nursing in gineco

8/13/2019 Nursing in Gineco

1/39

NURSING IN GINECOLOGIESUPORT DE CURS

ROLUL ASISTENTELOR MEDICALEIN OBSTETRICA- GINECOLOGIE

Intre profesia de asistent medical si societate este o relatie reciproca: asistentii medicali daruiescingrijire continua tuturor fiintelor umane fara a avea in vedere boala sau statutul social, iar societatearecunoaste profesia in care membrii actioneaza responsabil si conform unui cod al eticii.

Codul international de etica pentru asistentele medicale de obstetrica- ginecologie respecta dreptulfemeilor de a lua o decizie, favorizeaza acceptarea responsabilitatii pentru consecintele deciziilor lor si lesprijina dreptul de a participa la luarea deciziilor privind propria persoana, incurajandu-le sa vorbeasca ininteresul lor despre problemele care le afecteaza sanatatea.

In acelasi timp acorda ingrijiri femeilor si familiilor care asteapta copii, incurajandu-le sperantelerealiste legate de nastere astfel ca nici o femeie sa nu fie lezata prin conceptie sau nastere, raspunzandnevoilor psihologice, fizice, emotionale si spirituale ale femeilor.

Problemele sarcinii sunt relatate a fi: facilitarea, prevenirea si normalitatea. Facilitarea a prezentat

interes pentru cercetatorii in domeniu, stiinta moderna rezolvand situatii de sterilitate cauzate de casatoria sinasterea tarzie la femeile independente, active, sau cu cariera. Unele femei amana incercarea de a ramaneinsarcinate pana la varsta cand fertilitatea este scazuta. ulte femei nu realizeaza posibilele implicatii laluarea acestor decizii, dorinta de a-si controla viata, de a fi independente le fac sa creada ca infertilitatea esteproblema a altora. In timp ce stiinta a facut mari progrese in facilitarea sarcinii, in abilitatea de a inducesarcina prin fertilizarea in vitro, fara a putea insa controla posibilitatea unor nasteri multiple, tehnica defertilizare a ovarelor in vitro ridica probleme etice ca, acceptarea metodei de catre femei sau abilitatea mamecu disfunctii ovariene de a accepta un ovar donat, etc.

Unul din rolurile asistentei medicale in aceasta problema este cel de educator, educatia ajutandcuplurile sa depaseasca starea de an!ietate si dificultatile emotionale. Consilierea in aceasta sensibila si unicproblema: educatie, raport emotional, asistenta si responsabilitati clinice, ridica multiple probleme etice

asistentelor medicale.Problema prevenirii este centrata in jurul evitarii conceptiei pentru prevenirea sarcinilor nedorite.Controlul reproducerii este o problema atat sociala cat si una personala, care variaza de la sterilizarepermanenta, contraceptive temporare, la avort. "ceste metode au creat dileme etice asistentilor medicali cuocazia consilierilor, in situatii cand sarcina desi era dorita, situatia financiara, familiara, sociala etc. nu opermitea. #terilzarea creaza, de asemenea, dileme etice privind autonomia femeii, situatia ei sociala, pana lafalsificarea genetica a omului.

$atorita contraceptivelor traditionale, femeile au fost responsabile de controlul nasterii. $e curand incontrolul sarcinii sunt implicati si barbatii, prin recent acceptata vasectomie. "cum sterilizarea masculina esto procedura simpla dar care ridica probleme legate de responsabilitatea contraceptiei. $esi metoda este greuacceptata de barbati, sterilizarea masculina le da sansa de a participa vizibil si permanent in controlul sarcini

Introducerea unor contraceptive ca spirala uterina a pus o bariera intre problemele contraceptive si avort,asemenea unui mecanism de interferare cu sarcina.Initierea cu valorilor profesionale pentru cele mai multe asistente medicale de obstetrica ginecologie

produce in timpul adolescentei tarzii sau la inceputurile maturizarii.In acest moment multe persoane s-ar putea sa nu aiba un moral dezvoltat. "vand insa responsabilitati

profesionale se pot forma, dezvolta etic, atata timp cat realizarea profesionala este inteleasa ca un proces dedezvoltare de alungul vietii.

%esponsabilitatea incepe cu cuplul conjugal, cu problemele sterilitatii si fertilitatii si se termina culauzia, perioada in care de asemenea pot aparea complicatii fata de care este necesara o conduita etica."sistenta medicala de obstetrica ginecologie va trebui sa respecte cu strictete indicatiile terapeutice, cuplul c


2/39

e!istenta, calitatea vietii mamei, care include, de regula, si fatul, chiar daca prin educatie, varsta, situatiefamiliala, femeia se comporta diferit fata de conceptie si sarcina. 'biectivele din cadrul mentinerii sanatatiifemeii includ informarea ei despre importanta controlui ginecologic regulat pentru a putea promova sanatatesi a detecta orice problema in timp util.

%olul asistentei medicale este sa asigure asistenta in probleme ginecologice si functiile reproductive,sa lamureasca pacienta in legatura cu intrebarile si ingrjorarile ei referitoare la functiile se!uale si se!ualitatePe linga problemele de etica cu care se confrunta asistentele medicale, acestea sustin, prin munca lor, condit

umana in lupta cu esecul, boala sau moartea, nu numai prin multa pricepere, prudenta, devotament pentru omci si prin multa omenie, pasiune de a se dedica sanatatii oamenilor.

NOIUNI DE ANATOMIA I FIZIOLOGIAAPARATULUI GENITAL FEMININ

"paratul genital se compune din organe genitale e!terne, organe genitale interne (i glandele ane!e.'rganele genitale e!terne cuprind: muntele lui )enus, labiile mari (i mici, organe erectile *bulbi

vestibulari, clitoris (i corpusculii tactili speciali ai labiilor mici+.'rganele genitale interne sunt reprezentate de: vagin, tuba *trompa+ uterin, ovarul.)aginul este un conduct musculo-membranos lung de cm, turtit antero-posterior care se continu n

sus cu uterul iar n jos se deschide n spa/iul dintre cele dou labii mari *vestibulul vaginal+ prin orificiulvaginal.Peretele anterior al vaginului vine n raport cu vezica urinar, iar peretele posterior, cu rectul (i

e!cava/ia recto-uterin.#uperior se insera pe por/iunea vaginal a colului uterin form0nd fundul de sac vaginal cruia i se

descriu patru por/iuni: una anterioar, dou laterale (i o por/iune posterioar.Peretele vaginului este alctuit din: tunic e!terioar, *conjunctiv+, tunica medie *muscular+ (i tunic

intern *mucoasa+, perete care prezint modificri morfologice (i histochimice n raport cu cantitatea dehormoni ovarieni, ceea ce permite o apreciere a func/iei ovarului. p1-ul vaginal variaz ntre 2-2,3 *acid+ nfaza luteinic ajung0nd la 3 n timpul menstrei. 4 n vagin e!ist o flor microbian saprofit constituit nmarte parte din bacilii $5derlein. "ceast flor se schimb n fiecare etap a vie/ii femeii *pubertate, sarcin

menopauz, contracep/ie+.Uterul este un organ musculo-cavitar nepereche, situat n pelvis deasupra vaginului, ntre vezicaurinar anterior, (i rect posterior. "re rolul s primeasc ovulul fecundat, s-l protejeze n timpul dezvoltrii s-l elimine la e!terior dup 678-638 zile.

Uterul are apro!imativ form de par, cu e!tremitatea superioar mai mare *corpul uterin+ din carepleac trompele uterine (i cea inferioar str0mt *colul uterin+. 4ntre corp (i col se gse(te o por/iune numitistm care n ultimele trei luni de sarcin formeaz segmentul inferior.

Uterul este format din trei tunici: seroas la e!terior, tunica muscular sau miometrul (i mucoasa lainterior.

ucoasa uterin *endometrul+ este supus unor modificri ciclice coordonate hormonal, se eliminlunar mpreun cu o cantitate mic de s0nge, reprezent0nd menstrua ia.

9rompele uterine *salpinge+ - sunt dou conducte n form de trompet, c0te una de fiecare parte auterului, fc0nd legtura ntre uter (i ovar. Conduc ovulul captat din cavitatea abdominal p0n la locul dent0lnire cu spermatozoidul *treimea e!tern+ (i, dup aceea, oul sau zigotul - ctre cavitatea uterin unde senideaz.

4n unele cazuri oul nu poate migra p0n n cavitatea uterin *malforma/ii de trompe, proceseinflamatorii+ (i se dezvolt n afara acesteia, reprezent0nd sarcina ectopic. Procesele inflamatorii potdetermina nfundarea trompelor urmat de- sterilitate.

'varele - sunt glande perechi cu dubl func/ie, e!cretorie *gametogen+ de producere a celulelorse!uale feminine (i secretorie sau endocrin de producere a hormonilor. #ub influen/a hormonilor aparcaracterele se!uale principale (i secundare specifice se!ului feminin. Pe suprafa/a ovarelor e!ist mici


3/39

vezicule *foliculii ovarieni de raaf+ n numr de apro!imativ 288 888 din care se matureaz numai ;88-288restul degener0nd.


4/39

pregtit din timp. )a fi informat asupra eventualei stri de disconfort care poate nso/i primele cicluri (i vafi ajutat s-o combat. )a fi educat s pstreze o igien riguroas n timpul menstrua/iei, prin: baie zilnic,schimbarea tampoanelor, evitarea oboselii.

'dihna, cldura local, aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale.C0nd aceste dureri sunt mari (i oblig feti/a s-(i ntrerup activitatea, este consultat medicul. Feti/a

trebuie informat asupra factorilor care accentueaz starea de disconfort: stresul, oboseala. Uneori, n timpulmenstrua/iei apar: tendin/a la oboseal, lipsa de energie, se re/ine ap n organism, eliminarea produc0ndu-se

n primele zile ale menstrua/iei.Perioada de activitate genital se ntinde p0n la ncetarea progresiv a func/iei aparatului genital,marcat de menopauz.4n aceast perioad, t0nra femeie (i ntemeiaz o familie, poate avea una sau mai multe sarcini, via/a se!uanefiind lipsit de riscuri, av0nd n vedere posibilitatea transmiterii unor boli.

Femeia trebuie s pstreze n continuare o igien riguroas, s fie informat cu privire la riscul actuluse!ual neprotejat, al transmiterii bolilor pe aceast cale (i, mai ales, implica/iile pe care aceste boli le auasupra snt/ii, n general (i asupra aparatului genital, n special. "fec/iunile inflamatorii pot fi cauzasterilit/ii sau a sarcinii ectopice.

Contracep/ia (i planificarea familial trebuie s fie cunoscute de ctre femei, astfel nc0t s evitesarcinile nedorite (i, mai ales, ntreruperea cursului prin avort la cerere sau empiric.

Femeile s fie informate c, (i n situa/ia n care ntreruperea se face ntr-o unitate spitaliceasc, ncabinet de specialitate de ctre o persoan autorizat, interven/ia nu este lipsit de riscuri, inflama/iile (is0ngerrile nefiind rare.

C0nd femeia se hotr(te s devin mam, ea trebuie s consulte un specialist (i acest lucru este foartimportant c0nd n familie e!ist probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditar.

#arcina reprezint o etap deosebit n via/a femeii, care va avea un rol n plus, acela de mam, pentrcare trebuie s fie pregtit s (i-l asume.

9rebuie (tiut faptul c sarcina nainte de v0rsta de &3 ani sau dup ;= de ani, la femei care sufer de oboal pe care sarcina o poate agrava, ori la femei care au nscut patru copii, cre(te riscurile din punct devedere al snt/ii.

4n multe /ri din lume (i n /ara noastr continu s moar un numr mare de femei datorit avortului

efectuat empiric. $ecesele pot fi evitate prin utilizarea corect a metodelor de contracep/ie printr-o educa/iecorespunztoare. 9uturor fetelor tinere trebuie s li se acorde timpul necesar s devin femei nainte de adeveni mame.

$in motive legate de sntate, nici o fat nu ar trebui s aib o sarcin naintea v0rstei de &3 ani.Copiii nscu/i de femei mai nainte de &3 ani au mai multe (anse s se nasc prematur (i s aib greutate micla na(tere, iar na(terea poate fi mai dificil.

$up v0rsta de ;= de ani, riscurile pentru sntatea femeii legate de sarcin (i na(tere ncep din nou screasc. ultiparitatea prezint o serie de probleme, uterul fiind obosit, tonusul este sczut, prezenta/iiletransverse sunt mai frecvente, de asemenea - accidentele hemoragice. Cre(te riscul na(terii unor copiimalforma/i sau cu greutate mai mic.

Intervalul dintre dou sarcini trebuie s fie cuprins ntre doi (i patru ani, timp necesar pentru caorganismul matern s se refac fizic (i psihic, s-(i refac for/a (i energia.

%iscurile la na(tere pot fi considerabil reduse prin controale repetate pe tot parcursul sarcinii, efectuade ctre medicul generalist, medicul de 'bstetric-ginecologie (i de asistentul medical.

4n timpul sarcinii, femeia trebuie s fie informat asupra modificrilor organismului, a limitei cre(tern greutate care nu trebuie s dep(easc &6 @g.

$ac n perioada copilriei femeia nu a fost bolnav, scade riscul de a avea probleme n cursul sarcin(i al na(terii.

9oate femeile care doresc o sarcin trebuie s (tie c fumatul, alcoolul (i drogurile e!ercit influen/egrave asupra produsului de concep/ie.


5/39

Perioada de menopauz este o nou etap critic n via/a femeii dominat de ncetarea progresiv afunc/iei aparatului genital, nso/it de o serie de tulburri cum sunt: anomaliile menstruale, tulburrilevasomotorii, sub forma valurilor de cldur *bufeuri+, osteoporoz, ateroscleroz, modificri la nivelultractului genito-urinar. Femeia mai acuz: insomnie, iritabilitate, cefalee, instabilitate afectiv, depresie.

Probleme deosebite pune menopauza patologic sau cea determinat de interven/iile chirurgicalemutilante, care ntrerup brutal activitatea hormonal.

"sistenta medical poate fi un ajutor pre/ios pentru femeia preocupat de transformrile care se prod

n organismul ei, ca surs de informa/ii, sftuitor (i sprijin emo/ional, n aplicarea tratamentului de substitu/iConsultarea medicului n anumite situa/ii este necesar, controlul de specialitate de asemenea, pentrupreveni unele afec/iuni favorizate de ncetarea func/iei de protec/ie a hormonilor. Pot aprea (i probleme alecuplului din cauza scderii libidoului.

4n prezent, e!ist o preocupare deosebit pentru tratarea menopauzei, constat0ndu-se o cre(tera speran/ei de via/, a limitei v0rstei active.

"utoe!aminarea s0nului trebuie s stea n aten/ia oricrei femei (i orice modificare trebuie raportatmedicului. Femeia va fi instruit cum s e!amineze s0nul sistematic, contribuind, n acest fel, la depistareaprecoce a tumorilor de s0n.

Fiecare femeie trebuie s cunoasc c0teva no/iuni deosebit de importante: boala apare, cu precdere ntre 28 (i >8 de ani, dar practic poate surveni ia orice v0rst

cu c0t tumora este depistat mai devreme, cu at0t (ansele de vindecare sunt mai mari autopalparea sistematic poate depista boala n faze incipiente, nc0t vindecarea s poat fi posibil am0narea prezentrii la medic scade (ansele vindecrii.

$e asemenea, este necesar s fie cunoscute semnele de alarm: prezen/a unei tumori la nivelul s0nului, de obicei nedureroas apari/ia unei secre/ii prin mamelon, mai ales dac este sanguinolent (i ntr-o singur parte modificarea conturului s0nului, retrac/ia pielii sau a mamelonului, aspect de Dcoaj de portocalaD prezen/a unui nodul n a!il.

"ceste semne nu sunt evidente de la nceput, de aceea trebuie cutate atent i sistematic, periodic duo anumit tehnic.

Intervalul optim dintre dou e!aminri este de o lun, n special dup ciclu.

"sistenta medical trebuie s instruiasc femeia cum se face autoe!aminarea: femeia se a(az n picioare n fa/a oglinzi, (i ncepe prin vizualizarea din fa/a a s0nilor (i din profilE se poate observa la primul e!amen o u(oar asimetrie sau diferen/ de dimensiune, fr nici o semnifica/iepatologicE se observ dac nu e!ist o bombare sau o refrac/ie a pielii. #e e!ercit o u(oar presiune n jurulmamelonului *manevr asemntoare mulgerii+, pentru a provoca o eventual secre/ie neobservatE se face palparea propriu-zis, totdeauna cu m0na opus s0nului e!aminatE o modalitate simpl (i eficient de autopalpare se realizeaz astfel:I. se delimiteaz aria de e!aminat ntre o linie care trece la nivelul claviculei (i alta situat submamar, iarlateral de la stern p0n n mijlocul a!ilei *Fig. 2 a+E

Fig. 49

a) Delimitarea ariei b) Examinarea c) Palparea prin micri circulareprin micri verticale


6/39

II. e!aminarea se ncepe din a!il, cobor0nd (i urc0nd pe direc/ie verticala pe toat aria delimitat *Fig. 2 b+III. palparea se face cu toat suprafa/a celor patru degete *nu cu v0rful+, realiz0nd mici cercuri pe fiecarepor/iune atins *Fig. 2 c+EI). se face nt0i palparea superficial, e!ercit0nd o presiune u(or n vedera depistrii unor forma/iuni aflaten vecintatea pielii, apoi o palpare profund, cu o presiune mai ferm *p0n la limita durerii+, care permitedetectarea unor noduli afla/i n profunzime

Fig. 50. mprirea snului asemntor cadranului unui ceasornic

e!aminarea se mai poate face asemn0nd s0nul cu cadranul unui ceasornic mpr/it n &6 zone,corespunztoare fiecrei ore. Femeia se a(az pe spate *Fig. =8+, pune sub umrul din partea e!aminat unprosop sau o pern, introduce m0na de aceea(i parte sub cap, realiz0nd o distribu/ie uniform a s0nului pe

piept. Palparea ncepe cu pozi/ia orei &6, prin mi(cri circulare n sensul acelor de ceasornic, iar la sf0r(it sestr0nge u(or mamelonul ntre degetul mare (i arttor, pentru a observa o eventual secre/ie dup ce ntregus0n a fost palpat cu aten/ie, se e!amineaz a!ila (i apoi se trece la s0nul opus n aceea(i ordine.

etoda autopalprii reprezint n prezent, singura modalitate prin care tumorile maligne pot fidescoperite timpuriu, c0nd tratamentul este eficace (i uneori nemutilant.Prezentarea la medic este obligatorie pentru e!aminri suplimentare *mamografie, biopsie etc+, pentrustabilirea diagnosticului (i posibila mamectomie, terapie cu raze, chimioterapie (i terapie hormonal.

SEMNE SI SIMPTOME IN GINECOLOGIE- tulburrile ciclului menstrual:

- tulburri n e!ces:- menoragia- hipermenoreea- hemoragie menstruala prelungita, cu flu! foarte abundent,- polimenoreea - intervale scurte ntre menstre,- metroragia - hemoragii neregulate, aciclice, survenite ntre dou menstre succesive,- menometroragia- sangerare uterina total neregulataca frecventa si durata si e!cesiva cantitativE

- tulburri n minus:- hipomenoreea tulburare ce consta in reducerea cantitatii de sange,- oligomenoreea- intervale lungi ntre menstre,- amenoreea- lipsa complet a menstrelorE

- sindromul premenstrual- manifestari somatice si psihice care apar cu regularitate pe parcursul fazei lutealeciclurilor menstruale* cu &8-&2 zile inainte de instalarea menstruatieiE

- sindromul intermenstrual- durere ciclica intermenstruala contemporana cu ovulatiaimpreuna cu altesimptome posibile, neobligatorii* jena, balonare, sangerare vaginala+.- hemoragia- pierderi anormale de sangeE- leucoreea:

- alb lptoas, n leucoreea femeilor tinereE- galben verzuie, n gonococieE- ro(ie apoas sau cafenie, n tumoriE- seroas, mucoas, muco-purulent, purulent.

- hidroree- scurgere cronic a unui lichid apos dintr-o mucoas inflamat E secre/ie vaginal abundent: 688288 ml.


7/39

- semne func/ionale asociate *prurit, arsuri, algii pelviene, dispareunie, usturimi la sf0rsitul mic/iuniiE- durerea pelvin,- dispareunia- durere permanenta sau intermitenta in timpul actului se!ualE- dismenoree-apari/ia durerilor n timpul menstrei.

EXPLORARI PARACLINICE I DE LABORATOR IN GINECOLOGIE

i!"#$%"$i'- msoar cavitatea uterin (i precizeaz direc/ia acesteia. u se face n sarcin.

P()*"i' +(),((i ,# !'* D%(g'!*culdocenteza+G este o varianta a punctiei intraperitoneale, prin care se realizeaza o legatura intre cavitateaperitoneala si mediul e!terior prin

intermediul unui ac de punctie.G reprezint un gest medical prin care se ptrunde cu un ac pe cale transvaginal *lafemeie+, respectiv

transrectal *la brbat+ la nivelul fundului de sac $ouglas.Scopuri: e!plorator

- confirmarea prezentei unei colectii patologice- stabilirea naturii colectiei *puroi, sange, ascita+. - este indicat pentruprecizarea diagnosticului n sarcina e!trauterin, piosalpin!, hidrosalpin!. terapeutic

- evacuarea colectiei de lichid- introducerea de substante medicamentoase.Materiale necesare:

- ac de punctie diam. 6 mm , lung &6 G &2 cm, montat pe seringa de 68 ml,- valve vaginale- pensa de fi!at colul uterin- pense lungi cu tampoane- cateter de metal ptr. golirea vezicii urinare, sonde vezicale- irigator ptr. spalatura vaginala

- eprubete sterile , uscate, etichetate ptr. recoltarea probelor de laborator- manusi sterile de cauciuc- materiale pentru. dezinfectia locala- permanganat de potasiu sol. 8,6-8,; H, alcool iodat- materiale de protectie a mesei pe care se efectueaza punctia- tavita renala- medicamente : anestezice

Pregatirea bolnavei si executarea punctiei :- se anunta bolnava si i se e!plica necesitatea tehnicii- punctia se e!ecuta in sala de tratamente pe masa ginecologica- bolnava isi goleste vezica urinara sondaj vezical- asezarea bolnavei in pozitie ginecologica- spalatura vaginala cu sol. de permanganat de potasiu- se trece la efectuarea punctiei:: medic J 6 asistente- spalare pe maini cu apa si sapun- medicul G introduce valvele vaginale si descopera larg colul uterin, apoi fi!eaza cu pensa de col buza superioara a colului sitrageuterul in sus pentru. a descoperi cat mai mult fundul de sac posterior- o asistenta medicala tine valvele departatoareE- cealalta asistenta va fi!a pensa de col si deserveste medicul cu instrumentele necesare-in primul rand acul de punctie montat pseringaE- dezinfectia locului de punctie cu alcoolE


8/39

- locul punctiei : in dreapta stanga colului uterin si usor inapoia acestuia , urmarind sa seajunga in regiunile parauterine-anestezie locala- efectuarea punctiei si recoltarea colectiei prin aspiratie cu ajutorul seringiiE- dupa golirea fundului de sac se retrage acul, se badijoneaza locul punctiei cu un tampon cu alcool dupa care se indeparteaza , atpensa de col cat si valveleE- se transporata bolnava la pat, se supravegheaza pulsul, 9", pansamentulEExaminarea lichidului extras-e!amen macroscopic

Gaspectul si continutul, cantitatea lichidului e!tras E- 6 probe in eprubete sterile se trimit la laborator E din lichidul purulent sfac insamantari pe medii de cultura si sunt imediatdepozitate la termostat ptr. identificarea germenului si e!ecutareaantibiogramei E"ctul punctiei, natura , cantitatea lichidului e!tras, numele medicului

o notate in foaia de observatie

C($' "#$&i*' '/''

etoda temperaturii bazale * a curbei termice+ :se bazeazK pe efectul termogen al progesteronului (i pmodificarea curbei termice n momentul ovula/iei * dacK se considerK o singurK ovula/ie ntr-un ciclumenstrual+. 'vula/ia se produce fie n ultima zi de temperaturK bazalK, fie n ziua a 6-a sau a ;-a de cre(tere temperaturii bazale.A!plica/ia este datK de cre(terea concentra/iei de progesteron cu efectele termogene

men/ionate. 4n preajma ovula/iei, temperatura bazalK cre(te cu 8,6 G 8.2 L C. "ceastK cre(tere trebuie sK fie d; zile la r0nd (i (i sK fie mare ca temperatura din > zile anterioare. #permatozoizii pot supravie/ui n medie zile * n cazuri e!cep/ionale (i 7 zile M+, ca atare ; zile dupK ciclu c0t (idupK ovula/ie e!istK o perioadK de fertilitate.


9/39

N comprese sterileEN pensaEN container pentru deseuri medicaleEN container cu solutie dezinfectanta pentru instrumentar medical.

P$#g"i$#' %)'#i2N Pregtirea psihic:

o #e anun/ bolnava (i se e!plic tehnica (i necesitatea ei.

N Pregtirea fizic:o #e a(eaz n pozi/ie ginecologic.o #e dezvele(te regiunea.o Cu 6-; zile naintea O repaus se!ual (i terapeutic.o #e face toaleta genital G +$ !(!"')1# ,#/i)+#*"')"#.

L%*( $#*%"$ii2N Colul uterin, fundul de sac $ouglas.N 'rificiul glandelor ?artholin.N eatul urinar.

M%, ,# $#*%"'$#%ecoltarea se efectueaza pe masa ginecologica de catre personal instruit de medicul specialist.#e verifica daca pacienta indeplineste conditiile de pregatire pentru efectuarea e!amenului din secret

genitale.#e invita pacienta sa se aseze pe masa ginecologica cat mai comod si rela!at. #e atentioneaza asupra

faptului ca valvele fiind metalice pot produce o usoara senzatie de disconfort.#e introduc valvele pe rand, intai valva posterioara, apoi valva anterioara si se departeaza peretii

vaginului pentru a se e!prima colul uterin intre cele doua valve.P#)"$( #6') *i"%'*"#$i%%gi* !i *("($' ,i) !#*$#"i' 'gi)''2

-#e solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele.-Pe valva posterioara se preleveaza o cantitate de secretie din fundul de sac vaginal.

-Persoana care recolteaza introduce cu grija tamponul de e!sudat pe valva posterioara si recolteaza omica cantitate din secretia vaginala e!primata pe aceastaE retrage tamponul.

-#e e!trage valva si se deverseaza secretia la unul din capetele unei lame de microscop *stearsa inprealabil cu alcool si uscata+.

-Peste lama cu produs se suprapune o a doua lama si se e!ecuta o miscare energica de alunecare pea!ul lung al celor doua lame. #ecretia astfel intinsa trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sacuprinda cca 2= din lungimea lamei.

-Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau umezeala.

P#)"$( #6')( *i"%'*"#$i%%gi* !i *("($' ,i) !#*$#"i' ,# *%2-#e solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele cu colul e!primat intre ele.

-Persoana care recolteaza sterge cu o compresa sterila e!ocolul indepartand secretia vaginala de pe suprafataacestui.-Cu un tampon de e!sudat se patrunde cca &.= cm in endocol si se imprima miscari de rotatie completa,insistand pentru o buna stergere a mucoasei.-9amponul se descarca prin miscari de rotatie pe doua lame de microscopE lamele se lasa sa se usuce.-Pentru cultura se introduce un al doilea tampon la cca 6 cm in colul uterin imprimandu-se miscari de rotatiepentru stergerea mucoasei endocolului.


10/39

Pentru e!amenul bacteriologic al secretiei vaginale sau al secretiei de col uterin, laboratorulrecomanda G pentru o mai buna orientare si interpretare a produsului G recoltarea tandemului: lame pentrue!amenul citobacteriologic si tampon pentru cultura, ambele analize e!ecutandu-se doar daca sunt bifate pecerere.

Pe lame si pe tamponul de e!sudat se lipesc etichete cu codul de bare identic cu cea lipita pe cerere spe alte recipiente de recolta din aceeasi zi la acelasi pacient.

$aca la aceeasi pacienta se recomanda si e!amenul ?abes Pappanicolaou, recoltarea si inscriptionare

lamelor se efectueaza conform cu protocolul de recoltare al laboratorului de anatomie patologica, iarsolicitarea analizei se efectueza pe formularul tip de Cerere de analize de anatomie patologica.


11/39

o Celule normale O endocervicale, endometriale, leucocite.o Celule anormale O metaplazice, discariotice, tumorale.

N Clasificarea rezultatelor pe = clase.o "bsen/a celulelor anormale.o Citologie anormal fr eviden/ de malignitate.o Citologie sugestiv neconcludent pentru malignitate.o Citologie puternic sugestiv de malignitate.o Citologie clar malign.

)g$i:i$#' %)'#i ,(3 $#*%"'$#2N #e face toaleta regiunii.

O!#$'1ii2N #e folosesc materiale (i instrumente sterile.N 4n timpul recoltrii se evit atingerea vulvei sau a pere/ilor vaginului.

T#!"( PAPANICOLAU

9estul citologic Papanicolau *numit (i ?abes- Papanicolau dup denumirea doctorului rom0n "urel?abes, care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminin prin e!aminarea frotiului citovaginaeste o analiz ob/inut prin recoltarea prin perire a celulelor din cervi! (i apoi fi!area lor pe o lam de sticl.$e(i analiza celulelor din cervi! este cea mai des folosit, testul Papanicolau permite (i evaluarea citologic celuleor polului vaginal (i endocervicale.

T#;)i*' ,# $#*%"'$# ' !#*$#"i#i *#$i*%-'gi)'#3#)"$( "#!"( BABES PAPANICOLAU i) ,i( i*;i,

Pregatirea pacienteiPentru recoltarea probei citologice in vederea realizarii testului ?abes Papanicolaou trebuie indeplinite maimulte conditii:- absenta hemoragiei cervico-vaginale abundenteE- femeia nu trebuie sa fi primit recent medicatie locala sau sistemica, mai ales ca se cunoaste efectul unormedicamente asupra mucoasei epiteliale *tetraciclina, digitala, etc.+. Unele substante acidebazice influenteazindicele acidofil, altele influenteaza penetrarea colorantilor in celuleE- nu trebuie sa e!iste un istoric recent *sub > saptamani+ de terapie chirurgicala, termoterapie, radioterapie, lanivelul colului uterin sau al vaginuluiE- pacienta nu trebuie sa fi avut contact se!ual in ultimele 23 de oreE- pacienta trebuie sa evite spalaturile locale cu 62 de ore inainte de recoltareE- recoltarea probelor pentru alte teste din zona cervico vaginala *gonoree, chlamdia, cultura bacteriana dincol-CC? + inainte de recoltarea pentru testul Papanicolaou nu este recomandata."ceste prelevari pot determina indepartarea unor celule transformate malign sau cu leziuni premaligne astfel

incat acestea nu pot sa mai fie depistate. Pot apare rezultate fals negative.Perioada de recoltare:in afara perioadei menstruale, preferabil la mijlocul ciclului menstrual.Locul de prelevare

- prelevare de la nivelul e!ocolului si endocolului cuprinzand si zona de transformaredaca se evidentiaza leziuni in zona cervico-vaginala se recolteaza proba si din aceste leziuni si se precizeazalocul de unde s-a recoltat in fisa de insotire a probei.M'"#$i'# )#*#!'$# 2- speculum vaginal bivalvular- aplicator cu tija (i pat din bumbac


12/39

- ; lame de sticl pentru citire microscopic- fi!ative- lamp ajustabil- c0mp-manusi chirurgicale de unica folosinta-fisa de insotire a probei-instrumente de recoltare: periuta cervicala*"tentieM nu se utilizeaza periuta cervicala la femeile insarcinate+

-recoltor special cu mediu lichid- Pap stic@- formulare cerere analize laboratorR#*%"'$#2-confirmarea identit/ii pacienteiE-se e!plic procedura pacienteiE-se spal m0inileE-se e!plic pacientei importan/a rela!rii musculaturii perineale pentru a u(ura efectuarea e!aminrii (irecoltriiE-se cere pacientei s mic/ioneze nainte de efectuarea procedurii de recoltareE-se asigur intimitate (i se cere pacientei s se dezbrace de la br0u n josE

-este acoperit cu un halat de unic folosin/ (i ajutat s se a(eze pe masa ginecologicE-se potrive(te lampa pentru luminozitate ma!im n zona genitalE-se nltur halatul din zona genitalE-se ofer mnu(i medicului* asistenta medicala imbraca manusi+ (i speculul vaginal. u se vor folosilubrefinate pentru acesta pentru a nu interfera cu rezultatul testului. #e poate uda speculul cu ap cald pentra u(ura inser/ia.-se anun/ pacienta c0nd i se introduce speculul pentru a preveni tresrirea (i ncordarea musculaturii-se sugereaz pacientei s se rela!eze (i s respire ad0nc n timpul introducerii speculului.-dup introducerea specului acesta este lrgit pentru e!punerea cervi!ului (i apoi blocat pentru nceperearecoltriiE

-se ofer medicului pe r0nd aplicatoarele (i periu/a necesare recoltrii celulelor din diferitele zone. #e

introduce periuta in endocervi! numai cat se introduc toti perii in canalul endocervical. Pentru periuta cervi!rotirea se face in sensul acelor de ceasornic de = ori, iar pentru periuta Combi *cu partea pentru endocol multmai lunga+ rotirea se face in sensul acelor de ceasornic doar de doua ori *deoarece este mult mai abraziva+. #scoate periuta cervicala.

Foarte importantMM #e detaseaza capul periutei dupa recoltare si se introduce in recipientul cu mediulichid, apoi se insurubeaza capaculMPentru recoltatrea pe lame , dup fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele (i se vor roti bl0nd pe c0te o lamde sticl peste care se va pune imediat un fi!ator pentru prevenirea uscrii celulelorE-lamele microscopice vor fi marcate diferit n func/ie de zonele din care s-au recoltat celulele. zile nainte de menstrua/ie sau la o sptm0n dup menstruatie.

R#*%"'$#' 3$%#%$ 3#)"$( %;i%*("($'M'"#$i'# )#*#!'$#-)alve ginecologice


13/39

-9ampon de e!sudat cu mediu de transport-aterialele necesare pentru efectuarea toaletei interne si e!terne conformprocedurii interne a spitaluluiM%, ,# $#*%"'$#%ecoltarea se efectueaza in sectia de 'bstetrica-ginecologie, in sala de tratamente de catre personalul asistenresponsabila si instruita pentru aceasta manevra.#e efectueaza toaleta locala e!terna si interna conform protocolului intern aprobat pe sectie.

$upa efectuarea toaletei se introduc valvele prin manevre blande. #e evidentiaza colul uterin. #e recolteazaprin introducerea tamponului de e!sudat in cavitatea uterina. #e retrage cu grija si se introduce in tubul cumediu de transport.Pe tubul cu tamponul de e!sudat se lipeste eticheta cu codul de bare identic cu cel de pe cerere sau alterecipiente recoltate pacientului in acelasi timp.

T#!"( L';&-S*;i#$


14/39

S InfectieS Perforarea uterului si organelor vecineS #inechie uterinaS %eactie anormala la medicatieS Indepartare incompleta a tesutului si repetarea proceduriiS Celulele canceroase pot sa nu Re detectate, chiar daca e!istaAlternativala chiuretajul uterin este histeroscopia operatorie, similara ca procedura dar cu diferente in

ceea ce priveste posibilitatile de vizualizare a cavitatii sau de utilizare a unor echipamente electrice. In functde volumul hemoragiei sau tesutului proliferat, poate R indicata una sau alta din cele doua tehnici.%ilatarea si chiureta&ul uterin2 include ?iopsia de endometru, $ilatarea colului,$ebridarea sinechiei uterine si A!tirparea polipilor+Cerinte preliminare

Investigatii:Inainte de efectuarea chiuretajului uterin sunt necesare urmatoarele investigatii:S Frotiu cervical Papanicolau efectuat in ultimele &6 luniS Cultura col uterinS 1emoleucograma, transaminaze, glicemie, creatinina, "P99S #erologie boli transmisibile: 1?s, 1C), 1I), )$% de ore- men/inerea unui ritm alert vde(te o complica/ie pulmonar, iar respira/iazgomotoas arat o obstruc/ie- mobilizarea precoce are un rol deosebit n prevenirea complica/iilor postoperatorii,de asemenea, tu(ea asistat, tapotajul toracic, e!erci/iile respiratorii

P(!( - trebuie urmrit, deoarece cre(terea frecven/ei (i scderea volumului sunt semneleprbu(irii circula/iei sau hemoragiei n primele ore

- n urmtoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii, dat fiind faptul c ninterven/iile pe micul bazin complica/iile tromboembolice sunt mai frecvente- se verific aspectul membrelor inferioare

T#)!i()#''$"#$i'

- este n direct corela/ie cu pulsul- se observ culoarea unghiilor, buzelor, tegumentelor

Di($#/' - nu sufer modificri importante- prima mic/iune apare, de regul, dup (ase ore de la interven/iese poate instala reten/ia de urin de la nceput, din cauza dezechilibruluivagosimpatic, sau poate s fie secundar dup ndeprtarea sondei- se eviden/iaz prin lipsa eliminrii (i apari/ia globului vezical


35/39

- se anun/ medicul, se face sondaj vezical- la bolnava cu sond:

se verific permeabilitatea (i se evit cudarea dup ndeprtare, se verific golirea vezicii din patru n patru ore, n

condi/iile unui aport normal de lichide- infec/ia urinar favorizat de sondaj poate fi prevenit prin respectarea condi/iilor deasepsie (i antisepsie (i aplic0nd un unguent antibiotic n jurul meatului urinar

S"'$#'',%&i)' - bolnava prezint o u(oar tensiune a peretelui abdominal, chiar o hiperesteziesuperficial, moderat (i dureri n primele dou-trei zile dup opera/ie- combaterea balonrii se face prin mobilizare precoce, prin stimularea peristaltismului- se aplic, la nevoie, tubul de gaze care nu se va men/ine mai mult de dou ore, iardac situa/ia nu se rezolv, se las un interval liber de una - dou ore, timp n carecircula/ia la nivelul mucoasei se reface, dup care poate fi din nou introdus- la indica/ia medicului, se administreaz iostin

R#!"'ii$#'"$')/i"((ii)"#!"i)'

- este o problem pe care asistenta medical trebuie s o aib permanent n aten/ie- dup ce trece perioada de parez intestinal postoperatorie, bolnava ncepe s emitgaze, semn c peristaltismul s-a restabilit- n mod normal, dup 23-76 de ore de la interven/ie apare primul semn

- dup reluarea tranzitului pentru gaze, alimenta/ia poate fi mai abundent (i maivariat- fac e!cep/ie bolnavele operate pe perineu (i vagin, care trebuie s primeasc maimulte lichide (i semilichide, s nt0rzie pu/in eliminarea scaunului pentru a nu for/asuturile

C%&'"#$#',($#$ii

- este important n primele zile, deoarece durerea face s creasc an!ietatea,favorizeaz insomnia, mpiedic bolnava s se odihneasc *determin disconfort+- pentru calmare (i pentru asigurarea a cel pu/in 3-&8 ore de somn se administreazanalgetice, tranchilizante (i barbiturice

S(3$'#-g;#$#'3')!')-"((i

- ncepe dup ie(irea din sal- se urmre(te imediat dup interven/ie s nu s0ngereze, iar n urmtoarele zile s se

men/in uscat- n cazul tubului de dren, se urmre(te permeabilitatea, se noteaz cantitateaR#('$#'

'i)"'1i#i- se va face cu pruden/, fr s se aplice o diet sever- administrarea de lichide per os ncepe imediat ce au ncetat vrsturile *dac aue!istat+ (i va consta n prima zi din ceai, ap, limonada, zeam de compot, apro!imativ;88 ml- a doua zi poate s primeasc sup strecurata alturi de lichide dulci *apro!imativ&.888 ml62 h+- dup apari/ia scaunului, se adaug br0nza de vaci, iaurt, sm0nt0n, carne fiart- n continuare - alimenta/ie complet, variat, vitaminizat

M%ii/'$#' - trebuie s se realizeze c0t mai precoce, ntruc0t diminueaz frecven/a complica/iilor

venoase, evit escarele de decubit (i favorizeaz cre(terea amplitudinii respiratorii- bolnava va fi ridicat din pat a doua zi, cu aten/ie, dac are tub de dren (i sondurinar- mobilizarea se face progresiv, p0n c0nd bolnava cpt ncredere n for/ele proprii- v0rsta naintat sau interven/ia dificil nu constituie nici o contraindica/ie.

P$##)i$#'*%&3i*'1ii%$

3%!"%3#$'-"%$ii@

'= C%&3i*'1ii# 3(&%)'$#2- se previn prin e!erci/ii respiratorii, imediat ce este posibil, tuse asistat (i tapotaj, lanevoie, a(ezarea bolnavei ntr-o pozi/ie adecvat.= C%&3i*'1ii# "$%&%-#&%i*#2- sunt depistate la timp (i sunt prevenite printr-o supraveghere atent a membrelor


36/39

inferioare, masaj u(or n sensul circularei de ntoarcere- la nevoie, conform indica/iilor medicale, tratament cu anticoagulante*= I)+#*1i'se previne la nivelul plgii prin pansament aseptic- n cazul interven/iilor pe cale vaginal se spal perineul cusolu/ie steril de c0teva ori pe zi (i dup fiecare eliminare- zona se men/ine uscat, se controleaz tampoanele perineale pentru a putea urmri

evoul/iaE asistenta s poat descrie culoarea, cantitatea (i mirosul secre/iei drenate- tratament cu antibiotice, la indica/ia medicului, mai ales atunci c0nd a avut o infec/ienaintea interven/iei, completeaz msurile de profila!ie

E,(*'$#'3'*i#)"#i )

#,#$#'#6"#$)$ii.

- trebuie s reprezinte un bilan/ al ngrijirilor acordate, s dea prilejul asistentei sreflecteze asupra obiectivelor pe care (i le-a propus (i rezultatelor pe care le-a ob/inut- particularit/i de ngrijire n perioada internrii c0t (i de adaptare dup e!ternareprezint bolnavele cu interven/ii mutilante, n principal, histerectomia (i mamectomia.

NGRIIREA PACIENTEICU PROLAPS GENITAL

Prolapsul genital reprezint cobor0rea organelor genitale, ca urmare a slbirii mijloacelor de sus/inere*plan(eul pelviperineal+ (i de suspensie *ligamentele uterine+.Cobor0rea este mai mult sau mai pu/in accentuat realiz0nd diferite grade de prolaps:- gradul I: uterul coboar n interiorul vaginului, colul nu se eviden/iaz la vulvE I coboar peretele anterior vaginului, antren0nd vezica *cistocel+ (i peretele posterior sau(i rectul *rectocel+E- gradul II: uterul este cobor0t, colul apare la vulv ntre cistocel (i rectocelE- gradul III: uterul iese n afara vulvei, ca o tumor acoperit de mucoasa vaginal violacee, congestionat.

C(#g#$#' ,'"#%$ Cauza principal: ruptura de perineu n urma na(terilor M')i+#!"$i ,#,#3#),#)1 *semne (i simptome+:- senza/ie de greutate (i trac/iune dureroas n hipogastru, iradiat n plicileinghinale

- senza/ie dureroas n lombe4 n ambele situa/ii, durerea se accentueaz la efort, dar diminueaz n decubitdorsal.- tulburri urinare: incontinen/a la efort apoi (i-n ortostatism, mai t0rziureten/ieE disurie, pola@iurie- tulburri intestinale: constipa/ie, incontinen/a gazelor sau a materiilor fecalen situa/ia n care este interesat sfincterul anal- leucoree, c0nd se asociaz leziuni ale colului *infec/ii cronice, edem,eroziuni+.

P$%# - alterarea imaginii corporale din cauza cobor0rii uterului- alterarea stimei de sine *scderea demnitjii+ din cauza incontinen/ei urinare,

a tulburrii actului se!ualE posibil alterare a rela/iilor familiale- alterarea confortului din cauza durerii, incontinen/ei, leucoreei- alterarea eliminrilor intestinale- posibila alterare a strii de sntate din cauza leziunilor asociate- deficit de cuno(tin/e n legtur cu opera/ia

Oi#*"i# Pacienta trebuie:- s-(i men/in o bun igien local- s nu prezinte semne de infec/ie, leziuni asociate- s elimine normal- s creasc stima de sine, s accepte opera/ia


37/39

- s demonstreze cunoa(terea autongrijirii dup opera/ieI)"#$#)1ii "sistenta

- previne apari/ia prolapsului prin: aprarea perineului la na(tere ngrijirea corect a plgii perineale mpiedicarea rela!rii plan(eului pelviperineal postpartum, mobiliz0nd luzaprecoce (i sftuind-o s contracte (i s rela!ezi voluntar musculatura

pelviperineal instruirea luzei s nu for/eze plan(eul prin (edere n pozi/ie (ez0nd, nprimele zile de la na(tere.- instruie(te pacienta cu privire la men/inerea igienei locale, prevenireaincontinen/ei: splarea repetat, uscarea regiunii folosirea tampoanelor absorbante evitarea efortului fizic (i a ortostatismului prelungit , evitarea alimentelor care produc gaze (i cohstlpajie observarea cantit/ii (i aspectului leucoreei, informarea medicului, asistentei.- sftuie(te pacienta s se prezinte la medic, s accepte interven/ia chirurgical

- asigur pregtirea preoperatorie (i ngrijirea postoperatorie- instruie(te pacienta cu privire la ngrijirea postoperatorie: s evite efortul fizic s evite ortostatismul prelungit (i pozi/ia (ez0nd s evite rela/iile se!uale timp de >-3 sptm0ni.

NGRIIREA PACIENTEICU AFECIUNI TUMORALEALE APARATULUI GENITAL

9umorile genitale reprezint forma/iuni chistice sau solide, benigne sau maligne, localizate la nivelulaparatului genital feminin.#e dezvolt lent la nceput, fr simptome, apoi, pe msur ce cresc, apar tulburri menstruale, leucoree,durere.Cele mai frecvente sunt: fibromul uterin, chistul ovarian, cancerul ovarian, leziunile precanceroase, cancerulde col.

C(#g#$#' ,'"#%$ - apar de obicei dup ;8 de ani, cu e!cep/ia chistului dermoid, care apare (i ncopilrie- cancerele ovariene se nt0lnesc (i n perioada prepubertar (i climacteriu*=8H din tumorile ovariene+- pentru cancerul de col, factorii de risc stabili/i prifii studii epidemiologice

sunt: parteneri se!uali multipli, debutul vie/ii se!uale nainteze &7 ani,tabagismul, nivel soolo-economic sczut, caren/e de vitamineM')i+#!"$i ,# ,#3#),#)1*semne (i simptome+:, s-ngerareaare caracteristici diferite, n func/ie de tumor: n fibrom: menoragie prelungita, cu cheaguri n formele submucoase, potaprea (i tulburri menstruale *metroragii+ care s determine anemie n cancerul de col: s0ngerri reduse cantitativ, intermitente ia contactul se!ualsau dup splri vaginale n chistul de ovar: apare mai rar menometroragia, mal frecvent Y amenoreea,hipomenoreea, dismenoreea.


38/39

, durerea se manifest, de obicei, ca o jen, tensiune n abdomenul inferior este nso/it de febr, gre/uri, vrsturi n torsiunea de chist n cancer apare, n formele avansate, put0nd fl continu sau intermitent., leucoreea este prezent n cancer, apare naintea s0ngerrii (i este, de obicei, neglijat poate avea aspect caracteristic.

- alte mani'est*ri 5n neoplasme: tulburri urinare - disurie, pola@iurie, nicturie n cancerul uterin (i ovarian tulburri digestive Y constipa ie, colici intestinale, tenesme rectale scdere n greutate.

P$%# - deficit de cuno(tin/e-an!ietate n legtur cu investiga/iile (i cu diagnosticul - teama n legtur cuinterven/ia- posibil alterare a rela/iilor se!uale din cauza tratamentului, scderiilibidoului dup opera/ie, dispareuniei determinat de scderea estrogenilor- posibil alterare a imaginii de sine din cauza opera/iilor mutilante*histerectomie, ane!ectomie+.

Oi#*"i# Aste necesar ca pacienta:- s cunoasc (i s n/eleag importan/a controlului medical periodic- s cunoasc tehnica investiga/iilor, s accepte diagnosticul- s participe la pregtirea preoperatorie, la ngrijirea postoperatorie- s poat reveni la o via/ a cuplului normalE s accepte limitrile- s accepte noua imagine corporalE s-(i poat ndeplini rolul obi(nuit.

I)"#$#)1ii - pentru depistarea precoce a afec/iunilor tumorale, asistenta sftuie(te femelas se prezinte periodic la control ginecologic (i la primele semne de boal- pentru scderea an!iet/ii (i a fricii legate de opera/ie: c0(tig ncrederea pacientei o ncurajeaz, i e!plic desf(urarea unor investiga/ii, o nso/e(te n timpul

efecturii acestora nso/e(te pacienta ia tratamentele efectuate *preoperator -radioterapie+ ajut pacienta s accepte opera/ia *ca singura variant n majoritateaafec/iunilor tumorale+ faciliteaz prezen/a familiei, a persoanelor semnificative pentru pacient ajut membrii familiei s n/eleag starea psihologic a pacientei (i nevoia deajutor (i rezerv mai mult timp pentru a sta cu pacienta, a-i observacomportamentul, reac/iileY asigur supravegherea postoperatorie pentru prevenirea complica/iilor*asemntoare cu cele din interven/iile chirurgicalei pe abdomen+

Y e!plic recomandrile medicale efectuate la e!ternare cu privire la: evitarea efortului fizic` ridicarea greut/ilor, condusului+ autoturismului (i(ederea prelungit n ma(in evitarea rela/iilor se!uale 2-3 sptm0ni igiena local (i controlul medical continuarea tratamentului n func/ie de boal *chimioterapie, radioterapie,tratament hormonal+.


39/39

nursing in gineco

Documents