nursing in cardiologie elevi

7/25/2019 Nursing in Cardiologie Elevi

1/36

NURSING IN CARDIOLOGIE

NOIUNI DE SEMIOLOGIE CARDIAC

La un bolnav care prezint o afeciune cardiovascular, anamnez trebuie s precizeze ndeosebi:- n antecedentele personale - existena unor crize de reumatism articular acut, a unor infecii de focar, n specialangine, n copilrie sau adolescen, a unei bronite cronice, a unui astm emfizem sau a unei pneumoconioze - cauzefrecvente de cord pulmonar cronic;- n antecedentele eredecolaterale - existena eventual a unor boli cu rsunet cardiovascular la descendeni:hipertensiune arterial, ateroscleroz accidente coronariene, vasculare, cerebrale, arterite!, diabet;- printre tulburrile funcionale recente - existena dispneei, a durerilor precardiace, a palpitaiilor"

SIMPTOME FUNCIONALE

Dispneea este dificultatea de a respira i se caracterizeaz prin sete de aer i senzaie de sufocare" #pare deobicei n insuficien cardiac st$ng, n care scade rezerva cardiac, n incapacitatea inimii st$ngi de a evacuantreaga cantitate de s$nge primit de la inima dreapt" %rept consecin apare staza n circulaia pulmonar, creterea

rigiditii pulmonare i scdere a elasticitii sale, fenomene care mresc efortul respirator i duc la apariia dispneei"&nsuficiena cardiac st$ng este provocat de hipertensiune arterial, valvulopatii aortice sau mitrale, aterosclerozcoronarian, stenoz mitral"

'n cazul insuficienei cardiace drepte, provocat de unele boli pulmonare bronit cronic, emfizem, astmetc"!, dispneea are o origine respiratorie" %ispneea cardiac se caracterizeaz prin respiraii frecvente polipnee! isuperficiale" La nceput, insuficiena cardiac st$ng se manifest sub form de dispnee de efort. ( varietate dedispnee de efort este dispneea vesperal, care se accentueaz, dup cum arat i denumirea, spre sear")u timpul, dispneea, apare i n repaus, mai exact n decubit, adic n poziia culcat, purt$nd denumirea ortopnee saudispnee de decubit.

%ispneea paroxistic sau astmul cardiac este o form de dispnee care apare n accese i survine de obiceinoaptea, la c$teva ore dup culcare, brusc, cu senzaia de sufocare, tuse i nelinite"

'n formele severe, astmul cardiac mbrac aspectul edemului pulmonar acut, iar criza de sufocare nocturn

nu dispare, ci din contr se agraveaz, apr$nd o expectoraie spumoas, rozat, foarte abundent" %ac nu seintervine prompt i energic, sf$ritul este fatal" ( form special de dispnee este respiraia periodic )he*ne-+toes,caracterizat prin alternane de apnee . - /0! i polpnee"

Durerea precordial este un simptom important" %at fiind multitudinea cauzelor care provoac dureriprecordiale, pentru fiecare durere trebuie precizat natura sa - cardiac sau extracardaic"

Durerile extracardiace pot fi provocate de embolii pulmonare, pneumotorax, pleurezie, nevralgiiintercostale, herpes, zoster, hernie diafragmatic, litiaz biliar, leziuni ale coloanei vertebrale sau ale articulaiilorvecine, leziuni ale peretelui toracic etc" 1oate aceste cauze pot fi eliminate relativ uor" 1rebuie s rein atenia nsdou grupe de dureri care pot genera confuzii:- durerile radiculare, provocate de compresiunea nervilor rahidieni" #u caracter de arsuri, sunt bine delimitate de

bolnav, apar brusc n spate i iradiaz n fa 0n centur0!"- durerile din astenia neurocirculatorie nu au substrat organic; apar la persoane nevrotice cu psihic mai labil, n

special la femei" #u un caracter de neptur sau arsur, sunt localizte precis de bolnav cu degetul n regiuneamamelonar st$ng spre v$rful inimii!, nu iradiaz, nu au legtur cu eforturile i pot dura ore ntregi"2ig" 34 - Localizarea i iradierea durerilor

precordiale dup &" Lenegre! - n negru localizri sugestive pentru durerile an-ginoase; / - punctat, localizrisugestive pentru durerile nevrotice; 3 - cu linii transversale, localizri echivoce

Durerile cardiace sunt dureri organice, i se nt$lnesc n pericardite, anevrismul aortic, aritmii cu ritm rapid,dar n special n cardiopatiile ischemice coronariene" %at fiind frecvena i gravitatea durerii coronariene, n faa uneidureri precordiale, primul gest diagnostic l constituie confirmarea sau infirmarea acestei cauze"

%up aspectul clinic i anatomopatologic, n cadrul cardiopatiilor ischemice coronariene se deosebesc:angina pectoral, infarctul miocardic i sindroamele intermediare" n angina pectoral, durerea este localizat de

bolnav retrosternal de obicei neprecis, cu ambele palme, iradiaz n umrul i faa intern a membrului toracic st$ng,apare la efort, n special la mers, are caracter constrictiv, se nsoete de anxietate" %urerea din infarctul miocardiceste mai intens, atroce, are aceleai sedii i iradieri, dar apare de obicei n repaus, adeseori noaptea" %ureaz ore sauchiar zile i nu cedeaz la nitroglicerin"

Palpitaiile sunt bti ale inimii resimite la bolnav ca senzaii neplcute, suprtoare, sub forma unor loviturirepetate n regiunea precordial" n mod normal, activitatea inimii nu este perceput" 5xist numeroase cauze


2/36

extracardiace care pot provoca palpitaii: strile de excitaie psihic, eforturile mari, febra, abuzul de excitante tutun,cafea, ceai, alcool!, unele medicamente #tropin, 5fedrina, extracte tiroidiene etc"!, unele tulburri digestiveaerofagii, constipaie etc"!, anemia, hipertiroidismul menopauza!"

( semnificaie deosebit o au ns palpitaiile care apar n bolile cardiovasculare" %intre acestea trebuie srein atenia tulburrile de ritm aritmia extrasistolic, tahicardia paroxistic, fibrilaia atrial etc"!, stenoza mitral,hipertensiunea sau hipoten-siunea arterial" )$nd un bolnav acuz palpitaii, trebuie precizat natura lor: dac aparizolat sau n accese, dac dureaz puin sau un timp mai ndelungat, dac sunt regulate sau neregulate"

6alpitaiile neregulate apar n aritmia extrasistolic, cauza cea mai frecvent a palpitaiilor, i n fibrilaia

atrial" %iagnosticul palpitaiei depinde, bineneles, de cauza ei" n general trebuie acordat mai mult ateniepalpitaiilor la persoane care au depit v$rsta de 7. de ani, chiar dac nu au antecedente cardiace, i palpitaiiloraprute n cursul unor boli infecioase difteria!, la cardiaci i la hipertensivi!"

Cianoza este o coloraie violacee a tegumentelor i a mucoaselor, datorit creterii hemoglobinei reduse ns$ngele capilar" %up cum dispneea este simptomul dominant n insuficiena cardiac st$ng, cianoza este cel maiimportant simptom al insuficienei cardiace drepte" 5ste evident la nivelul obra8ilor, nasului, buzelor i al degetelor"&ntensitatea sa este proporional cu bogia n hemoglobina, fapt pentru care la anemici poate lipsi, iar n pliglobulieapare i n condiii normale" 5ste prezent n bolile congenitale ale inimii, datorit trecerii s$ngelui venos n celarterial; n insuficiena cardiac global datorit ncetinirii circulaiei capilare periferice, care permite cedarea uneicantiti mai mari de (/, esuturilor, cu cretera concomitent a hemoglobinei reduse n s$ngele capilar, n cordul

pulmonar cronic, datorit leziunilor pulmonare care mpiedic hematoza"Simptome din partea altor aparate.

Simptome respiratorii: tusea cardiac i hemoptizia"Simptome digestive dureri! n epigastru i hipocondrul drept, greuri, vrsturi, balo-nare epigastric etc"!, datorateinsuficienei cardiace"Simptome nervoase: cefalee, ameeli, tulburri vizuale i auditive apar n hipertensiunea sau hipotensiunea arterial,insuficiena aortic, ateroscleroza cerebral;- accidentele motorii trectoare sau definitive afazii, paralizii, hemiplegii, paraze etc"! se datoresc fie hemoragieicerebrale hipertensiuneaarterial!, fie trombozei ateroscleroza!, fie emboliei stenoz mitral, fibrilaie atrial etc"!"

SEMNE FIZICE5xamenul obiectiv al unui cardiac utilizeaz cele patru metode clasice: inspecia, pal-parea, percuia,

auscultaia"

Inspecia implic inspecia general i inspecia regiunii precordiale"Inspecia generalpermite s se evidenieze:-poziia bolnavului: ortopneea indic o insuficien cardiac st$ng, iar poziia genu-pectoral, o pericardit cu lichidabundent;- culoarea tegumentelor i a mucoaselor:paloarea apare n endocardita lent, cardita reumatic, insuficiena cardiac,iar cianoza, n insuficiena cardiac global, n unele boli cardiace congenitale;- dansul arterial artere hiperpulsatile! indic o insuficien aortic sau un hiper-tiroidism;- turgescena venelor !ugulare la nivelul regiunii cervicale este un semn de insuficien cardiac dreapt;- bombarea abdomenuluiprin ascit sau hepatomegalie de staz este un alt semn de insuficien cardiac dreapt;- inspecia general mai permite remarcarea edemelor n regiunile declive membre inferioare, regiunea sacrat etc"!,a degetelor hipocratice endocardita lent!"

Inspecia regiunii precordialepoate decela: bolirea regiunii precordiale prin mrirea accentuat a inimii la copii sauadolesceni! sau retracia sa n simfiza pericardic!; sediul ocului apexian al v$rfului etc"!"

Palpareapermite s se aprecieze:- "ocul apexian care, normal, predomin n spaiul al 9-lea intercostal st$ng, puin nuntrul liniei medico-claviculare"#freamtele vibraii provocate de unele sufluri valvulare mai intense i mai aspre i care dau o senzaie tactilasemntoare cu aceea perceput aplic$nd palma pe spatele unei pisici care toarce! i frecturile pericardice$# palparea arterelor periferice temporal, radial, humeral, carotid, pedioas, tibi-al posterioar, femural!

permite aprecierea elasticitii i permeabilitii arteriale"Percuia face posibil aprecierea mririi i formei inimii"%uscultaia se face cu urechea liber sau cu stetoscopul, bolnavul fiind aezat pe r$nd n decubit dorsal, apoi lateralst$ng, n sf$rit n picioare"La inima normal se percep dou zgomote: zgomotul I sausistolic, surd i prelungit, datorat nchiderii valvuleloratrio-vntriculare i contraciei miocardului" +e aude mai bine la v$rf; zgomotul al II#lea sau diastolic, mai scurt i

mai nalt, datorat nchiderii valvulelor sigmoide aortice i pulmonare; se aude mai bine la baz" 6rimul zgomot esteseparat de al doilea prin pauza mic &sistol', iar al doilea este separat de primul zgomot al revoluiei cardiaceurmtoare prin pauza mare sau diastol.'n stare patologic pot aprea modificri de zgomote, zgomote supraadugate sufluri!, tulburri de ritm"

/


3/36

odificrile cele mai caracteristice ale zgomotelor sunt: (ntrirea primului zgomot la v)rfstenoza mitral!; (ntrireazgomotului al doilea la aort hipertensiunea arterial! sau la pulmonar stenoz mitral;zgomot (n trei timpi lav)rf &stenoz mitral;zgomotul de galop este un ritm n trei timpi, datorit asocierii unui al treilea zgomot anormal lacele dou zgomote normale, care apare n diferite forme de insuficien cardiac"egim raional de via, munc i odihn"

#limentaie raional, aprofund$ndu-se n principal factorii nutritivi proteine lipide, glucide, vitamine, sruriminerale! i alimentele surse" )lirea organismului prin factori de mediu ? aer, ap, soare, exerciii, sport, micare n aer liber" &giena mediului i igiena muncii" )omplexul msurilor privind ocrotirea mamei, inducerea maternitii, mbuntirea indicatorilor demografici,dezvoltarea armonioas, fizic i mintal a copiilor i promovarea sntii tineretului"An$a&(%"% &$"ri%or )r!v!niv!+ &mportana prezentrii la examenele profilactice de mas imunizri, testri biologice, examinri diverse!"An$a&(%"% ,a#ori%or d! ri$# #ar! vi-!a-+ surile de anulare sau atingere a efectelor nocive, eliminarea celor ce permit a fi eliminai ? uzul de tutun, abuzulde alcool, cafea, medicamente, automedicaia, viaa dezordonat, stresat, strile conflictuale, tensiogene.

&mportana prezentrii la medic la primele semne de boal, c$nd este posibil diagnosticarea precoce i instituireaunei terapii abortive"Un a% o(i!#iv vi-!a-+ 6revenirea apariiei unor complicaii sau recidive"

3


4/36

5liminarea factorilor cu efecte iatrogene" &mportana meninerii calmului n familie pentru evoluia strii

bolnavului" suri familiale de consolidare a efectelor complexului terapeutic

prin crearea unui climat propice vindecrii" 'ncrederea bolnavului n medic, n unitatea medical care l asisttrebuie cultivat prin toate mi8loacele"

1onifierea neuro-psihic a bolnavului, convingerea c scdereacapacitii de munc este relativ temporal i c exist perspectiva reluriiiniiale sau a altor activiti i tot at$t de importante" +direa ncrederii c boala este vindecabil ceea ce i va permite

rencadrarea" )ooperarea familiei, a aparintorilor are valoare bine definit"

REGIMUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI CU INSUFICIEN CARDIAC >egimul alimentar ocup un loc important n tratamentul insuficienei cardiace" %ieta trebuie s ndeplineasc patru o(i!#iv!:

@ %port corect necesar de principii alimentare.@ +educerea aportului de sodiu diet -iposodat.@ +educerea efortului digestiv #/ mese pe zi.@ Calitate gustativ mulumitoare"

Co&)on!na di!!i+@ g proteine A g corp"@ B C g lipide A g corp"@ 2ructe"@


5/36

Leziuni noi sau vechi ale inimii infarcte! 6robleme ale ritmului cardiac aritmii! 9erificarea functionarii unor dispozitive mecanice peace-maer sau defibrilator!

Indi#aii+ %iagnosticul tulburarilor de ritm si de conducere %iagnosticul cardiopatiei ischemice %iagnosticul afectiunilor miocardice si pericardice %iagnosticul hipertrofiilor atriale si ventriculare secundare valvulopatiilor si

cardiopatiilor congenitale 9erificarea functionarii unor dispozitive mecanice peace-maer sau defibrilator!Pr!*air!aMa!ria%!%orn!#!$ar!+

1ampoane de vata #lcool sanitar, 5lectrozi de unica folosinta pentru aparatele noi #leza ,musama 1avita renala anusi de unica folosinta" Fel

Pr!*air!a&!di"%"i

)amera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator 1emperatura din camera sa fie constanta de /. grade

+chimbarea len8eriei de pat cearceaf din bumbac! sau hartie de unica folosinta"Pr!*air!a)a#i!n"%"i+

Pregatirea psi-ica: +e informeaza si se explica pacientul necesitatea procedurii +e obtine consimtamantul informat +e pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nlatura factorii

emotionali Pregatirea fizica:

+e transporta bolnavul n sala de nregistrare, de preferinta cu caruciorul,cu . ? 7 min nainte de nregistrare

&nainte de efectuarea 5DF-ului, pacientul trebuie sa-si indeparteze toatebi8uteriile si hainele de pe 8umatatea superioara a corpului, de la nivelul

mainilor si a picioarelor 9or fi curatate si eventual rase zonele de la nivelul pieptului, mainilor si

picioarelor, unde vor fi plasati electrozii" 6acientul va fi intins comod pe patul de consultatii 9a fi rugat sa-si relaxeze musculatura 6e intreaga durata a testului, pacientul este rugat sa nu se miste, si sa nu

vorbeasca, deoarece activitatea musculara poate influenta rezultatulPr!*air!aa$i$!n!i&!di#a%!+

+a pregateasca electrocardiograful +a pregateasca pacientul fizic si psihic +a cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise,

unele modifica functiile electrocardiogramei!

+a posede cunostinte minime de interpretare ale 5DF - ului +a pregateasca registrul de 5DF +a introduca datele personale ale pacientului nume prenume,sex,varsta, sectia , nr"

2"(, nr" din registrul de 5DF!E/!#"ia !0ni#ii)ro)ri"1-i$! 1!a)!%! d!!/!#"i!+

+e monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor +ub placa de metal a electrozilor se asaza o p$nza nmuiata ntr-o solutie de

electrolit sau pasta speciala pentru electrozi )ei . electrozi 4 pentru membre si C precordiali! se fixeaza pe bolnav n felul

urmator: montarea electrozilor pe membre:

rosu G m$na dreapta

galben G m$na st$nga verde G picior st$ng negru G picior drept

montarea electrozilor precordiali

7


6/36

9 G spatiul &9 intercostal, pe marginea dreapta a sternului 9/ G spatiul &9 intercostal, pe marginea st$nga a sternului 93 G ntre 9/ si 94 94 G spatiul 9 intercostal st$ng pe linia medioclaviculara apex! 97 G la intersectia de la orizontala dusa din 94 si linia axilara

anterioara st$nga 9C G la intersectia dintre orizontala dusa din 94 si linia axilara

mi8locie st$nga" &n cazul aparatelor mai vechi, electrozii trebuie repozitionati in timpul testarii 9erificarea poziiei corecte a butoanelor i clapelor aparatului 5DF 6unerea in functiune a aparatului- efectuarea 5DF %aca medicul cere 5DF cu inspir, dupa efectuarea traseului normal, pacientul este

rugat sa traga aer in piept si sa-si tina respiratia, timp in care se efectueaza untraseu scurt in anumite derivatii#92, #9L,%,%/ etc"!

'n*ri2ir!a)a#i!n"%"i d")a

!0ni#a+

+e face toaleta locala a pielii +e schimba cearsaful de pe pat daca este umed

#8uta pacientul sa se imbraceNoar!a !0ni#ii in,oaia d!o($!rvaii+

+e noteaza tehnica si rezultatul ei +e ataseaza 5DF +e noteaza numele persoanei care a efectuat tehnica

A##id!n! 3In#id!n!+

Hu exista riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme 5lectrozii detecteaza numai impulsurile produse de inima" 6rin corp nu trece nici

un curent electric provenit de la aparat, deci nu exista riscul de accidente" %efecte ale electrocardiografului sau interferente electrice #tasarea necorespunzatoare a electrozilor 6lasarea gresita a electrozilor #nxietate sau aparitia dispneei

R!or*ani-ar!a%o#"%"i d! &"n#a+

5lectrozii si gelul sunt indepartati +e colecteaza deseurile conform 6"=" in recipiente speciale +e spala mainile +e indeparteaza manusile

O($!rvaii+ electrocardiograma dureaza in medie 7 pana la . minute" &nterpretarea electrocardiogramei se face de catre medicul cardiolog, medic

medicina interna, medic de familie +e poate repeta la cateva ore, zile"

EC4OGRAFIA CARDIACA 5 DOPPLERD!,inii!+ E#o*ra,ia #ardia#a este o metoda moderna si eficienta de investigare, neinvaziva, oricand

repetitiva bazata pe folosirea ultrasunetelor care ricoseaza de structurile interne si care producastfel imagini in miscare

S#o)+ %iagnosticul bolilor cardiace %iagnosticul tulburarilor de cinetica parietala si pentru masurarea volumului de sange pompat lafiecare bataie a inimii %etectarea tulburarilor cardiace structuraledefecte ale valvelor ,anomalii congenitale sicresterea in dimensiuni ale peretilor sau cavitatilor inimii ! %iagnosticarea revarsatului pericardic acumularea de lichid intre cele doua straturi ale saculuice inveleste inima !si a pericarditei constrictiveformarea de tesut cicatricial la nivelul intregului

pericard!

9izualizarea directiei si vitezei fluxului ele de sange sanguine in cavitatile inimii si in vas 5xista doua metode de echografie doppler cardiaca:I1ranstoracica 11! I1ransesofagiana 15!

C
http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45


7/36

Indi#aii+ &nsuficienta cardiaca +tenoze ngustari! sau insuficiente ale valvelor lipsa nchiderii! Joli cardiace congenitale &nfarctul miocardic, #ngina pectorala si alte forme de cardiopatie ischemica iocardite,6ericardite,5ndocardite,1raumatisme cardiace etc,

Pr!*air!a

&a!ria%!%or n!#!$ar!+

5lectrocardiograful

)% A )aseta video,Fel incolor pe baza de glicerina!,#leza,usama,#lcool sanitar 1ampoane vata ,Juletin tipizat pentru echografia cardiaca,6ix de culoare albastru >egistru de ecografii, +er sau glucoza 7 ml,+eringi de 7 ml de unica folosinta +ubstante anestezice pentru echografia 15!, Jranula, 9eioza

Pr!*air!a&!di"%"i

%ezinfectia aerului cu a8utorul radiatiei ultraviolete, =tilizarea unor substante cu actiuneantibactericida , +e realizeaza semiobscuritate in cabinetul de echografie

Pr!*air!a)a#i!n"%"i+

Pregatirea psi-ica:

+e informaza si se explica pacientului necesitatea procedurii +e obtine consimtamantul informat 1 Pregatirea fizica:

Hu necesita o pregatire prealabila cu exceptia echografiei cardiace transesofagiene!,care se face

pe nemancate +e transporta bolnavul n sala de echografie &nainte de efectuarea echografiei, pacientul trebuie sa-si indeparteze toate bi8uteriile si hainele

de pe 8umatatea superioara a corpului 9or fi curatate si eventual rase zonele de la nivelul pieptului 6acientul va fi intins comod pe patul de consultatii in decubit dorsal 9a fi rugat sa-si relaxeze musculatura +e indeparteaza de pe abdomen orice bi8uterie care ar putea interfera cu echografia"

Pr!*air!aa$i$!n!i&!di#a%!+

+a pregateasca materialele necesare tehnicii +a verifice starea de functionare a echocardiografului +a introduca datele personale ale pacientului, nume prenume,sex,varsta, sectia , nr" 2"(!

in memoria echocardiografului"E/!#"ia!0ni#ii)ro)ri"1-i$!1 !a)!%! d!!/!#"i!+

edicul va acoperi zona de examinat cu un gel incolor pe baza de glicerina!, astfel incat, intimpul investigatiei sa nu existe aer intre sonda ecografului si pielea pacientului ultrasunetele nuse propaga prin aer! 6laseaza sonda pe pieptul pacientului,pentru examinarea cavitatilor inimii, a orificiilor marilor

vase, a peretilor ventriculari sau atriali, a pericardului foita ce inveleste la exterior inima! apresiunii pulmonare", functionarii valvelor cardiace, evidentiand defectele septale congenitale saualte malformatii ale inimii sau marilor vase &maginea este inregistrata pe o caseta video,pe un compact ?disc sau pe hartie #sistenta medicala completeaza buletinul de echografie, cu datele relatate de medic in timpul

examinarii

&n caz de defect septal atrial %+#! la indicatia medicului,#sistenta medicala: I pregateste solutia de contrast ser sau glucoza 7 ml!

prin barbotare dintr-o seringa in altaI in8ecteaza rapid intravenos solutia barbotataI medicul urmareste pe monitor efectul acestei

proceduri I daca rezultatul obtinut nu este concludent se recomanda echografie cardiaca transesofagiana

'n*ri2ir!a)a#i!n"%"i+

+e face toaleta locala a pielii #8utam pacientul sa se imbrace

Noar!a!0ni#ii+

#sistenta noteaza concluziile procedurii si recomandarile medicului in foaia de observatie +e noteaza data si ora nregistrarii +e noteaza numele celui care a efectuat tehnica

A##id!n! 3In#id!n!+

5ste o metoda moderna si eficienta de investigare, neivaziva, lipsita de efecte secundare

K


8/36

R!or*ani-ar!a %o#"%"id! &"n#a+

+e indeparteaza manusile +e spala mainile +e colecteaza deseurile conform 6"=" in recipiente speciale

O($!rvaii+ 5ste o metoda rapida, examenul ecografic dureaza . ? 3. de minute, in functie de ceea cese analizeaza si de conditiile pacientului vizualizarea este mai dificila la un pacient maigras!

5chografia cardiaca transesofagiana se efectueaza numai in urmatoarele cazuri :

cand echografia cardiaca transtoracica este greu de efectuat la pacientii obezifereastradificila!sau in cazul bolilor pulmonare pentru obtirea unor imagini mai clare pentru analiza corecta a aortei#(! sau structurilor posterioare #+,9+! 6entru efectuarea echografiei cardiace transesofagiene sonda este introdusa prin cavitatea

bucala si avansata pana in esofag,inregistrand semnale chiar din spatele inimii"

4OLTERUL E6GD!,inii!+ 6ermite inregistrarea ritmului cardiac de la /4 ore pana la K zile" 5videntiaza evenimente cauzate

de simptome acuzate de pacient si care nu pot fi surprinse de 5DF"S#o)+ 5xplorator ? evidentiaza evenimente cauzate de simptome acuzate de pacient si care nu pot

fi surprinse pe 5DF-ul de repausIndi#aii+ evaluarea eficientei tratamentului antiaritmic

diagnosticarea si evaluarea severitatii aritmiilor cardiace sau a tulburarilor de conducere diagnosticarea si evaluarea ritmului cardiac atunci cand pacientul acuza anumite simptomecare nu sunt surprinse de electrocardiograma efectuata in cabinet corelarea evenimenteloraritmice inregistrate cu simptomatologia evaluarea eficientei tratamentului antiaritmic depistarea anumitor afectiuni cardiace chiar in absenta simptomelor depistarea anumitor afectiuni cardiace in cazul simptomelor de palpitatii inexplicabile si

pierderi de cunostinta diagnosticarea ischemiei silentioase modificari 5DF ischemice fara durere in piept! studiul functionarii stimulatoarelor cardiace sau defibrilatoarelor implantate

Pr!*air!a&a!ria%!%orn!#!$ar!+

olter 5DF 5lectrozi de unica folosinta, 4 baterii alcaline duracel ##

Pr!*air!a&!di"%"i

)amera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator 1emperatura din camera sa fie constanta la /. grade


Pregatirea psi-ica: +e informeaza si se explica pacientul necesitatea procedurii +e obtine consimtamantul informat

Pregatirea fizica:6acientul este rugat sa se prezinte cu portiunea submamara rasaPr!*air!aa$i$!n!i&!di#a%!+

+a cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise +a cunoasca eventualele alergii ale pacientului +a pregateasca pacientul fizic si psihic +a pregateasca materialele necesare tehnicii

E/!#"ia!0ni#ii)ro)ri"1-i$! 1!a)!%! d!!/!#"i!+

montarea a 4 electrozi in portiunea submamara si supramara bilateral/electrozi dreapta,/ electrozi stanga!

conectarea electrozilor la un mic aparat care va fi prins la braul pacientului, cu o cureasau pe umar

&ntroducerea datelor personale ale pacientului in calculator decuplarea aparatului si a electrozilor dupa perioada stabilita de medic /4A4E h

transferul datelor inregistrate din aparat in calculator interpretarea datelor de catre medicul cardiolog care va face corelatiile intre

simptomatologie si acestea"

E


9/36

'n*ri2ir!a)a#i!n"%"id")a !0ni#a+

#sistenta recomanda pacientului: #paratul nu trebuie udat in timpul efectuarii masuratorilor #paratul nu trebuie sters cu substante chimice &i recomanda purtarea imbracamintei din materiale naturale &nregistrarea oltter, nu necesita nici imobilizare la pat, nici spitalizare, lasa bolnavului

posibilitatea sa se deplaseze si sa-si exercite ocupatiile"Noar!a

!0ni#ii +

&nterpretarea si notarea informatiilor se face de catre medicul cardiolog

A##id!n! 3In#id!n!+

Hu au fost inregistrate accidente in urma folosirii oltterului 5DF

R!or*ani-ar!a %o#"%"i d!&"n#a+

+e indeparteaza manusile +e spala mainile +e colecteaza deseurile conform 6"=" in recipiente speciale

O($!rvaii+ &n momentul in care pacientul simpte o schimbare a ritmului cardiac poate apasa pebuton, pentru ca aparatul sa il poata marca si medicul sa poata ulterior sa faca toate corelatiiledintre evenimentele inregistrate si simptomatologie" &n functie de recomandarea medicului cardiolog, investigatia dureaza de la /4 de ore

pana la K zile,folosind un sistem selectiv de inregistrare utilizatorul activeaza inregistrarea cand

simptomele apar!4OLTERUL T7AD!,inii!+ olterul 1# este un aparat electronic miniaturizat care functioneaza cu baterii, pe care pacientul

l poart pe parcursul a /4 de ore i care poate msura automat tensiunea arteriala" surareatensiunii se face prin umflarea i dezumflarea automat a unei manete legate la braul

pacientului"S#o)+ onitorizarea ambulatorie /4 h ! a tensiunii arterialeIndi#aii+ %iagnosticarea diferitelor variatii ale valorilor tensiunii arteriale

onitorizarea tratamentului cronic indicat in hipertensiunea arterialaPr!*air!a&a!ria%!%or +

olter 1# 4baterii alcaline %uracel ##

Pr!*air!a&!di"%"i

)amera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator


"6acientul trebuie sa se prezinte in clinica pentru montarea holterului si sa revina a douazi pentru demontarea si interpretarea informatiilor de catre medicul cardiolog


6regateste pacientul psihic si fizic, 6regateste materiale necesare +a cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise +a cunoasca tehnica montarii holtterului si sa o efectueze atunci cand e solicitata de

medicE/!#"ia!0ni#ii)ro)ri"1-i$! 1!a)!%! d!!/!#"i!+

6acientul va fi asezat in pozitie comoda sezand! +e seteaza aparatul si se introduc datele personale ale pacientului

+e pozitioneaza manseta aparatului in mod similar cu a tensiometrului #paratul va fi fixat pe corpul pacientului cu a8utorul unei curele reglabile sau la gat +e testeaza functionalitatea aparatului 6acientul va fi condus la salon sau va pleca acasa cu recomandarea de a reveni a doua

zi , #paratul este setat sa realizeze o masurare la fiecare 7 minute pe timpul zilei, iar intimpul noptii la un interval de 3. minute"

'n*ri2ir!a)a#i!n"%"id")a !0ni#a+

Hu necesita o ingri8ire speciale in urma procedurii #sistenta recomanda pacientului urmatoarele:

#paratul nu trebuie udat in timpul efectuarii masuratorilor #paratul nu trebuie sters cu substante chimice &i recomanda purtarea imbracamintei din materiale naturale

&nregistrarea oltter, nu necesita nici imobilizare la pat, nici spitalizare, lasa bolnavuluiposibilitatea sa se deplaseze si sa-si exercite ocupatiile"Noar!a!0ni#ii in

#sistenta noteaza tehnica ,data si ora nregistrarii,viteza de derulare, numele celui carea efectuat procedura

M


10/36

,oaia d!o($!rvaii+

%upa indepartarea aparatului, datele sunt descarcate in calculator si se realizeazaprelucrarea statistica urmand imprimarea rezultatelor spre a fi interpretate de medic

A##id!n! 3In#id!n!+

Hu au fost inregistrate accidente in urma folosiri olterului 5DF

R!or*ani-ar!a%o#"%"i d!&"n#a+

+e colecteaza deseurile conform 6"=" in recipiente special +e indeparteaza manusile

+e spala mainile

O($!rvaii+

omentele administrarii medicatiei antihipertensive se inregistreaza prin apasarea unuibuton"

O$#i%o&!ri!D!,inii!+ (scilometria este o metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui

arterial cu a8utorul oscilometrului 6achon!"S#o)+ 5valuarea functiei cardiovasculareIndi#aii+ anevrisme sau tromboze,

embolii, unturi arterio-venoase,

Pr!*air!a

&a!ria%!%orn!#!$ar!+

#parat de masurat: oscilometru 6achon

+tetoscop biauricular1ampon de vata #lcool)reion rosu sau pix cu mina rosie

Pr!*air!a&!di"%"i



Pregatirea psi-ica:

+e informeaza si se explica pacientul necesitatea procedurii +e obtine consimtamantul informat 6acientul este sfatuit sa nu fumeze si sa nu manance, examinarea facandu-se

dimineata Jolnavul este culcat in repaus cel putin 7 min inainte

Pregatirea fizica:

+e descopera membrele superioare si inferioare +e fixeaza manseta aparatului la nivelul dorit, pe membrul de examinat


+a cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise sa pregateasca pacientul fizic si psihic sa pregateasca materialele necesare tehnicii sa spele si sa dezinfecteze mainile sa imbrace manusile

E/!#"ia!0ni#ii)ro)ri"1-i$! 1!a)!%! d!

!/!#"i!+

+e pompeaza aer pana ce dispare pulsul periferic +e citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului +e scade presiunea cu . mm g si se citesc din nou oscilatiile arteriale +e scade apoi presiunea din . mm g in . mm g, cu citiri succesive, pana se gaseste

valoarea maxima a amplitudinii, ceea ce se numeste Nindice oscilometricOIn*ri2ir!a)a#i!n"%"i+

6acientul nu necesita ingri8iri speciale

Noar!a!0ni#ii

+e noteaza valorile obtinute in foaia de observatii +e noteaza numele persoanei care a efectuat tehnica

A##id!n! 3In#id!n!+

Hu s-au inregistrat accidenteAincidente in urma oscilometriei

R!or*ani-ar!a%o#"%"i d!&"n#a+

+e colecteaza deseurile conform 6"=" in recipiente speciale +e indeparteaza manusile +e spala mainile

O($!rvaii+ (scilometria este o metoda preliminara de diagnostic in arteriopatia obliteranta demembre inferioare #(&!

ECOGRAFIA DOPPLER DE ARTERE RENALED!,inii!+ 5cografia %oppler vasculara este o procedura mai speciala care ofera medicului informatii

.


11/36

asupra morfologiei si fiziologiei arterelor renaleS#o)+ 5xplorator - permite vizualizarea arterelor renale in vederea identificarii anomaliilor

functionale"Indi#aii+ +uspiciune de ocluzie de vena renala, de anevrism de artera renala, de fistula arterio-

venoasa" +tenoza cunoscuta de artera renala onitorizare dupa interventii chirurgicale sau radiologice, disfunctii posttransplant

&nsuficienta renala ? valori crescute ale creatininei in sange 1# necontrolata terapeutic mai ales cei cu minima P/. mmg! %ebut recent de 1# tineri cu valori mari, fara istoric familial sau persoane peste 77

ani cu hipertensiune refractara la tratament! 5valuarea arterelor renale, pentru evidentierea afectiunilor asociate

Pr!*air!a&a!ria%!%orn!#!$ar!+

gel incolor pe baza de glicerina!, aleza, musamaalcool sanitar tampoane vata echocardiograf, sonda speciala pentru vase

Pr!*air!a&!di"%"i

)amera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator 1emperatura din camera sa fie constanta de /. grade +e creaza conditii de semiobscuritate in camera de examinarese trag storurile,se stinge

lumina ! +e aprinde veioza +e va schimba len8eria de pat


Pregatirea psi-ica:

+e informeaza si se explica pacientului necesitatea procedurii +e obtine consimtamantul informat

Pregatirea fizica:

&n preziua examenului:I nu va consuma alimente care fermenteaza si pot balona varza,lapte,bauturicarbogazoase!Ipoate consuma carne fiarta,sote de legume,mere coapteIse va administra: D"%#o%a//cp la ora . si /cp la ora 4; Sa($i&)%!/ cp de3oriAzi la fiecare masa !Iva efectua clisma evacuatorie la ora EI&n ziua examenului:Inu va manca pana la execturaea proceduriiI va lua /cp Sa($i&)%!/la ora E si va bea apa pana la ora M


9a pregati si va verifica starea de functionare a aparatului 9a introduce datele pacientului in memoria aparatului 9a introduce caseta video pentru inregistrare 9a pregati registrul si buletinul de echografie

E/!#"ia!0ni#ii)ro)ri"1-i$!

1 !a)!%! d!!/!#"i!+

5ste efectuata de catre medicul specialist in cabinet special amena8at 6acientul este rugat sa se dezbrace pana-n talie si sa se aseze pe pat in decubit ventral +e va aplica gel pe aria de examinat pentru a imbunatati calitatea transmiterii undelorultrasonore" ( mica sonda ecografica, numita si transductor, este presata pe zona lombara a pacientuluisi mutata inainte si inapoi peste vasele supuse examenului ecografic" ( imagine a vaselor de sange poate fi vazuta pe un monitor video 6acientul este nevoit sa stea nemiscat in aceasta pozitie in timp ce se face ecografia sau sa-sischimbe pozitia la indicatia medicului pentru obtinerea unei ferestre echografice optime #sistenta medicala va nota in buletinul de echografie datele relatate de medic in timpulexaminarii

In*ri2ir!a)a#i!n"%"i+

+e ofera pacientului servetele pentru a indeparta gelul de pe tegumente 6acientul va fi a8utat sa se imbrace

Noar!a

!0ni#ii +

+e noteaza procedura in registrul de cabinet si in registrul electronic +e noteaza orice observatie legata de starea si reactia pacientulu

A##id!n! 3In#id!n!+

Hu se cunosc riscurile unui test de echografie %oppler

R!or*ani-ar! +e colecteaza deseurile conform 6"=" in recipiente speciale


12/36

a %o#"%"i d!&"n#a+

+e indeparteaza manusile +e spala mainile

O($!rvaii 5chografia doppler de artere renale este efectuata de medicul cardiolog cu competentaimagistica"

ANGIOGRAFIE

5xamen radiologic care permite examinareavolumului interior al unui vas sangvin arterasau vena! si aleramurilor in care se imparte acest vas"Indi#aii+

- $tudierea vaselor inimiisi aleplamanilor, celor ale creieruluisi maduvei spinariiangiografiicerebralesimedulare! si a celor ale membrelor si viscerelorrinichi,mezenter!"- depistarea leziunilor arteriale, indeosebi ale stenozelor ingrosarile! consecutive ateromului depozit lipidicpe

peretele arterial!, anevrismelor dilatatii localizate ale arterelor!, ocluziilor unui vas de catre un aterom sau de catreun cheag" angiografia mai permite sa fie distinsa o disectie arteriala cliva8 al peretilor! sau prezentaunei malformatiiarteriovenoase"- inaintea unei interventii chirurgicale,o angiografie da posibilitatea sa se studieze raporturile anatomice intre vasesi leziunea de operat"- permite sa se practice angioplastii tehnici de dilatare a unui vas!, embolizari ocluzii terapeutice ale unui vas! si

o chimioterapie in situ in8ectare pe cale intravasculara a medicamentelor anticanceroase!" #ceasta tehnica estedenumita 0radiologie interventionala0" Conraindi#aii 5 *ravid!8 )!r$oan! a%!r*i#!8 #" "%("rari d! #oa*"%ar!8 insuficienta renala" T!0ni#a 1edicul practician introduce un cateter un mic tub suplu! intr-un vas, prin piele artera carotida agatului, artera humerala a plicii cotului, artera femurala a plicii inghinale, o vena a membrelor!" #tunci cand

punctionarea nu este directa, practicianul ghideaza acest cateter pana la vasul de examinat, urmarind inaintarea sa peun ecran de control, apoi in8ecteaza un produs de contrast iodat, opac la radiatiile Q, si ia imagini ale drumului sau"#poi cateterul este retras si punctul de punctionare este apasat"

#ngiografia clasica sau conventionala este un examen radiologic al vaselor sangvine care consta ininregistrarea drumului produsului pe un film radiologic, prin clisee la intervale diferite sau in serie"

Pr!*air! $i d!$,a$"rar! 15xamenul necesita cel mai des o spitalizare de /4 pana la 4E ore" 5l se practicasub anestezie locala uneori generala! si dureaza de la cateva minute pana la doua ore" 6unctul de punctionare

arteriala trebuie sa fie urmarit pe durata urmatoarelor /4 ore"E,!#! $!#"ndar! 1in8ectarea produsului de contrast provoaca o senzatie trecatoare de caldura"6oate surveni

un mic hematomla locul punctionarii si se pot produce reactii alergicetrecatoare"

CORONAROGRAFIAD!,inii!+ )oronarografia este o tehnica de diagnosticare folosita in cardiologie pentru vizualizarea, de o

maniera extrem de precisa, a arterelor coronare care iriga inimaS#o)+ %epistarea eventualelor anomalii de circulatie sanguina la acest nivel datorate unor

stenoze ingustari! la nivelul arterelor corornare %ilatarea arterei coronare afectata daca exista o stenoza sau obstructie

Indi#aii+ +uspiciunea unor boli a arterelor coronare: angina pectorala, infarct de miocard sau

ischemie miocardica" )orectarea simultana a leziunilor aflate pe arterele coronare" &naintea interventiilor chirurgicale pe cord deschis

Pr!*air!a&a!ria%!1%orn!#!$ar!+

+onde de explorare ? catetere lungi si suple +olutie in8ectabila de constrast pe baza de iod )omprese sterile,#ce sterile, +eringi sterile, )ateter steril )%" pentru inregistrarea procedurii

Pr!*air!a&!di"%"i

5xamenul se realizeaza intr-o sala de radiologie adaptata cu: =n aparat de radioscopie ce emite raze Q cu un sistem de vizualizare in timp real,

fixat pe o curba mobila

asa mobila pe care se intinde pacientul si care se poate glisa sub aparat +istem de vizualizare si de inregistrare a examenului %ezinfectia aerului cu a8utorul radiatiei ultraviolete =tilizarea unor substante cu actiune antibactericida

/
http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/examinarea-pet-ct-o-noua-speranta-in-investigatia-bolilor-oncologice_807http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/artera_473http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/boli-ale-venelor-varice-si-tromboflebite_961http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/9-secrete-pentru-o-inima-mai-sanatoasa_6151http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/plaman_4561http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/creier_6647http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/maduva-spinarii_4110http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemoragie-cerebrala_3700http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/viscer_5417http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/rinichi_2158http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/lipid_4049http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angiografie_400http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ereditare-si-congenitale/sindroame-rare_1265http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anestezic-local_369http://www.sfatulmedicului.ro/Agresiuni-termice/bolile-induse-de-caldura_1228http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hematom_1064http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazul-reactiilor-alergice_1760http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/examinarea-pet-ct-o-noua-speranta-in-investigatia-bolilor-oncologice_807http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/artera_473http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/boli-ale-venelor-varice-si-tromboflebite_961http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/9-secrete-pentru-o-inima-mai-sanatoasa_6151http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/plaman_4561http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/creier_6647http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/maduva-spinarii_4110http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemoragie-cerebrala_3700http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/viscer_5417http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/rinichi_2158http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/lipid_4049http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angiografie_400http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ereditare-si-congenitale/sindroame-rare_1265http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anestezic-local_369http://www.sfatulmedicului.ro/Agresiuni-termice/bolile-induse-de-caldura_1228http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hematom_1064http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazul-reactiilor-alergice_1760


13/36


6regatirea psihica: 6acientul va fi informat despre necesitatea procedurii +e vor relata beneficiile si riscurile acestei proceduri +e obtine consimtamantul informat

6regatirea fizica: 6acientul va fi epilat in zona inghinala si femurala +e va monta o perfuzie

6acientul nu are voie sa manance in dimineata examinarii 6acientul este condus in sala de radiologie unde se efectueaza procedura +e aseaza pacientul dezbracat pe masa de examinare 5ste pusa in functiune o electrocardiograma de supraveghere continua a 5DF +e badi8oneaza abdomenul si regiunea inghinala cu lichid antiseptic +e acopera pacientul cu un camp steril


9a purta boneta, masca, se va spala pe maini, apoi le va dezinfecta, isi va lua halat simanusi sterile

+a cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise +a cunoasca eventualele alergii ale pacientului +a pregateasca pacientul fizic si psihic

+a pregateasca materialele necesare tehniciiE/!#"ia!0ni#ii)ro)ri"1-i$!1 !a)!%! d!!/!#"i!+

+e efectueaza de catre medic +e efectueaza o anestezie locala in regiunea inghinala dreapta - mai rar in cea stanga sau in brat

- pentru a introduce fara durere sonda utilizata la coronarografie o sonda de / mm indiametru! edicul va perfora artera din zona inghinala si va introduce un mic tub prevazut cu un suportde fixare" 6rin acest tub va fi introdusa sonda ce va urca prin aorta pana la inima, fara ca pacientul sasimta ceva edicul va in8ecta un produs de contrast care face vasele vizibile la radiografie! in arterele

coronare stanga si dreapta 6acientului i se va cere sa inspire, sa tina aerul in piept si sa tuseasca %upa ce examinarea arterelor coronariene s-a incheiat, sonda va fi introdusa in ventricolulstang pentru a fi analizate miscarile miocardului 9a trebui introdusa din nou substanta de contrast, care poate determina o senzatie de caldurain corp"

In*ri2ir!a)a#i!n"%"id")a!0ni#a+

6acientul va fi condus in sala de pregatire, unde va trebui sa mentina piciorul intins inasteptarea medicului care va scoate tubul din artera 1rebuie sa apese puternic cu mana la locul interventiei pentru a preveni formarea unuihematom #steptarea dureaza 7-7 minute sau mai mult daca s-a administrat un medicament care sa

fluidifice sangele" +e va aplica un pansament, o compresa, eventual un saculet cu nisip 6acientul trebuie sa ramana culcat in urmatoarele cateva ore fara sa plieze piciorul si fara safaca efort %aca tuseste sau stranuta trebuie sa apese cu mana pansamentul din zona inghinala #sistenta va verifica regulat 1"# "si 6" si locul in care s-a efectuat punctia" #ceste controale sevor efectua la intervale din ce in ce mai mari de timp 6iciorul cu pansamentul trebuie sa stea nemiscat pana a doua zi dimineata" %aca la locul punctiei totul este in regula si pansamentul este scos, pacientul se poate ridica si

poate fi externatNoar!a!0ni#ii in,oaia d!o($!rvaii+

se noteaza procedura in registrul salii de angiografie si 2"( a bolnavului se noteaza data, ora, locul procedurii, timpul cand s-a efectuat se noteaza orice observatie legata de starea si reactia pacientului toata procedura va fi inregistrata pe un )%A%9% care va ramane la pacient

A##id!n! 3In#id!n!+

#cestea sunt rare si deseori usoare si se datoreaza: 6unctiei arterei ? infectii, hemoragii rare, formarea unui hematom, formarea unui anevrism

3


14/36

arterial, chiar o fistula arterio-venoasa, ce necesita o reparatie chirurgicala &n8ectiei cu produse iodate care sunt foarte variate,de la eritem cutanat la anafilaxie,insuficienta renala" 5xtrem de rar coronarografia poate sa provoace o insuficienta cardiaca ,stop cardiac sau unaccident vascular cerebral" =neori in8ectarea in ventricul, provoaca extrasistole, cateva palpitatii, acestea ducand latrahicardie sau la o fibrilatie ventriculara" )omplicatii usoare:greata,voma,tuse


+e colecteaza deseurile conform 6"=" in recipiente speciale +e pregatesc materialele folosite pentru sterilizare

+e face dezinfectia salii de interventii angiografice

EC4OGRAFIA DOPPLER DE VASE PERIFERICED!,inii!+ 5chografia %oppler de vase periferice este o examinare imagistica, neinvaziva si consta in

utilizarea ultrasunetelor pentru a masura viteza circulatiei sanguine, tintit asupra arterelor sauvenelor si pe segmente membre inferioare, membre superioare!"

S#o)+ 9 +cop diagnostic +cop terapeutic

Indi#aii+ arteropatii acute sau cronice ale membrelor cu evidentierea gradului de stenoza ocluzia vasculara, evaluarea fluxului si dimensiunilor unui anevrism, diagnosticul tromboflebitei profunde sau superficiale, boli varicoase" malformatii vasculare, tromboze venoase

Pr!*air!a&a!ria%!1%orn!#!$ar!+

gel incolor pe baza de glicerina!, aleza, musama, alcool sanitar , tampoane vata echocardiograf, sonda speciala pentru vase buletin tipizat pentru echografie doppler de membre inferioare si superioare artere,

vene!, veiozaPr!*air!a&!di"%"i

)amera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator 1emperatura din camera sa fie constanta de /. grade +e creaza conditii de semiobscuritate in camera de examinarese trag storurile,se stinge

lumina !, +e aprinde veioza, +e va schimba len8eria de patPr!*air!a)a#i!n"%"i+

6regatirea psihica: 6acientul va fi informat despre necesitatea procedurii +e obtine consimtamantul informat

1 6regatirea fizica: 6acientul va fi rugat sa se dezbrace de la talie in 8os 9a fi asezat in decubit dorsal


9a pregati si va verifica starea de functionare a aparatului 9a introduce datele pacientului in memoria aparatului 9a introduce caseta video pentru inregistrare 9a pregati registrul si buletinul de echografie

E/!#"ia!0ni#ii)ro)ri"1-i$!1 !a)!%! d!!/!#"i!+

M!di#"%+ verifica starea de functionare a aparatului si corectitudinea datelor personale ale

pacientului aplica gel pe sonda in forma de creion, pe care o deplaseaza, paralel cu traiectul

vasului studiat roaga pacientul sa-si schimbe pozitia pentru a obtine o fereastra echografica optima

decubit lateral, ventral, flectarea membrelor inferioare etc"! transmite asistentei medicale concluziile examinarii pentru a fi notate in buletinul de

echografie 5xamenul ecografic vascular este inregistrat ca descriere de parametri anatomici si

functionali si uneori imagini de pe ecran printate""

In*ri2ir!a)a#i!n"%"id")a!0ni#a+

%upa examen nu este necesara nici o supraveghere, deoarece acesta nu antreneaza vreunefect secundar"

+e ofera pacientului servetele pentru indepartarea gelului de pe tegumente 6acientul va fi a8utat sa se imbrace

4
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ultrasunete_5294http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ultrasunete_5294http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analize-hematologice-hematocrit-formula-leucocitara-timp-de-coagulare-an_1275http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analize-hematologice-hematocrit-formula-leucocitara-timp-de-coagulare-an_1275http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ultrasunete_5294http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analize-hematologice-hematocrit-formula-leucocitara-timp-de-coagulare-an_1275


15/36

+e inmaneaza concluziile echografiei buletinul tipizat!

Noar!a!0ni#ii +

+e noteaza concluziile echografiei in registrul de cabinet si in registrul electronic +e noteaza orice observatie legata de starea si reactia pacientului

A##id!n! 3In#id!n!+

Hu s-au inregistrat accidente A incidente in urma echografiei doppler vascular

R!or*ani-ar!a %o#"%"i

d! &"n#a+

+e colecteaza deseurile conform 6"=" in recipiente speciale +e indeparteaza manusile

+e spala mainileO($!rvaii+ 5xamenul %oppler vascular nu necesita nici o pregatire deosebita: anestezie, spitalizare;

etc" procedura este neinvaziva

TEST E6G DE EFORT

D!,inii!+ 1estul de efort sau 5DF de efort este o electrocardiograma- o investigatie neinvaziva utilizata pentru inregistrarea batailor inimii si a ritmului cardiac- efectuata in timp ce pacientul face efort fizic"

S#o)+ 6entru diagnostic de certitudine - prezenta unor leziuni coronariene care nu produc

modificari pe electrocardiograma de repaus"Indi#aii+ +tabilirea severitatii bolii atunci cand diagnosticul este clar"

6entru stabilirea atitudinii terapeutice in functie de pragul de efort pe care il poate atingepacientul )ontrolul factorilor de risc si limitarea la tratament medicamentos 1recerea la investigatii mai complexe coronarografie!" &n urmarirea bolnavilor care au beneficiat de diverse metode de tratament -

medicamentos, angioplastie, b*-pass aorto - coronarianPr!*air!a&a!ria%!%o

r n!#!$ar!+

#parat pentru test de efort &)icloergometrul , )ovorul rulant' 1ampoane de vata, #lcool sanitar,

5lectrozi de unica folosinta , 1avita renala, anusi de unica folosinta"FelPr!*air!a&!di"%"i



Pregatirea psi-ica: +e informeaza si se explica pacientul necesitatea procedurii +e obtine consimtamantul informat +e pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nlatura factorii emotionali

Pregatirea fizica: 5vitarea efortului fizic intens cu cel puin / ore nainte, +a nu fumeze cu cel puin 3 ore nainte de efectuarea investigaiei" 6acientul va fi imbracat le8er si va purta o incaltaminte comoda care sa ii permita sa alerge

pe banda" 9or fi curatate si eventual rase zonele de la nivelul pieptului unde vor fi plasati electrozii" %ac pacientul urmeaza tratament medicamentos cardiovascular n ziua respectiv isi vaadministra medicatia conform recomandarilor %aca testul 5DF de efort se efectueaza pentru depistarea bolii ischemice cardiace serecomand intreruperea treptata a tratamentului Jeta-blocant metoprolol, bisoprolol, atenolol,

betaxolol etc"!, astfel incat cu /4 ore nainte de test, aceste medicamente s nu mai fieadministrate" 1ratarea 1#" crescute in prealabil +e va monta o branula pentru a avea abord venos in timpul testului,"din motive legate desiguranta pacientului


+a verifice starea de functionare a aparatului +a pregateasca pacientul fizic si psihic +a cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise, unelemodifica functiile electrocardiogramei!

7


16/36

+a pregateasca registrul de 5DF +a introduca datele personale ale pacientului nume prenume,sex,varsta, sectia , nr" 2"(, nr"din registrul de 5DF!

E/!#"ia!0ni#ii)ro)ri"1-i$!1 !a)!%! d!!/!#"i!+

Pr!!$ar!a+ informarea pacientului asupra modului de desfasurare a probei cu obinerea acordului

acestuia examenul clinic complet

5F) standard de repaus T!$ar!a : se ataseaza electrozii la nivelul torcelui anterior

in timpul testului persoana merge pe o banda rulanta sau pedaleaza o bicicleta stationara se fixeaz derivaiile 5DF, se msoar 1# se execut ncalzirea cu pedalare la . Rati timp de minut bicicleta! se crete puterea n trepte de 3 minute cu cate /7 Rati monitorizarea 5DF pe calculator! cu nregistrare la fiecare treapt de efort se msoar 1# la fiecare treapt de efort de obicei persoana este solicitata sa continue efortul pana cand se atinge E.-M.Sdinvaloarea maxima a pulsului,calculate in functie de varsta si sex n cazul apariiei complicaiilor se ntrerupe testul mai devreme

durata testului este de aproximativ 3. min Po$ !$ar!a+ se continu efortul la /7 Rati pentru evitarea colapsului circulator! se monitorizeaz 1# i 5DF timp de 7 minute repaus n clinostatism pentru 3. minute

'n*ri2ir!a)a#i!n"%"i+

+e indeparteaza gelul de pe tegumente cu servetele umede >epaus la pat

Noar!a!0ni#ii +

+e noteaza tehnica si rezultatul in registrul de explorari 5DF +e ataseaza 5DF-ul interpretat de medic la 2(, sau se inmaneaza pacientului venit din

ambulatorA##id!n! 3

In#id!n!+

+emnele ce pot anunta unele afectiuni ale inimii stop cardiac!"

#tasarea necorespunzatoare a electrozilor 6lasarea gresita a electrozilor #nxietate sau aparitia dispneei )resterea valorilor 1#

1estul de efort prezinta un risc mic ;riscul de a se produce un atac de cord sau deces este de la 7...


5lectrozii si gelul sunt indepartati +e colecteaza deseurile conform 6"=" in recipiente speciale +e spala mainile +e indeparteaza manusile

O($!rvaii+ 1estul de efort nu este indicat in afectiuni severe cardiace sau ale altor organe : angina

instabila, infarct miocardic acut, stenoza aortica stransa, 1# severa necontrolata terapeutic,anemie, infectii acute, etc" 1estul de efort nu este util atunci cand pe electrocardiograma de repaus apar modificari carenu permit interpretarea testului de pilda in blocul de ramura stanga! sau cand pacientul nu

poate face efort arteriopatie periferica, artroza, etc"!" 6rocedura se efectueaza doar la recomandarea unui medic, nu la solicitarea pacientului" 6acientul va fi reevaluat de medicul cardiolog, inainte de efectuarea procedurii, si daca stareasa clinica sau 5DF-ul de repaus au anumite modificari testul poate fi amanat"

FLEBOGRAFIE

2lebografia reprezinta examinarea radiologica a sistemului venos, dupa administrarea unei substante decontrast"Indi#aii

diagnosticarea trombozei venoase profunde

C
http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45


17/36

evaluarea afectiunilor venoase congenitale examinarea functionarii valvelor venelor profunde ale membrelor inferioare identificarea venei adecvate grefei de b*pass

T!0ni#a6acientul se aseaza in decubit dorsal pe masa de radiografie" +e anesteziaza local zona interesata si se efectueaza si seefectueaza o mica incizie pentru a se introduce un cateter" %e obicei se cateterizeaza o vena superficiala a piciorului"%upa introducerea cateterului se in8ecteaza solutia de contrast" 1ehnicianul examineaza deplasarea solutiei prin venacu a8utorul unui fluoroscop, iar in acelasi timp se efectueaza o serie de radiografii"

La sfarsitul testului se extrage cateterul si se aplica presiune la locul punctiei"6rocedura dureaza aproximativ 3.-C. minute"Ri$#"ri

reactie alergica la solutia de contrast aparitia trombozei venoase profunde la un membru inferior sanatos, flebita leziuni tisulare, bacteriemie, insuficienta renala, tromboflebita superficial, tromboembolie venoasa

SCINTIGRAFIA MIOCARDICA

6ermite diagnosticarea unui infarct recent" +e efectueaza practic la fel ca electrocardiograma la efort" &nainte deefort se introduce un ac mic intr-o vena din antebrat, si se in8ecteaza o cantitate mica de material radioactiv incirculatie" 6rodusele utilizate elibereaza particule care nu se pot fixa decat intr-un tesut miocardic sanatos" 6rodusul

cel mai utilizat este thallium-/." ( camera speciala ce detecteaza radioactivitatea capteaza semnalele emise departiculele radioactive din trei sau patru unghiuri diferite redand imaginea inimii"


18/36

/ Thipotermia, hipotensiunea, vasoconstricia, micarea excesiv a pacientului n timpul msurtorii, luminaexcesiv, pot afecta corectitudinea msurrii saturaiei" %e asemenea mai pot afecta acuratetea rezultatului:nivelul crescut de bilirubin care poate da rezultate fals sczute, statutul de fumtor

3 Tdac circulaia la nivelul extremitilor nu permite folosirea pulsoximetrului, acesta poate fi pus la rdcinanasului

4 Tpulsoximetrul nu se va pune pe aceeai m$n pe care este instalat maneta de tensiune a unui pacientmonitorizat deoarece poate afecta rezultatele

7 Tnivelul normal al saturaiei pe care trebuie s-l afieze pulsoximetrul este ntre M7S-..S pentru un adult i

M3S-..S pentru un nou- nscut la termen sntos

MASURAREA PULSULUI CENTRAL SI PERIFERIC

6ulsul reprezinta expansiunea ritmica a rterelor care se comprima pe un plan osos si este sincrona cu sistolaventriculara"6ulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpulsistolei"#cest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei"

>ata pulsului poate de asemenea fi msurat prin numrarea btilor inimii direct"

+)(6: evaluarea functiei cardiovasculare

Locurile unde se msoar pulsul: la orice arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos artera

radial, femural"humerala, carotida, temporala ,superficiala,piedoasa"ateriale necesare:

- ceas cu secundar;

- creion sau pix cu min roie"

&nterveniile asistentei la msurarea pulsului:

- pregtirea pshihic a pacientului;- asigur repaos fizic i psihic . ? 7 minute;- se spal pe m$ini;- reperarea arterei;- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;

- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu v$rful degetelor;- numrarea pulsaiilor timp de minut;- consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur in$nd cont c fiecare linie orizontal a foii detemperatur reprezint 4 pulsaiiunirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie pentru obinerea curbei;- consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului"

PLAN DE NURSING AL PACIENTULUI CU 4TA

ipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si celei diastolice pestevalorile normale"

T7A7$i$o%i#a:;

T7A7dia$o%i#a:?= &&4* 7

%upa (ganizatia ondiala a +anatatii (""+"! se considera valori normale pentru presiunea maxima . ? 3Mmmg , interpretate in raport cu varsta, sexul si greutatea pacientului , iar pentru cea minima C7-EMmmg"Clasificarea valorilor TA (mmHg)

)ategorie +istolic %iastolic(ptim /. E.

Hormal /.?/M E.?E4

Hormal crescut 3.?3M E7?EMFrad de hipertensiune uoar! 4.?7M M.?MMFrad / hipertensiune moderat! C.?KM ..?.MFrad 3 hipertensiune sever! P E. P .

E


19/36

ipertensiune izolat sistolic P 4. B M.T%ac exist valori din clase diferite ale 1# sistolice i diastolice se ia n considerare categoria cea mai mare" %upR(-&+H MMMC%a$i,i#ar!In functie de evolutie se accepta astazi clasificarea propusa de O.M.S.:- stadiul &, caracterizat prin depasirea valorilor normale de -4. mmg- stadiul &&, caracterizat prin semne de hipertrofie cardiovasculara; hipertrofia ventriculului stang poate fi constatatclinic, electrocardiagrafic , radiologic si prin examenul fundului de ochi angiopatie hipertensiva!;

- stadiul &&& , caracterizat prin aparitia complicatiilor cardiace, coronariene , cerebrale si renale"In functie de etiologie se deoseesc :- hipertensiunea arteriala esentialaprimara sau idiopatica! in care nu se poate evidentia o cauza organica ;- hipertensiune arteriala secundara sau simptomatica in care este dovedita cauza ; se deosebesc hipertensiunisecundare renale , endocrine, neurogene si cardiovasculare"

C"%!*!r!a da!%or" )ircumstante de aparitie :- fara cauze directe 1# esentiala !- secundara unei afectiuni renale , endocrine , cardiovasculare , neurologice 1# secundara!1# este oafectiune heterogena d"p"d"v" fiziopatologic fiind rezultatul interactiunii dintre terenul bolnavului si o seriede factori derisc/"2actori de risc :

-factori fizici:- ereditatea circa C.S!,- varstadupa C. de ani am fi spus acum cativa ani; acum se inregistreaza multe cazuri dupa 4. deani,- sexulfeminin la menopauza! ,- rasa,- obezitatea,- aportului de sare crescut peste .g!,- aportul caloric excesiv,- altitudine de rezistenta

- tabagismul , consumul de alcool si cafea" - boli asociate: cardiovasculare, ccrebrovasculare, diabet zaharat, boli renale, ateroscleroza;

- factori psihosociali: stresul psiho- social, temperamentul"- lipsa cunoasterii"

3"2actori de teren:

- factorul genetic; - cresterea concentratiei intracelulare a Ha; - factori neurogeni;

- sistemul renina- angiotensina-aldosteron prin efectul vasopresor al angiotensinei && si crestereaabsortiei sodiului la nivel renal;

- hiperreactivitatea fibrei musculare netede din peretele vascular"4""6ersoane cu risc:- cei cu responsabilitati sociale crescute ;- cei cu regim de viata dezechilibrat;- cei cu comportament agresiv , hipercompetitiv "

7"Mani,!$arii d! d!)!nd!nasemne si simptome!: diferentiate in functie de stadiul 1#"2orma benigna:

- cresterea moderata a tensiunii arteriale tranzitorie;- cresterea permanenta a tensiunii arteriale;- artere sinuoase si rigide, puls bine batut;- semne de fragilitate capilara;- manifestari hemoragice: epistaxis , metroragii, uneori hematemeze, hemoragii retiniene;

- cefalee occipitala cu predominenta matinala, cu caracter pulsatil , ameteli, oboseala, astenie, insomnie;- vedere incetosata , puncte volante in campul vizual- miodezopsii, care exprima tulburari in circulatia retiniana,

parastezii si palpitatii"- tulburari de memorie si concentrare ,

M


20/36

- modificari de caracter- manifestari sugestive pentru ischemie cerebrala : cefalee insotita de ameteli, a8ungand pana la verti8ul grav,

insotit de greturi , varsaturi,- tulburari senzoriale,- pierdere de cunostinta"- tulburari de vedere- scotoame, miodezopsii, U muste zburatoareO,vedere incetosata- tulburari de auz- acufene, tinitus hipertensiv,- tulburari trecatoare de constienta si de limba8

- palpitatii,- durere precordiala sau retrosternala,- dispnee la efort,- tulburari de emisie urinara:poliurie, nicturie;- se pot manifesta accidente cerebrale, pot avea un caracter tranzitoriu , reversibil si se traduce clinic prin

amnezii , afazie, surditate, parestezii Usenzatia de deget mortO!, pareze , paralizii"2orma maligna:- stare generala alterata rapid: astenie, slabire, paloare, cefalee intensa"

C")omplicatii:- cerebrale encefalopatie hipertensiva , hemoragii cerebrale !,- cardiace insuficienta cardiaca !,- renale insuficienta renala

K" 5xaminari paraclinice5valuarea paraclinic presupune depistarea etiologic a 1#!, afectarea organelor int i bolile asociate,

factorii de risc cardiovascular asociai, toate acestea put$nd influena deciziile terapeutice"5xamene de rutin:

- electrocardiograma,- oftalmoscopia 2"("!,- echografia cardiaca,- sange : electroliii i creatinina seric , glicemia ;in serul total: L%L, %L, colesterol,trigliceride,

acid uric;- examenul urinei: hematurie, proteinurie, glicozurie ;

Pro(%!&!%! )a#i!n"%"i:- scaderea debitului cardiac- scaderea fortei de contractie a ventriculului stang insuficienta ventriculara stanga !;

- alterarea perfuziei tisulare ;- - alterarea confortului;

- potential de accident vulnerabilitate fata de pericole! ? tulburari de vedere;- diminuarea tolerantei la efort ? slabiciune , oboseala;- comunicare ineficienta,- potential de complicatii"

O(i!#iv! +9izeaza:

- scaderea valorilor 1# in limite acceptabile;- asigurarea confortului ;- prevenirea accidentelor;- prevenirea complicatiilor;- satisfacerea nevoilor pacientului"

In!rv!nii +- asigurarea repausului fizic si psihic;- asigurea conditiilor de confort si siguranta;- combaterea factorilor de risc;- masurarea si inregistrarea functiilor vitale: 1"#" ,puls, respiratie,etc ;- supravegherea bolnavului functii vitale, stare generala, comportament, aparitia unor complicatii! ;

- participarea sau efectuarea investigatiilor ce tin de competenta sa respectand timpii de lucru;- administrarea tratamentului medicamentos prescris si urmarirea efectului acestuia;- efectuarea bilantului hidric intrari- iesiri ! pentru prevenirea depletiei de potasiu, care provaca aritmii;- asigurarea unei alimentatii echilibrate tinand cont si de afectiunile existente :

/.


21/36

- hipocaloric - in obezitate; - hipolipidic - in ateroscleroza ; - reducerea aportului de sodium ; - lichide administrate fractionat pentru a evita cresterea brusca a 1"#";- a8utarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;- educatia pacientului ; - regim de viata echilibrat alterarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus !; - evitarea stresului psihic stari conflictuale, surmena8 intelectual!;

- suprimarea fumatului; - combaterea obezitatii ; - recomandarea exercitiilor fizice , plimbarilor ; - alimentatie echilibrata ; - control periodic: medicul de familie ,specialist"

INGRI@IREA PACIENTULUI CU ANGINA PECTORALDefiniie: angina pectoral de efort este o form clinic a cardiopatiei ischemice, caracterizat prin crize dureroase,paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau la emoii, dureaz c$teva minute i dispar la ncetarea cauzelorsau la administrarea unor compui nitrici Hitroglicerin, Hitrit de amil!"

C!"#$#%# &AT#Cauze:

#principala cauz M. - M7S! este ateroscleroza coronarian, care se manifest sub form de -stenozri sau obliterricoronariene i zone de necroz i fibroz miocardic difuz"-valvulopatiile aortice, anemia, tahicardiile paroxistice, hipertiroidismul etc" reprezint cauze mult mai rare")ondiiile declanatoare - efort, emoii, mese copioase"

Manifestari de dependenta# &simptomul principal este! durerea, care are caracter constrictiv, 0ca o ghear, arsur sau sufocare0, i este nsoituneori de anxietate sentiment de team, team de moarte iminent!, este variabil - de la 8en sau disconfort la dureriatroce" +ediul este reprezentat de regiunea retrosternal mi8locie i inferioar i de regiunea precordial, pe care

bolnavii o arat cu una sau ambele palme" &radiaz n umrul i membrul toracic st$ng, de-a lungul marginii interne,p$n la ultimele dou degete, uneori ctre m$na dreapt sau bilateral, spre g$t, mandibule, arcada dentar, omoplat"&radierile nu sunt obligatorii" &mportante sunt iradierile n regiunea cervical anterioar i mandibul sau n ambelemembre superioare, durata este de - 3, rar . - 7, iar frecvena crizelor este variabil" %urerea apare n anumitecondiii: abuz de tutun, crize tahicardice, efort fizic, de obicei la mers, emoii, mese copioase, frig sau v$nt etc")edeaz prompt la repaus i la administrarea de Hitroglicerin - / rar 3, test de difereniere!"- criza dureroas este nsoit uneori de palpitaii, transpiraii, paloare, lipotimie, lips de aerdispnee-Jorundel!, eructaii"

Investigatii:# electrocardiograma# releva suferinta miocardica$

# examinari de laborator #sange:

9+crescuta!, fibrinogencrescut!, transaminazaglutamico-oxalacetica- 1F( crescuta!, leucocitecrescute!,

creatinfosfoinaza- )6Dcrescuta!, lactodehidrogenaza L%!, alfahidroxibutiric- dehidrogenaza- J%, mioglobinaplasmatica- J, glicemie crescuta!, proteina ) reactiva prezenta"# explorari imagistice :

-radiografie toracica- tomografie computerizata- ecocardiografia- studii radioizotopice scintigrafia, angiografia- coronarografie, cateterism cardiac,tomografia cu emisie de pozitroni!- rezonanta magnetica nucleara"

Problemele pacientului&2 surse de dificultate':- disconfort, - durerea,

- intoleranta la efort- dezechilibrului brusc aprut la efort ntre nevoile miocardului mai ales n ( /! i posibilitilearterelor coronare"

- circulatie inadecvata

/


22/36

- insuficintei circulatorii coronariene- dispnee

- alterarea perfuziei tisulare- anxietate, - senzatia de 0 moarte iminenta 0,- deficit de autoingri8ire,

- potential de alterare a nutritiei: deficit, greturi, varsaturi"- potential de complicatii;

- devalorizare- dificultatea n a participa la activiti"

O(i!#iv!+- sa fie calmata durerea pacientului in""""""""""""""",- sa prezinte circulatie adecvata""""""""""""""- sa fie imbunatita toleranta la efort"""""""""""""""""""""- sa respire eficient""""""""""""""- sa fie echilibrat psihic""""""""- sa fie combatuta anxietatea in""""""""""""""",,- sa fie prevenite complicatiilor imediate si tardive,- sa fie limitata extinderea necrozei,- sa se recupereze socio-profesional"

Interventii:In !a)a )r!$)ia%i#!a$#a+

- indepartarea cauzei declansatoare,- combaterea durerii,- sedare,- tratamentul complicatiilor,- transport la spital"

In $)ia%+- continuarea masurilor de prim a8utor,- asigurarea repausului la pat,- oxigenoterapie,

- montarea unei perfuzii,- monitorizarea functiilor vitale,- bilant hidric,- asigurarea alimentatieiva fi fracionat n cantiti mici, repetate" >egimul va fi echilibrat la normoponderali,hipocaloric la obezi" +e vor evita mesele copioase i dup fiecare mas bolnavul va sta n repaus C. - M. minute" 'ngeneral regimul va fi cel recomandat n ateroscleroz, obezitate, hiperlipoproteinemii" %eci diethipocolesteronemiant i hipolipemiant, cu evitarea n special a grsimilor bogate n acizi grai saturai"+e va combate aerocolia, aerogastria i constipaia, prin supozitoare cu glicerina, administrare de ulei de parafin etc" - recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator;- aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizarii;- a8utarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale alimentatie pasiva la pat igiena tegumentelor si

mucoaselor, servirea la pat cu plosca si urinar,etc!;

- administrarea medicatiei si urmarirea efectului acestora;- mobilizarea progresiva a pacientului conform indicatiilor medicului;- combaterea fumatului, obezitatii, sedentarismului, hipercolesterolemiei, diabetului zaharat, hipertiroidismului,stressului, cu alte cuvinte toi factorii de risc;- educatia pacientului privind regimul de viata :

- reluarea treptata si progresiva a efortului fizic" >epausul la pat are indicaii speciale: crize frecvente, dedurat, intense i rezistente la nitroglicerin, crize de decubit" +omnul este obligatoriu E h noaptea i or dupamiaz;

- alimentatie echilibrata, adecvata factorilor de risc aterogeni prezenti,- inetoterapie in servicii specializate,- tratament balnear,- control medical periodic"

+e vor utiliza sedative i tranchilizante 2enobarbital sau )iclobarbital o 8umtate tablet x /, %iazepam .mg o 8umtate tablet x /, Hapotom / - 3Azi, Jromosedim, Jromaval, 5xtraveral etc!, ori de c$te ori este nevoie"Traa&!n"% #ri-!i an*inoa$! ncepe cu ntreruperea efortului sau cauzei declanatoare i administrare de

Hitroglicerin comprimat de .,...7 g sfr$mat ntre dini sau /-3 picturi de soluie!, sublingual" #dministrarea

//


23/36

acestora se poate repeta de mai multe ori pe zi, se poate lua i profilactic, deoarece nu creeaz obinuin; aciuneaeste de scurt durat i este bine tolerat" 6revenirea crizei se face prin evitarea circumstanelor declanatoare efort,emoii mese copioase, tutun! i medicamente cu aciune coronarodilatatoare i de favorizare a circulaiei coronariene"1ratamentul anticoagulant este controversat, iar cel chirurgical ? de excepie"1ratamentul bolii de fond -ateroscleroza - presupune corectarea factorilor de risc, reducerea din alimentaie agrsimilor animale i a zaharurilor rafinate i administrarea medicatiei specifice"%eoarece vasodilatatoarele cu aciune coronarian, reprezint principalul tratament n angina pectoral, n continuare

prezentm principalele droguri cu aciunea lor i efectele lor adverse"

- 3itroglicerina, este singura medicaie cu aciune prompt i real" +e prezint n comprimate de .,7 mg sau soluiealcoolic lSo trinitrina!" )omprimatele se administreaz sublingual iar soluia 3 picturi tot sublingual" )riza trebuies dispar n - / minute i efectul s dureze 3. - C. minute" %ac criza de angor nu cedeaz dup primul comprimatse administreaz al doilea" %ac durerea nu dispare nici acum, poate fi n cauz un sindrom intermediar sau un infarctmiocardic" Hitroglicerina se administreaz i preventiv, c$nd bolnavul urmeaz s fac un efort" 6entru prevenireacrizelor exist i preparate sub form de pomad nitrol!, ntins pe o band de h$rtie impermeabil, care se aplicseara la culcare, pe regiunea stemal sau pe antebra" %ei este bine suportat, nitroglicerina poate provoca uneoriefecte neplcute: pulsaii temporale, cefalee, valuri de cldur cefalic, nroirea feei, hipotensiune ortostatic"=neori poate da obinuin"- Derivaii nitrici cu aciune prelungit retard!, se administreaz zilnic / - 3Azi" %intre acetia citm: 6entaeritroltetanitrat 6entalong, Hitropector, comprimate de /. mg - 3Azi!" 5fectul apare dup o or i 8umtate i dureaz 4-7ore" #ceste preparate reduc consumul de nitroglicerin" #lt preparat mult utilizat este &sosorbiddintratul &soet,&sordil, a*cor!" #cesta este utilizat pe scar larg n comprimate de 7 mg sublingual, de . - 3. mg comprimateoral, / - 3Azi i sub form retard tablete de /. mg!" 5fectul apare dup /. minute i dureaz /-4 ore" &ndicaia ma8oreste angina pectoral n criz sau profilactic i insuficiena cardiac acut dup infarct sau cronic" )a efectesecundare poate apare vasodilataie cutanat, cefalee sau ameeli"- %lte medicamete cu aciune coronarodilatatoare: papaverina oral sau i"m" #lte preparate utilizate sunt:%ipiridamolul 6ersantin! cu efect coronaro dilatator, antiagregant plachetar i blocant al calciului, n doze de 3 x / -3 dra8euri de .,./7 gAzi, sau 3x fiolAzi;- %miodarona )ordarone!, nrudit cu Jenziodarona este mult folosit n angina pectoral" - 4locaniibetaadrenergici, sunt n mod curent folosii ca vasodilatatori coronarieni" +e ntrebuineaz 6ropanololul, &nderalul,1enorminul, +tresson, 1rasicor, 9isen, +eta-lex etc" - %ntagonistii calciului, sunt foarte utili n tratamentul anginei

pectorale i cardiopatiei ischemice" &nhib$nd ptrunderea calciului n celula miocardic, ei reduc consumul de oxigen

scz$nd necesitile sale n oxigen" 6rincipalele preparate sunt 9erapamilul i Hifedipinul" 9erapamilul are i aciunevasodilatatoare scz$nd rezistena periferic cu utilitate n hipertensiune arterial!" 9erapamilul &soptil, )ordilex! seadministreaz de 3 x 4. - E. mgAzi sau o fiol i"v" lent de 7 mg" 5ste contraindicat n insuficiena cardiac, oculcardiogen, infarctul miocardic, blocul #-9" )a efecte secundare pot apare greuri, vrsturi, constipaie, reaciialergice cutanate" Hifedipinul #dalat, )orinfar, 5pilat!, tot blocant al calciului este i antiaritmic i vasodilatator" +e

prezint sub form de dra8euri de . mg i se administreaz 3x, dup mese" 5ste contraindicat la femei gravide" )aefecte adverse pot apare cefalee, bufeuri de cldur, verti8 i roea a feei"

1ratamentul endocrin n angina pectoral urmrete diminuarea necesitilor n oxigen ale miocardului"6entru prevenirea infarctului miocardic, frecvent se instituie tratamentul anticoagulant" #cesta se ncepe cu

eparin i se continu cu 1rombostom sub controlul timpului de 6rotrombin" Hu exist acord unanim n ceea ceprivete eficiena sa"

etodele chirurgicale folosite n angina pectoral sunt realizarea unui b*-pass aorto-coronarian unic sau

multiplu, cu a8utorul unui transplant din vena safen intern sau anastomoza arterei mamare interne cu ramuracororanian post-stenotic"=nii autori recomand o tablet de aspirin pe zi timp mai ndelungat"

INGRI@IREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUTInfarctul miocardic acut (IMA)' infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza ischemic a

unei poriuni din miocard, determinat de obstruarea brusc a unei artere coronare Jorundel!"Infarctul miocardic acut (IMA)'zona de necroza iscemica in miocard produsa prin oliterarea unei

ramuri coronariene( !rgente medicocirurgicale* ". Titirca).

Infarctul miocardic acut (IMA se caracterizeaza prin necroza miocardica pe o suprafata mai mult sau

mai putin extinsa ! determinata de o obstructie coronariana prin tromboza ingri8iri speciale" L" 1itirca!"Circumstante de aparitie: dupa mese copioase, efort fizic intens, expunere la frig"

0actori predispozanti: ateroscleroza coronariana, stenoza congenitala coronariana, leziuni valvulare"0actori de risc: hiperlipemii, hipercolesterolemii, alcool, tutun, obezitate, stres, sedentarism, diabet zaharat , 1#"

/3


24/36

Manifestari de dependenta(semne si simptome):durere:

- anginoasa, intensa atroce, violenta, insuportabila si socogena !;- retrosternala sau precordiala- este descrisa ca osenzatie de constricite sau U in ghearaO;

- o senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia;

- uneori ca simpla 8ena retrosternala, o senzatie de arsura, de greutate sau apasare suportabila

- iradiaza in umarul si in bratul stang , in regiunea cervicala, in mandibula;- poate fi localizata extratoracic, in epigastru, abdomen, brate, antebrate, coate, pumni, sau in orice regiune

a toracelui depasind in sus gatul, iar in 8os poate iradia in epigastru, hipocondru drept sau stang;- anginoasa, intensa atroce, violenta, insuportabila si socogena !;

- nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus;

- dureaza de la 3. minute pana la cateva 4E ore!"

- apare de obicei in repaus;

- determina agitatia bolnavului;- dispnee, sughit"

semnele care insotesc durerea sunt: anxietate, agitatie extrema, senzatia de moarte iminenta, transpiratii reci,

adinamie, astenie, ameteli, greturi, varsaturi, distensie abdominala, senzatie de plenitudine epigastrica, mai rardiaree, hipotensiune arteriala :poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedat de o usoara crestere a tensiuniiarterialedatorita actiunii stresante a durerii; scaderea 1# brusc poate determina socul cardiogen,febra absenta la inceput, apar la /-/4 ore de la debut in 8ur de 3E V)!;W alte semne

- stare de soc: paloare, tegumente reci si umede, puols rapid filiform, alterarea starii generale, oliguriegrava;

- socul UinexplicabilO, edemul pulmonar, insuficienta cardiaca rapid progresiva, tulburari de ritm- atragatentia asupra unui infarct miocardic acut chiar in absenta durerii;

- debutul atipic este frecvent indeosebi la varstnici;

-

debutul nedureros insotiet de semnele si pimptomele enumerate mai sus, poate duce la deces" &ngri8ireaacestor categorii de bolnavi constituie o urgenta medicala"#+aminari complementare:

- electrocardiograma -la pat- examinari de laborator: sange, 9+ crescuta!, fibrinogen crescut!, 1F( crescuta!, leucocitoza,creatinfosfoinaza crescuta!,Mar,erii iocimici ai necrozei miocardice:

Troponina I sau T* #nzimele de necroza miocardica* Creatin,inaza M- (CM-)*Transaminazaglutamico+aloacetica

Alte e+amene de laorator in IMA: glicemie crestere nespecifica in cadrul !, hemoleucograma, teste decoagulare necesare tratamentului trombolitic siAsau anticoagulan1!, fibrinogen, uree, creatinina, >#, HaX, DX, profillipidic"

Tenici imagistice+cintigrama miocardica de perfuzie cu radionuclizi efectuata in urgenta ofera informatii privind prezenta, localizareasi extinderea si asupra functiei ventriculare stangi"

/rolemele pacientului+/roleme de dependenta:

- disconfort legat de durere

- an+ietate legata de senzatia mortii iminente

- scaderea deitului cardiac legata de ostructia coronariana

- alterarea perfuziei tisulare legata de prezenta zonelor de necroza

- deficit de autoingri0ire legat de intoleranta la efort

- potential de alterare a nutritiei prin deficit legat de greturi* varsaturi

- potential de complicatii.

Oiective:- sa fie calmata durerea pacientului in """"""""""",

/4


25/36

- sa fie combatuta anxietatea pacinetului in """"""""""",,- pacientul sa prezinte circulatie adecvata in """""""""""""",- sa fie prevenite complicatiile imediate si tardive retrombozarea, etc! ale pacientului,- sa fie satisfacute nevoile fundamentale ale pacientului,- sa fie limitata extinderea necrozei,- pacientul sa se recupereze socio-profesional"

Interventii:

Cond"ia d! "r*!n

&n faza de prespitalizare intervalul de la debutul infarctului miocardic si pana la momentul sosirii bolnavului inspital!:" 6revenirea morii subite:- aezarea bolnavului n decubit dorsal;- interzicerea oricrei micri;- psihoterapie"/" 6reintampinarea altor complicatii:- sedarea durerii - la indicaia medicului"+e poate administra:

- morfin .,.-.,./ g fiolG .,./ g! subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos lent, diluat cu serfiziologic sub controlul respiratiei" orfina poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare"#socierea cu atropina mg subcutanat sau intramuscular, eventual .,7 mg intravenos poate preveni aceste fenomene"

- mialgin .,. g subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos diluat in . ml ser fiziologic sau glucoza .S"- fortral 3. mg intravenos sau intramuscular"- in durerile de mica intensitate se poate administra algocalmin, fenobarbital, codeina"

- urmarirea 1# si puls; mentinerea 1# cu perfuzii de glucoza 7S, dextran, marisang,hemisuccinat de hidrocortizon;corectarea extrasistolelor cu xilina de uz cardiologic"- meninerea permeabilitii cilor aeriene Y prin aspirarea secreiilor;- oxigenoterapie"3" +curtarea timpului p$n la internarea n spital: transportul de urgen ntr-o unitate spitaliceasc cu autosanitaredotate cu aparatur de monitorizare, defibrilare i reanimare!, obligatoriu cu targa si insotite de cadre medicale"

Jolnavii cu infarct miocardic sunt internai de urgen n seciile de terapie coronarian a seciei de cardiologie careeste organizat pentru urgenele cardio-vasculare i reanimare" +eciile de terapie coronarian sunt dotate cu

personal medical calificat n asemenea urgene precum i cu aparatura de specialitate"

'n*ri2iri n "nii $)ia%i#!i+@Instalarea olnavului 1n pat: 1ransportul bolnavului se face direct n secie ? de cardiologie, terapie intensiv sau medicin intern, cu targa,ntr-un timp c$t mai scurt" utarea bolnavului de pe targa in pat de catre personalul sanitar! fara sa permita bolnavului nici o miscare" #sistenta va asiguraun climat de linite, salon luminos, bine nclzit, aerisit . 6ozitie cat mai comoda in pat" 6aturile trebuie s aib somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate"@ Continuarea m2surilor de urgen32 4i prim a0utor:La indi#aia &!di#"%"i+

sedarea durerii se va face cu opiacee orfin, ialgin!, 2ortral sau amestecuri litice" anxietatea se combate cu sedative 2enobarbital, %iazepam!" +e evita administrarea concomitenta a sedativelorcu opiaceele" oxigenoterapie"@Supravegerea func3iilor vitale:Y 5onitorizarea &supraveg-erea permanent' n primele zile a electrocardiogramei, 1#, pulsului, respiraiei,temperaturii" &n sectiile de boli interne mai putin dotate se monitorizeaza din ora in ora si ori de cate ori este nevoiefunctiile vitale si vegetative 1#, puls, respiratie!, inregistarea zilnoca a electrocardiogramei si a temperaturii"@%ecoltarea proelor de laorator: +e va recolta s$nge pentru dozri enzimatice, fibrinogen, glicemie, determinarea leucocitozei, 9+, colesterol,acid uric"

@/revenirea complica3iilor tromoemolice:- +e administreaz anticoagulante: eparin Y sub controlul timpului de coagulare; 1rombostop ?, apoi funcie detimpul Zuic indice de protrombin!"@/re1nt5mpinarea ipere+citailit23ii miocardice: +e administreaz Qilin /.. mg n perfuzie, i"v" sau /.. mg intramuscular"

/7


26/36

6. Administrarea medicatiei:- cu punctualitate pentru a evita emotiile, la pat, in pozitie orizontala"- asistenta medicala va avea pregatite medicamente pentru eventualele complicatii"- administrarea oxigenului"

7 .Alimenta3ia olnavului:

esele vor fi fracionate 7-C pe zi! pentru a evita consumul de cantiti mari de alimente la o mas" La nceput se face alimentaie pasiv la pat, treptat trec$nd la alimentaie activ" %up mobilizarea bolnavului, se

poate servi masa n sala de mese" >egimul alimentar va fi hiposodat i hipocaloric" 'n primele zile se d o alimentaie lichid administrata lent culingurita, pireuri, ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de fructe, ou moi, evit$nd alimentele care produc gaze saunt$rzie tranzitul intestinal" +e interzice fumatul"8.!rm2rirea evacu2rilor de urin2 4i scaun:

Jolnavul imobilizat va fi servit la pat cu urinar i bazinet la nivelul lui ? pentru a nu necesita efort suplimentar" )onstipaia se combate prin laxative uoare sau clisme uleioase" %iureza i scaunul se noteaz n foaia de temperatur"9. Igiena olnavului:

Jaie general sau parial la pat p$n la mobilizarea bolnavului ? fr a-l obosi i fr a-l ridica"99. Moilizarea olnavului:

>epausul absolut la pat este n prima saptamana in funcie de evoluia bolii" %urata imobilizrii este stabilit de medic" %ac bolnavul nu are dureri, febr sau alte complicaii, ncep$nd chiar din primele zile se pot face micri pasiveale degetelor de la m$ini i de la picioare" 1reptat se permite schimbarea poziiei n pat, micri active ale membrelor" obilizarea se face progresiv ?"ezut (n pat, la marginea patului, a"ezarea (n fotoliu, ridicarea (n picioare? subcontrol pulsului i al tensiunii arteriale, primii pai numai n prezena medicului"/" Crearea unui mediu psiologic favorail: +e vor evita discuiile cu voce tare, chemrile la telefon" Hu se va permite vizitarea n grup" +e evit vizitele lungi" Hu se comunic veti neplcute" +e va facilita contactul cu bolnavii reabilitai, cu efect psihic bun"9;. #duca3ia sanitar2:

+e instruiete bolnavul privind modul de administrare a medicamentelor, semnele supradoza8ului digitalic" +e recomand controlul periodic" +e va incerca sa se restabileasca increderea in sine si capacitatea de

nursing in cardiologie elevi

Documents