Învăţămîntul preuniversitar - în custodia consiliului...
TRANSCRIPT
M a r M â s m z i & z t
SÎMBÂTÂ-DUMIHICÂ, 24-25 MARTIE 2001 16 PAGINI 3.000 LEI
Jo a c a , jocul
jocurile de-a
dosarele?UECALIAN
B
j \ upă lu n g i ch in u r i p a r la m e n ta r e , I pricinuite m a i a les d e p artidu l c e lu i
v care o p ro p u se se , le g e a d e c o n sp i- Securităţii c a p o l i ţ i e p o l i t i c ă s - a
inedit un c o p il le g is la t iv h a n d ic a p a t, m recunoscuse ch ia r tatăl lu i sp ir itu a l., «că nu ar fi n ecesa ră . D a r m u lte s în t în eregulâ, c u m n e - o d o v e d e ş t e to c m a i ştul că, d in m o m en tu l în c a re a în c e p u t fie folosită, a crea t m u lte v a lu r i. P e d e parte p a r la m e n ta r ii , d e m n ita r ii d in
iiiivem ş i a l t e f u n c ţ i i im p o r ta n te a u ca, în a in te d e a le g e r i să u d e a
«pa fu n c ţ i ile r e s p e c t iv e , s ă d e c la r e ;iistit dacă au c o la b o ra t - ş i c u m a n u m e ca poliţia p o lit ic ă c o m u n is tă . N e c a z u l
că a c e a s t ă , c o la b o r a r e e s t e ferpretabilă. D u p ă u n ii, d acă e a s-a făcu t
presiune, n -a r fi c o la b o r a re , ch ia r kâ, de fapt, e a a adu s p re ju d ic ii u n o r tsoane. D ar c e f e l d e p reju d ic ii? D a c ă
isoană a fo st deportată ori în te m n iţa tă . ■lucrurile s în t c la r e . D ar m a i d ep arte?3nu a ocupat o fu n c ţie m ai în altă? P o a te sista a ltcineva m a i co m p eten t ori m a i «cpof’cu c e i c a r e aveau p îin ea şi cu ţitu l.J i s-a r e f u z a t la u n m o m e n t d a t aportul p en tr u a p leca în O cc id en t?Dar cîţi nu a u f o s t refu zaţi?! în sch im b , acunosc p e r so n a l fo şt i p uşcăriaşi p o lit ic i ats-au p lim b a t b in işo r p rin O cc id en t. Acesta a r f i d o a r u n a s p e c t a l
ţoblemei. D a r d a c ă c e l în tors d e la s tu d ii ■ide la v re u n c o n g r e s in tern a ţion a l ori
Ia rude d in stră in ăta te era c h e m a t să a un raport d e sp r e c e a fă cu t a c o lo ? ii asta s-a p r a c t ic a t ş i se p ra ctică ş i a z i stările m arilor d em o cra ţii. S ă n e am in tim ■t abia recent C o n g r e su l S ta te lo r U n ite a tezis o f ic ia l u t il iz a r e a z ia r iş t i lo r c a »ni. A sta e o f ic ia l . C e -o f i în rea lita te? i au avut ş i n u au şi a z i o c c id e n ta lii joni “a co p er iţ i” s u b d iv e r s e p r o fe s ii ş i. ®cţii? .C um s ă n u! În cep în d d e la c e i
a m b a sa d e , c e n t r e c u l t u r a l e în Aiinătate, r e p r e z e n t a n ţ i a i u n o r •ţfflizaţii n o n g u v e m a m e n ta le ş i p în ă la
ce c o m is v o ia jor . N u a sta e s t e îpblema rea lă , d eo a re c e sp io n a j a e x is ta t * va m ai -e x is ta ş i v a p r o d u c e d a u n e Jkora, ch iar d a c ă n u e s te v o r b a d esp r e
Dliţia p o l i t i c ă . N u m a i c ă p e m a lu l Dîmboviţei treb u ie să se în cu r ce lu cru rile . Chestiunea d o s a r e lo r S e c u r i t ă ţ i i a
îv* it pentru u n ii o b un ă v a c ă d e m u ls , ’aform p r i n c ip i u l u i c ă , o r i c î t e -adevăruri s -a r sp u n e , d in tr -o c a lo m n ie Itiţisitâ cu ju m ă tă ţ i d e a d e v ă r u r i t o t «nine ceva . D a r m a i a le s , s e p o t o b ţ in e
buni d in şa n ta j . A ş a a u a p ă r u t ■Bzătorii d e d o s a r e ş i s e c r e t e - n u -apărat fa lse d in cap p în â -n c o a d ă , n ic i
Wect a d e v ă ra te - d o s a r e ş i s e c r e t e Bdute unor p u b lica ţii care p lă te sc p en tru ‘ urmînd să o b ţin ă a lte c îş t ig u r i p r in \ In u n e le cazu ri e s te v o r b a d e sp r e
^ ţ iu n i am p le , b in e orch estra te , m e n ite st>mească sca n d a l ş i să a d u c ă , u n e o r i u ncoşeu, m ari avan taje,
ier, ma‘ recent e x e m p lu n i-1 o fe r ă n iş t e L,.0a.ne din C ap itală care ş i-a u p ro p u s
a lucruri. P e d e o p a r te s ă c e a r ă lerea p r io r ita r ă a d o s a r e lo r u n o r
Învăţămîntul preuniversitar - în custodia Consiliului Judeţean
P r o b le m a ' f in a n ţ ă r i i în vă ţăm în tu lu i p reu n iversitar d in fo n d u r ile b u g e te lo r lo c a le , a şa c u m s e s t ip u le a z ă în c e le b r a O r d o n a n ţă n r .3 2 /2 0 0 1 a a tras
■ p ro testu l s in d ic a te lo r , în grijorate că , p e b u n ă d re p ta te , c o n s i l i i le lo ca îe d in m ajorita tea lo ca lită ţilo r n ic i p e d ep arte n u a u b an i pentru p la t a c a d r e lo r d i d a c t i c e . V ic e p r e ş e d in t e l e C o m i s i e i d e r e s o r t a C a m e r e i D e p u ta ţ i lo r , liberalu l A n to n I o n e sc u a declarat, v in er i, c ă n u p o a te f i d e acord cu o a stfe l d e p rev ed ere a ord on an ţei^ a firm în d c ă în R o m â n ia “n u s în t crea te p r e m is e le u n e i a s tfe l d e d e s c e n t r a l i z ă r i ” , f in a n c ia r v o r b in d , d e ş i a r f i o m ă s u r ă libera lă .
în te le c o n fe r in ţă p r e m ie r u lu i N ă s ta se c u p r e fe c ţ i i , p r e şe d in ţ ii c o n s i l i i l o r j u d e ţ e n e ş i ş e f i i s e r v i c i i l o r d e s c e n t r a l i z a t e , m in is tr u l E d u c a ţ i e i , E c a te r in a
A n d r o n e sc u , a fă cu t c îţe v a p rec iză r i im p o r ta n te ( c o r e la te cu p r o ie c tu l v i i t o r u l u i b u g e t ) , r e l a t i v la d e s c e n t r a l i z a r e a p r o p u s ă p e n tr u în v ă ţă m în tu l p reu n iv ersitar . P rin tre m o t i v e l e c a r e a u s t a t l a b a z a d e c iz ie i , m in is tr u l a a m in tit “ tra seu l l u n g a l b a n i l o r p în ă a j u n g la d e s t in a ţ ie ” ş i co m p le ta re a b u g e te lo r l o c a le c u b a n ii d in im p o z itu l p e s a la r iile c a d r e lo r d id a c tic e . în c e e a c e p r iv e ş t e te m e r i le s i n d i c a t e l o r , ’ d - n a A n d r o n e s c u c o n s i d e r ă c ă a c e s te a au la b a z ă “u n e le d ec la ra ţii e x t r e m d e p ă g u b o a s e a l e u n o r p r i m a r i ” , p e n t r u c ă , e x p l i c ă m in is tr u l, L e g e a b u g e tu lu i p e a n u l 2 0 0 1 c o n ţ in e a n e x e d e fa lc a te p en tru f ie c a r e ju d e ţ , în care s în t p r e v ă z u te s u m e l e p e n t r u p la t a c a d r e l o r d id a c t ic e . A d ic ă , m a i p e r o m â n e ş te , d e s c e n tr a liz a r e a s e v a r e a liz a d e la n iv e l d e M in is te r a l F in a n ţe lo r p în ă la n iv e lu l C o n s iliu lu i J u d eţea n .
P r e ş e d i n t e l e C J C lu j , Ş e r b a n
G ra ţia n , a d eclarat c ă b a n ii v o r f i a lo c a ţ i d in c o ta d e T V A 'ca r e r ă m în e ju d e ţu lu i, f i in d v o r b a d e 7 5 4 d e m ilia rd e lei_ (d in tre care 6 9 6 p en tru ş c o l i le o b iş n u ite ş i 5 8 p e n t r u c e l e s p e c i a l e ) p e n t r u 1 2 .0 0 0 d e c a d r e d id a c t i c e . în s c h i m b , M a r ia n a D r a g o m ir , in sp e c to r u l- ş e f a l In sp ecto ra tu lu i ş c o la r ju d e ţea n C luj sp u n e , în să , c ă n um ăru l total d e cad re d id a c tic e ş i n e d id a c t ic e c a re lu c r e a z ă în î n v ă ţ ă m î n t u l p r e u n iv e r s i t a r c lu je a n e s te d e 1 2 .4 1 5 p er so a n e . D -n a D ra g o m ir co n s id e r ă c ă n u s e p o t fa c e red u ceri d e p er so n a l în m ij lo c u l anu lu i şco la r . C u to a te a c e s t e a , o r ic u m b u g e t u l v a f i v o ta t , în c e le d in u rm ă şi în a c e s t c o n t e x t , a p r o x im a t iv 4 0 0 d e p e r s o a n e ( c a d r e d i d a c t i c e ş i n e d id a c t ic e ) s e v o r p u tea a fla în p o stu ra d e a -ş i cău ta d e lu cru .
T i t u s C R Ă C I U N
Spaţiile Cb. ale statului-St
lavînza,
(oseşte ştiri
S p a ţ i i l e c o m e r c i a l e d in d o m e n iu l p r iv a t a l s t a t u lu i , a f l a t e î n a d m i n i s t r a r e a c o n s i l i i lo r lo c a le ş i j u d e ţ e n e , p re c u m ş i a r e g i i lo r lo c a le v o r f i s c o a s e la v în z a r e , a a n u n ţa t, v in e r i, în ca d ru l t e le c o n fe r in ţe i sâ p tă m în a le , p r e m ie r u l A d r ia n N ă s ta se , anu n ţîn d c ă a c e s t lu cru v a fi s t ip u la t p rin tr-o o rd o n a n ţă c a r e , u l t e r io r , v a f i s u p u s ă d e z b a t e r i i p a r l a m e n t a r i l o r . M o d u l d e v în z a r e e s t e c e l a l n e g o c ie r ii d ir e c te c u c e i care le d eţin î n b a z a u n o r c o n tr a c te d e a so c ie r e , în c h ir ie r e , lo c a ţ ie d e g e s t i u n e s a u c o n c e s i u n e . P rem ieru l s p u n e c ă a c e s t m o d d e v în z a re î i p r o te je a ză p e m ic i i c o m e r c i a n ţ i , p e n tr u c ă s - a u v ă z u t c a z u r i î n c a r e e r a u c u m p ă r a t e “ l a n ţ u r i ” d e m a g a z in e d e c ă tr e o s in g u r ă firm ă , c a r e a p o i l e r e v in d e a sa u în c h ir ia , e v id e n t la p reţu ri m u lt m a i m a r i. C o n fo r m p r o ie c tu lu i, s p a ţ iu l p o a t e f i c u m p ă r a t în term en d e 3 0 d e z i l e d a c ă se p lă te ş te to a tă su m a , sa u în rate p e . o p e r i o a d ă d e
T i t u s C R Ă C I U Nc o n t in u a r e în p a g in a a 16 -a
CÎMS a solicitat directorului SUI să-i pună Ia dispoziţie dosarul Patriarhului Teoctist
A p R C lu j se “ v a r s ă " în P U R C lu jH I , u/li' i '|_ Ii" n 11 m ni iim ij ,i i ......... ....
0 b ? m •î n a c e a s t ă s e a r ă , î n c e p î n d c u o r a 2 1 ,0 0 r e p r e z e n t a t i v a d e f o t b a l a
R o m â n i e i s u s ţ i n e u n m e c i e x t r e m d e i m p o r t a n t c u e c h i p a s i m i l a r ă aI t a l i e i î n p r e l i m i n a r i i l e C .M . 2 0 0 2 ,
C '
IST? • -V... ‘‘f r.v.KT"S .
i r :c-iT ; i
j ~
S "b■ i 'r " ;
n[ .....R % ' o m :
T r - ' - - .
i W v ;- J r l ' - f ~ -
> - ■ ‘ . / T■ i *■: y
t: ■
S e r v ic iu l m a s s m e d ia a l P rim ărie i m u n ic ip iu lu i C Iu j-N a p oca a n u n ţă c ă s îm b ă tă , 2 4 m a r t ie a .c ., s e în c h id e c ir c u la ţ ia a u to v e h ic u le lo r (în tr e o r e le 1 0 -1 8 ) în P ia ţa A v r a m Iancu .
î n 2 5 m a r t ie a .c ., n u s e v a p u te a c ir c u la p e tra seu l B u le v a r d u l E r o ilo r , - P ia ţa A v ra m Ia n cu - B u le v a r d u l 2 1 D e c e m b r ie (S p ita lu l S ta n c a ) - P ia ţa U n ir ii - B u le v a r d u l E ro ilo r . R estr ic ţ ia , în a ce s t c a z , v a f i în tre o r e le 1 2 ,3 0 - 1 4 ,0 0 , to a te ru te le f iin d s e m n a liz a te c u p a n o u r i, ia r c ircu la ţia v a f i d irija tă d e a g e n ţ i a i P o liţ ie i ru tiere .
Foto: I. P E T C U
- T r :tu i A jlH jm n n T iT a t ^ i
n ;
continuare în p a g in a a 16-av < -u n i in u a r e ir
P e s te o ju m ă ta te d e s e c o l , d e la m işc a r e a S u p p le x -u lu i, r ev o lu ţia d e la 1 8 4 8 , r e f le c t în d id e o lo g ia d a c o - r o m â n is m u lu i , v a e x p r im a n o i le c er in ţe a îe r o m â n ilo r , în acord cu d e z v o l t a r e a i s t o r i c ă a s o c i e t ă ţ i i m o d e m e . N u n u m a i lib e r tă ţ i d e m o cra tice ; n u n u m a i drepturi p o lit ic e , d âr s e p re tin d ea u n irea într-un s in g u r sta t ro m â n e sc în c a d m l fo s te i D a c ii . P ro b lem a n aţio n a lă , a şa cu m au g în d it -o E ft im ie M u rg u , A vra m I a n c u , A le x a n d r u P a p iu - l la r ia n , S im io n B ă m u ţiu , p e lîn g ă faptu l c ă r e s p i n g e a c a t e g o r i c a n e x a r e a T r a n s ilv a n ie i la U n g a r ia , rev en d ica in d e p e n d e n ţa n a ţ io n a lă . U n a d in l o z in c i le ad u n ă rii d e la B la j era:
“ N o i v r e m s â n e u n im c u ţara” . D e ş i în fr în tă r e v o lu ţ ia a d e s c h is u n n o u d r u m s p r e r e n a ş te r e a n a ţ io n a lă . D ie t a d e la S ib iu , c u m a jo r ita te r o m â n e a sc ă , d in 1 8 6 3 - 1 8 6 4 , care a v o t a t l e g e a c u p r i v i r e la r e c u n o a ş te r e a l im b i i r o m â n e , c a lim b ă o f ic ia lă în T ra n silv a n ia , a lături d e c e a m a g h ia ră ş i g erm a n ă , a d u c e a u n l ic ă r d e sp er a n ţă . C u r te a d in V ie n a n - a r e c u n o s c u t h o t ă r îr i l e d i e t e i d in S i b i u ş i , p e n t r u a. con traca ra m iş c ă r i le n a ţio n a le , a d u s tra ta tive c u p o lit ic ie n ii m a g h ia r i, în v e d e r e a in stau răr ii d u a lism u lu i.
P e n tm a p re în tîm p in a r ea liza r ea d u a lism u lu i, T o a n R aţiu ş i G e o r g e B a r iţ iu a u în a in t a t îm p â ra r u lu r = m .
# L S ,S G 0 7 £ C A
p e t iţ ie , în d e c e m b r ie 1 8 6 6 , c u 1 .4 9 5 d e s e m n ă t u r i . E r a u n p u n c t d e p o r n i r e p e n t r u r e c î ş t i g a r e a a u to n o m ie i T ra n s ilv a n ie i. D u a l is m u l a u str o -u n g a r , d in 1 8 6 7 , a c e l “ U n ic d u a r u m con tra p lu r e s” , a în s e m n a t în ăsp rirea d u b le i o p r e s iu n i, n a ţ io n a lă ş i s o c i a l ă , a t u t u r o r n a ţ i u n i l o r n em a g h ia r e ş i n e g e r m a n e . V r e m e d e 2 5 d e a n i, p o p o r u l r o m â n a lu p ta t p e n tm d rep tu r ile c e i s e c u v e n e a u în to a te s e g m e n te le s o c ie tă ţ i i a c e le i v r e m i.
D u p ă î n f i i n ţ a r e a P a r t i d u l u i N a ţ io n a l R o m â n U n i c , î n 1 8 8 1 , lu p ta a îm b răcat fo r m e m a i c o n c r e te . M e m o r iu l în to c m it la S ib iu , în 1 8 8 2 , d e G e o r g e B a r iţ iu ş i p u b l ic a t în
lim b a r o m â n ă , m a g h ia r ă , g e r m a n ă ş i f r a n c e z ă , a s t î r n i t u n e c o u fa v o r a b il în p r e s a ş i o p in ia p u b lic ă e u r o p e a n ă . S e i m p u n e a î n s ă u n m e m o r i u - d o c u m e n t c a r e s â în fă ţ i ş e z e n e m u lţ u m ir i le r o m â n ilo r ş i c a r e s ă - l c o n v in g ă p e îm p ă r a t să ia m ă s u r ile c e s e im p u n e â u , p en tru în d r e p ta re a lu c r u r ilo r .
A c e a s t a a f o s t h o t ă r îr e a C o n f e r in ţe i d e t a S i b i u d in a n u l 1 8 8 7 . D u p ă 5 a n i , Memorandul a p r in s v ia ţă . E l e s t e u n a c t p o l i t ic fu n d a m e n ta l, c a r e r e p r e z in tă a p o g e u l m iş c ă r ii r e v e n d ic a t iv e r o m â n e ş t i d in
Prof. dr. Ioan CÂMPEANUcontinuare în pagina a 6-a
j u v e r n u l
• Azi. Calendarul ortodox: .înainte-prâznuirea Bunei-Vestirr Cuv 7Aharia •
» PREFECTURA.C0NSIL1ULJUDEŢEAN: 19-64-16
•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMARIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31 -31 -60• pr im ă r ia cîm pia turzil 36-so-oi •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA.-24-I9-26 ■ •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:
955 si 43-27-27•POLITIA FEROVIARA
CLUJ-NAPOCA: 13-49-76' "• POLITIA DEJ>24-21-21• POLITIA TURDA: 31-21 -21 ' ~ ' " •POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 ■• POLITIA HUEDIN: 25-15-38' - ' ■•POLITIAGHERU: 24-14-14 -•POMPIERII: 981•PROTECŢIACIVILĂ: 982 •GARDA FINANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 si 19-16-70. int. 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII $!- PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL: 97!•INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958 •R. A. TERMOFICARE: 19-87-48 •R A . APĂ CANAL: 19-63-02• S.C. -SALPREST" S.A.: 19-55-22 •SC PRIVAL: 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR
NATURALE: - INTERVENŢII GAZE- 928:433424
•JANDARMI: 956• GARA CIuj-Napoca: 952 - •AGENŢIA CFR: 43-20-01:
Turda-31-17-62: Dej-21-20-22 •ALIANŢA .WT1SU1CID: 19-16-47• DIRECŢIA GEN. Jl'D. PENTRU PROTECŢIA
DREPTURILOR COPILULUI 983
Ţ A R O MO R A R U L C U R SELO R IN TERN E
PERIOADA 29 OCT 2000 - 24 MAR. 2001 • " luniCluj Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj Otopeni . 15.45 şi 16,35
marţi■Cluj Băneasa 07,00Cluj -» Otopeni . 15,15
miercuriCluj -> Băneasa 07,00 si" 17,00 ' Cluj -» Otopeni 20',35
iedCluj -» Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj Otopeni 15,15
vineriCluj -» Otopeni 15,45 şi 20,35
. sîmbătă Cluj -> Băneasa 09,00 şi 13,45
Preţ bilet:50.C
Cl RSE INTERNAŢIONALE d in A a f o c a r a I I ;
• C lu j - N a p o c a • f iu j. ip c sra . c u p le c a r e d in
G ’~ ; - N a ^ v a in / i lc îe dc luni. m a n i. j o i ş i v in e r i
l i o ra 7 .0 0 şi na^vcrv.i d-n BiuLipcsta in / J e le
d c m a n i. m ie rc u r i, v m eri 51 s i m M î i la o ra 11 .00,
• O u ; - N a p o c a * {J'Alapevta. cu p le ca re :n / :lc le
d e ; o i e ra 7 ’ .00 ş« în a p o ie re <Jm B u d j p e s t a în
a j lc ie d e v m e n o ra |6.i>0.
tM O R M M I I :,\qtt>5* r » I n s m a i f a o c t i o n e i / i
Attoţara II: 43-52-78
1.450.000 lei
O R A R U L C U R SELO R EX T ER N E PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj -> Frankfurt
marţi şi joi 9,40 -Frankfurt -9 Cluj
.marţi şi joi 11,50Cluj -> Munchen
luni ţ i vineri 9,25Munchen -> Cluj
luni şi vineri '11,55Cluj -> Vienaluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -> Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -> Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$
T ELEFO N : 13-01-16.
Razanrărl prin Itltlon mu la sediul Urmat EXIM TU R , itr. A. Şaguna 31-36
Tal/Fax 064-433569,183442 EXIM TU R , str. Napoca 2-4 Tai/Fax 064-198755,199293
Sîmbâlâ, 24 martie; Farmacia nr. 3 Hypo a Acwj'ap. P-ţa M. Viteazul nr. 3b. \eVcfori t303b4. ocar 8-20. Farmaoa nr. 1. P-ţa Libertăţi nr- 31. telefon 19.46.06. orar &- 16, Farmaca rr. 8. str. Horea nr. 83/37, telefon 13-04-13. orar 8-14, Farmacia nr. 115, st/. N. Pasca-y nr. 7. tdefon 14-53-98, orar 8-14. Farmaoa nr. 116. sir. Bucegi nr. 5. tete/on 19-18-21. orar 8-14, Farmaoa nr. 63. str. T. Vuia nr. 26. telefon 41-50-71. orar 8- 14. PF nr. 3 (gară). P-ţn Găr» nr. 3. telefon 13 04-26. orar 8-14. Farmac»a ’Ftorafarm'. Comptex Fltya. tc'efon 16-18-88. orar 8-14. Farmaca "Zca*. P-ţa Unirii nr. 27. telefon 19* 75-96. orar 9-15. Farmacia "Certa*, str. CUbuccj nr. 5 fvMrtjşîur). telefon 16-47-37. orar 8-14, Farmacia "Terrafam*. B-dul 21 Docerrrioe nr. 4. cxar 9-14. Farmaoa *A)ma*. P-ţn M Viteazul nr. 26, telefon 13-02-69. orar 8-14. Farmacia "Remodium*. B-dut 21 Oecembne rr, 129. telefon 41-29-01. orar 8-
20. Farmada "Elixir*, str. Fabridi nr. 5. telefon 41-41*29. orar 8-20; Farmada "Elixir-Plus*. str. Dorobanţilor nr. 21. telefon 19-08-38. orar 8-20. Farmacia "Europharm Union*, str. Bucegi nr. 13-15. orar 8-21.
Duminici, 25 martie: Farmacia nr. 3 Hygeia Aesculap, P-\a M. Viteazul nr. 36, telefon 13.03.64, orar 8-20. Farmacia "Rcmedium". B-dul 21 Decembrie nr. 129, telefon 41-29-01, orar 8-20, Farmacia "Elixir”, sfr. Febriai nr. 5. telefon 41-41-29, orar 8-20, Farmada *Europh3rcn Union*, str. Bucegi nr. 13-15. orar 8-14. Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia ’Corafarm". str. I. Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; Farmacia *Cynara\ Calea Floreşti nr. 75, telefon 42* 62-72. orar non-stop.
Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia ’fntcrpharm*, str. Primăverii nr. 5. telefon 42- 71-95, orar 8-22, Farmada "Clematisfarm*, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapte: Farmacia nr, 3 Hygeia Aesculap. P-\a M. Viteazul nr. 36, telefon 13.03,64. orar 20-8.
Republica • Titanii, SUA - premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîm bătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 * Victoria -13, 25* 27, 29 martie
- Erin B rockovich . S U A (12; 14,30; 17; 19,30); 24, 26, 28 martie - Gladiatorul, SUA (11; 14; 17; 20) * Arta - Eurim ages - B illy Eflîot, Anglia- premieră (12; 14,30; 17; 19,30) * Favorit - Tînăr student închiriez organe, SU A (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Gladiatorul, SUA ( 13; 16; 19).
TU RD A - Fox - 102 dalm aţieni, SU A (13;15;17;19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22.
D E J - Arta - Intfesfructibî/u/, SU A (13; 15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22.
G H ER L A - Pacea - Ziua a 6-a, SU A (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică- spectacole cu tarif redus de la ora 21. Jo i închis.
Sîmbătă, 24 martie 7,00 O vedetă ... populară
jtoMĂklĂ (0: 7,50 Cîntec în zor) (s);8.35 Regele Leu.Timon şi
Pumbaa (s); 9,25 Biblia: Solomon (dramă Franţa/Italia/Cehia 1997, p.li);11.00 La telefon muzica populară. Dedicaţii muzicale; 12,00 Auto club; 12,30 Casa mea; 13,00 Frumoasele şcolii (s); 13,50 Jurnalul de prînz; 14,00 Divertisment; 16,00 Patinaj artistic CM de la Vancouver; 17,15 Ora G; 18,00 Teleenciclopedia; 19,00 Garantat 100%;20.00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Amy (s); 21,20 Fotbal; 23,20 Jurnalul de noapte; 23,30 Telecinemateca:
. Aleargă, Lola, aleargă (dramă Germania 1998); 0,55 Marele Jazz; 2,00 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2,30 Garantat 100% (r); 3,30 Auto club (r); 4,00 Casa mea (r). '* 4 ' *• - Duminică; 25 martie
7,00 Ceasul deşteptător; 8,00 101 dalmaţieni (s); 8,30 Universul credinţei;
,10.30 Viaţa satului; 12,205 Tezaur folcloric; 13,05 De luni pînâ duminică; 13,50 Jurnalul de prînz; 14,00 Bravo Bravissimo!; 15,30 Patinaj artistic CM de la Vancouver. Proba feminină; 17,15 Debut 50 Plus; 18,40 Premiu! de excelenţă în cultura românească; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Jakie şi Down (dramă SUA ’98); 22,20 Ştirile de sîmbâta asta; 22,50 Fotbal show; 2,00 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2,30 Două fete îndrăgostite (co.SUA 1995); 4,00 Debut 50 Plus (r); 5,20 Patinaj artistic (0-(V r f s ) Sîmbătă, 24 martie
7,00 Dezastre (do/r); 7,35 Misiune pe chei (s/r); 8,30 On line; 9,00 Teatru TV^Muşatinii"; 10,00 Quo Vadis... Homine?; 10,30 Hainele împăratului (f.pentru copii); 11,00 Wishbone (s); 11,30 Poveşti cum n-aţi mat auzit (s); 12,00 Piatra magică (s);
-12,30 Arca lui Noe; 13,00 Pe urmele dinozaurilor, 13.30 Din goana trenului; Austria (do); 14,00 Ştiri; 14,05 Atlas; 14,40 Planeta singuratică; 15,30 Secretele modei (do); 16,25 E timpul sâ mâ mărit! (s); 16,55 Top TVR 2; 18.00 Tată, am încurcat-o! (s); 18,30 Telejurnal "TVR 2; 18,40 Preţul succesului; 19,15 Televiziunea, dragostea mea; 20,20 Cinematograful, o istorie vie; 21,10 Scurte povestiri cinematografice (s); 21,40 Supranatural (do); 22 30 Ştiri; 22,40 NBA action (mag. sportiv); 23,15 Despre viaţă şi sex (do); 0,00 TVM. Mesager; 0,30 Pe urmele dinozaurilor (r).
Duminică, 25 martie7.00 Wishbone (s/r); 7,30 Piatra
magică (s/r); 8.00 Poveşti cum n-aţi mai auzit (s/r); 8,30 Tradiţii; 9,00 Medalion de interpret: 9,30 Ferma; 10,30 Cronici votive; 11,00 Wishbone (s); 11,30 Poveşti cum n-aţi mai auzit (s); 12,00 Piatra magică (s); 12,30 Tip-Top, Mini* Top; 13,00 Kideo (da): 13,30 Spectacolul lumii văzut de loan Grigorescu; 14,00 Ştiri; 14,05 în numele sportului; 14,40 Splendorile naturii (do);15.45 Star Trek - Voyager (s); 16,35 Corpul uman (do); 17,30 Paralele inegale; 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,40' Doamna Bovary (s, ep.1); 19,35 Manufacturi tradiţionale la Souzhou (do);19.45 Atenţie, se cîntâ! (div.); 21,00 Micul meu asasin (dramă SUA 1999); 22.30 Ştiri; 22,35 Baschet NBA; 1,00 TVM Mesager; 1,30 Telejurnal TVR 2 (r); 1,40 Corpul uman (do/r);'2,30 Paralele inegale (r); 3,30 Autograf muzical (r); 3,45 Star Trek: Voyager (s/r).
Sîmbătă, 24 martie6,00 Chiriaşe pe alese
(co.SUA ’63); 8,00 Pumnul dragonului (f.Hong Kong 1978); 9,30 O pacoste de frate (s); 10,00 Casa de piatră (mag.); 10,30 Roata de rezervă; 11,00 Amintirile unui pelerin (do); 11,30 Viaţa după moarte (do); 12,00 înţelegerea (co. SUA ’90); 14,00 Pe aripile filmului ‘ (mag.); 14,30 Things Are Tough AII Over {co.SUA 1982); 16,00 Orient expres; 18,00 Sheena (s); 19,00
C telespectator Jpbservator; 19,30 Academia Vedetelor (div.); 21,30 Premiile Industriei Muzicale Române; 0,00 Dezvăluiri intime (s.erj; 0,30 Zonele plăcerii (s.er.); 1,00 în umbra nopţii (thriller SUA ’92); 2,30 Observator (r); 3,30 Sheena (s/r); 4,30 Roata de rezervă (mag./r); 5,00 Casa de piatră,(mag./r); 5,30 O pacoste de
' frate (s/r); 6,00 Amintirile unui pelerin(r).
; Duminici, 25 martie. 7,00 Salomea (dramă SUA ’53); 9,00 O pacoste'de frate (sj; 10,00 Animax;10.30 Infanteria stelară (s/d.aJ; 10,50 Pantera roz. (s/d.a.); 11,20 Aventurile lui Sinbad (s); 12,10 Tînărul Indiana Jones (s);' 13,00 Pe cont propriu’(s);14.00 De; vorbă cu Adrian Păunescu (talkshow); 17,00 Prezentul simplu (mag.); 18,00 Amazon (s ) ; '19,00 Observator; 19,45 Regele pescar- (melodramâ SUA 1991); 22,00 TeJeEurobingo Show; 1,00 Ultima vară la Tanger (dramă Franţa 1986); 3,00 Observator (r); 4,00 Aventurile iui
. Sinbad (s/r); 5,00 Prezentul simplu . (mag./r); 6,00 O pacoste.de frate (sIr).
Sîmbătă, 24 martie7 00 Călătoriile lui Gulliver .
(d.a.); 7,20 Syivester şi Tweety (d.a.); 7,40 Căpitanul Star (d.a.); 8,00 Mici războinici (s); 8,30 Cavalerii din Tir Na Nag (s); 9,00 Liceul Madison (s); 9,30 Cei mai frumoşi ani (s); 10,00 Hyperion Bay (s); 11,00 Familia Hughley (s);11.30 Gillette - lumea sportului; 11,45 Bucătăria lui Radu; 12,15 ProMotor;13.00 Zero (r); 14,00 Secretele bărbaţilor (s);‘ 14,30 O lume dispărută (s); 15,30 Jake şi Grăsanul (s); 16,30 ProFashion; 17,00 Un avocat cu probleme (thriller Italia 1997); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Steaua ta norocoasă; 22,00 Concert Natalia Oreiro; 22,30 Ţinutul umbrelor (dramă romantică SUA/Anglia 1993); 0,45 La limita imposibilului (s); 1,45 Bucătăria lui Radu (s/r); 2,15 Steaua ta norocoasă (r); 5,00 ProFashion (r).
Duminică, 25 martie 7,00 Călătoriile lui Gulliver (d.a.);
7,20 Syivester şi Tweety (d.aj; 7,40 Căpitanul Star (d.a.); 8,00 Diabolik (d.a.); 8,30 Micii războinici (s); 9,00 Noile aventuri ale lui Flipper (s); 10,00 Cavalerii din Tir Na Nog (s); 10,30 Liceul Madison (s); 11,00 Secretele războiului (do); 12,00 Profeţii despre trecut; 12,50 Ştirile Pro TV; 13,00 Armată uşoară (s);14.00 Iubire fără vîrstâ (dramă Franţa • 1996); 15,50 O femeie de onoare (f.Franţa ’96. p.III); 17.30 Marcă înregistrată; 18,00 Melrose Place (s);19.00 Ştirile Pro TV; 19,30 Dădaca (s); -20.00 Vacanţa Mare; 21,00 Omuleţul Tate (dramă SUA ’91); 23,00 Procesul etapei; 1,15 Fotbal Liga Campionilor . (mag.); 2,15 O femeie de onoare (f/r);4.00 Melrose Place (s/r).
Sîmbătă, 24 martie7,00-SaIvaţi de clopoţel (si
r); 8,00 Program pentru copii; 10,30 Eddie McDowd (s); 11,00 Sport magazin; 14,30 Motor; 15,00 Exploziv;15.30 Viper (s); 16,30 Salvaţi de clopoţel (s); 17,30 Camera de rîs; 18,00 Focus;19.00 Luna sălbatică (s); 20,00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Pilot de cursă lungă (dramă SUA 1996); 22.45 Viper (s/r);23.30 Camera de rîs (r); 0,00 Crime - pasionale (thriller erotic SUA ’91); 1,30 Focus. •
Duminică, 25 martie7,00 Creaturi sălbatice (do); 8,00
Program pentru copii; 10,30 Tradiţii;11.00 România@large; 11,30 Cinemagia; 12,00 Stil (r); 13,00 Lecţia de seducţie (co.SUA ’98); 14,00 Cronica cîrcotaşilor (r); 16,00 Copiii spun lucruri trâznite; 17,00 Camera de rîs (div.);18.00 Focus; 18,30 Impact; 19,00 Vrei sâ fii miliardar?; 20,00 Real TV; 21,00 Linia erotică (co.SUA ’96); 23,00 Legea junglei (f.SUA 1988); 0,30 Românîa@!arge (r); 1,00 Fo'cus (r).
9*.S'" Sîmbătă, 24 martiePrimulsafut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00, 10:00, 13:00, 15,00, 21:00; Salut 8:00;
C D Meteo, ut/l/tare 8:10: Revista presei 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce mai crede reoio lumea 9:20; Program cinema 10:20; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 11:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu 12:00; Antidot • contemporary chriştian music - Ştefan Coroian 13: 0; Lanţul slăbiciunilor - top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoarâ 14:00; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptămînii 16:00; Hei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 17:00; Program informativ BBC 18:00 - 18:30; Noaptea cu CD Radio 22:00 - 02:00.
Duminică, 25 martie Prim ulsafut 860-11:00; Ştiri: 09:00, 10:00, 13:00,15,00, 21:00; Salut 8:00; Meteo,
Utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce mai crede lumea - retrospectiva săptămînii 9:20; Program informativ BBC 11:00 -11:15; Hei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 11:30; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptâminii (r ) 12 30- Lanţul amintirilor - top al celor mai frumoase cîntece din anii ‘40, ’50, '60, '70, *80 - Tiberiu Crişan (r ); Antidot - contemporary chriştian music - Ştefan Coraan 15J20; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 16.30, Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu (r.) 17:00; Program informativ BBC 18:00 - 18:30; Lanţul slăbiciunilor - top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoarâ (r.) 19.00, Miracolul sunetelor - muzică electronică - Cristian Mureşanu 21:20.» i i i i n i i i # t i -it Sîmbătă, 24 martieU N IP L U S K a a lO 5 0Q uniplus de dimineaţă; 8:00 Program informativ BBC; 8 30 Sindrofia de Weekend; 12,00 Pop-Plus; 14,0’0 Program informativ BBC; 14,30 Program muzicat; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dance - machine, 21,00 Program informativ BBC; 21,30. Party.
Duminică, 25 martie: 5 00 Uniplus de dimineaţă; 8,00 Program informativ BBC; 8,20 Sindrofia de Weekend;
14.00 Program informaţii BBC; 15,00 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC ' 18,30 Dacă dragoste nu e, nimic nu e; 21.00 Program informativ BBC, 21,30 Uniplus "nocturn; 23,00 Program informativ BBC. -.--- ^ --- Sîmbătă, 24 martie *î f f T i i ' 8.00-8.30 BBC; 8.30-10.00 Cafeaua de dimineaţă; 10.00 ■CounOy Club
: *L ' *. /r\- 11.00-14.00 La sfîrsit de săptămînă; 14.00 BBC, 14.30 Noi titluri de ia casete de discuri-, 15.00 Audioselect, 16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten, 18.00 B B C 19 30 Snergia; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.
Duminică, 25 martie *x.ft OO-S 30 BBC 8.45-9.00 Evanghelia de duminică; 9.00 Cafeaua de dimineaţă,
4n m nnsr n Doântă sâ-ti mai spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport FM (George Ciotfăiiş şi Alin Boiioc); 13.00 Fonoteca de suflet (r) 14.00 BBC, 16.00 Country S o o T % % l.a ţa 18.00 B8C, 19.30 « 2 1 00 Taxf Mus.c.
( r m f o m y K .Enrisîtrnea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Sesam deschlde-te.
RADIO RENAŞTEREA91,2 MHz FM
Prezintă Livia Inceu. 10,30-11 Din discoteca unui meloman amator, 11,05-13,00 Călătorii subiective. File sonore transilvane - Baia de Arieş; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Cavalerii mesei rotunde, talk-show pe teme politice - prezintă Mihai Miclăuş; 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHr, 16,00 Emisiunea în limba maghiara. 18,00 Ştiri. 18,10-19,00 Acusticon Redactor: Radu Sâplâcan 19,00 Radiojurnal Radio Român/a Actualităţi. 19,15-21,50 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzica populara la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.
Duminică, 25 martie6.00 Program matinal muzical pe 95,6 MHr, 8,00 Ştiri. 8,05 La izvor de cînt şi
dor. Muzică populară. Prezintă: Gelu Furdui. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Mileniul III. Emisiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 10,30 Din discoteca unui meloman amator. 11,00 Radioduminica. Emisiune de divertisment.. Prezintă Comei Udrea, Florin Pruteanu; 13,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 13,15.Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică fofk, prezintă Florin Sâsârman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri 18,05 Peluza radio - cu loan Vasile Vanea.19.00 Rad/o/urna/ Radio România Actualităţi. 19,15 Univers enigmatic cu Lucia Stana Sevianu. 20,00 Din grădina cu flori muite. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.
Sîmbătă, 24 martie 7,00 -10,00 Ceasurile dimineţii Cristian Pop şi Dan Koblicska;
10,00.* 10,05 Ştiri Maria Aluaş; 10,10 - 10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri. Realizator. Mihaela Bukşa; 10,40 -11,00
Cântări bisericeşti; 11,00 - 11,30 Pagini de literatură. Realizator: Flavia Teoc-Bochiş; 11,30 -12.00 Muzica de camera (r); 12,00 - 13,00 Ecleziast (r); 13,00 - 13,05 Ştiri Maria Aluaş; 1.3,05 - 18,00 Magazin. Realizator Mihaela Bukşa; 13,05 - 13,15 Salut, prezentare, prezentarea programului; 13,15 - 15,00 Fascinaţia operei Realizator Ana Abrudan; 15,00 - 16,00 Program religios (apostolul şi evanghelia zilei, tâlcuirea evangheliei,); 16,00 - 16,30 Agenda culturala;16.30 - 18,00 La început a fost Cuvântul... (r); 18,00 - 19,00 Slujba Vecerniei (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală); 19,00 - 20.00 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r);20.00 - 20,30 Universul teologic, universul credinţei; Repere duhovniceşti cu pr. prof. Gheorghe
• Santa; 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. Realizator: Bena Magher; 21,00 - 22,30 Muîicâpopulară. Realizator Vasile Tomoiagâ; 22,30 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,00 - 7,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică)
’ Duminică, 25 martie7.00 - 10,00 Ceasurile dimineţii. Realizator Maria Aluaş; 10,00 - 12,15 Sfânta Liturghie '
(transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală din Cluj); 13,00 18,00 Magazin; 13,00 - 13,10 Prezentarea programului; 13,10 - 14,00 Concertul dupâ-amiezii; 14,00 - 16,00 Program dedicai unei personalităţi culturale a săptămânii; 16,00 - 16,45 Evanghelia zilei (r) şi Predica de la Sf. Liturghie (r); 16,45 - 17,00 Muzică religioasă; 17,00 -17,50 Setecţiuni din emisiunea File de Acatist; 17,50 - 18,00 Laureaţii premiilor Uniunii Scriitorilor pe anul 2000; 17,50 - 18,00 închiderea programului de după-amtază; 18,00 -19,30 Slujba Vecerniei (transmisiune în direct din- Catedrala Arhiepiscopală din Cluj); 19,30-20,30 Cântări bisericeşti; 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar. RealizatonElena Magher; 21,00-22,30 La curţile dorului... Realizator Vasile Tomoiagă;22.30 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,10 - 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică) , '
• Mîine: Calendamlortodox: t Buna-Vestire (Dezlegare ia peşte). Duminica a iv-a dmp * (a Sfîntului (6an Scârarul); Calendarul greco-catoiic: Duminica 4 din Post ţa c. rannte Scăraml). Buna-Vestire.
reiey Sîmbata, 24 martie/ / caog 8,00 Muzică; 9,00 Ţara
spiriduşilor; 10,00 La ordinea zilei (r);12.00 Domino (r); 12,29 Telecaricatura zilei; 1-3,00 D’ateJui Cătălin (r); 14,45 Documentar;' 16,00 Lumea misterelor;17.00 Club abc; 19,00 Caleidoscopul artelor; 19,59 Telecaricatura zilei; 20,00 As show; 21,00 Telejurnal; 22,00 îţi mai aduci aminte, Doamnă?: 23,00 Club abc (r); 0,00 Lumea misterelor; 1,00 Muzică; 4,30 îţi mai aduci aminte, Doamnă? (r)..
Duminică, 25 martie 8,00 Muzică; 9,00 îţi mai aduci
aminte, Doamnă?; 10,00 Ţara spiriduşilor (r); 11,00 în justiţie (r); 12,00 La ordinea zilei (r); 13,30 Muzică; 14,45 Documentar; 15,45 Cinetour; 16,30 Telecaricatura zilei; 16,35 Clipuri
» muzicale;-17,00 Forţa destinului; 18,00 ■ Cutia muzicală; 19,00 Muzică; 20,00 As
show; 21,00 Telejurnal; 21,55 ‘ Telecaricatura zilei. Retrospectivă;22.00 Ora unu a venit; 23,00 Pariu trio; 23,15 Cinetour (r); -0,00 Cutia muzicală (r); 1,00 Muzică.
CLUJ-NAPOCA, str.PROF CIORTBA nr.9
, (c&rti&r Grigorescu)
C O N S U L T A Ţ I I :
P ro f.d r. L U C fA N LAZĂf}(Ginecologie. Chirurgie, Oncolog: L, M i: 15-18; Ma, J : 16M-18’/D r. V A L E N T IN P O P E S C (j
(Chirurgie, Oncologie) M a , J : 14” -16; V : 15-1?
S : 9 - 11Dr. D A N - S O R IN POPESCU
) • ' (Urologie)L, Mi: 18 - 20; Ma, J : 18x-2q
' V : 16-20 ' P R O G R A M A R E : tel/fax (064 ) 18.76.04
în timpul orelor de funcţionare a cabinetului
Sîmbătă, 24 martie6,25 Teleshopping; 6,40
Iubire fără limite (s/r); 7,30 Ştirile de Acasă (r); 8,10 îngeraşul.(s/r); 9,00 Seducţie (s/r); 10,10 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă la bunica (r); 10,30 Dragoste şi putere (s/r); 11,00 De 3 x femeie (r); 11.50 Iubire fără limite (s/r);12.45 Dragoste nebună (s/r); 13,30 Femei înşelate (s/r); 14,00 Luisa
• Femanda (s/r); 14,30 Căsuţa poveştilor;15.00 Al şaptelea cer (s); 16,00 Doctorul casei; 16,30 La casa de vis; 17,00 Soţul şi soţia (s);‘ 17,30 Spune drept; 18,00 Viaţa bate filmul; 19,00 îngeraşul (s);20.00 Ştirile săptămînii; 20,35 Ramona (s>; 21,30 Cinemateca de Acasă: Te aştept în visele mele (co.muzicatâ SUA 1951); 23,30 Chef de chef; 0,30 Soţul şi soţia (s/r); 0,55 Viaţa bate filmul (r); 2,10 Muzica de Acasă.
Duminică, 25 martie 7,15 Teleshopping; 7,30 Căsuţa
poveştilor (r); 8,00 Al şaptelea cer (s/r);8.45 Ramona (s/r); 9,35 Ştirile săptămînii (r); 10,10 Spune drept'(r); 10,40 Viaţa bate filmului (r); 11,40 Te aştept în visele mele (f/r); 13,30 Doctorul casei (mag./r); 14,00 La casa de vis (mag./r); 14,30 Căsuţa poveştilor; 15,00 Al şaptelea cer (s); 16,00 Acasă la români; 17,00 Soţul şi soţia (s); 17,30 fa-mâ acasă!; 18,00 Chef de chef; 19,00 Filmul de Acasă: Mîini însîngerate (thriller SUA 1998); 20,35 Ramona (s); 21,30 Filmul de Acasă: Povestea lui Oliver (dramă SUA 78); 23,10 Cîntă- mi, lâutarel. (r); 0,10 Soţul şi soţia (s/r); 0,35 Ştirile săptămînii (r); 1,20 Muzica de Acasă.
R edac ţia nu îş i asamâ resp o n sa bilitatea pentru schimbările intervenite în program ele posturilor de televiziune.
T E L E 7 a b cTurda, str. Ubarta ima'.wChUn?/.» 1*Mai 064 >1 MU 1:09» 336318
Astăzi, de la ora 22,15: R E T R O S P E C T I V A T E L E 7 A C T U A L
TEATRUprezintă duminică, ora 12:
lepurllă varză dulce (secţia română); ora 10: Plum-Plum (secţia maghiară).
S pec taco le le au loc la Teatrul de Păpuşi Puck, str. I.I.C. Brătianu nr. 23.
S . C . T R A N S M I X T S . A . S i b i u e f e c t u e a z ă c u | a u t o c a r e m o d e r n e |
c u r s a C L U J - N A P O C A S I B I U z i l n i c , c u p l e c a r e
l a o r e l e 1 1 ( n u c i r c u l ă d u m i n i c ă ) ş i 1 5 , 1 5 .
I n f o r m a ţ i i s i r e z e r v ă r i d et >l o c u r i l a t e l e f o a n e l e :
4 3 3 . 4 3 2 s a u 0 6 9 / 2 1 7 . 7 5 7 .
D i s p e n s a r u l s P o l i c l i n i c c u P l a t ă |
oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologic ia cele mai miei preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.A d r e sa : Ş te fa n L u d w ig R otii n r . 19 ( fo s ta .M âloasa ).T e l .: 1 3 0 .3 3 0 sa u 4 3 2 .5 5 7 .
^ POLICLINICA IWTERSERVISAftl
stri Pascaly nr.5, cart. GheorgheniINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ SECRO. LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINI LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECO®. FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOL0. CIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE
♦ UROLOGIE ♦ ACl'PCNCmtA RADIOLOGIE • MAMOGRAHE •
ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESIItj GASTROENTEROLOGIE
Electroencelalografie - Electromiografie - Examinări
Doppler - Histerosalpmgografş pentru sterilitate feminină
Ecografie cardiacă ECO Doppler color •
Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERE.)! (Biochimie - Bacteriologic Imonslop- Parazitoiogic Determinare Rb - TtSti sarcină - Antigen HBS - Elisa Test Examinări etiologice pentru dtp ist®) cancerului de col uterin - Investigaţiipetr sterilitatea feminină ;i masculină}
ZILN IC , inclusiv DUM IN ICA (gardă)
orele 7 - 2 1Medic de gardi: orele 21 -1 Rezervare, consultaţii
v la tel. 41.41.63.
i
mm
.tor
PmlM:jrarlţil
JfanCABINET M ED IC ALA
STOMATOLOGIECalea Moţilor ar. 106, ap. S
Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic prima
Tratamente stomatologici complexe:
terapieprotetică (ceramică) chirurgie (rezecţii, împlânte)
Programări zflnic Ia td .: 433.68ORAR
Luni - Vineri: 9-19 Sîmbâtâ: 10-13
■Cili
■12.liftaci■it)aţ8,'ii
W i p W B I H W C E af.d g g jw w « ;n
PROF. BNIV.Dt. MIHAI CALMAEC Dr. ANGELA CĂLUGĂRIT
S t r . P r a h o v e i nr. 11(Ungă biserica Bob)
L , M i , V - 1 7 - 2 0 S - 8 -12 .
Tel.: 42.56.18: tel/fax:19.14.58
IYIEDIPBAX Centru m edical
Prof. Dr. HUŢANU losn . CIuj-Napoca,
str. Ion Meşter 2/21 CONSULTAŢII,
TRATAMENTE, URGENŢE
C H IR U R G IE PEDIATRICA;O R T O PED IE ;M ALFO RM AŢIIC O N G EN ITA LE ;U R O LO G IE PEDIATRICA;PED IA T R IE ;M ED IC INĂ GENERALĂ; D ERM A TO LO G IE; H O M EO PAT IE ; B IO EN ER G IE ;EC O G R A F IE .Informaţii, programări ia telelei
(064) 421806; 094-605935. v .
Linia telefonică de intervenţie în criz şi prevenţie a suicidului iniţială
uiK iitm m iii: sW taw h m *' nJ.stă la dispoziţia dvs. de luni pînâ , între orele & r 22. Vă afleP^j, apelurile la numărul 186864.
y î / t i d ar putea- ricl0“
dumneavoastră m i vZiarul nostru fo loseşte ştiri
furnizate de agenţiile R O M P R E S şi M ED IA FA X .
%!âIL KA1U&BB, SCRIITOR ALBANEZ: “SĂ PUNERIUIPĂT «ACŢIUNILOR SINUCIGAŞE» ALE ALBANEZILOR”
s e s
,C0URRIER IN T ERN A T IO N A L’
întrebare: C e p ă r e r e a v e ţ i li(re ultimele in c id en te s u r v e n ite ’.fVROM ş i Ia. P r e ş e v o ? A u jjtat ele im a g in e a a lb a n e z ilo r ? Sispuns: Cred că m ă fac e c o u l
-iei generale atunci cînd sp u n că incidente s în t un a d e v ă r a t
'3 tni, nu num ai pentru z o n a în iau survenit, c i ş i pentru în treg irul albanez. într-un m o m en t în ş acest p op or “ is to v it” a ş te p ta ijin pentru a-şi rev en i de p e u rm a -idiei pe care a trăit-o , p en tru ,(j reconstrui în s f îr ş i t c a s e l e finise, im a g in ea sa p r im e ş te o .itură fatală, c a re îi a d u ce m a r i şdicii şi îi v a a du ce p e v iito r ş i j multe, dacă n u v a lua m ă su ri riale pentm a sp un e “stop a c e s te i gii sinucigaşe!”i Autorii a c e s to r a c ţ iu n i fa c u n îrviciu a tît p r o v in c ie i K o s o v o , şi A lbaniei.!: U lt im e le , in c id e n t e s î n t reptate clar îm p otriva in te r ese lo r aeze şi m ajorita tea a lb a n ez ilo r arat d rep ta te a tu n c i c în d au :iat câ e le au fo s t in stig a te d e e c e n tr e p r in t r a d i ţ i e
a n tia lb a n ez e . A c e s t lu cru are e fe c tu l u n u i c u ţ i f îm p l în t a t în s p a t e l e l ib e r tă ţ i i p r o v in c ie i K o s o v o . E ste v o r b a d e m a şin aţii d e tip fa sc is to - s ta l in is t d estin a te să a ţîţe o stilita tea O c c id e n t u lu i d e m o c r a t ic fa ţă d e p o p o r u l a lb a n ez . A c e s te a cte p ar să f i e c o m i s e p e n tr u a d o v e d i c ă a lb a n e z i i s în t c e i c a r e in c e n d ia z ă B a lc a n ii ş i E uropa. S în t o in v ita ţie in d ir e c tă la reo c u p a r ea p r o v in c ie i K o s o v o d e către S erb ia . D e c e sâ nu c r e d e m c â in c id en te le fac jo c u l c e lo r m a i î n v e r ş u n a ţ i a d v e r s a r i a i A l b a n i e i ? P r o b le m e le s î n t n u m e r o a s e . C in e s în t a c e ş t i a lb a n ez i? D e c e au intrat în jo c ? C are e s te p lan u l lor? C are e s te o b ie c tiv u l lo r ? C in e î i c o n d u c e ? P e c in e rep rez in tă e i? P op oru l a lb a n ez ş i-a a le s con d u că tor ii ş i n im e n i a ltc in ev a d e c ît a ce ş tia nu d e ţin e u n m an d at p en tr u a a b u za d e n u m e le ş i d e a sp ia ţ ii le lu i. Prin p o lit ic a , s tra teg ia , g în d ir ea sa , poporul a lb a n ez a arătat lu m ii în tr e g i c ă n u are n im ic în c o m u n cu spectru l “A lb a n ie i M ari” , a c e s t “ c ă p c ă u n ” a t î t d e d r a g p r o p a g a n d e i a n t ia lb a n e z e . A c e s t p o p o r a arătat lu m ii în treg i că sp a ţiu l ‘
a lbanez d in B alcan i, fragm entat de frontiere, n u va cere n ic io d a tă sâ fie u nificat p e ca lea v io le n ţe lo r ş i n ici prin m od ifica rea a ctu a le lo r frontiere.
î: î n u lt im e le z ile , a lb a n e z ii au f o s t c o n s i d e r a ţ i u n f a c t o r d e d e s ta b iliz a r e p e n tr u r eg iu n e .'
R : T r e b u ie d in p ă c a t e sâ recu noaştem c â n u e s te p en tm prim a d ată c în d a lb a n e z i i s î n t a u to r ii propriei lo r n en o roc ir i. D in proprie in iţiativă a u resp in s şa n sa c e l i s-a oferit. D is tr u g prin p ro p r iile fapte cee a c e a fo s t c o n s tr u it c u atîtea eforturi. T re b u ie s ă o sp u n e m cu tristeţe: p rie ten ii S erb ie i opresoare d e ieri s e b ucu ră. E i l e m u lţu m esc aven turier ilor a lb a n ez i p en tru a cest cad ou reg a l. C aracteru l ira ţion a l al a c ţ iu n ilo r a lb a n e z i lo r l e p e r m ite ce lo r care a u o p o z iţ ie p rosîrb ă şă îş i ju s t if ic e c in ism u l d in trecut. în ţările eu r o p en e e s te p e c a le să se răşp în d ea scă u n r a s ism an tia lb an ez ., I : C e r o l t r e b u i e s ă j o a c e
p o lit ic ie n ii a lb a n e z i? T r e b u ie să se im p lic e ?
R : F ă r ă î n d o i a lă . T im p u l n e p resează . T re b u ie să lă să m la o parte ran ch iu n ile p e r so n a le ş i s ă sp rijin im
o a m e n i ca A rb er X haferri ( lid e ru l P artidu lu i D e m o c r a t ic , m em b ru a l c o a l i ţ i e i a f la t e la g u v e r n a r e în F Y R O M ) care fa c d ovad a câ o p tea ză p e n tr u o c a l e r e a l is t ă p e v i it o r . D iv iz ă r i l e d in r în d u l a lb a n e z ilo r c o n s t i t u i e n e f e r i c i r e a n o a s t r ă is to r ic ă .
i : C r e d e ţ i c ă O c c id e n tu l e s t e p e c a le s ă în t o a r c ă s p a te le p r o v in c ie i K o s o v o ?
R : D e c la r a ţ ii le O cc id e n tu lu i au fo s t c u a d ev ă ra t foarte dure. D ar n u t r e b u ie s ă n e o p r im la a c e a s t ă d u r ita te p e n tr u a f a c e d in e a u n p re tex t. N ic i n u treb u ie să in v o c ă m sc u z a erorilor c o m ise d e com u n ita tea
. in te r n a ţ io n a lă p e n tr u a n e s p ă la p ro p r iile p ă c a te .
î : C a r e e s t e m e s a ju l p e c a r e î l a d r e s a ţ i în p r e z e n t a lb a n e z ilo r ?
R : T o a tă lu m e a v a în c e r c a să p ro f ite d e p e u rm a n en oroc irilor care a u lo v it p o p o r u l n ostru . L id erii să i, atît d in K o s o v o , c ît ş i d in A lb a n ia ş i F Y R O M treb u ie să s e g în d ea scă z i ş i n o a p t e p e n t r u a g ă s i s o lu ţ ia d ep ă ş ir ii a c e s te i situ a ţii d ram atice.
MSFORM$REfl MOLDOVENILOR IN ROM0NI Şl INVERS'iîOGHI"
femânii a doră “c o n s tru c ţiile g e o s tr a te g ic e ” : .r pînă şi c o p i i i a u c it i t “ t e s t a m e n tu l lu i
I” şi c u n o sc c ă ţe lu l d e b a z ă a l R u ş ie i e s te izbatâ sp re B a lc a n i ş i M area A d r ia ticâ ş i că ■arabia e s te p u n tea sa d e leg ă tu ră în a c e a s tă tctie. Ia tă d e c e o r ic e e le v rom â n îş i v a în c e p e
Jprea d e s p r e is to r ia B a sa r a b ie i - ter ito r iu l !pe N istru ş i Prut, care a trecu t p en tru p r im a lila R usia în a n u l 1 8 1 2 - cu m o ra la . C h ip u r ile , :ii nu aveau n ic i u n drept sâ l e d e a r u ş ilo r o te din M o ld ov a : T ratatu l d e Ia B u c u re ş ti d in
este c o n s id e r a t a ic i u na d in tre p r im e le tifestări a p o l i t i c i i im p e r ia le r u se ş ti. V o m ‘•tea, totuşi, să c o n tin u ă m relatarea în tr-un m o d Ltinitor.Iapă căderea m o n a r h ie i ru se ş ti, în ia n u a rie 8, trupele r o m â n e d e in fa n te r ie a u tr e c u t 'al şi au in tra t în C h iş in ă u , iar la d ata d e 2 7 'ie “Sfatu l ţă r ii” d in B a sa ra b ia , în co n ju ra t Ide so ld a ţi, a v o ta t u n irea M o ld o v e i c u ţara -ă R o m â n ia . G u v e r n u l s o v i e t i c n u a ascut a c e a s tă u n ire , d ec la r in d c ă d e c iz ia
» i i i a r e p r e z e n ta t d oar o p in ia b u r g h e z ie i , j iei, B a s a r a b ia a n u lu i 1 9 2 2 a f o s t u n a ] iea scă . A c e s t lu cru ? durat p în ă la în c e p u tu l
de-al d o ile a r ă z b o i m o n d ia l. L a d ata d e 2 3 a 1939, la M o s c o v a , a fo s t s em n a t P a c t u l . eo v -R ib b en tro p , în p r o t o c o lu l s e c r e t a l
da se r e c u n o ş t e a fa p tu l c ă U R S S “ a r e sse” în B a sa r a b ia . L a data d e 2 6 iu n ie 1 9 4 0 , «d oru lu i ro m â n d e la M o s c o v a i s -a în m în a t Jtmatum, ia r la data d e 2 8 iu n ie , A rm ata i{ a forţat fro n tiera d e p e N is tr u . D u p ă u n mareşalul d ic ta to r A n to n e s c u “ a în h ă m a t” !iaia la “m a ş in ă r ia ” m ilitară a lu i H it le r . C u ! pierderi e n o r m e , tru p ele ro m â n e a u o cu p a t ®bia, a ju n g în d a p o i p în ă la O d e ssa . D a r , (trei ani d e z i l e , tru p e le r o m â n e au fo s t
să se în to a rcă d in n ou p este ' Prut: A c o r d u l din 1 9 4 7 a s tab ilit fa p tu l c ă ter ito r iu l
Nistru ş i P rut aparţine U R S S . D ar r o m â n ii 5 uitat d e B asarab ia ,
toaţe că în tim p u l v iz ite i s a le la C h iş in ă u , ■d 1976, N ic o la e C e a u şe sc u a d e c la ra t că
-ureştiul n u a re n ic i u n f e l d e p r e t e n ţ i i •>nale faţă d e v e c in ii să i, co n d u că to r u l r o m â n
să a tîţe , în c e tu l c u în c e t u l , s p ir itu l °nalist. I n t r a n s m i s i i l e t e l e v i z a t e a l e
artelor interpretei d e m u z ic ă u şo a ră S o f ia ' ru (interpretă d in B a sa r a b ia ) , a c e a s ta era Rentată, ca d in în tîm p lare, d rep t “ in terp re tă ‘(ua , iar z ia r iş t i i lo c a l i t ip ă r e a u o p e r e le 1 orului rom ân Ion D ruţă. D e s p r e a co rd u r ile
Jtimn t nexate„ ^ ? actu l M o lo to v -R ib b e n tr o p , <7 alele rom âneşti u n iversitare scr ia u în c ă d e
o n '*0r iar la u lt im u l C o n g r e s a l u ui C o m u n ist a l R o m â n ie i , d in 1 9 8 9 ,
; ae L eauşescu a cerut “ anu larea c o n se c in ţe lo r ' f . e r£ie su sţin c ă to c m a i a c e s t lu cru
l h M o sc o v e i Şi a d eterm in at s f îr ş itu l
D a r is to r ia a c o n tin u a t. în anu l 1 9 9 1 , B a sa r a b ia a d e v e n i t s t a t in d e p e n d e n t - R e p u b l i c a M o l d o v a - , ia r R o m â n i a s - a g r ă b i t s ă o r e c u n o a sc ă . L a B u c u r e ş t i, u n d e s e p r e su p u n e a că R e p u b lic a M o ld o v a ş i-a d ec lara t in d e p e n d e n ţa doar fa ţă d e M o s c o v a n u în să ş i fa ţă d e R o m â n ia , şi la C h iş in ă u , u n d e în a c e a p e r io a d ă to n u l eru dat d e “ u n io n iş t i” , s e p re g ă te a , în m o d fe b r il, U n ir e a . R ă z b o i u l t r a n s n is t r e a n a “ l i m p e z i t c a p e te le în c in s e ” : d u p ă c u m s -a d o v e d it , n u to ţi m o l d o v e n i i î ş i d o r e a u s ă d e v in ă c e t ă ţ e n i a i R o m â n ie i. D e a l t f e l , “s ta tu l tra n sn istrea n ” îş i a re p ro p r ia is to r ie . P e m a lu l s t în g a l N is t r u lu i a a p ă r u t , în a n u l 1 9 2 4 , R e p u b j i c a S o v i e t i c ă S o c ia lis tă A u to n o m ă M o ld o v e n e a s c ă . A c e s t s ta t a r tif ic ia l a fo s t conceput d e c ă tr e I o s i f S ta lin p en tru a r e p r e z e n ta u n f e l d e a v a n p o s t în v e d e r e a recu cer ir ii B a s a r a b ie i. A ş a s-a ş i în tîm p la t: în a n u l 1 9 4 0 , d u p ă in tr a r e a t r u p e lo r r u s e ş t i în
• B a sa ra b ia , a fo s t fo r m a tă M o ld o v a S o v ie t ic ă , în care a fo s t în g lo b a t ş i ter itor iu l d e p e m a lu l s t în g al N is tr u lu i. în s c h im b u l a cestu i ter itor iu , U cr a in a a p rim it m a i t îrz iu tre i d in tre ju d e ţe le s u d ic e a le B a sa ra b ie i, p recu m ş i B u c o v in a d e N o r d . C u to a te a ce s tea , b o m b a c u e fe c t în tîrz ia t, la n sa tă d e către stra teg u l d e la K r e m lin , a fu n c ţion a t ş i d e data a c e a s t a . î n s e p t e m b r i e 1 9 9 0 , a n t i c i p î n d p ro m u lg a r e a in d e p e n d e n ţe i d e că tre C h iş in ă u , T ra n sn istr ia - a c ă r e i p o p u la ţie e s te fo n n a tă în p ro p o rţie d e 5 6 la su tă d in ruşi ş i u cra in en i - s -a a u to p r o c la m a t r e p u b lic ă in d e p e n d e n tă în c o m p o n e n ţa U R S S . T ir a sp o lu l, t e m în d u -s e d e u n irea R e p u b lic i i M o ld o v a cu R o m â n ia , a ceru t statut fed e ra l. în c e l m a i scurt t im p a d e v e n it l im p e d e c ă e c o n o m ia m o ld o v e n e a s c ă n u e s t e v ia b ilă fără in d u str ia tran sn istrean ă. R ă z b o iu l d in 199 2 a m e n ţin u t s itu a ţia n esc h im b a tă în că z e c e ani d e z i l e . în . a c e s t răstim p , “e la n u l “ u n io n ist” s -a m a i d o m o lit , ia r în R ep u b lic a M o ld o v a au
. î n c e p u t s ă î n ţ e l e a g ă c ă r e c u n o a ş t e r e a in d e p e n d e n ţ e i , s a l e d e c ă tr e B u c u r e ş t i a rep r ez e n ta t p en tru sta tu l rom â n d oa r o p r im ă etap ă în c a le a c o n to p ir ii c e lo r d o u ă state .
A u în c e p u t s ă apară tem eri că în B a sa r a b ia s e v o r în t o a r c e “ f o ş t i i p r o p r ie ta r i” , v a î n c e p e reîm p ărţirea p ă m în tu r ilo r ş i b u n u rilo r im o b ilia r e ş i c ă a d m in istra ţia d e la C h işin ău v a f i în gră d ită d e că tre n o m e n c la tu r a rom ână. în s ă ş i p er io a d a d i n t r e . 1 9 1 8 ş i 1 9 4 0 , d e s p r e c a r e b ă t r în i i b asa rab en i au p ăstra t n iş te am intiri n e p lă c u te , a în ce p u t s â f ie v ă z u tă în n işte cu lo r i m u lt m a i su m b re. “B u c u r e ş t iu l v e d e a în B asarab ia u n lă ca ş a l b o lş e v is m u lu i , sp u n e a u n u l d intre p o lit ic ie n ii m o ld o v e n i, O a zu N a n to i - n u a in v e s t it în e a n ic i m ă ca r u n le u , în s c h im b a trim is a ic i ja n d a rm i ş i fu n c ţio n a r i care v e n e a u săraci ş i p le c a u b o g a ţ i.” U n s e m n a l răcir ii r e la ţiilo r a d ev e n it b ă tă lia d in ju ru l s ta tu tu lu i l im b ii m o ld o v e n eşti. C h iar d acă cercetă tor ii s er io ş i ştiu faptuFcă p e a m b e le m alu ri a le P r u t u lu i s e v o r b e ş t e o s in g u r ă l im b ă - rom â n a - , C h iş in ă u l re fu ză să r ec u n o a scă a c e s t fap t l in g v is t ic , p en tr u a n u -i o fer i B u c u re ş tiu lu i
un^ a rg u m en t în p lu s în fa v o a r e a U n ir ii.în tre tim p , la B u c u r e ş t i s e v o r b ea în con tin u a re
d e s p r e “ d r e p tu l i s t o r i c ” a l R o m â n ie i a su p r a B a sa r a b ie i. T o to d a tă , s e n t im e n te le frăţeşti s în t lă sa te p e p la n u l d o i. C in e v a d in R om ân ia a ş i la n sa t o a s tfe l d e fra z ă sa rc a stic ă : “ R om ân ia are n e v o ie d e B a s a r a b ia fă r ă b a sa r a b e n i” . D r e p t ră sp u n s u n i i d in tr e p o l i t i c i e n i i m o ld o v e n i au în c e p u t s ă p r o m o v e z e c o n c e p tu l d e “ M o ld o v a u n ic ă ” , p r e t in z în d la o p a r te d in t e r i t o r iu l r o m â n e sc - j u d e ţ u l Ia ş i d e Ia frontiera r o m â n o - m o l d o v e n e a s c ă . P e m ă s u r ă c e “ tr ă n c ă n e a la p a tr io tic ă ” p e b urta g o a lă s t îm e a d in c e în c e m a i m u lt ir i t a r e a m o l d o v e n i l o r , a l te r n a t iv a R o m â n i a - R u s ia c ă p ă t a u n c a r a c t e r s t r i c t p ra g m a tic . în acest sens, argumentele M o s c o v e i , fa ră sp r ij in u l c ă r e ia R e p u b l ic a M o ld o v a n -a r p rim i e n e r g ie e le c tr ic ă d in T ran sn istria , au cîn tărit m u lt m ai g re u d e c î t d o v e z i l e B u cu reştiu lu i.
A r fi su fic ie n t s ă sp u n e m c ă , în ajunul integrării" în “ sp aţiu l S c h e n g e n ” , R o m â n ia , la cererea U E , t in te n ţio n ea z ă să in tro d u că r e g im u l d e v jz e pen tru c e tă ţen ii R e p u b lic i i M o ld o v a . D u p ă c u m a scr is z i l e l e t r e c u te c o t id ia n u l “ C r o n ic a R o m â n ă ” , “ b asa rab en ii au în ţe le s c ă R o m â n ia e ste în stare s ă - i v în d ă o r ic în d ş i o r ic u i pen tru o in teg ra re eu ro atla n tică i lu z o r ie ” , to t a ş a c u m a ren u n ţa t, p rin T ratatu l r o m â n o -u c r a in e a n d in 1 9 9 7 , ş i la v e c h i l e p ă m în t u r i r o m â n e ş t i d in U c r a in a (B u c o v in a d e N o r d , B a sa r a b ia d e S u d , In su la Ş erp ilo r ş i r e g iu n e a H er ţa ) .
N u e s t e d e m ir a r e c a în a c e s t c o n t e x t B u c u r e ş t iu l s â p e r c e a p ă v ic to r ia c o m u n iş t i lo r m o ld o v e n i în tr -u n m o d p a n ic a r d . L a B u c u r e ş t i s e c o n s id e r ă c ă v e r d ic tu l e le c to r a tu lu i m o ld o v e a n n u n u m a i c ă a a m în a t p en tr u u n term en n e lim ita t r ezo lva rea “p r o b le m e i b a sa r a b e n e ” ,.c i â ş i in sta la t o g ran iţă c o m u n ă cu R u s ia , r îu l P rut d e v e n in d u n n o u “Z id a l B e r l in u lu i” în tr e E st ş i V e s t . R o m â n ia e s te c o n v in s ă c ă T ra n sn istr ia v a r e u ş i să o b ţin ă o a u to n o m ie lă r g ită (T ir a sp o lu l in s is tă în fav o a rea m e n ţin e r ii p r o p r iu lu i P ar lam en t ş i a p ro p rie i a rm a te ) ş i c ă s -a r p u te a ch ia r să f i e s em n a t un a co r d p r iv in d s ta tu tu l m ilita r ilo r ru şi d e p e t e r i t o r iu l t r a n s n i s t r e a n . A c e s t lu c r u în s e a m n ă c ă A r m a ta a 1 4 - a , c a r e , c o n f o r m d o c u m e n tu lu i O S C E s e m n a t în 1 9 9 9 la su m m itu l d e la I s ta n b u l , a r t r e b u i s ă s e r e tr a g ă d in R ep u b lic a M o ld o v a p în ă în a n u l 2 0 0 2 , v a r ă m în e în con tin u a re în T ra n sn is tr ia . T o tu ş i, to t rău l e s p r e b in e : în t ă r i r e a R u s i e i - c o n s i d e r ă B u c u re ştiu l - , ar p u te a s ă p r o v o a c e n e lin iş te d in p artea O c c id e n tu lu i ş i a tu n c i R o m â n ia ar p u te a să a ib ă şa n se m a i m ari d e a d erare la N A T O . în c e e a c e p r iv e şte r e la ţia s a c u R e p u b lic a M o ld o v a , R o m â n ia n u a re , d e o c a m d a tă , o a ltă ta c tică d e c ît s ă a ştep te u n m o m e n t fa v o r a b il ş i să sp r ij in e o p o z iţ ia lo c a lă . C u to a te a c e s t e a , “p r o b le m a b asarab ean ă” c o n t in u ă s ă f ie u n a s p in o a să p en tru p o p o ru l rom ân : a f o s t p ie r d u tă o b ă tă lie , d a r n u . r ăzb o iu l.
CARE SINT PRIORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI BUSH JR.:
JAPONIA SI COREEA DE SUD,
SAU “ PARTENERIATUL STRATEGIC CU CHINA” ?
"T H E E C O N O M IS T "
S e p a r e c ă p r e ş e d in te le a m e r ic a n B u s h jr . in te n ţio n ea z ă să c o n s o lid e z e r e la ţ ii le c u s ta te le a s ia t ic e a lia te prin tra d iţie a le S U A (J a p o n ia , C o r e e a d e S u d ) , d o r in d s ă î n l o c u i a s c ă d em e rsu l (” ilu zoriu ”) a l A d m in is tra ţ ie i C lin to n d e a d e z v o lta un “ p a r ten er ia t s tr a te g ic ” c u C h in a . C u to a te a c e s te a , fa p tu l c ă J a p o n ia s e a flă în tr -o p er io a d ă d e d e c l in , ia r C h in a în p l in ă a s c e n s iu n e , în g r e u n e a z ă m a i m u l t e fo r tu r ile A d m in is tra ţie i B u s h jr . d e a c o n stru i o n o u ă stra teg ie în z o n a a s ia t ic ă . D e a c e e a , r e la ţ i i l e c u c e le d o u ă s t a t e t r e b u ie a te n t r e g în d ite ş i c o n stru ite . P la n u r ile p r e ş e d in te lu i B u s h jr . d e a s tab ili o p r im ă r u n d ă d e în tîln ir i c u p rem ieru l ja p o n e z , Y o s h ir o M o r i , în m ă su ra în c a r e J a p o n ia e s te p r in c ip a lu l a lia t a s ia t ic al S U A , a u fo s t c o m p r o m is e , d e o c a m d a tă , d e p r o b l e m e l e d e o r d in p o l i t i c c u c a r e s e co n fru n tă Jap on ia (p re m ie ru l M o r i f i in d fo a r te a p ro a p e d e a d e m is io n a d in p o s tu l d e p re m ie r şi d e a p ier d e p r e şe d in ţ ia P a r t id u lu i L ib e r a l D e m o c r a t - P L D ).
D a t f i in d a c e a s tă s i t u a ţ ie , p r e ş e d i n t e l e a m e ric a n s -a orien ta t sp re c e lă la lt s ta t a lia t al S U A d in reg iu n ea a s ia t ic ă - C o r e e a d e S u d , ş i a a v u t o în tîln ire o f ic ia lă c u l id e r u l su d - c o r e e a n , K im D a e J u n g . în c e e a c e p r iv e ş te v iito a r e a re la ţie d in tre C h in a ş i S U A , f ie că v o r f i p arten ere , f ie c ă v o r f i r iv a le , c e le d o u ă s t a t e v o r a v e a d e p a r c u r s o a g e n d ă p ro b le m a tic ă , dat f i in d fa p tu l c ă o p arte d in m a i v e c h i le a n im o z ită ţi d in tre c e l e d o u ă părţi p e r s is tă : -p e d e o p a r te , C h in a în g r ijo r e a z ă c o m u n ita te a in te r n a ţio n a lă p rin d e c la n ş a r e a u nu i p ro c es d e p ro lifera re a a rm elo r ş i to tod ată p rin n eresp ec ta rea d re p tu r ilo r fu n d a m e n ta le a le o m u lu i , iar p e d e a lta , S U A s în t to t m a i d e c i s e s ă - ş i d e z v o l t e u n s i s t e m n a ţ io n a l d e f e n s iv an tirach etă , p r o ie c t c a r e a s t îm it o p u te r n ic ă o p o z iţ ie d in p a r tea m u lto r s ta te a le lu m ii.
în c iu d a p r o b le m e lo r e c o n o m ic e c u c a r e se c o n fr u n tă J ap on ia , a c e a s tă ţară r ă m în e u n a lia t d e în c r e d e r e a l S U A ş i un l id e r r e g io n a l p e p lan e c o n o m ic (a d o u a p u te r e e c o n o m ic ă d u p ă S U A ş i c e l m a i c a r ita b il sta ) fa ţă d e s ta te le s ă r a c e d in în treag a lu m e ) . în c iu d a s o l id e i a l ia n ţ e S U A - J a p o n ia p r iv in d s e c u r it a t e 'a r e g io n a lă , în c a z u l u n u i e v e n t u a l c o n f l i c t m i l i t a r c a r e ar a n t r e n a i m p l i c i t t r u p e a m e r ic a n e , fo r ţe le m ilita r e j a p o n e z e ar d u c e c u s ig u ra n ţă g reu l ş i ar a v e a d e s u fe r it c e le m a i m u l t e p i e r d e r i . C u a l t e c u v i n t e , p r e ş e d in te le a m er ica n v a treb u i s ă ş t ie c u m să g e s t io n e z e a lian ţa c u J a p o n ia ş i c u m s ă s e d e s c u r c e în p r o v o c a t o a r e a c o m p e t i ţ i e c u C h in a . C h ia r d a c ă e c o n o m i a c h i n e z ă a în r e g is t r a t o c r e ş t e r e v e r t i g i n o a s ă , g r a ţ ie a p lic ă r ii p r in c ip iilo r e c o n o m ie i l ib e r e d e p ia ţă , în p la n p o l i t ic , a c e s t s ta t r ă m în e p e n tr u S U A “o d ic ta tu r ă ” d e tip c o m u n is t .
O a ltă p r o b le m ă c a r e n a ş te c o n f l i c t e d e i n t e r e s e în tr e c e l e d o u ă ţ ă r i e s t e c e a a T a iw a n u lu i, a sup ra c ă r u ia a u to r ită ţ ile d e la B e ij in g p retin d su v e r a n ita te a , c o n f o r m p o lit ic i i d e r e u n i f i c a r e ( “ o s i n g u r ă C h i n ă , d o u ă s i s t e m e ” ) , d a r p e c a r e S U A î l s p r i j in ă , f u m iz în d u - i s is te m a t ic a r m a m e n t p e n tr u a s e p u te a apăra în c a z u l u n e i , a g r e s iu n i m ilita r e d in p a r te a C h in e i. A d m in s tr a ţ ia B u s h j r . s e p a r e c ă v a ţ in e c o n t d e c a d r u l d ip lo m a t ic c re a t d e A d m in is tr a ţ ia a n te r io a r ă , m a i p r e c i s d e u n e le a co rd u r i la c a r e s - a a ju n s: a c c e p ta r e a C h in e i in O rg a n iz a ţia M o n d ia lă a C o m e r ţu lu i (O M C ); a n g a ja m en tu l a s u m a t d e a u to r ită ţ ile d e la B e i j in g d e a r e d u c e a r m p m e n tu l n u c le a r ş i d e a l im ita e x p o r tu l d e r a c h e te . A ş a d a r , p e b a z a a c o r d u r ilo r a n te r io a r e c u C h in a , d a r s p r ij in în d u -s e . ş i p e c e l e în c h e ia t e c u s ta te e u r o p e n e ş i c h ia r c u J a p o n ia , A d m in is tr a ţ ia B u s h j r . sp er ă să p r a c t ic e o p o l i t i c ă m e n ită să d e t e r m i n e C h in a s ă r e s p e c t e a c e s t e a n g a ja m e n te .
A ici^ -------------- ar putea ft|ţ reclama dumneavoastră
1818 - A u fost desch ise cursurile Şco;h rom âneşti de la Sf. Sava, c o n d u să tj5
. G heo rghe Laz,}.
evarul f i : ‘ ‘i - J L ; V.* " i ’ iLc * - Z k ilL i -
Astăzi, 24 martie, Z iua “ La Francophonie dans la Rue”
IC E N T R E Centrul Cultural F rancez din Cluj-
C U L T U R E L N a p o c a propune clujenilor o serie de „ . activităţi cultural-distractive, care seI- R A N v A I S vo r de sfă şu ra astăzi, 2 4 m artie, între
CLUJ-NAPOCA o re le 10-17, în Piaţa “A vram Iancu": n u v o r lip s i m om en te d e poez ie ,
teatru, cîntec, magie, a căror în cun unare o va reprezenta apariţia unu i teatru am bulant. Teatrul am bu lant v a evolua într-un autobuz specia l, transformat în teatru: J e a n G u illo n , povestitor profesionist .sosit de la Marsilia, va oferi auditoriului secvenţe de povestire cu durata d e 30 de minute: în jur de 3 5 de persoane pot urmări a c e ste secvenţe . Tu rn e u l teatrului am bulant, sp o n so r iz a t de m unicipalitatea din N ante s, participă la Zilele Francofon ie i din Rom ân ia, alăturîndu-se m anifestărilor organizate de Centrul Cultural F ra n ce z din C luj-Napoca. D e la o ra 10: inaugurarea m a n i f e s t ă r i l o r d e către d-na Caroline O ge r, director adjunct al C C F C luj-Napoca, poez ie în lectura unor elevi clujeni, teatru cu trupa “A ssen tim en t” d e la Liceul “O. G o g a ” din Huedin, m agie cu Belloni, teatru cu elevi d in Dej, m om ente de circ cu actori de la circul “P a ra d a ” din Bucureşti, teatru cu “L e s Petits A c te u rs” ai C C F C luj-Napoca, teatru cu trupa francofonă “L e s E n th o u s ia ste s” a Colegiului Naţional “G h e o rg h e Lazăr” din C luj-Napoca. ■ . • ’
S i m p o z i o n u l - N a ţ i o n a l
XD :a 4 *
Centrul Cultural Francez, în co labora re cu Teatrul Naţional Cluj- N a p oc a invită publicul la spectacolu l J e a n n e d ’A rc , P a g in i de d o s a r c u O a n a P e l l e a , r e g i a M iha i M ă n i u ţ i u . S p e c t a c o l u l v a avea loc d u m in ic ă , 25 m artie, la o ra 19, în sa la m are a Teatrului Naţional. '
SPEC T A C O LE LA C A SA TRANZITPro iectu l R o m a n a t iv e & C o al Fundaţie i Tranzit, finanţat de
Centru/ de R e su rse pentru Diversitate Etnoculturală (cu sprijinul Fundaţie i P ro Helvetia, M inisterulu i Culturii, Inspectoratului pentru Cultură al judeţului Cluj. Centrulu i Cultural Francez din Cluj) a fost iniţiat în anul 2000. cu scop u l de a s e rea liza spectacole de teatru expe rim enta l im plicînd actori nep ro fe sion işti rromi, p re cum şi studenţi d c la Secţia de Teatru a Universităţii “Babe ş-Bo lya i”. Trupa a participat deja la mai m ulte festivaluri naţionale şi internaţionale d e teatru. In anul 2000, la Festivalu l d e teatru universitar d e la L a u sa n n e (Elveţia), spectacolu l B lu e E s c a p e a obţinut M are le Prem iu.
In zilele de 24 şi 25 m artie a.c.. trupa R o m a n a t lv e & C o v a face u n turneu în diferite localităţi u rbane ş i rurale - în spaţii m ai puţin conven ţiona le pentru teatru -. cu o populaţie de etnie rrom ă n um eroasă , pentru a prezenta spectacole.
Luni, 2 6 martie, în cep înd cu orele 20 , la C a sa Tranzit (vechea s in a g o g ă de pe strada Bariţiu nr. 1 6 ) v a avea loc prem iera spectacole lor llonka - "S u rp r iz e , s u rp r iz e ”, producţie, teatru, m işcare, video (o parodie a em isiunii "Surprize, surprize") şi A ib a - n eagra , p r o d u c ţ ie , t e a t r u , m i ş c a r e , v i d e o ( s p e c t a c o l e p e t e m a relaţiei femeie-bârbat). In distribuţie: Ileana Lăcătuş, M iha i Varga, Ecaterina Ruha, Cristian Nonica, C ristian R igm an, A n ge l Ru su , A lin Teglaş.-OfeJia Popii, E lena Popa, K oncze i Csilla.
M . T R IP O N
Academia de Muzică “ Gh. D im a” din _ Cluj-Napoca găzduieşte în aceste zile cea de a V-a ediţie a Simpozionului National ARTA VOCALĂ ÎN TOATE IPOSTAZELE După cum ne spunea directorul de program şi princ ipa l organizator, d l p ro f. un iv . A lexandru Fărcaş,manifestarea, menită să relanseze cercetarea ştiinţifică bazată pe aplicaţii în creaţia, interpretarea muzicală şi lirică, reiterează vocaţia artistică de sorginte europeană a Academiei de Muzică “ Gh. D im a” . Cercetările, în chiar procesul de pregătire şi desfăşurare a unor manifestări de anvergură naţională şi, internaţională, sînt realizate în spaţiile ce alcătuiesc complexul audio-vizual, cele două săli de concerte - Sala de orgă şi Studioul de concerte -, Filarmonica “ Transilvania” , Opera Română şi Maghiară de Stat, Teatrul Naţional şi M aghiar de Stat, Aule le Universitare, Casa de Cultură
m ............ ....... - 1
‘ t “tStudenţească, spaţiile muzeelor şi de expoziţii ale institu ţiilo r administrative locale, cît şi aparţinătoare societăţilor comerciale.
în baza experienţei I dobîndite, s-au creat J cond iţiile pentru *reconfigurarea com plexu lu i' audio-vizual şi al spaţiilor aferente manifestărilor propriu- zise, s-a elaborat studiul pentru obţinerea grandului privind constituirea Centrului Naţional de Excelenţă în F o n o a u d i o l o g i e , Psihofiziologie şi Dramaturgie Muzicală, Procesare de Sunet şi imagine, care funcţionează ca bază de cercetare cu .utilizatori multipli. Obiectivele principale ale B.C.U.M. sînt efectuarea unor s tud ii şi cercetări interdisciplinare cu privire la actul de fonaţie, formarea m ultilaterală (pe baza cercetărilor interdisciplinare) a interpretului de teatru muzical prin instrumentare fizică şi cercetări priv ind metode de
m s i l
tratament medical alternativ -. ne-a mai spus dl prof. Fărcaş.
în cei 10 ani cîţi au trecut de la prima ediţie a simpozionului şi, în cadrul celor 5 ediţii, au fost susţinute în ju r de 250 de comunicări ştiinţifice, existînd dorinţa ca acestea să ajungă sâ fie cuprinse într-o lucrare care, la această oră, ar însemna trei,, volume! Ofranda de talent şi munca participanţilor la actuala ediţie a simpozionului au fost puse în evidenţă în cadrul secţiunilor: Opera modernă -- tradiţie, inovaţie, perspective; T e a tru l - Opera, Operă - Teatru ca simbioză viabilă; Tehnica cîntului prin prisma noilor cercetări; D irija tu l - complex mod de direcţionare a e ternu lu i gen de operă;
Regia de teatru muzical la cumpăna dintre milenii., Din programul zilei de astăzi, 24 m a rtie , care de altfel, încheie cea de a V-a ediţie a simpozionului: între orele 10- 14 comunicări pe secţiuni, în Studioul de concerte; între orele 16-17,30 discuţii în foaierul Studioului de concerte; la ora 18 workshop cu tema: Cîntul- un exerciţiu al.inteligenţei: vor fi prezentate două scene din opera Căsătoria secretă dî Domenico Cimarosa realizate cu studenţii Clasei de măiestrie şi operă a Facultăţii de Muzici din Oradea, condusă de prof univ. Alexandru Fărcaş.
Michaeia BOCUF o t o : I . P E T O J
LA O B IR S IIC a s a M u n ic ip a lă d e C u ltu ră C lu j-
N a p o c a ne invită d u m in ic ă sc a ra , la o ra 18, la recitalul extraordinar L A O B ÎR Ş I I susţinut d e M a rloa ra ş i G r ig o re L E Ş E : o r e în t î ln ire cu a c e ş t i d o i . r a p s o z i admirabili, cu folclorul autentic şi ve rsu l popular de înaltă puritate care irum pe din toate cintecele lor. V a fi o întîlnire de neuitat cu valori m uz ica le d in tradiţia populară rom â n e a sc ă . Spon so r ii manifestării la care ne invită C a s a Municipală de Cultură sînt: A stra l-Te lecom S A , “Prodv ina lco” şi “Flacăra”, iar parteneri media: “Adevăru l de Cluj”, C D Rad io . N C N şi R ad io Cluj.
Prim avera venezianaLu n i, 26 martie, la o ra 20, Stud iou l Teritorial de R a d io Cluj
anunţă spectacolul intitulat P R IM A V E R A V E N E Z IA N A susţinut de O rchestra C A M E R A T A R O M A N IC A a Studioului de R a d io Cluj: solişti M ire ia C apă tă ş i T itu s F lu e ra ş . în programul serii m uzică d e A nton io Vivaldi: Concertu l pentru două viori şi orchestră în D o m ajor şi “II C im ento dell’arm on ia e dell’invenzione”, ce cuprinde cele Patru Anotimpuri. Realizatoru l spectacolului: C ip r ia h R u su . Intrarea e ste liberă.
RetrospectivaF O D O R n m i E¥H
Prim ăvara culturală turdeanăM arţi, 2 7 martie, la T u rda v a fi Z iu a Artelor: cu începe re de
3 o ra 17,30, în foaierul Teatrulu i M un ic ipa l, v a avea loc vernisajul ixpoziţiei de artă plastică a m em brilor Asociaţie i Artiştilor Plastici lin Tu rda; tot m arţi e ste Z iu a T e a tru lu i: la o ra 16,30, la Teatrul Municipal, s e vor d e s fă şu ra lucrările s im pozionulu i cu tem a Z IU A H O N D IA L Ă A T E A T R U L U I, urmate, la o ra 18, de spectacolu l cu ie sa G a iţe le de A l. K iriţe scu . în con tinua rea m anifestărilor, lie rc u r i, 2 8 martie, la Cenţru l M ilitar d in Turda este program ată, u în ce p e re d e la o ra 12, o reun iune a cenaclurilor din judeţul ;iuj. V o r fi lansate şi d o u ă cărţi se m n a te de G e o rge B o s s u n .ş i
m e i And ra şon i.
jră de producţie artisticăipă cu m am m ai anunţat, în fiecare lun i sea ră , d e la o ra ), holu i m are din incinta C a se i d e Cultură a Studenţilo r din N ap oca se va tran sfo rm a în sc e n ă , pentru a gă zd u i diferite jetii artistice studenţeşti, într-o am bianţă cu totul deosebită, ■u’lun i, 2 6 m artie, g a zd e le p rop un publicului tînăr evoluţia jţiei pop-rock L u n a a m a ră . Intrarea la spectacol e ste liberă.
Rubrică realizată de M. BOCU
Centrul artistic Cluj în secolul X X este unul dintre cele mai de seamă nuclee în mişcarea artistică din România. Generaţii după generaţii au adus o contribuţie substanţială la dezvoltarea artei plastice.
în cadrul mişcării artistice clujene, un rol de seamă este deţinut de acuarelă. Mînuitorii ei din Cluj se numără printre acei puţini aleşi pentru care virtuozitatea este doar corolarul unui univers spiritual şi plastic valoros. în acest sens trebuie să amintim marii creatori clujeni în domeniul acuarelei: Eugen Pascu, Nagy Imre, Andrăssy Zoltan, Bene Jozsef, -Petru Feier, Elena Popea, Le tiţia Munteanu...
în generaţia mai apropiată de noi, acuarela şi-a menţinut importanţa şi- puterea de comunicare asociată adesea mai ales unui demers spiritual poetic sau afectiv.
Eva N. Fodor face parte din această generaţie pentru care acuarela este un mod de a fi, de a exprima ide i şi sentimente plasate într-un orizont benefic. După studii la Institu tu l de Arte Plastice “ loan Andreescu” , debutul expoziţional (1953) o recomandă ca o continuatoare a marii trad iţii de acuarelă clujeană, incluzînd în . aceasta forţa şi energia gi unui tînăr talent. Din ţZ deceniul şapte în op'era * ’Evei N. Fodor are loc o limpezire, creaţia sa
.cîştigâ în culoare, în armonie şi ritm , imaginea căpătînd valenţele metaforei, « înscriindu-se astfel, •
novator în e fluv iu l împrospătare a artei România. Valoarea frumuseţea universuluicreator apar ‘ evidente în expoziţia personală din 1965. Spre sfârşitul deceniului - pe lîngă acuarelă - creaţie ajunsă la deplină maturitate - artista îşi măreşte aria preocupărilor plastice apropiindu-se şi utilizînd tehnici combinate.
Deşi în deceniul opt durerea şi-a pus pecetea pe sufletul său, determinînd o pauză de cinci ani îri .creaţie, puterea sa interioară, creativitatea sa o ajută să depăşească tragicul existenţial şi asistăm la o adîncire a sensurilor în arta sa, la o potenţare , a cu lo rii “ bine temperate” cînd în regim de raport saturat-nesaturat, cald- rece, cînd complementar. Opera edificată în ultimele decenii relevă singularitatea şi frumuseţea universului său spiritual şi plastic. Palmaresul său expoziţional devine
cultiiCrisdesestrai
: -V .
iziiterii:araiR (lom a tc
impresionant, cu mari de acuarelă deschise în tară şi
v>vV
fl -W*
! % I4}■ Am *, m
î i g i
- - * ' h ' <*•: , r
-W ;1
i i
P J<~..................... - . W M '
' i Speranţă.- •*. f , ’ TederN-Xo. j Or. Alexandra RUS
ţjl o
în străinătate (Germania, Ungaria, Olanda, Israei etc.)
Lucrările expuse în u ltim ii ani - cuţ11 spune reputatul critic de. artă Gâbor Pap- tablouri născute din vis - din care şi în recenta retrospectivă o parte au fost prezente, ne relevă şi o altă faţetă 3 demersului artistic a! Evei N. Fodor, cea a unei poezii cş aspiră la sensul' esenţiale aRexistenţei umane.
Reprezentativă pentm arta acuarelei în România, opera Evei N. Fodor este şi o pledoarie pentru Frumuseţe Ş1
ec
ED(p iIJlt•i.bH(
iî•aenison
aleteii
cariditaia!;
■ A iC i ar Putea fii reclama dumneavoastră. A ln a
1847 - S-a născut istoricul şi filosoful Alexandru Xenopol.
.V T e a tr u -
S ă n e am intim d e T e o d o r M a z i l u ateul :!^5iIorfă!£lu);yăpQca!
Recenta premieră a Naţionalului clujean, Lasă, gogule, să Ie amestec, că le- jinestec cu tîlc, este o pledoarie
spectacolul studio, cel •iţe ne-a adus cele mai multe 5tisfacţii în. actuala stagiune. Spectacolele studio ne-au înlejuit (rejîntîlniri plăcute, cu j/sul unor importanţi.autori {Marguerite Yourcenar, Radu Stanca, Tudor Muşatescu), cu rta interpretativă a unor
încercaţi actori, cu cea a tinerilor, actori sau regizori ce bat la porţile; consacrării. Care au şi convins în multe cazuri.
Cu Lasă, Gogule,... - titlul o rig ina l Frumos e în septembrie la Veneţia - îşi face debutul în teatru Adrian Suciu. Cel care ne propune şi o altă faţetă, de om de teatru, pe lîngă ceie care l-au impus, de om de presă şi scriitor. Căruia îi şi reuşeşte un spectacol
convingător, onest, deloc artificial. Merit cu atît mai mare cu cît autorul propus de regizor. este Teodor M azilu (1930- 1980), scris incomod prin problematica abordată. De anatemizare a prostiei umane, ipocrizie i, m ediocrită ţii şi vulgarităţii. In teme comune, ce ţin exclusiv de existenţa noastră cotidiană, teme abordate şi analizate la sînge, fără resentimente, în vizor intrînd
dragostea, căsătoria, munca, • făţărnicia, fericirea, dispreţul, o întreagă filosofie existenţială. Bine evidenţiată de direcţia de scenă, de scenografia L ie i Vasilescu, de ilustraţia muzicală a lu i M a rius M arch iş , de mişcarea scenică a L iv ie i Tu lbure Gună, de stilis ta Olivia Costea. Şi nu în ultimul rînd, de cei doi actori, Vasilica Stamatin şi Petre Băcioiu.
Demostene SOFRON
r < Z _ C a r t i l e c l u j e n i l o F ~ ^ >— — —---------- — •— -— ---------- — ----------------- — . - —
lOI CEISTOFOE: Scriitori din Tara SfîntăIon Irisiobr
f .
Ceea ce caracterizează activitatea ultimei perioade din scrisul lui Ion Cristofor este surprinzătoarea sa deschidere spre lumea lite ra tu rilo r străine, cu predilecţie spre cele belgiene, japoneze sau israelite. E o perioadă vizibilă de creştere, de definire a unui teritoriu d e ’ preocupări care-1 caracterizează pe traducător, pe eseist şi je criticul şi istoricul literar. E un iomeniu pe care poetul îl frecventează :»tot mai multă asiduitate si cu rezultate
dintre cele mai promiţătoare, începutul l-a făcut cu Aron Cotruş, exilatul (1999), urmat de volumul de eseuri S criito ri belgieni (2000), iar, mai recent, de Scriitori din Ţara Sfîntă (2000). Selecţionînd dintr-un număr de aproximativ 200 de scriitori evrei de limbă română, cîţi trăiesc şi scriu astăzi în Israel, un număr de 50, Ion Cristofor face o operă de cunoaştere şi apropiere literară deosebit de utilă . Majoritatea acestora s-au format şi au debutat în ţara noastră, iar, după stabilirea în Israel, ei au continuat să scrie şi să creeze literatură în singura limbă care îi slujeşte în cel mai înalt grad, deşi unii dintre ei au trecut între timp şi la ivrit sau la idiş. Totuşi, ei au rămas legaţi pentru totdeauna de cultura şi literatura română, cărora le aparţin în egală măsură, mulţi dintre ei continuînd să publice şi să editeze cărţi la editurile din România. Remarcabil pentru Ion Cristofor este modul în care a ştiut să îmbine cele două laturi ale personalităţii scriitorilor în cauză, ocupîndu-se atît de scrierile acestora elaborate anterior, în ţară, cît şi de cele publicate în ultimul timp în Ţara Sfîntă, unde au devenit membri ai Asociaţiei Scriitorilor Israeliţi de limbă română. Acolo, ei dispun de o presă proprie (revistele Izvoare, Punct, Minimum), de ziare ca Ultima oră, Pro şi contra, Facla magazin, T rib u n a magazin, O rien t expres, Viaţa noastră, Revista mea etc.,
1în care continuă să facă literatură în limba română. Dispunem astfel de un grup important de susţinători ai cauzei noastre, care se manifestă cu profesionalism pe toate terenurile posibile: în critică şi
• istorie literară (Elena Esther Tacciu, Leon V o lo v ic i) , în eseistică (Solo Har, V la d im ir Eşanu, Helene E ll i) , în mem orialistică (Dr. Th. Lev i), în dramaturgie (Al. Mirodan), în poezie (Shaul Cârmei, Sebastian Costin, Leopold B ittman - Ruga, Bianca
’ Marcovici, Ana Negreanu etc.), în proză (V irg il Duda, Mariana Juster, Gina Sebastian Alcalay), în literatura de călătorii (G. Mosari). Mulţi dintre ei scriu despre locuri şi oameni din România (Maramureş de Tania Lovinescu, Evrei, treceţi Nistul! de Sonia Palty, Jurnalul feric irii mele de Luiza Carol etc.). Pentru toţi autorul găseşte nota specifică şi caracterizarea potrivită, caută cheia care să-i descifreze personalitatea producînd seînteietoare şi spumoase eseuri, care se citesc cu mare plăcere şi oferă în acelaşi timp o informaţie condensată într-un spaţiu m ic, dovedind inteligenţă şi pătrundere critică, dar şi o bună
. familiarizare cu valorile literare ale unei ţări pentru care România are farmecul nostalgic al ţării natale, care nu se poate uita niciodată.
Mircea POPA
e c t u r i c o t i d i e n e
F U C E R E U L C f l H I IMotto: în cea de a şaptea zi
EUGEN A L B U . M i-e in im a ... o?amă. Catrene noi la oameni noi. Ediţie rijită de Ion Bindea şi Cornel Udrea. -v Napoca Star, 2001, îl are ca prefaţator excelentul umorist şi poet clujean fnel Udrea, iar coperta şi ilustraţiile îi rin ilustrului V irg il Tomuleţ. Pe ultima Jtă, Ioan Pop şi AI. Stănescu, acesta xtînd că “ Eugen Albu nu ni se poate -Sşa altfel, decît ca un mare senior ăl «ramei, un talent prodigios” , afirmaţie 3re aderez în totalitate; cum mă alătur ^faţatorului - “ Vă las plăcerea lecturii, ■acoperirii şi, de la caz la caz, a acoperirii unui epigramist substanţial, "W şi experimentat, din Şcoala clujeană 'pigramiştilor de la Satiricon.”J listă de 31 premii prestigioase la dle concursuri şi Festivaluri de umor, £{le mai puţin importante nici nu le mai
^eneşte, şi, în afara primului său volum j»nal Epigrame (1995), înşiră doar 17 *d in antologiile şi culegerile de profil «re a apărut. Cel puţin clujenii îl cunosc 'n presa locală (scrisă sau audio-
®»), din numeroasele prezenţe pe scena cntelor spectacole de. umor..Şinele diverse : 23 de capitolaşe, 400 antrene publicate (din cele peste 600 ;!ei«ate exigenţilor redactori), susţin fară ml • îăgadă’ Pierea de creaţie a
ui, şi, cum susţineam, la apariţia
Albu a creat epigrama (şi a făcut-o... om!)primului său volum, este un “ Talent de excepţie, versifică uşor şi coerent, are o prozodie perfectă şi poante strălucitoare.
. întocmai ca regele Midas, pe tot ce pune el mîna se transformă în aur, pardon, în epigramă!”
Capitolele cărţii sînt mai mult un pretext didactic de clasificare a temelor, în fiecare exemplu transpare situaţia grea a noastră în prezent, a românilor care şi la început de mileniu trei au scuza “ vremilor” ce îi domină, greşelile individului fiind ,cauzate de acestea: Conjunctura internaţională, politicul şi socialul la nivel de “ democraţie originală” , nivelul aproape sumbru de trai, sînt ţintite în primul rînd. Scumpirea medicamentelor - “ în loc de leacuri de
'import/ Iau numai -doftorii băbeşti/ Că-s ieftine şi ronlâneşti./ Şi, culmea, nu sînt încă mort” . Bilanţ naţional - “ E fapt real şi cunoscut/ Că am ajuns popor calic/ Dar nu prin ceea ce-am făcut/ Că fiindcă n-am făcut nimic.” , Politicieni de duzină - “ Din atîţia demnitari/ Cu statut de tipi notabili/ Sînt şi mulţi parlamentari/ Dar mai muiţi par..', lamentabili.” , Insula Şerpilor - “ Chiar dacă insula e mică,/ Vecinii - veşnic nesătui -/Susţin că tot la dînşii picâ,/ De parcă n-au ei şerpi destui.” , sau România văzută dinafară - “ Străinii spun ca-această ţară/ De Dumnezeu blagoslovită/E-un colţ de rai, e o comoară,/ ... Păcat că este
$ liUGEN ALBU
X ^ i M I - E I N I M A . . .-. /•
Socuită.” , ca şi una foarte actuală, Căţeluşul Tom - “în caz că-1 ţin în lant pe Tom/ Şi nu îi dau nici coji de pîine,/ începe să se creadă om/ Şi latrâ-ntruna ca un cîine.”
în final voi contraataca - mi-a dedicat o epigramă pentru o “ vază de cristal” primită ca premiu la Festivalul “ Mărul de aur” - “ Pentru prietenul Ionică/ E cadoul ideal;/ De atuncea “ una mică” / Bea cu vaza de cristal/’ Are dreptate! Răspuns, la catrenul lui câ are talent “din pîntecele mamei” - “Dacă ştia sărmana-i mamă/ ce zămisleşte, este clar -/ ar f i făcut o epigramă/ cu poanta... A lbu “ marinar.” . Glumesc, desigur! Ce pierdere ar f l fost pentru specie...
loan POP
A ctu a lita tea cu ltu ra lăSpectacolul Teatrului Magic M ANDALA
Astăzi, 24 martie, la ora 19, în Sala Mare a Casei Universitarilor, spectacolul HOMO EROTICUS susţinut de Teatrul Magic MANDALA din Sfîntu Gheorghe. Trupa, din Sfîntu Gheorghe a realizat acest spectacol în colaborare cu o trupă daneză,- Kosmiscke Danseres Teater din Copenhaga, coregrafia fiind sem nată de dansatoarea daneză Vivi Henriksen, iar regia de coordonatorul artistic al trupei
S re n ă d in Sp e c ta rX ilu V H o m o .E ro t ic u s
Mandala, Csibi' Istvan (pe afiş pseudonimul Steval Climmer). Spectacolul îşi propune să examineze prin prisma esteticului şi într-un timbru preponderent umoristic diferitele forme şi nuanţe de manifestare ale erosului uman, abordînd o paletă largă, începînd cu erosul adolescentin, trecînd prin erosul pasional, erosul rafinat, pînă la erosul ritualic şi sacru. Spectacolul este interpretat de o trupă de 12 actori-dansatori şi durează 80 de minute. Biletele sînt puse în vînzare la casieria sălii.
Simpozion-spectacol_______Fundaţia Protecţiei Sociale Cluj, Inspectoratul pentru Cultură al
judeţului Cluj, Casa Municipală de Cultură, Inspectoratul Şcolar Judeţean organizează marţi, 27 martie a.c. simpozionul-spectacol: 83 de ani de la Unirea Basarabiei cu România în 1918 şi 153 de ani de la începutul Revoluţiei dem ocratice şi sociale din 1848, în Ţările Române. Manifestarea va avea loc la ora 13, în sala de spectacole a Casei Municipale de Cultură din Cluj-Napoca, Piaţa Unirii nr. 24. Pentru început vor fi intonate Imnul Naţional şi Hora Unirii de către corul Seminarului Teologic Ortodox, dirijat de pr. prof. drd. Petru Stanciu. Vor susţine comunicări: prof. Dănuţ Bala, col. (r.) ing. ec. Nicolae Grosu, prof. Radu Vasile, col.(r.) Aurelian Voicu Dolj; programul va mai cuprinde: melodii populare interpretate de Maria Marcu şi Ana llca-Mureşan; "Dor de Eminescu” în interpretarea elevei Adriana Nuţâ; epigramiştii Marian Popescu, loan Pop şi Eugen Pop vor citi cîteva catrene aniversare; poezie în lectura autorilor: Vasile B. Gădâlin, prof. Agripina Mesca Andrei şi Norica Sebastian Moise. Dupâ cum ne-a relatat organizatorul sim pozionului-spectacol, dl col.(r.)ing. ec. N icolae Grosu - preşedintele Fundaţiei Protecţiei Sociale Cluj - sala va fi decorată cu flori şi cu portrete ale făuritorilor Unirii. Sînt invitaţi veteranii de război, văduve de veterani, pensionari, elevi şi studenţi, oameni de cultură, artă, tehnică, din domeniul ştiinţei, toţi cei interesaţi. Organizatorii mulţumesc următorilor sponsori: EBS Software, RADP, RATUC, RAJAC, SC Intelect, Casa Municipală de Cultură, ARR.
Corul mixt din Gherla pregăteşte un repertoriu internaţional
Dirijorul corului mixt al municipiului Gherla, prof. Vaier Perşa ne-a dat o veste bună, cu ocazia Zilelor oraşului: formaţia corală a urbei va prezenta un concert inedit, repertoriul incluzînd şi piese în limbile oaspeţilor care vor sosi cu acest prilej în localitate. Vor fi prezenţi la Gherla .delegaţii din Germania, Ungaria, Elveţia şi Franţa, fn prezent, cei 40 de membri ai corului repetă piesele în limbile germ ană, maghiară, engleză şi franceză. Anul trecut, gherlenii au avut ca oaspete un renumit cor elveţian, iar în curînd şi “fraţii" din Germania vor îneînta publicul local cu piese originale. Tot corni mixt din Gherla are în plan un nou concert de romanţe, după ce acum doi ani spectacolul oferit melomanilor, cu un astfel de repertoriu, s-a bucurat de o mare afluenţă de public, sala Casei de Culţură fiind neîncăpătoare. SZ. Cs.
FEST IV A L şi C O N C U RSU RI D E EP IG R A M Eîn zilele de 1-2 iunie 2001 se va desfăşura la Buzău cea de a
doua ediţie a FESTIVALULUI NAŢIONAL de epigram ă “Cît e Buzăul de mare". Cu această ocazie lansează şi concursul cu tema “PĂCAT(E)”. Se vor trimite 3 (trei) epigrame la tem ă, inedite, în dublu exemplar, cu motto, în plic închis, în care s e vor specifica identitatea, adresa şi telefonul. TERMEN - 10 mai 2001. ADRESA - Mihai Sălcuţan, str. T. Viadimirescu, Bl. 2 Haşdeu, ap. 16, Buzău, cod 5.100, judeţul Buzău. Cîştigătorii vor fi invitaţi la festival şi vor fi recompensaţi cu importante premii/ invitaţiile, programul şi detaliile urmînd a fi trimise în timp util.
' *** -Uniunea Epigramiştilor din România lansează concursul pe trim.
II/ 2001 (In memoriam Mircea Trifu), deschis tuturor creatorilor de epigrame. TEMA CONCURSULUI este “MINTEA DE PE URMĂ". Se vor trimite 3 (trei) epigrame la tem a impusă şi alte 3 (trei) epigrame la liberă alegere, toa te inedite. TERMEN - 5 m ai 2Q01. Toate cele 6 (şase), epigrame vor fi dactilografiate pe un format A4, pe o singură faţă, în dubtu exemplar, cu motto pe plic şi un plic care va conţine identitatea autorului. ADRESA - Comeliu Costăchescu, str. Vlaicu Vodă nr. 15, Bl. V64, sc. 1, et. 4, ap. 19, Sector 3, cod 74.285, OP 4, Vitan, Bucureşti.
în urma concursului UER pe trim. 1/2001, epigramistul Efim Tarlapan a obţinut o MENŢIUNE pentru epigram a:'
S o a c r a m e a e p r o f e s o a r ă P r o f e s i n d d e - u n v e a c la t in a ,S o a c r a m e a , to tu ş i , m ă c e a r tă ;C in e - a s p u s , b ă t u - i - a r v in a ,C ă la t in a - i l im b ă . . . m o a r t ă ? !
Rubrica realizată de M .BO CU
A i c i ar putea fireclama dumneavoastră
55 'H* u <
1997 - P D S R a resp ins acuzaţiile formulate în Sen a t N icolae D ide (PD), acuzaţii conform cărora fostul p reşed inte ^
Bancorex, Răzvan Tem eşan, ar fi sp o n so r iza t cam par^ electorală a P D S R şi a lui Ion Iliescu d in b a n ii publj^
a solicitat dkecSoîsiki S i lsă-l pustă la slasssiml
..Patriarhului TeisoSistC olegiu l CNSAS a solicitat, vineri,
directorului SRI, Radu Timofte, să-i pună la d ispoz iţie dosarul de urm ărire a P a tria rhu lu i Teoctist de către fosta Securitate, a declarat Gheorghe Onişoru, preşedintele Colegiului.
“ în urma evenimentelor din u ltim a perioadă, am luat această decizie pentm a face cît mai repede rost de dosarul de urmărire a PF Teoctist, pentm a-l studia şi a-l da publicităţii în cît mai scurt timp. în acest fel, încercăm să eliminăm orice controverse pe această temă” , a precizat Onişoru.
Referitor la cazul Gabriel Catalan, el a spus câ este posibil ca acesta sâ fie- concediat din CNSAS şi chiar cercetat de către organele de anchetă.
“ Urmează să se întmnească Comisia de disciplină a Consiliului, care va decide ce se va întîmplă în cazul Catalan. Oricum, în calitatea sa de funcţionar public, acesta nu avea dreptul să facă ceea ce a făcut”, a precizat preşedintele Colegiului CNSAS.
SRI a informat, jo i, câ a fost identificat dosaml de urmărire al Patriarhului Bisericii O rtodoxe Române Teoctist, în urma solicitării CNSAS. “ Pînă la această dată, ca urmare a acestor ve rificări, a fost identificat dosaml informativ nr. 62046 Bucureşti, din care rezultă că Patriarhul Teoctist a fost urmărit de fostele organe ale Securităţii’', a comunicat Biroul de presă
al SRI, precizînd că personalul specializat ăl SRI verifică în continuare existenţa materialelor solicitate de CNSAS, conform legii. CNSAS a depus la SRI, SIE şi MApN,
în urmă cu două săptămîni, numele liderilor celor 15 culte religioase recunoscute oficial pe teritoriul României pentm identificarea dosarelor acestora pentm a se stabili dacă
şefii de biserici au colaborat cu structurile fostei Securităţi
Potriv it unor inform aţii apărute jo i într-un cotidian central .şi care au la bază afirmaţiile lui Gabriel Catalan, angajat al CNSAS, Prea Fericitul iPărinte Teoctist ar fi făcut parte din mişcarea legionară, ar fi colaborat cu fosta Securitate şi ar fi fost homosexual.
P re m ie ru l Adrian N ă sta se su sţ in e că acuzaţiile ia a d re sa Patriarhu lu i Teoctist au confirm at reticenţele
s a ie faţă de verificarea d o sa re lo r preoţilorPrimul m inistru Adrian Năstase a
declarat, v ine ri, în cadrul unei teleconferinţe cu prefecţii, câ acuzaţiile aduse Patriarhului Teoctist au creat “ un sentiment de revoltă şi de respingere” şi câ, “ din păcate” , au fost confirmate afirmaţiile sale în legătură cu dosarele Securităţii şi verificarea dosarelor preoţilor.
Năstase a arătat că aceste atacuri au fost “ dezavuate” şi de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
“ Este nevoie de instituţii puternice şi credibile” , a spus Năstase, referindu-se Ia Biserica Ortodoxă Română. El s-a referit, în acest context, la un sondaj de
opinie din care rezultă că instituţia care se bucură de cea mai mare credibilitate în rîndu l' populaţiei este B iserica Ortodoxă. Premierul Adrian Năstase a criticat, în urmă cu zece zile, faptul că CNSAS urmează să dezvăluie rezultatul cercetărilor în legătură cu “ oamenii Bisericii” . “ Acum vrem sâ demontăm şi credibilitatea instituţiei B iseric ii” , a afirmat Năstase, adăugîild că aceste cazuri trebuie lăsate pentru trecut şi să se intervină numai dacă sînt lucruri evidente, mărturii., Năstase a afirmat, atunci, că nu a crezut şi nu crede în CNSAS, instituţie ce are nevoie de sute , de angajaţi care “ sâ lingă dosare ani de zile” .
Referitor la serviciile de informaţii, Eckstein afirmă:„Informaţiile s in i foiosiie ş i în alfe scopuri, cum ar fi com erciale”
Senatorul UDMR Eckstein Kovacs Peter, membru al Comisiei Juridice, a declarat câ problema serviciului de inform aţii din Ministerul de Interne ar trebui rezolvată prin dezbatere parlamentară şi nu printr-o ordonanţă de urgenţă.
Eckstein a declarat câ „de multe ori, aceste servicii folosesc informaţiile la care au acces şi în alte scopuri, cum ar f i comerciale ’.
A tr ib u ţiile servic iilo r de informaţii trebuie sâ fie foarte precise, pentru ca populaţia şi investitorii străini sâ nu se simtă urmăriţi, susţine Eckstein.
A. M.
Conducerea f i l ia le i clujene a PSM şi-a manifestat nemulţumirea faţă de recentele atacuri ale unor membri ai CNSAS împotriva unei instituţii cum este biserica. De asemenea,Gheorghe M udura, vicepreşedinte al PSM Cluj şi responsabil cu propaganda, contestă componenţa Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Statului (CNSAS), precum şi faptul
că „foarte multe documente au fost scoase din arhive şi folosite în scopuri politice” . PSM cere
„suspendarea temporară a activităţii CNSAS pînă la punerea în funcţiune a unui regulament viabil” . Gheorghe Mudura este de părere câ
CNSAS „este un atentat la viaţa intimă a cetăţeanului şi la siguranţa statului” .
M .L
Ioan Biriş, preşedintele Partidului Umanist Român (PUR) Cluj a declarat vineri că „un număr important de membri ai organizaţjej judeţene a ApR au aderat la PUR” . Mihu Buduşan, fost secreţ5r general al ApR, prezent la conferinţa de presă, a subliniat motivele pentru care a decis sâ treacă în PUR: „o parte din membrii Apjţ Cluj au fost nemulţumiţi de rezultatele de la alegerile din noiembrie 2000, precum şi de atitudinea conducerii centrale a ApR” . Astfeţ Mihu Buduşan a, precizat câ „21 de consilieri locali din judeţ primari, viceprimari, membri ai Comitetului judeţean al ApR ş’j chiar organizaţii locale au aderat la PUR” .
în ceea ce priveşte organizarea PUR Cluj, Ioan B iriş a precizat că „în cel mult şase luni-va f i organizată o Conferinţă judeţeană de alegeri” . în altă ordine de idei, vicepreşedintele PUR, deputatul Florea Voinea, a propus, în urma noilor aderări, organizarea unui comitet de dezvoltare a structurilor PUR în judeţ. Acest comitet este format din şapte membri şi este condus de doi co-preşedinţi: Ioan Biriş şi Mihu Buduşan. Pe plan central s-a constituit Grupai umanist pentru protecţia mediului. Acest grup funcţionează şi pe plan local, fiind format din membri, simpatizanţi şi specialişti îj mediu._ Pentru viitor, Ioan Biriş este de părere că „prin strategia pe care
PUR o va adopta, în perioada 2001-2004 va deveni un partid semnificativ în viaţa politică românească” .
Mihaela LĂPUŞAN
PD Clcij criticq activitatea Guvernului
Preşedintele PD C lu j, deputatul Emil Boc, a precizat, v ine ri, că a fost stabilită componenţa numerică a delegaţiei clujene la Convenţia Naţională Extraordinară din mai 2001. Astfel, delegaţia judeţeană va fi formată din 27 de membri, dintre care 16 delegaţi de la Consiliu l Naţional de Coordonare şi 11 delegaţi stabiliţi în funcţie de procentul obţinut de PD Cluj la alegerile pentru consiliu l judeţean şi la cele parlamentare. In cursul serii de vineri a avut loc şedinţa BPJ Cluj unde s-a, decis care moţiune va f i susţinută de filiala locală a PD.
Votul însă nu este imperativ, în mai delegaţii la Converti: pot vota cum vor.
în altă ord ine de idei, deputatul Emil Boc şi senatori luliu Păcurariu au declaratei grupul parlamentar al PD nu va
•vota Legea bugetului de stat pe anul 2001 d in m ai multe considerente: trebuie aprobata; Legea muntelui (acordarea ^ facilităţi pentru locuitorii de munte), propunerile neonorattf ale PDSR d in campania electorală, posibilitatea neacoperirii deficitului bugetar, precum şi nesemnarea acordului cu FMI.
M.L
E x i s t e n ţ a u n o r i n c o m p a t i b i l i t ă ţ i î n r a p o r t u r i l e R o m â n i e i c u F M I
n u p o a t e f i c o n f i r m a t ăPremierul Adrian Năstase a
declarat, câ nu poate sâ confirm e existenţa unor incompatibilităţi în raporturile României cu Fondul Monetar Internaţional.
“ F M I nu este o entitate adversă, care vrea sâ ne creeze probleme, ci o instituţie care are propriiile sale idei şi reguli
p riv in d economia” , a spus Năstase.
Premierul a arătat câ FMI a subliniat, uneori, lucruri pe care, probabil, România nu le-a abordat cu destulă seriozitate.
Adrian Năstase consideră că sosirea experţilor FM I la Bucureşti în perioada de discutare a bugetului este o
dovadă de seriozitate şi câ nu există elemente de discutat pentm negocierile viitoare. “ în privinţa negocierilor viitoare, FMI spune ce spunem şi noi: procesul de privatizare trebuie accelerat, iar acordarea de fac ilită ţi nu trebuie să favorizeze evaziunea fiscală” , a adăugat Adrian Năstase.
• Senatorii sînt nemulţumiţi de structura acestuia'La şedinţele în plen ale Senatului României a fost discutat
proiectul de lege care se referea la bugetul de venituri şi cheltuieli al Senatului pe anul 2001. Senatorii aii cerut amînarea dezbaterii acestui proiect de lege pînă la definitivarea structurii bugetului pe: capitole şi articole. Cei în drept să decidă structura bugetului f articole bugetare sînt senatorii. Senatorul PD Cluj, lu liu Păcurariu, a afirmat, în plenul şedinţei, că „nici la nivelul unui Consiliu local de comună nimeni nu ar fi îndrăznit sâ facă o asemenea propunere de buget” . Propunerea pentm proiectul de buget era prezentată pe cinci rînduri care conţineau şase cifre pentru o sumă dată de 445 miliarde lei. M. I»
Pre m ie ru l N ă sta se ii v a sa n c ţio n a pe prefecţii care se co m p o rtă n e c iviliza t fa ţă de m iniştri
Primul ministru Adrian Năstase a anunţat, vineri, în cadrul unei teleconferinţe cu prefecţii, că Guvernul va sancţiona prefecţii pentru neinformarea operativă a miniştrilor despre situaţia din judeţe şi a subliniat că nu se va tolera comportamentul necivilizat faţă de membrii Executivului.
"Este inadmisibil ca să aflăm din presă problemele locale. Averi responsabilitatea de a semnala problemele şi de a Ie rezolva împreună cu cei de la centru” , a afirmat Năstase.
Primul ministru a spus că, în şedinţa de guvern de jo i, mai mulţi miniştri au semnalat că prefecţii nu s-au exprimat în formulele cele mai civilizate. ” Nu vom tolera superficialitatea, aroganţa şi dispreţul faţă de colegi de-ai noştri” , a subliniat Năstase. El a atras atenţia prefecţilor câ “există o anumită presiune pentru numirea în posturi a unor persoane apropiate” . _
M inistru l Administraţiei Publice, Octav Cozmîncă, a apreciat, la finalul teleconferinţei, câ se ’ vor lua măsuri dure împotriva indolenţei” unor prefecţi. ” Nu ne putem permite sâ dăm cartonaşe ealbene sau roşii dintr-o parte în alta , a afirmat Cozmîncă.
Ifn nou mosnent al deşteptă?ii naţionale ■ Mişcarea mamorandistă
urm are din pa g ina 1
a doua jumătate a veacului al XlX-lea. Politicienii de seamă ai vremii - lu liu Coroianu, Vasile Lucaciu, Ioan RaţiU, George Pop de Băseşti, Eugen Brote, Septimiu Albini - şi-au adus contribuţia la redactarea lui, definitivîndu-1 şi semnîndu-1 în Conferinţa de la Sibiu din 25-26 martie 1892. Redactat în trei limbi - română, maghiară şi germană -, într-un tiraj de 7.500 exemplare, Memorandul exprimă neîncrederea naţiunii române în dietă şi în guvernul de la Budapesta, “ acuzînd, în faţa lumii civilizate, .sistemul asupritor care tinde sâ ne răpească ceea ce un popor are mai scump: legea şi limba” .
Poporul român pretinde - şi nu cere - drepturi naţionale, condamnînd unirea forţată a Transilvaniei cu .Ungaria, fără consimţămîntul românilor majoritari. Legea electorală elimină o însemnată parte a alegătorilor români de la exercitarea dreptului de vot, datorită censului ridicat. Legea
naţionalităţilor exclude pe români de la funcţiile mai importante şi interzice folosirea limbii române în administraţie şi justiţie. Legile şcolare urmăresc maghiarizarea tineretului, neexistînd nici o universitate, nici o catedră specială, nici un gimnaziu sau liceu de stat în limba română, pentru 3 milioane de români, care formau marea majoritate a populaţiei Transilvaniei. Intelectualii români nu sînt folosiţi în viaţa publică. Marginalizaţi, sînt determinaţi să emigreze. Chiar şi învăţătorii d«M şcolile confesionale erau obligaţi sâ înveţe limba maghiară, altfel erau destituiţi din oficiu, Legea presei, specială pentru Transilvania, interzicea libera exprimare. Presei româneşti (“ Gazeta Transilvaniei” , “Tribuna” , “ Albina” ) i s-au intentat numeroase procese, sub pretextul încălcării “opiniilor neîmpărtăşite de guvern” . Legile agrare urmăreau deposedarea românilor de pămînt în favoarea moşierilor maghiari. în ciuda acestor nedreptăţi, românii
nu-şi pierd speranţa. Ei “ şi-au păstra1 naţionalitatea în cele mai grele timpuri şi0 vor păstra şi în lupta cu actualul sistem & guvemâmînt” - precizează Memorandul.
Delegaţia impunătoarea, de 300 <Se persoane, prezentă la Viena, n-a fost prii#
. de împărat, la intervenţia prealabilă a foruriM politice maghiare. Memorandul; necitit, a fos1 trimis dietei din Cluj. Au urmat represi# împotriva fruntaşilor politici români şi acteN de vandalism cunoscute, de la Oradea f Turda. Anchetele, împotriva membriM delegaţiei, s-âu soldat cu condamnări la ap1 grei de închisoare şi cu procesul de la CM' din mai 1894. Prin amploarea lui, el e f socotit procesul “ împotriva naţiunii române • El n-a, rămas un act izolat, înscenat fruntaşilf po litic i români. în istoria noastrp: Memorandul rămîne un act al deşteptâfj naţionale. Mişcarea memorandistă, în genera: prefaţează marele act al Unirii Transilvani cu România, de la 1 Decembrie 1918.
A l C l ar putea fii reclama dumneavoastră
K c d a c f f a
T c k 1 9 ' . X I . X 7
„ 71)1* '
m euym i lui Mr• F.C.” U” S.A. a ajuns pe mîna notarului. In una dintre
sălile de protocol ale Hotelului “ NAPOCA” , cei 72 de membii fondatori s-au prezentat cu dimineaţa-n cap pentru a-şi pune semnăturile pe actul de constituire a societăţii pe acţiuni. Faţă de numele cunoscute deja de publicul cititor (Mircea Gavrilă, Liyiu. Medrea, Ioan Ovidiu Sabău, D.D.Crăciun, Ştefan Dimitriu, Florin Tăutu, Pop Ionuţ, Constantin Răduţă, Ioan Ciupe, Viorel Timoce, Simion Cociş, Doru Abrudan, Leş Ştefan) în cursul zilei de miercuri şi jo i şi-au anunţat prezenţa Remus Cîmpeanu, Mircea Lonean (foşti membri ai vechiului Consiliu de Administraţie), Mircea Salomir, Patriţiu Abrudan, Liviu Bota, Petru Ghiran, Iosif Cavai, Abdel Rahman Mohamed (!), Iosif Cavai, Tibi Poraczky, dar şi trei reprezentante ale sexului frumos: Norica Brâtucu, Fănica Moldovan şi Despina Neagoe, purtătorul de cuvînt al Prefecturii Cluj. Următoarea etapă este emiterea de acţiuni prin subsripţie publică, o acţiune va costa după toate probabilităţile 25.000 lei, dar pînâ atunci, marţi, 27 martie va avea loc Adunarea Generală a Membrilor Asociaţi în care se va semna fuziunea F.C.” U” (non-profit) cu nou-înfiinţata societate pe acţiuni. ■ , \ :
•Preşedintele executiv ai clubului, D.D.Crăciun, a perfectat împrumutul mijlocaşului bistriţean Daniel Mif. Dorit de Ioan Ovidiu Sabău, antrenorul-jucător al studenţilor clujeni, M if a ajuns în curtea Universităţii Cluj, echipă la care se antrenează de două săptămîni, fară nici o pretenţie materială din partea preşedintelui Gloriei, Jean Pădureanu. împrumutul este pe un sezon şi jumătate. în altă ordine de idei, Sabău, D.D.Crăciun, Florin Tăutu, Cristi Pojar şi Zoii Iasko vor urmări România- Italia de ia una dintre lojeîe Stadionului Ghencea. “ Spaţiul” a fost rezolvat de Nelutu Sabău !
Codin SAMOILĂ
BASCHET: Azi, sîmbătă,24.03., ora 11,30, Sala Sporturilor: ” U” ACSA Cluj
Sportu l Studenţesc ucureşti (D iv iz ia A
r‘ feminină); Duminică, 25.03., orele 10,00-15,00: Sala Sporturilor: Cupa “ Em il Racoviţă” (participă echipele liceelor).
HANDBAL: Azi, sîmbătă,24.03., ora 10,00, Sala Spoiturilor: Arm ătura Cluj 8C Sighişoara (Divizia A masculină); azi, sîmbătă,24.03., ora 13,00, Sala Sporturilor: CSS GSI Unirea Siaj - CSS Sinteza Oradea juniori II, masculin).
VOLEI: Turneu semifinal miori I feminin. Participă': SSS Medgidia, Dacia “ U” J’S Piteşti, Penicilina CSS şi, CSS GSI Unirea Cluj. fei, sîmbătă, 24.03., ora
Sala Armatei: 2 jocuri; rninicâ, 25.03,, ora 9,00; * Armatei; 2 jocuri.
FOTBAL; Azi, sîmbătă,403., ora 11,00, Stadion Junicipal: “ U” C luj - Oaşul egreşti (D iv iz ia C); ăzi, ®bâtâ, 24.03., ora 11,00, jadion CFR: CFR C luj - 5 Metan Tg. Mureş Oivizia C).
Fotbaliştii Olimpiei
s-au antrenat în curteaunei scoli
>Ploile căzute în ultimele zile
au provocat dureri de cap antrenorilor echipelor de fotbal din judeţul nostru. La Gherla, de exemplu, derby-ul someşan de la Beclean, dintre OLIMPIA şi Laminorul, a fost pregătit de jucătorii lui M ihai Pop în curtea L iceu lu i Teoretic “ Petru M a io r” . Majoritatea şedinţelor de pregătire au avut loc pe terenul de sport al şcolii, unde băieţii au lucrat puţin şi cu mingea. în rest, alergări pe aleile parcului sau pe terenul II al Stadionului “ OLIMPIA” , aflat într-o stare jalnică, în ciuda eforturilor depuse de gospodarii bazei sportive. <
Faţă de echipa folosită cu Chimica, o singură noutate: revine fundaşul F lo rin Moldovan, suspendat sîmbâta trecută. Dar, cum o echipă învingătoare nu se schimbă, s-ar putea ca experimentatul jucător gherlean să stea pe banca de rezerve.
SZ. Cs.
S U P E R L O T O 5 / 4 0 2 2 m a rtie 2000
S J C D S i ) U DValoarea o m o ~ "î~*!—
fond de cîştiguri: f37.008.464 lei
ogată a cîştigurilor:Cat. 1 s:-;î3 variante a 109.959:184Cat. a ll-a :.T9 variante a 16.155.988Cat. a lll-a 689 variante a '3 7 9 . 8 6 5
Fond de cîştiguri: 21.666.976.000 lei
5 din 45 1 din 20
“ C E )- 20.000.000.000*
R E P O R T 166.697.6004 41.674,400
125 1.333.580247 674.889
3.751 88.8812.790 + ’ : 59.74811.294 44.279
S U B S C U T , N U P C S C U T !
In această seară, pe Stadionul Steaua din Ghencea, pentru fotbalul românesc, marele examen, al prim ăverii şi preliminariilor pentru turneul final al CM 2002. Un examen pe care România îl susţine în compania Italiei, triplă campioană mondială a ediţiilor 1934, 1938 şi 1982, una din cele mai redutabile echipe ale fotbalului mondial. în partida tur, din toamnă, Italia a cîştigat cu scor de forfait în faţa tricolorilor. A fost o victorie în continuarea celei obţinute în turneul final al lui EURO 2000. în acel meci, din echipa României a făcut parte şi Gică Hagi, cel vînat asiduu de arbitri, eliminat pe nedrept din joc. Pentru Gică Hagi a fost ultimul meci oficial în echipa României.
în urmă cu 18 ani, în 1983, la un an după ce Italia cucerise în Spania al treilea titlu mondial, în preliminariile pentru EURO
1984, România a învins campioana mondială cu 1-0 prin acel gol de neuitat cînd Balaci a mişcat balonul spre Boloni, iar acesta l-a catapultat “ trăsnet” în poarta apărată de Dino Zoff. O victorie care a făcut înconjurul lumii. Azi, după 18 ani, Ladislau Boloni se află la cîrma tehnică a naţionalei României, într-un moment nu foarte propice, ţinînd cont că din naţionala care a fost prezentă consecutiv la turneele finale din Italia 1990, SUA 1994 şi Franţa 1998, precum şi la turneele finale EURO 1996 şi 2000 nu mai fac parte doi din cei mâi iluştri tricolori ai tuturor timpurilor, Gică Hagi şi Gică Popescu.
La poarta consacrării bat alţi tineri talentaţi, de viitor. Alături de veterani precum Stelea şi Prunea, componenţi ai naţionalei de mare răsunet de la World Cup SUA 1994, de Dorinei Munteanu şi Prodan, ultimul revenit la naţională, greul cade pe umerii valorilor convocate de Boloni pentru acest meci-cheie -jucători precum: Contra, Filipescu, Ciobotariu, Gîlcâ, Chivu, Codrea, Cătălin Munteanu, Denis Şerban, A lin Stoica Ghioane, Viorel Moldovan, Ionel Ganea, Marius Nicolae şi, peste toţi,
, liderul de la care se aşteaptă sclipirea de genialitate,' Adrian llie. Celor care în această seară vor îmbrăca tricoul naţionalei României le dorim ca în final şă defileze sub scutul vjctoriei!
Romeo V. CÎRŢAN
L i c e n ţ e c a n o t e m a x i m e !Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a
Universităţii “ Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca a cunoscut vineri, 23 martie, clipe şi momente deosebite, care nu se vor uita uşor sau/şi repede. A fost ultima zi din viaţa de student a celor ce ne reprezintă de ani pe mari arene internaţionale. E o cinste pentru şcoala clujeană de educaţie fizică şi sport de a-i fi avut studenţi pe Gabriela Szabo, Nicoleta Grasu, Costel Grasu, Viorica Ghican Duma, Lum iniţa Gogîrlea, fară a fi omişi Marta Balogh, Nicolae Ienac, exemplari prin modul de prezentare şi susţinere. Mă gîndesc îa lucrările de diplomă ale Gabrielei Szabo (“ Performanţa sportivă şi tră irile afective” ), la cele ale N ico le te i G rasu (“ A runcarea d iscu lu i. M etode de perfecţionare a a ru n c ă r ii” ) , Costel G rasu ( “ Metode de învăţare a a runcă rii c iocanului cu pa tru p iruete” ), lucrări ce au la bază o serioasă experienţă competiţională, de la antrenamente la marile concursuri.
Moderatorul conferinţei de presă a fost, surpriză neaşteptată pentru toţi cei prezenţi, Zsolt Gyongyossy, o calitate nouă, care i-a şi reuşit. D-sa dînd cuvîntu l d is tin ş ilo r conf, d rd .
Gheorghe Roman / decan, prof. dr. Mariana Marolicaru, conf. drd. Mircea Alexei, conf. drd. Vasile Bogdan, tuturor celor interesaţi, tema conferinţei de presă fiind performanţa şi marea performanţă/proiectele de viitor, examenul de îicenţă propriu-zis.
“Au fost cinci ani extraordinari..."G abrie la SZABO: “.Au fost c inci ani
extraordinari pentm mine, cu alte emoţii, cu alte stări. ,Sînt extrem de bucuroasă că am terminat această facultate. Şi ţin să le mulţumesc mult profesorilor pentru înţelegerea de care au dat dovadă, de faptul că şi-au adaptat programul în funcţie de noi şi de programul nostru. Ne dorim şi îmi doresc să duc mai departe tradiţia şcolii clujene, atît de bogată şi relevantă. M i s-a propus- sâ predau la această facultate, propunerea mă onorează, timpul însă va decide. Obiective? îmi este foarte greu să-mi propun ceva anume, trăiesc momentul. Urmează pregătirile pentru CM, pentru Mondialele Universitare, Grand Prix, Golden League cu dorinţa unor comportări cît mai bune”.
Demostene SOFRON
Turneele semifinale ale junioarelor sl
r
_ -- liapariţia unor variante cîştigâtoarc (5+1)
• Cluj-Napoca. Prima zi a consemnat şi prim ul derby al seriei, CSS GSI Unirea C lu j - Dacia P iteşti, 3:0 (18, 20, 17).
în cealaltă în tîln ire , P en ic ilina , Iaş i - CSS Medgidia 3:0 (18., 17, 18).
Astăzi, 24 martie, sînt programate întîlnirile: Dacia - CSS Medgidia/ora 14, Unirea C lu j - Penicilina Iaşi/15,30; duminică, 25 martie, în ultima zi, Penicilina - Dacia/ora 9, Unirea Cluj - CSS Medgidia/ 10,30.
• Bucureşti. O altă serie a junioarelor I este cea în care luptă pentru turneul final CSS Turda, antrenor Alexandru Lazăr.
în prima zi, CSS Turda -. C.N. “ Mihai Viteazu” Ploieşti 3 - 0. îţi ultimele două zile adversare sînt Unic Piatra Neamţ şi L iceul “ M ircea Eliade” Bucureşti.
• Constanţa. ~ în seria juniorilor, CSS V iitoru l C luj/ antrenor Vasile Lobonţ - CSS Tîrgu Mureş 3 -.2.
Apoi, CSS Piatra Neamţ şi CSS Constanţa.
Primele două clasate se califică pentru turneul final.
Demostene SOFRON
CFR VA ABORDA MECKILDE AZI FĂRĂ PATRU TITULARI!
Chiar dacă toată lumea bună a sportului rege este cuprinsă în această zi de febra meciului dintre reprezentativele României şi Italiei, totuşi, înfocaţii susţinători ai grupării feroviare se vor putea “ încălzi” azi, în matineu; cu începere de la ora 11, cu disputa din Gruia, dintre CFR şi Gaz Metan Tg. Mureş, confruntare ce contează pentru etapa a IlI-a a returului Diviziei “ C” , seria a Vll-a. Partida se anunţă una electrizantă din mai multe motive. Gazdele au de plătit o poliţă oaspeţilor care au administrat feroviarilor în tur un sec 3-0. Pe de altă parte, trupa antrenată de Albu trebuie să confirme evoluţia şi rezultatul înregistrat etapa trecută la Iara. Oaspeţii, ocupanţi ai poziţiei secunde în serie, mai speră la promovare. CFR va aborda această întîlnire fară patru titulari, respectiv Baci, Ghiorma (suspendaţi), Iepure şi Becea (accidentaţi). Echipa probabilă a feroviarilor: F. Lăzăreanu - Cazan, Velţan, M. Marian, Kormos - Benke, S. David, Maier - Petrescu, Mateuţ, Turcu. . .
După cum se poate observa, antrenorul principal Octavian Albu va utiliza trei atacanţi.
Cristian FOCŞANU
M M e m e n t o a i
24 m artie '• Două meciuri oficiale ale
selecţionatei de fo tba l a României: acum un sfert de veac, în 1976, echipa olimpică a ţării a întîln it la Bucureşti selecţionata similară a Franţei, de care a dispus cu scorul de 1-O.fAceasta a fost cea de a 275-a întîlnire a “ tricolorilor” ; Conducerea tehnică a 'fo losit următoarea formaţie: Răducanu - Cheran,, Sameş, D inu , H a jn a l - D u m itru , Boloni, Iordănescu - Lucescu, Dudu Georgescu (C rişan), Kun, Romilă II. Golul victoriei â fost marcat de Boloni (min. 10), în 1981, în meciul cu nr. 321 al selecţionatei noastre,
România - Polonia 2-0..,Iată echipa: Iordache - Negrilă, Sameş, Ştefănescu, Munteanu I I - S toica, Beldeanu, Iordănescu (Balaci) - Crişan (Ţălnar), Cămătaru (Mircea Sandu), M arcel Răducanu. Golurile au fost „opera” lui Cămătaru (min. 8) şi Iordănescu (min. 30).
25 martie• Acum un sfert de veac, în
1976, organizatorii Jocurilor Olimpice de vară de la Montreal (ediţia a XXI-a) au “ raportat” că toate construcţiile prevăzute pentru marea în tîln ire a sportivilor de pe mapamond au fost terminate la termen." Din partea organizatorilor totul a fost gata pentru “ S tart!” .
LÂSZLO Fr.
“ C u p a Ş c o l i i nr. 1 0 ” - o reuşită com petiţie şco la ră
Unul din sporturile cu cea mai mare audienţă în rîndul cop iilo r, e lev ilo r şi studenţilor este, indiscutabil, cel cu mingea la coş, popularitatea extraordinară de care se bucură, de exemplu, campionatul liceelor din Capitală, ce se joacă în sala Floreasca arhiplină, susţinîndu-ne afirmaţia. Că şv la Cluj un asemenea campionat a pornit la drum anul trecut, e bine, dar ne bucură şi aici vrem să remarcăm iniţiativa unor profespri de sport care în şcolile în carc activează nu sc rezumă numai la orele de educaţie fizică, ci, spre lauda lor, îşi antrenează elevii în competiţii ce stîrnesc un interes deosebit. Este şi cazul “ Cupei Şcolii nr. 10” (şef catedră educaţie fizică - prof. Irina Ienac), la startul căreia s-au alin iat 6 grupări ce cultivă baschetul juven il, mai exact CSS V iito ru l (antrenori Marius Colccriu şi Florina F ilip ), Probaschet ju n io r (Marilena şi Horia Pop), Şcoala nr. 16 (Mihai Coldea), AS Speranţa (Mioara Iurian şi Mircea Coldea), Fundaţia Gcma (M ire la V oştinaru) şi, bineînţeles, organizatorii, Şcoala nr. 10 (Irina Ienac şi Mircea Coldea). D in cele aflate de la fosta internaţională şi jucătoare de bază ale d iv iz iona re lo r clujene “ U” şi AS Armata,- Irina Ienac, competiţia a fost reuşită, c o p iii de la m inibaschet I ' şi I I şi junioarele III, cu menţiunea că în dispută au fost doar fete, demonstrînd reale ca lită ţi, multă ambiţie şi bucuria de a juca. Cum o competiţie se încheie cu un clasament, îl prezentăm şi noi: M in ib a s c h e t I I : i . Fundaţia Gema; 2. AS Speranţa I; 3. AS Speranţa I I ; M in ib a s c h e t I : i . Probaschet; 2. AS Speranţa I; 3. Şcoala generală 10; Junioare I I I : l j Probaschet;2. Fundaţia Gema; 3. Şcoala generală "nr. 10. Nu au lipsit n ici premiile, participanţii primind pe lîngă diplome şi cupe, m ulte d u lc iu ri şi sucuri, alături dc ei fiind sponsorii Coca-Cola şi Napoca Sport.
(M.l.R.)
1 D o l a r S U A = 2 7 . 4 3 2 l e i
1 M a r c ă g e r m a n ă = 1 2 . 5 5 7 l e i E C C ! i K l î n i .':
SC Electrica SA a analizat săptămînă aceasta situaţia consumatorilor casnici din judeţ. în urma acestei analize au fost deconectaţi 208 consumatori din judeţ, care aveau o datorie totală de 2 miliarde lei.
Dintre aceştia, 100 de deconectaţi sînt din Cluj-Napoca, datoria lor fiind de 450 milioane lei. în Turda a fost întreruptă furnizarea energiei electrice la 13 consumatori (625 milioane lei datorie), în Cîmpia Turzii au rămas fară curent 46 de mici consumatori (415 milioane lei datorie), iar în zona rurală
a municipiului Cluj-Napoca au fost deconectaţi 33 de consumatori. Aceştia au o datorie de aproape o jumătate de miliard către societatea de distribuţie a curentului electric.
Conducerea SC Electrica SA Cluj a analizat şi nouă mari consumatori, a căror datorie depăşea 21 miliarde lei. D in tre aceştia,, şase şi-au p lă tit restanţele, iar ce ila lţi trei (CUG, RATAC Turda şi Exploatarea Minieră lara) au fost amînate pînă la refacerea graficelor de eşalonare a datoriilor. Precizăm că R ATAC Turda are,
po triv it celor declarate de Celina Frâncu, purtătorul de cuvînt al SC Electrica SA, o datorie de circa 2,4 miliarde lei, în timp ce întreprinderea minieră din Iara trebuie sâ achite aproxim ativ 8 m iliarde de le i. Combinatul de Utilaj Greu are, potrivit aceloraşi surse, o datorie totală de 78 miliarde lei, dar ieri s-a luat în discuţie numai factura aferentă lunii februarie şi datoria curentă, care se ridică la 8,5 miliarde lei.
Anca BLAGA
-
S - a m i i f i u l u i i i a l ® l i | a i © iV ineri a avut loc încă o lic ita ţie
p e n tru vînzarea u n o r a c tive aparţin înd soc ie tă ţii com erciale C lu j ana.
Astfe l, au fost scoase la vînzare echipamente şi u tila je din Clădirea m ateria le (pre ţ p o m ire de 800 m ilioane le i), rem iza PSI (700 m ilioane lei), depozitul de produse fin ite pentru export (3,2 m iliarde le i) şi un corp de clădire din fabrica dc încălţăminte, al cărui preţ de ofertă a fost s tab ilit la 3,8 m iliarde le i. Acest activ a fost de a ltfe l
s inguru l care şi-a găsit un nou stâpîn, o societate comercială care activează în domeniu acceptînd să ofere preţul de pomire. Active le care nu au fo s t cum părate la această lic ita ţie vo r f i scoase din nou la v în za re , în p e rioada următoare. P o triv it reprezentanţilor A P A P S C lu j, a g en tu l B ă n c ii Mondiale care se ocupă cu vînzarea Clujanei, firm a Res&Co, va scoate la vînzare, la s fîrş itu l lun ii aprilie , toate activele productive rămase. Se aşteaptă la următoarele lic ita ţ ii
să p a rt ic ip e şi f irm e s tră ine in te resa te de c a p a c ită ţile de p ro d u c ţie ale fo s te i fa b r ic i de încălţăm inte clujene, mai ales că p riva tiză rii C lujanei i s-a făcut şi public ita te internaţională.
P o tr iv i t ace lo ra ş i, surse d in APAPS Cluj, au fost vîndute toate a c tive le neproductive , ia r cele productive au fost înstrăinate în proporţie de sub 20 la sută (din punct de vedere valoric).
Anca BLAGA
Autoritatea pentm Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului a schimbat la sfîrşitu l acestei săptămîni componenţa Consiliului de Administraţie al Tehnofrig. Noul director general este profesorul universitar Ioan Ardelean, care ne-a declarat câ în aceste zile încearcă să cunoască cît mai bine societatea clujeană pentm a se
Io a n A r d e le a n e s te n o u l d ir e c to r a l T e h n o f r igputea pronunţa în privinţa măsurilor care trebuie luate în continuare pentm relansarea activităţii. După cc va analiza situaţia firmei, noul director îşi va alege şi conducerea executivă. îoan Ardelean a mai afirmat câ a discutat cu colegii săi despre posibilităţile de revenire pe piaţa chineză şi modul de privatizare a societăţii, care este inclusă în programul PSAL.
Teodor Groza, directorul APAPS Cluj, ne-a declarat că s-a luat decizia schimbării Consiliului de Administraţie al Tehnofrig deoarece eficienţa economică a societăţii nu se ridica la nivelul cemt de APAPS, iar acest lucm ar fi putut duce la scăderea atractivitâţii firmei în ochii posibililor investitori.
Anca BLAGA
Teodor Groza, directorul Autorităţii pentru P rivatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului Cluj, a declarat câ va rezilia contractul de privatizare al SC Alimentara SA. El spune că Asociaţia salariaţilor a fost anunţată de această intenţie, pe care a motivat-o prin neplata la timp a ratelor scadente. Astfel, potrivit directomlui APAPS Cluj, PAS-ul de la Alimentara a plătit numai avansul şi prima rată. Ioan Mureşan, directorul Alimentara, a afirmat că salariaţii au realizat faptul că nu mai pot plăti ratele şi că au informat fostul FPS de acest lucru. în aceste condiţii, pachetul de acţiuni ar trebui să se -întoarcă în p o rto fo liu l APAPS.
Problema cu care se confruntă cele două părţi constă însă în faptul că de la privatizarea societăţii clujene a avut loc o majorare de capital. Acest lucm a dus la micşorarea procentului pe care îl reprezintă în capitalul social cele aproxim ativ 7 m ilioane de acţiuni cumpărate de PAS, în 1998, cu peste 47 miliarde lei. Astfel, cele 7 milioane de acţiuni care reprezentau, în 1998, 47,34 la sută din capitalul social nu mai reprezintă acum decît 11 procente.
Directoml ÂPAPS Cluj a mai afirmat că dacă cele două părţi nu se vor înţelege, problema va f i rezolvată în justitie.
D.E.A.
M u c a rt a în r e g is t r a t a n u l t r e c u t p ie rd e r i d e 1 ,5 m ilia rd e lei
în urma Adunării Generale a Acţionarilor de la Mucart, managerul acestei societăţi a fost demis, fiind înlocuit de un Consiliu de Administraţie.
Eugenia Salcâ, fostul manager al Mucart, a fost numită în funcţia de director general.
Consiliul de Administraţie a fost completat de un reprezentant al M inisterului de Finanţe (care deţine 51 la sută din acţiuni) şi de"unul al SIF Banat-Crişana (proprietarul a 28 la sută din capitalul social).
Precizăm că Mucart a încheiat anul 2000 cu pierderi de 1,5 miliarde lei, faţă de cele 12 miliarde datorie care se înregistrau la sfîrşitul lu i 1999.
Reducerea cheltuielilor s-a făcut, potriv it celor declarate de Eugenia Salcă, p rin intesificarea activităţii şi prin anularea majorărilor şi penalităţilor prin transferul de acţiuni către Ministerul Finanţelor. Societatea are datorii către bugetul statului în valoare de aproximatiy 9 miliarde lei. ~
A.BLAGA
Poate începe completarea cererilor tip pentru acordarea milionului pentru agricultură
Inginerii agronomi si primarii din comunele judeţului au participat ieri la o întîlnire cu subprefectul Dan Canta vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Kerekes Sandor şi conducerea Direcţiei Generale nentru Agricultură'si Industrie Alimentară. Reuniunea a avut ca scop prezentarea actelor normative care reglementează acordarea unui m ilion de lei pentru fiecare hectar de teren lucrat de agricultori. Precizăm că au fost acordate de Guvern 6.000 miliarde lei pentru a subvenţiona in acest fel agncultom, la care se mai adaugă 1.000 miliarde lei pentru achiziţionarea de tractoare. _
Potrivit celor declarate de reprezentanţii DGAIA Cluj, au fost distribuite formularele tipizate, din acest moment putînd începe prima etapă de completarei. cererilor t,p. Termenul^hmite de depunere a acestora este 5 iunie a.c., iar plata subvenţiei se va face pnn agenţiile CEC din comune.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut,
Garda Financiară Cluj
şi-a dublat sumele
atrase la bugetîn cursul lun ilo r ianuarie şi februarie,
comisarii Gărzii Financiare Cluj au efectuat verificări la un număr de 505 agenţi economici. 395 dintre aceştia (68%) au fost găsiţi cu diverse forme de abateri de la normele legale. De altfel, în 4 cazuri comisarii au întocmit dosare penale, urmînd ca responsabilii să apară în .fa ţa instanţelor de judecată. Valoarea prejudiciilor se ridică la 124 milioane de lei.
Totalul sumelor stabilite de organele de control pentru a fi recuperate la buget, pe cele două luni ale anului, se ridică la 20,5 miliarde lei, din care s-au încasat 3,3 miliarde. Cuantumul impozitelor şi taxelor restante se ridică la 2 miliarde lei, la care se adaugă majorările de întîrziere de 800 milioane de lei. Valoarea mărfurilor confiscate în timpul celor două luni este de 150 milioane de lei. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea .totală a sumelor stabilite pentru a fi atrase la buget este de două ori mai mare.
Beniamin PASCU
La „Mucart" a fost acceptat...
„fidevârul"în numărul de ieri al z ia ru lu i
nostru a fost publicat a rtico lu l „Cînd doi se ceartă al treilea..* pierde” , adueîndu-se în fa ţa cititorilor perspectiva sumbră care plana asupra societăţii „Mucart” , aceea de a intra în faliment. A cest lucm se datora puternicului diferent apărut între SIVM „Broker” SA d in C luj-Napoca (însărcinată cu întocmirea prospectului de vînzare - cumpărare a ,,Mucart” -ului) si D irecţia Generală Juridică d in M inisterul; Finanţelor. Consecinţa imediată a acestuia era dată pe de o parte de îndepărtarea potenţialilor investitori, iar pe de alta de ieşirea din perioada lim ită de 180 de z ile dată de CNVM pentm întocmirea prospectului. „Mobilul” discuţiilor îl reprezenta tergiversarea aprobărilor pe care; m in is te ru l trebuia sâ le dea documentaţiei ş i nesituarea acesteia în cadrul - conţinut solicitat de CNVM. Ie r i. însă, s-a p r im it la re d a c ţie confirmarea că diferendul s-a stins, prospectul de vînzare - cumpărare primind aprobările de rigoare d in partea M inisterului de. F inan ţe . „Mucart” -ul a mai beneficiat astfe l de un balon de oxigen pînă la găsirea unui potenţial cumpărător .rator .
B. P . \
Metro a deschis magazine în laşi şi
BacăuMetrş Cash & Carry România a
deschis, jo i, două magazine M e tro în oraşele laşi şi Bacău, numărul magazinelor Metro ajungînd astfe l la nouă, a declarat Dusan W ilm s, director general al Metro Cash & Carry România SRL. W ilm s a adăugat câ investiţiile p e n tru construirea fiecăruia dintre ce le două magazine se ridică la 30 de milioane de mărci. El a mai spus că, în această toamnă, Metro va deschide un nou magazin, la Craiova, numărul magazinelor Metro unnîiid să crească, în c îţiva ani, la 20. Metro Cash & C arry Romania a realizat, în anul 2000, o c ifră de afaceri dc peste 7 0 0 milioane de mărci, în creştere cu 50% faţă de 1999. Investiţiile totale efectuate de Metro în România se ridică, pînă în prezent, la peste 200 milioane de mărci.
Salariile demnitarilor var fi adaptate la
inflaţieGuvernul nu intenţionează să
majoreze salariile demnitarilor cu un cuantum diferit de cel care se va aplica salariilor bugetarilor, a declarat, purtătorul de cuvînt a l Executivului, .Claudiu Lucaci.
“ Salariile demnitarilor vor creşte în aceeaşi măsură ca salariile tu tu ro r bugetarilor, fiin d calculate în funcţie dc rata inflaţiei’, a spus Lucaci, ca reacţie la un a r t ic o l apărut jo i în presă, în care se preciza câ salariile demnitarilor v o r f imajorate cu un procent diferit decel aplicat în cazul c e lo r la lţ i bugetari. .
1 E U R O = 2 4 . 5 6 0 I e i |
1 g A U R = 2 3 1 3 3 7 I e i Ş
- persoane fiz ice - %
'(iSa se capitalizează; " cu plata dobînzii la expirare. Hotă: Modificarea J1 " r se comunică redacţiei, pînă fa or?. 12® prin fax; 1S.74.I8.
. w ^ M w s z r r A . . . .
- persoarîb fizice - 0//o
i i S O T i 1
. .inflaţiei i i a arieratelarBănci comerciale la vedere 1 lunâ 3 lunt 6 luni - 9 luni 12 luni
BCR* . * 10 35 ' 36 37 38 39
BRD - GSG i 9 , 33 . . 34 34,5 36 36,5*• • 9 - •• 33 35 37 39 43
BA (d. reuizuibiâ) ,(d. fixă)9 35 36 37 37 379 ■ - 35 36 • - -
Banc Post* ,v . . .9 ; 34 . 35 36 36 37Transilvania 9 36 37 37 38 38
Romlnească“ ;>-: 10 ■ . 36 38 39 39 .. 40 -CEC 9 35 37 35 * 37
" ALIANŢA v 10,-:, : 38 39 40 H 41 42ROMEXTERRA (dob. variabilă) 10 36 38 39 40 41
TURCO-ROMÂNĂ . 5 '■ 34 35 34 33 33'DACIA-FEUX*' 8 33 35 36 34 34"Ion Ţiriac" o > - • . 33 33 35 35 , 34 -
Română de Scont 7 34 35,5 35 35 35** 7 34,5 34 34 34
Banei populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniNAPOCA. :Wob. fluctuantă):-:. 10 40 ... 42 46 . 48 .
I TREZOR • 40 41 43 • 46
- persoanejuridice*- %SInci comerciale ia vedere 1 lună 3 luni 6 luni : 9 luni 12 luni
BCR* 10 35 36 37 38 39: BRD**-GSG. 9 . 30 31 31,5 ;/ 32 32,5• BA! (dob. revizuibflă) 9 35 36 37 37 37Banc Post* ; • 9 32 34 35 36 38
i Transilvania 9 34 35 36 37 36Românească** 10 36 38 39 39 40
CEC 9 35 ' 36, 37 37 36ROMEXTERRA
ţdob. variabilă) * -• .10 36 38 . ' 39 40 mTURCO-ROMÂNĂ 5 34 35 34' 33 33■DACIA FELIX" 9 35 35 31 30 30 ■'Ion ţiriac" ' 4 33 33 35- 35 . 34 |
Ksmână de Scont 34 35,5 35 35 35 -7 . . - . 34,5 34. 34 34'
3ânci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni; 12 luniNAPOCA
i (dob. fluctuantă) 10 36 38 40 ■ 42
Fondul Monetar Internaţional a sugerat Guvernului ca reducerea n ive lu lu i in fla ţie i. să fie o prioritate şi ca sistemul fiscal să fie menţinut stabil, a afirmat, vineri negociatorul-şef al FM I pentru România, Neven Mates, la s firş itu l în tîln ir ii cu prim - ministrul Adrian Năstase.
Mates a arătat câ FM I s-a pronunţat, în cadrul discuţiilor care au avut Ioc în aceste zile la Bucureşti, împotriva “ unor iniţiative care ar putea produce distorsiuni în acest sistem” .
Oficialul FMI a precizat că d iscuţiile din aceste z ile cu autorită ţile române s-au concentrat, în principal, asupra proiectului de buget pe anul 2001 şi a principalelor aspecte ale politicii macroeconomice, dar şi “asupra unor probleme care ar
Mates a precizat, în acest sens,
că FM I acordă o importanţă arătat câ încheierea unui acord cu deosebită disciplinei financiare FMI este importantă atît pentru adin întreprinderile de stat,
-sugerînd o prudenţă .a politicii salariale, aplicarea măsurilor necesare pentru, reducerea nivelului arieratelor şi renunţarea la controlul asupra preţurilor.
Negociatorul-şef al FMI a mai' subliniat -importanţa accelerării procesului de privatizare şi a necesităţii derulării programului PSAL II cu Banca Mondială.
“ Am ajuns repede la o înţelegere în anumite probleme, ia r pentru alte aspecte vom continua discuţiile cu Guvernul în următoarele luni. Noi am început aceste d iscuţii în februarie, iar faptul că am revenit acum la Bucureşti indică existenţa unui dialog activ cu autorităţile române” , a spus Mates, subliniind fap tu l că aceste d iscuţii se desfăşoară în contextul unei redresări a economiei româneşti.
Premierul Adrian Năstase a
dovedi faptul că România poate finaliza un astfel dc acord, precum şi pentru obţinerea unor condiţii mai bune la contractarea unor credite, pentru diverse investiţii, şi pentru o prezenţă mai activă a României pe piaţa privată; decapitai. ■
“După încheierea, la sfîrşitul lunii februarie, a unui acord care nu a putut f i aplicat concret, aveam de ales între a renunţa la iniţierea unor negocieri pentru un nou acord sau a continua relaţiile de parteneriat cu FMI” , a arătat Năstase.
El a .precizat că relaţiile de parteneriat şi de consultare permanentă cu F M I sînt importante în realizarea unui “ compromis v ia b il” între presiunile sociale, pe de-o parte, şi politicile economice necesare, pe de altă parte.
“Este important ca procesul de
negociere" cu FMI, care sperăm să fie finalizat în luna mai, să nu fie departe de ce realizăm în proiectul de construcţie bugetară” , a spus Năstase.
El a-subliniat importanţa pe care G u ve rn u l; o acordă procesului de privatizare, afirmînd că săptămînile următoare “ vor fi vitale pentru a transmite un mesaj în acest sens” .
Năstase a arătat că România se afla într-o perioadă în care aşteptările populaţiei sînt foarte mari, iar resursele limitate, şi a subliniat necesitatea elaborării unei strategii economice şi bugetare responsabile, care să permită realizări pe termen mediu şi lung. “ Consider discuţiile din aceste zile cu FM I un efort cîştigat,. care ne ajută ca în aprilie şi mai sâ fina lizăm , sper, negocierile pentru un nou acord stand-by. Noi vom face, la rîndul nostru, eforturile necesare în această direcţie” , a spus Năstase.
BANCA • : Valuta Vedere 1 lunâ 3 Juni B lun i 9 luni 12 luni 1
iDEM 3 - 3,3 * 3,7 - 4,1USD 4 - 4,75 5 - 5,25DEM .2,25 2,4 .2,5 2,6 2,65 2,7USD 3 4,15 4,25 4,4 4,5 4.65
Banc PostDEM 2,25 - • 2,8 - 3USD 4 ; - - 4,8 - - 5
B. AgricolăDEM 2,5 3 3,2 3,2 3,5 3,7USD 4 5,2 5,3 , 5,5 5,5 5,85
Ion ŢiriacDEM 1,25 3,7 3,7 3,9 3,9 3,8USD 2 4,9 4,9 5,1 5,1 _ 5
Transilvania -DEM 2,5 .- : 3,25“ 3,50 3,75; 4,25USD 3 * 5 5,50 5,75 6 ; ■’
RomâneascăDEM 2,5 3,25 3,5 3,75 4 4,25USD 2,5 5 5,5 5,75 ' 6 6
-irco-Romănă:DEM 1 4 : 4,2 4,5 4,7USD ■ 2 6,25 6,5 6,75 - 7,1 •
RomexterraDEM 3 3,5 3,7 3,9 4,5 4,7USD 3,5 5,5 5,6 6,3 6,7 7,0
DACIA F E L IX ”DEM ■ 2,5 ■ .;/ . 3 3,25 3,75 4,25:USD ( 3 ..o:-';:'' 5 ,5 . . 5,75: .6 - 6,5
Română de Scont
DEM 13 3,3 3,3 3,3 3,5 3,5USD 1,5 5 5 5 5,5 5,5
-persoanejuridice- %i banca Valuta Vedere 1 lunâ: 3 luni 6 luni : 9 luni 12luni
BCRDEM 3 3,3 3,7 4,1USO 4 ■ - . 4,75 5 ... 5,25
\ 3 R D -G SGDEM 2,25 2,4 2,65 2,7
. USD' V/4JÎ5:::: 4.4 •:4,5... 4,65
i Sanc Post OEM 2,25 2,5 2,8USO 3 4 4,2 - 4,5
MgrkolÎKy:-OEM > ;2 ,s ş \ 3,2- . v 3,2 ':> 3,5 3,7USD 5,2 j.y V y 5.5 5,5 5,85
ten Ţiriac DEM U S 3,7 3,7 3,9 3,9 3,8USD 2 4,9 4,9 5,1 5,1 5
fransitvariîa“ y.- OEM ! 2,5. y 3,50 ; 3,75 î 4,25vUSD 3 5,50 - 5,75 6 ■■■
RotftJnsascl DEM 2,5 3,25 . 3,5 3,75 4 4,25USD 2,50 5 5,5 5,75 6 6
^co-Română • DEM •f'4,2 *.?• : ’ .'4,5. * 4,7-USD .6,25 :‘6,5 : • 6,75 7.1
Romexterra DEM 3 3,5 3,7 3,9 4,5 4,7USD 3,5 5,5 5,6 6,3 6,7 7,0
"3AClA FEL IX - :DEM 2,5 r - ' : 3 ' 3,25 3,75 , 4,25U SD
5,5 5,75 " 6 .6,5
s,»lnS de Scont DEM U 3,3 3,3 3,3 3,5 3,5. USO 1,5 5 5 5 5,5 5,5
M inistru l Agriculturii, A lim entaţiei şi Pădurilor (MAAP), Ilie Sîrbu, a declarat, vineri, la Iaşi, într-o conferinţă de presă, câ din România “ pleacă” , în continuare, cantităţi mari de buşteni, în ciuda apariţiei ordonanţei de urgenţă privind interzicerea exportului de buşteni. “ S-a creat o adevărată piaţă a buştenilor, iar mulţi oameni s-au îmbogăţit peste noapte. Trebuie sâ vedem cine din
urile statului, care trebuie să aplice
Ilie Sîrbu. El a mai precizat Că MAAP a, trimis, deja, mai multe adrese către Ministerul de Inteme, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei şi Direcţia Generală a Vămilor şi a adăugat câ ministerul pe care î l conduce aşteaptă sâ vadă care va fi efectul. “ Vor fi luate măsuri aspre pentru cei care nu s-au conformat prevederilor legii” , a spus Sîrbu. El a afirmat, totodată, că această problemă va fi rezolvată în cel mai scurt timp şi a promis că'“de săptămîna viitoare nu va mai fi exportat nici un buştean” .
Olanda acordă României asistentă nerambursabilăy
de 25 milioane euro pentru pregătirea aderării la UEO la n d a va acorda R om â n ie i, în u rm ătorii d o i ani, a s is te n ţă n e ra m b u rsa b ilă în
va lo a re de 25 de m ilioane .de e u ro pen tru p regătirea aderării la U n iu n e a E u ro p e a n ă , co n fo rm unui docu m e n t se m n a t, v ineri, Ia B u cu re şt i, de reprezentanţii c e lo r d o u ă g u ve rn e . A n e xa la m e m o ra n d u m u l d e în ţe le ge re p r iv in d p ro g ra m u l b ilate ra l de c o o p e ra re e conom ică a fo s t s e m n a tă ele a m b a sa d o ru l O lan d e i la Bucu re şt i, P ieter J a n W o lte rs, ş i m in istru l rom â n al. In tegră rii E u ro p e n e , H ild ega rd Puw ak. S e m n a re a a c e stu i docum ent face p o s ib ilă a c o rd a re a co n c re tă a a s isten ţe i. M e m o ra n d u m u l de în ţe lege re dintre cele d o u ă ţări a fo s t se m n a t în m artie 1998, refe rindu-se la p ro g ra m u l d e a s is te n tă tehn ică ş i f in a n c ia ră n e ra m u rsa b ilă oferită Rom ân ie i.
România nu se va confrunta în acest an cu o criză a griului, a declarat la Piatra Neamţ, m in istru l A g ricu ltu rii, A lim enta ţie i şi Pădurilor, Ilie Sîrbu.
Ministrul a spus că, în fiecare an, după recoltarea griului se spunea că există excedent de grîu, câ România poate chiar exporta, ca
România nu se va
confrunta în acest an
cu o criză a griuluiapoi, în iarnă-primăvară, să se constate că există o criză a griului şi câ era necesar importul. “ Nu vom mai avea astfel de situaţii. Dacă vom ţine şi la rezervele statului o parte din grîu va fi şi mai bine. Oricum, nu cred câ vom fi în posibilitatea sâ mai exportăm anul acesta grîu ’, a spus Ilie Sîrbu. El a afirmat câ exista o mafie a oamenilor de afaceri care “ făceau manevre cu griul” . “ Această mafie a oamenilor de afaceri, care, pentru a trage nişte comisioane, făceau manevre cu griul, nu mai există şi, cît timp voi fi eu la conducerea ministerului, ea nu va exista” , a conchis Ilie Sîrbu.
rn ~ i CDnf ,ui,ea ‘«a de deschidere det, precum şi comisioanele percepute diferă în funcţie de bancă
DENUMIREAVALUTEI Sim bol
Variaţie faţă de ziua
p recedentă (% )C U R SU L
ÎN L E I
DOLAR AUSTRALIA AUD 0.70 T 13586DOLAR CANADA CAD 0.60 T 17509FRANC ELVEŢIA CHF 0.38 T 16018COROANA DANEMARCA DKK 0.67 r 3290LIRA STERLINA GBP 0.53 r. 39170YEN JAPONIA JPY 0.69 r 222.94COROANE NORVEGIA NOK 1.06 T 3037COROANE SUEDIA SEK 0.80 T ' 2660DOLAR,SUA USD ■t • 2-432DST DST 0JZ4 i 34718EURO \ ' EUR T': 24S60Cursurile ţârilor participante la EURO t ^SWILING AUSTRIA ATS 0.68 t “ 1785FRANC BELGIA BEF 0.66 T 609MARCA GERMANĂ .yyDEM,.';' 0.68 r. ' 12557PESETAS SPANIA ESP 0 68 T 147.61MARCA FINLANDEZĂ . FIM Q.68 t 4131FRANC FRANŢA FRF 0.67 T . 3744LIRA IRLANDA tEP 0.68 T 31185LIRA ITALIA LfT 0.63 T 12.68GULDEN OLANDA NLG 0.68 î 11145ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.67 T 122.51 g AUR (preţ în feî) . . 0.11 T 231337
- Ici -C a s a d e s c h im b
v a lu ta r *U S D D E M
C V C V
M A C R O G R O U P 2 7 .2 3 0 2 7 .3 6 0 1 2 .5 5 0 1 2 .6 5 0
P L A T IN U M 2 7 .2 0 0 2 7 .3 5 0 1 2 .5 0 0 1 2 .6 5 0
C A M B IO ~ „ 2 7 ^ 3 0 2 7 .4 0 0 1 2 .5 0 0 1 2 .7 0 0
P R IM A ;■ 2 7 .2 3 0 2 7 .3 8 0 1 2 .5 0 0 1 2 .6 5 0
B a n c a
B a n c P o s t 2 7 .1 5 0 2 7 .4 8 0 1 2 .3 5 0 1 2 .5 9 0
, b r d 2 7 .1 5 0 2 7 .5 0 0 1 2 .2 2 0 1 2 .5 8 0
B C R 2 7 .2 9 0 2 7 ^ 7 0 1 2 .1 6 9 1 2 .6 2 4
T ra n s ilv a n ia r. 2 7 .2 0 0 . 2 7 .3 5 0 1 2 .5 6 0 1 2 .7 5 0
* Cursuri afişate la ora 15,00. t a aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de ta un punct de lucru la altul. T '
EVOUU-THdltimaîsăptâmînA
ws a
* Cursuri BNR - lei •
DATA E U R O D EM G B P U SD A u rLuni, 19.03 24.376 12.463 39.111 27.291 228.306Marţi, 20.03 24.607 12.581 39.126 27.314 228.762M iercuri, 21.03 24.718 12.638 39.111 27.335 230.783Jo i, 22.03 24.600 12.578 39.101 27.356 229.729Vineri, 23.03 24.394 12.472 38.962 27.407 231.083
O F IC IU L J U D E Ţ E A N P E N T R U P R O T E C Ţ IA C O N S U M A T O R U L U I - 431.367.
£ o c f i i1998 - Guvernul a majorat alocaţia pentru copii de la
50.000 de lei la 65.000 de lei.
•!? evărul de ia bătă-duminică. 24-25 martie,v, ţ
* l :
Rep.:Domnule doctor
sînteţi de ani în şir - . unul dintre cele mai
rezonante nume, cel puţin ale medicinei clujene. Aş dori ca
discuţia ce urmează să se axeze pe trei dintre
. problemele, flecare cu conotaţii medicale, care
fac apanajul preocupărilor
dumneavoastră. Sînteţi un renum it specialist în
pediatrie-ce, totodată, are în mîini frîiele
uneia dintre cele mai importante clinici .
pediatrice din oraş, preşedintele Colegiului M edicilor din C luj şi,
în acelaşi timp, decanul Facultăţii de Medicină
- din cadrul Universităţii de Medicină şi
Farmacie " lu liu Haţieganu” . Căreia .
dintre abordări îi acordaţi întîictate?
Prof. d r. Nicolae M iu: Aşa m-aţi provocat, aşa vă răspund. Consider că pediatria, problem ele cu care se confruntă în acest moment pediatria, generează cîteva grave repere ale stării actuale de sănătate din România. Se lucrează foarte m ult in pediatrie, cel puţia aici Ia Cluj, la cazuri deosebit, deosebit de grave şi, de ce nu?, deosebit de costisitoare. Cred că, în acest moment pediatria clujeană - mă refer aici la toate clin icile pediatrice din C iuj- Napoca, reprezintă o mare valoare carc s-a impus la nivel de ţară tocmai graţie pro fes iona lism ulu i şi p reocupărilo r reale,demonstrate de fiecare dintre medicii pediatri. La nivelul C linicii pe care o conduc există o echipă, un colectiv foarte bun, care s-a validat de; a lungul timpului. Fiecare dintre colegii mei au cel puţin cîte un domeniu medical foarte bine de lim ita t pe care l-a aprofundat astfel încît, Ia ora actuală, aici, se face o pediatrie de v îr f , ceea ce, fără o cunoaştere profundă a problemelor pe care le ridică pediatria, Ia modul general, nu este posibil.
Rep.:C linica Pediatrie I I
d in Ciuj-Napoca este cunoscută, în p rim u l ;
rînd pentru rezolvarea problemelor ,
gastroenterologice. Cum aţi ajuns Ia .
performanţa unei astfel de recunoaşteri?
P rof. d r. N. M .: Aşa cumiţi spus, sîntem recunoscuţi, în primul rînd pentru rezolvarea problemelor gastroenterologice
Cu o vechime de 36 - de ani de practică în domeniul medical atît
de fragil, cum este cel denumit PEDIATRIE,
prof. dr. Nicolae Miu, în prezent şeful Clinicii Pediatrie li, decan al
Facultăţii de Medicină din cadrul UMF “ luliu
Haţieganu” şi preşedinte al Colegiului
Medicilor din Cluj, a avut bunăvoinţa să nel
destăinuie cîteva dintre “ofurile” care îi bucură
sau îi umbresc activitatea.
şi hepatologice medicale. Aici, în această clinică s-au făcut primele endoscopii digestive superioare la copil, în urmă cu peste 25 de ani. De altfe l, gastroenterologia este şi marea mea pasiune... (Dr. Nicolae M iu este şi preşedintele Societăţii de Gastroenterologie Pediatrică din România). La fiecare do i.an i, la B is triţa organizăm Congresul Naţional al SGPR cu partic ipare francofonâ, relaţiile noastre cu partenerii francezi fiin d deosebit de importante. Aş menţiona că în clinică există colegi cu supraspecializare în gastroenterologie, în cardiologie, în oncologie, în endocrinologie şi în alte domenii medicale pediatrice foarte importante. Aş menţiona aici secţia noastră de dializă, foarte bine dotată, unde există şi un colectiv de m edici deosebit. N-aş omite preocupările noastre pentru b o lile im unologice şi autoimune pentru care ni se trim it cazuri din toată ţara. De asemenea, răspundem, problem elor medicale oncologice şi de hemetologie pediatrică say celor generate de diabet şi boli de nutriţie etc.
Rep.:Baza materială vă dă
I posibilitatea să faceţi ■ medicină de vîrf?
Prof. dr. N. M .: Dacă baza materială ar fi mai bună atunci rezultatele noastre ar f i şi mai reprezentative. Dar, şi în aceste c o n d iţii, noi „ practicăm endoscopia - digestivă superioară la toate vîrstele copilului, de la nou - născut şi pînă la copilul adolescent. De asemenea, facem în condiţii tehnice deosebite şi colonoscopii pentru că, spre surpriza noastră apar şi la copiii din România din ce în ce mai multe boli ale colonului. Dacă condiţiile de lucru ar fi şi mai bune, consecinţele în ceea ce îi priveşte pe pacienţii noştri ar fi la rîndul lor mai bune. Dar, atîta vreme cît corpu l medical al c lin ic ii
lucrează de ani de z ile pe coridoare, pot spune că este loc de mult mai bine...
Rep.:Căror factori se
datorează apariţia acestor noi maladii la
copiii români?
Prof. dr. N. M .:€ re d câ în special stresului la care sînt din ce în ce mai mult supuşi copiii noştri, pe de o parte şi apoi obiceiurile alimentare carenţe. De exemplu boala inflamatorie a colonului care în apus este des întîlnitâ a început să fie din ce în ce mai des regăsită şi în România. M otivele? Cele expuse.
Rep.:Domnule doctor, de
ani de zile a lături de clinică este “ în faceri” un alt corp dc clădire
care nu se mai termină... De ce? Cine
este responsabil cu “ trenarea” finalizării
construcţiei?
Prof. dr. N. M .: Dat fiind faptul că este vorba de două chestiuni diferite îmi permit sâ abordez această problemă din două perspective. Clădirea nouă este o investiţie a Ministerului Sănătăţii. Merge foarte încet pentru că nu sînt bani.
Rep.:Paradoxal, nu? Cît
mai trebuie să aştepte .naţia asta pentru ca
din vîrful piramidei să se aloce sume necesare
unui viitor sănătos?
Prof. dr. N. M .: Consider că populaţia României va dovedi un extraordinar progres cînd va avea curajul să se revolte pentru modul în care este. tratată medicina la noi în ţară. Au loc alegeri, se guvernează, dar SĂNĂTATEA rămîne mereu pe ultimul loc.
Regret adine, dar SĂNĂTATEA este şi acum pe ultimul loc. Nu ştiu cum se vor împărţi banii de la buget, dar s-a făcut pub lic faptu l că d irecţiile spre care vo r f i distribuiţi banii sînt, din nou, cu totul şi cu totul altele decît medicina. Ori, rin se poate ca acest popor să nu beneficieze nici acum, în Mileniul II I; în sfîrşit, de cuceririle medicinei .- ştiinţă” care înseamnă o profesie de mare credinţă care aşa cum spunea marele Haţieganu: “Aceasta trebuie sâ fie ştiinţă şi conştiin ţă” . Revenind la întrebarea anterioară, trebuie să spun că, în prezent, ne desfăşurăm activitatea într-o clădire ce stă sâ se năruie peste noi. A r trebui măcar reparată... Planificările pentru o reparaţie capitală există şi ne cuprind şi pe noi dar, pînă atunci... Există forul superior - Casa de Asigurări de Sănătate care spune cam\ aşa: v-am dat bani suficienţi. Gospodăriţi-vă!) ori banii care v in de la Casă abia dacă ne-ajung pentru salarii. Nu mai vorbesc că nu ne-ajung ban ii, pentru medicamente.sau pentru, reparaţii curente, de mică
amploare... Şi în acest fel nu se mai poate continua. Aceasta este jalea mare a acestui colectiv; nu are nici măcar condiţiile optime pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Darr la provocarea dumneavoastră eu vreau să aduc şi alte argumente: într- unul din Monitoarele Oficiale de la acest început de an, au apărui “Actele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ale Colegiului M ed ic ilo r din România” sub forma unui Ordin pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a contractului - cadru cu privire la condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul asigurărilor sociale de sănătate pentru anul în curs, semnat de dr. Daniela Bartoş, ministrul Sănătăţii şi Familiei - un om altfel foarte bine intenţionat, de ; preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Valeriu Simion şi de prof. dr. Mircea
Cinteză, preşedintele C olegiu lu i M e d ic ilo r din România, care sînt nişte aberaţii. Prevederile legale cu privire la tariful mediu pentru o zi de spitalizare într-o clinică este apreciat astfel: - 339.000 de lei; peiţţru o secţie a unui spital judeţean sînt alocaţi 331.270 lei pentru o zi de spitalizare. Dar, cine nu ştie că în c lin ic ile universitare se acumulează cazuri de o gravitate deosebită, trimise, de regulă, tocmai de spitalele judeţene. Este normal ca o secţie clinică din Cluj să aibă alocată cu aproape opt mii de lei mai mult pe pat decît un spital judeţean? Nu mai vorbesc că există şi spitale comunale care au stabilit un tarif de 299.820 lei pe zi de spitalizare... Nu ne putem încadra în aceste tarife sub nici o formă. Mai mult decît atît, sîntem mereu ameninţaţi fie că se va închide spitalul, fie că1 nu ni se vor plăti salariile ori că se va reduce personalul, sau că ne priveşte ce facem cu medicamentele... . Această meserie nu se poate practica sub teroare, sub ameninţări. Nemulţumirile în legătură cu aceste aspecte sînt foarte mari. Sper că rtoua conducere a Direcţiei Sanitare Cluj, prin prezenţa acolo a doctorului Alexandru Irimia, un om şi un medic deosebit, va şti ce trebuie să facă în domeniul p o lit ic ii sanitare la nivelul Clujului. împreună cu domnia sa va trebui să luptăm pentru dobîndirea unui nou statut al clinicilor universitare. Acesta este cel mai mare OF al nostru, în ce termeni putem vorbi atunci despre dotare sau modernizare? Cum poate fi atunci vorba despre stimularea conştiinţei ca rezultatele să nu lase loc de întrebări ca: ai făcut oare tot ce trebuie pentru acel copil bolnav?
- Rep.:Sînteţi unul d in tre '
cele mai vechi nume din pediatria clujeană.
Puteţi face o comparaţie între
posibilităţile pe care vi Ie-a oferit vechiul
sistem şi cel nou? Era . mai simplu atunci?
Cu toate avatarurile, vă puteţi mişca acum
mai uşor?
Prof. dr. N. M.: Trebuie sâ recunosc că ce a foşt înainte nu poate f i comparat cu ceea ce este astăzi. “ închisoarea” de atunci se recunoştea în toate domeniile deci, implicit şi în domeniul medical. Mă mir că am putut realiza totuşi cîte ceva în acele timpuri tulburi. Este dureros câ acum, după 11 ani de la acel moment ’89, am fi putut realiza mai mult în medicina. Sigur, lucrăm cu ecograf nou, dar pentru că ni
l-au cumpărat olandezii, avem un endoscop performant, dar evident sursa este aceeaşi... Spun constant că pentru medicină TREBUIE sâ se facă mai mult. în special Ministerul de resort. Revin la clădirea nouă a clinicii care trebuia dată în folosinţă la finele anului2000. Eu personal cred că nu va fi finalizată nici măcar peste cinci ani de-acum încolo.
Rep.:Ce colaborări există
între Clinica Pediatrie I I şi altele de
Ia nivel naţional sau internaţional?
Prof. dr. N. M .: Da, avem colaborări deosebit de bune cu colegii noştri de la Iaşi şi cu alţii din alte clinici universitare de pe cuprinsul întregii ţări. Pe plan internaţional avem, de asemenea, re laţii deosebite. Organizăm anul acesta cel de-al doilea curs internaţional care va dura timp de zece zile şi la care participă cinci mari profesori din Comunitatea Europeană. Beneficiarii sînt medici români dintr-o paletă foarte largă: medici de familie, doctori şcolari, specialişti pediatri ş.a.
.Rep.:Comparativ cu anii anteriori, cîţi copii
bolnavi ajung acum în Clinica Pediatrie 11?
Puteţi face o abordare care să implice şi
componenta socială a acestui aspect?
Prof. dr. N. M.: în general am rămas constanţi. Din statisticile noastre reiese că, numărul de internări pe cele 80 de paturi pe care le deţinem a fost aproape incredibil de bun - aproape 8.000 de internări. Cifra creditului pe care l-am solicitat de la CJAS pentru acest an, raportată la numărul de internări din anul anterior, la numărul cazurilor foarte grave,' la cifra ' mică de mortalitate - (0,30 la suta de externaţi), este relativ mare. Procedurile de dializă din secţia noastră aferentă costă, de asemenea, foarte mult. 0 medicină de v îrf se poate face numai cu cheltuială. Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să ne însuşim conceptul “ cost - eficienţă” , valabil oriunde în lume. Ideea este că nu vrem să cheltuim de dragul risipei, dar nu putem să avem conştiinţa curată fară convingerea că am epuizat toate modalităţile medicale permise.
(Continuarea într-unul din numerele viitoare)
A consemnat Cătălina VLAD
■T/a CLUJ: 955 şi 43 -27 -27 Jandarmeria:^6POMPIER»1 661
; 1 990 - S - a înfiinţat Serv ic iu l R o m â n de Informaţii ( S R I) la
o rgan izarea căru ia a contribuit Virgil M ăgureanu.
i 0 agenţie imobiliară p ro fită de naiv itatea a două fem e i ~La sediul Uniunii Naţionale
a Agenţiilor Imobiliare, filiala Cluj, a avut loc joi, 22 martie ic., o confruntare între asociaţia imobiliară “ Vicona” , cîţiva reprezentanţi ai comitetului de conducere UNAI şi două cliente “Vicona” . .Paulina şi Lucreţia Salanta
sînt două surori care pretind că an fost păcălite de Alexandru Glieorghiţâ, patronul agenţiei, imobiliare “ Vicona” , ele semmnd un contract de vînzare- cumpărare (pe care patronul Gheorghiţă î l /considera un contract de shimb) prin care erau de acord să-şi cedeze garsonierele, în schimbul unor apartamente cu două camere, confort I, din Turda şi a sumei ■le 30 de milioane pentru Paulina Salanta, respectiv 50 de milioane pentru Letiţia Salanta.La cîteva zile după semnarea contractului, cele două femei s-au trezit că nu mai'doresc sâ facă schimb de locuinţă şi s-au dresat conducerii U N A I ipunînd că au fost înşelate. Paulina Salanta a declarat că tot te îşi doreşte este să nu fi semnat niciodată acel act şi să se poată întoarce liniştită la casa' iln urma imor discuţii aprinse, care fiecare parte îşi susţinea,
sas şi tare, punctul de vedere şi ierinovăţia, reprezentanţii
ty'iVAl. au reuşit să găseasă rokia care să-i mulţumească pe toţi: banii prim iţi în avans de tele două surori îi vor fi. retumaţi lui Gheorghiţă, ele îşi tot primi-'garsonierele înapoi,
patronul “ Vicona” nu va fi in judecată.
Preşedintele filialei clujene a UNAI, Eugen Szederjesi, a îfînnat: “ nu este primul caz de test gen. R o lu l agenţiilor mobiliare este de acţiona în rviciul cetăţenilor şi nu de a /ofita de naivitatea acestora, bele părţi poartă o parte din
ri: domnul Gheorghiţă ar fi t să se comporte ca un
tofesionist; iar. femeile nu ar trebuit să semneze un act tară consulta pe cineva de
yecialitate.” Acest caz va fi zbătut luni, în cadrul unei ţoferinţe a membrilor UNAI, d se vor lua măsuri împotriva Alexandru Gheorghiţă: “ cu
ţuranţă, agenţiei imobiliare ^Vicona» îi va fi retras "ptul de funcţionare” , a keiat Szederjesi.Andreea VILCOVSCHI
24 M a r t i e
... .......U C C - ' - ’V ^ ' X * ? j l l L l l r j I , < &«î* * 1 Sf\ f y! ţ
m NU 5PV M e ă / t » î v p y t t r 9 b G / f o n t ,
I/ © I C t Ă Z P U I S m S M N ţ Z l
i , j ,( : I
S ) . ,
‘ V i ) 0 ;/ . f Ţ~f b'-x A jiy
TOMUL ET
NOSTALGII ÎN ZI OE POST Sîntem în postul mare al Paştilor. Pentru încă trei săptămîni. E
greu de postit. De fapt tranziţia ne obligă pe cei mai mulţi la un post continuu. Unul foarte negru. ;■ Joi am colindat prin piaţă pentru a aduna cele necesare-unui ghiveci. O jumătate de kilogram de morcovi noi (dar cam ofiliţi)6.000 lei; un dovlecel (trufanda) 8.200 lei; o vînătă mică (140 grame) 5.500 lei; un sfert de mazăre verde (congelată) achiziţionată din vreme; fasole verde opărită din toamnă şi ţinută la congelator, cartofi aveam încă din toamnă. Summa summarum, adăugind şi
•alte legume si ingrediente ghiveciul de vineri m-a costat peste40.000 lei. ' 7
Fără să vreau m-a cuprins nostalgia amintindu-mi cum altădată găseai în magazine conservele cunoscute şi gustoase' de ghiveci special, tocană de legume şi altele. Gemeau rafturile magazinelor ' de ele. Deschideai o cutie de ghiveci care cuprindea un registru larg de componente - morcovi, ţelină, vinete,, dovlecel, bame, gustos preparate, cu ulei, putînd fi consumate calde sau reci (cei care le încălzeau mai adăugau cartofi pentru a înmulţi compoziţia).
Trăzni-o-ar Dumnezeu de tranziţie! îmi,pare rău că în zile de post m-am spurcat cu o înjurătură. De fapt nici n-ar trebui să înjur că doar într-un lung post o ducem tot timpul. Eventual ar trebui să înăsprim penitenţa alimentîndu-ne cu pîine şi apă. Ghiveci să. mânînce aceia care au cu ce să cumpere componentele pentru _ gătit o astfel de “ delicatesă” .
UN PENSIONAR NOSTALGICP.S. Adăugind şi pîinea, “ delicatesa” m-a costat alocaţia de
hrană pentru aproape trei zile. Trăzni-o-ar Dumnezeu de tranziţie!
MODERNIZAREA STRĂZILORÎncepînd cu data de 26 martie a.c. vor demara lucrările de
modernizare a străzilor municipiului Cluj-Napoca.în conformitate- cu programul stabilit pentru acest an,« primele
străzi angajate vor fi Plevnei şi Victor Babeş.Pe str. Plevnei lucrările vor începe pe.data de 26 martie a.c. şi
se vor încheia cel mai tîrziu pe data de 15 noiembrie a.c. Lucrarea se va angaja pe nouă tronsoane astfel încît să se permită circulaţia riveranilor - persoane fizice sau societăţi comerciale.
Pe str. Victor Babeş lucrările vor începe pe 2 aprilie a.c. şi vor dura pînă la finele lunii septembrie a.c. In prima etapă lucrarea se va desfăşura între Piaţa Lucian Blaga şi intrarea în incinta Spitalului Judeţean, iar în ?. doua etapă între intrarea în incinta Spitalului Judeţean şi str. Ion Creangă.
Datorită lucrărilor traficul de tranzit de pe str. Plevnei se deviază, începînd cu str. Traian Vuia, pe str. Aurel Vlaicu, str. Fabricii şi Calea Oaşului.
MASURI PENTRU CAZUft! OE TURBAREA gen ţia Naţiona lă S a n ita ră
Veterinară (A N SV ) precizează, într-un. com u n ica t d e p re să , rem is, a g en ţ ie i M E D 1 A F A X , m ăsurile care trebuie luate în zone le unde există cazuri de turbare, considerînd că boala reprezintă un real pericol pentru populaţie, atît în mediul rural, cît şi jn cel urban.
în a c e la ş i tim p, A N S V p re c iz e a ză că deţinătorii de a n im a te trebu ie s ă fa c ă d e o se b ir e a între tu rb a re ş i e n c e fa lo p a t ia - s p o n g ifo rm ă bovină (E SB ).
“E ste important ca deţinătorii de anim ale să facă deoseb irea între rabie (turbare), care este o b o a lă re la t iv fre c v e n tă în toată lum ea, fiind t ra n sm isă prin m uşcătură sau zgîrietură, şi «boala vacii nebune» (E SB ), care nu a fost d ia gno st ica tă în R o m â n ia ş i c a re s e poate transmite la anim ale prin
c o n su m u l de furaje p ro te ice s a u g ră s im i p ro ven ite d e la b o v in e ”, s e m a i a ra tă în comunicat.
C o m ite te le e x e c u t iv e a le consiliilor lobale vo r aplica, în fo c a ru l de ra b ie (u n ita te a a d m in i s t r a t i v - t e r i t o r i a l ă , re sp e c t iv lo ca lita tea u n d e a apărut boala), m ăsuri generale precum strîngerea şi distrugerea cadavrelor de anim ale car» nu pot fi ridicate de întreprinderile d e e ca risa j, o rg a n iz a re a acţiunilor de strîngere a cîinilor fără stăpîn şi asigurarea aplicării n o rm e lo r sa n ita r -v e te r in a re internaţionale.
Măsurile speciale care trebuie luate pentru com baterea turbării sînt: anunţarea cicumscripţiilor sa n ita re veterinare lim itrofe, , d e c la ra re a o f ic ia lă a rab ie i, in st itu irea m ă s u r i lo r , de carantină, uciderea anim alelor cu s im p tom e de . b oa lă ,
p re le v a re a de p ro b e pentru exam ene de laborator, precum şi d istrugerea cadavrelor.
în c a z u l a n im a le lo r cu s im p to m e d e b o a lă s a u s u sp e c t e d e c o n ta m in a re (m uşcate, bănu ite că au fost m uşcate sa u care au venit în contact cu anim ale bolnave ori s u s p e c t e d e b o a lă ) s e v a proceda diferenţiat, în funcţie de. specie.
C a rn ivo re le v o r fi u c ise şi în g ropate în întregim e, după p re le v a re a p ro b e lo r pen tru e x a m e n e d e la bo ra to r. A n im a le le d in g o s p o d ă r i i le c o n t a m in a te ' v o r .fi s u p u s e vaccinării.
în zona epizootică (teritoriu care se întinde pe o rază de cel puţin 30 km în jurul localităţii unde s-a constatat apariţia de cazdri de turbare în ultimii doi ani), măsurile sanitar-veterinare c a re t re b u ie a p lic a te s în t
supravegherea stării d e sănătate a animalelor, recoltarea probelor pentru exam ene de laborator de la a n im a le le m o a rte şi distrugerea cadavrelor.
O rg a n e le s i lv ic e ş i de vînătoare trebuie s ă organizeze acţiuni în v e d e re a distrugerii carn ivorelor să lbatice în zona epizootică şi pe o rază de 15 km în afara localităţilor din zona epizootică.
E s t e in te rz isă ju p u ire a a n im a le lo r s ă lb a t ic e g ă s ite moarte şi a celor care, înainte de a fi u c ise , au p rezentat m o d ific ă ri fa ţă de comportamentul normal.
în ultim a pe rioadă , în mai multe localităţi din ţară, inclusiv m u n ic ip iu l P ite ş t i, a fo st instituită carantina ca urmare a existenţei unor focare de rabie, în cele "mai multe cazuri fiind v o rb a d e d e p is t a r e a u n o r vulpi turbate.
Probaţiunea si avantajele
Serviciul de Probaţiune Cluj-Napoca este subordonat Serviciului de Probaţiune din cadrul M in is te ru lu i de Justiţie, care. datează din 1998, şi are ca suport financiar Fundaţia Prison Fellowship România. Echipa acestui serviciu numără şase consilieri de probaţiune: un jurist, doi asistenţi sociali şi trei psihologi.
Serviciul de probaţiune este o ins titu ţie ju rid ică penală care are responsabilită ţi în sfera executării m ăsurilo r şi pedepselor comunitare alternative închisorii. Printre pedepsele şi măsurile comunitare se numără liberarea p rov izorie sub control judiciar, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, suspendarea condiţionată a executării pedepsei, executarea pedepsei la locul de muncă şi liberarea condiţionată. Pentru m ino ri, măsura întreprinsă este libertatea supravegheată.
Serviciul de Probaţiune Cluj-Napoca are ca misiune principală creşterea gradului de siguranţă a comunităţii. D intre obiectivele sale, reabilitarea socială a persoanelor condamnate ia pedepse comuniîarc şi sprijinirea instanţelor de judecată în procesul de individualizare a pedepsei infractorului sînt de maximă importanţă.
Echipa Serv ic iu lu i întocmeşte referate de evaluare psiho-socialâ pentru liberarea prov izo rie sub control jud ic ia r şi pentru individualizarea pedepsei şi pregăteşte deţinuţii pentru liberarea" condiţionată.
Probaţiunea prezintă avantaje nu numai pentru deţinut (sporirea şanselor de reabilitare socială), dar şi pentru instanţă (mai multe 'in fo rm a ţii despre personalitatea deţinutului) şi pentru comunitate (reducerea cheltuielilor din bugetul de stat alocate sistem ului penitenciar ). ,
S. DUMITRU
lina m o n d ia lă d e l u p i îm p o t r iv a t u b e rc u lo z e iH i i © © _______
/Tratamentul strict supravegheat L 1 tratament antituberculos pentru. !■ ‘-este motto-ul zilei mondiale de •?a împotriva tuberculozei din acest.
punîndu-se accentul pe accesul Citabil, fară discriminare, la serviciile ;e specialitate pentru toţi cei care î? * *?e. această boală (conform “claraţiei de la Amsterdam pentru ’,0Parea tuberculozei - 2000)
eplan mondial, tuberculoza este o '•portantă problemă de sănătate Wicâ. Potriv it statistic ilor, se |eciază că în întreaga lume apar,
3 8-10 milioane de cazuri noi de erculoză, iar cinci la sută din totalul Relor din lume, se datorează acestei'
în judeţul Cluj au fost înregistrate, anul trecut, 771. de cazuri noi, dintre care, 501 - în mediul urban şi 270 - în mediul rural. De asemenea, numărul , copiilor bolnavi de TBC a crescut faţă de anul anterior. în mediul urban au fost înregistrate 54 de cazuri în mediul urban şi 30 de cazuri în mediul rural. .
Conform specialiştilor, „corelaţia dintre TBC şi infecţia HIV/SIDA este semnificativă. Ţările cu incidenţa cea L mai mare a virusului HIV deţin şi rata cea mai ridicată a tuberculozei.
Obiectivul principal al campaniei de- luptâ împotriva tuberculozei, din acest an, este sensibilizarea liderilor politici asupra situaţiei bolnavilor de TBC şi asupra faptului că nu există, nici o
scuză pentru a acţiona cînd există un tratament ie ftin şi eficient, iar accesul la acesta trebuie să fie nediscriminatoriu.
Cu ocazia acestei zile, specialiştii recomandă o serie de măsuri necesare pentru prevenirea- tuberculozei:
Vaccinarea BCG (vaccin antituberculos); - '
• condiţii igienice corespunzătoare ’ v alimentaţie echilibrată;
• mişcare fizică;• evitarea fumatului şi alcolului;• laptele să fie consumat numai după
fierbere;• promovarea unui sţil de viaţă
sănătos prin educaţie. \Corina POPESCU
Românii ocupă primul Ioc în clasamentul imigranţilor ilegali din Austria, anul acesta fiind descoperiţi- 45.730 imigranţi ilega li, dintre care 8.593 erau români, transmite MT1.
M inistrul austriac de Interne, Emst Strasser, a declarat la Viena, că numărul total al transfugilor descoperiţi,- în anul 2000, pe teritoriu l Austriei s-a rid icat la 45.730, cifră cu 6,8% mai mare decît cea înregistrată în anul 1999.
Imigranţii ilegali descoperiţi în Austria provin din 148 de ţări, majoritatea - 8.503 de persoane -
fiind însă din România. Poziţiile următoare sînt ocupate de Ucraina şi Afganistan, cu peste 4.000 de imigranţi ilegali.
Traficanţii români de persoane re ţinu ţi în A ustria ocupă, de asemenea, prima poziţie, numărul lor ridicîndu-se la 303. Autorităţile austriece nu au reuşit; pînă în prezent, să stabilească în mod exact cetăţenia a 705 persoane.
Ministrul austriac de Interne a apreciat atitudinea Cooperantă a autorităţilor ungare, precizînd că acestea fac totul pentru asigurarea securităţii propriilor graniţe.
Cel puţin z e c e persoane au fo s t rănite, dintre care trei
^ u,rm a re a exploziei une i bom b e într-un autobuz în P tf rt,er de afaceri d e la Karach i, a anunţat os u r s ă oficiala, citată de A F P .
. Majoritatea germanilor îm părtăşesc opinia preşedintelui Johanne s Rau, care a refuzat să se declare “m îndru c ă este germ an”, conform unui sondaj realizat de institutul "F o r sa ” şi
difuzat de canalul de televiziune N24, relatează AFP.
devarul dc CI f f i l Ş iî f !U C U U s
PSM Cluj este nemulţumit de împărţeala posturilor de către P1SH
Social-deniocraţii clujeni sînt profund nemulţumiţi de faptul că-nu au primit nici un post în structurile descentralizate ale statului, la început, circulau numai zvonuri cu privire la nemulţumirile liderilor din filialele clujene.
Joaca, jocul sau jocurile de-a dosarele?
urm are d in p a g in a i
anume persoane. De ce tocmai acelea? De ce Popescu şi nu lonescu? Mister - sau nu prea. dacă vezi cum au fost făcute listele. Mai apoi, tot pe lista priorităţilor apare nevoia urgentă de a studia dosarele înalţilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. S-a revenit: să fie studiate dosarele tuturor celor 14 culte oficiale. Dar ale celor neoficiale? Acestea de ce nu ar trebui studiate? Şi dc ce să se înceapă neapărat cu capii Bisericii Ortodoxe Române şi nu cu ai unor culte care, legate fiind de centre dinatara ţării, ar fi fost mai atractive pentru Securitate? De pildă, penetrarea unor organizaţii iredentiste prin intermediul bisericilor occidentale, a turcilor, tătarilor şi evreilor prin cultele lor?!
Şi tot asa. am putea pune numeroase întrebări pentru a afla răspunsul la această suspectă vînzolealâ în jurul dosarelor Securităţii. Poate că răspunsul este simplu: este vorba despre încă una din încercările de destabilizare a ţârii, atacînd, de această dată, singura instituţie care în toate sondajele de opinie s-a aflat pe primul loc al încrederii populaţiei.
„Sîntem nemulţum iţi” , a "declarat ieri Vasile Suciu, care, astfel, a verificat informaţiile deţinute de noi. Deputatul clujean spune că propunerile lansate de PSDR pentru „n ive le le doi şi tre i” în conducerea statului nu au fost luate în seamă şi că, la numirea diferiţilor directori, PSDR nu a fost consultat. PSDR Cluj a ' depus, imediat după alegeri, o listă cu propuneri de persoane pentru anumite posturi din administraţia judeţeană sau din organele descentralizate.
Vineri, Suciu s-a în tîln it, exact pentru această problemă, cu liderul PDSR Cluj, Grigore Zanc şi cu prefectul Vasile Soporan. în această şedinţă, Suciu a cerut postul de director Ia O fic iu l pentru Protecţia Consumatorului pentru Ionică Pop, la Direcţia pentru Tineret şi Sport pentru Nicolae Roş şi pentru Ioan Rus, conducerea inspectoratului Şcolar. Plus locuri în C ons iliile de Adm inistraţie aleîn treprinderilo r cu capital majoritar de stat.
Liderul PDSR Cluj, senatorul Grigore Zanc, a declarat, ieri, că a avut loc un dialog constructiv şi că propunerile PSDR au fost „înregistrate” . „Şi ai noştri, şi ai lor, toţi aşteaptă poziţii favorabile” , a adăugat Zanc. Decizia asupra acestor posturi vor fi luate de ministere. Dar să nu uităm că împărţeala posturilor a nemulţumit şi PUR.
Problema este mai complicată. Unele voci din PSDR cred că fuziunea nu ar mai trebui făcută, în condiţiile în care PDSR nu şi-a ţinut făgăduielile faţă de partenerii de listă electorală.
Andreea MARCU
Colonelul Ionel Slâvoiu va fi noul şef al Secţiei Parchetelor Militare, în locul
generalului Dan VoineaPrim-procurorul Parchetului
M ilita r Teritorial Bucureşti, colonelul Ionel Slăvoiu, a fost numit, vineri, şef al Secţiei Parchetelor Militare, în locul generalului Dan Voinea, d es titu it din funcţie de procurorul general al României, în urmă cu o săptămînă, se arată
într-un comunicat remis presei de către B iroul de presă al Ministerului Public.
Totodată, procurorul general Joiţa Tănase i-a destituit din func ţii pe p rim -procuroru l Parchetului T ribuna lu lu i Bucureşti, F lo r in Chiracu, precum şi pe adjunctul acestuia,
Stelian Bîrsu, în locul acestora fiind numiţi procurorii Mihai Banciu, respectiv Graţiela Dobrilă.
Tănase i-a mai eliberat din funcţii pe procurorul general al Parchetului C u rţii de Apel Galaţi, Constantin Bulgaru, pe prim-procurorul Parchetului Tribunalului Brăila, Gheorghe Ivan şi pe adjunctul prim- procuroru lu i Parchetului Tribunalului Brăila, Mihaela Angheniţei.
fidrian Năstase crede că
România va învinge cci 1-0 în
partida cu reprezentativa
ItalieiRomânia va învinge cu
1-0 Ita lia apreciază premierul Adrian Năstase, care va f i prezent la stadion, împreună cu cei doi fii, pentru a-i susţine pe “ tricolori” .
Şi m in is tru l pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Şerban Mihăilescu, speră în acelaşi deznodămînt al partidei, avansînd, ca pronostic, scorul de 1-0 pentru România. -
“ Trebuie . să spălăm ruşinea de la Milano” , a spus Mihăilescu. Partida din toamna anului trecut a fost cîştigată cu 3-0 de către “ squadra azzurra” .
Purtătorul de cuvînt al G uvernului, Claudiu Lucaci, este mai rezervat, considerînd că scorul final al partide i de fotbal România-Italia va fi l - l . ” în cazul în care va juca, Marius Niculae va fi autorul go lu lu i echipei României ’, a spus Lucaci.
C o n tr ib u ţ ii le la bugetu l as igu ră rilo r sociale de s ta t pentru m a rtie v o r f l p lă tite la fe l ca în lu n ile precedenteObligaţiile de plată la bugetul
asigurărilor sociale de stat pentru luna martie vor fi plătite în cotele şi la termenele prevăzute de leg is la ţia în v igoare, iar contribu ţia de asigurări sociale datorată, pentru luna aprilie, potrivit noii
Legi a pens iilo r, a tît de angajatori, cît şi de angajaţi, urmează să fie achitată în cotele care vor f i s tab ilite după aprobarea L e g ii bugetului asigurărilor sociale pe anul în curs, a- in fo rm at, v ine ri, secretarul de stat în Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale, Petre Ciotloş. Potrivit Legii.19/ 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cotele.de contribuţii de asigurări sociale se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat. Contribuţia de
D ep u taM PNL Puiu H aşotti nu va vota bugetul pe 2001, în tru c ît ra ta in fla ţie i p rev ăzu tă d e Guvern e s te “ iluzo rie”
Deputatul PNL de Constanţa Puiu Haşotti, membru al Delegaţiei Permanente a PNL, a declarat, vineri, într-o conferinţă dc presă, că nu va vota bugetul pc 2001, întrucît rata inflaţiei precizată de Guvern, 25-27 la sută, este “ iluzorie” . Haşotti a precizat că, un alt motiv pentru care nu
va vota bugetul pe 2001 51 constituie faptul că bugetul propus pentru despăgubirea celor 8.100 de persoane care au avut terenuri în Cadrilater este o sfidare. “ Dacă ar fi să respectăm actualul ritm impus de Guvern, cei care şi-au depus dosarele vor fi despăgubiţi în 200
de ani” , a spus Haşotti. în plus, în opinia lui, actualul buget este structurat în'aşa fel încît ajută cu subvenţii întreprinderile de stat, cînd, de fapt, ar trebui făcute investiţii în sectorul.privat, creatoare de locuri de muncă. Deputatul liberal este hotărît să nu voteze bugetul-şi pentru că
are cine să-l voteze, spunînd că “ aşa- numita opoziţie a PRM este, în cel mai fericit caz, o iluzie politică” . “ în comisiile de specialitate ale Parlamentului se constată o perfectă colaborare între PDSR şi PRM, şi acest lucru nu este surprinzător” , a subliniat Puiu Haşotti.
asigurări sociale datorată atît de angajatori, cît şi de angajaţi pentru luna aprilie se va achita la data stabilită pentru plata drepturilor salariale aferente acestei lun i, în cotele ce urmează a fi stabilite în termen, după aprobarea Legii bugetului.
Spaţiile comerciale a le statului - scoase
la vînzareurm are din pagina 1
“Guvernul Năstase îmi aminteşte de indecizia Cabinetului Ciotbea”
Senatorul PNL de C lu j, Norica Nicolai, a declarat, vineri, în cadrul unei con fe rin ţe de presă, că acţiun ile Guvernului Năstase îi reamintesc de indec iz ia Cabinetului Ciorbea. “ Dansează dar nu înaintează” , a parafrazat senatorul clujean. Norica Nicolai a reproşat, în acest context, lipsa de consecvenţă în adoptarea unor măsuri legislative, aducînd exemple acţiunile întreprinse de Ministerele M uncii şi solidarităţii sociale, al Apărării şi de In terne, m inistere pe care le m onito rizează, conform deciz ie i
conducerii liberale. Principalele carenţe amintite de d-na Nicolai se referă la sistemul de asigurări sociale, considerat “ în colaps” şi la incapacitatea de a aplica Legea pensiilor la termenul stabilit.
In privinţa M I şi MApN, în special referitor la mult disputata problemă a agenţilor acoperiţi, N orica Nicolai consideră câ ordonanţele cu pricina sînt perfectibile', precizînd cîteva dintre amendamentele pe care le-a propus pentru a fi în concordanţă cu Codul de Procedură Penală. ,
Titus CRĂCIUN
Staţia orbitală MIR, veche de 15 ani, s-a dezintegrat, vineri, în atmosferă, fragmentele sale arzînde oferind un ultim spectacol de lumini deasupra insulelelor Fiji, înainte de a plonja în Oceanul Pacific, relatează AFP. “MIR şi-a încheiat zborul la ora 05.59 GMT (07.59 ora României)” şi rămăşiţele staţiei au căzut în Oceanul Pacific, a anunţat, vineri, Centrul de control al zborurilor spaţiale ruse (TSOUP), la Koroievo, în apropiere de Moscova. “Am terminat un proiect formidabil şi am făcut acest lucru cu demnitate. Este încă un exemplu că Rusia este şl rămîne încă o mare putere spaţială”, a declarat directorul Agenţiei spaţiale ruse, luri Koptev. Acest complex unic, cîntărind 137 de tone, este cea mai mare instalaţie spaţială distrusă vreodată. Circa 1.500 de fragmente, avînd o greutate totală de circa 20 de tone, unele avînd dimensiunile unui autoturism, au căzut pe o rază de 1.500 de kilometri în jurul unul punct situat la 150 de grade longitudine vestică şi 40 de grade latitudine sudică, între Noua Zeelandă şi Chile, au precizat sursele citate. Fragmentele în flăcări ale staţiei MIR au trecut pe deasupra insulelor Fiji, lumlnînd cerul Pacificului de Sud. “Oamenii care s-au adunat aici sînt în extaz. Este un spectacol incredibil”, a povestit un corespondent al canalului CNN, Hugh Williams, aflat la Nadl, în insulele Fiji. întreaga operaţiune de distrugere a staţiei ruse s-a desfăşurat conform programului stabilit, spre bucuria Japoniei şi a Noii Zeelande, care se temeau de o cădere necontrolată a MIR.
pînă la 5 ani, cu un avans de 20%. Pentru spaţiile pentru care nu se formulează cerere de cumpărare se va organiza licitaţie. De la sine înţeles că vînzarea nu va fi posib ilă decît după o evaluare a spaţiilor cu pricina.,. .
V iceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Boros Janos, a declarat că în domeniul privat al Consiliului local se află aproape. 1.000 de spaţii cu altă destinaţie, închiriate sau . în asociere. Viceprimarul spune, însă, că aceste spaţii se află în imobile naţionalizate de regimul comunist. în condiţiile Legii 10/2001, spaţiile pot f i, astfel, revendicate pînă în lună iunie;
J U l C A SA D E ED ITU RĂ
S.R .L .Autorizată prin S.C. rr. 128/1991, judecătoria Cluj-
Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 20 4 4 6 9
ILIE CĂLIAN ( r e d a c to r şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19 .1 6 .8 1 ; fax :19 -28 .28 ;E-mail: [email protected] - redacţiaE-mail: [email protected] - publicitate
S e c re ta r d e r e d a c ţ ie : H orea PE T R U Ş
T el/fax :19 .74 .18
REDACŢIA: C lu j-N a p o c a , s t r . N a p o c a 16
CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - M ICHAELA BOCU; SOCIAL- 7 CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA, ECONOMIC: .TEL.: 19.75.07 - ALIN TUDOR BĂ IESCU ; SPORT: TEL.: 19.21.27 l _ - - - - -- CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX.-19.73.04-RÂUL 'SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-LIVIA POP:SUBREDACŢIA TURDA: TEUFAX: 31.43.23 : III AIUL LUAI:SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75 r ~
TAT LAt - y - JGaramond
"71