nursing in pediatri

8/12/2019 Nursing in Pediatri

1/25

Nursing in pediatrie

As. Princ. Lic. Tamas Simona Bogdana

C 1 Notiuni introductive. Definitia notiunilor de puericultura sipediatrie

-puericultura si pediatria sunt domenii de activitate ale medicinii care au ca obiect comun depreocupare copilul de la nastere pana la adolescenta (16,1ani!-puericultura"se ocupa de copilul sanatos si anume de ansamblul mi#loacelor care asigura ode$voltare psi%o-motorie normala si ocrotirea sanatatii prin masuri pro&ilactice-cuvantul puericultura provine din lb. latina puer'copil, cultura'crestere-in seria puericulturii intra"

-puericultura antenatala (prenatala!" se ocupa cu de$voltarea intrauterina normala aprodusului de conceptie pana la nastere

-de$voltare postnatala" ingri#irea corporala, alimentatie normala, asigurarea buneide$voltari psi%ice, igiena mediului copilului, stabilirea criteriilor de apreciere a de$voltariinormale-pediatrie" este aceea ramura a medicinei care se ocupa cu descrierea diagnosticului sitratamentului bolilor copilului de la nastere pana la adolescenta-cuvantul pediatrie provine din lb. greaca pais, paidos'copil, tria'tratament-copilaria se imparte pe perioade bine delimitate tinand seama de particularitatile de de$voltare sipatologia speci&ica &iecarei varste-se deosebesc"

1 perioada neonatala sau de nou-nascut (-)* $ile!) perioada de sugar (1luna-1an!+ perioada de anteprescolar sau copil mic (1-+ ani! perioada de prescolar (+-ani! perioada de scolar (-16 ani!6 adolescenta

-morbiditatea in&antila 'totalitatea imbolnavirilor in decursul unei anumite perioade-perioadele de copilarie amintite mai sus au un speci&ic al morbiditatii"

-in perioada de nou-nascut" se intalnesc mai ales boli legate de actul nasterii-la sugari" predomina bolile aparatului respirator in se$onul rece si ale aparatului digestiv

in se$onul cald-la anteprescolar" bolile in&ecto-contagioase-la prescolari" bolile in&ecto-contagioase into/icatii, accidente de locuinte, apar si boli

ale aparatului respirator-la scolari" incep sa apara reumatism articular acut, glomerulo-ne&rita, accidente de

circulatie, de #oaca, de sport, psi%ice, boli ale aparatului urinar, %epatice, bolile sangelui

1


2/25

-mortalitatea in&antila" intr-o anumita perioada data este repre$entat de nr. de decese intre -1anraportat la 1 de nascuti vii din aceea perioada-cau$ele mortalitatii in&antile sunt in principal"

-la nou-nascuti -traumatisme obsterticale-la sugari -in&ectia cailor respiratorii, a aparatului digestiv

-la anteprescolari si scolari -pneumonii grave, boli in&ecto-contegioase, unele boli desange-la scolari-complicate boli in&ecto-contagioase, accidente rutiere, boli maligne (cancere!

0ngri#irea copilului este un proces comple/ care necesit participarea &amiliei la acordareaspri#inului medical, respectarea particularit2ilor dev3rst ale copilului, cunoa4terea de ctrepersonalul medical a temperamentului copilului, a situa2iei &amiliale ale acestuia, asitua2ieireligioase, a cadrului legal pe care se spri#in actul medical.Asistenta medicala trebuie sc34tige 5ncrederea &amiliei 4i 5n primu lr3nd al copilului pentru a avea o bun colaborare 5nreali$area 5ngri#irilor.a va e/plica &amiliei 4i copilului 5n termeni obi4nui2i interven2iaceurmea$ a &i &acut e/plic3ndu-le avanta#ele tratamentului pentru ameliorarea starii sanatatii

copilului , respectiv a starii de bine.Etape de pregtire a interveniilor.Pregtirea psihologic

Pregtirea copiilor pentru interven2ii diminuea$ nelini4tea acestora, asigur cooperarea, lede$volt capacit2ile de cooperare 4ialtele 4i le con&er un sentiment de control 5n e/perien2e cupoten2ial destres. 7etodele de pregtire pot &i &ormale, ca pregtirea 5n grup pentru spitali$are.Nursa care a petrecut mai mult timp cu copilul 4i are de#a stabilit o rela2ie po$itiv va c34tigamai u4or cooperarea acestuia. 8ac rela2ia e ba$at pe 5ncredere, copilul o va percepe ca&urni$oare de con&ort 4i plcere, 4i nu ca pe o persoan careaduce neca$uri. 8ac nursa nucunoa4te copilul, ar &i bine s 5i &ie pre$entat de altcineva din personalul medical, 5n care copilul

are 5ncredere. Prima 5ntrevedere cu copilul pune copilul 5n centrul aten2iei 4iapoi 5ncepe/plica2iile despre interven2ie9 interven2ia direct trebuie evitat. :3nd vorbe4te cucopilul, nursa trebuie s &oloseasc regulile generale de comunicare cu copiii. :opiii au nevoie de e/plica2ii pentru orice 5i implic.0nainte de interven2ii, nursa 5i e/pliccopilului ce se va 5nt3mpla 4i ce se a4teapt de la el. /plica2ia trebuie s &ie scurt, simpl 4ipotrivitnivelului su de 5n2elegere. /plica2iile lungi nu sunt necesare 4i pot provoca nelini4te lacopiii mici, mai ales dac e vorba de ceva dureros.8ac le e/plicm prin2ilor 5n pre$en2acopilului, nursa trebuie s &oloseasc un limba# adecvat copilului deoarece cuvintele noi pot&iinterpretate gre4it. 8ac prin2ii necesit o pregtire suplimentar, se &ace &r copil. ;edin2elede instruire sunt &i/ate 5n momentul potrivit 5nv2rii.

Poziionarea copilului n timpul interveniilor

:opiii mici 4i &oarte mici nu coopera$ 5n multe proceduri 4i nursa are responsabilitatea de adiminua mi4carea 4i discon&ortul lor printr-opo$i2ionare adecvat. :ei mai mari au nevoie demetode de constr3ngereminime. 8e obicei, sunt su&iciente e/plica2iile 4i pregtirea 5n avans4ispri#inul din timpul procedurii. 0n procedurile dureroase, copilului i se administrea$aneste$icul 4i sedativul pentru a diminua durerea 4i a evita alte metode de constr3ngere. Pentruaneste$ia local, se &olose4te lidocaina pentru a reduce sen$atia de intepatura.

)


3/25

C 2 P!"E#E !N$!%!! &C'D&(EN')*N&+C)()#)!

1


4/25

!ngri-irea ulterioara a nou nascutului

1- se asigura conditiile de mediu " -temperatura in salonul nou < nascutilor )) grade :, - umiditatea 6 < D, - lumino$itate adecvata , - o/igenarea salonului , - absenta curentilor de aer .) < se asigura len#erie curata si incal$ita pentru patut ,+ < se urmareste si se notea$a aparitia meconiului si a primei mictiuni . < se asea$a nou- nascutul in decubit lateral sau dorsal , sc%imbindu < i po$itia la ) < + ore . < pulsul, respiratia , temperatura se masoara si se notea$a in &oaia de temperatura obligatoriu de )ori pe $i (sau de cite ori este necesar !. Se cintareste $ilnic si se notea$a greutatea. Se notea$a $ilniceliminarile de materii &ecale si eventul varsaturile .6 .1) < se urmaresc incidentele &i$iologice din perioada de adaptare a nou


5/25


6/25

Ulterior se efectueaza baia zilnica(la orele -1 dimineata , inainte de cel de al doilea supt sau laorele 1-) ,inainte de penultimul supt! si toaleta pe regiuni de cite ori este nevoie .

lemente de apreciat-culoarea si integritatea tegumentelor 9-aspectul regiunii perineale 9-evolutia incidentelor &i$iologice din perioada de adaptare a nou-nascutului9

- Aspectul cicatricei ombilicale 9- -starea generala a copilului .

7ateriale necesarePentru toaleta pe regiuni "

- 7usama 9- Scutec 9- :omprese de ti&on sau manusi de baie 9- ?ecipient cu apa &iarta si racita 9- Sapun neutru , cu crema sau glicerina 9- Tampoane auriculare9- prosoape curate , moi 9

- Produse cosmetice de u$ in&antil"lotiuni ,pudre, uleiuri ,- cos pentru ru&e murdare 9- imbracaminte si scutece curate 9- len#erie de pat curata.

Pentru baia generala "-cadita 9-cos pentru ru&ele murdare 9

- Prosoape pentru baie 9- Sapun neutru , cu crema sau glicerina 9- 8ermatocosmetice9- Tampoane auriculare 9- 7anusi de baie 9- or&ecuta pentru ung%ii 9- pieptene9- termometru de baie.

Pentru toaleta plagii ombilicale "-comprese sterile 9

- Alcool sanitar sau solutie Betadine 9- produse &armaceutice indicate de medic in ca$ul evolutiei ne&avorabile a plagii9- &asa 9/ecutie"

Toaleta pe regiuni " -ne spalam pe maini ,cu apa calda si sapun , avind in vedere sensibilitatea deosebita a nou

nascutului si implicit re$istenta sca$uta la in&ectii . Se pot &olosi si manusi sterile . - temperatura camerii sa &ie )) < ) grade : , sa nu &ie curenti de aer ( mecanismele determoreglare sunt imature ! , - se pregatesc materialele necesare si se veri&ica temperatura apei ( apro/imativ grade : !

- se asea$a pe pat sau pe masa de in&asat musamaua si un scutec uscat , curat , - se de$braca copilul pe regiuni , de la cap la picioare , imbracind apoi &iecare regiune spalata .

6


7/25

-se masea$a cu o lotiune sau crema %idratanta ( in &unctie de aspectul tegumentelor ! pieleacopilului ,in special in $onele de descuamatie , se pudrea$a cu talc la nivelul pliurilor si in regiunea&esiera si se imbraca in len#erie curata , - se sterg oc%ii cu comprese sterile umede din ung%iul e/tern spre cel intern , &iecare cu altacompresa sterila , - se curata narile cu tampoane de vata , prin miscari blinde de rasucire ,&ara insa a insista , crustelena$ale se indepartea$a cu tampoane imbibate in ser &i$iologic , - se sterge conductul auditiv e/tern cu tampoane auriculare care se intoduc usor pe o distanta citmai mica , cit se vede cu o%iul liber , largind conductul auditiv e/tern prin tractiunea usoara apavilionului urec%ii in sens in&ero- posterior , - se taie ung%iile la maini (rotun#it ! si la picioare ( drept ! daca este nevoie , - se peria$a parul cu blindete cu o perie moale. -atentie " - baia durea$a - minute la sugarul mic si 1-1 la sugarul mare, - se veri&ica obligatoriu temperatura apei inainte de baie , - nu se &olosesc produse dermatologice , decit cele recomandate de catre medicul pediatru .

FNASA?A SF F7B?A:A?A SH>A?HLHF

S:EP " asigurarea con&ortului si a starii de igiena a sugarului pentru prevenirea in&ectiilor si aa&ectiunilor cutaneo- mucoase . 7AT?FAL N:SA? "- len#erie moale de bumbac ,cu croiala simpla , comoda , cu cusaturiplate , sa &ie usor de imbracat si sa nu limite$e miscarile , - scutec absorbant de unica &olosinta ( de recomandat sa se &oloseasca aceeasi &irmaproducatoare ! , - caciulita , - patura dreptung%iulara moale pentru anotimpul rece , sau sac de dormit .

I:HTF " Sc%imbarea len#eriei sugarului trebuie e&ectuata corect si rapid pentru a nu-l obosi si a nu&avori$a pierderile de caldura .

Fmbracarea camasutei " -se asea$a sugarul in decubit dorsal pe masa de in&asat acoperita de un scutec , - se rulea$a mineca , se introduc trei degete de la mina stinga prin aceasta , prin$ind minacopilului , iar cu mina dreapta se derulea$a mineca , procedindu-se similar pentru cealalta mina , - se intoarce sugarul in decubit lateral sting , se asea$a camasuta la spate sa nu pre$inte cute , - se intoarce sugarul in decubit lateral drept si se leaga bentitele ast&el incit sa nu #ene$esugarul .

Sc%imbarea scutecului- se po$itionea$a sugarul in decubit dorsal pe masa de in&asat , pe o supra&ata curata , neteda , care

permite acces usor pe toate laturile- se indepartea$a scutecul murdar 9

- se desprinde scutecul murdar ,se prinde sugarul de gle$ne cu o mina , cu cealalta se

indepartea$a partea anterioara a scutecului stergind regiunea perineala , de sus in #os , si pe cea&esiera , cu partea uscata , - se ridica regiunea lombara cu o mina iar cu cealalta se indepartea$a scutecul cu atentieimpaturindu-l cu partea murdara spre interior . - se e&ectuea$a toaleta regiunii perineale , &esiere si a coapselor cu apa calda si sapun neutru , clatinddin abundenta , se sterge prin tamponare cu un prosop curat ,moale , uscat .Se aplica o crema%idratanta in regiunea &esiera si ing%inala.


8/25

- se asea$a copilul pe un scutec absorbant ast&el incit marginea superioara sa depaseasca regiunealombara . - se &i/ea$a scutecul de unica &olosinta , - se imbraca cu pantaloni , - se asigura con&ortul si securitatea copilului vorbindu-i pe un ton a&ectuos cu rabdare si calm .

!ngri-iri acordate in incu/ator

C 0 +upravegherea nou*nscutului n incu/ator

Informaii generaleFncubatorul este un %abitaclu (lca ! 5nc%is cu pere2i din material plastic transparent care permiteobservarea nou nascutului, reali$area 5ngri#irilor 4i lini4tirea prin atingere.Pre$int ori&icii care permit trecerea tuburilor 4i sondelor necesare acordrii 5ngri#irilor.0n interior aerul ambiant este cald, umidi&icat 4i re5mprosptat permanent.Indicaii- nou-nscu2ii prematuri sau cu greutate mic la na4tere9- nou-nscu2ii &ragili, sub supraveg%ere clinic strict < de$ec%ilibra i %ermodinamic, respirator,instabili termic, la care trebuie observate mi4cri anormale, colora2ia tegumentului, semne deagravare a strii de sntate9- nou-nscu2ii sub &ototerapie.Materiale necesare- incubator curat decontaminat, pre5ncl$it9- gradul de umiditate reglat (D!.Pentru incubator- o Jpiele de oaieK sintetic pentru acoperirea saltelei9- un cearcea&9- un scutec 5mpturit sub cap9- un sac9- o p3n$ pentru acoperirea corpului copilului9- o p3n$ pentru acoperirea incubatorului.Pentru copil- un scutec sau pled9- o cm4u2 4i eventual 4o4ete.Efectuarea procedurii- se in&ormea$ &amilia9- se e/plic necesitatea punerii 5n incubator, modul de &unc2ionare 4i posibilitatea de contact cucopilul.Instalarea copilului- se de$brac nou-nscutul9- se reglea$ temperatura din incubator cu a#utorul unei sonde cutanate9

*


9/25

- se instalea$ sau se veri&ic sonda de gava#, per&u$ia 4i o/igenul dac este nevoie9- se montea$ alarma9- se instalea$ o pung de urin9- se las libere &a2a, m3inile 4i picioarele (pentru securitate!9- se acoper cu o len#erie moale9

- se respect ritmul somn-veg%e. 0n timpul somnului se acoper incubatorul cu un cearcea&- &amilia va &i in&ormat asupra con&ortului copilului 4i cum poate particip la 5ngri#ire.Supraveg%erea copilului- se observ 4i se notea$ temperatura la ore regulate din 6 5n 6 ore9- se asigur po$i2ia sondei cutanate care rmane tot timpul c3t copilul st 5n incubator9- se veri&ic umiditatea9- po$itionarea copilului la &iecare 5ngri#ire (5n timpul perioadei de veg%e!, respectiv dreapta-st3nga-pespate9- cur2irea re$ervorului de ap 4i sc%imbarea la ) ore este de dorit ca atunci c3nd prin2ii iaulegatura cu copilul s poarte ec%ipament de protec2ie.

ntreinerea cotidian! a incubatorului- se &ace c3nd copilul este scos pentru toalet9- se 5ndeprtea$ len#eria9- se cur2 accesoriile, pere2ii interiori apoi cei e/teriori9- se de$in&ectea$ e/teriorul, se pre&er ap steril sau serul &i$iologic pentru interior9- pentru de$in&ec2ie nu se &olosesc produse to/ice (&enoli, aldi%ide, %alogeni, aci$i, alcol!9- se re&ace ptu2ul.

Ie"irea din incubator:opilul prse4te incubatorul cu avi$ul medicului dac"- starea clinic 4i termic este stabil, s-a produs o maturi$are su&icient9

- dac nou-nscutul este la termen 4i are temperatura stabil9- dac este prematur sau are greutate mic" temperatura corpului s &ie stabil iar cea a mediului 5n#ur de )*-+ grade9- 5nainte de a &i scos din incubator se &ace acomodarea cu temperatura e/terioar.Prin2ii vor &i instrui2i cum s 5ngri#easc copilulLa s&3r4it se cura2 4i se decontaminea$ incubatorul.#omplicaii "i riscuri- tulburri de termoreglare din cau$a"- pierderilor de cldur (5nc%iderea 4i desc%iderea repetat a incubatorului!9- temperaturii neadaptate9- umidit ii neadaptate.

- in&ec2ii no$ocomiale din cau$a"- lipsei de igien a incubatorului9- incon&ortul copilului- po$i2ia incomod- lumina puternic, $gomot9- in%alarea regurgita2iilor9- arsuri ca urmare a lipsei circulrii aerului 5n interior. Se po$i2ionea$ salteaua de a4a manier 5nc3ts se men2in circula2ia aerului, se evit curen2ii care pot provoca supra5ncl$iri.


10/25

$%&' I$#U(A&%)U* ES&E U$ A+A)A& E*E#&)I# I $E#ESI&' SU+)A,E.E)E+E)MA$E$&'

+upravegherea nou nscutului su/ fototerapie

ototerapia este e/punerea la radia ii luminoase.Indica ii- Fcterul la copil (galben tegumentelor ca urmare a unui e/ces de bilirubin sangvin!.Informaii generaleFcterul &i$iologic sau %iperbilirubinemia tran$itorie neonatal- apare 5n propor2ie de 6D-D la nou nscu2ii la termen 4i D din prematuri9- este o consecin2 a %emoli$ei &i$iologice post-natale9- debutea$ a doua, a treia $i de via29- este pu2in intens, nu este 5nso2it de &ebr, uneori apare o u4oar somnolen29

- starea general este bun9- urina este de aspect normal, nu ptea$ scutecele, nu con2ine pigmen2i biliari, urobilinogenul u4orcrescut, &ecalele au aspect normal.volu2ia este &avorabil, icterul scade rapid 5n intensitate 4i dispare spontan dup - $ile mai rardup 1-1 $ile.Nu necesit tratament, numai dac este &oarte intens medicul recomand &enobarbital sau &ototerapie.

Icterele patologice

- au numeroase cau$e9- sunt consecin2e ale tulburrilor metabolismului bilirubinei care pot interesa producerea, captarea%epatic, con#ugarea sau e/cre2ia sa9- boala %emolitic a nou nscutului denumit 4i icter grav prin incompatibilitate sau eritroblasto$&etal este una din cau$ele %ipebilirubinei patologice.ototerapia repre$int tratamentul %ipebilirubinemiei neonatale 4i a icterului prin e/punereategumentelor copilului la radia2ie luminoas intens. Spectrul ultraviolet din radia2ia luminoascontribuie la eliminarea bilirubinei din pielea copilului.Material necesar- incubator9- lamp de &ototerapie9- oc%elari de &ototerapie pentru protec2ia oc%ilor copilului9- ale$ de unic &olosin29- pung de urin pentru baie2i9- scutec pentru reali$area unui 5nveli4 (cocon!.+reg!tirea copilului- se identi&ic copilul pentru a &i sigur c procedura se aplic celui care trebuie9- se de$brac copilul9- se montea$ o pung de urin dac este biat9- se prote#ea$ oc%ii cu oc%elarii speciali.)olul asistentului medicalGeri&ic"- distan2a 5ntre sursa de &ototerapie 4i pielea copilului (+-cm!9

1


11/25

- po$i2ia corect a oc%elarilor de &ototerapie9- reglarea temperaturii incubatorului 4i umiditatea9- temperatura corporal9- &recven2 cardiac 4i respiratorie a copilului9

Notea$"- diure$a, culoarea urinii, a scaunului 4i greutatea copilului9- comportamentul copilului9Ebserv"- colora2ia 4i %idratarea pielii, se d copilului s bea la cerere se suplimentea$ lic%idele prin per&u$iesub prescrip2iile medicale.Alte ingri/iri- calmea$ copilul prin cuvinte bl3nde dac este agitat9- se d o tetin copilului, cu acordul prin2ilor9- se evit tre$irea 4i se asigur con&ortul9- se evit radiatiile luminoase prin acoperirea incubatorului (se asigur ast&el 4i protec2ia pentru

ceilal2i copii care sunt 5n 5ncpere!9- pentru reali$area 5ngri#irilor igienice (sc%imbare, alimenta2ie! se pro&it de perioada de veg%e acopilului, se 5ntrerupe lampa de &ototerapie, se 5ndepartea$ oc%elarii9- se veri&ic e&icacitatea &ototerapiei.Supraveg%erea dup &ototerapie- timpul de e/punere la &ototerapie este prescris de medicul pediatru 5n &unc ie de gravitatea icterului9 - se %idratea$ 5n continuare copilul pe care oral sau iv.#omplicaii "i riscuri- pericolul iradierii oculare este atent eliminat prin prote#area oc%ilor copilului9- e/ist risc de apnee ceea ce impune supraveg%erea &recven2ei cardiace 4i satura2ia 5n o/igen acopilului9

- %ipertermia se previne prin supraveg%erea continu a temperaturii cutanate.STF7HLA?A 8MGELTA?FF :ENT?ELHLHF SFN:T?FAN SF AL F>FNFFntre 1-)ani si 6 luni devine capabil sa stea in se$ut nesustinut , sa stea in picioare si sa mearga

singur ,poate sa urce scarile ,poate retine urina in ve$ica pentru ) ore , &ace di&erenta intre sen$atiausoara si cea imperioasa de de&ecatie si mictionare , comunicind sen$atia parintilor controlindu-sipentru un interval de timp eliminarile . A:TFGFTATF

- se aprecia$a comportamentul copilului,incepindu-se cu controlulu eliminarii scaunului si apoi alurinii. Se organi$ea$a un program de eliminare , copilul &iind ase$at pe olita la intervale regulate detimp .

- se atentionea$a copilul cind scutecul este ud si i se atrage atentia cind este uscat pentru a sesi$a

di&erenta in bine. - se invata copilul sa e/prime verbal sau prin gesturi nevoia de de a elimina . - se lauda copilul cind isi controlea$a s&incterele , evitindu-se pedepsele sau presiunile e/cesive . La + ani- copilul ramine uscat in timpul noptii, sta singur pe toaleta.

- activitati "

11


12/25

- este dus la toaleta inainte de de culcare reducindu-se cantitatea de lic%ide baute inainte deculcare .Se reduce &olosirea olitei in &avoarea toaletei,se poate &olosi un suport pentru picioare in &atavasului de toaleta pe care copilul sa puna picioarele si sa se spri#ine pentru un con&ort sporit. Fntre +- +ani si 6 luni- isi spala si isi usuca miinile supraveg%eat.

- este educat sa-si spele miinile dupa eliminare . Fntre +,6 ani < ani

- incearca sa &oloseasca %irtia igienica . Se imbraca si de$braca singur . - F se o&era %irtia igienica si i se e/plica modul de &olosinta din &ata spre spate . Se &olosesc %ainecomode , i se reaminteste sa traga apa dupa &olosirea toaletei .ste incura#at in autonomie.

C !"EN(&(!& C'P!#)#)! +&N&('+ +! '#N&3

&limentatia nou*nascutului sanatos4-se incepe precoce de la + % dupa nastere cu administrarea de ceai cu D $a%ar, la 6-1) % seincepe alimentatia lactata progresiva*alimentatia naturala4nou-nascutul va &i pus la san din + in + % alternativ cu pau$e de noapte

intre ) si 6 dimineata, durata unui supt va &i ma/imum de 1-) minute, e/ista si conceptiaalimentatie la cerere*alimentatia artificiala" consta din utili$area di&eritelor preparate din lapte &olosite atunci candmama nu dispune de lapte, cantitatea necesara se calculea$a in &elul urmator"in primele 1 $iledupa &ormula L'(M-1! / sau * M-$iua de viata-dupa 1 $ile nou-nascutul va primi 1*-) ml lapte@g corp@)%-preparate &olosite" lapte de vaca diluat cu O in mucilagiu de ore$ )D cu $a%ar9 preparate delapte pra& Similac, 7ilupa, ?obeb*alimentatia mi,ta" se introduce in ca$ul in care mama nu dispune de su&icient lapte matern,dovada se &ace prin proba suptului, cantarirea nou-nascutului si dupa supt- in alimentatia arti&iciala biberoanele si tetinele vor &i bine sterili$ate mama se va imbraca intr-

un %alat special, se va spala pa mana, se spala si pe sani cu ceai de musetel si va servi nou-nascutului mancarea.

&e0nica alimentatiei la sinPregatirea mamei "-se e/plica mamei argumentat stiinti&ic avanta#ele alimentatiei naturale pentru mama cit si pentrusugar


13/25

- atinge obra$ul sugarului cu mamelonul , urmarind re&le/ul de apucare .- introduce areola mamara in cavitatea bucala a sugarului , sustinind sinul cu mina libera ,asigurindun con&ort respirator pentru sugar (apasa usor cu degetul sinul din dreptul narinelor sugarului .-se urmareste apetitul sugarului ,raportul intre miscarile de supt si cele de deglutitie (1"1!- cind numarul de supturi devine mai mare decit cel de deglutitii inseamna ca sinul s-a golit si estenecesar sa se sc%imbe sinul ,- daca sugarul oboseste sau se opreste se lasa sugarul sa se odi%neasca ,- sugarul se lasa sa suga pina se satura , daca greutatea sa nu este e/cesiva (medicul trebuie sa iaaceasta masura ,de restringere a timpului acordat suptului !. Asigurarea repausului- dupa supt mama va ridica usor sugarul in brate spri#nindu-l cu &ata ventrala pe piept sau in po$itieverticala tapotindu-l usor pe spate pentru a eructa .- daca sugarul a &ost des&asat se va in&asa .Se se culca in decubit lateral sting 1-) minute apoi indecubit lateral drept .- se supraveg%ea$a permanent sugarul pentru eventualele incidente ce pot apare (regurgitari,varsaturi, colici abdominale , scaune postprandiale ! . Fgiena sinilor dupa supt

-mama va e/trage restul de lapte ramas in sin (daca este ca$ul ! cu a#utorul unei pompe speciale saumanual .- isi spala sanii cu apa si sapun , clatiind &oarte bine dupa care isi sterge sanii prin tamponare cu unprosop curat . Se lasa sanii liberi la aerul camerei, la ra$ele ultraviolete naturale sau arti&iciale .- pastrea$a un repaus de 1-+ minute dupa alptare . Proba suptuluiste o te%nica &oarte simpla dar e/trem de importanta pentru monitori$are alimentatiei corecte lasin(a cantitatii de lapte supt la &iecare masa ! . La &iecare supt sugarul se cintareste inainte de masa sidupa masa timp de ) de ore .Sugarul trebuie sa &ie imbracat cu aceeasi imbracaminte.Se &ace o medie a cantitatii supte pentru &iecare prin$ .

&e0nica alimentatiei artificiale cu biberonulScop " alimentarea sugarului cu lapte pra& ,lapte de vaca sau cu lapte matern (atunci cind alaptareaeste contraindicata !,- alimentatia diversi&icata ,- %idratarea .7ateriale necesare "- biberon personal sterili$at ,- tetina sterila ,- alimentul de administrat . /ecutie- se calculea$a necesarul caloric al sugarului si cantitatea de aliment pentru un prin$ .- se introduce alimentul in biberon si se incal$este in un vas cu apa ,

- se adaptea$a tetina la gura biberonului ,- se veri&ica temperatura alimentului picurind citeva picaturi pe tegumentul de la plica cotului ,- se tine sugarul in brate ,culcat cu capul pe antebratul mamei sau a persoanei de de ingri#ire ,- cu mina libera se apuca biberonul si se introduce tetina in gura sugarului ,- se tine biberonul vertical pe gura copilului cu bula de aer &ormata pe &undul biberonului (prevenindaero&agia! .- se supraveg%ea$a sugarul in tot timpul alaptarii urmarind sincroni$area intre supt si deglutitie ,

1+


14/25

- cind sugarul numai suge se ridica in po$itie verticala , cu capul pe umarul mamei timp de citevaminute(1-1 ! , pentru a &avori$a eructatia dupa care se asea$a in patut .- biberonul se spala &olosind o perie speciala , cu apa calda si detergent , apoi se clateste din nou si sesterili$ea$a prin &ierbere .- se pastrea$a la &rigider timp de * de ore cite o proba din laptele administrat etic%etat cu data , ora ,produsul si persoana care l-a pregatit.

Alimentatia prin gava/Scop" inlocuirea alimentatiei pe cale orala in ca$ul " - prematurilor si nou nascutilor &ara re&le/ dedeglutitie ,- la cei cu anomalii ale &aringelui sau a eso&agului ,- problemelor respiratorii(risc de aspirare a alimentelor !,- constienta abolita . 7ateriale necesare "- sonda Nelaton cu dimensiuni speci&ice sugarului sau copilului dar si visco$itatii lic%idului deadministrat ,

- recipient pentru lic%id sau seringa de 1-1 ml sterila ,- seringa sterila pentru aspirarea continutului gastric ,- apa sterila (pentru nou nascut ! sau lubre&iant %idrosolubil pentru sonda ,- banda ade$iva %ipoalergenica pentru &i/area sondei ,- stetoscop pentru identi&icarea po$itiei corecte a sondei ,- alimentul de administrat ,- materiale pentru de$in&ectia mainilor. &ectuarea te%niciiFntroducerea sondei- se asea$a copilul in decubit dorsal ,- se spala mainile cu apa si sapun ,- se apro/imea$a pe sonda lungimea care trebuie introdusa masurind ast&el"de la nas la lobul urec%ii ,apoi la apendicele /i&oid sau de la nas la lobul urec%ii si apoi la #umatatea distantei intre apendicele/i&oid si ombilic marcindu-se ulterior cu o banda de leucoplast $ona pe sonda ,- se lubre&ia$a sonda si se introduce prin cavitatea bucala sau endona$al prin &aringe si eso&ag pina lamarca#ul &acut . 8aca se alege calea orala ,capatul pro/imal al sondei se introduce spre partea posterioara a&aringelui iar pentru calea endona$ala capatul pro/imal al sondei se introduce spre ba$a nasuluisiapoi se introduce usor spre occiput .- daca pacientul este copil mare , constient si cooperant ,capabil sa ing%ita la comanda , sesincroni$ea$a patrunderea sondei cu deglutitia si respiratia .- se e/trage sonda urgent daca se observa agitatie ,tuse ,congestie a &etei , an/ietate deosebita .- pe tot timpul e/ecutiei se pastrea$a contactul verbal si &i$ic cu copilul asigurindu-i un mediu de

siguranta . -= se veri&ica po$itia sondei prin urmatoarele metode "- se atasea$a amboul unei seringi la capatul e/tern al sondei si se aspira < e/istenta continutuluigastric indica pre$enta sondei in stomac (absenta continutului gastric nu semni&ica ca nu este sondain stomac , ar &i posibil ca stomacul sa &ie gol sau sa nu vina in contact cu continutul gastric!.- se introduce cu seringa o cantitate de aer(,-1 ml la prematuri si la nou nascuti si ml la copii!prin sonda si cu a#utorul stetoscopului se percep sunete .8ar este posibil ca capatul sondei sa nu &iein stomac dar totusi sa se auda $gomote atunci cind capatul distal este deasupra cardiei.

1


15/25

- se &i/ea$a capatul distal al sondei cu banda ade$iva %ipoalergenica .Introducerea alimentuluiPo$itia copilului-de pre&erat , in brate in po$itie ori$ontala , cu capul si toracele usor ridicat si spri#init pe bratul celuicare il alimentea$a .-daca aceasta po$itie nu este posibila , se asea$a in decubit dorsal sau lateral drept , cu toracele sicapul usor ridicat ,cu un cearcea& impaturit (la nou nascut sau sugar mic !sau o perna (la copii! subcap si omoplati. .-se incal$este preparatul de administrat la temperatura camerei , se aspira in seringa si se atasea$aamboul seringii la e/tremitatea distala a sondei .-se introduce cu presiune moderata lic%idul pentru a se preveni regurgitarea sau varsatura sau c%iardistensia brusca a stomacului .-La s&irsit se introduc 1- ml de apa sterila pentru a elimina tot bcontinutul in stomac .-sonda se poate tine ) de ore ,-Pentru scoaterea ei , se pensea$a capatul e/tern al sondei , se indepartea$a romplastul de pe piele sise e/trage usor si rapid sonda .Fngri#irea dupa te%nica

- se tine copilul in brate citeva minute , in po$itie verticala pentru a preveni regurgitatia, - se notea$a tipul si cantitatea de aliment precum si lic%idul re$idual e/tras inainte de alimentare ,toleranta la aliment , mani&estari patologice ulterioare alimentarii .

Alimentarea copilului cu alimente solideScop < aport alimentar adecvat virstei , calitativ si cantitativ , - stimularea de$voltarii musculaturii masticatorii si a limbii .7ateriale necesare " - &ar&urie sau castron din plastic , - lingurita , - tava , - %rana adecvata , - servet , - scaun cu masuta .lemente de apreciat " -de$voltarea psi%o- motorie , -apetit , -alimente pre&erate , respinse , -alergii alimentare sau intolerante alimentare ./ecutie+regatirea pentru masa -se sc%imba scutecul , daca este necesar ,-se spala pe maini ,-se creea$a o atmos&era placuta ,lipsita de stimuli care ar putea atrage in sens negativ atentia

copilului,-se asea$a comod copilul in bratele altei persoane , sau intre perne spri#int in patut sau pe scaunul cumasuta .- se prote#ea$a copilul cu un servet curat ,daca este posibil colorat atragator ,- se asea$a con&ortabil si persoana care il alimentea$a in &ata copilului , masa &iindu-i servita &aragraba , &avori$indu-i deprinderi alimentare corecte .Alimentare propriu-zisa

1


16/25

- se controlea$a mainile copilului pentru a nu avea diverse obiecte pe care sa le bage in gura sau inmincare , imobili$indu-i mainile cu blindete pentru a nu le introduce in mincare ,daca nu agrea$aacest lucru i se o #ucarie sau un obiect pre&erat ,-i se o&era initial alimente de ba$a inaintea celor dulci , eliminind ast&el posibilitatea de re&u$aalimentul principal pentru cel dulce ,-lingurita este pre&erat sa &ie din material plastic si sa &ie incal$ita inainta de &olosire ,in apa calda&iarta , se incarca moderat si se plasea$a pe limba copilului cit mai in spate ,pentru a evita re&le/ul derespingere ,-se aduna resturile impinse din gura si se reintroduc ,-Se continua alimentatia pina cind copilul este satul .-Se vorbeste cu copilul tot timpul mesei, &avori$ind atit digestia cit si relatiile interumane .Ingri/iri ulterioare-Se spala &ata si mainile copilului,-Se sc%imba scutecul daca este necesar ,-Se asea$a copilul in o po$itie sigura, anti-re&lu/, in patut , comoda si se incura#ea$a sa seodi%neasca ,-Se supraveg%ea$a un timp copilul ,

-Se notea$a tipul si cantitatea de aliment, toleranta ,alimentele &avorite sau respinse ,-Se cintareste periodic copilul.Diversificarea alimentatiei

?eguli "-alimentele se introduc pe rind nu mai multe de unul odata ,la intervale de 1-) saptamini intre ele ,- numai in stare de sanatate deplina a acestuia ,-se incepe cu cantitati mici crescind progresiv , inainte de cantitatea de lapte ,-daca un aliment nu este tolerat se renunta pentru o perioada la el , incercindu-se ulterior-alimentele nu se $a%area$a ,- cind copilul se alimentea$a cu alimente semisolide sau neomogene , care ar putea avea risc deaspiratie trebuie o supraveg%ere suplimentara .

Qocul copiilor 2unctiile /ocului 8e$voltarea sen$o-motorie

-stimulea$a abilitatile motorii &ine si grosiere si coordonarea miscarilor ,- stimulea$a de$voltarea tuturor simturilor ,- incura#ea$a e/plorarea naturii &i$ice a lumii ,- o modalitate de consum a surplusului de energie

ezvoltarea intelectuala- e/plorarea si manipularea a di&erite obiecte ca " &orma, culoare , consistenta ,marime ,- e/periente legate de numere , relatii spatiale , concepte abstracte ,- oportunitatea de a practica si de$volta limba#ul,

- oportunitatea de a asimila e/periente anterioare in noi perceptii si relatii ,- a#uta copilul sa inteleaga lumea in care traieste si sa deosebeasca &ante$ia de realitate . Aspecte sociale si ale dezvoltarii morale- invata rolul de adult ,- oportunitatea de a incerca relatii cu alti copii ,- de$volta abilitati si scopuri sociale ,- incura#ea$a interactiuni si de$voltare de atitudini po$itive in relatii cu altii ,- in&luentea$a aspectele comportamentale dupa standarde morale .

16


17/25

#reativitate-produce o e/teori$are e/presiva a ideilor creative si intereselor,- permite e/primarea &ante$iei si imaginatiei ,- permite de$voltarea talentelor speciale si a intereselor . Autoaprecierea- &acilitea$a de$voltarea identitatii ,- incura#ea$a a#ustarea propriului comportament ,- permite testarea propriilor abilitati si compararea lor cu ale celorlalti,- permite observarea modului in care propriul comportament ii in&luentea$a pe ceilalti . ,aloarea terapeutica-permite eliberarea de tensiune si stress,- permite e/primarea emotiilor si eliminarea impulsurilor neacceptate de standardele sociale ,- incura#ea$a e/primarea unor situatii periculoase intro maniera sigura ,- &acilitea$a comunicarea verbala indirecta si nonverbala a nevoilor , temerilor , dorintelor .

?eguli pentru alegerea #ucariilor- se aleg #ucarii potrivite virstei copilului , abilitatilor , intereselor si de$voltarii sale psi%o-motorii ,- #ucariile sa corespunda standardelor de siguranta ,

- sa veri&ice daca #ucaria are toate partile componente ,in primii ani de viata se aleg #ucariire$istente ,- sa &ie usoare , sa nu produca trumatisme daca lovesc copilul,

- marginile sa &ie netede , netaioase , neascutite ,- se evita cele care se descompun in parti mici ce pot &i ing%itite sau aspirate de copii sub + ani , Se evita cele care pot a&ecta oc%ii copilului sau care produc $gomote puternice care le pot

a&ecta au$ul , Se inlatura ambala#ul din plastic si nu se lasa la indemina copilului , se poate su&oca , Se asigura ca o #ucarie &olosita de un copil mai mare nu poate a#unge in mina unui copil mai

mic putindu-i provoca traumatisme , se invata copilul si se supraveg%ea$a cind se #oaca cu #ucarii pe ba$a de curent electric ,

se invata copilul mai mare cum sa &oloseasca instrumentele sau materialele taioase sau&ierbinti cind con&ectionea$a di&erite obiecte se obisnuieste sa ase$e #ucariile ordonat sau in cutii pentru a evita accidentele prin cadere

peste ele , se veri&ica daca partile componente ale #ucariilor sunt bine &i/ate, daca desprinderea lor este

periculoasa , Se repara periodic cele stricate , se asigura ca materialele din care sunt &acute sunt neto/ice , nu contin coloranti to/ici si se

elimina #ucariile din plus care pot produce as&i/ie .7asurarea si cintarirea sugarului

Masurarea sugarului

Scop4stabilirea lungimii sugarului , in vederea aprecierii cresterii . - se e&ectuea$a la nastere si apoi periodic , lunar sau de cite ori este nevoie ./ecutie < se spala mainile cu apa si sapun , - se de$in&ectea$a cu solutie de$in&ectanta pediometrul si se acopera cu un scutec curat , - se asea$a copilul in decubit dorsal , cu capul lipit de capatul pediometrului , - se intind picioarele sugarului , apasind usor pe genunc%i , - se citeste lungimea indicata in centimetri , - se notea$a in &oaia de observatie .

#intarirea

1


18/25

Scop< stabilirea greutatii sugarului in vederea aprecierii indicelui ponderal sau nutritional ./ecutie < se spala mainile cu apa si sapun , - se asea$a un scutec curat pe cintar , - se ec%ilibrea$a cintarul , - se asea$a sugarul pe cintar tinind mina usor pe trunc%iul sau , - se citeste indicatia , - se imbraca sugarul si se asea$a comod , - se notea$a in &oaia de observatie , - se anunta medicul daca se observa di&erente mari in greutate ( peste 1-1 g in ) de ore !

Supraveg%erea &unc2iilor vitale la copil, i a altor parametri

a! 7surarea temperaturii corporaleScop- supraveg%erea sistematic 5n cadrul unei spitali$ri9- supraveg%erea unui sindrom in&ectios.

7ateriale necesare- termometrul electronic9- comprese, solu2ie de$in&ectant9- capisoane pentru protec2ia termometrului9- carnet pentru notarea valorilor.

Pregtirea copilului- msurarea se &ace diminea2a 4i seara sau co&orm recomandrii medicale9- pentru supraveg%erea 5n timpul spitali$rii msurarea se &ace 5nainte ca pacientul s se ridice dinpat.

Te%nica msurrii

7surarea 5n plici (a/ilar sau ing%inal!- se aplic captatorul termometrului implicat 5n plica a/ilar av3nd gri# s se asigure un contact buncu pielea9- termometrul trebuie s &ie bine po$i2ionat9- se asteapt + secunde c3nd se aude semnalul sonor se cite4te temperatura a&i4at9- se adaug - grade pentru a ob2ine temperatura real.

7surarea rectal- termometrul se introduce 5n rect deprt3nd &esele copilului9

- introducerea se &ace prin mi4cri de rota2ie dup ce termometrul a &ost capi onat9- 5n timpul msurrii termometrul se sus2ine la copilul sugar9- repetarea msurrii poate &avori$a apari2ia ulcera2iilor la nivelul peretelui rectal9- msurarea se &ace 5n repaus, la aceea4i or din $i9- 5n ca$ul in&ec2iilor msurarea se &ace 5n &rison 5n timpul convulsiilor 5n transpira2ie9- se scoate termometru se cite4te9- se 5ndeprtea$ capi onul.

1*


19/25

7surarea 5n cavitatea bucal- sonda termometrului se introduce 5ntr-un capison din material plastic9- se plasea$ sublingual9- se men2ine termometrul p3n sun9- se scoate, se cite4te temperatura se 5ndeprtea$ capisonul.

7surarea 5n conductul auditiv- captatorul este prote#at de un capison de unic &olosin2, se introduce 5n urec%ea pacientului9- se rote4te usor &iind adus c3t mai aproape de timpan9- msurarea se &ace 5nainte de sculare, copilul &iind 5n po$i2ie de decubit.

b! 7surarea pulsuluiScop"- stabilirea ratei pulsului9- depistarea unor modi&icri patologice.

Te%nica msurrii- la nou nscut 4i la sugar 5n primele luni de via2 pulsul se poate msura 5n timpul somnului lanivelul &ontanelei9- pulsa2iile se pot percepe 4i numra aplic3nd m3na pe regiunea precordial9- la copii mai mari msurarea se poate &ace prin comprimarea unei artere pe un plan dur" radial,cubital, temporal, pedioas, %umeral, &emural, carotid9- la copilul supraveg%eat sistematic 5n timpul unei spitali$ri msurarea se &ace de ) ori pe $idiminea2a 4i seara odat cu temperatura9- 5n timpul msurrii copilul trebuie s &ie lini4tit deoarece agita2ia 4i pl3nsul accentuea$ btileinimii9- valori normale"

- nou-nscut ' 1+@1 pe minut9- un an ' 1@1) pe minut9- ) ani ' 1@11 pe minut9- +- ani ' @11 pe minut9

- - ani ' *@19- *-1 ani ' *@ pe minut9- 11-16 ' * pe minut.c! 7surarea 4i supraveg%erea respira2ieiScopul" depistarea modi&icrilor aprute 5n a&ec2iuni respiratorii.Te%nica msurrii

- se &ace prin inspectie@observa2ie 5n timpul somnului9- se de$brac &a2a anterioarar toracelui 4i a abdomenului9- se aplic m3na pe toracele copilului9- se asteapt 1-) minute dup atingerea copilului9- se cronometrea$, se numr mi4crile de ridicare a toracelui9- 5n a&ar de &recven2 se mai urmare4te"- simetria mi4crilor toracice9- ritmul 4i aplitudinea respira2iei9

1


20/25

- pre$en2a unor $gomote9- se observ libertatea cilor respiratorii9- msurarea se &ace diminea2a 4i seara sau dup un orar stabilit de medic 5n &unc2ie de stareacopilului.

Galori normale"- nou-nscut ' -@minut9- 1 an'+-@minut9- + ani'+@minut.?espira2ia trebuie s &ie supl &r geamt sau 5nso2it de $gomot.a2a copilului trebuie s &ie normal colorat.d! 7surarea tensiunii arterialeNu &ace parte dintre msurarile de rutin.Atunci c3nd este ca$ul msurarea se &ace cu aparate pentru copii care au man4eta 5ngust adaptatmrimii bra2ului.Te%nica msurrii este asemntoare cu cea de la adult. (procedura este descris la capitolul , .+7surarea i notarea presinuii s3ngelui!.e! Ebservarea 4i supraveg%erea scaunului la sugar 4i copilul micAspectul 4i culoarea scaunului di&er 5n &unc2ie de v3rsta copilului, alimenta2ie 4i stare de sntate.Scop"- aprecierea modului de &unc2ionare a aparatului digestiv9- depistarea unor boli 5nso2ite de diaree sau de constipa2ii.

0n situa ii &i$iologice"- 5n primele )-+ $ile de la na4tere, scaunul este verde-brun 5nc%is (meconiu!9- sugarul alimentat la san elimin scaune de culoare galben aurie care 5n contact cu aerul capt otent ver$uie din cau$a o/idrii bilirubinei9

- numrul scaunelor la 5nceput este &recvent apoi scade &iind de +- 5n #urul v3rstei de 6 luni9- are miros acru9- ader la scutece9- numarul scaunelor este dee 1-) 5n ) ore9- c3nd alimenta2ia se diversi&ic scaunul 54i sc%imb culoarea.:opilul alimentat arti&icial elimin un scaun consistent, galben desc%is, care nu ader la scutece.0n situa ii patologiceScaunul pre$int modi&icri privind consisten2a, cantitatea, compo$i2ia, culoarea"- poate con2ine elemente patologice9- se 5nso2e4te de dureri, borborisme, tenesme9- scaunele mucogrun#oase au consisten2 neomogena, semilic%ida, cu particule solide 4i mult mucus

5n &orma de &ilamente 4i &locoane, culoare galben-ver$uie. numarul poate a#unge la -1 5n ) ore9

Scaunele lic%ide 4i semi-lic%ide- au aspect spumos9- sunt eliminate 5n #et9- pot con2ine grun#i 4i mucus9- numrul lor a#unge la + 5n ) ore.Scaunele mucoase"

)


21/25

- sunt lic%ide cu mucus sub &orm de grme$i v3scoase, glbui cenu4i, asemntoare unor plgi9

Scaunele mucopurulente- con2in mucus 4i puroi9- au culoare galben vel$ui9

Scaune mucosang%inolente- con2in" mucus grun#ul de materii &ecale, sange 5n cantit2i variabile sau numai mucus 4i sange

Notarea scaunuluiNumrul 4i aspectul scaunului eliminat se notea$ &olosind semne conven2ionale"- Scaun normal (R!- Scaun semiconsistent@semilic%id (@!- Scaun apos (-! , grun#os ($!9 mucus (/!- Scaun cu s3nge (s! 4i se notea$ cu ro4u

:3nd scaunul con2ine mai multe elemente se &olosesc toate simbolurile de e/emplu(/$! mucogrun#os9 (/s! mucosang%ilonet etc.)+.) Prelevarea probelor pentru laborator la sugar 4i copilul mica! Prelevarea s3ngelui pentru e/amenul de laborator la sugar?ecoltarea s3ngelui prin 5n2eparea clc3iuluiScop"

- ob2inerea unei mostre de sange pentru determinarea gluco$ei 4i %ematocritului9- e&ectuarea testelor de laborator pentru &enilcetonurie, galacto$emie, %ipotiroidism.7aterial necesar"- lame 4i lamele de laborator9- alcool de grade9

- pipeta (vas capilar!9- comprese sterile9- ac pentru 5n2eptura sau lama pentru scari&icare9- manu4i de unic &olosin2.

Pregatirea copilului- se veri&ic identitatea copilului9- se veri&ic recomandarea medical9- se a4ea$ copilul 5ntr-o po$i2ie comod9- se de$vele4te piciorul ales pentru recoltare.

&ectuarea procedurii- se e/aminea$ locul (marginea lateroe/tern a clc3iului!9- se spal m3inile 4i se pun mnu4i9- se de$in&ectea$ locul cu un tampon cu alcool9- se 4terge suplusul de spirt cu o compres uscat9- se scari&ic $ona cu lama sau se 5n2eap cu un ac steril9- prima pictur de s3nge se 4terge cu un tampon uscat9

)1


22/25

- se colectea$ s3ngele cu a#utorul pipetelor capilare9- la s&3r4it se aplic un tampon apoi un pansament steril9

- se etic%etea$ 4i se trimite proba la laborator9- se lini4te4te copilul dup recoltare.

?ecoltarea s3ngelui prin punc2ie venoasScop"Eb2inerea unei cantit2i mai mari de s3nge pentru e/amene de laborator.7aterial necesar"- ptura pentru 5n&4area (imobili$area! copilului9- seringi@ace de unic &olosin29- vacutainere9- material de de$in&ec2ie" alcool grade9- tampoane sterile9- mnu4i de unic &olosin2.

Pregtirea copilului- se 5n&a4 copilul dup te%nica mumiei care permite imobili$are &r s #ene$e 4i se las acces la$ona #ugular.&ectuarea procedurii- se identi&ic pacientul9- se veri&ic recomandarea medical9- se stabile4te locul- vena #ugulara e/tern, copilul &iind a4e$at cu capul mai #os dec3t corpul &olosind un prosop rulat saumarginea mesei9- vena &emular Jpo$i2ia broa4teiK copilul &iind &i/at la nivelul genunc%ilor cu m3na evit3ndpresiunea pe coapse9

- se de$in&ectea$ locul 4i se &ace punc2ia venoas9- dup recoltare pe locul 5n2epturii se aplic un tampon cu care se &ace compresie9- specimenele recoltate se trimit la laborator.

Ebserva ii- punc2ia poate &i e&ectuat de ctre medic sau de un asistent medical special instruit pe ba$a unuiprotocol elaborat 4i semnat de ctre medic.

b! Prelevarea probelor de urin la copil- se &ace toaleta organelor genitale9- se &i/ea$ 5n #urul perineului sau vulvei o pung steril din material plastic9- 5n lipsa pungii se urmare4te atent copilul pentru a surpinde momentul mic2iunii.

7aterialele pentru recoltare, recipiente sterile, trebuie sa &ie permanent pregtite.

c! Prelevarea probelor din scaun la copil- pentru e/amenul copropara$itologic se recoltea$ din scaunul emis spontan &r supo$itor9- prelevarea se &ace din $one care pre$int mucus, &ragmente nedigerate cantitatea &iind apro/imativ gr9- dac scaunul nu pre$int modi&icri, recoltarea se &ace din mai multe $one9

))


23/25

- pentru coprocultur recoltarea se &ace direct din rect cu sonda melaton sterila.

7aterialele pentru recoltare, recipiente sterile, trebuie sa &ie permanent pregtite.Procedura de reoltare este descris la capitolul (.+ ?ecoltarea materiilor &ecale pentru e/amenelede laborator, a! ?ecoltarea materiilor &ecale pentru e/amen copropara$itologic!.0ngri#irea plgii ombilicaleScop" mumi&icarea cordonului 4i prevenirea in&ec2iei.0ngri#irile 5ncep la maternitate 4i se continu la domiciliu. Se e/ecut de personal de specialitate saude ctre mam@substitut matern la domiciliu dup o prealabil in&[email protected]#iri 5naintea cderii bontului ombilical- normal bontul ombilical se mumi&ic dupa 6-* $ile de la na4tere 4i se deta4ea$9- 5n primele ore se controlea$ pansamentul pentru a depista eventuale %emoragii9- 5n $ilele urmatoare se re&ace pansamentul 4i se observ evolu2ia (eventuale semne de in&ec2ii"ro4ea2, secre2ii, &ebr!9- pentru prevenirea in&ec2iei 4i grbirea mumi&icrii peste bont se aplic comprese sterile 5nbibate 5nalcool9- se anun2 medicul dac bontul devine moale, apare secre2ia.

0ngri#irea plgii ombilicale 5n ca$ de in&ec2ii- se anun2 medicul, se respect recomandrile9- se cur2 plaga cu ap o/igenat9- se atinge plaga cu betadin9- se aplic pulbere de baneocin.

8ac plaga pre$int granulom se atinge mugurul cu solu2ie de nitrat de argint D. Se aplicpansament steril.

&ectuarea in#ec2iei intramusculare la sugar

ScopFntroducerea unei solu2ii medicamentoase recomandate de medic 5n 2esutul muscular7aterial necesar"- medicamentul recomandat9- ace pentru aspirarea medicamentului din &iol@&lacon9- ac sub2ire 4i mic adaptat grosimii mu4c%iului9- sering de capacitate corespun$toare cantit2ii de solu2ie medicamentoas recomandat9- material de de$in&ec2ie9- recipient pentru colectarea materialelor &olosite.&ectuarea procedurii- se veri&ic 5nc odat prescrip2ia medical9

- se identi&ic copilul9- se alege locul" treimea medie a &e2ei e/terne a coapsei (mu4c%iul vast lateral! mai rar &a2a anterioar.7u4c%iul gluteal posterior unde se &ac de obicei in#ec2ii intramusculare este &oarte pu2in de$voltat lasugar 4i &oarte aproape de nervul sciatic, nu se recoman la loc pentru in#ec ie9- se de$in&ectea$ locul9- cu o m3n se &i/ea$ piciorul copilului9- cu o miscare rapid se 3n2eap mu c%iul, acul &iind u or orientat oblic9 - se veri&ic po$i2ia acului 4i se in#ectea$ solu2ia9

)+


24/25

- dupa in#ectare se aplic un tampon cu solu2ie de$in&ectant 4i se retrage acul9- se colectea$ materialele &olosite con&orm precau2iilor universale.

0ngri#irea copilului dup procedur- se lini4te4te copilul9

- se a4ea$ 5ntr-o po$i2ie comod9- se observ locul.

Administrarea medicamentelor pe cale oral la copilste introducerea 5n organism pe cale oral unei cantit2i de medicamente care s ac2ione$e generalsau local.

7ateriale necesare- pa%are de unic &olosin29- pipet, sticul2 picurtoare9- medicamente prescrise9- ap, ceai, alt lic%id recomandat9- lingur, linguri29- apstor de limb9- tav sau masu4 mobil9- mnu4i de unic &olosint.

Pregtirea copilului- se &olose4te metoda de #oac pentru a ob2ine cooperare9- se in&ormea$ copilul c va primi un medicament 4i nu bomboane9- se in&ormea$ asupra e&ectului 4i reac2iilor adverse9- se e/plic prin2ilor rolul medicamentului, importan2a administrrii, ac2iunea 4i eventualele reac2ii

adverse9- se asigur o po$i2ie corespun$toare 5n raport cu starea copilului9- se veri&ic dac sunt 5ndeplinite condi2iile pentru administrare9- dac nu e/ist nici o contraindica2ie se 5nlocuie4te apa cu un alt lic%id, de pre&erat dulce (suc, ceai!.Nu se &olosesc alimente sau lic%ide pre&erate de copil deoarece le-ar putea re&u$a mai tar$iu

&ectuarea procedurii

- se a4ea$ materialele pe o tav sau crucior pentru tratament9- se veri&ic prescrip2ia medical" numele medicamentului, do$a, modul de administrare, calea de

administrare9- se indenti&ic &iecare medicament pe care-l prime4te pacientul" etic%eta ambala#ul9- se pun do$ele ce trebuie administrate" 5ntr-un p%rel din material plastic9- se veri&ic numrul salonului 4i numele pacientului9- se aduce tvi2a@masu4a cu medicamentele 5n salon9- se e/plic pacientului@prin2ilor ce medicament prime4te, ac2iunea acestuia, dac are gust neplcut9- se a4ea$ pacientul 5n po$i2ie 4e$3nd dac nu e nici o contraindica2ie, sau o po$i2ie comod 5n cares poat bea lic%idul 5n &unc2ie de starea acestuia9

)


25/25

- se serve4te pacientului do$a unic9- se $drobe4te sau se &ragmentea$ tabletele pentru a &i mai u4or de ingerat 4i 5n mod deosebit la copiimici9- se &olose4te o cantitate mai mic de lic%id pentru a coopera mai u4or.La sugari se procedea$ ast&el

- se $drobe4te medicamentul 4i se pune 5ntr-o linguri2 cu ceai9- se introduce linguri2a 5n gura copilului se apas u4or limba 4i se rstoarn con2inutul9- se a4teapt p3n c3nd copilul 5ng%ite 4i apoi se retrage linguri2a.Supraveg%erea copilului dup administrare:opilul nu trebuie lsat singur.- se urmre4te aspectul tegumentului, pot apare erup2ii, ca$ 5n care se anun2 medicul9- la apari2ia tulburrilor respiratorii se administrea$ o/igen, ori se anun2 medicul. Se pregte4tetrusa de urgen29

7suri 5n ca$ul unor reac ii aprute dup administrarea medicamentelor la copil8ac acu$ sen$a2ie de grea2 4i vom- se aerise te 5ncperea9- se cere copilului s inspire pro&und (dac este la o v3rst la care poate 5n elege!9- se st cu copilul p3n c3nd se simte bine9- dac este ca$ul, se anun medicul9

8ac vars o parte din medicament- se anun2 medicul9

8ac are reac2ie alergic sau ana&ilactic- se opre te administrarea medicamentului9- se anun urgent medicul9- se pregtesc medicamente anti%istamice.

8ac reac2ia este sever"- se a ea$ copilul 5n decubit cu capul pu2in ridicat9- se evaluea$ semnele vitale din 1 5n 19- se urmre te dac pre$int %ipotensiune sau are di&icultate 5n respira2ie9- dac are di&icult2i respiratorii se administrea$ o/igen pe masc, 6l@min9- se pregte te o trus de urgen2e (la 5ndem3n!9

- se asigur suport psi%ologic copilului pentru a reduce an/ietatea9- se notea$ tipul 4i evolu2ia reac2iei alergice.

)

nursing in pediatri

Documents