tas teoria antrenamentului sportiv

7/18/2019 TAS Teoria Antrenamentului Sportiv

http://slidepdf.com/reader/full/tas-teoria-antrenamentului-sportiv-56d6114cbcbfd 1/111

TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV

CURSUL NR. 1

1. Obiectul de studiu,prble!ele "i s#rci$ile T.M.A.S.

Ampla dezvoltare a activităţii sportive ,creşterea numărului decompetiţii interne şi internaţionale au determinat creşterea preocupărilor

teoretice şi metodologice privind pregătirea celor angrenaţi în practicareasportului de performanţă. Efectele pozitive ale practicării sportului asupra sănătăţii,precum şi stabilirea de relaţii de colaborare şi prietenie între oameni au devenit stimulente ce atrag tinerii în aceste activităţi.

Preocupările teoreticienilor s-au concretizat într-un ansamblu deprincipii şi cunoştiinţe specifice procesului de pregătire a sportivilordenumit TE!"A şi #ET$"%A A&T!E&A#E&T'('" )P!T"*,prescurtat + T.#.A.).

azndu-ne pe opiniile,clasificările şi părerile specialiştilor

cercetătorisociologi în practica fizică şi sportivă/, putem afirmacă +sportivul este un practicant licenţiat,competitor,care vizează performanţa .

%el mai adesea sfaturile şi indicaţiile apar din e0perienţa generaţiilor de antrenori ,care au încercat prin paşi succesivi să inoveze înmaterie de pregătire sportivă. Cu$"ti$%ele #ctu#le su$t &$ c$seci$%' re(ult#tul e)lu%iei cu!ul#te #l #cestr descperiri .

1n paralel, studii ştiinţifice au călăuzit cunoştinţele la diferitenivele structurale, mergnd de la celula musculară sau nervoasă a

organismului sportivului, pnă la evoluţiile lui în competiţie.1n terminologia Educaţiei fizice şi sportului Teoria şi #etodicaantrenamentului sportiv capătă sens de sistem de principii şi metode , carecompun şi structurează antrenamentul sportiv.

Astfel antrenamentul sportiv este definit ca fiind+ * Prcesul ped#++ic des'"ur#t siste!#tic "i c$ti$uu +r#d#t, de #d#pt#re # r+#$is!ului !e$esc l# erturile i(ice "i psi-ice i$te$se &$ scpul b%ierii perr!#$%elr &$tr r#!ur' sprti)' /

%aracteristica de proces comple0 este dată de trăsături ca +• antrenamentul este organizat sub formă de sistem cu minimum două elemente + #$tre$rul "i sprti)ul 2

1



• se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat cluburi, #sci#%ii sprti)e0

• se realizează pe baza unor principii ,cerinţe şi norme cu caracter ped#++ic, bil+ic "i psi-l+ic 2

• creează un cadru normativ original concretizat în programe pe ter!e$ lu$+ "i scurt 2 • se desfăşoară după strategii originale elaborate pe b#(e

i$terdiscipli$#re • este un proces condus pe baza unor obiective de instruire şi de

performanţă , c!p$e$te #le priectelr de tip !#$#+eri#l 2• se realizează diferenţiat pe stadii, etape sau trepte, fiind proces de

lungă durată 2 • este o activitate ce poate fi interpretată din punct de vedere

ciber$etic , dezvoltndu-se pe b#(# siste!elr di$#!ice c!ple2e .Obiectul T.M.A.S. este )#lriic#re# l# !#2i!u! # #ptitudi$ilr

!trice !#$iest#te &$ direc%i# pr#ctic'rii di)erselr r#!uri de sprt .T.#.A.). generalizează şi prospectează numai tezele care stau la

baza pregătirii sportivilor din subsistemele superioare de pregătire dinsport care sunt+ aza de masă a sportului de performanţă, sportul de performanţă, sportul de înaltă performanţă şi sportul de masă.

T.#.A.). &!br#c' un c#r#cter pred!i$#$t de si$te(' nu specific într-o ramură de sport. Adncirea problematicii fiecărei ramuri revine

teoriei şi metodicii specifice acestora, care au la bază T.#.A.).T.#.A.). !e$%i$e le+'turi permanente cu disciplinele ce studiază

fiecare sport în parte şi formulează teze bazndu-se pe datele ştiinţelorcone0e care studiază fenomenul sportiv.

T.#.A.). #re le+'turi per!#$e$te cu + T.E.3.)., 3iziologia, "giena,Psi4ologia, %ontrol şi asistenţă medicală, iomecanica, )ociologia E.3.).,Pedagogia, ioc4imia, etc..

Prble!ele T.M.A.S.T.#.A.). studiază tezele generale ale pregătirii sportivilor care

includ următoarele probleme +• Precizarea obiectului de studiu al T.#.A.). şi cone0iunea cu alte

ştiinţe2 • )tabilirea componentelor antrenamentului sportiv 2 • )tabilirea principiilor specifice procesului de instruire 2 • )tabilirea principalelor orientări metodice apărute în A.).• 5eneralizarea criteriilor,căilor şi mi6loacelor selecţiei sportivilor2 • Precizarea cerinţelor generale şi a elementelor de conţinut ce stau la

baza planificării instruirii 2

2



• )tabilirea particularităţilor metodice ale formelor de organizare a pregătirii sportivilor 2

• 3ormularea cerinţelor organizatorice impuse de pregătirea sportivilor pentru concursuri 2

S#rci$ile T.M.A.S.• )tabilirea diferenţiată a obiectivelor şi a patricularităţilor instruirii

sportivilor vărstă,se0,nivelul cerinţelor de randament pentru fiecarecategorie de sportivi, dorinţa de afirmare/ 2

• )tudierea şi aplicarea e0perienţei înaintată acumulată în domeniulpregătirii sportivilor pe plan mondial 2

• 3ormularea de ipoteze care să optimizeze randamentul lor 2• )tatornicirea unui sistem de pregătire relativ stabil şi cu indici

superiori de eficienţă.• 1n acest sens tezele să formuleze cerinţe precise pentru eşaloanele

proprii activităţii sportive şi pentru educaţia fizică şcolară, domeniul fundamental al perfecţionării dezvoltării fizice şi a aptitudinilor motrice a întregului tineret din ţara noastră . Apare necesitatea concordanţei elementelor de conţinut a tezelor generale ale T.#.A.).cu trăsăturile temperamentale ale poporului nostru 2

• )tudierea celor mai eficiente căi de programare a instruiriisportivilor 2

!ezolvarea acestei comple0e sarcini depinde de numeroşi factori

cum ar fi + baza te4nico-materială2 îndicii dezvoltării somatice2 climă,etc.• bţinerea de performanţe ma0ime constituie sarcina de mare

răspundere a T.#.A.).C#r#cteristicile #$tre$#!e$tului sprti)1. A$tre$#!e$tul sprti) c# prces de tr#$sr!#re "i

de()lt#re .Pre+'tire# sportivilor se des'"#r' orientat, sistematic,

planificat , pe termen lung în scopul obţinerii performanţei.Tr#$sr!#re# la nivelul performanţei &$se#!$' &!bu$'t'%ire#

c#$tit#ti)' şi c#lit#ti)' a pte$%i#lului i$di)idu#l de performanţă alsportivului, c#re se !#$iest' &$ c$curs . Astfel intervenţiile dinantranament acţionează diferenţiat , în funcţie de nivelul valoric şi seadaptează la capacitatea pe care o are sportivul.

Tr#$sr!#re# în antrenament &$se#!$' şi dezvoltarea treptată,trecerea de la un stadiu la altul, ce implică modificări funcţionale,structurale şi psi4ice comple0e, prin modul de combinare şi prinvarietatea în care sunt solicitate în competiţii.

$e altfel transformările ce se produc în organismul şi psi4iculsportivilor depăşesc nivelul unei adaptări la mediu, deoarece

3



antrenamentul se aplică în ontogeneză, valorifică aptitudinile, pe care ledezvoltă printr-un proces de învăţare sui generis.

2. A$tre$#!e$tul c# prces de #d#pt#re .1n dezvoltarea măiestriei sportive o legitate importantă o

reprezintă fenomenul reacţiei comple0e a organismului asupra sarcinilor din antrenamentul sportiv .Activitatea sportivă are legătură profundă cu procesele de

adaptare ale organismului, în sens mai larg, în legătură cu antrenamentul şiconcursul.

3$ ce$trul #te$%iei st#u &$ speci#l 7scopul adaptării,ca dezvoltare a capacităţii condiţionale, coordinative şi perfecţionate te4nico- tactică 27creşterea potenţialului motric în cadrul adaptării pe termen lung şi în concordanţă cu legile adaptării.

8. A$tre$#!e$tul c# prces de speci#li(#re.A$tre$#!e$tul sportiv se caracterizează prin speciicit#te,

datorită specializării morfo-funcţionale a organismului în funcţie de caracteristicile efortului competiţional .

)pecializarea adaptării se realizează mai ales la nivelul 6unioratului şi este în strnsă legătură cu individualizarea pregătirii. &u este e0clusă nici pregătirea multilaterală, polivalentă.

9. A$tre$#!e$tul c# prces i$r!#%i$#l.A$tre$#!e$tul sportiv are prprie o rel#%ie între subiectbiect şi

presupune un sc-i!b de i$r!#%ii. )portivul,privit ca sistem dinamic,recepţionează stimuli pe care-i asimilează . Re+l#re# adaptăriicomportamentului motric se #ce într-un proces ciclic , între percep%ie şi!i"c#re. 1n acest spaţiu are loc sc4imbul de informaţii între organism şiambianţă. Astfel se parcurg următoarele momente +: recepţionarea informaţiei: prelucrarea ei: decizia: acţiunea : autoreglarea-autoorganizarea .

Eicie$%# #c%iu$ii !trice este dată de e0istenţa unui ec4ilibru între i$r!#%ie "i #c%iu$e .

Eicie$%# pre+'tirii depinde de mai mulţi #ctri +• te-$ici ec4ipament, dotări, mi6loace pedagogice / 2• de e!isie conţinutul pregătirii, personalitatea antrenorului, măiestria

didactică, crearea situaţiilor optime de învăţare / 2• de recep%ie capacităţi de cunoaştere a sportivului, motivaţia

pregătirii, nivelul de maturizare intelectuală, afectivă, volitivă, starea de sănătate, nivelul de dezvoltare fizică /.

;. A$tre$#!e$tul c# prces de re+l#re.

4



!eglarea reprezintă un ansamblu de acţiuni aplicate de un subsistem altui subsistem în interiorul aceluiaşi sistem .4i$#lit#te# reglării presupune trecere# siste!ului supus reglării la ost#re superi#r' de adaptare într-un i$ter)#l de ti!p.

)e disting mai multe r!e de re+l#re. : reglarea de stabilizare 2: reglarea de optimizare 2: reglarea de dezvoltare .Re+l#re# de st#bili(#re urmăreşte !e$%i$ere# $i)elului de

pre+'tire atins la un moment dat.Re+l#re# de pti!i(#re realizează ec-ilibrul e$er+eticu$c%i$#l

al organismului în condiţiile e0istenţei mai multor alternative. &ivelul deec4ilibru se obţine prin adecvarea succesivă a scopului la performanţaactuală , pri$ c#lcul#re# crel#%iei &$tre te$t#ti)'reu"it' e"ec.

Re+l#re# de de()lt#re depinde de perec%i$#re# r+#$i('rii

iniţiale, prin trecerea de o organizare slabă la una mai bună ec4ilibru între pregătire şi performanţă.

Obiecti)ele #$tre$#!e$tului sprti) &u sunt identice cu cele ale educaţiei, primind un aspect

particular,caracteristic fiecărui subsistem al acestui fenomen social.L# $i)elul subsiste!ului sprtului de &$#lt' perr!#$%'

obiectivele A.). sunt+• *alorificarea ma0imă a aptitudinilor individuale, în scopul obţinerii

performanţelor record şi al clasificărilor sportive pe trepte

superioare în ierar4ia internaţională.• Educarea multilaterală a personalitătii sportivilor pentru a reprezenta

cu cinste culorile patriei noastre în marile întreceri internaţionale şi să constituie e0emple pozitive prin întregul comportament.

• )timularea activitătii creatoare a sportivilor în vedera găsirii şi stabilirii unor noi modele de instruire,menite să asigure creşterea calitativă a conţinutului sportului respectiv .

L# $i)elul subsiste!ului sprtului de perr!#$%' obiectiveleA.). sunt+• Perfecţionarea neîncetată a aptitudinilor sportivilor de a se afirma pe

plan naţional şi înternaţional.• %ultivarea dorinţei de a se pregăti continuu în această idee .

L# $i)elul subsiste!ului b#(# de !#s' # sprtului deperr!#$%' obiectivele A.). sunt+• Pregătirea timpurie temeinică, gradată, ascendentă a tinerelor talente

conform cu e0igenţele sportului de performanţă.• )timularea tinerilor cu reale talente, cu perspective de afirmare în

sportul de performanţă, pentru a-şi desăvrşi măiestria sportivă.

5



• Educarea trăsăturilor de caracter şi a voinţei de a depăşi dificultăţile efortului fizic nervos implicat în competiţiile menite să ierar4izeze valorile sportive.

• %ultivarea spiritului intreprinzător, a iniţiativei, a imaginaţiei, a

capacităţii de orientare independente în rezolvarea situaţiilor ivite în antrenamente şi concursuri.

L# $i)elul subsiste!ului sprtul de !#s' obiectivele A.). sunt+• #enţinerea ct mai îndelungate a e0perienţei competitive dobndită

de masa largă a cetăţenilor în procesul E.3.). şi în activitatea sportivă,paralel cu sporirea indicilor de sănătate şi a capacităţii de muncă.

• rganizarea utilă, recreativă, diversificată a timpului liber, al maselor cetăţenilor, potrivit înclinaţiilor şi dorinţelor acestora.

• )timularea dorinţei în special la tineri / de a face parte şi a se afirma în sportul de performanţă.

Mi5l#cele A$tre$#!e$tului Sprti)

Re#li(#re# obiectivelor antrenamentului sportiv presupu$eutili(#re# u$ui $u!'r !#re de e2erci%ii de diferite tipuri aplicate inanumite condiţii de igienă şi de mediu . Aceste e2erci%ii su$t lsite &$ c#drul u$r !etde "i c!bi$#%ii de !etde, # u$r disp(iti)e,

i$st#l#%ii "i ec-ip#!e$te. #i6loacele A.). reprezintă de fapt instrumentepractice care asigură pregătirea sportivilor în vederea obţinerii unorperformanţe sportive, care se adresează sferei fizice, motrice şi psi4ice.

1n etapa actuală mi6loacele A.). s-au diversificat şi au devenit mai comple0e, datorită dezvoltării gndirii crearea de noi combinaţii/ şi prin introducerea de noi cunoştinţe din alte domenii de activitate. Asistăm la apariţia unor noi ramuri de sport şi în acelaşi timp la crearea unor combinaţii te4nice din ce în ce mai dificile în ramuri sportive ca gimnastica, patina6ul artistic,etc.,la perfecţionarea materialelor sportive,a instalaţiilor, a aparaturii de investigare,etc ..)-a a6uns şi la noi formule de refacere puse la punct de către medici şi psi4ologi cu scopul asigurării posibilităţii organismului de a efectua eforturi ridicate ca * şi ".

Pornind de la formele de organizare a activitătii sportive, vomconstata că fiecare dintre acestea,impune anumite mi6loace adecvateobiectivelor urmărite prin particularităţile pe care le posedă. Astfelactivitate sportivilor se desfăşoară în lec%iile de #$tre$#!e$t, careconstituie principala formă de pregătire, &$ "edi$%ele de re#cere #c#p#cit'%ii de ert 6 introduse uneori în lecţii / şi în c!peti%ii , formăde organizare în care se valorifică acumulările din lecţii. Profilurile

6



formelor de organizare sunt determinate de caracteristicile structurilor în care sunt incluse şi mai ales de perioadele ce compun macrociclurile. 1nfuncţie de acestea, de obiectivele de instruire şi de performanţă seinclude şi mi6loacele corespunzătoare . $in mai multe clasificări a

mi6loacelor A.).,considerăm că următoarea pe care o prezentăm încontinuare este cea mai elocventă+• !i5l#ce de #$tre$#!e$t s#u de lec%ie• !i5l#ce de re#cere # c#p#cit'tii de ert• !i5l#ce c!peti%i$#le

1n utilizarea lor se va ţine cont de următoarele elemente+7 structur# !i"c'rii 7 structur# &$c'rc'turii 7structur# tp+r#iei !uscul#re 7 situ#%i# !tric' .

• structur# !i"c'rii este determinată de parametrii cinematici şidinamici ce pot fi deduşi din efortul competiţional şi din compararea sa cu efortul din antrenament . Ase!'$#re# parţială sau totală per!iteclasificarea mi6loacelor A.) . în + mi6loace cu caracter general, cucaracter mi0t şi !i5l#ce speciice s#u c!peti%i$#le.

• Structur# &$c'rc'turii se bazează pe #$#li(# re#c%iilr i$ter$epr)c#te de e2erci%iile i(ice, în condiţiile e0ersării standard sau competiţionale, cu referinţe la procesele metabolice implicate şi la efectele de adaptare provocate. Astfel e0erciţiile pot viza procesele

anaerobe alactacide, lactacide, anaerob-aerobe, aerobe sau plastice anabolice /.• structur# tp+r#ic' se referă la grupele musculare dezvoltate în

general, dar în special la cele care sunt implicate în e0ecuţia corectă a te4nicii specifice ramurii sportive.

• situ#%i# !tric' desemnează orientarea te4nico-tactică a e0erciţiilor folosite. Psibilit#te# de # pre)ede# situ#%ie p#te i deter!i$#t' de8

- elemente cunoscute prin anticipaţie repetarea unei te4nici,sparring-partener,învăţarea unei combinaţii/2

- elemente cunoscute aplicate în condiţii variate2 - elemente necunoscute ce implică găsirea de soluţii motrice2 - condiţii psi4ologice ale situaţiei realizarea unui obiectiv, cu

adversar,în conte0t competiţional,etc./.

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

CURSUL NR. 9

7



4#ctrii #)ri(#$%i #i c#p#cit'%ii de perr!#$%'"i de de()lt#re # A.S.

Cre"tere# i!presi$#$t' a perr!#$%elr sprti)e şi a

recordurilor,precum şi a numărului sportivilor foarte bine pregătiţi, carevizează nu numai medalii ci şi calificări în finalei, i!pu$e i!per#ti) perfecţionarea continuă , la cel mai înalt nivel a pregătirii sportivilor deperformanţă. 1n acest sens practica şi teoria pregătirii sportive pe planmondial determină o serie de priorităţi şi factori favorizanţi ai A.). dupăcum urmează +

=. Perec%i$#re# c$ti$u' # str#te+iilr de selec%ie 'tilizarea modelelor de selecţie sportivă elaborate în perspectiva

depistării şi pregătirii viitorilor campioni este coroborată cu prognoza

rezultatelor cu care se pot obţine medaliile. 1n acest sens strategiileselecţiei răspund unor cerinţe referitoare la+• ):rst# pti!' pe$tru selec%ie diferă de la o ramură sportivă la alta gimnastica > ; ani 2 fotbal > ? @= ani 2 canota6 feminin > =B @ =C ani,etc./.• selecti# ti!purie este risc#$t', lăsnd în afara procesului de

pregătire,uneori copii foarte bine dotaţi. L'r+ire# b#(ei de selec%ie favorizează identificarea unui număr mare de subiecţi foarte binedotaţi.

• I$)esti+#%iile peridice i$trepri$se l# ):rstele de cre"tere, audemonstrat că în evoluţia sa omul modern a înregistrat creşteri aiindicilor morfologici de la o generaţie la alta. *alorile medii ale înălţimiişi greutăţii copiilor şi adolescenţilor din zilele noastre sunt mai mari caa celor din secolul trecut. "ar maturitatea se0uală apare mai timpuriu.#enţionăm că la o serie de ramuri sportive performanţele suntcondiţionate de gabaritul sportivilor.

• I$trducere# A.S. di$ ce &$ ce !#i ti!purie poate aduce rezultatebune dar pe termen scurt.

• Selec%i# ti!purie s' respecte #$u!ite ceri$%e 8- copii selecţionaţi să aibă o stare de sănătate perfectă2 - stabilirea celor mai eficace şi semnificative probe de selecţie2 - utilizarea pentru selecţie a celor mai potrivite căi2 - selecţia să aibă caracter permanent pe cele trei stadii ale A.) .

• 3$tre#+# str#te+ie de selec%ie, trebuie pre)'(ut' c# siste!di$#!ic, ce presupune procese de autoperfecţionare, oferă de la oetapă la alta o nouă calitate întregului proces, sporindu-i eficienţa.

8



9. Cre"tere# c$sider#bil' # )lu!ului de lucru Pentru e0emplificare redăm mai 6os un tabel cuprinznd volumul de

lucru în sporturile de rezistenţă caracter ciclic / la sportivii de marevaloare Platonov *.#. @ =D?? / +

)portul $uratasarcinii

*olumulsarcinii

ile deantrenament

)ecţiiunităţi A.

%urse defond

8 @ 8;=F- =8

8B @ 9FD-=

B @ C8F - 89

=F @ =?;; - B

1not8 @ 8;=8-=9

== @ =F8F-8B

C8 - 8F

=; - F;;-B

%iclism3ond

şosea/

8 @ 9=8-=9

=8-=;9 - 9;

B @ C8F - 89

=F @ =8;-;;

%anota6 8 @ 8;=F-=8

8 @ 8;D-=

C8 - 8F

=; @ F;;-B

• la numărător > valori ale ciclului săptămnal2• la numitor > valori ale ciclului annual2• la femei, valorile sacrinii ma0ime sunt uşor reduse =G unităţile

anuale şi F @ 8G volumul sarcinii /.•

faţă de anul =DB volumul de antrenament la fiecare ramură de sports-a dublat. Această mărire a volumului este determinată denecesitatea acumulărilor cantitative, dar este impusă şi de creştereanumărului de a6uns la F? @ 8 de acţiuni pe meci.

• Nu se rec!#$d' cre"tere# e2cesi)' # )lu!ului de lucru .Ne#5u$surile pt i +- sporirea cazurilor de supraantrenament2 - scurtarea pauzelor şi implicit epuizarea timpurie2 - micşorarea perioadelor de păstrare a formei sportive2

- influenţarea negativă a unor componente ale efortului, în primul rnd cele de viteză şi forţă2 - scăderea longevităţii sportive.;. Re#li(#re# u$ei str:$se le+'turi &$tre #$tre$#!e$tele

sprti)ilr de &$#lt' perr!#$%' "i ceri$%ele de c$curs #le r#!urii de sprt.

• A$tre$#!e$tul trebuie !del#t în toate perioadele ,c$r!ceri$%elr des'"ur'rii c$cursurilr.

• Pre+'tire# speciic' creşte substanţial &$ c#drul pregătirii integrale a

sportivilor, pre+'tire# +e$er#l' avnd un rol sporit în prima etapă a

9



perioadei pregătitoare "i !#i #les c# !i5lc de pre+'tire #cti)' ,urmănd ca după = @ =,; luni, s' c#pete speciit#te e)ide$t'.

• %reşterea ponderii mi6loacelor cu caracter specific şi de concurs, nutrebuie să ducă la diminuarea e0agerată sau renunţarea, în diferite

perioade de pregătire la mi6loacele cu caracter general.• #i6loacele cu caracter general creează premizele activităţii specifice.• 3ormează baza pregătirii sportive în general.• $eţin un rol important în antrenamentul copiilor şi 6uniorilor, rolul lor

diminundu-se în cazul sportivilor de performanţă şi înaltă perform.<. Cre"tere# c$sider#bil' # i$te$sit'%ii ertului &$ lec%iile de

#$tre$#!e$t.• Antrenamentul sportiv se desfăşoară la intensităţi ridicate, în

tempouri apropiate de concurs, analog concursurilor sau mai tari dect

concursul. Prevederile regulamentare care se sc4imbă, favorizeazăcreşterea dinamismului, la fel şi spectaculozitatea întrecerilor.

• 1n basc4et într-un 6oc o ec4ipă are în 6ur de = de posesii ale mingii băieţi / şi ?; fete /, din care peste C? sunt acţiuni de finalizare, faptce a determinat creşterea numărului de puncte înscrise = @ băieţi şi? la fete /, care depăşesc ;G din totalul aruncărilor.

;.Cre"tere# $u!'rului de !i5l#ce $etr#di%i$#le de pre+'tire • Este posibilă prin folosirea unor aparate şi instalaţii ce valorifică în

mare măsură rezervele funcţionale ale organismului.• 1n unele sporturi sc4i, motociclism, bobul, săritura cu pră6ina, etc. /

componenta te4nologică are o mare importanţă, determinnd recordul.• 1n ramurile de sport şi probele cu componentă predominant biologică,

recordurile sunt determinate în principal prin antrenament, medicaţie şi alimentaţie. $e multe ori limitele biologice sunt dilatate prin HdopingI.

• 'nii autori consideră că sportul din zilele noastre a început să-şi piardă caracterul umanist în goana după performanţe cu orice preţ.

#anipularea farmaceutică şi medicală a sportivilor poate influenţa însă şi pozitiv ansamblul proceselor biologice.• 1n ultimii = @ =; ani s-a e0tins utilizarea stimulatoarelor la

ma6oritatea ramurilor cu caracter ciclic,dar şi la sporturi cu caracter te4nic sc4i alpin, bob, sanie, tir, etc./. Ele creează posibilitatea pregătirii te4nice şi fizice specifice în condiţii analoage probei sau ramurii respective.

• B A!pliic#re# ecului sci#l #l sprtului de perr!#$%' "i cre"tere# $u!'rului de ti$eri dr$ici s' ie cupri$"i &$ #cest#

• %reşterea numărului celor care doresc să devină performeri şi vedete internaţionale se datorează unor factori ca+

10



- amplificarea importanţei sociale a sportului ca mi6loc de destindere, de combatere a sedentarismului şi ca spectacol2

- $orinţa naturală a omului modern de a se întrece cu alţii şi de a se autodepăşi pe plan fizic2

- Practicarea sportului de profesie şi obţinerea unor venituri materiale substanţiale.• Participarea unui număr tot mai mare de sportivi de înaltă performanţă

la marile competiţii internaţionale, departa6aţi în finale de sutimi şi miimi de secundă sau centimetri.

• 1n această direcţie se observă alternarea favoriţilor în cştigători.• &umărul sporit de sportivi de mare valoare, determină ca lupta

sportivă să fie dată pnă la limita ma0imă a posibilităţilor de moment .C. C$ducere# "tii$%iic' # #$tre$#!e$tului sprti) .

• $iri6area ştiinţifică a A.). va fi posibilă şi eficientă dacă acest proces se va desfăşura sub forma unui sistem unitar biologoc, fiziologic,motric, psi4ologic, igienic, organizatoric, etc./ în cadrul unei cercetări interdisciplinare .

• azele interpretării interdisciplinare necesită pregătire specială şi bază materială corespunzătoare. 1n acest sens, de mare a6utor este prelucrarea matematică şi automată a datelor, care permit analiza unui număr mare de indicatori.

• )e consideră că pentru diri6area pregătirii sportive sunt necesari

peste 9 de indicatori de natură motrico @ biologică şi psi4ică.(ucrul în ec4ipă interdisciplinară se impune deoarece în zilele

noastre sunt stocate numeroase date privind pregătirea fizică, te4nică,tactică, aspecte psi4ologice, medicale, de refacere etc.,care trebuiesc reunite şi interpretate în sistem integral.

Diri5#re# A$tre$#!e$tului Sprti) $iri6area competentă a A.). poate fi favorizată prin cunoaşterea

unor factori cu caracter obiectiv, mulţi fiind la dispoziţia antrenorului.1. 4#ctri i!plic#%i &$ diri5#re# #$tre$#!e$tului 8$e la sportiv la antrenor sosesc o serie de informaţii privind+

• dispoziţia acestuia faţă de activitate2 • date despre activitatea propriu zisă+ *J" efortului, greşeli,

organizarea lucrului, modul de abordare, etc.• frecvenţa cardiacă 3.%./, respiratorie 3.!./, tensiunea arterialăT.A/.• efectul antrenamentului+ numărul deprinderilor te4nice şi măiestria

e0ecuţiei, nivelul calităţilor motrice, etc .

11



Str#te+i# diri5'rii se desfăşoară pe mai multe etape+• selecţia mi6loacelor2 • planificarea mi6loacelor2 • compararea rezultatelor cu cele planificate2 • corectarea acţiunilor următoare .1n diri6area curentă a antrenamentului, cel mai important este reacţia organismului sportivilor la eforturile depuse în lecţiile şi microciclurile de diferite tipuri. 1n acest sens regimul de muncă şi odi4nă,care trebuie să asigure adaptarea organismului în direcţia planificată este condiţionat de + • #si+ur#re# u$r r#prturi l+ice &$tre lec%iile cu erturi !#2i!#le,

sub!#2i!#le, !edii "i sc'(ute • crel#re# &$ c#drul !e(ciclurilr # !icrciclurilr de ert cu cele

de rest#bilire • crel#re# pti!' &$ c#drul !icrciclurilr # lec%iilr cu biecti)e

speciice dieritelr c!p$e$te #le #$tre$#!e$tului, c#re s' per!it' re#li(#re# &$tre+ului c$%i$ut #l #cestui#

• crel#re# pti!' # dieritelr !etde &$ lec%ii, !icrcicluri "i !e(cicluri.

• Diri5#re# pti!' # c#p#cit'%ii de ert pe se#!# #plic'rii u$ui c!ple2 de !i5l#ce speciice "i #sci#te8

- psi-ter#pie!i5l#ce tredi%i$#le "i $etr#di%i$#le

- #r!#cl+ie, !etde de #$tr#$#!e$t, etc.diet'

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

CURSUL NR.;

Mi5l#cele A$tre$#!e$tului Sprti)

Mi5l#cele de #$tre$#!e$t s#u de lec%ie

Mi5l#cele de antrenament sau de lecţie su$t c$stituite din#$s#!blul e2erci%iilr i(ice care asigură transformări şi perfecţionări lanivelul factorilor performanţei. Astfel pentru capacitătile condiţionale

12



forţă, viteză, rezistenţă /, se creează o infrastructură energetică şi neuro-musculară ce permite susţinerea unor eforturi specifice, a unui volum şi a unei intensităţi a efortului, care acţionează paralel sau combinat asupra proceselor de care depinde performanţa.

Privind capacitatea coordinativă, este necesară îmbunătăţirea capacităţii analizatorilor de a recunoaşte ct mai rapid tensiunile musculare optime pentru reglarea gradelor de libertate a mişcării,menţinerea ec4ilibrului, orientarea în spaţiu şi dezvoltarea unui ma0imuum de aptitudini, care să permită utilizarea deprinderilor şi priceperilor motrice în te4nica specifică şi, în final, obţinerea rezultatelor superioare .

Aceste !i5l#ce se &!p#rt &$ trei c#te+rii +• mi6loace de pregătire generală2• mi6loace cu caracter mi0t2• mi6loace de pregătire specifică.

Mi5l#ce de pre+'tire +e$er#l' cuprind în general, e0erciţii.Ele sunt denumite astfel după obiectivele pe care trebuie să le îndeplinească şi anume+• dezvoltarea capacităţii funcţionale în general2 • dezvoltarea calităţilor motrice de bază2 • însuşirea de deprinderi şi priceperi motrice variate,etc.

Aceste mi6loace au o pondere mare în pregătirea copiilor, a începătorilor în vederea creşterii ulterioare a capacităţii lor de

performanţă, pentru care este necesară o dezvoltare corespunzătoare amarilor funcţii, a aparatului locomotor, a celorlalte sisteme şi organe.

3$ c#drul e2erci%iilr de pre+'tire +e$er#l' su$t cupri$se !i"c'ri )#ri#te &!pru!ut#te di$ dierite r#!uri de sprt, d#r ele su$t rie$t#te spre speciicul r#!urii s#u prbei sprti)e respecti)e . Elesunt diferite ca biomecanică şi c4iar ca funcţionalitate, de celecaracteristice sportului respectiv. (a alegerea lor şcoala alergării,săriturii, aruncării mingii, 6ocuri de mişcare,elemente de gimnastică / e0istă o serie de criterii caretrebuie respectate din care amintim+• să favorizeze dezvoltarea multilaterală a subiecţilor2 • să dezvolte calităţile motrice de bază *.".!.3., a capacităţilor

coordinative, mobilitate-supleţe etc./2 • să lărgească baga6ul de deprinderi şi priceperi motrice ale sportivilor

în vederea favorizării transferurilor pozitive2 • să reflecte particularităţile sportului respectiv şi c4iar a viitoarei

specializări a începătorilor.

13



Mi5l#cele cu c#r#cter +e$er#l $u pt i ide$tice pe$tru r#!uri de sprt dierite, c-i#r d#c' u$eri se c$st#t' #se!'$'ri. C$%i$utul lr #re u$ c#r#cter p#rticul#r .

Alegerea lor trebuie să decurgă dintr-o bună analiză a disciplinei,

pentru a evita orice transfer negativ asupra performanţelor .#i6loacele cu caracter general nu sunt negli6ate nici în pregătireasportivilor consacraţi, în perioadele pregătitoare, cnd se urmăreştedezvoltarea capacităţii generale de efort. 1n unele ramuri de sport,aceste e0erciţii, numite şi complementate, au o pondere mai mare în perioadele de tranziţie cu precizarea că obiectivele sunt diferite de cele specifice perioadei pregătitoare. 1n structura respectivă aantrenamentului trebuie realizată odi4na activă, refacerea capacităţii deefort şi asigurarea legăturii cu viitoarea perioadă competiţională. Atenţia

trebuie deci îndreptată asupra selecţionării e0erciţiilor, ct şi asupradinamicii efortului, respectiv volume şi intensităţi reduse.

E0emple de e0erciţii cu caracter general nespecific / utilizate îndiferite ramuri de sport după $.(ăzărescu @ F /.

&r E0erciţii din şcoala săriturii "ntensitate = )ărituri cu genunc4ii la piept 8 F )ărituri de pe loc peste un obstacol F 8 )ărituri în diagonală peste obstacole mici = 9 )ărituri laterale peste ladă F ; )ărituri în adncime şi săritură înaltă 8 B )ărituri în fandare 8 C )ărituri în adncime în g4emuit 9 ? )ărituri în adncime înapoi cu fandare ;E2erci%ii cu c#r#cter !i2t s#u i$ter!edi#re #u st cree#te di$

$ecesit#te# de # &$depli$i #$u!ite biecti)e #le lec%iilr s#u !e(ciclurilr,c#re )i(e#(' &$)'%#re# s#u crect#re# u$r ele!e$te "i

prcedee te-$ice c!ple2e, c#re $u pt i #brd#te i$te+r#l .#i6loacele cu caracter mi0t se planifică atunci cnd se doreşte creearea unei imagini căt mai apropiată, pregătitoare pentru învăţarea corectă a te4nicii . Ele su$t c$struite pe b#(# u$ei #se!'$'ri cu c#r#cteristicile sp#%i#le #le prcedeelr te-$ice .

E0erciţiile cu caracter mi0t se situează la limita dintre cele de pregătire generală şi cele cu caracter specific, asigurnd uneori trecerea de la unele la altele, iar alteori au şi rol de sine stătător .

3$ c#drul u$ei !#crstructuri, ele se pl#$iic' de re+ul' &$

!e(structurile de b#(' #le et#pei de pre+'tire +e$er#l' "i pri!ele !e(structuri #le et#pei pre+'tirii speciice .

14



E2erci%iile cu c#r#cter speciic sunt proprii diferitelor ramuri şi probe sportive şi se aplică în vederea dezvoltării unei capacităţi specifice activităţii competiţionale. Aceste e0erciţii urmăresc dezvoltareacapacităţii de efort solicitată în concurs şi dezvoltarea grupelor

musculare responsabile de efectuarea corectă şi eficientă a procedeelorte4nice.)unt de regulă aplicate sub forma procedeelor te4nice sau

acţiunilor te4nico-tactice. 1n 6ocurile sportive se folosesc structuri pe faze ale 6ocului cu diferite caracteristici care se repetă în lecţii, tocmai în scopul dezvoltării capacităţii specifice, necesare randamentului superior în competiţie .

$in categoria acestor mi6loace menţionăm e0erciţiile speciale de

pregătire a alergătorului, alergarea pe porţiuni din distanţa de concurs,elementele de legătură ale e0erciţiului de concurs la gimnastică, acţiuni şicombinaţii te4nico-tactice în 6ocuri sportive. 1n aceeaşi categorie intră şie0erciţiile imitative, care reproduc te4nica de concurs patina6 perole,lucru la trena6oare, etc./.

E0erciţiile cu caracter specific nu trebuie confundate cu ramura desport, ele se selecţionează pentru a avea un efect orientat precis asupradeprinderilor sau calităţilor specifice. $e regulă se împart în douăcategorii+ - de #prpiere @ contribuind la însuşirea te4nicii mişcărilor 2 de

de()lt#re îndreptate în mod special spre dezvoltarea calitătilor motrice şi a capacităţii de efort .

1n alegerea mi6loacelor specifice este necesar să se ţină seama debazele esenţiale ale capacităţii de performanţă a sportivului.

Precizăm de asemenea că mi6loacele specifice au o ponderecrescndă în cadrul macrociclurilor, în sensul că în primele microcicluriprezenţa lor este redusă, ca apoi să fie repetate mai des pe măsură ceantrenamentul se apropie de mi6locul etapei precompetiţionale.

3$ peri#d# c!peti%i$#l' !i5l#cele speciice su$t di!i$u#te,l's:$d lcul pri$cip#l !i5l#celr cu c#r#cter c!peti%i$#l . #ai trebuie amintit că aceste mi6loace concretizează aplicarea metodei analogiei, ce se utilizează în scopul e0ersării în lecţii a unor secvenţe de concurs, faze sau momente ce trebuie corectate, consolidate sau perfecţionate .

Mi5l#cele de re#cere # c#p#cit'%ii de ertEforturile depuse în antrenamente şi concursuri implică de multe

ori o refacere a capacităţii fizice şi psi4ice, astfel înct după scurt timpsportivii să fie capabili să acţioneze în plenitudine fizică şi psi4ică.

15



1n acest conte0t refacerea organismului constituie o preocupare deprimă importanţă pentru specialişti şi cercetători pentru stabilirea ctmai e0actă a conţinutului şi metodologiei acesteia. Tot mai mulţispecialişti consideră refacerea organismului după efort ca factor al

antrenamentului, pregătirea biologică pentru concurs evidenţiindimportanţa ce i se cuvine. !efacerea organismului după efort este o condiţie esenţială aprogresului în antrenament. )loganul modern de a te antrena ct mai multşi ct mai tare, arată că restabilirea spontană, naturală, a organismuluieste depăşită, e0punnd-ul la supraantrenament.

Re#cere# repre(i$t' c!p$e$t' # #$tre$#!e$tului sprti) c#re lse"te &$ !d r#%i$#l "i diri5#t serie de !i5l#ce !edic

ped#++ice $#tur#le "i=s#u #rtiici#le pr)e$ite di$ !ediul e2terir

"i=s#u i$ter$ #l r+#$is!ului, &$ scpul rest#bilirii -!est#(iei di$#i$te# ertului "i !#i #les,dep'"ire# #cestui# pri$> supr#c!pe$s#re# u$c%i$#l' I.

!efacerea se supune unor legi fiziologice ale antrenamentului şi caatare trebuie antrenată, la care se adaugă faptul că ea se adresează unormecanisme integre d.p.d.v. morfologic sau funcţional. Re#cere# diri5#t' $u se substituie re#cerii $#tur#le, i(il+ice, ci c!plete#(', #ccelere#(' .

!efacerea ca şi efortul are caracter individual, ţinnd seama de

vrstă, se0, nivel de pregătire, mediu, stress, natura şi durata efortului,nivelul măiestriei, momentul aplicării, etc..

#i6loacele utilizate în refacere sunt eşalonate după o ta0onomie ceaparţine dr. $răgan =D?D / în +

- speciice, care se diri6ează medical2- $especiice pedagogice, igienice /,care pot fi aplicate de către

antrenor şi sportiv.O c#te+rie speci#l' de !i5l#ce de re#cere este# ce# #

!i5l#celr pre+'tirii psi-l+ice , care se constituie de altfel şi încomponentă a antrenamentului. #i6loacele pregătirii psi4ologice asigură un climat favorabil amplificării efectelor e0erciţiilor fizice programate .

Aceasta este o condiţie favorizantă care implică folosirea unormi6loace psi4ologice dinamizatoare.

Alt' c#te+rie de !i5l#ce psi-l+ice se utili(e#(' pe$tru i$ter)e$%i# direct' #supr# prceselr "i e$!e$elr psi-ice , în sensul activării sau refacerii lor.

#i6loacele pregătirii psi4ologice sunt preluate din psi4ologie,pedagogie şi sociologie, fiind asociate cu metodele generale ale

16



educaţiei + e0erciţiul, e0emplul, convingerea, aprobarea, dezaprobarea,întrecerea, etc..

#i6loacele pregătirii psi4ologice se aleg din rndul te4nicilor şi metodelor psi4oterapiei şi psi4oigienei cu consultarea şi spri6inul

psi4ologilor sportivi te4nici de rela0are, de concentrare, de autosugestie, de sugestie /.Cl#siic#re# !i5l#celr de re#cere

A. dup' eectele e2ercit#te+- neuropsi4ice2- neuromusculare- endocrino-metabolice2- cardio-respiratorii.?. dup' #p#rte$e$%# !i5l#celr de re#cere8

- balneo-fizio-4idro-terapice2- psi4oterapice2- dietetice2- farmacologice2- odi4nă activă, odi4nă pasivă somn /.Mi5l#ce c#re #ccelere#(' re#cere# $eurpsi-ic' +- psi4oterapice convorbiri, Koga, sugestie etc./2- acupunctură, presopunctură2- o0igenare naturală sau artificială /2- aeroionizare negativă naturală sau artificială /2- odi4nă activă sau pasivă2- 4idroterapie caldă2- masa62- medicaţie.Mi5l#cele c#re #ccelere#(' re#cere# $eur!uscul#r'- 4idroterapie caldă, saună, masa62- training autogen, Koga, acupunctură, presopunctură2- odi4nă activă, pasivă2- dietă alcalină, 4idroza4arată, mineralizată, vitaminizată /2- farmacologie glucoză, glicocol, &a, L, #g, vitamina ,%,

miorela0ante, folcisteină, carnitină etc./.Mi5l#ce c#re #ccelere#(' re#cere# e$dcri$!et#blic'- o0igenare naturală sau artificială / şi aeroionozare negativă2- te4nici de rela0are neuro-musculară2- reec4ilibrare 4idroelectrolitică2- masa6, acupunctură2- medicaţie piracetam, pirovitan, asparat de #g, vitamine etc/.

17



Mi5l#ce c#re #ccelere#(' re#cere# c#rdirespir#trie- o0igenare naturală, artificială /2- reec4ilibrare 4idroelectrolitică2- odi4nă activă-pasivă2

- 4idroterapie caldă2- saună =; minMsăptămnă /, masa6 zilnic /2- training autogen2- dietă alcalină, glucidică, vitaminizată2- medicaţie P, &a, L, #g, %a, glucoză, vitamine , %, E, tirozină /.Mi5l#ce de b#(' #le re#cerii crel#te cu $#tur# ertului1. Erturi #$#erbe 6 p:$' l# 9 !i$ute 08- neuromusculare2- neuropsi4ice2

- endocrino-metabolice.9. Erturi #erbe 6 peste ; !i$ute 0- refacerea metabolică2- refacerea cardio-respiratorie2- refacerea neuro-musculară.;. Erturi !i2te- refacerea neuropsi4ică2- refacerea cardio-respiratorie şi metabolică2- refacerea neuromusculară.

<. Erturi $eurpsi-ice- refacerea neuropsi4ică2- refacerea neuromusculară.#i6loacele respective se aplică coordonat, după structura

antrenamentului+ lecţie, zi, săptămnă, mezo-sau macrociclu.Prezentăm în cintinuare cteva sc4eme de refacere după

antrenament, întocmite de %entrul de #edicină )portivă şi $r. ".$răgan.Sce!# de re#cere dup' ertul pred!i$#$t #$#erb6 ert $eurpsi-ic, $eur$uscul#r 0

=. psi4oterapie - ?-= min cu antrenorul, medicul,psi4ologul /2

F. duş cald - 8?-9F grade % / =; min.,sau cadă sare azna, muşeţel, tei, iodură depotasiu /.

8. saună - ?-= min.= min. saună, = min bazin/9. masa6 - =; min. manual sau = min.

instrumental vibromasa6,4idromasa6 /

18



;. antrenament psi4otonsau alte te4nici derela0are, supraveg4erespecializată

B. reec4ilibrare4idroelectrolitică

- 8 ml suc de fructe sau apăminerală alcalină J N lămie, F; gr.5lucoză sau miere2 în lipsă se poatefolosi iaurt, lapte bătut sau ceai cu Nlămie.

C. o0igenare sauaeroionizare negativă

- =-=; min. după te4nici individualesau colective.

?. medicaţie -Polivitaminizant )- F tablete,Polimineralizant ) F-8 tablete2

*itaspol =-8 fiole, Energin F-8 tablete,&ootropil =-F capsule pentru tir,scrimă Piravitan /

D. alimentaţie - bogată în legume, fructe, lactate,normoproteică, 4ipolipidică, bogată înfibre şi gelatine, organe.

=. odi4nă activă==. odi4nă pasivă

Pentru tir , şa4, scrimă se recomandă aplicarea mi6loacelor de lapunctele =,F,9,;,?, &ootropil /, =,==. Pentru celelalte sporturi incluse înaceastă categorie inclusiv 6ocurile sportive / se recomandă utilizareasistematică a mi6loacelor de la punctele F,8,9,B,?,D,== @ cel puţin o şedinţăpe zi2 de două ori pe săptămnă la mi6locul curbei efortului de vrfsăptămnal sau la sfrşitul ciclului săptămnal / se indică organizarea unorşedinţe de antrenament de refacere ce vor include într-o înlănţuire logicătoate mi6loacele e0puse anterior. Antrenamentul de refacere se face subsupraveg4ere medicală.

Sc-e!# de re#cere dup' ertul pred!i$#$t #erb 6 ertc#rdirespir#tr, !et#blic "i !uscul#r 0=. duş cald - 8?-9F grade %/ =; min. sau cadă

sare de azna, muşeţel, tei, iodură depotasiu =G/

F. saună - = min.= min. saună, = min bazin sauduş /

8. masa6 - = min. manual sau B min.instrumental vibromasa6, 4idromasa6/

9. rela0are autogenă saualte te4nici de rela0are

19



supraveg4eate despecialist;. o0igenare sauaeroionizare negativă

B. re4idratarereec4ilibrare4idroelectrolitică

- 8 ml. (apte, suc de fructe, ceai cuN lămie, la care se poate adăulaglucoză sau miere.

C. medicaţie - Polivitaminizant )- F tablete,Polimineralizant )- F tablete2 *itaspol=-F fiole, Eleutal F-8 tablete

?. alimentaţie - 4idroza4arată, alcalină, bogată înlegume, fructe, lactate,normoproteică,4ipolipidică.

D. psi4oterapie=. odi4nă activă==. odi4nă pasivă

$upă fiecare antrenament cu e0cepţia antrenamentelor de refacere se vor aplica mi6loacele prevăzute la punctele =,8,B,C,?,==.

$e ouă ori pe săptămnă la mi6locul săptămnii, după momentul de vrf al curbei eforturilor săptămnal şi la sfrşitul microstructurii/ se vor efectua antrenamente de refacere B-C min., în funcţie de indicaţiile medicului,utilizndu-se toate cele == mi6loace .

Sc-e!# de re#cere dup' erturile de tip !i2t6#erb#$#erb0"i $eurpsi-ic8 5curi sprti)e,#ler+'ri #tletis!6<@@1@@!0, b2,scri!', te$is de c:!p

=. psi4oterapie - ?-= min cu antrenorul, medicul,psi4ologul/

F. duş cald - 8?-9F grade %/ sau cadăsareazna,iodură de potasiu =G/

8. saună - =; min.F min. saună, = min. bazin,

duş/9. masa6 - = min.zilnic, manual sauinstrumentalvibromasa6,4idromasa6/

;. reec4ilibrare4idroelectrolitică

- 8 ml. )uc de fructe, ceai, lactatesau 8 ml. Apă minerală alcalinăJvitamina % F-9 mg J = mg *it.=, şi N lămie sau sirop =; gglucoză/.

B. medicaţie - Polivitaminizant )- F tablete după

masă, Polimineralizant )- 8 tablete lamasa de după efort2 *itaspol =-F fiole

20



după antrenament, Eleutal 9-;tablete.

C. alimentaţie - predominant alcalină, legume, fructe,lactate, normoproteică, 4ipolipidică,

4idroza4arată cu proteine.?. odi4nă activă şi pasivăD. te4nici de rela0are

Sc-e!# de re#cere dup' ert pred!i$#$t $eurpsi-ic6tir, pistl)ite(', tir cu #rcul, scri!', prt#ri l# 5curi0

=. psi4oterapieF. te4nici de rela0areneuropsi4ică şineuromusculară8. training autogen9. duş cald sau cadă - 8?-9F grade %/ = min.sare azna,

iodură de potasiu/ şi masa6 = min.;. aeroionizarenegativă o0igenareB. odi4nă activă - 8 - B minute

C. medicaţie - Polivitaminizant ) @ F tablete, Polimi-neralizant ) @ F tablete, Eleutal 9-;tablete după effort, &ootropil sauPiravitan F capsule. %u indicaţie medicalăse poate administra 5licocol-&evrost4enin =-F fiole în antrenament cu=-=; zile înainte de competiţie, cami6loc de refacere

?. alimentaţie - conform cerinţelor şi consumului de

efort ec4ilibrată, bogată în lic4ide,lactate, crudităţi, organe, peşte/.D. odi4nă pasivă somn /

$upă fiecare antrenament se vor folosi mi6loacele de la punctele =,F, sau 8,9,C,?,D,. (a sfrşitul ciclului săptămnal şi eventual la mi6locul săptămnii se va efectua o şedinţă de antrenament de refacere cu o durată de D @ =F minute în funcţie de durata odi4nei active, 8 sau B minute/

1n care se vor utiliza toate mi6loacele descrise. 1n aceste antrenamente se va folosi şi sauna =-=; minute F minute saună, F minute bazin sau duş/

21



(a sfrşitul săptămnii, iar masa6ul va dura =; minute manual cu caracter general/. Antrenamentul de refacere, zilnic sau la sfrşit de săptămnă, se desfăşoară la indicaţia şi sub supraveg4erea personalului medical, a psi4ologului sau a altor specialişti pentru psi4oterapie şi

te4nicile de psi4orela0are-training autoge .<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

22



CURSUL Nr. <

Mi5l#cele C!peti%i$#le

Această grupă de mi6loace se distinge prin c#r#cterul lri$te+r#ti) , de cupri$dere # tuturr c!p$e$telr #$tre$#!e$tului .

'nii specialişti consideră că aceste mi6loace constituie ocomponentă a antrenamentului, numită integrală, care se e0ersează în

lecţiile şi microciclurilespecifice finalului de etapă precompetiţională şiperioadei competiţionale.

Pri$ i$trducere# !i5l#celr c!peti%i$#le &$ !e(cicluri,strucrurile #!i$tite se c$cep !del#te &$ &$tre+i!e dup' c!peti%i# l# c#re se )# p#rticip# . Aceste mi6loace diferă ca formă şi conţinut de la o ramură de sport la alta, sportivii e0ersnd proba în condiţii regulamentare .

#atveev=D?B/ propune o clasificare a mi6loacelor de concurs dupăstructura motrică a ramurilor de sport, împărţindu-le în +

Bcl#se,B+rupe,B sub+rupe "i Br!e de e2erci%ii.

cl#se +rupe Sub+rupe "i r!e=. E0erciţii cumonostructurăfor-me relativ stabile/

E0erciţii de viteză-forţă

E0erciţii ciclice pentrurezistenţă

A. sărituri atleticeşi altele

?. aruncărisuliţă,disc,greutate,

ciocan/C. ridicarea

greutăţilorD. sprint, putere

ma0imă.A. e0erciţii cu

efortsubma0imal

semifond,înot=-9 m/

?. e0erciţii deefort ma0imal şi

23



moderat 8-;Lm,înot ? m şimai mult/

F. E0erciţii cupolistructurăformevariabile în funcţiede condiţiileconcursurilor/

)c4i alpin

Oocuri sportive

1ntreceri sportive îndoi

A. slalom,coborrede vitezăA. cu intensitatemarebasc4et,4andal,4oc4ei etc/,cuposibilităţi descoatere limitată a 6ucătorului dinteren

F. 6ocuri curelati

vă durată şicontinuitatefotbal

A. scrimă?. bo0, lupte

8. %omple0e dee0erciţii de concursbiatlon,poliatlon/

iatloane şi poliatloanecu conţinut stabil

iatloane şi poliatloanecu conţinut ce se înoieşte periodic

A. triatlon omogenla sc4i

?. biatloane şipoliatloaneneomogenepoliatlon,decatlonatletic,pentatlomodern,triatlon

înot,ciclism,alergare/C.artăsportivăgimnastică,patina6artistic/

formă aparte o au e0erciţiile integrale de concurs în cadrul

6ocurilor sportive, cum a evidenţiat I#$ u$st -er!'$escu61F;/ care

24



specifică următoarele+ 5cul "c#l',5cul de #$tre$#!e$t,5cul de )eriic#re "i 5cul c!peti%i$#l .

Gcul "c#l' urmăreşte învăţarea sau perfecţionarea anumitor procedee te4nice şi acţiuni te4nico-tactice în condiţii de 6oc . $e

asemenea se mai urmăreşte creşterea capacităţii de aplicare a unor e0erciţii mai dificile, asamblarea unor combinaţii tactice, învăţarea şi perfecţionarea sistemelor de 6oc. 3$ peri#d# c!peti%i$#l' se c#ut' #d#pt#re# c$cep%iei t#ctice, &$tru$ pl#$ t#ctic &$tc!it dup'

p#rticul#rit'%ile #d)ers#rilr. cerinţă este ca partenerii să aibă valoare mai scăzută dect formaţia antrenată. 1n timpul lor antrenorii intervin şi fac corectări.

Gcul de #$tre$#!e$t urmăreşte perfecţionarea 6ocului bilateral prin aplicarea fazelor şi sistemelor, omogenizarea cuplurilor şi a ec4ipei şi

aplicarea unor combinaţii tactice . %a parteneri se folosesc adversari de valori apropiate sau mai bune dacă se urmăreşte solicitare ma0imă.

Se rec!#$d' c# p#rte$erul s' se #se!e$e cu )iitrul #d)ers#r .Aceste tipuri de 6ocuri se planifică o dată pe săptămnă de regulă lami6loc6oia/, la ora competiţiei şi în condiţii ct mai asemănătoare ei.

Gcul de )eriic#re 7 este considerat ca fiind cel mai comple0 şiveridic test prin care se apreciază nivelul de pregătire al unei ec4ipe sausportiv.7este organizat într-o ambianţă cvasi-oficială,cu partener deaceeaşi valoare. 7 în cadrul lui se urmăreşte modul în care se comportă în

ansamblu ec4ipa şi modul în care 6ucătorii şi-au însuşit +-siste!ele de #p'r#re $i)elul pre+'tirii speciice r#$d#!e$tul pe

psturi $i)elul pre+'tirii +e$er#le,etc .)e recomandă ca aceste întlniri să fie înregistrate video pentru a

fi analizate ulterior.Gcul c!peti%i$#l 7 nu trebuie confundat cu 6ocul oficial, deşi

oferă prile6ul repetării în condiţii complete a celor însuşite anterior .7 se organizează în mod amical, de pregătire sub forma unor cupe, sau 6ocuri bilaterale, tradiţionale, înaintea competiţiilor oficiale. 7 prin ambianţa creeată aceste 6ocuri pun sportivii în situaţii foarte apropiate sau c4iar identice cu cele din 6ocurile oficiale. 7 poate fi folosit ori ca mi6loc de pregătire ori ca mi6loc de verificare sau în ambele scopuri. 7 se organizează în perioadele competiţionale ele modelndu-se pe ct posibil după concursul oficial la care urmează să se participe. 7 au un caracter integral, în sensul că pe lngă condiţiile regulamentare, vor fi folosite şi procedeele de refacere medico-pedagogice stabilite pentru o ec4ipă.7 6ocul competiţional este ultima formă de organizare care se foloseşte pentru asamblarea finală a ec4ipelor.

25



Metdele A$tre$#!e$tului Sprti)

)e remarcă faptul că în antrenamentul sportiv se utilizează foartemulte metode, dintre care unele comune cu cele din educaţia fizică.

Această comuniune nu presupune o aplicare aidoma a metodelor, ci includerea lor în lecţiile de antrenament cu caracteristici superioare şi în

condiţii organizatorice diferite . C#r#cteristic# ese$%i#l' # !etdelr de #$tre$#!e$t este d#t' de r#prtul di$tre c$su!ul e$er+etic "i bse#l# #cu!ul#t', pe de p#rte, "i di-$# $eces#r' re#cerii, pe de #lt' p#rte, #ltel spus, de 5cul di$tre di-$' "i ert.

Obiecti)ele antrenamentului deter!i$' "i #le+ere# !etdelr,împletirea armonioasă a lor şi particularizarea înct nu mai seamănă cu cele originale . 1n funcţie de obiectivele antrenamentului la diferitenivele,în raport cu particularităţile ramurilor sportive şi modul de

organizare a e0ersării metodele de antrenament se clasifică în+Metde b#(#te pe rel#%i# ertdi-$'

• metode destinate dezvolt. capacităţii de efort şi a calit. motrice2 • metode destinate învăţ.,consolid. şi perfecţ.depr.te4n. şi tactice2 • metode destinate refacerii capacităţii de efort.

Metde b#(#te pe rel#%i# p#rte&$tre+• !etde desti$#te de()lt.c#p#cit'%ii de ert "i # c#lit. !trice • !etde desti$#te &$)'%.,c$slid. "i perec%.depr.te-$. "i t#ctice • !etde de pre+'tire i$te+r#l' .

1n diferite metode A.). poate fi standard acelaşi în fiecaremoment al e0erciţiului/ şi variabil sau cu pauzaintervale/ .

Pauzele pot fi pasive cnd se aşteaptă restabilirea naturală a organismului /, sau active prin efectuarea unei alte activităţi /.

)e cunosc trei tipuri de pauze+• pauze care asigură refacerea completă2 • pauze de mai scurtă durată refacere incompletă /2 • Pauze mai lungi permit repetări cu capacităţi sporite de lucru /.

!ezultă că metodele se folosesc în funcţie de volumul , intensitatea

26



şi comple0itatea efortului şi asocierea acestora cu tipurile de pauze şidurata acestora. Acest fapt determină noi particularităţi ale metodelor,repetarea putnd fi efectuată pe părţi componente ale e0erciţiului sauintegral ori prin combinarea acestora.

Pentru a produce modificările adaptive impuse de obiectivele A.).se recurge tot mai des la standardizarea activităţii , care presupune oserie de ceri$%e ce trebuie îndeplinite. Acestea sunt+• eectu#re# !i"c'rilr c!p$e$te #le structurii e2ers#te &$tr

rdi$e prest#bilit', !ereu #cee#"i • preci(#re# e2#ct' # )lu!ului "i # i$te$sit'%ii ertului • st#bilire# cu preci(ie # dur#tei p#u(elr, precu! "i # c#r#cterul

#cestr# 6 #cti) s#u p#si) 0 • cre#re# de c$di%ii r+#$i(#trice "i !#teri#le pti!e, c#re s'

#)ri(e(e repet#re# &$ li!itele st#bilite, i$clu(:$d e)e$tu#lele !'suri "i #p#r#te de c$trl.

1n cazul repetărilor standardizate structura mişcărilor suferă modificări negli6abile, fapt pentru care sunt des folosite în consolidarea depr. motrice şi pentru adaptarea organismului la un anumit nivel de solicitare. #etodele A.). pot fi combinate în diferite forme care să fie adecvate+ 7 sarcinilor de antrenament specifice unor sporturi sau probe 2• ):rstelr "i $i)elelr de pre+'tire #le sprti)ilr .

E0emple de metode combinate +

St#$d#rd )#ri#t 2• 8 0 ;m, t > =G J =m, t > C;G J ;m, t > =G J =m, t > C;G,

pauză între repetări > = minut.E2ers#re pr+resi)'

7 pe fond de volum + = 0 8m, t > =G J = 0 ;m, t > =G J = 0 Cm, t >=G J = 0 =m, t > =G - pauză > 9; sec.• pe fond de intensitate + = 0 =m, t > ;G J = 0 =m, t > C;G JJ = 0 =, t > =G - pauză > 9; sec.

E2ers#re cu i$ter)#l &$ sc'dere • = 0 =m, t > =G, p > 9; sec J = 0 =m, t > =G, p > 8 sec JJ = 0 =m, t > =G, p > =; sec.

Prcedee de e2ers#re sub r!' de circuit.E2ers#re c$ti$u'

=. pe linia de 8m,deplasări laterale în poziţie fundamentală 6oasă pe 9m2 F. la fileu, sărituri la bloca62 8. deplasări înainte @ înapoi pe Bm 9. pe linia de 8m, plon6oane succesive stnga @ dreapta2 ;. la fileu, simulări succesive ale loviturii de atac2 B. plon6oane succesive înainte @ înapoi .

27



7 d(#re 8 F 0 F 0 B 0 =; sec. /, t > =G, pauza @ ; min. între reprize.E2ers#re c$ti$u' cu i$ter)#le

=. voleibalări cu mingea medicinală2 F. abdomen - din culcat dorsal, ridicarea trunc4iului la verticală 2

8. genofle0iuni cu săritură2 9. pase de la piept cu mingea medicinală2 ;. aruncări la coş din săritură, non @ stop, de la un panou la altul 8 pct. / B. săritură stnga @ dreapta peste banca de gimnastică .• d(#re 8 8 0 B 0 8 sec. /, t > C;G, p > 9; sec. între circuite.

Circuit cu i$ter)#le 1. p#se cu du' !:i$i de de#supr# c#pului cu !i$+e# !edici$#l' de 9

H+.9. S'rituri cu +e$u$c-ii l# piept

;. E2te$sii #le tru$c-iului di$ culc#t #ci#l <. Depl#s'ri di$ p(i%ie u$d#!e$t#l' 5#s' . Me$%i$ut #t:r$#t cu br#%ele &$dite l# @ J. S'rituri &$ lu$+i!e di$ +-e!uit &$ +-e!uit.• d(#re 8 8 0 B 0 8 sec. /, t > =G, p > 8 sec. între ateliere, p >

=,între circuite.Prcedeul erturilr c$ti$ue 6 de dur#t' 0 Este un procedeu metodic caracterizat prin solicitatre continuă

fără întreruperi pauze /, cu un volum mare şi o intensitate relativ redusă

a efortului. 1n cadrul acestui procedeu volumul trebuie să fie de F @ ; ori mai mare dect cel specific efortului competiţional, iar intensitatea suficient de ridicată puls > =; @ =B pMmin. /.7 e0. = 0 =.m, t > ; min.MQm sau = 0 8 min. alergare în tempou ;G

Metd# repet'rilr )e caracterizează printr-o alternanţă planificată între efort şi

refacere. !efacerea trebuie să fie completă pentru a permite anga6areade eforturi mari în vederea atingerii parametrilor planificaţi. $eciorganismul trebuie să fie odi4nit. )e poate lucra cu intensităţi mari,ma0ime pentru dezvoltarea vitezei, forţei e0plozive, forţei de reacţie. )epot realiza astfel şi volume eficiente de antrenament.• e0. 1not 9 0 F;m, t > =G, p > 8 min.

alergare 9 0 Fm, t > =G, p > = @ =F min.A$tre$#!e$tul cu i$ter)#le Este o metodă de pregătire care presupune alternarea e0erciţiului

cu pauza efort @ odi4nă / şi repetarea acestui ciclu de un număr de ori.Producţia de energie este aceeaşi ca şi în activitatea continuă, dar

gradul de oboseală este mai mic, deoarece se acumulează mai puţin acid lactic, indiferent de intensitatea sau durata efortului.

28



1n ceea ce priveşte dezvoltarea sistemelor energetice, în funcţie de volum, intensitate şi caracteristicele pauzei se pot obţine rezultate diferite, după cum urmează +• folosirea repetată a sistemului ATP @ %P, contribuie la creşterea

capacităţii energetice şi la întrzierea apariţiei oboselii, nepătrunznd prea mult în sistemul A(2 • stabilirea corespunzătoare a duratei şi tipului de interval va duce la

implicarea ma0imă a sistemului A(, care astfel se va îmbunătăţi2 • printr-o activitate indelungată şi intensă se dezvoltă volumul cardiac şi

astfel se dezvoltă sistemul aerob.%onţinutul antrenamentelor cu intervale depinde de sistemele

energetice care urmează a fi dezvoltate.V#ri#bilele #$tre$#!e$tului cu i$ter)#le su$t 8

• i$ter)#lul de lucru K ert • i$ter)#lul de desc'rc#re K p#u(' • r#prtul ert K p#u(' • repri(# K +rup de i$ter)#le de lucru "i desc'rc#re • repet'ri K $u!'r de i$ter)#le de lucru=repri(' • i$te$sit#te# de lucru K te!p de e2ecu%ie 6 r#prt dist#$%'=ti!p 0 • )lu!ul de lucru K dist#$%e .

E0emplu + 12J29@@!, t K 9Fsec=9@@!, p K 1!i$9<sec.- interval de lucru @ Fm2 - pauza =min.F9sec2 - raport efort @ pauză, = @ 82 - reprize @ =2 - repetări @ B2 - intensitate F?secMFm2 - volumul de lucru =Fm.Tipuri de #$tre$#!e$te cu i$ter)#le

• !etd# e2te$si)' @ caracterizată prin creşterea volumului şi scăderea intensităţii este folosită pentru de()lt#re# re(iste$%ei +e$er#le sistem cardiovascular /, re(iste$%ei speciice ramurii de sport şic!bi$#%iei re(iste$%' K r%'

E0emplu + 121@@!, t K 1 K 9@sec=1@@!, p J@ K @sec. 2<@@!, t K JFsec=<@@!, 4.C. 1@ K 1@ p=!i$.

"ntensitatea efortului tempoul / reprezintă B-?G din ma0imum.• !etd# i$te$si)' @ caracterizată prin creşterea intensităţii şi

reducerea volumului este folosită pentru dezvoltarea re(iste$%ei speciice rezistenţă-viteză, rezistenţă-forţă /şi puterii !#2i!e #erbe.

E0emplu + J21@@!, t K 1<1Fsec=1@@!, p @19@sec.

29



"ntensitatea efortului reprezintă ?-DG din ma0imum.A$tre$#!e$tul cu i$ter)#le se 5ustiic' $u!#i &$ c#(urile &$ c#re

se ur!'re"te de()lt#re# re(iste$%ei &$ re+i! de )ite(', re(iste$%' &$ re+i! de r%' s#u # re(iste$%ei +e$er#le 6 #erbe /. Acumularea

oboselii prin pauzele care asigură refacerea incompletă, este de dorit, însă această oboseală nu trebuie să se instaleze prea repede, pentru cavolumul de lucru să nu cadă prea brusc. $iri6area efortului se face prinmodificarea intensităţii lui şi prin stabilirea pauzelor individuale sau înserie.

1n cadrul perioadelor pregătitoare se utilizează metoda e0ersării în condiţii standard abordare analitică sau globală /, e0ersarea în condiţii variate cu procedeele aferente iar, pe măsură ce ne apropiem de competiţie, e0ersarea se realizează în condiţii de concurs sau ct mai

apropiate de acesta. 1n aceste condiţii creşte ponderea metodei analogiei şi modelării . Pre(e$t'! &$ c$ti$u#re sc-e!#tic pri$cip#lele !etde "i

prcedeele !etdice b#(#te pe rel#%i# ert=di-$' utili(#te &$ #$tre$#!e$tul sprti).

4#ce! ur!'t#re# preci(#re 8 1n literatura pedagogică raportul dintre !etd' şi prcedeu !etdic este cel care se stabileşte între structura de bază 6 p#ter$ / şi forme diferite de organizare ale aceleiaşi structuri. Astfel t#te !etdele pre(e$t#te su$t de #pt prcedee #le !etdei e2ers'rii. "n aceste condiţii vom folosi destul de des noţiunea

de metodă, cititorul înţelegnd că de fapt este vorba de procedee metodice.

C#lit#te#!tric'

6#ptitudi$e#

!tric'0

Metde de#$tre$#!e$t

Prcedee!etdice

de#$tre$#!e$

t

C#r#cteristici

Eecte

1 9 ; <

30



R

E

I

S

T

Metd#erturilr delu$+' dur#t'continui,fără

pauze/

Eforturicontinui- e0tensive

- intensive

Eforturivariabile- fartleQ

-alternative

- Efortcontinuu cuintensitatemică şi

volum mare

- Efortcontinuu cuintensitatemare şivolum mediu

- Efort cuintensităţiplanificate

!ezistenţaaerobă +stabilizare,capilarizare

,reglareametabolismului!ezistenţaaerobăspecifică,creşterea*F ma0,

seoptimizeazămetabolismu glucidic

Ameliorareamecanismelor anaerobe

%apacitatede adaptareşi eliberarede energie

31



E

N

A

Metd#erturilr cui$ter)#lepauze ce asigură

revenireaincomplet

Metd#

erturilr cui$ter)#le

Eforturie0tensivecu intervalede durată +

scurte,medii, mari

Eforturie0tensive

cu intervalede durată +scurte,medii, mari

- Efort cuintensitatemedie=;sec. @

=min 2=min @Fmin 2pesteFmin./.

- Efort cuintensitatemare şivolummediu +=; sec-=min 2=-Fmin 2

peste Fmin.

!ezistenţaspecificăaerobă,parţ ial

anaerobă %apacitatede datorarede energie 2compensarealactatului 2mă-rirea*Fma0.

!ezistenţăspecificăanaerobă şiparţialaerobă,eliberarede energie 2toleranţă laQactat 2

capacitateanaerobălactacidă 2activareaenzimelorce asigurăglicogenoliza

32



Metd#repet'rilrpauze ce asigurărevenirea

completă/

Procedeulcurepetări 2pauze de

scurtădurată,medie şimare.

Eforturi cuintensitatefoartemare şi

volumemedii saumici=;sec-=min2=-Fmin 2pesteFmin./

!ezistenţăspecificăanaerobă şiparţial

aerobăconformcerinţelorramurii desport 2ameliorareaflu0uluienergetic 2compensare

lactat 2toleran ţa lalactat 2activareaenzimelorglicolitice.

Re(iste$%'r%'e2pl(i)'

Metd#c!bi$#t' curepetări şiintervale şirevenirecompletă.

Procedeespecificeramurilorde sport

"mpulsuride forţăoptime,repetăripnă la începereascăderiiforţeisărituri,aruncări,loviri/

#enţinereavitezei deimpulsie şi aforţei.

4

O

Procedeulcreşteriimaseimusculare

Eforturimedii înraport cuforţama0imă 2repetări pnăla obosire ,lent şi rapid

%reştesecţiuneatransversală a fibreimusculare

33



R

M

A

Q

I

M

Metd#repet'rilr cu

pauze ceasigurărevenireacompletă

Procedeulgreutăţilormari şima0ime

Efortulma0imal şisubma0imal în raport cu

forţama0imă 2repetărireduseMserie, e0ecuţierapidă şie0plozivă

%oordonareinter şiintramusculară

%apacitatede inervaţie

Eforturie0centrice

Eforturisuprama0im

ale 2repetărireduseMserie 2 e0ecuţielentă

3olosireaforţei

ma0ime 2)olicitareatuturorfibrelormusculare

"zometria %ontracţiistaticema0ime D-=Fsec/$e ;-= orizilnic înfuncţie deperioada depregătire

3orţăstaticăma0imă 2masămusculară%oordonareintramusculară

Procedeulpiramideinormale,incompleterete-zată/,duble

EforturiMrepetări +=. variabile

MsereF. medii la

mare8. medii şi

micivolummare

Ripertrofiemusculară,forţă mareşi ma0imă 2capacitatede adaptarela oinervaţievariabilă

34



4r%' K)ite('

4r%'e2pl(i)'

Metd#repet'rilr cupauze ceasigură

revenirea

Metd#repet'rilr cupauze de

revenirecompletă

Procedeulforţă @viteză

Procedeeforţă @viteză în

funcţie deramurăanaliticMsinteticMvariabil

1ncărcăturimici faţă dema0imuum 2număr

mediu derepetăriMserie 2e0ecuţierapidă şie0plozivă

E0ecuţii

rapide şie0ploziveEfortsuplimentaruşorvariabil

Ameliorarea inervaţieiinter şiintramuscu-

larespecificeprobelor şiramurilorsportive%reştereaforţei @viteză"nervaţia

inter şiintramuscu-larăspecificădiferitelorramurisportive 2creşterea

vitezei decontracţieAdaptareala condiţiivariate

4r%' dere#c%ie

Metd#repet'rilr cupauze derevenirecompletă

Procedeulforţeireacţive pliometric/

(ucrulconcentric@e0centric 2efort micpnă lamediulucrue0ploziv

"nervaţieinter şiintramuscu-lară cuvrfuri deforţă.ptimizareaciclului întindere-scurtare

35



4r%'re(iste$%'

Metd#repet'rilr cupauze derevenire

completă

Procedeulrezistenţă în regim deforţă

circuit/

Eforturimedii,număr marede

repetăriMserie, pnă larefuz,tempolent,pauzede F-8min între serii

!ezistenţăla oboseală în cadrulunor

e0ecuţii deforţăanaerobă 2creştereaflu0uluienergeticanaerob 2toleranţa lalactat

Metd#erturilr cui$ter)#le şirevenireincompletă

Procedeulrezistenţă în regim deforţă ""circuit/

Eforturi cu încărcăturimici, numărmare derepetăriMserie sauatelier,e0ecutatelent, pauzede =min între serii

$ezvoltareaforţei înregim derezistenţă

Vite(# dedepl#s#re


Procedeuleforturilorcu vitezăma0imă

"ntensitatema0imă,repetăripnă la Csec

%apacitatede inervaţieşi alternarea e0citaţieicurela0area 2capacitateanaerobă -alactacidă

Procedeulcoordinativ

)Qipping,variante dealergare înzig-zag,şcoalaalergării

%apacitatede inervare

36



Procedeuleforturilorsuprama0imale

Alergare lavale,coborreade pe

munte,sărituri cu încărcăturimici

$epăşireabarierei deviteză

Vite(' r%'


Procedeulforţeireactive

Acelaşi cala forţă-viteză şi laprocedeulpliometric

Efectesimilareantrenamentulpliometric

şi forţă-viteză

Procedeulcusupraîncărcare

(ucru încondiţii îngreuiate 2ascensiunimontane,lucru cugreutăţi,rezistenţăla întindere

%reşteviteza încondiţii derezistenţăcrescutăAmeliorarea inervaţieiintra şiintermuscu-lare

Vite('re(iste$%'

Metd#c!bi$#t' curepetări şiintervalerevenireincompletăpnă lacompletă/

Procedeuleforturilorintensive

!epetări cuintensitatema0imăpnă cnd începescădereavitezeiapariţiaoboselii/

!ezistenţăla vitezăperformanţe deviteză/ învingereapragului deoboseală 2

37



toleranţă lalactat%reştereaflu0ului de

energieanaerobă

Procedeuldistanţelorlungi sau anumărului

mare derepetări

$istanţee0cesiv delungi cureducerea

pauzelor între ele înfuncţie destadiul depregătire

Vite(# dere#c%ie

Metd#repet'rilr cup#u(e dere)e$ire

c!plet'

Procedeulreacţieisimple şicomple0e

!eacţii ladiferitesemnale

Ameliorarea timpuluide latenţă,dezvoltarea

capacităţiideanticipare 2,percepereatimpului şiformareasimţuluitimpului

Procedeulanticipării

!eacţii laobiecte înmişcaremingi,adversari,coec4ipieri,etc/

Procedeulsenzoriomotric

Apreciereadurateireacţieimotrice

Mbilit#tesuple%e


Procedeul întinderiiactive şipasive cuintermitenţe

1ntindereadinamicăactivă şipasivă

Ameliorarea mobilităţiişi supleţiiProfila0iatraumatismelor

Procedeulstretc4ing=

Procedeulstretc4ingF

1ntinderecompletăcontinuă/1ntindere- destindere- întinderemoderată

38



Aptitudi$i!tricec!ple2e

Metd#c!peti%i$#l'

Procedeulconcursurilor şcoală,de

antrenament, deverificare

1ncărcăturiapropiatede celedinconcurs,

identice saumai mari

%apacitateadeperformanţă specifică

ramurii desport

4r!#re#depri$derilr te-$icespeciicer#!urilrde sprt

E2ers#re##$#litic' adeprinderii

Analitic întempouniform

!epetareamişcărilor, în faza învăţăriiiniţiale, întempo

apropiat decel deconcurs

3ormareaimaginiimusculare amişcării 2formarealegăturilor

temporale

Analitic întempovariat

Alternarearepetărilor în tempourivariate

3ormarearitmuluicorect dee0ecuţie

Analitic înparalel cudezvoltareacalităţilormotrice saua unorgrupemusculare

$ezvoltarea calităţilormotricecarecondiţioneazăefecuareacorectă aprocedeuluite4nic

%reştereacapacităţiifuncţionale

E2ers#re#i$te+r#l' adeprinderii

E0ersareaglobală încondiţiistandard

!epetarea în condiţiistandardmereuaceleaşi/

%onsolidareadeprinderiiautomatizarea/ şicombinareacu altedeprinderistructuri

te4nico-tactice/

39



E0ersareaglobală încondiţiivariate şi

competiţionale

!epetarea în condiţiisc4imbătoare

ritm,adversari,posturi,teren,arbitra6/

)upraînvăţarea şiformareacapacităţii

de aplicare în condiţiivariate.$ezvoltareacreativităţiişicapacităţiideautoconduc

ere

Metd# !del'rii 1n domeniul E.3.). modelarea a fost înţeleasă att ca metodă ct şi

ca principiu, fapt care dovedeşte aplicabilitatea ei e0tinsă, dar şi uneleimprecizii de ordin teoretico-metodologic.

Astăzi modelarea este tratată corect de ma6oritateaspecialiştilor,şi anume din punct de vedere cibernetic, fapt care odesemnează ca metodă specifică ,cu reguli şi etape precis delimitate,făcnd-o aplicabilă în toate domeniile de activitate.7 #etoda modelăriireprezintă o unitate între cunoaştere şi acţiune, între teorie şi practică.Ea presupune în primul rnd elaborarea unui model, care trebuie să fieconceput întotdeauna ca realizabil practic.7 #odelarea presupune unsistem de operaţii cu a6utorul cărora obţinem o cantitate de informaţie cuprivire la obiectul acţiunii necesară realizării unei situaţii problematice.

1n aplicarea metodei modelării trebuie respectate• delimitarea sau cunoaşterea obiectului modelării2 • obţinerea unor date generale esenţiale şi neesenţiale despre sistemul

original2 • formularea unor ipoteze în legătură cu proprietăţile originalului, modul

de funcţionare şi organizare,a comportamentului acestuia2 • construirea modelului, verificarea funcţionalităţii acestuia2 • E0perimentarea modelului, verificarea funcţionalităţii acestuia2 • ptimizarea modelului, pentru adaptarea deplină a acestuia la sarcinile

cercetării2 • $eterminarea apro0imativă a concluziilor desprinse din studierea şi

aplicarea modelului la sistemul original.Pentru a fi eficient un model trebuie să fie+

40



• si!plu, accesibil observaţiei şi investigaţiei directe2• i(!r să oglindească cu fidelitate originalul /2• rele)#$t 6 să evidenţieze pe primul plan acele caracteristici ale

originalului, care constituie obiectul cercetării2• S' #ib' u$ c#r#cter +e$er#l, $u i$di)idu#l• S' ie de ese$%' i$r!#%i$#l', permiţnd desprinderea şi

formularea viitorului sistem original.#odelele au un pronunţat caracter prospectiv,c4iar de ipoteză,

avnd în vedere proiectarea lor în viitor. Tipul de modelare cecaracterizează A.). este integrat şi intercalat cu alte tipuri de modele ca+• modele elaborate la nivel mondial, de dezvoltare în principal a sportului

olimpic2• modele elaborate la nivel naţional, care analizează şi cuprind resursele

materiale, financiare, cadrele, selecţia, etc.2• modele privind ridicarea măiestriei sportive a fiecărui sportiv de înaltă

performanţă conţinutul şi organizarea activităţii /.1n domeniul A.). se pot aminti şi alte tipuri de modele+

• modele finale @ cu care se înc4eie perioade lungi de antrenament.• modele intermediare @ asigură controlul periodic în îndeplinirea

parametrilor modelelor finale2• modele operative @ sc4eme sau sisteme de e0erciţii al căror efect este

esenţial în dezvoltarea capacităţii de performanţă în proba sau ramura

de sport pentru care au fost elaborate2• modele de selecţie @ pentru selecţia copiilor şi 6uniorilor şi pentru

selecţia sportivilor consacraţi de perspectivă.• modele de concurs @ sunt modele elaborate după caracteristicile

concursurilor importante la care urmează să se participe. Ele cuprindpe lngă competiţiile viitoare şi rezultatele obiectivele / preconizatea se realiza, precum şi în mod particular comportamentul sau conduitate4nico-tactică şi fizică integrală / ce se impun. Astfel se va realizaceea ce numim concepţia de abordare a concursurilor.

Metd# A$#l+ieiAnalogia poate fi definită ca fiind H asemănarea parţială între două

sau mai multe noţiuni, situaţii, fenomene,S,asemănare care determină sc4imbarea unui element sub influenţa celuilalt I. $icţionarul limbiiromne/. altă definiţie furnizată de $icţionarul Enciclopedic prezintăanalogia ca fiind H asemănarea totală sau parţială a organelor sau a unor părţi a organelor care îndeplinesc aceeaşi funcţie, dar au origini şi structuri diferiteI.

41



1n A.). cel mai simplu e0emplu, în acest sens îl constituie relaţia de analogie dintre concurs şi antrenament sau pe faze de concurs atac şi apărare şi mi6loace sau sisteme de acţionare folosite în lecţii sau secvenţede lecţii.

!egulile generale de aplicare a analogiei sunt determinate deoperaţiile implicate de sistemul de comandă şi control. Astfel douăsisteme sunt considerate analoage dacă îndeplinesc următoarele condiţii +7Prezintă un ansamblu de receptori ai informaţiei din mediul e0tern, cu care să poată efectua raţionamente, 6udecăţi şi alte operaţii.

- în cazul concursului, informaţia este din ambianţă sau de laadversari2

- în cazul sistemelor de e0erciţii sau de lecţii sunt aceiaşi numaică informaţia este diferită cantitativ şi calitativ+ comunicarea

cu adversarii este voit ingreuiată pentru a-i furniza ct mai puţine informaţii, iar comunicarea cu antrenorul trebuie să fie ct mai completă şi facilă2

în lecţii sau în pauzele 6ocului, antrenorii pe lngă limba6 folosesc şimi6loace intuitive.7 "nformaţia se analizează, se interpretează şi în funcţie de capacităţi stabileşte soluţii de rezolvare în funcţie de scopul urmărit.

)copurile pot fi + imediate, intermediare şi finale.7 %a urmare a prelucrării informaţiilor recepţionate din mediul e0tern,

are loc un proces de reglare. Această reglare reprezintă lupta sistemuluipentru menţinerea propriei e0istenţe împotriva influenţelorperturbatoare din interior şi din afara lui. 1n orice proces de reglaree0istă trei parametri+

-dur#t# , i$#lit#te# şi eicie$%#.1n finalul celor prezentate trebuie să evidenţiem că metodele în

general şi cele ale A.). în special, se aplică în sistem uneori att de multcombinate,în cele mai diferite forme, rezultnd procedeenoi, adecvatesarcinilor de antrenament.#etoda în A.). reprezintă sintezainterdisciplinară a cunoştinţelor antrenorilor.

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

42



CURSUL NR.

Ertul "i di-$# #ctri c$di%i$#li#i c#p#cit'%ii de perr!#$%'

Antrenamentul sportiv este un proces cu o durată specifică,conceput ca un sistem motric-funcţional în vederea realizării uneiconduite performanţiale. $e altfel efortul este o conduită conativă de mobilizare,concentrare şi accelerare a forţelor fizice şi psi4ice în cadrul unui sistem de autoregla6 conştient şi aconştient în vederea depăşirii unui obstacol, a învingerii unei rezistenţe a mediului şi a propriei persoane

Efortul de antrenament reprezintă procesul învingerii conştiente,de către sportiv, a solicitărilor din pregătire pentru perfecţionarea fizică,te4nică şi tactică şi pentru accentuarea factorilor psi4ici şi intelectuali,ale căror rezultate produc, voluntar, modificări ale capacităţii deperformanţă şi adaptatrea organelor şi sistemelor implicate.

1n această accepţiune noţiunea de effort este o consecinţă aunităţii bio-psi4o-sociale a omului şi a conceptului de activitate şi acţiune.

1n antrenament pe noi ne interesează efortul fizic, care prinacţiunea sa implică sistemul muscular, energetic, de transmitere şiprelucrare a informaţiei, determinnd gradul de solicitare a organismuluicare prin caracterul sau de stress modifică nivelul 4omeostaziei. $eci prinantrenament se urmăreşte adaptarea organismului la efortul competiţional

43



%are implică o ameliorare morfo-funcţională, o creştere a potenţialuluivital a organismului, precum şi a capacităţii sale nespecifice de a rezista lastimuli e0terni.

)c4ema generală de adaptare constă att din interacţiunea dintre

reacţiile de adaptare 4omeostatică şi cele nespecifice generale ct şi dintrecerea de la adaptarea pe termen scurt la cea pe termen lung, prinactivarea aparatului genetic al celulei şi inducţia sintezei proteice deadaptare. Astfel privit A.). este alcătuit din încărcături care prin volum,intensitate, comple0itate, specificitate şi tip, duc la adaptări funcţionaleşi la realizarea obiectivelor cordinative şi te4nico-tactice.

M'ri!e# ertului poate fi apreciată din două perspective+• H di$ ##r' H şi H di$ i$terir H. Privit din afară el este caracterizat de

următorii indicatori+ specificitate, volum, durată, amplitudine,

densitate, intensitate şi comple0itate. Toate acestea condiţioneazămodificările funcţionale şi morfologice, necesare creşterii capacităţiide performanţă, pentru care sunt utilizaţi stimuli cu caracteristicideterminate pe baza unor metodologii.

Speciicit#te# sti!ulilr este determinată de caracteristicile lor şi de reacţiile provocate sistemelor organismului implicate prioritar, de calităţile psi4ologice ale sportivului, de vrstă, de nivel de pregătire, de poziţia lor în substructurile macriciclului, de condiţiile ambietale etc.

Această specificitate este dată de structura mişcării careselecţionează grupele musculare solicitate, durata unei solicitări, tipul deacţiune neuro-musculară, metabolică şi de adaptare a structurilor osteo-tendinoase, dar şi de ansamblul de funcţii pe care le activează, după oierar4ie precisă.

Vlu!ul reprezintă cantitatea totală de repetare apreciată prin+ • distante parcurse în alergări, înot, canota6, patina6 etc.2• e0ecuţii parţiale sau integrale2• e0ecuţii ale structurilor te4nico-tactice2• acţiuni comple0e2• greutăţi ridicate2• timp de lucru efectiv şi pauze /2• număr de lecţii de antrenament şi refacere2• număr de reprize, starturi, concursuri, etc.

'nii autori îl consideră o noţiune importantă a A.). produs de treifactori şi anume+ 7 durata efectivă a efortului fără pauze2 7 amplitudinea2 7 scurtimea pauzelor dintre mi6loacele folosite.

Antrenorul şi sportivul generează insă cea mai importantăcaracteristică a efortului şi anume dificultatea antrenamentului dată de

44



raportul dintre cantitatea de lucru şi capacitatea de efort. "nformaţiicomplete se obţin în condiţiile în care se precizează care dincomponentele volumului sunt mai solicitate+ dur#t', #!plitudi$e saup#u(e.

Dur#t# sti!ulului reprezintă timpul ct acesta acţionează singular sau în serii, în cadrul unor structuri de antrenament. serie de cercetăricare se referă la durata H e0citaţieiI în antrenamentul de rezistenţă,evidenţiază că se înregistrează creşteri ale performanţei numai dacădurata e0citaţiei şi intensitatea necesară acesteia se menţin minimum 8minute. %4ristensen a constatat că organismul reacţionează diferit dacădurata e0citaţiei este variată, iar intensitatea subma0imală se menţineconstantă se modifică consumul ma0im de o0igen, frecvenţa cardiacă şiconcentraţia acidului lactic din snge /. !eindell, *an 5oor )i assan au

demonstrat că durata e0citaţiei sub Bo secunde cu intensitatesubma0imală determină creşterea imediată a cantităţii de o0igen şi afrecvenţei cardiace. )tauzenberg constată că în cursele de semifondeste necesară o durată ma0imă a e0citaţiei de F minute cu intensitateridicată, care să asigure adaptarea organismului la dezec4ilibrul acido-bazic.

Pentru dezvoltarea forţei în regim de rezistenţă efortul trebuiecontinuat prin voinţă şi după apariţia oboselii, care realizează simultan şi

dezvoltarea acestui proces psi4ic.A!plitudi$e# s#u )#ri#bilit#te# sti!ulilr reprezintă ansamblul

valorilor numerice relative ale duratei şi numărului de stimuli "n cursul unei structuri de antrenament F 0 ; 0 ; > două reprize, cinci serii, ;de repetări /.

De$sit#te# sti!ulilr e0primă raportul dintre timpul de aplicare a stimulului şi timpul de repaus pe structură de antrenament, ceea cecompletează imaginea volumului. $ensităţile mici asigură refacereacompletă a organismului. $ensităţile mari nu permit refacerea completăcreează discrepanţe între caracteristicile efortului şi posibilităţile înscădere ale organismului pentru acelaşi effort, fiind necesare solicitărifuncţionale mai mari.

4rec)e$%# #plic'rii sti!ulului şi frecvenţa lecţiilor este dată denumărul de unitţî de antrenament pe zi, micricicluri şi mezocicluri.

3recvenţa lecţiilor de antrenament determină eficienţa unui procesde pregătire, iar intervalele dintre stimuli trebuie să asigure menţinereaurmei lăsată de repetarea anterioară. %ercetări au dovedit că unantrenament intens şi scurt e0ecutat odată sau de două ori pe zi / este

45



mai eficient dect unul plasat la intervale mai mare de timp, totalizndaceeaşi sarcină, dar cu amplitudine mai mare.

I$te$sit#te# ertului se defineşte a fi cantitatea de lucru mecanic efectuat pe unitatea de timp. !elaţiile dintre nivelul solicitării şi

intensitatea efortului sunt evidenţiate prin valorile indicilor funcţionalimai ales frecvenţa cardiacă . Trebuie diferenţiată i$te$sit#te# ertului >caracteristica travaliului depus de subiecţi de i$te$sit#te# slicit'rii >preţul funcţional plătit de organism pentru efectuarea efortului."ntensitatea se măsoară prin valorile consumului de o0igen.

1n practica sportivă ea se apreciază prin procedee adecvate astfel+• în sporturile ciclice > )ite(# de depl#s#re• în sporturile de luptă > rit!ul "i te!pul de e2ecu%ie #l #c%iu$ilr

te-$ict#ctice nr. acţiuniM minut /.• 1n 6ocurile sportive, gimnastică > $u!'rul e2eci%iilr te-$ice= !i$.

C!ple2it#te# ertului este dată de numărul acţiunilor motrice efectuate simultan în timpul unei activităţi şi de originalitatea configuraţiei topologice a elementelor. %aracterul comple0 este dat dediversitatea actelor motrice simple care compun o mişcare, de substratulenergetic şi de numărul de aparate şi sisteme angrenate.Aprecierea completă a efortului se realizează din perspectivă internăconcretizată în reacţia comple0ă a organismului la activitateadesfăşurată.

$esfăşurarea proceselor de adaptare în organismul sportivilor suntdeterminate de + mărimea, orientarea şi caracterul efortului.

Dup' !'ri!e eforturile sunt+ e04austive peste =?Mmin/ şi ma0imale sub =?Mmin/> se)er 2 intens sub =BMmin/ şi optim sub =9Mmin/> +reu şi moderat sub =FMmin /2 mic sub =Mmin /> u"r

#ărimea eforturilor poate fi caracterizată prin două perspective +• di$ ##r' se caracterizează prin + i$dic#trii )lu!ului de muncă ore

de antrenament, Qm de alergare, nr. de lecţii, nr. starturilor competiţionale/2 i$dic#trii i$te$sit'%ii tempourile, ritmul de lucru,mărimea îngreuierilor,nr. de repetări/.

• di$ i$terir se caracterizează prin reacţia comple0ă a organismului laactivitatea desfăşurată. 1n acest sens efortul este cum am mai amintit+ mic, moderat, optim, intens, ma0imal şi e04austiv.

"ndicatorii i$ter$i şi e2ter$i sînt corelaţi şi se intercondiţionează.%reşterea volumului şi a intensităţii duce la mărirea capacităţii

funcţionale a diferitelor sisteme şi organe, ceea ce generează procese deoboseală. 1n condiţii identice de volum cu aceeaşi intensitate, efectulefortului asupra organismului poate fi cu totul diferit.

46



$e e0emplu + dacă se aleargă =0F;m în tempou de D @ D;G dincapacitatea ma0imă, în funcţie de durata pauzelor efectul poate fidiferit2- cu pauze de = @ =; sec. se produce scăderea capacităţii de effort, iar

cu pauze de F @ 8 min. organismul se reface complet oboseala dispare /.!aportu dintre indicatorii interni şi e0terni este diferit la sportivicu categorii de clasificare diferite şi ca stadiu de pregătire la aceeaşicategorie. $e asemenea , acesta se modifică în funcţie de particularităţileindividuale.

Orie$t#re# ertului este determinată de capacităţile pe care ledezvoltă şi anume+ forţă, viteză, rezistenţă, îndemnare, mobilitate,disponibilităţi aerobe şi anaerobe. rientarea mai este dată şi destructura în care se implică+ lecţie, microciclu, mezociclu etc. Ea poate fi+

selecti)' @cnd se acţionează prioritar asupra unui sistem funcţional aerob / şic!ple2' @ cnd vizează mai multe sisteme. Eforturile selective sefolosesc în lecţiile de perfecţionare în lucrul individualizat. Eforturilecomple0e se folosesc în microcicluri şi mezocicluri la începutul perioadelorpregătitoare. $e regulă eforturile de antrenament se clasifică dupăorientare astfel+ 7 #$#erb K #erb' =;; @ =CMmin 2 #$#erbl#ct#cid' > =C @ =DMmin 2 #$#erb K #l#ct#cid' > =D @ FMmin 2 #erb' de #$tre$#!e$t > =9 @ =;;Mmin 2 #erb' de rest#bilire > = @

=9Mmin. Eforturile sunt de asemenea după caracter + speciice ramurii sportive/ şi $especiice de pregătire generală /. $upă forma deorganizare eforturile mai sunt + c!peti%i$#le şi de #$tre$#!e$t .

Aceste tipuri de eforturi sunt importante în perioadelepregătitoare şi competiţionale.

Obse#l# "i rest#bilire# dup' ert &$ A.S.>boseala reprezintă starea tranzitorie produsă de o activitate

prelungită sau e0cesivă, caracterizată prin scăderea potenţialului funcţional al organismului şi printr-o senzaţie subiectivă caracteristicăI.

Este necesară introducerea în definiţie alături de H funcţionalI şisfera psi4ologică de manifestare a oboselii. boseala este un ecou alefortului, rupe 4omeostazia prin modificarea proceselor bioc4imice şifavorizează trecerea organismului la o nouă stare de adaptare, superioarăcelei anterioare. boseala şi restabilirea sunt considerate principalele valori de control ale A.). Producerea oboselii este împărţită în două faze+7 oboseala latentă ascunsă / şi 7 oboseala manifestă evidentă /.

47



Obse#l# l#te$t' poate fi depăşită, capacitatea de performanţămenţinndu-se la nivel ridicat prin efort de voinţă. Ea se caracterizeazăprin !i"c'ri $eec$!ice, crd$#re sc'(ut', re#cti)it#te !uscul#r'sc'(ut', în partea a doua a activităţilor respective. Aceste fenomene

apar datorită reducerii însemnate a rezervelor energetice din grupelemusculare solicitate. boseala latentă este forma tipică de oboseală deantrenament.Obse#l# !#$iest' determină scăderea capacităţii de efort şi este însoţită de refuzul de a continua activitatea în regimul planificat. 3iind defapt o oboseală de sistem de lectii nu poate fi depăşită în scurt timp.Efectele ei se datorează solicitării într-o anumită direcţie, iar în celulelesistemului nervos se dezvoltă fenomene in4ibitorii de apărare, care duc la întreruperea efortului. Acestor faze H normaleI de oboseală li se adaugă

treptat stadii tot mai profunde, care se cumulează, fără a mai putea ficompensate prin procesele de recuperare. Acesta este stadiul denumitsupraantrenament. Obse#l# psi-ic' s#u subiecti)' observabilă sau neobservabilă, realăsau imaginară/ diminuează capacitatea de performanţă , anunţă un declin cunuanţe patologice greu tratabile. %auzele care duc la asemenea stări sunt+însumarea stadiilor oboselii fără a se lua măsuri2monotonia antrenamentelor2 emoţii puternice,îndelungate greu de suportat2 stressul de cantonament şi competiţional2 creşterea rapidă a dinamicii efortului2

planificarea eronată a procesului de pregătire.Deter!i$#re# bselii este #rte i!prt#$t' pe$tru st#bilire#

structurii prcesului de #$tre$#!e$t "i diri5#re# #cestui#.Asupra mecanismelor oboselii e0istă opinii diferite, unii

cercetători, considernd că rolul deosebit în oboseală în are ).&.%. şi nusistemul muscular. Această teorie a oboselii nu e0plică în totalitateproducerea fenomenului oboselii, deoarece s-a arătat că în perioada deoboseală profundă, activitatea se poate derula dacă se scade intensitateaefortului, fapt care dovedeşte că în centrii nervoşi nu a apărut in4ibiţiade protecţie şi nici istovirea. Alţi autori consideră că oboseala poate ficentrală şi periferică teorie criticată, afirmndu-se că nu e0istă obosealăperiferică fără repercursiuni centrale, oboseala fiind fenomen global.

Rest#bilire# dup' ertActi)it#te# !uscul#r' i$te$s' este le+#t' de pte$%i#lul u$c%iilr dere)e$ire l# $i)elul #$terir. Ace#st# deter!i$' "i $i)elul c#p#cit'%ii deert pe < #(e8 7 c#p#cit#te sc'(ut' 7 rest#bilire# 7 supr#rest#bilire 7 stabilirea. !estabilirea după efort înseamnă şi creşterea capacităţii deefort gradului de antrenare sau a capacităţii de performanţă /.

48



1n cadrul etapei post- efort se disting două faze+ 7 restabilirea funcţiilor somatice şi vegetative ce se sc4imbă sub influenţa activităţiimusculare rest#bilire ti!purie 0 măsurată în minute şi ore27restabilirea trzie în care se produc sc4imbări funcţionale şi structursle

în organe şi ţesuturi.Ea este specifică doar eforturilor mari sauapropiate de acestea, efectuate în diferite tipuri de e0erciţii, caredetermină adaptarea de lungă durată. *iteza proceselor de restabiliredepinde şi în funcţie de caracterul, orientarea şi mărimea efortului.I$ c#drul pri!ei tri!i # peri#dei de rest#bilire se &$l'tur' eectele &$prpr%ie de J@, &$ # du# trei!e de ;@ "i &$ ulti!# trei!e [email protected]' c!peti%ii rest#bilire# este !#i &$delu$+#t' dec:t dup'#$tre$#!e$t.

Dur#t# prceselr de rest#bilire este deter!i$#t' de pte$%i#lul deert su!#t, pri$ cre"tere# +r#dului de slicit#re, i#r c:$d seeectue#(' !#i !ulte lec%ii pe (i, dur#t# rest#bilirii se scurte#('.

Reeritr l# rest#bilire trebuie 'cut' deli!it#re precis' &$trerevenire "i refacere @ restabilire 2 revenirea e$!e$ul de st#bilire # ec-ilibrului i$i%i#l dup' prest#re# u$ei #cti)it'%i. !efacerea "irestabilirea e$!e$ul de rer+#$i(#re "i restructur#re # r+#$is!ului c# ur!#re # u$r erturi de dierite !'ri!i "i rie$t'ri.

3actorii de care depind procesele de restabilire

Tipul sarcinii. Rest#bilire# i$ter)i$e !#i repede dup' u$ ert!uscul#r di$#!ic, dec:t dup' u$ul st#tic, c$r! i$st#l'rii bselii.$urata sarcinii . 3$ c#(ul u$ei s#rci$i dure,c:$d re(er)ele e$er+eticesu$t epui(#te, i$ter)i$e ic#tul 6 +lic+e$ul -ep#tic re+le#(' (#-'ruldi$ s:$+e0"i !u"c-iul. U$ #$tre$#!e$t de #ler+#re de dur#t' &$ 5urulpr#+ului #$#erb epui(e#(' re(er)ele de +lic+e$ &$tr r',i#r &$c#(ul pr#+ului #erb &$tr r' "i 5u!'t#te K du' 6 i$der!#$1F 0. Re)e$ire# se eectue#(' #pr2i!#ti) &$ trei (ile cu#li!e$t#%ie !i2t'."ntensitatea sarcinii 2 3recvenţa sarcinilor 2 &ivelul de pregătire 2 ereditatea şi factorii ambientali.

:<:<:<:<:<:<:<:<:<:<:<:<:<:<:<:<:<:<:<:<:

%'!)'( &!. B

49



Adaptarea la efort

Este prcesul c!ple2 de #c!d#re # r+#$is!ului l#!diic'rile !ediului e2ter$ "i i$ter$. C# #cti)it#te el cupri$de u$

c!ple2 de #ctri, c#re #c%i$e#(' #supr# r+#$is!ului sprti)ului "il# c#re #cest# trebuie s' se #d#pte(e, pe$tru # b%i$e u$ r#$d#!e$tsprit.

Ad#pt#re# l# ert deter!i$' &$ i$#l cre"tere# c#p#cit'%ii deperr!#$%'. E# este !#i !#re s#u !#i !ic' &$ u$c%ie dedisp$ibilit'%i.L# erturile i!puse de A.S. e# se des'"#r' dup' curb'#sce$de$t' r#pid', c#re #pi se #!elire#(' #prpii$duse deri($t#l'. Ad'u+#re# de #ctri supli!e$t#ri 6 structur', +r#d de

diicult#te, V "i I erturilr 0, #)ri(:$d u$ $u prces de#d#pt#re. Utili(#re# u$r &$c'rc'turi u$ir!e, #cele#"i e2erci%ii cuV. "i I. c$st#$te, )r deter!i$# cre"tere "i #pi pl#$#re #prceselr de #d#pt#re "i i!plicit st#+$#re# perr!#$%elr. 3$ ur!#erturilr de #$tre$#!e$t, r+#$is!ul sprti)ilr #re c#r#cteristicdu' tipuri de #d#pt#re.• adaptarea de scurtă durată şi nestabilă.• adaptarea de lungă durată şi stabilă.

Adaptarea de scurtă durată se !#$iest' &$ ti!pul "i dup'

des'"ur#re# e2erci%iilr, l# c#re re#c%iile sprti)ilr su$t dierite &$u$c%ie de $i)elul lr de pre+'tire. U$ sprti) #%' de u$ $esprti), se#d#pte#(' dierit pri$ re#c%ii dierite l# #cel#"i ert 6 4.C., 4.R.,redistribuire# s:$+elui &$ siste!ul !uscul#r 0.

Ad#pt#re# r+#$is!ului este str:$s le+#t' de psibilit'%ileu$c%i$#le s#u disp$ibilit'%ile l#te$te !#$iest#te &$ c$di%ii deslicit#re !#2i!'. C#r#cteristicile ertului deter!i$', &$ ce pri)e"terest#bilire# re#c%ii dierite. De e2e!plu dup' u$ ert de scurt'dur#t' re)e$ire# se p#te re#li(# &$ c:te)# (eci de secu$de s#uc:te)# !i$ute, &$ sc-i!b dup' curs' de !#r#t$ re)e$ire# dure#('19 (ile.Re#c%iile de #d#pt#re se des'"#r' pe p#rcursul # trei st#dii 8• pri!ul st#diu se c#r#cteri(e#(' pri$ cre"tere# brusc' # 4.C., #

)e$til#%iei pul!$#re 6V.P. s#u 4.R.0, # c$su!ului de 2i+e$ etc. • #l dile# st#diu este c#r#cteri(#t pri$ des'"ur#re# #cti)it'%ii

u$c%i$#le l# u$ $i)el c$st#$t • #l treile# st#diu #re c# speciic tulbur#re# ec-ilibrului 6 st'rii

st#bile 0, c# ur!#re # discrd#$%ei di$tre $eces#rul de 2i+e$ #l r+#$is!ului "i c#p#cit#te# r+#$elr de # s#tis#ce #ceste $e)i .

50



Adaptarea de lungă duratăEste deter!i$#t' de erturile !#ri, c#re prduc -iperu$c%i#r+#$elr "i siste!elr. Astel erturile i(ice c#r#cteri(#te dei$te$sit#te duc r#pid l# cre"tere# c#p#cit'%ilr u$c%i$#le #le

dieritelr r+#$e "i siste!e #le crpului. Pri$ eectu#re# # trei#$tre$#!e$te pe s'pt'!:$', ti!p de du' lu$i se prduce cre"tere# !#sei !uscul#re cu 1;@ , )lu!ul i$i!ii spre"te cu 9@@ c!.cubi , c$su!ul de 2i+e$ !#2i! #ti$+e 1@1 !#i !ult c# &$#i$te.Şi #d#pt#re# de lu$+' dur#t' se des'"#r' &$ trei st#dii 8• &$ pri!ul st#diu se prduce !bili(#re# siste!#tic' # resurselr

u$c%i$#le #le r+#$is!ului, pri$ des'"ur#re# prcesului de#$tre$#!e$t, cu rie$t'ri dierite, ce #)ri(e#(' eectulcu!ul#ti) #l #d#pt'rii de scurt' dur#t'

• Al dile# st#diu este c#r#cteri(#t de cre"tere pl#$iic#t' #erturilr, c#re deter!i$' tr#$sr!'ri i$te$si)e structur#le "iu$c%i$#le &$ r+#$e "i %esuturi

• #l treile# st#diu se c#r#cteri(e#(' pri$tr #d#pt#re st#bil', &$delu$+#t' , c$creti(#t' pri$tr c#$tit#te suicie$t' de re(er)ee$er+etice $eces#re des'"ur'rii u$ui $i)el u$c%i$#l superir.

Des'"ur#re# $e"tii$%iic' # #$tre$#!e$tului cu erturi de !#rei$te$sit#te 6 supr#&$c'rc#re 0 pe $dul u$ei #li!e$t#%ii $esprti)e "i #u$ei re#ceri i$c!plete )# deter!i$# u(ur' pre!#tur' "i pru$d'

# siste!elr u$c%i$#le #le r+#$is!ului.Mdiic'rile de #d#pt#re se !#i pt !#$iest# "i #stel 8

• #p#ri%i# u$r sc-i!b'ri structur#le &$ r+#$e "i siste!e "i cre"tere# c#p#cit'%ii lr u$c%i$#le

• sprire# c#p#cit'%ii de crd$#re # !i"c'rilr • perec%i$#re# re+l'rii #cti)it'%ii siste!elr #d#pti)e • #d#pt#re# #cti)it'%ii psi-ice l# p#rticul#rit'%ile #$tre$#!e$telr "i

c$cursurilr.Adaptarea de lungă durată se prduce $u!#i &$ c#(urile &$ c#re sti!uliide #$tre$#!e$t #u i$te$sit'%i "i dur#t' pti!e "i su$t #plic#%isiste!#tic. Dur#t# st#+iului de pre+'tire &$ #cti)it#te# sprti)' deperr!#$%' #re u$ rl deter!i$#$t &$ #d#pt#re# l# ert. De e2e!plu 8 )lu!ul de lucru #l u$r sprti)i cu )ec-i!e de 9; #$i este de ;ri !#i !ic dec:t #l u$r sprti)i cu )ec-i!e de 1@ #$i, i#r i$te$sit'%ile su$t !ult !#i reduse. L# sprti)ii deperr!#$%', #supr# !bilit'%ii se p#te #c%i$# (il$ic, i#r #supr#r%ei !#2i!e de trei ri pe s'pt'!:$'.%aracteristicile adaptării de lungă durată su$t deter!i$#te derie$t#re# pred!i$#$t' # ertului. Astel erturile #erbe duc l#

51



#p#ri%i# sc-i!b'rilr #d#pti)e &$ r+#$ele "i siste!ele c#re #si+ur' u$$i)el crescut #l #cti)it'%ii #erbe, cre"te )lu!ul i$i!ii, se i$te$siic' circul#%i# l# $i)elul %esutului !uscul#r, cre"te r%# !uscul#r', etc. Adaptarea de lungă durată se c#r#cteri(e#(' "i pri$tr !#re

ec$!icit#te # !i"c'rilr, eicie$%' crescut' # #cestei#, cee# ce$ecesit' erturi !#i !ici #le r+#$is!ului pe$tru !e$%i$ere# $i)elului#ti$s, 'r' # slicit# e2cesi) disp$ibilit'%ile r+#$ice +e$etice.Antrenamentul raţional conceput şi diri6at, pe b#(e "tii$%iice, #redrept c$seci$%' perec%i$#re# &$tre+ului siste! c!ple2 #l#d#pt'rii

Cre"tere# c#p#cit'%ii u$c%i$#le # crdului este &$s%it' de-ipertri# !der#t'6 i$i!# de sprti)0 # s# cre"te r#prtul di$trec#pil#re "i ibrele !uscul#re, etc.

3$ c#(ul u$r erturi e2cesi)e, $ediri5#te "tii$%iic, cre"te &$tr !'sur' e2#+er#t' !#s# crdului, -ipertri# e2#+er#t' #i$i!ii, !#i !#re dec:t psibilit'%ile de u$c%i$#re # celrl#ltestructuri u$c%i$#le, #pt c#re deter!i$' sc'dere# te!pr#r' #c#p#cit'%ii %esutului c#rdi#c, c#re de re+ul' de)i$e c#u(' #i$suicie$%ei c#rdi#ce.

L# &$ceputul pre+'tirii cpiilr "i l# &$ceputul peri#delr depre+'tire # sprti)ilr #)#$s#%i, prcesele de #d#pt#re su$t desebitde i$te$se, i#r pe !'sur' ce cre"te $i)elul de de()lt#re # c#lit'%ilr

!trice "i # disp$ibilit'%ii r+#$elr "i siste!elr, rit!ul #d#pt'rii delu$+' dur#t' sc#de se!$iic#ti).

3$ c#(ul #plic'rii u$r pr+r#!e st#$d#rd de #$tre$#!e$t, &$pri!ele 9; s'pt'!:$i, cresc &$ !d desebit c#lit%ile de r%' "iel#sticit#te !uscul#r', c#re #pi se de()lt' tt !#i pu%i$ cre"tere#c$su!ului de 2i+e$ !#2i! "i # )e$til#%iei pul!$#re se bser)' d#r

&$ cursul pri!elr !e(cicluri, dup' c#re #sist'! l# st#bilit#terel#ti)' # #cestr c!p$e$te #erbe.#enţinerea nivelului de adaptare de lungă durată este psibil' $u!#i pri$erturi c$ti$ue. 3$trerupere# s#u reducere# ertului, duce l#de(#d#pt#re, c#re se prduce !#i r#pid, d#c' #d#pt#re# # st !#iscurt'.De e2e!plu 8 d#c' dup' 9 lu$i de pre+'tire pe$tru de()lt#re# r%ei se &$trerupe #cti)it#te# 19 s'pt'!:$i se c$st#t' sc'dere # r%ei cu peste J@ #t' de $i)elul #ti$s, i#r l# 9; lu$i de l# &$trerupere# ertului $i)elul este ide$tic cu cel i$i%i#l. M#i #!i$ti! c' trebuiee)it#te peri#dele lu$+i de #d#pt#re de lu$+' dur#t'.

52



Perfecţionarea reacţiilor adaptive &$ )edere# re#li('rii perr!#$%elrsuperi#re se re#li(e#(' pe et#pe, pri$ #$tre$#!e$te c$ti$ue, pep#rcursul !#i !ultr !#crcicluri.Ad#pt#re# l# e2erci%ii c#re deter!i$' sc-i!b'ri !rl+ice #le

!u"c-ilr, se prduce !#i repede.Cercet#re# d!e$iului "i pr#ctic# #u de!$str#t c' ti$erii se#d#pte#(' !#i u"r l# erturi dec:t #dul%ii. Re#cere# c#p#cit'%ii deert c$di%i$e#(' eectele #$tre$#!e$tului.

%onţinutul Antrenamentului )portiv

C$%i$utul #$tre$#!e$tului sprti) dese!$e#(' #cele ele!e$tede structur' c#re pe b#(# u$r le+i "i re+uli u$c%i$#le "i!etdl+ice deter!i$' re#li(#re# perr!#$%ei sprti)e. 3$ ur!#pr+reselr re#li(#te &$ direc%i# e)lu%iei perr!#$%elr sprti)e,r#!urile de sprt "i#u c$tur#t "i #pi preci(#t !etdl+i# de lucru,ii$d $eces#r' siste!#ti(#re# c$%i$utului dup' re+uli bi$e preci(#te.

Se p#te #ir!# c' e2erci%iile i(ice diere$%i#te dup' speci#lit#te# "i #dres#bilit#te# lr, #plic#te c$r! u$r re+uli

precise, c$stituie ele!e$tele de c$%i$ut #le #$tre$#!e$tului sprti).L#turile c'rr# se #drese#(' #ceste e2erci%ii su$t 8 fizică 2 te4nică 2 tactică 2 psi4ică 2 teoretică 2 artistică 2 bio logică , l#turi c$sider#tedrept c!p$e$te #le #$tre$#!e$tului sprti).

Pregătirea fizicăAce#st' c!p$e$t' # A.S. #re u$ rl desebit &$ &$tre+ul

prces de pre+'tire, deter!i$:$d &$ ulti!' i$st#$%' r#$d#!e$tulsprti)ilr &$ #$tre$#!e$te "i c$cursuri. E# c$stituie pi)tul pe$tru t#te celel#lte c!p$e$te, ii$d b#(# de plec#re pe$tru &$tre+ul

prces de pre+'tire "i #si+ur' c#p#cit#te u$c%i$#l' ridic#t' # r+#$is!ului.D#trit' c!ple2it'%ii s#le, pre+'tire# i(ic' #si+ur' u$ $i)el ridic#tde de()lt#re c#lit'%ilr !trice de b#(' "i speciice , )#lri pti!ei$dicilr !ru$c%i$#li , st'p:$ire depli$' # e2erci%iilr utili(#te "i perect' st#re de s'$'t#te.

Pre+'tire# i(ic' #re i!prt#$%' l# t#te $i)elele de i$struire,ii$d dierit' de l# r#!ur' sprti)' l# #lt# &$ r#prt cu slicit'rilespeciice #cestr#. Astel 8 7 l# +rupele de &$cep'tri #re p$dere#rte !#re c# ti!p "i !i5l#ce lsite 7 sprti)ii de !#re )#l#re

53



#crd' pre+'tirii i(ice sp#%iu "i ti!p !#i restr:$s, d#trit' eectelrcu!ul#te l# #$tre$#!e$tele lr pe p#rcursul !#i !ultr #$i 7pre+'tire# i(ic' # tb#li"tilr este $et superi#r', sub #$u!ite#specte, celei $eces#re +i!$#"tilr s#u spri$terilr. D#trit'

di)erselr r!e sub c#re se &$t:l$e"te, pre+'tire# i(ic' # trebuit s'ie siste!#ti(#t' &$ 8 pre+'tire i(ic' +e$er#l' s#u !ultil#ter#l' "i pre+'tire i(ic' speciic'.

Pregătirea fizică generală K Asi+ur' 8• de()lt#re# c#lit'%ilr !trice de b#(' • de()lt#re# c#p#cit'%ii u$c%i$#le # r+#$is!ului, &$ +e$er#l • &!b+'%ire# $dului +e$er#l de depri$deri !trice • de()lt#re# #r!$i#s' # i$dicilr !ru$c%i$#li ce

c$di%i$e#(' pr#ctic#re# r#!urei de sprt • tr#$serul p(iti) #l #$tre$#!e$tului spre ($# speciic' r#!urei de

sprt.P.3.5. se re#li(e#(' cu !i5l#ce "i !etde cu c#r#cter +e$er#l

s#u &!pru!ut#te di$ #lte r#!uri de sprt 8• #ru$c'trii de +reut#te, disc, suli%' "i di$ #lte r#!uri lsesc

e2erci%ii cu &$+reuieri &$tre ;@ "i @ di$ c#p#cit#te# !#2i!' • sc-irii $di"ti lsesc #ler+#re# • scri!erii, -#lteririi lsesc e2erci%ii de suple%e "i &$de!:$#re • &$ 5curile sprti)e se lsesc e2erci%ii )#ri#te cu #drese di$tre

cele !#i dierite, etc.E2erci%iile lsite su$t #lese &$ c$r!it#te cu ceri$%ele

r#!urii de sprt, pre+'tire# i(ic' +e$er#l' de)e$i$d #stel speci#li(#t' 'r' &$s' # de)e$i speci#l'. P.3.5. #re u$ rl i!prt#$tl# &$ceputul peri#dei pre+'tit#re "i pe !'sur' ce se #)#$se#(' &$pre+'tire, p$dere# #cestei# se !ic"re#(', l's:$d lc celei speciice. Pregătirea fizică specifică@#re c$%i$ut rie$t#t cu prec'derespre 8• de()lt#re# c#p#cit'%ii de ert speciice u$ei r#!uri de sprt • de()lt#re# c#lit'%ilr !trice c!bi$#te pririt#r "i diere$%i#t

i!plic#te, deter!i$:$d &$ ulti!' i$st#$%' r#$d#!e$tul speciic • &$ u$ele r#!uri sprti)e &$ c#re perr!#$%# este strict

deter!i$#t' de $i)elul de de()lt#re #l u$ei c#lit'%i !trice 6 l# -#ltere r%', l# c#$t#5re(iste$%#, l# 5curi sprti)e u$ c!ple2 de c#lit'%i,etc.0 cre"te "i +reut#te# speciic' #pre+'tirii i(ice speciice, pe !'sur# cre"terii !'iestriei sprti)e.

P.3.). se re#li(e#(' cu !i5l#ce strict speci#li(#te, deter!i$#tede p#rticul#rit'%ile r#!urii de sprt, de +rupele !uscul#re #$+#5#te,

54



de tipul slicit'rii, etc. 3$ c#drul !icrciclurilr de #$tre$#!e$t,P.4.S. de%i$e p$dere tt !#i i!prt#$t' &$cep:$d di$ a doua treime a perioadei pregătitoare "i pe tot parcursul etapei precompetiţionale .

3$tre cele du' tipuri de pre+'tire i(ic' e2ist' str:$s'

rel#%ie, #!bele c$di%i$:$d r#$d#!e$tul sprti)ului.Pe$tru re#li(#re# l# $i)el superir # pre+'tirii i(ice se lsescprcedee de re#cere 6 )it#!i$i(#re, #li!e$t#%ie, #$tre$#!e$te l##ltitudi$e !edie "i !#re 0 "i #p#r#tur' #dec)#t' 6 si!ul#t#re 0.

55



%'!)'( &!. C

Pregătirea te4nicăTe-$ic# u$ei r#!uri de sprt cupri$de tt#lit#te# #c%iu$ilr

!trice e2ecut#te ide#l di$ pu$ct de )edere #l eicie$%ei #cestr#. E#presupu$e eectu#re# r#%i$#l' "i ec$!ic' # u$ui #$u!it tip de!i"c'ri, speciice r#!urilr de sprt, c$stituite ptri)itre+ul#!e$telr prprii iec'rei#, &$ )edere# b%i$erii r#$d#!e$tuluisuperir &$ #cti)it#te# c!peti%i$#l'.

"mportanţa pregătirii te4nice Te-$ic# este i!prt#$t' &$ pri!ul r:$d pri$ ec$!is!ul !i"c'rii

"i eic#cit#te# #cestei#. E# este c$di%i$#t' &$ !#re !'sur' "i decelel#lte

c!p$e$te #le #$tre$#!e$tului sprti), &$ speci#l de pre+'tire#i(ic'.

3$ pre+'tire# &$cep'trilr este re+ul' de b#(' , #cee# de ##si+ur# &$ pri!ul r:$d disp$ibilit'%ile i(ice $eces#re &$su"irii te-$icii,cee# ce presupu$e u$ $u!'r !#re de repet'ri. Nede()lt#re# l#$i)elul crespu$('tr # c#p#cit'%ii de ert deter!i$' te-$ic'deectu#s'.

Pre+'tire# te-$ic' $u este l# el de pririt#r' &$ t#te r#!urilede sprt, de e2e!plu 8• 3$ sprturile de !#re preci(ie "i de e2presi)it#te c# p#ti$#5ul

#rtistic, +i!$#stic# #rtistic',pre+'tire# te-$ic' trebuie s' ie#rte e2i+e$t', #cur#te%e# te-$icii st#bili$d &$t:iet#te# &$c!peti%ie

• 3$ #ler+'rile de )ite(' te-$ic# trebuie s' #)ri(e(e b%i$ere# u$uir#$d#!e$t !#2i!

• 3$ 5curile sprti)e "i &$ sprturile de lupt' te-$ic# i$luie$%e#(' &$!d pririt#r slu%i$#re# situ#%iile c!ple2e de 5c s#u de lupt'.

Ni)elul de pre+'tire te-$ic' #l u$ui sprti) depi$de de $i)elulu$u%i#l "i de e2perie$%# !tric' # #cestui#. 3$su"ire# u$ui b#+#5 depriceperi "i depri$deri de !i"c#re re#li(e#(' slicit#re superi#r' #siste!ului se$(ri#l, #pt c#re #)ri(e#(' &$)'%#re# !i"c'rilr.

%omponentele te4nicii A$#li(# te-$icii "i pre+'tirii te-$ice e)ide$%i#(' ur!'t#rele

c!p$e$te.Elementul te4nic este structur' !tric' u$d#!e$t#l' ce st'

l# b#(# pr#ctic'rii u$ei r#!uri de sprt p#s#l# )lei, #ru$c#re# l# p#rt' &$ -#$db#l, c$stituie structuri !trice u$d#!e$t#le, c#re &!preu$' cu #ltele st#u l# b#(# pr#ctic'rii r#!urilr respecti)e.

56



Procedeul te4nic este !dul p#rticul#r de eectu#re #ele!e$tului te-$ic, de e2e!plu 8 #ru$c#re# l# p#rt' pri$ e)it#re l# -#$db#l , #ru$c#re# l# c" di$ s'ritur', etc. El este c$seci$%# u$r#ctri di$tre c#re #!i$ti! 8 cre#re# de c'tre #$tre$ri "i sprti)i de

$i !dele de

prcedee eicie$te, %i$:$d c$t de p#rticul#rit'%ile !ru$c%i$#le"i psi-ice #le sprti)ilr, c#lit#te# !#teri#lelr sprti)e, etc.

stilul c$stituie #!pre$t# pers$#l' s#u !dul p#rticul#r deeectu#re # u$ui prcedeu te-$ic. De"i se respect' !ec#$is!ul deb#(' #l prcedeului respecti), ttu"i p#rticul#rit'%ile !ru$c%i$#le "i psi-ice se &$tip'resc #supr# e2ecu%iei. Ace#st#

presupu$e "i !#re )#l#re # sprti)ului, de e2e!plu T(uH#-#r#,4sbur, etc.

mecanismul de bază al procedeului te4nic este r!#t di$trsuccesiu$e l+ic' de #cte !trice $eces#re &$ )edere# eectu'riieicie$te # #cestui# 8 7 el#$ul, 7 b't#i#, 7 (brul, 7 #teri(#re# l#s'ritur# &$ lu$+i!e di$ #tletis!, etc. El trebuie &$%eles c# u$ #ct6 #cte 0 !tric6e0 repre(e$t#te pri$ 8 7 #specte sp#%ite!pr#le 6 dist#$%', p(i%ie, direc%ie,dur#t', rit! 0 7 #specte di$#!ice$er+etice 6 r%', )ite(', preci(ie, crd$#re, ec-ilibru 0.

1nvăţarea procedeelor te4nice3$)'%#re# !i"c'rilr &$ sprt este de u$ tip desebit, de#rece

perr!#$%# este c$creti(#t' tc!#i &$ $i)elul c#lit#ti) #l e2ecu%iei.3$ sprt se &$)#%' c$ducere# !i"c'rilr crpului prpriu, &$ c$di%iile)#ri#te, $ebi"$uite 6 ec-ilibru, s#lturi, s'rituri cu sc-iurile, etc. 0c#re $ecesit' u$ siste! c!ple2 de #ptitudi$i.

Ceri$%ele re+ul#!e$t#re #le c$cursurilr #%' de !#$iest#re#c#p#cit'%ii !trice "i de ert, deter!i$' "i p#rticul#rit'%ile &$)'%'riite-$icii sprti)e. 7 +i!$#stic# K F ele!e$te de diicult#te !#re K @sec. s'riturile, #ru$c'rile di$ #tletis! K @ sec. b#sc-et K ;@ sec.

3$)'%#re# te-$icii se des'"#r' sub trei tipuri 8• învăţarea proprioceptivă 8 c$st' di$ !diic#re# c!prt#!e$tului

&$ u$c%ie de c$di%iile c$crete di$ #$tre$#!e$te "i c$cursuri.Sprti)ul re#c%i$e#(' cu u$ r'spu$s preer#t 6c-ire# t#lerelr,l#$s#re# !i$+ii pe c$tr##t#c, etc0.

• învăţarea motrică 8 #re c# re(ult#t depri$dere# &$ c#re s:r"itulu$ei !i"c'ri este se!$#l pe$tru decl#$"#re# !i"c'rii ur!'t#re. E##re l# b#(' u$ pr+r#! !e$t#l u$d#!e$t#t pe steretipul di$#!ic.6 de e2. +i!$#stic#, p#ti$#5ul, &$tul #rtistic, etc. 0.

57



• "nvăţarea inteligent motrică 8 este c#r#cteristic' &$ prcesul de &$su"ire # te-$icii r#!urilr de sprt euristice cu! su$t b2ul,luptele, scri!#, 5curile sprti)e, etc., &$ c#re #d)ers#rul estep(i) "i i$)e$ti), #c%iu$ile des'"ur:$duse &$ c$di%ii de

i$certitudi$e.Prcedeele te-$ice ce #p#r%i$ r#!urilr de sprt c#re #c p#rtedi$ #ce#st' c#te+rie, se $u!esc "i depri$deri t#ctice s#u #c%iu$i te-$ict#ctice . Ele e)ide$%i#(' c$%i$utul ele!e$telr &$)'%#te &$scp #plic#ti) t#ctic.

Etapele învăţării te4nicii sportive

3$)'%#re# prcedeelr te-$ice p#rcur+e, &$ +e$er#l, et#pele &$)'%'rii ric'rui #ct s#u #c%iu$e !tric', cu diere$%iere# c' #p#ru$ele p#tricul#rit'%i deter!i$#te de re+ulile speciice u$r r#!uri desprt.

3$ si$te(' et#pele &$)'%'rii se pre(i$t' sc-e!#tic dup' cu!ur!e#(' 8 6 dup' ei$ecH "i Dr#+$e# 0 8

Et#pele de &$)'%#re # te-$icii

sprti)e

Metde "i prcedeelsite

4#ctrii psi-u$c%i$#li

I. Et#p#i$r!'rii "ir!'riirepre(e$t'rii

7E2pu$ere )erb#l'e2plic#%i#,c$)rbire#7De!$str#%i# 8- # #$tre$rului- utili(#re# il!ului- c-i$+r#!#- t+r#ii,dese$e- bser)#%i# e2ecu%iei

#ltr#

7Percep%iile 8#custice,ptice,c-i$este(ice7Mec#$is!ele)erb#le7Repre(e$t#re#7Mdel !e$t#l de#c%iu$e

II. Et#p#!i"c'rilr+rsiere,i$suicie$tdiere$%i#te

7E2ers#re# $e!i5lcit' "ic!bi$#%i# cu e2erci%ii#5ut't#re pe$trude()lt#re# c#lit'%ilr!trice,i$dicilr !ru$c%i$#li "i de

de()ilt#re # c#p#cit'%iide ert

7Percep%iilec-i$este(ice,si!%urile speci#li(#te, l#ter#lit#te#,#custice "iptice

58



7Eectu#re# u$re2erci%ii pe$trupreci(#re# u$r det#lii#le prcedeelr te-$ice

7E2plic#%ii cu preci(#re#!!e$telr c-eie 7Obser)#%i#p#rticip#ti)'de!$str#%i# $e!i5lcit'# #$tre$rului 7De!$str#%i# cu t#teprcedeele s#le.

7C$ce$tr#re#puter$ic' ##te$%iei

III.Et#p#

crd$'rii i$e "iC$slid#re#prcedeului te-$ic

7E2ers#re# +lb#l' #

prcedeului i$te+r#t &$dierite structurite-$ict#ctice,li$ii,e2.i$te+r#lel#+i!$#stic'.7E2ers#re# sub r!' dec$curs 6 &$trecere 0#$tre$#!e$te #rbitr#te 7E2ers#re# prcedeului cu

!#2i! de eicie$%' 6 cui$dici de )ite(', r%' "ire(iste$%' 0 7E2ers#re# &$ c$di%iist#$d#rd 6redus c#$u!'r07E2plic#re# u$r det#liide e2ecu%ie 6 de i$e%e 0.

7Percep%ii

c-i$este(ice 7Si!%uri speci#li(#te 7C$ce$tr#re##te$%iei c'tredet#lii 7C$ce$tr#re#e2cit#%iei pesc#r%'

7Alter$#re#pti!' #prceselr dee2cit#%ie cu celede &$-ibi%ie 7C$ce$tr#re##te$%iei c'tredet#lii.

IV.Et#p#perec%i$'rii "isupr#&$)'%'riiprcedeului te-$ic

7E2ers#re# i$te+r#l' "i &$siste!e te-$ict#ctice #structurii 7E2ers#re# prcedeului &$c$di%ii de &$trecere cu#d)ers#ri dieri%i "i &$c$di%ii dierite 7E2ers#re# cu !#2i!u!de eicie$%' Wric:$d "i &$

rice c$di%ii 7E2ers#re# #ut!#ti(#t'.

7E2cit#%i# "ii$-ibi%i# su$t#ut!#ti(#te 7:$dire#p#rticip' pe$trure#li(#re# cu!'iestrie #prcedeului,#d#pt#t c$di%iilr

c$crete.

59



3$ pr#ctic# sprti)' &$ &$)'%#re# "i perec%i$#re# te-$icii se#plic' de !ult' )re!e #$u!ite str#te+ii de si!pliic#re 6 Meusel,1J0 cu scpul de # reduce supr#slicit'rile &$ e2ecu%iile de diicult#te.

Aceste si!pliic'ri $u trebuie s' periclite(e !ec#$is!ul de b#(' #lele!e$telr crdi$#ti)e. Ele )r )i(# 8• scurtarea programului pe verticală 6 el#$ de ; p#"i l# lu$+i!e d#r

u$ p#s l# suli%' 0 • scurtarea programului pe orizontală 6 l# &$t lucrul br#%elr s#u #l

pici#relr 0 • modificarea parametrilor 6 !#teri#le u"#re l# #ru$c'ri tr#!buli$#

l# lu$+i!e 0 • constanţa situaţiei 6 )#ri#$te de p#se st#$d#rdi(#te l# )lei 0 • reducerea suprasolicitării multiple 6 si!pliic#re# biecti)elr

te-$ice reducere# c$t#ctului cu #d)ers#rul 0.P#rcur+ere# et#pelr &$)'%'rii presupu$e r#prt#re

per!#$e$t' # e2ecu%iei l# !del, #$#li(# e2ecu%iei, st#bilire#!'surilr crecti)e, "i #cest circuit eedb#cH se repet' p:$' l#supr#&$)'%#re.

4eedb#cHul #re trei #(e dup' cu! ur!e#(' 8• faza premotrică ce crespu$de pri!ei et#pe # &$)'%'rii • faza motrică ce crespu$de et#pei # du# de &$)'%#re • #(# postmotrică ce crespu$de et#pelr # trei# "i # p#tr# #

&$)'%'rii.4eedb#cHul p#te i intrinsec 6 pred!i$' si!%ul )estibul#r "i

se$(#%iile prpricepti)e 0 "i e0trinsec 6 pred!i$' i$r!#%iile#custice "i )i(u#le 0 c#re trebuie tr#$sr!#te &$ limba6 motric 6 #lsiste!ului )estibul#r "i prpricepti) 0.

Priorităţi metodice privind învăţarea te4nicii Cu t#t' di)ersit#te# te-$icii sprti)e pt i e)ide$%i#te serie

de tr's'turi c!u$e #le r+#$i('rii &$)'%'rii #cestei# dup' cu!ur!e#(' 8• Preci(#re# pri$cip#lelr prcedee te-$ice c#re )r r!# biectul

i$struirii 8 l# &$cep'tri #cest# )# c$st# &$ &$su"ire# crect' "itr#i$ic' # pri$cip#lelr prcedee te-$ice, pe$tru #plic#re# lreicie$t' &$ #cti)it#te# c!peti%i$#l'.

• C$c!ite$t cu &$si"ire# tr#i$ic' # prcedeelr te-$ice pr+r#!#te se )# %i$e c$t "i de &$cli$#%iile "i p%iu$ile sprti)ilr #%' de u$ele e2ecu%ii te-$ice, #)ri(:$dule #stel )#lriic#re# disp$ibilit'%ilr spre )irtu(it#te# te-$ic'.

60



Deci te-$ic# $u este u$ tip#r c#re reduce l# #cel#"i $u!itri$struire# tuturr sprti)ilr, ci u$ i$stru!e$t de pti!i(#re #prest#%iei iec'rui sprti) &$ p#rte.• 3$su"ire# te-$icii se c$5u+' str:$s cu e2i+e$%ele c!peti%iei.

Te-$ic# trebuie s' ie pr+r#!#t' "i eectu#t' &$ c$di%ii de#d)ersit#te, pe ti!p de pl#ie, ):$t, c'ldur' 6 te-$ic' dec!peti%ie 0.• I$di)idu#li(#re# i$struirii este c#le# ce# !#i rec!#$d#t' pe$tru

&$su"ire# "i perec%i$#re# te-$icii.• S' ie st')ilite l# t#te $i)elurile de i$struire te$di$%ele

subiec%ilr spre / i$lrituri te-$ice /, spre e2ecu%ii i$#plic#bile &$ c!peti%ie.

• 3$ &$)'%#re# te-$icii sprti)e, #$tre$rii st#bilesc siste!ul de

#c%i$#re 6 #l+rit!ii 0 $eces#r iec'rui prcedeu te-$ic.Al+rit!ul )# i repet#t siste!#tic "i &$delu$+#t, p:$' l# b%i$ere# eectelr sc$t#te e2ers'rii.

• E2ers#re# i$depe$de$t' # prcedeelr te-$ice trebuie c$ti$uu dubl#t' cu repet'ri #$#l#+e c$cursului.

• E)#lu#re# peridic' # pre+'tirii te-$ice cu #5utrul u$r prbe "i $r!e de c$trl.

3$ c$ceptul c$te!pr#$ e2ers#re# &$ c$di%ii #$#l#+e s#uide$tice c!peti%iei #re p$dere #rte !#re, pe$tru # )#lid#

eectele "i eicie$%# i$struirii.

%auze care duc la stagnarea evoluţiei te4nice3$)'%#re# te-$icii sprti)e $u se des'"#r' li$e#r, #sce$de$t ci

dup' curb' disc$ti$u', c#r#cteri(#t' de psturi #sce$de$te "ipl#turi. C#u(ele c#re deter!i$' pl#turile su$t 87 Nu!'rul pre# !#re de i$r!#%ii sub r!# e2plic#%iilr "i de!$str#%iilr d#te de #$tre$r, pe c#re sprti)ul $u le p#te #si!il#.

3$ #(ele i$i%i#le #le &$)'%'rii, #te$%i# este !ult slicit#t', #ptce deter!i$' bse#l# i(ic' "i psi-ic', cee# ce pr)#c' re#c%iiire"ti #le r+#$is!ului 6 lips' de crd$#re, stric#re# !ec#$is!uluide b#(' #l !i"c'rii etc. 0. Este $eces#r s' se re#c' $u!'rul dei$r!#%ii "i eectu#re# u$r p#u(e cu dur#t' pti!'.7 Obse#l# i(ic' #cce$tu#t',c#re se !#$ies' pri$ sc'dere# c#p#cit'%ii de ert, # crd$'rii "i # c#p#cit'%ii de c$trl 7 I$r!#%ie i$c!plet' 6 )erb#l' s#u i$tuiti)' 0c#re $u r!e#(' repre(e$t#re cl#r'

61



7Lips# de !ti)#%ie di$ p#rte# subiectului deter!i$' #te$%ie i$suicie$t', )i$%' sc'(ut', etc 7Nec$crd#$%# di$tre $i)elul de #spir#%ie "i c#p#cit'%ile de !!e$t #le sprti)ului

7Utili(#re# u$r !#teri#le "i #p#r#tur' $ecrespu$('t#re c#lit#ti).%aracterul evolutic al te4nicii este deter!i$#t de 8• Cl#br#re# di$tre #$tre$ri "i speci#li"tii #ltr d!e$ii • I$dicii de &$#lt' te-$icit#te "i c#lit#te #i !#teri#lelr sprti)e • C'ut'rile &$it#re #le c#drelr de speci#lit#te "i #le sprti)ilr

pri$ cercet#re "tii$%iic'.%'!)'( &!. ?

Pregătirea Tactică

T#ctic# este #cti)it#te# pri$ c#re u$ sprti) des'"#r' t#te psibilit'%ile s#le te-$ice, i(ice "i psi-ice, pe$tru # db:$di re(ult#tele cele !#i bu$e, &$ c$di%ii "i &$ #%# u$r #d)ers#ri dieri%i .

6M. Epur#$,1JF0. 3$ #cel"i se$s Le$ Tedrescu c$sider' 8 tt#lit#te# #c%iu$ilr i$di)idu#le "i clecti)e #le 5uc'trilr u$ei ec-ipe r+#$i(#te "i crd$#te r#%i$#l "i u$it#r, &$ li!itele re+ul#!e$tului "i # eticii sprti)e, &$ scpul b%i$erii )ictriei.

I. Şicl)#$ 6 1F< 0 c$sider' t#ctic# u$ c$cept de #brd#re # c!peti%iei c#re &$su!e#(' u$ siste! de idei "i, deri):$d di$ #ceste#, u$ #$s#!blu de !d#lit'%i de #c%i$#re deliber#te,&$ )edere# re#li('rii u$ei prest#%ii superi#re, eicie$te pe$tru b%i$ere# succesului &$ c!peti%ie .

4. M#-l i$clude &$ $%iu$e# de t#ctic' slu%ii pr#ctice "i r#pide, +:$dite, ce ur!'resc ce# !#i bu$' reu"it' psibil' # #cti)it'%ii +lb#le, clecti)' &$ ce# !#i !#re p#rte, #plic#te &$ situ#%ii

prble!#tice i)ite &$ 5c, &$ ur!# #c%iu$ilr "i re#c%iilr #d)ers#rilr "i p#rte$erilr .

3$ si$te(' #precie! c' I tactica reuneşte un sistem de principii,idei şi reguli de abordare a competiţiilor de către sportiv, prin care îşi valorifică toate capacităţile te4nice, fizice şi psi4ice, în vedera rezolvării situaţiilor problematice de concurs/ create de adversari, coec4ipieri şi ambianţă, pentru obţinerea succesuluiI A. $ragnea, =DDF /.

Pre+'tire# t#ctic' epre(i$t' u$# di$ c!p$e$tele cele !#idi$#!ice #le #$tre$#!e$tului, ii$d &$ !#re !'sur' deter!i$#t' decelel#lte,"i c#re l# r:$dul lr su$t i$lue$%#te de pre+'tire# t#ctic'.

62



E# #re rl de r+#$i(#re "i c$ducere # celrl#lte subsiste!e,c#re se re+le#(' &$ c$s$#$%' cu #ceste#. P#rticip#re# sprti)ilr l#c!peti%ii se re#li(e#(' c$r! u$ui siste! de idei c$stituit di$ 8• pri$cipii "i $r!e reerit#re l# cl#br#re# di$tre p#rte$eri • des'"ur#re# #t#cului "i #p'r'rii • #brd#re# !!e$telr c-eie #le c$cursului,etc.

Pre+'tire# t#ctic' #re c#r#cter de si$te(', de#rece e#+li$de"te t#te c!p$e$tele pre+'tirii !#$iest#te &$ c$di%ii de

&$trecere. E# este decisi)' &$ cee# ce pri)e"te b%i$ere# u$ui re(ult#t#)r#bil, c:$d se &$t:l$esc #d)ers#ri de )#lri #prpi#te. O t#ctic'$ecrespu$('t#re p#te deter!i$# &$r:$+ere# &$ #%# u$ui #d)ers#rde )#l#re i$eri#r'.

T#ctic# se u$d#!e$te#(' pe 8 7 c#p#cit#te c+$iti)' 7

#bilit#te te-$ic' 7 pre+'tire i(ic' 7 c#p#cit#te de discer$'!:$t "i deci(ie.

%omponentele tacticiiDi$ cele pre(e$t#te re(ult' c' t#ctic# cupri$de &$ ser# ei

l#turi #le pre+'tirii teretice, c$creti(#te &$ pri$cipii, $%iu$i,c$cepte "i re+uli, c:t "i #c%iu$i pr#ctice sub r!# e2erci%iilr "i

c!bi$#%iilr t#ctice.T#ctic# #re rl dierit &$ iec#re r#!ur' de sprt, i!prt#$%# s# ii$ddeter!i$#t' de re+ul#!e$tele speciice #cestr#. 3$ sprturilec!ple2e cu! su$t +i!$#stic# #rtistic', #crb#tic', p#ti$#5ul #rtistic,s'riturile &$ #p', etc., rlul ei este !#i redus. 3$ 5curi sprti)e,lupte, #ler+'ri pe dist#$%e !edii "i lu$+i, rlul ei este -t'r:tr.

C!p$e$tele t#cticii sprti)e su$t 87 c$cep%i# t#ctic' 7 pl#$ul t#ctic 7 #c%iu$ile t#ctice "i7 siste!ul de 5c.

%oncepţia tactică reprezintă I un sistem de principii, idei, reguli şi norme relativ stabile, elaborate în vederea participării cu succes la competiţiiI. E# este st#bilit' de #$tre$ri "i #l%i speci#li"ti6 !etdi"ti, psi-l+i, !edici, etc.0 &$ spri5i$ul c'rr# )i$ "i c!isiilete-$ice "i r+#$i(#trice #le eder#%iilr i$ter$#%i$#le.

U$ rl i!prt#$t &$ st#bilire# c$cep%iei t#ctice re)i$e "clilrcree#te &$ dierite r#!uri de sprt c#re )#lriic' e2perie$%#tr#di%i$#l', pe c#re &!bu$'t'%e"te per!#$e$t pe$tru # crespu$dee2i+e$%elr.

C$cep%i# t#ctic' cupri$de 8 7 ideile u$d#!e$t#le "i siste!ele de #c%i$#re ce st#u l# b#(# r+#$i('rii, pre+'tirii "i p#rticip'rii &$

63



c$curs 7 tt#lit#te# !i5l#celr !e$t#le de pre+'tire 7 siste!e de e2erci%ii i(ice c#re #si+ur' i$struire# ptri)it c$cep%iei t#ctice.

C$cep%i# t#ctic' &!br#c' r!# de !del de#rece sest#bile"te pri$ &$+lb#re# c$clu(iilr cupri$se di$ #$#li(# c!peti%iilr

de !#re #!pl#re c# ele!e$te de reeri$%'. De"i c#r#cteristicilec$cursurilr su$t #cele#"i pe$tru t#te "clile "i eder#%iile $#%i$#le,ele su$t tr#duse &$ pr#ctic' &$ !d dierit. Speci#li"tii #u !eritul de# &!bi$# #r!$is e2perie$%# !$di#l' cu re#lit'%ile $#%i$#le "isprti)ul s#u ec-ip#.

A$#li(# c$cursurilr i!prt#$te se #ce &$ !#i !ulte et#pe 87 studiere# !dului de #brd#re # c$cursurilr i!prt#$te de c'tre c:"ti+'trii #cestr# 7 c!p#r#re# $telr dei$itrii despri$se cu cele di$ pr#ctic# sprtului respecti) pe pl#$ $#%i$#l 7 st#bilire#

#$s#!blului de !'suri ce )r st# l# b#(# e)lu%iei )iit#re &$ c$cursuri # sprti)ilr di$ lturile repre(e$t#ti)e "i di$ sec%iile pe r#!uri de sprt.

Planul tactic reprezintă Iansamblul măsurilor stabilite în vederea rezolvării problemelor tactice ridicate de pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de atac şi apărareI.

Pl#$ul t#ctic se st#bile"te &$ u$c%ie de !#i !ulte ceri$%e 87 Cu$#"tere# de c'tre #$tre$r # $i)elului cu$"ti$%elr "i e2perie$%ei #$teri#re # sprti)ilr prprii. 3$ #cest se$s este #bslut

$eces#r'8

- cu$#"tere# re+ul#!e$tului de c$curs "i lsire# re+ulilr, &$)edere# re(l)'rii t#cticii i$di)idu#le "i clecti)e

- cu$#"tere# !dului de r+#$i(#re # c$cursurilr - cu$#"tere# rie$t'rii t#ctice st#bilite de #$tre$r, #dic' #

siste!ului de 5c, #"e(#re, ($ele de #c%iu$e # dieritelr psturi,ripste pri$ )#ri#$te de #c%i$#re etc.

- cu$#"tere# re+ulilr t#ctice de b#(' speciice r#!urei - cu$#"tere# i$terrel#%iilr di$tre #ctrii #$tre$#!e$tului, pe$tru #

pute# #plic# cele !#i eicie$te !'suri t#ctice - cu$#"tere# i!prt#$%ei !'surilr de i!presi$#re # 5uriilr de

#rbitri 6 e2presi)it#te, %i$ut# estetic' etc. 0.• Obi"$uire# sprti)ilr cu re(l)#re# prble!elr t#ctice- Situ#%iile prble!#tice e2iste$te &$ c$cursuri i!plic' +:$dire

lucid' "i &$ perect' cu$"ti$%' de c#u(' pe$tru #le+ere# celr !#ibu$e slu%ii

- Depist#re# c#pc#$elr &$ti$se de #d)ers#r

64



- Prelucr#re# r#pid' # i$r!#%iilr "i #le+ere# )#ri#$telr dere(l)#re st#bilite #$terir

A$tre$rul &$ #lc'tuire# pl#$ului t#ctic, trebuie s' r!ule(ecl#r situ#%ii prble!#tice tipice, &$#i$te de c$curs, &$ c#drul

pre+'tirii teretice, pe c#re s' le #plice pr#ctic "i s' le repete p:$'l# r!#re# de depri$deri t#ctice.• De()lt#re# cre#ti)it'%ii &$ slu%i$#re# situ#%iilr t#ctice

Pl#$urile t#ctice $u trebuie s' c$stituie tip#re di$ c#resprti)ul s' $u p#t' ie"i, ci trebuie &$%elese c# ce)# ce p#te i!diic#t &$ situ#%ii $epre)'(ute c#re #p#r &$ c$curs. De #cee#sprti)ii trebuie s' ie pre+'ti%i pe$tru # cree# pe lc slu%ii dere(l)#re eicie$te, u$eri decisi)e.• Cu$#"tere# p#rticul#rit'%ilr #d)ers#rilr

Nu!'rul !#re de i$r!#%ii c#re trebuie s' ie &$ psesi##$tre$rilr trebuie s' cupri$d' 8- p'r%ile rte "i )ul$er#bile #le #d)ers#rilr - !!e$tele &$ c#re #ce"ti# preer' #t#cul - !dul de #"e(#re pe tere$ etc..

T#te #ceste i$r!#%ii #supr# #d)ers#rilr trebuie s' ieur$i(#te de bser)#tri "i &$re+istr#te pe il! s#u )ide.• Aplic#re# pl#$ului t#ctic 4ii$d &$tc!it pe b#(# # $u!er#se ele!e$te prb#bile, pl#$ul

t#ctic $u p#te i #plic#t &$ttde#u$# &$tc!#i "i de #cee# #plic#re#lui &$cepe pri$ t#t$#re# #d)ers#rului, pe$tru # )ede# re#c%iile#cestui# "i #i pre)ede# i$te$%iile.

:$dire# sprti)ului pere#(' &$ #ce#st' situ#%ie c# !#teri#lse$(ri#l i!edi#t, este i$tuiti)' "i per#ti)', )#lriic:$d e2perie$%##$teri#r'.- Aplic#re# pl#$ului t#ctic i!plic' re(l)#re# de prble!e tipice

e2ers#te #$terir. Este u$ prces i$telectu#l, e!%i$#l, )liti) c#re #$+#5e#(' &$tre#+# #cti)it#te psi-ic' # sprti)ului.

- De"i su$t serie de re+uli +e$er#le )#l#bile pe$tru &$tc!ire# lui,pl#$ul t#ctic #re $te ce dier' de l# r#!ur' sprti)' l# #lt#, dee2e!plu 8 X i$i"ul puter$ic &$ r#!urile de sprt ciclice X &$lupte, pl#$ul t#ctic pre)ede de(ec-ilibr#re# #d)ers#rului, !#$e)re

&$"el't#re, #tr#+ere# #d)ers#rului l# lupt', si!ul#re# bselii,i$ti!id#re# etc..

Acţiunile tactice sunt componentele concrete ale tacticii,instrumentele practice de realizare a planului tactic şi al concepţiei tactice. Ele se des'"#r' pe !#i !ulte #(e 8

65



• Percepere# "i #$#li(# situ#%iilr c!peti%i$#le, c#re #)ri(e#(' #$u!it' #c%iu$e t#ctic', dup' c#re ur!e#(' prelucr#re# d#telr culese

• Re(l)#re# !e$t#l' pri$ el#br#re# u$ei str#te+ii #dec)#te "i

deci(ii • Aplic#re# eectelr #c%iu$ii t#ctice.

Dup' $u!'rul de sprti)i i!plic#%i &$ #plic#re# #c%iu$ilrt#ctice , #ceste# su$t de du' eluri 8 i$di)idu#le s#u clecti)e.- i$di)idu#le c$tr##t#curi r#pide, i$tercep%ii, depsed'ri - clecti)e de re+ul' 9; 5uc'tri 6 li$ie s#u c!p#rti!e$te 0.

)istemul de 6oc #ce#st' c!p$e$t' # t#cticii este speciic' $u!#i 5curilr sprti)e "i se reer' l# 8 modul de aşezare a sportivilor pe teren pe compartimente şi posturi şi interacţiunea dintre aceştia.

- Siste!ul de 5c se st#bile"te &$ u$c%ie de c$cep%i# t#ctic' "ipl#$ul t#ctic. El #re u$ c#r#cter di$#!ic 5uc:$d rl de r!' c#re)#lriic' u$ #$u!it c$%i$ut 6 #cti)it#te# s#u ertul sprti)ilr &$c!peti%ii 0.

- Se st#bile"te &$ u$c%ie de psibilit'%ile u$r 5uc'tri de #s#tis#ce ceri$%ele u$r psturi reerit#re l# ($ele de #c%iu$e,direc%ii de des'"ur#re # #t#curilr etc..

#etodica pregătirii tacticePr#ctic# sprti)' # de!$str#t c' !'iestri# t#ctic' $u

repre(i$t' #tributul e2clusi) #l sprti)ului dt#t. E# trebuie &$)'%#t'"i perec%i$#t' de# lu$+ul c#rierei sprti)e de#rece i$i%i#ti)# "icre#ti)it#te# su$t re(ult#tul u$ui #$tre$#!e$t tr#i$ic "i de dur#t'.Pre+'tire# t#ctic' si$teti(e#(' de()lt#re# c#lit'%ilr !trice de b#('"i c!bi$#te, perec%i$#re# ele!e$telr "i prcedeelr te-$ice,precu! "i educ#re# c#lit'%ilr psi-ice, spre # i #plic#te &$ c!peti%ii.

Pre+'tire# t#ctic' p#te i &!p'r%it' &$ p#tru et#pe 8• &$)'%#re# "i perec%i$#re# dieritelr #c%iu$i te-$ict#ctice

ele!e$t#re, i$di)idu#le "i clecti)e • st'p:$ire# !#i !ultr c!bi$#%ii t#ctice, rel#ti) si!ple,

c#r#cteristice situ#%iilr tipice #le &$trecerii sprti)e • de()lt#re# c#p#cit'%ii de utili(#re i!plic' "i eectu#re# precis' #

#c%iu$ilr "i c!bi$#%iilr t#ctice , %i$:$d c$t de psibilit'%ile i$di)idu#le

• de()lt#re# c#p#cit'%ii de el#br#re # pl#$ului t#ctic de #t#c "i #p'r#re&$ u$c%ie de pu$ctele rte "i sl#be #le #d)ers#rului "i de

66



#plic#re # )#ri#$telr #cestui# &$ u$c%ie de situ#%iile c$crete di$ c$curs.

Metdele de pre+'tire t#ctic' se i!p#rt, &$ u$c%ie de s#rci$ileese$%i#le &$ p#tru +rupe !#ri 8• metode de perfecţionarU a capacităţii de repartizare a forţelor 2 - rep#rti(#re# pl#$iic#t' # r%elr, # e2ecu%iei precise #

c!bi$#%iilr te-$ict#ctice "i dep'"ire# c$di%iilr prble!#tice di$ c$curs

- cre"tere# di$#!is!ului "i i$te$sit'%ii #c%iu$ilr - cre"tere# )lu!ului de ert, pri$ !'rire# dist#$%elr, pri$

prelu$+ire# dur#tei de 5c "i lupt# pe$tru u$ #$u!it re(ult#t - de()lt#re# c#p#cit'%ii e+#$is!ului de # se i$te+r# #rte repede

&$ #cti)it#te.• metode de utilizare oportună a te4nicii în timpul întrecerii 2 - e2ecut#re# e2erci%iilr &$ c$d%ii c#re $ecesit' #le+ere crect' #

!i5l#celr te-$ice - i$trducere# #d)ers#rului c#re re#c%i$e#(' cu i$te$sit#te

cresc:$d' - c!peti%iile cu p#rte$eri #le c'rr #c%iu$i se#!'$' , pri$ stilul lr,

cu # )iitrului #d)ers#r - s#rci$ile t#ctice trebuie s' de()lte +:$dire# t#ctic', s' sti!ule(e

cre#ti)it#te# sprti)ului "i spiritul de i$i%i#ti)'.• metode de perfecţionare a capacităţii de colaborare cu coec4ipierii 2 - i$trducere# peridic' &$ ec-ip' # 5uc'trilr de re(er)' - st'p:$ire# $ilr c!bi$#%ii "i #ut!#tis!e si!ult#$ cu

perec%i$#re# siste!ului t#ctic pri$cip#l • metode de perfecţionare a capacităţii de trecere de la un sistem de

acţiuni la altul, în timpul întrecerii sportive.- trecer# de l# #$u!ite #c%iu$i "i c!bi$#%ii te-$ict#ctice l# #ltele

&$ u$c%ie de dierite se!$#le - !diic#re# brusc' # c$di%iilr, c#re i!pu$e sprti)ului #c%iu$e

r#pid' "i cre#t#re - r+#$i(#re# de c!peti%ii cu #d)ers#ri c#re #u stiluri dierite de

#brd#re # &$trecerii.%oncluziiRe#li(#re# pre+'tirii t#ctice i!plic' serie de !'suri cu

c#r#cter !etdic c#re pri)esc #t:t i$struire# sprti)ilr, c:t "i#cti)it#te# #$tre$rilr, di$tre c#re #!i$ti! 8• dcu!e$t#re# pru$d' # #$tre$rilr "i sprti)ilr K pri$ studiere#

u$r lucr'ri de speci#lit#te, # $ut'%ilr &$ d!e$iu, # )i(i$'riiu$r il!e s#u &$re+istr'ri )ide

67



• studiere# #te$t' # c#r#cteristicilr #d)ers#rilr • pr+r#!#re# pe p#rcursul i$struirii # u$ui $u!'r sprit de

c$cursuri • rie$t#re# pre+'tirii t#ctice &$ c$r!it#te cu ceri$%ele !delului

c!peti%i$#l • r+#$i(#re# te!ei$ic' # "edi$%elr de #$#li(' # #cti)it'%ii

c!peti%i$#le "i preci(#re# cl#r' # c$clu(iilr despri$se • pre+'tire# t#ctic' s' se re#li(e(e #lter$#ti) pri$ pre+'tire#

teretic' "i ce# pr#ctic' s#u &!pletit' • pre+'tire# t#ctic' s' se re#li(e(e pr+resi) &$ ce pri)e"te

c$di%iile de diicult#te 8 'r' #d)ers#r,cu #d)ers#r p#si) "i #pi cu #d)ers#r u$ #d)ers#r #cti) #+resi).

%'!)'( &!. D

Pregătirea Psi4ologică

Sprti)ul i$tr#t &$ c!peti%ie este u$ ! #$+#5#t cu &$tre#+# s#ser' bil+ic', psi-ic' "i sci#l', de u$de #p#re $ecesit#te# #brd'riii$te+r#le # #cestr sere &$ prcesul de #$tre$#!e$t sprti).

3$ teri# "i !etdic# #$tre$#!e$tului sprti) c$te!pr#$ se)rbe"te de antrenamentul total, $%iu$e ce e2pri!' &$+e!'$#re#ele!e$telr ce trebuie de()lt#te &$ prcesul de pre+'tire, pri$trec#re i+ure#(' "i ele!e$tul psi-l+ic.

Psi-l+i# p#te s'l #5ute pe #$tre$r &$ !#i !ulte direc%ii 8• cu$#"tere# !#i pru$d' # sprti)ului "i &$ pri$cip#l # tr's'turilr

de pers$#lit#te • preci(#re# direc%iilr "i c'ilr de diri5#re "i re#li(#re # de()lt'rii

"i pre+'tirii psi-ice &$ c$r!it#te cu scpurile sci#le "i cele speciice sprtului

68



• re#li(#re# u$ei c#p#cit'%i psi-ice superi#re 6 ec-ilibru #ecti),cre#ti)it#te, )i$%', !ti)#%ie, #c%i$#re etc.0

• cu$#"tere# !ec#$is!elr "i c'ilr de re#li(#re # pre+'tirii i$te+r#le

• r!#re# c#p#cit'%ii de #utre+l#re "i #uteduc#%ie.Pre+'tire# psi-l+ic' se c$stituie l# r# #ctu#l' c# #ctr #l#$tre$#!e$tului sprti), c# d!e$iu #p#rte #l psi-l+iei, c# psi-l+ie#plic#t'.

A$tre$#!e$tul sprti) este &$c' de l# &$ceput ces de &$)'%#re,trec:$d pri$ dierite #(e #le #cestei#. Nu se &$)#%' $u!#i structurite-$ice, ci siste!e de c!prt#!e$t #plic#bile &$ c$di%ii tipice "i#tipice.

C!prt#!e$tul i$clude #t:t prcedeele te-$ice "i t#ctice c:t "i

#spectele pri)i$d !$t#5ul !i$t#l, structurile de r+#$i(#re etc. Di$#cest pu$ct de )edere &$)'%#re# &$ #$tre$#!e$t de)i$e desebit dec!ple2', #pt ce se repercute#(' direct #supr# prcesului depriect#repr+r#!#re "i # #$tre$#!e$tului prpriu(is lec%ie delec%ie.

3$ prcesul de #$tre$#!e$t rel#%i# #$tre$rsprti) $u se!#$iest' c# &$ rice prces de &$)'%'!:$t, ci #re #$u!itep#rticul#rit'%i.• &$tre cei di trebuie s' e2iste cl#br#re perect' 6 s' se

#ccepte 0 • #$tre$rul s'i #c' pe sprti)i s' cl#bre(e depli$, re#li(:$d

rel#%ii sci!trice • sprti)ul s'"i cu$#sc' prpriile st'ri, de $#tur' i(ic' "i !#i #les

psi-ic', s' cu$#sc' te-$ici de #utre+l#re, s' $uI ie te#!' s' ce#r' #5utrul #$tre$rului l# $e)ie

• #$tre$rul s' e2plice cu r'bd#re u$ele st'ri psi-ice, s' ere e2erci%ii #dec)#te de pti!i(#re, s' culti)e sprti)ului &$credere &$ r%ele prprii

• A$tre$#!e$tul sprti), se c$stituie c# u$ siste! c#re se re+le#(' di$ !ers "i &$ c#re "i &$ c#re #$+#5#re# psi-l+ic' este tt#l'

• E2ers#re# &$ #$tre$#!e$t s' ie #d#pt#t' situ#%iilr priect#te d#r "i celr de !!e$t

• A$tre$#!e$tele s' se des'"#re tt ti!pul &$tr #t!ser' de &$trecere cu si$e, cu #l%ii, &$c:t s' ie sti!ul#t' per!#$e$t dri$%# de #utdep'"ire.

Pe$tru &$%ele+ere# !#i pru$d' # rlului pre+'tirii psi-l+ice &$#$tre$#!e$tul sprti) M. Epur#$ 6 1F9 0 # c$sider#t $eces#r s'

69



pre(i$te #$#litic, cu p#rticul#rit'%i pe$tru iec#re di$ celel#ltec!p$e$te #le #$tre$#!e$tului.• conţinutul psi4ologic al pregătirii fizice 2

Pre+'tire# i(ic' ur!'re"te de()lt#re# c#lit'%ilr 6 #ptitudi$ilr

0 !trice, # i$dicilr !rl+ici "i # c#p#cit'%ii de ert. C# #t#re,b#(# psi-l+ic' # pre+'tirii i(ice este deter!i$#t' de #ptitudi$i,c-i$este(ie, sc-e!# crpr#l', c#p#cit#te# de crd$#re, deec-ilibru, ti!pul de re#c%ie, c#p#cit#te# de #ut#preciere,crd$#re# percepti)!tric' etc.

Pre+'tire# i(ic' #si+ur' di#l+ul sprti)ului cu prpriul crp, cup#rte$erii, cu biectele speciice etc.• conţinutul psi4ologic al pregătirii te4nice 2

Te-$ic# este !d#lit#te de # eectu# #$u!it' !i"c#re. Are

l# b#(' &$)'%#re# sub t#te tipurile 6 percepti)!tric', !tric',i$teli+e$t' etc. 0. Deci )! pute# discut# l# pre+'tire# te-$ic' desprepsi-l+i# &$)'%'rii 6 pri)e"te pe sprti) 0, # i$struirii, # e)#lu'rii, dee!#re # depri$derilr "i priceperilr, tipuri de &$)'%#re "i r!e,supr#&$)'%#re, tr#$serul, etc.• conţinutul psi4ologic al ptegătirii tactice 2

4ii$d #cti)it#te !e$t#l', t#ctic# #re str:$se rel#%ii cupre+'tire# psi-l+ic' &$ re(l)#re# u$r situ#%ii prble!#tice. Pri$tre#ctrii i!plic#%i su$t cei de $#tur' i$r!#%i$#l', deci(i$#l' "i

re+l#trie. Este )rb# de #te$%ie, percepere# situ#%iilr, cu$"ti$%e,perceperi, lucidit#te, st'p:$ire #ecti)', c#p#cit#te de c$trl)lu$t#r etc.• conţinutul psi4ologic al pregătirii teoretice 2

Teri# descrie "i e2plic' prcesele "i e$!e$ele u$ei #cti)it'%i.Di$ pu$c de )edere psi-l+ic #ceste# se pre(i$t' #stel 8- &$su"ire# cu$"ti$%elr +e$er#le "i speciice sprtului respecti)

- &$su"ire# cu$"ti$%elr despre #ci)it#te# r+#$is!ului &$ +e$er#l - $%iu$i de te-$ic' "i cu$"ti$%e despre #cti)it#te# teretic' - cu$"ti$%e despre ert, re#cere, #li!e$t#%ie, i+ie$# i$di)idu#l'

"i clecti)'.• conţinutul pregătirii psi4ologice.- de()lt#re# c#p#cit'%ii psi-ice sub r#prt i$r!#%i$#l - pre+'tire# i$telectu#l', #ecti)', )liti)' - r!#re# tr's'turilr de pers$#lit#te - de()lt#re# c#p#cit'%ii de #utre+l#re - #siste$%# psi-l+ic' pri$ psi-di#+$(' - pre+'tire# psi-l+ic' de b#(', speciic' "i de c$curs

70



- psi-ter#pie.

Pregătirea TeoreticăN%iu$e# dei$e"te c# ii$d #$s#!blul de cu$"ti$%elr de

speci#lit#te tr#$s!is de #$tre$ri &$ )edere# #plic'rii &$ pr#ctic' # u$r $%iu$i, pri$cipii, re+uli, !e$ite s' pti!i(e(e r#$d#!e$tul &$ #$tre$#!e$te "i c!peti%ii.

Pri$tre c!p$e$tele de b#(' #le pre+'tirii teretice su$t 8- cu$"ti$%ele pri)i$d se!$iic#%iile sci#le #le #cti)it'%ii sprti)e - cu$"ti$%ele trecutului istric #l sprtului respecti) - &$%ele+ere# bi!ec#$ic' # te-$icii sprti)e, # le+it'%ilr i(il+ice

"i i+ie$ice #le ertului - $%iu$i tr#i$ice pri)i$d t#ctic# sprti)'

- cu$"ti$%e pri)i$d sprire# #uteduc#%iei - cu$#"tere# te!ei$ic' # re+ul#!e$telr c!peti%iilr - cu$"ti$%e r+#$i(#trice "i te-$ic+spd're"ti.

!ealizarea pregătirii teoretice se #ce pri$ +- e2pu$eri pri)i$d se!$iic#%iile sci#le #le sprtului - pre(e$t#re# u$r c$clu(ii "i &$)'%'!i$te reie"ite cu c#(i#

des'"ur'rii G.O., C.M., C.E., C.N.,etc. - #$#li(# de pre+'tire # c$cursurilr "i #preciere# celr

des'"ur#te

- discu%ii clecti)e "i i$di)idu#le pri)i$d discipli$# de c$curs - #$#li(e de c#(uri despri$se di$ re#lit#te# prcesului de pre+'tire "i

# #cti)it'tii c!peti%i$#le A$tre$rii #u d#tri# s' 8 sti!ule(e +:$dire# teretic' #

sprti)ilr, pe$tru c# &$tru$ cli!#t c$structi), desc-is, s' se+'se#sc' cele !#i i$dic#te slu%ii de #c%i$#re &$ )iitr.

Pregătirea Artistică

Este pre(e$t' $u!#i l# #cele r#!uri de sprt l# c#re &$teiet#te# se st#bile"te &$ u$c%ie de !'iestri# e2ecu%iei prcedeelrte-$ice speciice "i de +r#dul lr de diicult#te 6 +i!$#stic#,p#ti$#5ul, &$tul #rtistic etc. 0.

Pre+'tire# #rtistic' presupi$e lsire# u$r !i5l#cecre+r#ice, !u(ic#le, de sti!ul#re # cre#ti)it'%ii etc. Se c#ut'#le+ere# u$r $duri !u(ic#le "i cstu!e #dec)#te structurii !tricerespecti)e. E# se re#li(e#(' pri$ ur!'t#rele c'i "i !i5l#ce 8- )i(i$#re# u$ui $u!'r c:t !#i !#re de e)lu%ii c!peti%i$#le

speciice r#!urii respecti)e

71



- &$re+istr'ri )ide s#u il!e - &$)'%#re# &$tre+ii +#!e de e2erci%ii cre+r#ice - r+#$i(#re# de #udi%ii !u(ic#le )#ri#te, cu pu$ct#re# u$r r#(e

!u(ic#le, c#re s' se ptri)e#sc' pe #$u!ite sec)e$%e #le

e2erci%iilr prprii sprti)ilr - p#rticip#re# l# spect#cle de per' "i b#let - )i(i$#re# de e2p(i%ii de #rt' pl#stic'"i &$t:l$iri cu cre#tri de

!d'.

Pregătirea iologică pe$tru c$curs 0

Este su!u!ul #ctrilr i(il+ici $#tur#li s#u #rtiici#li #plic#%i &$ pre+'tire# sprti)ilr de perr!#$%' cu 1@ (ile &$#i$te#

c!peti%iilr i!prt#$te, cu scpul cre"terii pte$%i#lului er+trp #l r+#$is!ului ce deter!i$' c#p#cit'%i de ert crescute.6 Dr. I.Dr'+#$ 0.

E# ur!'re"te s: re#li(e(e 8• re#cere# c#p#cit'%ii de ert pri$tr si$te(' de !i5l#ce

!etdicped#++ice, $#tur#le "i #rtiici#le pr)e$ite di$ !ediuli$ter$ "i e2ter$

• diet# sprti)' , c#re se #plic' &$ scpul !e$%i$erii u$ei +reut'%icrpr#le pti!e se #plic' du' tipuri de r#%ii #li!e$t#re 8

- raţia 4iperproteică K #plic#t' &$ erturile de r%' cu ;<s'pt'!:$i &$#i$te# c$cursului, c#re pr)#c' cre"tere# !#sei!uscul#re

- raţia 4iperglucidică 6#!e# de +lucide0, prec$i(#t' de sc#$di$#)i &$ sprturile de re(iste$%'

7 #ctrul #r!#cl+ic, c#re cupri$de !edic#%i# ertului, pri$trc#te+rie de subst#$%e sus%i$'t#re de ert 6 er+trpe 0, utili(#tedup' re+uli bi$e cdiic#te !edic#l.

%'!)'( &!. =

Principiile Antrenamentului )portiv

Pri$cipiile #$tre$#!e$tului sprti) repre(i$t' te(e s#u $r!e cuc#r#cter +e$er#l ce diri5e#(' &$tre#+# #cti)it#te de A.S. Ele s#ucrist#li(#t pe p#rcursul de()lt'rii prcesului de pre+'tire #sprti)ilr. U$ele di$tre ele "i#u #!pliic#t rlul, #ltele #u sc'(ut c#)#l#re "i de #se!e$e# #u #p'rut pri$cipii $i. Astel pe l:$+'pri$cipiile c#r#cteristice prceselr i$structi) K educ#ti)e su$t

72



pre(e$te "i pri$cipii speciice #$tre$#!e$tului sprti). Pre(e$t'! &$c$ti$u#re p'rerile u$r pers$#lit'%i pri)i$d pri$cipiile A.S. 8• $.Rarre 6 1; 0 recu$#"te drept pri$cipii 8 pe cel #l

#ccesibilit'%ii #l ertului c$ti$uu #l peridi('rii "i structurii

ciclice # ertului #l p#rticip'rii c$"tie$te #l siste!#ti('rii #l i$tui%iei #l i$di)idu#li('rii, #l &$su"irii te!ei$ice.• (.P. #atveev 2 A.$. &ovicov 1F@ 0 8: Pri$cipii +e$er#le 8 de()lt'rii #r!$i#se s#u !ultil#ter#le #lle+'rii educ#%iei i(ice de !u$c# &$ prduc%ie "i #p'r#re #l &$t'ririis'$'t'%ii

B Pri$cipii !etdice 8 p#rticip'rii c$"tie$te #l i$tui%iei #l#ccesibilit'%ii "i i$di)idu#li('rii, #l siste!#ti('rii, #l cre"terii trept#te# e2i+e$%elr.• !enato #anno 6 1F; 0 8

B Pri$cipii +e$er#le 8 c$"tii$%ei de si$e 6 !ti)#%iei 0, #l re#lit'%ii, #l#ccesibilit'%ii "i re(l)'rii cu succes # s#rci$ilr.

B Pri$cipii de de diri5#re # ertului 8 c$ti$uit#te# #$tre$#!e$tului6 ert tt #$ul 0 pr+resi)it#te# ertului !ultil#ter#lit#te# "ipli)#le$%# pre+'tirii #lter$#$%# ciclic' # #$tre$#!e$tului.• Viclovan "on 6 1F< 0 8 speci#li('rii #pru$d#te #l #d#pt'rii l#

erturi i$te$se "i !#2i!e #l i$di)idu#li('rii, #l de()lt'rii!ultil#ter#le # c#lit'%ilr !trice "i i$dicilr !ru$c%i$#li #l

!del'rii.• Epuran #i4ai 6 1FJ 0

B Pri$cipii +e$er#le 8 de()lt'rii !ultil#ter#le # pers$#lit'%ii "ii$te+r'rii scipresi$#le # sprti)ului, #l eicie$%ei "iec$!icit'%ii, #l c!ple!e$t#rit'%ii teriei cu pr#ctic#.

BPri$cipii pri)i$d biecti)ele #$tre$#!e$tului 8!#2i!i(#re#=st#bili(#re# c#p#cit'%ii de perr!#$%' #l de()lt'rii#ptitudi$ilr !trice, c+$iti)e, #ecti)e "i )liti)e #l c$trlului,biecti)'rii "i e)#lu'rii #cti)it'%ii #l cl#br'rii di$tre #$tre$r,sprti), ec-ip# de #siste$%' "tii$%iic'.

BPri$cipii pri)i$d c$%i$utul #$tre$#!e$tului 8 i$terdiscipli$#rit'%ii #lr#%i$#li('rii #l per#%i$#li('rii.

BPri$cipii !etdicstr#te+ice 8 i$di)idu#li('rii #l c$"tie$ti('rii #l!ti)#%iei "i ertului )lu$t#r #l #ccesibilit'%ii #l i$ter#c%iu$ii!i5l#celr )erb#le cu cele $$)erb#le #l !del'rii #l sti!ul'rii #lsupr#&$)'%'rii #l speci#li('rii #l #utre+l'rii sprti)ului.

73



3$ #$ul 1F, E. 4ire# "i A. Dr#+$e# #u pr!)#t e2iste$%# #trei cl#se de pri$cipii 8

BPri$cipii +e$er#le #le educ#%iei i(ice "i #$tre$#!e$tului sprti) BPri$cipiile rie$t'rii c$%i$utului "i c$ducerii #$tre$#!e$tului

sprti) B Pri$cipiile rie$t'rii "i diri5'rii ertului &$ #$tre$#!e$tul sprti).Studii$duse #ceste pri$cipii s# #5u$s l# c$clu(i# c' u$ele

e$u$%uri su$t !#i de+r#b' re+uli de respect#t, de#rece se re+'sesc &$tr@ !'sur' !#i !#re &$ u$ele st#dii #le #$tre$#!e$tului,pier(:$dusi di$ i!prt#$%' &$ #ltele. 6 de e2e!plu speci#li(#re# #pru$d#t' # pre+'tirii "i rie$t#re# spre &$#lt# perr!#$%' se#drese#(' sprti)ilr c$s#cr#%i6 spesi#li(#re# #pru$d#t' 0, pe c:$d rie$t#re# spre &$#lt#

perr!#$%' se #drese#(' celr cupri$"i &$ pri!ul st#diu #l#$tre$#!e$tului.

Acest pri$cipiu di)er+e$t p#te i rec$sider#t sub r!# #du' re+uli pri)i$d priect#re# pe ter!e$ lu$+ "i #$u!e 8 rie$t#re#

&$ persprecti)' # #$tre$#!e$tului "i speci#li(#re# #pru$d#t' &$u$c%ie de biecti)ele de #ti$s "i #ptitudi$ile sprti)ilr. Ace#st'situ#%ie este !#i des &$t:l$it' l# 5curile sprti)e, c:$d este $eces#r'#cperire# u$r ($e &$ c#dsrul pl#$urilr t#ctice.

A):$d &$ )edere ele!e$tele $d#le #le A.S. cu! su$t 8 ertul

"i p#u(# #d#pt#re# l# slicit'ri tt !#i &$#lte c$tribi%i# prceselr psi-ice rit!icit#te# "i ciclicit#te# slicit'rilr , )! deduce c' tc!#i#ceste #specte )#l#bile &$ t#te st#diile A.S. trebuie s' ierelect#te de pri$cipiile A.S. Astel c$sider'! c' &$ #cest st#diupute! e$u$%# ur!'t#rele pri$cipii #le A.S. 8

B #l #d#pt'rii l# slicit'ri pr+resi)e B #l c!pe$s'rii "i supr#c!pe$s'rii B #l ciclicit'%ii #l i$di)idu#li('rii B #l !ti)#%iei. Principiul adaptării la solicitări progresive continuităţii /.

A$tre$#!e$tul este #cti)it#te b#(#t' &$ pri$cip#l pe erturii(ice "i psi-ice &$ c$ti$u' cre"tere. Slicit'rile r+#$is!ului prduc!diic'ri u$c%i$#le "i structur#le. Cele de $#tur' u$c%i$#l' setr#duc pri$ +r#dul de #d#pt#re, r#pidit#te# "i persiste$%# ei.T#te slicit'rile trebuie pr+r#!#te #):$d +r#de cresc:$de pr+resi), &$c:t s' ie #ccesibile sprti)ilr.

Eectul #$tre$#!e$tului se !#$iest' pri$ cre"tere# re(er)elru$c%i$#le l# $i)elul dieritelr #p#r#te "i siste!e, c#re sec$creti(e#(' &$ si$te(# prteic' de #d#pt#re, speciic' iec'rui tipde e2erci%iu.

74



Re#c%iile bil+ice de #d#pt#re #u st de$u!ite de )elKesi$dr!

+e$er#l de #d#pt#re s#u re#c%ie pst#+resi)' &$ se$sul c' "ti!ulul de#$tre$#!e$t6 )#l#re# e2erci%iului 0 #+rese#(' r+#$is!ul sprti)uluic#re este $e)it s' se #d#pte(e. Cele du' #(e, de #si!il#re "i#c!d#re, repre(i$t' st#re ce !#rc-e#(' trecere# l# #(#ur!'t#re de #d#pt#re.

Re#c%iile bil+ice pst K #+resi)e di$ si$dr!ul +e$er#l de#d#pt#re se pre(i$t' &$ trei #(e cu re#c%iile lr 8• reacţia de alarmă K se i$#t#le#(' l# &$ceputul #d#pt'rii "i c$st' di$

e$!e$e "c "i c$tr#"c Yred!i$#$t $er)#se "i si!p#t K

#dre$er+ice.Crespu$de &$ceputului e2erci%iului "i )#l#re# s#depi$de de i$te$sit#te# de lucru pr+r#!#t'.

• !eacţia de rezistenţă, c#ut' s' st#bile#sc' ec-ilibrul r+#$is!ului "i c$st' &$ #d#pt#re# l# slicit#re# e2erci%iului.

• !eacţia de epuizare, c#re c$st' &$ i!bl$')iri, $e)r(e, etc. Si $u trebuie s' se prduc' &$ ur!# #$tre$#!e$tului.

Prcesele de #d#pt#re se des'"#r' &$ ti!p &$ #$i de erturidierite c# &$ti$dere "i )#l#re, eectu#te cu #$u!ite rec)e$%e , cu#$u!ite tipuri de p#u(e, c#re s' #)ri(e(e c!pe$s#re#.

C# prces de #d#pt#re #$tre$#!e$tul sprti) este c#r#cteri(#tde trei #specte 8 7 este structur#t pe !#i !ul%i #$i cu eectcu!ul#ti) 7 lec%iile l#s' ur!e pe c#re se supr#pu$ lec%iile )iit#re 7 i$ter)#leledi$tre repet'ri, lec%ii, !icr, !e( "i !#crstructuri se st#bilesc &$c#drul u$r li!ite c#re s' +#r#$te(e re#cere# c#p#cit'%ilru$c%i$#le.

Principiul compensării şi supracompensării restabilirii /.Acest pri$cipiu st#bile"te dur#t#, tipul "i c$%i$utul p#u(elr

dup' ert. 3$tre+ul siste! de !etde de #$tre$#!e$t "i &$tre#+#str#te+ie de de()lt#re # c#p#cit'%ii de perr!#$%' pe ter!e$ lu$+se b#(e#(' pe rel#%i# di$tre ert "i di-$'.

U$ii #utri6 R. M#$$ 0 c$sider' supr#c!pe$s#re# b#(##$tre$#!e$tului, de#rece sti!ulii de #$tre$#!e$t prduc &$ r+#$is!de(r+#$i(#re bil+ic' s#u cri(# de #d#pt#re. Pe$tru rec'p't#re#ec-ilibrului r+#$is!ul #re $e)ie de p#u(' c#re s' c!pe$se(eeectele ertului. Repet#re# siste!#tic' # dieritelr erturi "i#crd#re# p#u(elr crespu$('t#re #u c# eect cre"tere# pr+resi)'# re(er)elr u$c%i$#le "i dep'"ire# )#lrilr i$i%i#le #le #cestr#.

75



Cre"tere# re(er)elr e$er+etice "i # #cti)it'%ii e$(i!#tice su$t &$s%ite "i de des'"ur#re# #cti)it'%ii cu u$ plus de ec$!icit#te, c#eect #l &!bu$'t'%irii #cti)it'%ii $er)#se "i #l crd$'rii.Supr#c!pe$s#re# se !#$iest' c# rec$struc%ie ri+i$#l' #

r+#$is!ului. Re)e$ire# se re#li(e#(' pe #lte b#(e superi#re 6 $u pe)ec-ile r!e 0, de #cee# este ec-ilibr#re l# $i)el superir. 3$treslicit#re "i re#cere e2ist' r#prturi str:$se "i &$ u$c%ie de 5cul#cestr# se des'"#r' prcesul de re+l#re &$ de()lt#re#perr!#$%ei.

Principiul ciclicităţii antrenamentului.A$tre$#!e$tul sprti) #re u$ c#r#cter ciclic "i c$ce$tric,

pr)e$it di$ structur# s# te!pr#l', ele!e$tele de c$%i$ut "icrel#%iile di$tre p#r#!etrii ertului. Se c$sider# c' ciclicit#te#

#$tre$#!e$tului er# d#t' de c#r#cterul se($ier #l u$r r#!uri desprt. Ace#st' #ir!#%ie este c$tr#(is' de de()lt#re# b#(ei te-$icK !#teri#le. Astel #tletis!ul se des'"#r' "i &$ s'li "i &$ #er liber,c!peti%iile de -c-ei se derule#(' "i )#r#, # #p'rut "i ('p#d##rtiici#l', etc. Deci $u c$di%iile de $#tur' cli!#teric' deter!i$'c#r#cterul ciclic #l #$tre$#!e$tului sprti).

Ciclicit#te# #$tre$#!e$tului sprti) este deter!i$#t' dec#r#cterul #(ic #l r!ei sprti)e, de le+it'%ile b%i$erii ei,)#lriic'rii "i pierderii ei te!pr#re. C#r#cterul #(ic #l r!ei

sprti)e c$stituie "i b#(# $#tur#l' # peridi('rii #$tre$#!e$tului.Astel #(ei de b%i$ere &i crespu$de peri#d# pre+'tit#re, #(ei de)#lriic#re &i crespu$de peri#d# c!peti%i$#l', i#r #(ei depierdere te!pr#r' &i crespu$de peri#d# de tr#$'t%ie. C#r#cterulciclic deter!i$' succesiu$e# lec%iilr, rdi$e# !diic'rii erturilrsub r#prtul )lu!ului, i$te$sit'%ii "i c!ple2it'%ii, precu! "i celel#ltec!p$e$te #le siste!ului de #$tre$#!e$t. Ciclicit#te# este pre(e$t'

&$ t#te substructurile !#crciclului.Principiul individualizării.Acest pri$cipiu, c$tr#r u$r p'reri 6 r#%i$#li(#re,

st#$d#rdi(#re 0, r'!:$e )#l#bil, "tii$d c' sprti)ul este i$di)idu#lit#te c#re se #d#pte#(' l# ert c$r! tr's'turilr s#le.I$di)idu#li(#re# se re#li(e#(' &$ u$c%ie de d#tele pe c#re le #)e!despre !dul de re#cti)it#te # sprti)ului l# ert &$ #$tre$#!e$t "ic$curs. T#te #ceste d#te trebuiesc cu$scute l$+itudi$#l pe$tru #lu# deci(ii c$r! st'rii re#le bil+ice "i psi-l+ice # sprti)ului.

Principiul motivaţieiMti)#%i# repre(i$t' !delul subiecti) #l c#u(#lit'%ii biecti)e,

c#u(#lit#te reprdus' psi-ic, #cu!ul#t' &$ ti!p, tr#$sr!#t' "i

76



tr#$ser#t' pri$ &$)'%#re "i educ#%ie &$ #c-i(i%ie i$ter$' # pers#$ei6 P. lu, 1; 0.

U$# di$ u$c%iile !ti)#%iei c$st' &$ e$er+i(#re# c$duitei.Cercet'rile psi-l+ice sct &$ e)ide$%' superirit#te# !ti)#%iei

!edii, c$sider#t' pti!', e)it:$du K se e2tre!ele. I!plic#re#!ti)#%iei &$ #cti)it#te# sprti)' este bi$e e)ide$%i#t' de r'spu$surilel# &$treb#re# 8 De ce pr#ctic' #$u!i%i i$di)i(i sprtul Z L# #ce#st'

&$treb#re su$t !ultitudi$e de r'spu$suri. Mti)ele #cti)it'%iisprti)e su$t de du' tipuri 8 intrinseci "i e0trinseci. Mti)#%i#repre(i$t', &$ sprt, dri)e K ul "i de ceul c!prt#!e$tului.

77



CURSUL NR. 11

4r!# sprti)' "i Peridi(#re# #$tre$#!e$tului

4r!# sprti)' K dei$i%ie "i c#r#cteristici4r!# sprti)', după unii autori condiţie fizică optimă reprezintă

ţelul principal ce se doreşte a fi atins prin procesul de antrenamentsportiv. 4r!# sprti)' repre(i$t' st#re superi#r' de #d#pt#re c$creti(#t' &$ cele !#i bu$e perr!#$%e re#li(#te &$ c$cursurile

pri$cip#le 6 de ):r 0. St#re# de r!' sprti)' este c#r#cteri(#t' deun comple0 de #ctri biecti)i "i subiecti)i, de natură !tric',bil+ic' "i psi-ic' , cei mai importanţi dintre ei fiind+• #ctri biecti)i8 starea de sănătate2 rezultatele obţinute în concurs2

rezultatele la probele de control2 valorile indicilor funcţionali bazali,în efort şi după efort-revenirea/

• #ctri subiecti)i8nivelul proceselor şi fenomenelor psi4ice2 dorinţa de antrenament şi concurs2 încrederea în forţele propriiluciditate/2 capacitate de refacere bună somn odi4nitor, reactivitate

optimă,susţinătoare de efort/ Se p#te )rbi despre r!# sprti)' l# t#te $i)elele de

pre+'tire, cu preci(#re# c' #re u$ c#r#cter #sce$de$t , determinat deprocesele de maturizare, nivelul aptitudinilor sportivilor, de stagiul depregătire, etc.

(a sportivii de înaltă performanţă forma sportivă este mai stabilădect la începători şi este mai îndelungată perioada de menţinere a ei.

O #lt' $t' dei$itrie este le+'tur# ei cu c#le$d#rulc!peti%i$#l, )#l#re# !#2i!' trebuie #ti$s' &$ c$cursul de ):r.

1ntruct este o formă de adaptare în care sportivul reacţionează optim la situaţii de stress aceasta nu poate fi menţinută multă vreme la un nivel ridicat . Astfel se vorbeşte despre vrfuri de formă care trebuiescatinse în concursul de vrf. 3iresc după vrfurile de formă urmează inevitabil o perioadă de refacere a capacităţii de efort şi ca atare o dezadaptare sau scoatere treptată, temporară din forma sportivă ma0imă .

Tr's'tur# pri$cip#l' a formei sportive este dată de c#r#cterul#(ic al acesteia+ de b%i$ere, de )#lriic#re şi de pierdere te!pr#r' r+#$i(#t'. Aceste faze sunt determinate de legităţile fenomenelor

78



adaptive ale organismului uman şi influienţează întreg procesul de planificare şi diri6are a antrenamentului sportiv.

4r!# sprti)' "i peridi(#re# #$tre$#!e$tului sprti).

%aracterului fazic al formei sportive îi corespund 8 perioade ale unuimacrociclu + peri#d# pre+'tit#re , corespunzătoare fazei de instalare sau de obţinere a formei sportive2 peri#d# c!peti%i$#l' , corespundefazei de valorificare sa u manifestare a formei sportive2perioada de tranziţie care corespunde #(ei de sc#tere r+#$i(#t' di$formă şi refacere a capacităţii de efort.

&"*E( PT"#

"nstalarea valorificareascoatereaformei sportive formei sportive din formă

A ? C

Perioada pregătitoare competiţională tranziţie

!egulile generale ale obţinerii formei sportive se aplică pe parcursulcelor trei faze cu deosebire însă în prima , realizată în perioadapregătitoare. )tabilirea formei sportive depinde de modul de diri6are aantrenamentului pe parcursul perioadei pregătitoare de modul deinlănţuire a diferitelor tipuri de mezocicluri şi macrocicluri.

Pe parcursul unui an pot e0ista mai multe faze de obţinere a formei sportive, în funcţie de caracteristicile ramurii de sport . (a sporturileindividuale nu se recomandă mai mult de F @ 8 concursuri importante într-un an calendaristic. (a 6ocurile sportive profilul curbei este diferit,menţinndu-se într-un platou cu mici oscilaţii determinate de meciurileoficiale. Peridi(#re# #$tre$#!e$tului sprti) se re#li(e#(' &$ dierite)#ri#$te, în funcţie de particularităţile ramurilor de sport. Astfel sedesprind următoarele variante tipice de periodizare+• Pre+'tire# &$ perspecti)' a copiilor cu aptitudini deosebite viitori

candidaţi la medalii olimpice şi mondiale/. %opiii imediat după selecţie,

au nevoie de o pregătire de 8 @ 9 ani , uneori de B @ C ani, pentru aatinge parametrii planificaţi la nivelul cerinţelor următorului stadiu.

79



Peridi(#re# la acest nivel este de regulă ce# cl#sic' cu trei perioade+pre+'tit#re, c!peti%i$#l' "i de tr#$(i%ie. E0istă şi e0cepţii launele ramuri de soport. biectivul acestei perioade este creştereacontinuă a nivelului de pregătitr la toţi factorii.

• Pre+'tire# sprti)ilr de !#re perr!#$%' pentru a participa la competiţii internaţionale de mare amploare. Periodizarea la aceastăcategorie de sportivi îmbracă aspecte comple0e, datorită pregătirii lorla cluburi şi la nivelul loturilor. 1n timpul anului se poate întmpla ca lalot să fie în perioadă de acumulări şi la club în perioadă competiţională,ceea ce necesită o strnsă colaborare a antrenorilor de lot cu cei declub.

• Pre+'tire# sprti)ilr participanţi la activităţile competiţionale interne. Acest eşalon cuprinde un număr mare de sportivi şi

periodizarea pregătirii se realizează în funcţie de calendarulcompetiţional respectndu-se cerinţele generale ale obţinerii formeisportive şi caracteristicile efortului din ramura de sport.

• C#(uri speci#le de periodizare a antrenamentului sportiv. %reştereanumărului de concursuri internaţionale ridică probleme privindperiodizarea antrenamentului Pr#ctic se c#ut' &$cepere# !#ide)re!e # peri#dei c!peti%i$#le cu o etapă care să favorizezeverificarea şi în acelaşi timp şi c$slid#re# pre+'tirii i$te+r#le. 1n conte0tul celor de mai sus, timpul afectat pregătirii fizice generale

poate fi mult diminuat, în timp ce antrenamentul specific va căpăta o pondere mult mai mare în ansamblul procesului de pregătire. Acestlucru nu este valabil la începători, la care ponderea e0rciţiilor cucaracter general este mare. )e consideră că în ramurile de sportciclice, eforturile de tip aerob pur au o pondere redusă, prioritateadeţinnd-o eforturile anaerobe şi combinat solicitate de e0erciţiilecare îndeplinesc cerinţele specifice ramurii de sport.

Obiecti)ele, c$%i$utul "i dur#t# peri#dei pre+'tit#rePeri#d# pre+'tit#re este unitatea structurală cu ponderea cea

mai importantă în cadrul macrociclurilor de antrenament, e# pu$:$d b#(ele u$c%i$#le #le )iit#relr perr!#$%e. 1n cadrul ei se rezolvămai multe obiective condiţionale +• cre"tere# c#p#cit'%ii u$c%i$#le a organismului2• educ#re# &$crederii în posibilităţile de afirmare2• &$)'%#re# s#u perec%i$#re# u$r prcedee te-$ice2• restructur#re# prcedeelr te-$ice,completarea fondului de

deprinderi2• de()lt#re# c#lit'%ilr !trice specifice ramurii de sport2• &$l'tur#re# r'!:$erilr &$ ur!' constatate la componentele A.).2

80



• pre+'tire# t#ctic'.5ama de e0erciţii este foarte largă incluznd mi6loace pentru

perfecţionarea deprinderilor motrice de bază, a calităţilor motrice, acapacităţii motrice generale.

Pe măsură ce se înaintează în această perioadă creşte pondereae0erciţiilor specifice şi competiţionale, att ca formă, structură şicaracter.

Peri#d# pre+'tit#re se &!p#rte &$ du' et#pe + • etapa de pregătire generală2 • etapa de pregătire specifică .

Obiecti)ele, c$%i$utul "i dur#t# peri#dei c!peti%i$#lebiectivul fundamental este !e$%i$ere# r!ei sprti)e , care

determină şi programarea conţinutului antrenamentelor. S#rci$ile

ur!'rite spre re#li(#re su$t8• Perec%i$#re# tuturr c#lit'%ilr, depri$derilr "i priceperilr pe

fondul stabilităţii formei sportive2• Perec%i$#re# continuă a c#p#cit'%ii de #d#pt#re la eforturile

specifice impuse de concursuri2• Perec%i$#re# pre+'tirii i$te+r#le de concurs• Sti!ul#re# i$i%i#ti)ei şi capacităţii creatoare a sportivilor.

Pregătirea fizică este orientată în direcţia pregătirii funcţionale.Pregătirea te4nică şi tactică sunt orientate spre o activitate

competiţională susţinută .$ezvoltarea gndirii tactice şi a pregătirii psi4ologice sunt de

asemenea obiective specifice acestei perioade. $upă obţinerea formeisportive, concursul devine mi6locul şi metoda esenţială pentru pregătire.

Astfel în sporturile cu caracter viteză-forţă şi 6ocuri sportive,sportivii de performanţă pot participa săptămnal sau de F-8 ori pesăptămnă la concursuri , întreaga perioadă competiţională.

1n sporturile de rezistenţă şi poliatloane, intervalele dintreconcursuri sunt mai mari nr. concursuri mai redus/. $urata perioadeicompetiţionale variază în de ramura de sport practicată de la F-8 lunipnă la 9-B luni.

3ormaţiunea structurală de bază a perioadei competiţionale oconstituie !e(ciclul c!peti%i$#l care include !icrciclul de #prpiere ,sau microciclurile în care se planifică starturi pregătitoare, concursul şi microciclul de descărcare, postcompetiţional.

8. biectivele, conţinutul şi durata perioadei de tranziţiebiectivul principal este asigurarea odi4nei active . Efortul nu se

întrerupe ,ci se menţine un anumit grad de antrenament , în vedereareadaptării cursive la macrociclul următor, la un nivel superior.

81



Perioada de tranziţie trebuie să asigure legătura dintre două macrocicluri concomitent cu asigurarea fazei de supracompensare pentru faza următoare de efort. Această perioadă nu are o durată precisă, fiinddeterminată de nivelul de pregătire şi caracteristicile calendarului

competiţional. Aceasta este mai lungă la nivelul copiilor ;-B săpt./ şi maiscurtă la sportivii consacraţi =-F săpt./. $e regulă se folosesc e0erciţiicomplementare şi din alte ramuri de sport dect cel practicat.

1n afară de modelul de periodizare prezentat al lui #atveev / maie0istă şi altele + #l lui P. Tsc-ie$e &!p#rte peri#d# pre+'tit#re &$ ;

p'r%i 8 pre+'tit. I pre+'tit. II "i prec!peti%i$#l' /. 3iecare dintreacestea are o durată de ; săptămni după care se programează intervalede refacere completă a organismului microcicluri/ pentru a favorizasupracompensarea. !efacerea trebuie strict supraveg4eată medical.

&umai după analizarea rezultatelor testelor biologice şi psi4ice se poatereîncepe antrenamentul pentru realizarea obiectivelor propuse.

#onitorizarea medicală a antrenamentului determină şi alegereametodelor şi mi6loacelor.

Alt model este cel al lui reer şi Pp) 6 r+#$i(#re# #$ului c!peti%i$#l tt pri$ cicluri de #pr2i!#ti) ; s'pt'!:$i, iec#re &!p'r%it &$ < !icrcicluri cu prile c$st#$te8 pri!ul de pre+'tire #l 9le# de #d#pt#re #l ;le# de #plic#re "i #l <le# de re#cere /.

Alt model este cel al lui Verc-"#$sHi #lter$#re#

#$tre$#!e$telr de r%' "i )ite(' cu cele de te-$ic' 0.*erc4oşansQi consideră că după antrenamentul cu conţinut de forţă

şi viteză cu intensităţi mari şi aceleaşi mi6loace se impune alternarea cuantrenamentul de te4nică. 'tilizarea progresivă la începutul macrociclului a eforturilor de forţă are ca rezultat o creştere uşoară a forţei generale şi a celei e0plozive, urmată însă de o scădere rapidă a acestora. Pentru a evita acest fenomen se va reduce volumul de antrenament care determină creşterea iarăşi a vitezei şi forţei e0plozive .

'n plan de antrenament pe macrociclu, realizat în această concepţie pentru sprinteri şi săritori / trebuie să respecte cerinţele +• conceperea unor substructuri de ?9 @ =F? de zile blocuri /2 • un bloc e caracterizat de creşterea şi apoi scăderea volumului2 • fiecare substructură e împărţită în mezocicluri F @ 8 săptămni /2 • volumul blocurilor rămne relativ stabil2 • antrenamentele intensive de forţă se alternează cu cele de te4nică2 • intensitatea creşte uşor pe întreaga durată a macrociclurilor2 • dezvoltarea forţei se va face prin mi6loace variate .

$in modelele de periodizare prezentate rezultă clar necesitateae0istenţei perioadelor de pregătire, însă dinamica efortului, mi6loacele şi

82



metodele utilizate, deşi trebuie să urmeze un anumit traseu, suntdeterminante în creşterea capacităţii de performanţă.

Aceste modele nu pot fi luate drept reţete ci trebuie luate caprovocări pentru antrenori.

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

CURSUL NR. 19

A$tre$#!e$tul sprti) K prces de pre+'tire st#di#l.Privirea de ansamblu asupra antrenamentului sportiv reliefează

două idei fundamentale+ 7 este un proces îndelungat, programat pe mai mulţi ani2 7 e0istenţa unor stadii, generalizate pe scară mondială.

'nii specialişti I. Dr'+#$ şi colab.- =D?D / concep stadiile caetape ale selecţiei copiilor şi tinerilor pentru diferite ramuri de sport.Părerea unanimă este că talentul celor selecţionaţi se concretizează într-un profil optim din punct de vedere morfo, funcţional, motric şi psi4ologic.

Talentul de e0cepţie depistat dintr-o masă mare de copii şi tineri testaţi,trebuie angrenat într-o activitate deosebit de susţinută, o muncă fărămena6amente, de lungă durată, mergnd pnă la limite ma0ime biologice şipsi4ologice. $in punct de vedere didactic se desprind 8 etape sau fazetemporare ale selecţiei.• Selec%i# i$i%i#l' 6 preli!i$#r' sau pri!#r'0 . @ constă în depistarea

copiilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea sportului deperformanţă. Ea se realizează la vrste diferite în funcţie departicularităţile ramurilor de sport, corespunzător cu vrstele la carese pot evidenţia anumite calităţi.

• Selec%i# secu$d#r' 6 i$ter!edi#r' 0 . @ se situează în 6urul perioadeipubertare cnd are loc stabilizarea din punct de vedere biologic şipsi4ic. *rstele sunt cuprinse între ==-=B ani la fete, respectivbăieţi /.

1n ramurile în care este posibilă specializarea timpurie selecţiasecundară se aplică după apro0imativ 9-; ani de pregătire.• Selec%i# i$#l' 6 pe$tru !#re# perr!#$%' 0 . @ este selecţia

sportivilor fruntaşi de6a consacraţi.

83



$in analiza activităţilor practice şi conform literaturii despecialitate, se poate considera că e0istă 9 stadii ale A.). A.Dr#+$e#,S.M#te Tedrescu @ Teoria )portului, Ed. 3E)T ucureşti, FF /.

St#diul I K A$tre$#!e$tul de b#(' rie$t#t &$ u$c%ie de

speciicul r#!urii de sprt 6 A.?.O. 0.%onstituie etapa iniţială a pregătirii sportive avnd ca sarcinăcreerea premiselor pentru dezvoltarea pe termen lung a capacităţii deperformanţă, începe imediat după selecţie, durează apro0imativ 8 ani şise înc4eie înaintea pubertăţii. S#rci$ile A.?.O. su$t8• dezvoltarea pe scară largă a capacităţii motrice a copiilor2 • asigurarea armonioasei dezvoltări fizice2 • dezvoltarea grupelor musculare solicitate în ramura de sport2 • dezvoltarea calităţilor sau a aptitudinilor motrice2 • iniţierea în însuşirea procedeelor te4nice principale2 • pregătirea treptată pentru participare la concursuri2• educarea comportamentului civilizat în toate împre6urările vieţii

sportive şi în societate2 • programarea antrenamentului corelat cu structura anului şcolar.

St#diul II K A$tre$#!e$tul speci#li(#t sau speci#li(#re# ti!purie &$tr r#!ur' de sprt 6 A.S.T. 0.

Acest stadiu mai este denumit şi de dezvoltare sau antrenamentconstructiv, avnd ca scop+ începerea specializării, dezvoltarea capacităţii

de efort, formarea capacităţii de coordonare fină a mişcărilor specificeramurii de sport, dezvoltarea capacităţii te4nico-tactice, dezvoltareavitezei şi forţei în regim de viteză, dezvoltarea proceselor cognitive,ec4ilibrul afectiv şi un sistem motivaţional corect .

$urează apro0imativ 8 ani şi este legat de stadiul ", îar ideeafundamentală a acestui stadiu este unitatea dintre conţinutulantrenamentului şi competiţie. Obiecti)ele st#diului II su$t8• continuarea influienţării dezvoltării indicilor morfologici2 • dezvoltarea în continuare a calităţilor motrice legate de specificul

ramurii de sport practicate2 • lărgirea conţinutului pregătirii te4nice2 • dezvoltarea unei aprofundate gndiri tactice2 • folosirea permanent a e0erciţiilor stimulative2 • cultivarea trăsăturilor comportamentale de competitor2 • cultivarea trăsăturilor de cetăţean corect integrat social.

St#diul III K A$tre$#!e$tul de speci#li(#re #pru$d#t' "irie$t#t' spre &$#lt# perr!#$%' 6 A.O.I.P. 0.

84



Acest stadiu asigură trecerea, după specializarea timpurie, lastadiul de antrenament de mare performanţă şi consacrarea pe planmondial.

S#rci$ile pri$cip#le su$t8• aprofundarea specializării d.p.d.v. te4nico-tactic2• creşterea ponderii pregătirii integrale mi6loace competiţionale /2• volume şi intensităţi mari în pregătire2• asigurarea pregătirii multilaterale creşterea capacităţii de efort /2• periodizarea antrenamentului să asigure cotele creşterii capacităţii de

performanţă2• asigurarea refacerii capacităţii de efort după toate structurile de

antrenament lecţii, micricicluri, mezocicluri, macrocicluri /2• dezvoltarea motivaţiei în susţinerea efortului de antrenamente

ridicate2• asigurarea înţelegerii de către sportiv a raţiunii programării şi

planificării antrenamentului.Acest stadiu are durate diferite =-F ani / şi cuprinde acei sportivi

cu perspective de a deveni profesionişti sau de a se consacra pe planmondial.

St#diul IV K A$tre$#!e$tul de !#re perr!#$%' 6 A.M.P. 0 Acest stadiu reprezintă ultima etapă de fructificare a pregătirii pe

termen lung. Planificarea antrenamentului este individualizată, c4iar şi lasporturile de ec4ipă. S#rci$ile pri$cip#le su$t8• stabilirea de către sportivi împreună cu antrenorul a obiectivelor de

performanţă şi a condiţiilor necesare realizării acestora 2• creşterea capacităţii de performanţă la nivel ma0im 2• amplificarea comple0ităţii efortului prin mi6loace competiţionale 2• dezvoltarea rezistenţei la stress -ul antrenamentelor, competiţiilor şi a

mass-media prin mi6loace de refacere fizică şi psi4ică2 • clarificarea şi înţelegerea raporturilor contractuale2 • formarea atitudinii corespunzătoare statutului de vedetă.

Antrenamentul de mare performanţă se adresează sportivilorprofesionişti, care au contracte cu cluburile şi cărora practicareasportului le asigură sursele necesare e0istenţei.

)e poate afirma că stadiul " corespunde selecţiei preliminare şipregătirii copiilor2 stadiul "" corespunde selecţiei secundare şi pregătirii 6uniorilor2 şi stadiul """ corespunde corespunde selecţiei finale şipregătirii sportivilor consacraţi iar stadiul "* corespunde lucrului cusportivii consacraţi de mare performanţă.

S' )ede! &$ ce c$%i$utul iec'rui st#diu.

85



St#diul I 8• )e realizează selecţia copiilor cu aptitudini pentru practicarea

sportului respectiv, iniţierea în practicarea sportului şi stabilireaviitoarei specializări2

• Pentru asigurarea efectivelor sportului de performanţă este necesar+- depistarea copiilor cu aptitudini deosebite, pe bază de normative2 - iniţierea atentă a acestora în sportul respectiv2 - stabilirea viitoarei specializări pe posturi în ec4ipe, pe probe,

ramuri sportive 2Acţiunea principală desfăşurată este selecţia care se defineşte ca

activitatea sistematică a specialiştilor, desfăşurată pe baza unor criteriibiologice, motrice şi psi4ologice în direcţia depistării copiilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea sportului.

%riteriile, probele şi normele de selecţie se reunesc de regulă înHmodele de selecţie I care au drept scop prefigurarea viitorului campion.

%omponentele acestui model trebuie alese cu mult discernămnt.#odelul de selecţie pentru o ramură de sport presupune+

• )tudierea caracteristicilor subiecţilor în eşalonul de înaltăperformanţă pe plan naţional şi internaţional,pentru a evidenţia însuşirile tipice pentru a deveni campion2

• #odelul este constituit ca un instrument cu reale funcţii de diagnoză şiprognoză a disponibilităţilor tinerilor pentru sportul de înaltă

performanţă.• El reglează relaţia dintre cerinţe şi opţiuni2• #ulţi tineri doresc să facă sport de performanţă, dar cerinţele

performanţei nu sunt accesibile oricui2• #odelul de selecţie are caracteristici multidisciplinare şi

interdisciplinare de natură biologică, pedagogică, psi4ologică, socială şite4nică2

• Este operaţional, original, obiectiv, de tip probabilistic, anticipativ,proiectiv.

Elementele de structură a modelelor de selecţie sunt+I$dicii !rl+ici #i subiec%ilr.

• %el mai frecvent folosiţi sunt + înălţimea, greutatea, lungimeamembrelor inferioare, perimetrul toracic, diametrul biacromial şibitro4anterian, şi altele în funcţie de profilul consacrat al sportului.

• 1n unele sporturi în care înălţimea are rol important se are în vedereurmătoarele valori probabile+

- la = ani înălţimea băieţilor reprezintă C?,F=G din cea finală2- la =9 ani înălţimea băieţilor reprezintă D=,FBG din cea finală2- la =C ani înălţimea băieţilor reprezintă DD,?CG din cea finală.

86



E0.+ dacă la = ani copilul are =; cm. calculul se face astfel+=; 0 =MC?,F= > =;MC?,F= > =D=,CD cm.I$dicii i(il+ici "i bic-i!ici.

• au rolul de a testa posibilităţile funcţionale ale organismului2• sunt utilizaţi indicatori privind + capacitatea vitală, frecvenţa cardiacă,tensiunea arterială, potenţialul organismului faţă de efortul respectiv.• )e cercetează aptitudinile morfo-funcţionale a liniei genetice a

părinţilor prin studierea arborelui genealogic, raportul dintrecapacitatea motrică a părinţilor şi copiilor, etc.

I$dicii c#p#cit'%ii !trice.)e realizează printr-un sistem de probe şi norme de control

stabilite pentru fiecare ramură de sport. Aceste probe au evidenţiat celemai mari creşteri a calităţilor motrice la vrsta adolescenţei.• viteza creşte cel mai mult între =-=8 ani2• forţa creşte cel mai mult între =8-=C ani2• forţa-viteză creşte cel mai mult între =F-=8 ani2• rezistenţa aerobă creşte cel mai mult între =-=8 ani2• rezistenţa anaerobă creşte cel mai mult între =8-=B ani.

Criterii psi-l+ice de selec%ie.Este demersul ştiinţific prin care realizează cunoaşterea

particularităţilor copiilor, adolescenţilor sau tinerilor şi corespondenţaacestora cu cerinţele precis delimitate ale unei anumite activităţi #.Epuran, =D?D /. )tudiind comple0itatea A.)., #. Epuran stabileşte cei 9 Aai performanţei sportive, care sunt+• aptitudini2 Aceste 9 6aloane ale performanţei au fost• atitudini2 studiate amănunţit, tocmai pentru a stabili• antrenament2 cu e0actitate criteriile psi4ologice ale selecţiei.• ambianţă.

)-a constatat încă de la începuturile aplicării criteriilor de selecţiepsi4ologică faptul că subiecţii nu prezintă un suficient grad de constanţăprivind manifestarea aptitudinilor şi trăsăturilor de personalitate.Practica însă evidenţiază că unele însuşiri manifestate la D-= ani nu sepăstrează la acelaşi nivel faţă de altele. Apar unele dificultăţimetodologice sau contradicţii dintre aptitudini şi dinamica personalităţii,fapt ce necesită utilizarea unor criterii ştiinţifice interdisciplinare dincare nu pot lipsi cele psi4ologice. altă dificultate este creeată decontradicţia dintre selecţia timpurie a sportivilor şi maturizarea trzie apersonalităţii lor.

C#r#cterul #c%iu$ilr de selec%ie

87



Ceri$%ele pri)i$d #c%iu$ile de selec%ie su$t+• st#bilire# ):rstei pti!e la care depistarea aptitudinilor motrice se

poate face cu eficienţă sporită. Aceasta diferă de la o ramură sportivăla alta. )pecialiştii concluzionează că în general vrsta propice este

între =-=9 ani. (a atletism selecţionarea băieţilor sub =F ani nu serecomandă, în sc4imb la fete da. (a gimnastică şi patina6 artistic sepoate începe la 9-B ani, la canota6 în 6ur de =C-=? ani, la fotbal în 6ur deC-? ani.

• selec%i$#re# cpiilr prin sistemul eli!i$#triu nu este indicată dectdup' pubert#te.

• S' se %i$' c$t în selecţionarea sportivilor şi de tr#di%i# sportivă aoraşului respectiv şi de i$luie$%# !ediului.

biectivele instruirii copiilor în cadrul primului stadiu al

antrenamentului sportiv au fost prezentate anterior.St#diul IIAcest al doilea stadiu al A.). include tineri iniţiaţi de6a în

practicarea sportului, de-a lungul celor F-8 ani de stagiu în primul stadiu.$eci, e"#l$ul 5u$irilr $u i$clude tt#lit#te# cpiilr i$strui%i în

primul stadiu ci $u!#i pe cei cu re#le c#lit'%i "i #ptitudi$i pentrusportul de performanţă. 1n procesul i$struirii 5u$irilr, pregătireatrebuie să capete un c#r#cter prspecti) , înscris în e0igenţele scontateale viitorului campion.

Or+#$i(#re# i$struirii 5u$irilr"nstruirea 6uniorilor se desfăşoară în secţiile pe ramură de sport şi

pe ec4ipe sau grupe de instruire după criteriul vrstei şi cel al valoriisportive + &$cep'tri, #)#$s#%i şi perec%i$#%i.

Periodic, potrivit evoluţiei 6uniorilor se poate efectua trecereadintr-o grupă în alta. 3iind perioada acumulărilor se acordă atenţiedeosebită volumului crescut al instruirii. biectivele instruirii 6uniorilor încadrul celui de-al doilea stadiu au fost prezentate anterior.

%elelalte două stadii respectiv stadiul """ şi stadiul "* au fostprezentate anterior. Problemele prezentate suplimentar privind stadiile "şi "" le considerăm deosebit de importante pentru accederea înurmătoarele două stadii.

Structur# #$tre$#!e$tului sprti)e

Prin structura antrenamentului sportiv se înţelege &!bi$#re#r#%i$#l' rel#ti) st#bil' # c!p$e$telr #$tre$#!e$tului sprti),crel#te pe b#(# u$r le+it'%i biecti)e6 A. Dr#+$e#, 9@@9 0.

Ea este condiţionată de +

88



• interdependenţa dintre elemente de conţinut şi ordinea lor+ - pregătires fizică generală2 pregătirea fizică specifică2 pregătireate4nică2 pregătirea tactică, etc.

• ale corelaţia dintre volumul, intensitatea şi comple0itatea efortului2 • succesiunea diferitelor verigi antrenamentului lecţii, etape, părţi,perioade./2 • structura antrenamentului sportiv este determinată de principiile care

stau la baza sa-caracterul ciclic2continuitatea2 dinamica efortului2 relaţia dintre

P35 şi P3), etc.Antrenamentul trebuie conceput ca structură de pe poziţii

operaţionale ce implică măsuri organizatorice, resurse şi forme deevaluare, la nivel de lecţie sau sistem de lecţii . Se c$sider' c' r#,

(iu#, s'pt'!:$#, lu$#, #$ul, etc pt i lu#te c# repere structur#le, &$ c$struire# #$tre$#!e$tului pe lec%ii, !icrcicluri, !e(cicluri s#u!#crcicluri.

A$tre$#!e$tul sprti) cupri$de ur!'t#rele substructuri+• M#crstructur# sau structura ciclurilor mari de tipul celor anuale,

bianuale, multianuale2 • Me(structur#, sau structura de durată medie, compusă din mai multe

micricicluri, de regulă săptămnale 2• Micrstructur#, sau structura unui sistem de lecţii desfăşurat de

regulă pe parcursul unei săptămni 2• Lec%i# de #$tre$#!e$t ca unitate structurală de bază.

M#crciclul &$ structur# #$tre$#!e$tului sprti) %a şi celelalte substructuri ale antrenamentului, macrociclul se

caracterizează printr-o structură cu aspect dinamic şi o structură statică de bază determinată de legităţile formei sportive.

Prin macrociclu definim ciclurile de antrenament de dimensiuni mari.Ele se repetă pe trepte cantitative şi calitative superioare, att înprivinţa structurii de bază, ct şi în ce priveşte dinamica de solicitare.!epetarea ciclică a structurii de bază se întemeiază pe caracterulconcentric al reluării de la an la an a aceloraşi laturi, dar la nivelecalitative şi cantitative superioare. $e aceea ele se mai numesc şi cicluriperiodice. #acrociclul este aplicat practic asupra particularităţilorfiecărei ramuri de sport şi a celor individuale ale sportivilor, cuprinzndperioadele de pregătire. )istemul competiţional s-a modificat în maremăsură la anumite ramuri de sport, mai ales datorită numărului deconcursuri şi a valorii acestora.

89



1n această idee se cunosc două direcţii de perfecţionare astructurii macrociclice+• )curtarea macrociclului sau conceperea mai multor macrocicluri într-un

an de antrenament periodizare multiplă /, care se reflectă şi în

structura mezociclurilor şi a microciclurilor.• #odificarea configuraţiei perioadei pregătitoare şi a conţinutului

acesteia creşterea ponderii mi6loacelor de pregătire specifică faţă de mi6loacele cu caracter general, mai ales la sportivii de performanţă şi înaltă performanţă /.

Peridi(#re# !ultipl' constă din succesiunea a două sau mai multecicluri în cadrul unui an. Periada de tranziţie revine frecvent cu duratediferite în cadrul acestui tip de periodizare după înc4eierea perioadeicompetiţionale. )e întlneşte frecvent în sporturile de lupă şi cele de

viteză-viteză . 1n ultimul timp e0istă tendinţa periodizării multiple şi înramurile de sezon sc4i fond, ciclism / datorită modernizării bazeite4nico-materiale.

1n pregătirea sportivilor de înaltă performanţă se programează unmacrociclu cu scopul2 de a realiza o pregătire modelată integral dupăcompetiţia la care urmează să se participe . El durează B-? săptămni şideşi este scurtă permite orientarea precisă a antrenamentului şiobţinerea celor mai bune rezultate.

$acă pe parcursul unui an se planifică F-8 macrocicluri, durata şi

conţinutul lor diferă 2 primele două durează 8-9 luni fiecare, ultimulincluznd seria principalelor concursuri şi în principal concursul de vrf.Primul macrociclu este de bază2 al F-lea macrociclu are caracter specific2al 8-lea caracterizat prin obţinerea celor mai înalte performanţe.

Perioada multiplă nu trebuie aplicată la copii şi 6uniori datorităcapacităţii de efort scăzute a acestora şi a evitării specializării timpurii.

1n sinteză, macrociclurile sunt secvenţe de durată relativ mari, încare capacitatea de performanţă trebuie ridicată continuu la un nivel totmai înalt. Ele sunt constituite din mai multe mezocicluri care în cadrulprocesului de lungă durată favorizează revenirea următoarelormacrocicluri pe trepte cantitative şi calitative superioare .

C$cepere# !#crcicului trebuie s' crespu$d' ur!'t#relrre+uli8• Efortul trebuie să aibă o dinamică ascendentă la începutul

macrociclului, culminnd cu ultima mare competiţie din calendar2 • Asigurarea continuităţii prin trecerea de la eforturile relativ

e0tensive la cele relativ intensive2

90



• Asigurarea în mezocicluri şi microcicluri a refacerii capacităţii de efort, care să favorizeze trecerea la o treaptă superioară de solicitare2

• Asigurarea unei relaţii optime între structura antrenamentului şi

calendarul competiţional2 • 1n cadrul macrocicluliui trebuie să se concentreze toată gama de

principii şi cerinţe ale antrenamentului.#acrociclul trebuie înţeles ca un sistem de mezocicluri de diferite

tipuri dictate de logica desfăşurării antrenamentului şi particularităţileramurii de sport.

Me(ciclul &$ structur# #$tre$#!e$tului sprti) Ciclul de dur#t' !edie este c!pus di$tru$ siste! de u$it'%i

te!pr#le !#i !ici $u!ite !icrcicluri , al căror conţinut şi orientare

este determinat de tipul de mezociclu. $e regulă cuprin 8-B săptămni,dar cel mai frecvent se întlnesc mezocicluri lunare , compuse din 9săptămni.

1n funcţie de perioada în care sunt incluse ciclurile medii seconcretizează orientarea metodică a acestora, ceea ce dă şi tipulacestora.

Tipuri de !e(cicluri8• Me(cicluri de #c!d#re 7 se introduc la începutul perioadei

pregătitoare mai ales la copii şi 6uniori, dar şi la sportivii

consacraţientru dezvoltarea rezistenţei7predomină volumul de muncă realizat pe seama e0erciţiilor cu caracter general, dar şi e0erciţii de rezistenţă specială, de viteză-forţă, mobilitate, învăţare de noi deprinderi, etc.

• Me(cicluri de b#(' 7 au ca obiective principale pregătirea fizică generală, pregătirea te4nică şi psi4ologică 7 predomină volumul şi intensitatea mărită realizate cu mi6loace specifice şi de altă natură, în lecţii cu intensităţi mari 7 se planifică probe de control pentru pregătirea fizică generală şi specifică.

• Me(cicluri de pre+'tire "i c$trl 7 urmăresc realizarea unei pregătiri integrale, la toate laturile antrenamentului, prin aplicarea e0erciţiilor cu caracter specific şi competiţional 7 concursurile organizate în cadrul acestor mezocicluri, au caracter de verificare,sunt în măsură a oferi o imagine concludentă a nivelului de pregătire atins.

• Me(cicluri prec!peti%i$#le 7 vizează pregătirea integrală cu mi6loace competiţionale, în care predomină pregătirea tactică, te4nico- tactică şi psi4ologică 7 predomină eforturile cu intensităţi mari şi

91



ma0ime alternate cu perioade de refacere programate de regulă la sfrşitul mezociclului.

• Me(ciclurile c!peti%i$#le 7 sunt programate în perioada respectivă 7 sunt cuprinse concursurile conform calendarului competiţional 7

numărul acestor mezocicluri este stabilit în funcţie de durata perioadei competiţionale 7 cuprinde micricicluri sau lecţii de refacere.Micrciclul &$ structur# #$tre$#!e$tului sprti) Ciclul de scurt' dur#t' este u$ siste! de lec%ii de #$tre$#!e$t

şi de re#cere care constituie o unitate structurală a unui mezociclu deun anumit tip. C$%i$utul "i structur# microciclurilor sunt determinate deurmătorii factori+• I$ter#c%iu$e# dintre procesele de bse#l' şi re#cere , ordinea de

alternare a erturil r cu di-$#, alternarea erturilr !#ri cu altele

mai reduse . 1n cadrul fiecărui microciclu lecţiile au valori diferite, înfuncţie de contribuţia acestora la realizarea obiectivelor intermediare$inamica efortului în cadrul microciclurilor este determinată desarcinile de antrenament, mi6loacele şi metodele folosite în lecţii.

• Necesit#te# #lter$'rii lec%iilr cu orientări d.p.d.v. al calităţilormotrice şi cuplarea acestora cu teme privind celelalte componente.

E0. 1ntr-o săptămnă se pot cupla lecţiile astfel+- pregătire te4nică şi dezvoltarea vitezei2- lecţii de restabilire2- pregătire te4nică şi dezvoltarea detentei2- dezvoltarea rezistenţei specifice2- dezvoltarea rezistenţei generale şi alte combinaţii.$e cte ori se constată rămneri în urmă la una din calităţi se impun

măsuri de refacere. #icrociclurile cu caracter competiţional trebuiealternate în special cu cele de pregătire fizică generală şi specifică.)e propune efectuarea a F microcicluri de "c, de cte F zile 8 lecţii pezi/ şi alternate cu (i de desc'rc#re şi apoi de odi4nă.

3!bi$#re# !icrciclurilr de şoc cu cele de descărcare, avndu-se în vedere durata refacerii, constituie o măsură esenţială pentru creştereaperformanţelor.• (ocul microciclului în cadrul antrenamentului îi determină orientarea şi

conţinutul şi în funcţie de acesta ele se clasifică astfel +X Micrcicluri de #$tre$#!e$t 7 ele pot fi de pregătire generală2 7 depregătire specifică 7 de intensitate ma0imală, subma0imală şi medii.J Micrcicluri de #c!d#re 6 #prpiere 0 7 modelează pregătireaconform concursurilor, stabilind eforturile în ordinea în care urmează săse desfăşoare probele în concurs sau în condiţii asemănătoare.

92



J Micciclurile de c$curs 7 trebuie să asigure o disponibilitate optimăorganismului pentru a realiza performanţa planificată.J Micrciclurile de re#cere 7 urmează de regulă după concursuri foarteimportante 7 cuprind un număr sporit de zile de odi4nă şi e0erciţii

diferite de la o lecţie la alta, care să favorizeze procesele de refacere7se mai numesc şi de descărcare.Lec%i# de #$tre$#!e$t sprti).Repre(i$t' !icrstructur# de b#(' # #$tre$#!e$tului sprti) . Au

e0istat opinii corespunăztor cărora folosirea noţiunii de lecţie deantrenament, ca formă de bază ar fi o tendinţă spre didacticism noţiunea de lecţie fiind proprie educaţiei fizice /.

Problema depăşeşte semnificaţia unei oarecare dispute de ordinterminologic. Op%iu$e# pe$tru ter!e$ul de lec%ie se 5ustiic' de#rece +• se desfăşoară pe baza unor principii şi norme didactice2 • organizarea instruirii este asigurată pe colective constante stabilite

după criteriul vrstei şi al gradului de pregătire2 • este condusă de cadre de specialitate2 • conţinutul lecţiei se spri6ină pe cel al precedentei şi pregăteşte

sportivii pentru lecţia viitoare2 • respectă cerinţele didactice ale lecţiei în general .

(ecţia de antrenament sportiv #re dur#te dierite, la latitudineaantrenorului în funcţie de obiective. Această caracteristică o

diferenţiază uneori fundamental de lecţia de educaţie fizică . $e aceeaunele verigi ale lecţiei de educaţie fizică nu se regăsesc dect parţial înstructura lecţiei de antrenament sportiv.

Structur#!eferitor la structură, se poate discuta de trei părţi ale lecţiei de

antrenament sportiv şi anume+• P#rte# i$trducti)' care cuprinde + aspecte organizatorice2 condiţii

de lucru2 precizări privind conţinutul activităţii2 pregătirea organismului pentru efort încălzirea /. Aceasta din urmă poate fistandardizată sau individualizată . %ele două forme pot fi combinate.1ncălzirea nu cuprinde numai e0erciţiile fizice ci şi masa6ul,antrenamentul mental, autosugestia, etc.

• P#rte# u$d#!e$t#l' realizează obiectivele programate prin+ - repetări în condiţii analoage şi modelate după concurs2 - întreceri cu adversari diferiţi2 - verificări prin probe de control2 - învăţare de noi procedee sau corectările acestora2

93



- abordarea unor componente ale antrenamentului 2- pregătirea integrală .P#rte# de &$c-eiere, de re)e$ire "i de re#cere -%uprinde toate măsurile necesare restabilirii organismului

e0erciţii de respiraţie, mers liniştitor, procedee fizioterapice /.$e obicei nu se programează imediat după lecţie sau în partea deînc4eiere ci în şedinţe speciale, a doua zi după efort.

Tipl+i# lec%iei "mplică o analiză amănunţită pentru găsirea unor criterii viabile, cu

caracter particular pentru a ordona gndirea metodică a antrenorilor.Tipurile de lecţie confirmate de pedagogie se potrivesc şi

domeniului antrenamentului sportiv, însă le regăsim sub o multitudine deforme, uneori fără a mai păstra din caracteristicile originalului. 1n general

ele sunt determinate de obiectivele şi caracteristicile perioadelor depregătire şi a mezociclurilor, astfel+• Lec%ii de #c!d#re

- Acestea trebuie să favorizeze adaptarea sportivilor la cerinţele de efort ale antrenamentului2

- )e programează prioritar la începutul perioadelor pregătitoare,în primul mezociclu şi cu precădere pentru începători2

- )copul principal este de a dezvolta posibilităţile aerobe dar şi de a obişnui sportivii cu un anumit volum de muncă2

- #i6loacele folosite sunt în general cu caracter general.• Lec%ii de b#('

- Asigură şi fundamentează pregătirea în sportul respectiv2 - )e pun bazele pregătirii fizice specifice, te4nice şi psi4ologice2 - Eforturile au volume mari şi intensităţi ridicate2 - #ai sunt numite şi lecţii de H şoc H.

• Lec%ii de pre+'tire "i c$trl - *izează pregătirea specifică cu mi6loace specifice2 - Asigură pregătirea integrală cu mi6loace competiţionale2 - )e programează întreceri în condiţii analoage concursurilor.

• Lec%ii de pre+'tire i$te+r#l' s#u de #prpiere - )unt specifice etapelor precompetiţionale şi includ întreceri de

diferite tipuri şcoală, de verificare, de asamblare, etc./2 - )e numesc şi de apropiere deoarece sunt modelate după

concursul la care urmează să se participe2 - Pot avea caracteristici contrastante cu concursul, datorită

mi6loacelor de refacere şi a lucrului cu intensităţi reduse.• Lec%ii de re#cere

94



- (ecţii de reconstrucţie a organismului după eforturile depuse anterior2

- %onţin e0erciţii fizice de intensităţi reduse, mi6loace balneo- fizio-4idro-terapice care accelerează procesul de înlăturare a

oboselii.C$sider#%ii +e$er#le Planificarea mai multor lecţii într-o zi ridică o serie de probleme,

dintre care amintim pe cele mai importante +7stabilirea orarului optim2 7 nivelul solicitărilor în cadul lecţiilor2 7nivelulde pregătire al subiecţilor.

St#bilire# r#rului pti! implică în special repartizarea în timpulunei zile a lecţiilor principale şi a celor secundare, în raport cu dinamicaactivităţii funcţiilor motrice şi implicit a capacităţii de efort care, variază

în cursul a F9 de ore. &ivelul lor este crescut în mi6locul zilei, mai scăzutdimineaţa şi seara şi cel mai scăzut noaptea. 1n aceste condiţii esteraţional pentru ritmul de două lecţii pe zi, acestea să fie plasate întreorele 1@ K 19 "i 1J K 1F. 1nsă acest program este uneori incompatibil cuactivitatea profesională şi de aceea antrenamentele sunt programateîntre orele K 1@ "i 1J 9@ de către cei în cauză.

1n general capacitatea optimă de efort este foarte multinfluienţată de orarul de antrenament, ttde#u$# r'!:$e &$s' pti!'

peri#d# di$ !i5lcul (ilei. )portivii ating însă un nivel ridicat al

capacităţii de efort în momentul zilei în care ei s-au obişnuit adaptat / săse antreneze de obicei. Acest nivel ar deveni ma0im dacă orarul deantrenament ar corespunde cu nivelul cel mai înalt al activităţii fiziologice.

Sc-i!b#re# r#rului &!plic' #d#pt#re# pr+r#!ului cu cel pu%i$; s'pt'!:$i &$#i$te# c!peti%iei la care urmează să se participe, lasporturile ce implică viteze sau forţă şi cu < s'pt'!:$i pe$trusprturile b#(#te pe re(iste$%'.

3$ c#(ul eecu'rii # du' lec%ii pe (i, u$# di$ #ceste# estec$sider#t' pri$cip#l' , iar cealaltă secundară. 1n cursul lecţiilorprincipale efortul are o intensitate mare sau ma0imă, iar în cursul celorsecundare, volumul de efort este mai redus, solicitările fiind uşoare saumedii.

)copul e0erciţiilor este de a menţine nivelul atins att în domeniulcalităţilor te4nico-tactice ct şi al aptitudinilor fizice.

$upă o lecţie principală consacrată vitezei, lecţia următoare din zinu trebuie să perturbe relaţiile dintre forţă şi viteză deoarece vainfluienţa negativ şi coordonarea mişcării. 1n acest caz eforturile deviteză sunt recomandate la începutul lecţiilor cu solicitare medie, maresau ma0imă.

95



!ecuperarea după o lecţie de intensitate medie durează cteva ore."ntroducerea a una sau două lecţii suplimentare sunt necesare

pentru realizarea unor obiective comple0e2Pl#$iic#re# &$ #$tre$#!e$tul sprti)

Antrenamentul sportiv este un proces de lungă durată desfăşuratpe parcursul mai multor ani. %onducerea sa eficientă nu poate fi făcutădect pe bazele prevederii ştiinţifice ale ansamblurilor de obiective,decizii şi mi6loace. 1n acest sens pl#$iic#re# #cti)it'%ii trebuie&$c#dr#t' &$tr str#te+ie pe ter$!e$e !#i lu$+i s#u !#i scurte .

Str#te+i# #$tre$#!e$tului sprti) de perr!#$%' "i &$#lt' perr!#$%' pr$e"te "i &$+lbe#(' !delul c!peti%iei de !#re#!pl#re pentru care vor fi pregătiţi sportivii selecţionaţi pe bazaprogramelor şi planurilor special elaborate.

Pr+r#!#re# #$tre$#!e$tului sprti) repre(i$t' #cti)it#te# deel#br#re # biecti)elr prcesului de #$tre$#!e$t, # s#rci$ilr

pre+'tirii "i r!elr de r+#$i(#re, %i$:$d se#!# de c$di%iilebiecti)e &$ c#re ur!e#(' s' se des'"#re &$tre+ul prces .

Programele de pregătire pornesc de la modelele elaborate pentrufiecare ramură de sport, care sunt concretizate la diferite nivele, începnd cu loturile reprezentative olimpice şi naţionale şi pnă la nivelulsecţiilor de copii şi 6uniori.

Pr+r#!ul cupri$de, r#prt#t l# biecti)ele pri$cip#le, #c%iu$ile

&$l'$%uite l+ic "i le+ic &$tru$ siste! c!ple2 de directi)e, cuc#r#cter el#stic, di$ c#re $u lipsesc !i5l#cele de )eriic#re "ic$trl ele db:$desc u$ c#r#cter decisi) pri$ i$ter!ediul pl#$urilrde pre+'tire el#br#te pe dierite structuri, c$cepute c# u$ siste!&$ c#drul u$ei c$cep%ii de re#li(#re 6 pl#$iic#re# 0.

Pr+$(# este prevederea fundamentală pentru îndeplinireaprogramului care în sinteză cuprinde+• evidenţierea posibilităţilor proprii desprinse din analiza e0igentă a

activităţii2 • diferenţa dintre nivelul prezent şi cel prevăzut2 • aprecierea ct mai obiectivă a posibilităţilor de progres2 • tempoul de evoluţie a performanţelor în ramura de sport respectivă2 • ierar4izarea adecvată a obiectivelor2 • controlul îndeplinirii programului şi planurilor pe baze obiective.

Pl#$iic#re# constă în elaborarea amănunţită şi precisă a+• obiectivelor de instruire şi performanţă2 • precizarea mi6loacelor şi metodelor de instruire2 • precizarea formelor de organizare adecvate scopurilor propuse.

96



3$ c#dul #$tre$#!e$tului sprti), str#te+i# se disti$+e pri$ur!'t#rele c#r#cteristici +10. se #$+#5e#(' &$ per!#$e$%' pe tr#seul rel#%i$#l + obiectiveinstrucţional resurse conţinutul programei de instruire

!etde X !#teri#le X !i5l#ce combinaţia fericită a celor; M programare @ planificare aplicare în practică formeorganizatorice de pregătire evaluare corectare prin feed-bacQ2 90. ur!'re"te decl#$"#re# "i )#lriic#re# c#p#cit'%ilr l#te$te, psi4o-pedagogice ale învăţării, adică a particularităţilor individuale şi de vrstă,a condiţiilor concrete în care se desfăşoară instruirea sportivă,transformarea unor motivaţii e0trinseci în motivaţii intrinseci2;0. se des'"#r' s#u #c%i$e#(' pe u$ tere$ pli$ de bst#cle "ic#pc#$e2 ponderea factorilor aleatori întmplători / poate fi diminuată

dacă strategia utilizată este raţional elaborată2<0. rice str#te+ie presupu$e rel#%ii !$ipre(e$te8 #$tre$r K sprti) 2#$tre$r K ec-ip', în care rolul celor trei agenţi #$tre$rsprti)ec-ip' / are un conţinut şi o amplitudine diferită20. Str#te+i# 6 did#ctic' / este, în ultimă instanţă, e2presi# c#p#cit'%ii presi$#le # #$tre$rului, artei conducerii strategice a procesului deantrenament.

97

Analiza

propriei activităti competiţionale

şi a altor sporturi

Evaluarea resurselorproprii-potenţialul sportivilor

-posibilităţi de progres-potenţialul financiar

-baza materială

-tradi ii

Stabilireaobiectivelor

Conţinutul antrenamentului, cei 3M şi formele pregătirii

rogramarea şi planificarea!programe şi planuri pe structuri de

Aplicarea, ajustarea(feed-back !i

Evaluarea

#A$A %

#A$A %%

"A#A $$$

"A#A $%

#A$A &

&trate'ia elabr)rii pr'ra*elr de pre')tire pe fa+e



1ntreaga strategie de prognoză, programare şi planificare nu poatefi concepută în afara unei evidenţe clare. $e aceea antrenorul pentru aoptimiza activitatea sportivului în cadrul lecţiilor şi în concursuri, trebuiesă primească continuu informaţii privind+• valoarea şi structura solicitărilor din antrenament2 • nivelul de dezvoltare al capacităţilor condiţionale2 • gradul de stăpnire a te4nicii şi folosirea ei în funcţie de situaţiile

tactice2 • nivelul proceselor şi fenomenelor psi4ice2 • date despre efectele imediate ale e0erciţiilor reacţiile organismului

în timpul şi imediat după e0ecutarea lor /2 • date despre efectul cumulativ, ca sumă a reacţiilor2

C!p$e$tele pr+r#!ului de pre+'tire• biecti)ele de i$struire "i de perr!#$%' K se referă la ceea ce

trebuie să îndeplinească sportivul la fiecare componentă a antrenamentului2

- capacităţile condiţionale şi coordinative conţinutul activităţii de pregătire /2

- dezvoltarea capacităţilor condiţionale după o dinamică ascendentă pe o perioadă de timp2

- menţinerea la un anumit nivel a indicelui respectiv2 - învăţarea unui număr de procedee te4nico-tactice2 - consolidarea deprinderilor te4nice2perfecţionarea procedeelor

te4nice şi acţiunilor te4nico-tactice.• pr+$(# re(ult#telr cu c#re se c$sider' c' se )# c:"ti+#• !delele !rl+ice, bic-i!ice "i psi-l+ice, pe c#re trebuie s'

le &$depli$e#sc' u$ sprti) pe$tru # #spir# l# !ed#lii • c#le$d#rul c!peti%i$#l • di$#!ic# "i rie$t#re# pre+'tirii pe #$i • structur# #$tre$#!e$tului • )lu!ul pre+'tirii • #ctrii #)ri(#$%i #i perr!#$%ei

Ceri$%e +e$er#le #le pl#$iic'rii #$tre$#!e$tului sprti) • 3!bi$#re# pl#$urilr de perspecti)' cu cele cure$te Planificarea de perspectivă se e0tinde asupra tuturor categoriilor desportivi. )e concretizează în planuri de perspectivă elaborate deantrenorii cluburilor pentru sportivii proprii, sau de antrenorii loturilorreprezentative. Elaborarea planurilor de perspectivă este impusă de+

- nivelul ridicat al performanţelor contemporane 2- necesitatea pregătirii îndelungate şi temeinice a sportivilor.

98



Prefigurnd nivelul indicilor de pregătire pentru următorii ani, precum şiprincipalele căi şi mi6loacele de realizare, planurile de perspectivă se îmbină cu cele curente anuale şi cu cele care detaliază instruirea pe perioade, luni, săptămni şi c4iar zile.

Obiecti)ele pre)'(ute # i &$depli$ite &$ i$#lul pl#$ului de perspecti)', se re#li(e#(' pri$ ele!e$tele de c$%i$ut #le pl#$urilr #$u#le, dup' cu! #ceste# di$ ur!' su$t &$depli$ite pri$ pl#$uri de !e(cicluri, !icrcicluri "i &$ ulti!' i$st#$%' pri$ pl#$urile lec%iilr de #$tre$#!e$t.

St#bilire# #sce$de$t' "i &$ perspecti)' # $i)elului pre+'tiriisprti)ilr #re desebit' &$se!$'t#te &$ d!e$iul i$struirii cpiilr "i

5u$irilr, de#rece ptri)it p#rticul#rit'%ilr de()lt'rii i(ice "ipsi-ice l# dierite ):rste, c#p#cit#te# lr de r#$d#!e$t $u este

#cei#"i. C# ur!#re pl#$urile cure$te "i de perspecti)' #le cpiilr #lecpiilr "i 5u$irilr )r prei+ur# &$ttde#u$# $i)elul r#$d#!e$tului#cestr#, ptri)it c#p#cit'%ilr u$c%i$#le #le r+#$is!ului l# dierite):rste.• Preci(#re# )eri+ii pri$cip#le # i$struirii

3$ prcesul de pre+'tire #l sprti)ilr, &$tre c!p$e$tele#$tre$#!e$tului $u se st#tr$ice"te ttde#u$# #cel#"i ec-ilibruu$c%i$#l, u$eri #p'r:$d sc'deri &$ pri)i$%# pre+'tirii i(ice, #lteri

&$ pre+'tire# te-$ic', psi-ic', etc., sc'deri c#re i$luie$%e#(' $e+#ti)

r#$d#!e$tul sprti)ilr. 3$l'tur#re# deicie$%elr respecti)e de)i$e $ecesit#te stri$+e$t', #$tre$rii ur!:$d # le depist#, elerepre(e$t:$d )eri+i pri$cip#le #le i$struirii.• 3$depli$ire# rit!ic' # pl#$ului

3inalul unui microciclu, mezociclu, perioade sau an de pregătire trebuie să corespundă realizării întocmai a obiectivelor planificate, numai astfel se asigură premisele creşterii calitative a indicilor de instruire şi implicit a performanţelor.

1ndeplinirea ritmică a planului implică+ - desfăşurarea continuă a obiectivelor de instruire2 - realizarea obiectivelor de instruire2 - realizarea obiectivelor de performanţă, la datele fi0ate.

Elementele fiecărui interval condiţionează realizarea obiectivelor proprii celui următor.• Acti)it#te# cre#t#re # sprti)ilr "i #$tre$rilr

Pe baza activităţii creatoare a acestora, prin căutările lor permanent orientate spre realizarea şi c4iar depăşirea obiectivelor de instruire şi performanţă, se descoperă mi6loace şi metode, de multe ori mult mai eficiente dect cele statornicite la momentul respectiv. 1n

99



gimnastică, patina6 artistic, sărituri în apă, 6ocuri sportive, au loc reale premiere mondiale. Pentru stimularea activităţii creatoare a antrenorilor şi sportivilor se foloseşte cu bune rezultate : îmbogăţirea cunoştinţelor teoretice: cunoaşterea aprofundată a orientărilor metodice

contemporane, a concluziilor cercetărilor ştiinţifice şi al antrenamentului în general:legătura cu firmele producătoare de ec4ipament sportiv.• C$trlul &$depli$irii pl#$urilr

Se reer' l# $ecesit#te# )eriic'rii peridice # &$depli$iriibiecti)elr de i$struire "i de perr!#$%' "i l# st#bilire# !i5l#celr"i !etdelr $eces#re &!bu$'t'%irii pre+'tirii sprti)ilr. Acest lucruse re#li(e#(' pri$ i$ter!ediul prbelr "i $r!elr de c$trl, #lc$cursurilr "i #l "edi$%elr peridice de #$#li('.

%omponentele planului anual• biecti)ele #$u#le s#u pe !#crciclu7c#le$d#rul c!peti%i$#l • structur# #$tre$#!e$tului7slicit'rile de #$tre$#!e$t • diri5#re# #$tre$#!e$tului b#(# !#teri#l', i$st#l#%ii #p#r#tur' • r!ele "i lcurile de pre+'tire7d#tele c$trlului !edic#l • +r#icul r!ei sprti)e7#preciere# eicie$%ei #$tre$#!e$tului "i

cercet#re# crel#%iilr c#re #p#r &$ c#drul pre+'tirii .Me(ciclurile de #$tre$#!e$t sunt structuri concrete de

pregătire rezultate din conceperea şi reunirea a 8-; microcicluri sau cicluri săptămnale. rientarea şi conţinutul fiecărui mezociclu sunt date

de+ 7cerinţele metodice generale ale desfăşurării antrenamentului7 specificul fiecărei ramuri de sport2 Acestea se concretizează în obiectivele mezociclului numite şi obiective intermediare/ şi conţinutul antrenamentelor fiecărei săptămniciclu/.biectivele mezociclurilor cuprind în enunţul lor, de obicei, şi metodele şi mi6loacele prin care se realizează. 1n cazul ramurilor de sport cu F mezocicluri, al doilea reproduce sarcinile primului, dar la nivel cantitativ şi calitativ diferenţiat.

Micrciclurile de #$tre$#!e$t reproduc cu e0actitate conţinutul lecţiilor de antrenament, în funcţie de orientarea mezociclului pe care îl compun. 1n ce priveşte forma lor de alcătuire, nu e0istă o unitate, fiecare ramură de sport folosind tipuri care le avanta6ează în urmărirea antrenamentului. 1n 6ocurile sportive se practică sistemul enumerării mi6loacelor de pregătire raţionalizate şi standardizate pe componentele antrenamentului, şi dozarea acestora în lecţiile programate nu numai pe o săptămnă, ci şi pe întreg mezociclul. 1n alte ramuri principalele mi6loace standardizate fac parte din componenţa planului anual fiind programate şi dozate precis în săptămnile în care se aplică.

100



<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

CURSUL NR. 1;

E)#lu#re# &$ #$tre$#!e$tul sprti) 4. Necesit#re#, scpul "i lcul e)#lu'rii %onstituind o activitate socială deosebit de comple0ă,

antrenamentul sportiv, prin multitudinea de probleme pe care le ridicăpregătirea sportivilor şi comportarea acestora în competiţii, intereseazădeopotrivă pe antrenori, medici, psi4ologi, sociologi, metodişti, oamenipolitici, economişti, conducători ai activităţii sportive, conducători ai

diferitelor departamente.Toţi aceşti factori, prin funcţia lor socială, manifestă interes faţă

de activitatea sportivă nu numai ca realitate socială, de viaţă, d.p.d.v.afectiv şi moral, ci şi pentru că doresc să fie ct mai eficientă. %a atare ,evaluarea efectelor antrenamentului capătă o importanţă tot att de mareca şi proiectarea, programarea şi desfăşurarea activităţii, eareprezentnd condiţia fundamentală pentru diri6area ştiinţifică aantrenamentului.

Obiecti)ele +e$er#le ale activităţii de evaluare a antrenamentului+• e)ide$%iere# eicie$%ei #cti)it'%ii c!peti%i$#le 2 !aportarea

rezultatelor din concursuri la obiectivele de performanţă stabilite2 • )eriic#re# "i #preciere# $i)elului de de()lt#re # c#lit'%ilr

!trice , a pregătirii te4nico-tactice, psi4ice, integrală2 • test#re# c#p#cit'%ilr u$c%i$#le a diferitelor sisteme, organe sau

mecanisme funcţionale aerobe, anaerobe, etc. / care determină eficienţa activităţii competiţionale2

• cu$#"tere# re#c%iei r+#$is!ului sportivului la eforturile de antrenament şi particularităţile desfăşurării proceselor de oboseală şi de restabilire2

• )eriic#re# i$dic#trilr de ert volum, intensitate, pauze / specifici diferitelor sisteme de acţionare raţionalizate şi standardizate folosite în lecţii, microcicluri, mezocicluri.

C#r#cteristicile e)#lu'rii &$ #$tre$#!e$t E)#lu#re# &$ #$tre$#!e$tul sprti) de înaltă performanţă se

consideră o problematică largă, care i!plic' prelucr#re c!ple2' cucaracter multidisciplinar # d#telr !'sur'trilr de pe poziţiiinterdisciplinare. Ele!e$tele de c$%i$ut ale evaluării comple0e seconsideră a fi 8B e)#lu#re# ped#++ic' # ertuluiB e)#lu#re# te-$icii

101



B e)#lu#re# !edicbil+ic' B e)#lu#re# bic-i!ic' B e)#lu#re# psi-l+ic'.

%unoaşterea capacităţii de adaptare la efort, a măiestriei te4nice,a capacităţii tactice, a stării de sănătate, a nivelului consumului de

energie, precum şi a capacităţii psi4ice a sportivului, constituie tot attea obiective de evaluat şi interpretat. Pentru fiecare din acestea se folosesc în practică sisteme metodologice de evaluare adecvate care evidenţiază starea de adaptare în care se află sportivul.

Tipuri de e)#lu#re &$ #$tre$#!e$tul sprti) )copul principal al evaluării constă în evidenţierea modificărilor

funcţionale prezente sub forma stărilor de adaptare, determinate deinfluienţele antrenamentului de durată lungă, medie sau scurtă. 1n funcţiede aceste durate se constituie următoarele tipuri de evaluare+• E)#lu#re# de et#p' se realizează de regulă &$ i$#lul !#crciclurilr

#$u#le "i et#pelr în cadrul diferitelor perioade. Are ca sarcini+ - de # e)ide$%i# gradul de #d#pt#re l# ert a sportivului sub

influienţa antrenamentului de lungă durată2 - el#br#re# str#te+iei de pre+'tire pentru macrociclul sau

etapa următoare2 - de # e)ide$%i# #spectele $e+#ti)e sau rămnerile în urmă,

precum şi rezervele insuficient valorificate.%oncluziile trase vor sta la baza elaborării unor planuri individualizate de

corectare şi c4iar de reformulare a obiectivelor de instruire.E)#lu#re# de et#p' este eicie$t' c:$d se #plic' de 9; ri &$tru$ !#crciclu + : la sfrşitul primei şi a doua etapă din perioada pregătitoare : în perioada precompetiţională prin concursuri/. Este $eces#r # se !e$%i$e #cele#"i c$di%ii de e2#!i$#re, # #celr#"i i$stru!e$te "i #p#r#te .• E)#lu#re# cure$t' 6 de !e(ciclu ri !icrciclu 0 Este subrd$#t' ca organizare şi conţinut e)#lu'rii de et#p' . )e consideră necesar ca în finalul fiecărui mezociclu să se aplice probe de control specifice sau nespecifice, în funcţie de orientarea mezociclului respectiv. Ace#st# este )#l#bil' $u!#i pe$tru peri#d# pre+'tit#re 2 1n perioada competiţională verificarea se face prin concurs.• E)#lu#re# per#ti)' se aplică cu precădere &$ lec%iile de #$tre$#!e$ t

avnd ca scop fundamental alegerea celor mai bune e0erciţii şi combinaţii de e0erciţii.

E)#lu#re# disp$ibilit'%ilr de )ite(' *iteza poate fi apreciată cel mai bine după viteza ma0imă pe care o

poate dezvolta sportivul pe un interval de timp, în care să nu scadăcapacitatea de efort datorită oboselii.

102



- viteza ma0imă poate fi menţinută =;-FI viteza absolută/2- se foloseşte parcurgerea cu start sau lansată a unor porţiuni din

distanţele de concurs într-un timp ct mai scurt2 fotbal 8-8;m, 4andbal =;-Fm/2

- verificarea globală a vitezei presupune măsurarea fiecăreiforme de manifestare+ : viteza de reacţie la semnale diferite :viteza de e0ecuţie : viteza de repetiţie.

Testarea posibilităţilor de viteză nu trebuie să se rezume la o singură încercare ci F-8 măsurări cu pauze care să permită refacerea capacităţiide efort+ : 8-90 Bm alergare cu pauze de 8-9 minute : 8-90F;m înot cupauze de =,;-F minute etc.

E)#lu#re# disp$ibilit'%ilr de r%'

3orţa se manifestă sub formă de+ : forţă ma0imă : forţă e0plozivă:forţă în regim de rezistenţă : forţă statică : forţă dinamică,etc.4r%# !#2i!' se detrmină în regim static şi dinamic. 1n sporturile ciclicenu este edificatoare. 4r%# e2pl(i)' reprezintă o combinaţie între forţăşi viteză, sau raportul dintre forţa ma0imă şi timpul manifesării ei. Ea semăsoară prin efectuarea unor mişcări riguros standardizate într-un timpct mai scurt prin efectuarea unor sărituri şi aruncări diferite. 1nlaborator se folosesc aparate şi dispozitive comple0e şi te4nici e0acte

platforme dinamometrice, dinamografele, etc. /. Re(iste$%# de r%' sau forţa în regim de rezistenţă presupune efectuarea unor mişcări de învingere repetată a unor rezistenţe, un timp ct mai îndelungat. )efolosesc pentru măsurare mişcări imitative sau structuri de mişcărispecifice ramurii respective, lucru cu 4elcometre, e0tensoare, alergare cu încărcături. Este important să se stabilească ritmul de lucru şi încărcătura. )e apreciază ori durata acţiunii standard, ori capacitatea deefort manifestată prin determinarea lucrului mecanic efectuat şiconsumul de energie.

E)#lu#re# !bilit'%ii #rticul#re Principalii factori care determină mobilitatea articulară sunt+

: structura articulaţiei : elasticitatea ligamentelor, tendoanelor şi amuşc4ilor : tonusul şi forţa musculară : elasticitatea discurilorintervertebrale : starea emoţională, etc.

#obilitatea articulară poate fi constatată prin efectuarea unore0erciţii active din gimnastica acrobatică şi ritmică modernă, aerobică,e0erciţii cu îngreuieri, cu partener, la, cu şi pe aparate, etc. / şi pasive.

103



Este necesar , ca măsură iniţială, să se stabilească articulaţiile implicate în practicarea ramurii de sport, care trebuie să aibă o mobilitatecrescută, precum şi poziţiile în care se vor evalua acestea.

M'sur#re# re(iste$%ei speciice

)e manifestă complet prin performanţă sportivă, însă nu oferăinformaţii e0acte asupra nivelului rezistenţei specifice, deoareceintervine în mare măsură viteza care condiţionează performanţa.

'n indicator al rezistenţei specifice îl constituie raportul dintreviteza medie de parcurgere a distanţei de concurs în mMsec şi vitezaabsolută în mMsec înregistrată pe o porţiune scurtă. )e foloseşte înatletism mai ales pe distanţele de 9 @ =;m. metodă utilă pentruproba de maraton, se bazează pe dependenţa dintre timpul mediu dealergare pe

= Qm în proba de maraton şi performanţa ma0imă pe = Qm. 1n funcţie decare se elaborează prognoza.

E)#lu#re# disp$ibilit'%ilr e$er+etice Se re#li(e#(' prin folosirea de !i5l#ce "i !etde cu c#r#cter

i$te+r#tr cum sunt+ : c$su!ul de 2i+e$ : c#$tit#te# !#2i!' del#ct#t &$ s:$+e B )e$til#%i# pul!$#r', etc. #ai trebuie luat înconsideraţie+: c#p#cit#te# de !bili(#re rapidă a resurselr u$c%i$#le în îndeplinirea unei activităţi motrice : stabilitatea de # !e$%i$e ti!p &$delu$+#t un înalt nivel de reactivitate energetică şi funcţională :

capacitatea de # e2ecut# o anumită #cti)it#te cu pierderi funcţionaleminime.

Aprecierea integrală a disponibilităţilor energetice implică folosireaunei aparaturi comple0e şi a unui număr de parametri. Ea se aplică numaisportivilor de înaltă performanţă. Precizia rezultatelor şi concordanţaacestora cu rezultatele de concurs, este asigurată dacă se efectuează întestare lucrul mecanic specific ramurii de sport respective.: cicliştii la cicloergometru : alergătorii pe covorul rulant, etc.

104

riectare - pr'ra*are

e/ici de *)surare !i ealuare

biectiul reali+at

sistructurasprtiuului /i/utul

a/tre/a*e/tului

ANTRENAMENT

UL

SPORTIV



*ariabilele H cmpului H antrenamentului sportiv

)T!'%T'!A V" )'%%E)"'&EA PE!AW""(! $E$"!"OA!E A A&T!E&A#E&T'('" )P!T"* P!"&"&%('$E!EA TER&"%"(! $E E*A('A!E

105

&cistructura( cadrul scial

/i/utul ra*uriide sprt (pr'ra*)

edii de i/fr*are

ijlace te/ice de reali+are

$/fr*aii c*plee despre starea deadaptare a sprtiului

etde !i *ijlace de a/tre/a*e/t

S'()%&

labrareaal'rit*ului de

prelucrare a datelr

relucrarea c*puteri+at) a

datelr

$/terpretarea datelr prelucrate

reci+area *deluluist)rii de adaptare a

sprtiului

r'ra*ul de pre')tire ( strate'ia

&tabilirea *)surilr decrecie a pla/ului de

pre')tire

A/ali+a c*parat)

A/tre/rul !iecipa c*ple)de speciali!ti

r'ra*ul !i pla/ulde pre')tire cu

substructurile sale

delul de pre')tire



(ocul şi rolul evaluării în cadrul succesiunii operaţiilor

de diri6are a antrenamentului după *.*. "vanov @ =D?C,modificată şi completată / @ A.$ragnea, ). #ate Teodorescu,Teoria )portului, ed. 3E)T ucureşti, FF.

$atele obţinute din tipurile de evaluare prezentate anteriorconstituie baza obiectivă pentru diri6area procesului de antrenament şi înspecial pentru planificarea pregătirii în macrostructura următoare saucorectarea celei în curs de desfăşurare, a mezociclurilor şimicrociclurilor.

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

CURSUL Nr. 1<

A$tre$#!e$t "i c!peti%ieAntrenamentul sportiv este un proces comple0 programat şi

desfăşurat în vederea creşterii performanţelor. El nu poate fi conceputca un conglomerat, ci ca un sistem de acţiuni efectuate cu scopul de aobţine efecte precise, care cumulate duc la creşterea performanţei.

Procesul de antrenament implică obiective finale 6 re#li(#te &$ c!peti%ii /, obiective intermediare , mi6loace şi metode utilizate în sistem, &$ ti!p ce c!peti%i# #si+ur' !#$iest#re# c#p#cit'%ii de

perr!#$%' 6 u$c%ie pri$cip#l' / în condiţii de întrecere. Aceasta asigură valorificarea capacităţilor dezvoltate prin antrenament.

3$tre #$tre$#!e$t, pe de o parte, "i c!peti%ie, pe de altă parte,e2ist' &$trep'tru$dere foarte strnsă. Pr#ctic ele su$t u$ c$ti$uu!8$u p#te i c$ceput #$tre$#!e$t 'r' c!peti%ie "i i$)ers,c!peti%i# "i perr!#$%# 'r' pre+'tire #dec)#t'.

Ni)elul fără precedent atins de performanţele sportive i!pu$e cacele du' r!e de r+#$i(#re, prin biecti)ele lor dierite , să cuprindădu' #cti)it'%i dierite + u$# de pre+'tire creştere @ dezvoltare / a

106



performanţei, numită în literatura de specialitate #$tre$ri#t training /şi cea de # du# , c#c-i$+ sau conducere eficientă în competiţie.1ntre cei care conduc aceste activităţi, antrenorul şi coac4-ul se stabileşte un dialog, ca parteneri contractuali.

A$tre$#!e$tul presupu$e d(#re# crect' 6 "tii$%iic' 0 #ertului pe$tru b%i$ere# supr#c!pe$s'rii !#2i!e, i#r c#c-i$+ul presupu$e, &$ pri$cip#l, #siste$%' psi-l+ic' "i !etdic' #crd#t' sprti)ilr, &$c:t #ce"ti# s' tr#$sr!e &$ perr!#$%e superi#re cee# ce #u #cu!ul#t pri$ pre+'tire 6 tr#i$i$+ 0. 'n coac4ing de succespresupune o strategie comple0ă realizată de un profesionist cu multtalent.

Arturo Rotz =DD9 / face o comparaţie între cele două activităţi şiscoate în evidenţă cu deosebire diferenţele dintre acestea.

ANTRENAMENT COAC[IN$iri6are sistematică a unuiproces comple0 de dezvoltare aperformanţei sportive

$iri6are sistematică înainte, întimpul şi după competiţie cuscopul valorificăriidisponibilităţilor

=.a. $ezvoltarea creşterea /treptată a capacităţii deperformanţă

=.b. ptimizarea pregătiriipentru realizarea în concurs aperformanţelor

F.a. Elaborarea şi aplicarea unorvariante de programe pentrudezvoltarea capacităţii deperformanţă

F.b.Elaborarea şi aplicarea unorstrategii care să ducă la succes în competiţii.

8.a. $ezvoltarea încrederii înforţele proprii.

8.b. %onvingerea că obiectivelepropuse rezultatele aşteptate /pot fi realizate în concursuri.

9.a. Ac4iziţionarea de

deprinderi şi cunoştiinţe şicapacitatea de a le folosi în modvariat în funcţie de situaţii.

9.b. Aplicarea deprinderilor şi

cunoştinţelor în condiţii concretede concurs.

;.a. )pecializare şi antrenare. ;.b. )tabilizare şi stimulare.B.a. E0ersare continuăsegmentară şi globală.

B.b. 'tilizarea cu succes a celor învăţate.

C.a. )tabilizare, automatizare avariantelor.

C.b. Aplicarea în situaţii tipice şimodificarea celor învăţate înfuncţie de situaţiile concrete.

?.a. %rearea de rezerveenergetice ?.b. #obilizarea rezervelor

107



D.a. $escoperirea şi corectareagreşelilor.

D.b. Analiza competiţiei,evidenţierea părţilor pozitive şia greşelilor.

=.a. $iscutarea cu sportivii a

succeselor şi eşecurilor, luareade decizii şi măsuri.

=.b. 3ormularea clară a

obiectivelor.

==.a. E0igenţă în realizareaprogramelor elaborate.

==.b. "mpresionareaconvingătoare, disciplină înrealizarea sarcinilor.

1n literatura de specialitate prin c#c- se &$%ele+e pers#$# c#re r'spu$de $e!i5lcit &$#i$te, &$ ti!pul "i dup' &$c-eiere# c!peti%iei,de prble!ele psi-l+ice "i t#ctice. 3$ ce$trul #te$%iei se #l'

)#lriic#re# !#2i!' # c#p#cit'%ii de perr!#$%' # sprti)ilr .Cu! reiese di$ t#belul pre(e$t#t c#c-i$+ul trebuie s'

re#li(e(e+• consolidarea comportamentului sportivului care promite un succes2 • realizarea unui comportament în funcţie de particularităţile bio-

psi4ologice ale sportivului2 • realizarea unor surprize ca premiere mondiale gimnastica, patina6

artistic, 6ocuri sportive, etc. /.Resp$s#bilit'%ile c#c-ului.

• cu$#"tere# perect' # biecti)elr pentru o anumită competiţie şi pe cele intermediare realizării acestora2

• st#bilire# "i re#li(#re# pr#ctic' # $i)elului erturilr speciice pe care trebuie să le realizeze sportivul înainte şi în timpul competiţiei2

• cu$#"tere# pru$d' # p#rticul#rit'%ilr sprti)ilr , mai ales a celor psi4ologice şi de personalitate2

• el#br#re# de slu%ii s#u )#ri#$te psibile pentr modul în care sportivul percepe şi se acomodează pe parcursul competiţiei 2

• di$#!ic# i$tereselr &$ dierite !!e$te de tip premergătoare concursului şi în timpul acestuia2

• e)it#re# diicult'%ilr generate de conflicte latente 2• sper#$%ele sci#le , ale diferitelor grupuri sau personalităţi faţă de

obiectivele de realizat în competiţii.U$ sp#%iu speci#l în preocupările c#c-ului trebuie s'l cupe

pres#, #$#li(ele, criticile, su+estiile, st#tisticile 'cute de (i#ri"ti,#$#li"ti, cu$sc'tri te!ei$ici #i u$ei r#!uri de sprt . imaginenefavorabilă în presă constituie , cel mai des , premisele unei demisii.

%oac4-ul de succes este capabil să găsească e0plicaţii plauzibile pe bază

108



de analiză lucidă / la succes sau la eşec, să evite răspunsurile standard,etc .

Asu!#re# r'spu$derii, &$ c#( de $ereu"it', de c'tre c#c- este d#trie de $#re .

Prilul presi$#l #l c#c-ului1n primul rnd un coac4 de succes trebuie să fie un foarte bunpsi4olog. %onsiderăm că din punct de vedere profesional, un coac4 estecaracterizat de următoarele aspecte +• C!pete$%' presi$#l' de e0cepţie şi pregătire psi4ologică

superioară, care depăşeşte cu mult nivelul comun2 • %oac4-ul trebuie s' c$"tie$ti(e(e pe deplin răspunderea care îi

revine în realizarea obiectivelor competiţionale2 • Putere# de c$)i$+ere este esenţială în ansamblul calităţilor unui

coac4 şi cel mai bun mi6loc este puterea e0emplului2 • C#p#cit#te# de # !diic# di$ !ers în competiţie / comportamentul

sportivilor calmarea, impulsionarea, sc4imbarea tacticii /, care poate înclina balanţa victoriei în favoarea propriilor sportivi2

• Trebuie s' ie !dest, re%i$ut , în ceea ce priveşte propria activitate şi rezultatele realizate2

• S' !#$ieste slicitudi$e faţă de problemele sportivilor şi a altor persoane cu care vine în relaţii profesionale2

• S' dispu$' de !#re re(iste$%' psi-ic' 2 • Trebuie s' ie l#i#l "i crect , să nu manifeste subiectivism2 • Nu trebuie s' &$dru!e pri$ l(i$ci ci pri$ d#te c$crete.

4u$c%iile c!peti%iilr sprti)eC!peti%i# este un e$!e$ c#r#cteristic ii$%ei u!#$e, născut

din dorinţa naturală de întrecere. $e altfel î $trecere# este fenomenulcare st' l# b#(# &$tre+ii ier#r-i('ri sociale producnd satisfacţii saudezamăgiri în funcţie de reuşită sau nereuşită.

C!peti%i# este c$ti$u#re ire#sc' # #$tre$#!e$tului. E# repre(i$t' si$te(' # dieritelr r!e de r+#$i(#re speciice u$ei #cti)it'%i,c#re sc#te &$ e)ide$%', pe b#(# u$r re+uli, re(ult#tele b%i$ute "i ier#r-i(#re# #cestr# .

%ompetiţia sportivă este o formă de organizare a întrecerii între sportivii de diferite categorii, ce are ca obiectiv compararea rezultatelor şi stabilirea ierar4iilor.

C!pe%i%i# #re ur!'t#rele u$c%ii +• u$c%i# de )#lriic#re a capacităţii de performanţă 2• u$c%i# de pre+'tire psi-l+ic' şi favorizare a integrării sociale 2• u$c%i# cultur#l'

109



• u$c%i# ec$!ic' • u$c%i# plitic'.

Cl#siic#re# c!peti%iilr

$eşi e0istă mai multe criterii de clasificare a competiţiilor,considerăm că cel !#i re#list criteriu este constituit de biecti)ele ur!'rite. Dup' #cest +e$ c!peti%iile se &!p#rt &$ c!peti%ii pe$tru b'rb#%i, e!ei, !i2te, i$di)idu#le s#u pe ec-ipe . $upă obiectiveacestea sunt + a/ c#!pi$#te 2 b/ c!peti%ii cu c#r#cter r!#ti) dedezvoltare /2 c/ cupe 2 d/ c!peti%ii cu re+ul#!e$te c$s#cr#te sauspecial elaborate sportul pentru toţi /.

C#!pi$#tele sunt competiţii ce se organizează pentru stabilirea

campionilor la diferite categorii de vrste şi nivele de pregătire, categorii de greutate şi ramuri de sport.

C!peti%iile cu c#r#cter r!#ti) 6 de de()lt#re 0 cuprind toate tipurile de întreceri ce au ca obiective principale+ pregătirea integrală,verificarea, selecţia şi angrenarea în activitatea comple0ă.

Cupele sunt întreceri organizate în cele mai diferite variante,pentru toate categoriile de clasificare sportivă.

C!peti%iile r+#$i(#te &$ c#drul sprtului pe$tru t%i se pt des'"ur# pe b#(# re+ul#!e$telr ici#le e2iste$te pe$tru iec#re

r#!ur' de sprt s#u pe b#(# u$r re+ul#!e$te el#br#te speci#l pe$tr #$u!it' c#te+rie de ):rst',presi$#l', etc.

e$urile de c!peti%ii pt i8• individuale2 • pe ec4ipe.

Tipurile de c!peti%ii8• campionate2 • competiţii formative amicale, de verificare, şcoală, etc. / • cupe.

4r!ele de r+#$i(#re pt i8• cu adiţionare de puncte2 • turneu2 • eliminatoriu2 • de calificare.

Pri$cip#lele re+uli de des'"ur#re # c!peti%iilr (a baza fiecărei competiţii stă un regulament de desfăşurare

elaborat de structura care o organizează club, federaţie, etc. /.

110



!egulamentele constituie baza managerială a întregului sistemcompetiţional. C#pitlele re+ul#!e$telr preci(e#(' ur!'t#rele+• obiectivele, scopurile competiţiei2 • condiţii de pareticipare ta0e, drepruri, calificări, invitaţii, etc. /2 • categoriile participanţilor2 • genul de competiţie, forma de desfăşurare, alcătuirea clasamentelor2 • modul de realizare a inscrierilor2 • locul şi condiţiile de desfăşurare2 • arbitrii, comisii contestaţii şi de apel2 • condiţii te4nico-materiale, ec4ipament2 • sponsori2 • comisie antidoping .

!egulamentele nu trebuie modificate odată ce au fost anunţate.

C$di%iile "i #ctrii i!plic#%i &$ pl#$iic#re# #cti)it'%ii c!peti%i$#le

1.la/ificarea

aracteristicilecale/darului c*petii/alal ra*urii de sprt ( 'e/uri !i fr*e

a+a *aterial)esurse u*a/ei*plicate/ r'a/i+area siste*ului

c*petii/al

aracteristicile pla/uluia/ual de pre')tire

*petiii de

perfr*a/) *petiii pe/tru

ju/iri

ate'ria declasificare sprti)

esurse fi/a/ciare

:eplas)ri, ca+are,

*as),tae,pre*ii, ecipa*e/t

ale/darul

tas teoria antrenamentului sportiv

Documents