jumëtate mistuită.

Ş T î R I Duminecă

Mecanicul vaporului englez «Monte-roza» ancorat în portul Sulina care am am anunţat că s'a îmbolnăvit de ho­leră, a murit.

Vaporul continuă a fi ţ inut sub ob­servaţie în radă.

O După cum am anunţat, la 1 Noem-

brie se vor deschide cursurile şcoalei de administraţie militară. Localul aces-stei scoale s'a hotărît a fi în casele din Strada Luminei, unde a fost înainte intendenţa militară.

Director al şcoaleî este d. major Al­bert Cioran, iar sub-director d. locote­nent Al. Pârvanovici.

Cursurile şcoaleî vor fi predate de următorii profesori : d. intendent I. Oprescu va preda , legislaţia adminis­trativă şi comptabilitatea, d. locotenent Theodorescu limba română şi istoria, d. adjunct cl. I. Albert Cioran, geogra­fia, d. locotenent Victor Vergea arta militară, fortificaţia şi topografia, d. locot. A. Pârvanovici aritmetica, geo­metria şi algebra, d. administrator cl. IL G. Stanciovicî dreptul ginţilor, public, financiar şi administrativ, d. medic de divizie Stef. Demetrescu fi-siologia şi higiena militară, d. farma­cist C. Merişanu himia.

O . D. Al. Lahovary, ministrul afacerilor

streine, a plecat aseară la Galaţi pentru ca să asiste azi la desvelirea bustului lui M. Kogălniceanu.

O D. L. Catargiu, preşedintele consi­

liului de miniştrii, care a plecat Vineri la Galaţi, se întoarce Marţi în Capitală.

O Viitorul buget al ministerului de

resboiü prevede reorganisarea trupelor din Dobrogea în aceia ce priveşte for­marea de unităţi şi împărţirea coman­damentelor.

O Consiliul de miniştrii a autorizat pe

epitropii bisericei Doinea din Focşani a primi legatul care a fost lăsat de de­functul Ion Doinea.

Acest legat consistă în moşia Capo-teasca din jud. R.-Sărat.

O Legea reorganisărei Curţeî de Comp-

turï va fi votată în viitoarea sesiune a Corpurilor legiuitoare.

Legea va intra în vigoare la 1 Aprilie 1894.

O Direcţia generală a serviciului sani­

tar a revocat ordinul care interzicea

intrarea lucrătorilor prin şoseaua Iţcani din cauza holerei.

Se ştie că până azi intrarea în ţară trebuia să se facă numai cu trenul şi aceasta prin puncul Burdujenî.

O Servitoarea Veta Dumitrescu care

a dispărut din Craiova furând 150.000 lei de la stăpâna sa d-na Cuţarida a fost arestată în Severin.

O D-niî coloneii Logadi şi S. Cru-

penski, prefecţii judeţelor Dolj şi Bacău, şi-au dat demisiile din posturile ce o-cupă.

O Studenţii macedoneni din capitală

s'aü constituit înt r 'un cerc care e re-prezintat pr intr 'un comitet compus din 7 membrii.

Scopul acestui cerc e de a lucra pen­tru a lumina opinia publică din ţară şi străinătate şi a deştepta o favorabilă atenţiune asupra cauzei naţionale a ro­mânilor din Macedonia.

Nouile taxe de acsiz şi budgetul suplimentar al oraşului Galaţi au fost aprobate de ministrul de interne.

O D. general Berendeiu, inspectorul

geniului, a inspectat pe ofiţerii regi­mentului 2 de geniu din capitală.

O Direcţiunea generală a poştelor ne

înştiinţează că de la 1 Noembrie va pune in vênzare timbre de 1 leü şi 2 lei pentru francarea corespondenţelor.

O Atragem atenţiunea cititorilor noştri

şi a librarilor din ţară asupra anun­ţului Calendare pe anul 1894 deja apărute în editura noastră.

La librari se acordă un rabat de 60 la sută asupra preţurilor publicate în anunţ. Atacaţi de tâlhari lângă Capitală

Ieri noapte trei tâlhari G.Mărunţelu, D. Sdrelea şi D. Păun Vlăsceanu, aü ieşit pe şoseaua Kitila-Urlătoarea îna­intea evreilor H. Herşcovici şi Moise, şi după ce i-aü torturat le-aü luat suma de 430 lei ce aveau asupră-le.

Hoţii aü apucat în urmă spre Dom­neşti.

S'aü luat severe mësurï pentru prin­derea lor.

U N P R O V E R B Cine n 'are cap, n 'are altă treabă de

cât să se ocupe de păiăria altuia. (Finez).

DRAMA CONJUGALĂ

Demetru Stănescu, locuind în strada Popa-Soare 54, era de mult timp în proces de divorţ cu ferneea sa. Dar nu el voia să se divorţeze, ci nevastă-sa. Stănescu îşi iubia soţia ia nebunie, şi spera într 'una că se va împăca cu ea.

Cu toate că aflase că femeia s-л avea un amant şi cu toate că 'i prinsese în flagrant delict, el se duse ieri dimi­neaţă la orele 10 la ea, în strada Ar­cului 20, şi'i zise :

— Te iubesc şi nu më pot despărţi de tine. Iţi iert toate greşelele ce ai făcut, dar reîntoarce-te acasă.

— Nici odată! rëspunse femeia. Mai bine aş prefera să mor de cât să mai trăesc cu tine.

— Fie ! strigă bărbatul, să murim a tunci amêndouï.

Şi scoase revolverul din buzunar. La vederea aceasta nevasta căzu jos

fără simţiri. Atunci Demetru Stănescu, crezând că

femeia lui a murit de spaimă, 'şi rezemă revolverul de tâmplă şi 'şi trase un glonţ.

Revenindu-şl în simţiri după câte-va minute, femeia vëzu pe bărbatul sëu întins la picioarele ei. Ea chemă în a-jutor ; dar toate îngrijirile au fost za­darnice, căci moartea a fost instantanee.

Parchetul şi poliţia au alergat ime­diat la faţa locului.

Nenorocirea de pe şoseaua Bonaparte Al. Nicolescu, din strada Gabroveni

No. 43, trecênd pe şoseaua Bonaparte cu brişcă cu doi cai, nu voia să vadă nimic înaintea lui. In goana cailor rës-turnä pe băiatul Mitică Alexiu, un copil de 8 ani, care n'avusese vreme să se dea la o parte faţă cu căruţa... sfîntului Ilie.

Un ţipet. Brişcă trecu peste piciorul drept al copilului.

Sărmanul, a rëmas cu piciorul frânt

şi, fiind dus la spital nu se ştie dacă-va scăpa teafăr.

NOTA SATIRICA

І .

I Q ?

Mama.—Bine, Lîzico, ce facï cu ghetele?" Fetifa.—Uite, le-ascund dupe dulap. Mama. — iji de ce ? Fetiţa.—Ca sá më bucur când l e -o i găsi

iarăşî.

1-J -A Ж. Soţul (către nevastă-sa care i-a dat o

palma). Dar Emilio, ce faci ? Acum pa­tru ani am cerut de la părinţii tel mâna ta, e adevèrat; dar dacă ştiam ce uz vel tace cu densa nu o ceream.

D E P E S Î ~ C i o c n i r e d . e t r e m i r i . - 5 m o r ţ i , —

1 7 r ă n i ţ i Moscova, 2á Octombre.

Pe linia ferată a Volgei, aproape de Kazan s'a ciocnit un tren de marfă cu unul de persoane. Locomotivele amên­douë şi mai multe vagoane s'aü sfărî-mat. Sunt 5 morţi şi 17 răniţi.

Оггечга , î m p i e g - a ţ i l o r c ă i l e r f e r a t e % Madrid, 22 Octombre.

Azi dimineaţă a izbucnit o grevă printre impiegaţii căii ferate Saragosa-Alicante ; ei cer revocarea şefului în­treprinderii. Trenurile de marfă nu mal circulă. Situaţiunea este serioasă din punctul de vedere militar, de oare-ce toate transporturile de trupe se fac pe această linie.

ХЭ-и-эІ î n t r e -u-n d e p - a t a t ş i -u .n z i a r i s t

Roma, 22 Octombre. Azi a avut loc un duel între deputa­

tul Barzilai şi d. Faeli , directorul zia­rului «Foichetto», din cauza unei po­lemice. D. Barzilai a fost uşor rănit la braţ şi la ureche.

" V a p o r d.ii»tr-u.s d . e I n c e n d i u , — 3 ^ t d . e - v i c t i m e

New-York, 22 Octombre. Vaporul «City of Alexandria» din

New-York a fost distrus de un incen­diu între Mantangas şi Havannah. Se crede că sunt 34 persoane înecate.

A c M ' a r e a l i x l C3-b . eorg - l i . i e± f a c u ­z a t £ n a i a c e r e a B e l c e f f

Sofia, 2Й Octombre. Curtea de apel şi-a pronunţat azi la.

12 sentinţa în afacerea Gheorghieff, a-cuzat că a participat la omorul minis­trului Belceff şi pentru înaltă t rădare. Gheorghieff care fusese condamnat la moarte de către tribunal a fost achitat de curte şi pus imediat în libertate,

I n o i d e n t - a l f r a n c o - g r e r m a n St. I i'\ 22 Octombre.

Declaraţiunea pădurarului german că brasonierii francezi au tras cel d'intâi, pare puţin întemeiată căci unul din ei n 'avea nici o armă, iar cel-l'alt avea o puşcă desfăcută. Ancheta franceză tinde să arate, de almintrelea, că cele doue victime erau singure pe terito­riul german.

X - ^ o r à t o r i a t a c a ţ i d . e p o l i ţ i e ; m a i m - u . l ţ i r ă n i ţ i

Viena, 23 Octombre. In timpul serii s 'a produs o învălmă­

şeală, din cauză că poliţia a împedicat pe lucrătorii socialişti, cari voiau să pătrunză la întrunirea liberalilor. Poli­ţia a scos sabia şi a împrăştiat mulţi­mea. Doui lucrători şi 3 agenţi poliţie­neşti au fost răniţi. S'aü făcut mal multe arestări.

13.

I I • тті "т-т-̂ і c-n тя т и . аяа.агхзэ.а,г3.1ог

Ajaccio, 22 Ootombre. Inmormêntarea marinarilor ruşî s'a

făcut azï în mijlocul uneî mulţimî e-norme. Pr imarul din Toulon a rostit un discurs pe mormêntul lor.

Escadra rusească a p]ecat la 7 dimi­neaţa la Pirea. Populaţiunea, îngrămă­dită pe cheurî, striga : «Trăească Ru--sia !» «La revedere !» Marinariî ruşî aü rëspuns : «Trăească Franţa !»

^ D e s c o p e r i r e a , -vin-u-î a t e n t a t c-u. • d i n a m i t ă c o n t r a p a i l a m e n t u l i i ï

Londra, 22 Octombre.

Mercur! seară s'a găsit pe podul de la Westminster o bombă mare cu di­namită, în greutate de 10 livre, şi alte bombe încărcate cu praf de puşcă şi maî multe gloanţe. Ancheta a dovedit •că era vorba de un atentat în contra parlamentului.

ş i F R A N C O DE L U V K L T din Bu-

îoscinţii onor. Publ ic şi î t o l r » c i ;i apă ru t deja

_„ v t K X K R A L I L U S T R A T »

'pentru sesqmil de TOAMNA şi IAIÍXA a. c , .şi le trimite GRATIS şi ЬТІЛХСО imediat după

N.B. Inv i ta în acelasî timp pe onor. Publ ic a asisca. la u l t ima GUANiHOASA E X P O S I -

Ţ1UNE a SESOA 'b'LUl ACTUAL, ce va avea Ioc azi Unu fi PRECIS .

Lunî, 25 Octombre 1893.

J O O U R I ŞARADĂ

de d-şoara Maria I. Florescu, (Brăila) Tot cuvîntul më găsiţî, Puţin timp de vë gândiţi La şcolari de sexul... mist Când aï gusturi de artist. In părţî doue împărţit Pr ima e ceva grăbit Şi în t r 'nna tot pe drum Cum e densa şi acum. Cea d 'à doua nu e rar Şi în muzici are har.

Ori ce persoană ce ne va trimite deslegarea e-sactă a acestei şarade, cel mult până la 30 Oc­tombre curent, va participa la tragere la sorţi a unui frumos roman.

Deslegarea Şaradei din «Universul literar» No. 41 este :

C I I M P E B A u deslegat : Loco : D-şoarele Steliana Georgescu, Emilia Gol­

denberg, d-na Anetta B. Dragomirescu, domnii George Gr. Cair, Nicu B. Dragomirescu, M. G. Petrişor, Ilie Moutaureanu, Dumitru Paraschivescu.

Brăila: D-ra Aurica Constantinescu, d-nu Costică Orănescu.

Buzeu : D-na Frosa G. Petrescu, d-ra Theodora Antone, d-nu Ion G. Petrescu. „".Craiova : Dna Aima Vlădescu.

C.-Lung: D-niï Al. Th. Dimache, Nicolae N. Juarăreanu.

Călăraşi : D-niî Dimitrie Alexandrescu, Costică Zamfirescu, Coslică A. Mărculescu, Virgiliü I. Ionescu.

Drăgăşanî: D-nu Iancu N. Ionescu. Focşani : D-ra Jeana Mărculescu. laşi : D-ra Bebeca BercovicI ; d-nu Loebel

Henric. Mizil : D-na Domnica Popescu.

Pioeşti : D-ra Angelica T. Poppescu ; d-niî Şte­fan L. Georgescu, 8. Boldescu.

Roşiori-de-vede : D-niï R. Iliescu, Ioan B. Theo-dorescu.

Roman : D-ra Roza Popovici. Gara Timnea : D-nu St. Vlădescu. T.-Măgmele : D-nu Constantin C. Niculescn. Premiul a fost câştigat prin tragere la sorţi de

d-nu M. G. Petrişor din Bucureşti. Persoanele cari ne trimet deslegări la ghi­

citurile noastre sunt rugate a ne indicaşi adresa S]>re a nu se mat' întêmpla confusiuni în tri­miterea premiului.

Nemângâiaţiî fii, fiice, gineri şi ne­poţi : Ştefan G. Moranescu Leaiot, Ioan G. Moranescu, Sita Tănase Velicu cu copiii, Maria C. Coconiade cu copil, Zoe Ioan Dumitrescu şi Eufrosina G. Geor­gescu cu copiii, au durerea a face cu­noscut încetarea din viaţă a prea iubi­tei lor mamă, soacră şi bunică

Т Ш Ш . СТШЯШ МШШШ în etate de 76 de ani

înce ta tă din via ţă Vineri , 22 Octombre, 1893. Serviciul funebru se va oficia azi du­

minecă 24. c. ora 2 după amiazi în lo­cuinţa d-luï G. Georgescu Str. Olteni No. 3 şi de acolo la cimitirul sf. Vineri.

Toţi prietenii şi cunoscuţii cari din eroare n 'au primit bilet de invitaţie sunt rugat! a considera aceasta ca atare.

A se citi pe pagina 8 a anunţul : Avis important pentru Doamne.

CALENDARE FE ANEШ A U A P Ă R U T deja în editura Typ. „Univer ­sul" strada Brezoianu No. 11 Bucurescî, ur­

mătoarele Calendare pe anul vi i tor 1894 :

Calendarul american cu fol zilnice, cu o frumoasă ilustraţie în 6 culori pe carton, representând un dorobanţ cu iubita lui şi un copil care urează zile fericite cititorilor «Univer­sului». P r e ţ u l 1 Leu.

Calendarul ziar. „Universul" Un frumos volum de 80 pagini, format mare, hârtie satinată, materia calenda­ristică şi literară cea mal variată şi o-riginală. Ca ilustraţii conţine portretele tuturor oamenilor iluştri încetaţi din viaţă în anul corent.

Coperta colorată. P r e ţ u l 90 Bani .

Calendarul portativ al «Universului», un mic şi frumos vo­lum de 80 pagini, cu copertă colorată şi cu fol albe pentru notiţe zilnice. Ma­teria calendaristică cea mal variată.— P r e ţ u l 10 b a n i .

Cine va trimite Lei 2.10, va primi franco aceste 3 calendare.

La librari se acordă un rabat de 60%-

In curênd va apare Ca lendaru l de pe re t e al ziarului «Universul», î n 6 cu­lori, cu o ilustraţie într 'adevër artistică. Putem asigura pe cititorii noştri că până azï n 'a apărut în România un calendar atât de frumos.

NELEGIUITUL 8 A U

« O U I N E C U N O S C U T A ROMAN DRAMATICO-SOCIAL

Dînsul nu cunoaşte de cât poporul de rând ; toate cele Гalte clase sunt noul pentru el. Iţi repet, că el e un ele­ment de mare preţ pentru noi şi cu a-tât mal' mare e deci vina ta că n 'aî -vestit despre dînsul pe cel de drept.

«Mi se pare, amicul meü, că al vrea să te plăteşti prea uşor de datoria ce al către societatea noastră ; ce faci tu alt-ceva de cât să te arăţi pretutindeni ca tînër, frumoSj bine îmbrăcat şi cu "buzunările pline de bani. Nu uita că

bani îţi vin de la societatea a-. pe care tu o neglijezi. Ce-aï zice mâine societatea te-ar neglija şi

e t ine? nest se 'n galbeni,

лга oare cu putinţă o a doua faze de mizerie în viaţa sa ? Se deprinsesă aşa bine cu bogăţia în cât sărăcia i se părea acum nesuferită.

— Dar, doctore... conte... eu nu cred... Ernest borborosia ; era într 'o stare

neexprimabilă de confusiune. — Acum ascultă bine, reluă docto­

ru l ; dacă nu ştii tot de ce eşti acuzat, nu poţi a întreprinde să te aperi...

— Insă... — Taci. Dacă vel putea să te justi­

fici, va fi ca atât mal bine pentru toţi. Am vorbit destul de vânzëtorul de zi­are , ştii ce aï de făcut. Acum să ne întoarcem la balul Noreî. Iţi declar că pur ta rea voastră, adică a ta şi a Ful-vieï, a fost deplorabilă în acea seară.

Ernest, de astă dată, nu înţelegea a-cuzarea.

m făcut? at că nu ştiţi să vë păs-

et.

— Noi? — Da, voi ; un secret se apără nu

numai nepronunţând nici o vorbă dar şi dând cea mal mare băgare de seamă la exclamaţii, la atitudine, la tăcere ; de ce-aţl scăpat câte o exclamare de uimire când omul acela care se dis­puta cu ducele de Miralda a spus că dînsul e Forgeron ?

— Drace! dar d-ta ne asiguraseşi că Forgeron e mort, că l'aï ucis.

— Cu atât maî mult. RevëzênduT în bal ar fi trebuit să înţelegeţi că scena la care asistaţi nu era întâmplătoare nici naturală ci că sub toate aparenţele ^acelea trebuia să fie ascuns un lucru deosebit. N'aţî recunoscut mâna mai­strului ?

De astă dată, ex-pictorul se dete bi­ruit.

— E adevërat ; însă în prima confu­siune...

— Un om şi o femee în condiţiile voastre nu trebuie să fie impresionaţi de nimic, trebuie să ştie a asista la ori­ce lucru, cu acea nepăsare de care v ' a dat probă marchizul Fulberti; nici den­sul nu era prevenit; ceva mal mult, aţi împins uşurinţa până a vë opri la un colţ al salonului spre a discuta asupra lui Forgeron şi a acelei femei, a cărei faţă nu a 'ţi putut o vedea.

- Nu e adevërat, riscă Ernest, n'am discutat de nimic.

— Lasă, lasă, zise doctorul cu ironie, nu 'ţi mal aminteşti de glasul care a pronunţat la spatele vostru numele fe­mee! leşinate?

— Dar omul care a pronunţat acest nume, era chiar Forgeron.

— Şi Forgeron eram eü, rëspunse o-mul care ucisese pe adevëratul Forgeron.

Ernest nu mal ştia ce să mai rës-pundă; d-rul îl blocase din toate părţile.

— Spune 'mï ce trebuie să fac şi pe viitor am sä fiü ascultător, strigă Frnest.

— Nu, striga aşa, că nu sunt surd ;

vezi deci să nu fii tu surd la cuvintele mele.

«Invaţă-te a fi sincer cu aceia carî şi-au pus în tine toată încrederea şi pe care ţi-o păstrează încă in vreme ce tu, cu toate foloasele mari de care te bu­curi, te încerci a fi taler cu doue feţe. Crezi oare că întâmplarea a adus acele întâlniri ciudate, a produs acele scene dramatice în balul Noreî ?

Şi d-rul expuse tot complectul fapte­lor ce procedaseră pe acelea din sa­loanele Noreî, fapte pregătite, pricinu­ite toate de densul.

Spuse şi scopul ce urmărise : voise să facă pe dona Olimpia să avorteze în public, de oare-ce doctorii nu isbu-tiseră a o face să avorteze în secret.

Vorbi şi de Maria Luisa, fata de ţe-ran cumperată şi adusă deş&Conceta de la San Pietro.

— Nora speră să câşt ige | |bu Maria Luisa o jumëtate de ті1і<ш| încheie dînsul. flËi

Şi când Ernest se arătă î ^ r e z ë t o r , doctorul îl dete explicaţii : V.

— La Londra e un milionar care, căletorind prin Italia, perdu într 'o lo­calitate din câmpia Romei, pe unica sa fiică, unicul seu copil. Acum milio­narul vrea o fată de tip aristocratic, să fie născută prin acele părţi, spre a o face moştenitoarea sa. Pentru o aşa fată milionarul e gata să dea o jumë­tate milion. Vel înţelege mal bine în­lănţuirea intrigilor şi scopul ce-am a-vut venind acum aci, spunendu'ţ i că acel milionar sunt eü.

«Pe d'o parte, agentul meu pe lângă Nora cere pe Maria Luisa spre a o con­duce la Londra, însă Maria Luisa e în­că în mâna Concetel iar Conceta, tot prin îngrijirea mea, fără ca ea să aibă vr 'o bănueală în privinţa asta, devine din ce în ce mal pretenţioasă. La un moment dat, de va cere o sută de mii de franci Noreî, aceasta îl va da cu gând

că îndată o să pună mâna pe 500 de mii.

— Dar de nu'I va avea ? — II va cere luî Miralda. — Miralda nu'I are, la sigur. — II va cere şi dînsul suroreî sale

şi baroneseï de Vilatosca, cu amenin­ţările obicinuite. Atunci voia întră şi eu în scenă.

— Şi Maria Luisa ce o să devie ? — Va deveni ceea ce va vrea dra­

cul, protectorul fetelor frumoase. De altfel m 'am gândit şi la densa ; m ' am gândit să'I găsesc un amant, un apă­rător, care să fie în stare a muri pen­tru densa.

«Pe cavalerul acesta îl cunoşti şi toc­mai pentru asta am venit acum la tine. E vînzătorul de jurnale. Noi trebue să facem aşa ca vânzătorul şi Maria Lu­isa să se vadă, fără a deştepta bănueală nici a Concetel nici a Noreî.

— Şi după ce se vor fi vëzut ? — Restul lasăT în seama mea. Iţi con­

fise dar pe Valenţe Capoccia, vînzăto­rul de ziare, în folosul cauzei comune. Nu spuseşî că te aï împrietenit cu dîn­sul în interesul general ?

Ernest strâmbă din nas. Dînsul avea idei deosebite asupra luî

Capoccia. Martor al curagiulul, al valoare! luî,

Ernest ar fi voit să se servească de dînsul la executarea unul plan pe ca­r e ! făcea în tăcere de câte-va luni, un plan ce'I venise în minte în momentul când crezuse a înţelege secretul forţei conteluï de Artena. '

Acum doctoru venea sä 'I răpească pe acel tênër cu ajutorul căruia credea să se resvrătească contra societăţeî vieţei a doua. Insă n 'avea ce face ; se înclină la propunerea doctorului.

A se citi urmarea în „Universul Literar" Dumineca vi i toare.

210

ONOAREA RÀPITÀ Mare roman de senzaţie

PARTEA A DOUA

XIV Guvernanta

Astfel putu să ttabiliască drumul ce vor urma de aci înainte caravacele nós-tre până la Say, pe malul Nigerului, şi de aci până la Lantiéra, sigure de a fi bine primite, graţie tractatului făcut «u şeful tribului de acolo.

Influenţa de toată regiunea aceasta «ra ast-fel câştigată pentru Franţa .

De la Iay, Fabian trebuia să se di-rigeze spre lacul Tehad.

El intră în regiunea aceasta pericu­loasă unde obiceiul e de a jefui şi de a nimici chiar caravanele negustorilor arabi şi cu atât maî mult pe europeni.

Străbătu ast-felDjerma, Mauri, făcu alianţă cu puternicul Serki din Kabi,

'Vizitând capitala acestuia "Argungu, lo­cuită de 20.000 de suflete, ajunse la.Sa-1 koto, apoi la Kano, punctul terminat al caravanelor cari vin din regiunile

mediterane şi unde din cele maî im­portante pieţe din aceste locuri.

In sfîrşit pătrunse în Cornou prin Kadeija.

Suveranul acesteï ţerî prin abilitatea tênëruluï explorator i dădu o escortă pentru a'l însoţi până la graniţa pose­siunilor sale, unde începea regiunea vestituluî şi teribilului sultan din Ko-uka, Achem, celebru prin cruzimea sa şi prin ura sa contra albilor.

In acest moment, Fabian uitase totul afară de datoria ce'şl propusese.

El obţinu atunci un succes enorm, reuşind să deschiză Franciéi teritoriul din Bornoü, după eşecurile repetate su­ferite acolo de englejî şi nemţi.

La Kouka, capitala imperiului, sul­tanul i acordă audienţă şi inima despo­tului sângeros fu mişcată de tinereţea îndrăzneţului explorator şi de elocinţa acestuia.

El pricepu şi admiră cuiâgiul acestuî tênër, care cu o escortă mică de indi­geni îndrăznise să pătrunză până la densul împins numaî de amorul patriei:

Totuşi când curagiosul. ofiţer vru să părăsească Kouka pentru a se întoarce la Tripoli, misiunea sa fiind aproape

terminată, toate caravanele refuzară de a'l însoţi.

Era în luna Februarie şi ele voiau să aştepte sfîrşitul sesonului ploilor cari degagiază din pâment miasme de care mor de odată oameni şi cal.

Ar fi trebuit să aştepte până în luna Maitt.

Cu toate observaţiunile ce i se fă­cură, Fabian se puse pe drum cu slaba sa escortă.

Suferinţele ce îndurase până atunci că­lătorul nu însemnau nimic faţă cu stră­baterea deşertului de la Bornou la Tezan.

Cum i se anunţase, la fie-care pas animalele cădeau moarte, presărând dru­mul cu cadavrele lor, şi oameniî, cu pi­cioarele crăpate prin marşurile forţate eraü sleiţi de puterî.

Fabian, călare, tremurând de frigurî, devorat de o sete nespusă, nu mal trăia de cât prin voinţa de a 'şî termina mi­siunea.

Nu mal avea de cât un singur gând, să meargă, să ajungă!... " 4 Totuşi, maî tare de cât boala, el nu uita nieî o dată să înscrie toate obser­vaţiunile astronomice şi să noteze in­formaţiile ştiinţifice ce putea să culeagă.

Ideia unuî atac din partea Tuaregilor nici nu 'I venia.

Mărfurile ce adusese le distribuise deja pe drum; afară de instrumentele şi de hârtiile sale, el nu poseda de cât bagagil de o valoare relativ mică.

De ce s'ar fi atacat mica sa caravană ! El făcea osteneala fără de fanatismul

musulman. Un profet se ridicase în mijlocul a-

cestor triburi nomade cum apare ade-sea-orî, profetul Mahomed-el-Meslemani.

El vëzuse la Konka mica trupă a luî Fabian, şi, combinând deja proectele de masacru, el plecase din oraş . maî de vreme pentru a pregăti pe oamenii din tribul sëti, stabiliţi între bazele Bilna şi Kanar, la expediţia ce preme di ta.

în t r 'o zi, Fabian vëzu alergând spre densul, în galopul repede al cailor lor, o hordä de aceşti piraţi al deşertului.

El pricepu imediat nesocotinţa ce co­misese, réfuzênd de a aştepta la Konka, plecarea celor Г alte caravane, cu care ar fi putut forma uh efectiv Capabil de resistente. •.,•.•„.••• • "î-.ï-.. -

A se citi urmarea în „Universul politic1' de mâine.

Universul Literer No. 43.

CASA DE SCHIMB

Nachmias & Finkels Ne. 8, în noul palat Dacia-Bomâaia strada Lip-

•câni, în faţa palatnlui băncii NatiemOf. Cuinperä şi vinde tot felul de efecte

publice, bonurî, acţiuni, scontează n i ­pone şi face orî-ce schimb de monezi.

MALADII SYPHILITICA <h> ORÏ-CE CATEGORII se tratează ca un succes sigur de :

Dr. WESTFRIED Medic al spitalului CARITAS

Consultaţiuiiî de la orele 0—8 p. m. Calea Moşilor 29 bis . (în faţa Gimna-siuluî Şincai. Biserica Sf. Gheorghe vechi ü). (30)

Medic şi chirurg Z . O T 1 O

Am onôaïô a auuu{a pe onor. public şi iu special onoi. mea clientelă că ш'аш mutat Calea Victoriei No . I i i (podul Wog»-çoaeI)i nude dau eonnUlaß ătdieale patiru oH-etftl de boatedela 8—10 ore dimineaţa delà 2—1 ore după prânz şi de la 6—8 ore seara-—Tot odată îmi permit a atrage aten­ţia suferinzilor că, cuuoscôutl de aprópe tute medicamentele rêposatuluï Doctor Drusch, precum şi metoda sa de tratament pătimaţit cari doresc a fi trataţi după metoda demnu­lui Dr. Drasch, vor fi trataţi ast-fel.

Boalele secrete la bărbaţi şi femei sunt tra­tate ca eucces s i g u r după metoda mea.

TnbercDloaa (oftica, atac), !a începutul el, dacă nu va ii prea avausată, garantez com­plectă vindecare; o mulţime de acte de mul­ţumiri sta? dispoziţia bolnavilor.

680 O

In anotimpul caklurcs pcate s-a tor-veascä ca cea mai t u n ă şi maî u-şoară care se pcate amesteca in ni a-les şi cu vin, cegnac, taţi sut iul de fructe

El are un efect retorilor şi invie-tor, deşteaptă apetitul şi grăbeşle di­gestia. Vara, e o adeverată beutură bine-făcătoare. Beiniiih Mattoni. Karlsbad şi Viena

O i «Aurora», Societate de Ajutor reciproc

în cas de boală şi de moarte, aduce la cunoştinţa tuturor membrilor sei, cum că fostul casier dmu Ioscf Kinsky, a predat casa d-lui Daniel Broser, strada Tăbăcarilor No. 42^ unde se vor achita toate cotisaţiunile, si se va înştiinţa în cas de boală, din cauză că d-nu Iosef Kinscky numai primeşte nici-o cotisa ţiune a membrilor şi nici nu poate primi. Comitetul societăteî

AURORA* . Ш 4 (r>>

LunT, 25 Octombre Ш%>

AVIS IMPORTANT PENTRU DOAMNE!! Toata mărfurile renumitului magazin A U X VILLES DE FRANCE

S'aii pus în vênzare în magazinul de lengă Poliţie, fost «LA PARADIS» şi care de acum înainte va purta firma:

V I L . E S D E П г ^ - І Т С Е Mărfurile acestui magazin fiind cumpărate foarte ieftine, în urina căderii sale în faliment

S a r e v e n i cLe a s e m e n e a . :

йф,- Cu preturi ii t> ni a I a u z i t e «Ie ie f t iue ""ЗДЦ De remarcat: lîroşeuri. Satin Duchesse, Faille française, Soie royale, Régence, Arnure,

Snnih chine, Bongalino. Mătăsuri onihre, Taffetas changeante, Taffetas légère, Crêpe de Chine, Satin Merveilleux, Lainagiurl haute nouveauté. Postavuri de rochi şi de Pelerine, Flanele fantaisie, Catifele de Lyon, Pluşuri diferite, Dantele Chantilly, Valencienne, etc.

Mare tsoitimeiK de Haine іоктііаіе cd o rednetmne de 5 0 % din preţn! lor гвЛ Onor. Public, este prevenit a nu cumpora în altă parte înainte de a vizita acest Ma­

gazin, care este a s tăz i singurul în poziţie de a vinde ^ » £ â . r f - u . i i fine c u . " " E ^ E Ţ T j r i E U I I E F T I N E л ѵ \ л л л л л

Cumpărătorul mărfurilor de la falimentul magazinului AUX VILLFS 1>F, FRANCE.

Cu stima :

R E N U M I T A

A p a d e F e l s i n a Premiată cu 44 de medalii la toate exţo\iţii!e din lume şi cu 5 brevete de la

Suveranii din Europa.

I I

Această apă este fără seamăn. Şterge orî-ce pată de pe obraz şi de pe corp ; netezeşte sbîrciturilo şi face pielea strălucitoare şi moale cum e catifeaua; împiedică urîtul miros al sudoarei, înlătură culoarea galbenă a pielei şi face obrazul strălucitor cu cele mai vii şi naturale colori, dacă coloarea galbf":ă nu provine din boală.

Impedică usturimile ce le face briciul şi usucă erupţiile succesive. Fereşte ne doamne de florile albe, boala atât de comună care alte­

rează în mod simţitor frăgezimea şi frumuseţea, atât de scumpe la sexul cel fnnn;?.

Clătind gura, face să înceteze fluxiunile gingiilor şi le întăreşte; go-I ne. ?te шігод ' •'. splăcut al gurei, prin suavitatea aromei sale şi este ne­preţuită pentru a curăţa dinţii şi a le păstra albeaţa.

Această ap. întrebuinţată curată, neamestecată cu apă, face să dispară durerea dc dinţi plinii pe ei puţin bumbac muiat în ea.

Stropind puţin sobele, 1 cu seamă pe cele de tuci, împiedică vătă­mătoarele emanaţiunî şi i:1 iple camera de un miros plăcut.

Stropind un fier cald c această apă, se purifică aerul infect în came-rile bolnavilor şi se pro .ace o uşurare simţitoare.

Mirosind-o adesea, depărtează frigurile intermitente, atât de dese pe la locir-'le băltoase, de oarece este un puternic proservativ în contra boalelor molipsitoare şi epidemice

Arc o virtute balsamică pentru a vindeca. înţepăturile, şi a face să dispară -'ânătăile, precum şi pentru a înlătura umflăturile şi a linişti îndată durerile de arsătură şi zgîrietură, dacă imediat s'a udat partea rănită cu această apă şi s'a ггсс *ч cu puţină vată.

Intrebuinţând'o pentru băi în doze de una sau doue sticluţe, produce o sensaţiune foarte plăcută şi întăreşte corpul. Se poate întrebuinţa şi ca parfum pentru batiste, avênd un miros foarte plăcut.

Preţul unei sticle lei f.fMI. Se află de vênzare la adminisb'iţia «Universului,» str. Brezoianu No. |

11, B'ie eşti, ,. la biroul Calcu 1 Lov în Calea Victoriei No. 150, precum şi la а л ozitele e ziare din IaşV Galaţi, Brăila şi Craiova. F ieca re

iăticltunj; adevërai^ a pu de Felsina va purta pecetea administraţiei zia rulu i l i t Jnivcrsab

aii-

No».-, instiait de plasare Sub dirt ti'inea d-şoarelor P. şi И. Göttseh?

2 8 . - STRADA C À M P I N E A N U . - 2 8

Recomandă, institutoare, guvernante şi bone superioare

C * r s s p o n < a . s r ! . ţ ă . c-o. s t i à i n à t a t s a P . m i u r . e pţot'o d a m e fără lae.

1HÖ (IO)

A d e / e r a t ă o c a s i u n e Mănuşi colorate ли 4 nasturi pentru dame Lei 3.20. Mănuşi „ ' „ „ „ 7.50.

liănuşi albe saii colorate eu ii uastiuî pentru băr ţi Lei 2.!іГ> Mănuşi pentru militari Lei 1.93, Й 70 şi 3 30 pe-rechia. De vênzare la administraţia ziarului „Universul", Str. Brezoianu, No. 11. Bucureşti, üeailöp, loan B. Şt»fanescu.

CASA DE 8СНШБ ;

- „ m e r c u r u l ноиіАіѵ-MICHAIL EL. NACHMIAS

Бисаге}Я, 8tr. Smărdan No ÎS. Cumperâ şi vmde tot felul de efecte pa-

»lice, bonurî, acţiuni, losurî permise Ro­nane şi streine, scontează cupoane şi fac* orî-ce schimb de monezi.

împrumuturi de bani pe deposite de efecte şi] losurl

Gratis şi franco.—Ori-cine poate cere an numer de probă din buletinul nostru financiar^ care conţine Cursul şi listele de •ragerî la sorţi ale tuturor "Bonurilor si losurilor Române şi streine şi imediat se ?a trimite gratis şi franco în toată ţ&ra. A se adresa la casa de schimb Mercurul Român, Bucureşti Strada Smârdan No. 15.

Strada Carol I, No. 47.

Penfrn sezon»] ierneî, nunţi, botezuri ţ i s ourde .

Rom Englezesc. . . . 1.50 Litru Rom Jamaica . . . . 2.40 » Rom Vanilie 3.20 » Rom Ananas 3.20 » Rom St. Georges . . . 4. » Rom St. Helenes . . . Г».50 »

Calităţi foarte superioare.

Bomboane fine . . 3.80 Kilo Şampanil, te le mal fine i'esiiieţl proaspeţi în fie-care xi. Prăjituri proaspete în fiecare z i

10 banî bucata.

2.80 Litru Lichernrî Ananas.

> benedictin. » Sartreuse. » Pipennent » Cniraso.

Dulceţuri de, toate fructele cu vanilie, precum şi alte, lucruri de cofetărie, cu

preţurl foarte ieftine.

Somiere elastice cele maî solide, pentru paturi, se fa­brică in atelierul de ţeseturi de

slrmä a Iu!

LUIGI CĂPRARI — Calea Grivi\eX 110 —

Somiera solidă şi elegantă, născo­cită de Luigi Căprari, a fost premi­ată ca premiul I-iu la concursul din Tîrgul Muşilor.

In fabrica aceasta, se confecţioneză grătare, dêrmoane speciale pen­tru alegerea nisipului, petrişulul, ne­ghinei şialtele. "

Macaroane i\ orl-ce paste de Italia Cal i ta tea e x t r a s u p e r i o a r ă

a premiatei şi renumitei fabrice Frate l i Roes in i din Noceia, lângă Neapoli, Fnrnisorî aí Curţi! Re­gale Italiene. — De vênzare la administraţia „Uni­versului", strada Brezoianu, No. 11, Bucureşti Lei 1.30 chilo.—

O r i - e e t u s e v i n d e c a t & H a p u r i l e d e O a t r a i u i l l â ale doctorului A. Bertdli, se întrebuinţează cu mare succes in contra

a orî-ce fel de tuse, astmă, laringită, stingerea vocii, durere dş gât, receală, bronchită, catar, inflamaţii intestinale. A-ceste hapuri sunt brevetate de guvernul italian, premiate la 6 congrese medicale şi aprobate de consiliul sanitar supe­rior din România.—Sutimi de scrisori de mulţumire din partea bolnavilor vindecaţi in România sunt la dispoziţia publicului.

— — — i — o ciitie costă le i 3 . 7 5 . — — « Depozitul piincipal pentru totă România:

eÍJ-ІІЛ , " ' t r ' , r r р т п « No. 2, Strada Academiei, — [casa Ştainer] — Bucureşti.

Se trimet în orî-ce parte a ţerei dupé primirea costului lor.

SG îit

A . » e > p a z i d o c o n t r a - t a c e r i ! ! înştiinţez publicul din România că adevăratele mele hapuri de Catramină trebue să poarte în interiorul ambalagiu-

luî o instrucţie în limba română cu pecetea administraţiei ziarului „Universul"; aceaşî stampilă o va purta fie-care cu- ] tie asupra eî pe din afară.—Toate acele cutii care nu vor conţine această instrucţie, precum şi pecetea administraţiei ziarului „Universul" pe din afară, se vor considera ca falsificate.

Un bolnav mi s'a plâns că, înti-ebuinţând 4 cutii de hapuri de catramină cumpêrate de la o farmacie din Bucureşti (şi cari nu conţineau această instrucţie) nu ï-ай făcut nici un efect. Am cerut să mi se trimită acele cutii şi am cons­tatat că nu erau fabricate de mine. .

Prin urmare se vend în România hapuri de catramină falsificate; deci, rog publicul pentru a fi sigur de a cumpêra adevëratele mele hapuri, să se adreseze la depozitul general pentru toată România, Drogheria entrata И. Stoenescu, farmacist, strada Academiei No. 2, Bucureşti. ,

Eog publicul de a mè înştiinţa când va găsi că vre-un farmacist vinde aceste hapuri fără instrucţia de mai sus, pentru a putea da în J ^ ^ ^ P J L * ^ _ f a r " macist care vinde hapuri falsificate sub numele meu. D r - ВЕВТЕЫА

liftua Trpognne! аШѴШШ<Ь.(, Овштіііжп, etnda Вгеюшш No. 11,—Впсшме] Tipărit en Мжѵіііа KDnig «i Baser u n W n n t a r g , amie» In ţ a r i Girant : G. Mineuu