M ercnríNr. 25. Anni LXXIV. H e rc o ri. Braşov, in 2 ‘(.15) Febr. 1911.

GAZETĂ TRANSILVANIEI.y ’ mwi—Mowawstt*»go<ţMM— teiaa aiigettOftigjyH———W M i— —

A p a r e î n f i e c a r e z i d e lu c r u .Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe V2 an 12 cor., pe V4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe V2

an 20 franci, pe l/4 an 10 franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi Ad mi n i s t r a ţ i a : BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov pe an 20 cor., pe */a an 10 cor., pe 7* an 5 cor- Cu dusul acasă: abonamentul regulat. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Adunarea dela Arad.S e ria a d u n ă rilo r p o p o r a le , decise

şi p u se la cale d e c o m ite tu l n o s tr u n a ţio n a l, în c e p e J o i , în 1 6 F e b r . n . <•. la A r a d , I n m iş c a re a n o a s tră p o litic a m a i n o u ă , a ceasta e ste p r im a m a n i­fe sta re p u b lic a , d u p ă care v o r u r m a

Ţâţele în d ife rite c e n tre d in ţin u tu r ile locuite d e R o m â n i. . A m s p u s eu a ltă o c a zie , că la p o p o r u l n o s tr u n u e d e s v o îta t în d e s tu l s im ţu l p o litie , cel p u ţin n u e d e s v o îta t în aşa, m ă s u r ă ,' ca la a lţi c o m p a trio ţi ai n o ş tr i. Ş i am a r ă ta t a tu n c i, că a c e a s ta e ste şi ea u n a d in c a u ze le d e r u te lo r n o a s tre pe te r e n u l p o litic .

P e n t r u d e ş te p ta re a s im ţu lu i p o ­litic , p e n tr u în tă r ir e a lu i şi p e n tr u lu m in a re a m a s s e îo r, m ijlo c u l cel m a i eficace, j)6 lâ n g ă p re s s ă , s u n t a d u n ă ­rile p o p o ra le , u n d e p o p o ru lu i îi se z u g r ă v e ş te în g ra iu v iu s itu a ţia p o li­tic ă , îi se a ra tă fe lu l lu p te lo r p o litic e şi sc o p u l la ca re se ţin te ş te

D i n n e v o ile şi m ise riile v ie ţii n o a s tre p u b lic e se c o n tu re a ză cu d e o ­sebire d o r in ţa d e -a s c h im b a s is te m u l

»actual d e la n o i, a z i re s trâ n s a p ro a p e Ltra m a i p e n tr u o clasă p riv ile g ia tă d in ^ tre c u t şi a stfel a lace accesibilă v ia ţ a

pub lică p e n tru m a rile m a sse ale t u ­tu r o r p o p o a re lo r d in a c e a sta p a trie . A c e a s ta e c h e stia votului universal, care în tr o d u c â n d u -s e , p o p o r u l îşi v a croi, p rin a d e v ă r a ţii săi r e p r e z e n ta n ţi , o a ltă s o a r tă , în o ri-c e c a z m a i b u n ă şi m a i fe ric ito a re d e c â t cea d e a z i . P e c â n d p e n tr u a ju n g e re a a c e s tu i scop v o m lu p ta şi lu c ra a lă tu re a d e to ţi a c e ia , fie şi s tră in i d e n e a m u l n o s tru , cari s p re b in e le p a trie i p re ­tin d şi ei in tro d u c e re a ace ste i m a r i re fo rm e , v o m r ă m â n e a a f i , cee-ce a u fo s t m o ş ii şi s tră m o ş ii n o ş t r i , R o ­m â n i v e r z i , R o m â n i c u ra ţi, re p re ze n jj

t a n ţ i în a c e a sta ţa ră a n o b ile i g in te I la tin e . C e re m şi v o m c e re , şi în o

n o u ă s itu a ţie tre b u ie să n i-s e d e a d r e p tu l lim b e i n o a s tre , d r e p tu l ele­m e n t a r d e -a n e [iu ţe a fo lo s i şi în d a - r a v e r ile p u b lic e de lim b a n o a s tră şi

| a s tfe l a n e p ă s tra n e a tin s ă fiin ţa r o ­m a n ic ă , a cărei cel m a i p u te rn ic r a - z i m este însăşi lim b a n o a s tră d u lc e ca s in u l m â in ii şi s u n t s tră v e c h ile şi fru m o a s e le n o a s tre d a tin e şi o b i­c e iu ri.

A m b e le aceste m a r i chestii s u n t p u s e la o rd in e a zile i la a d u n a re a d e la A r a d şi v o r fo rm a o b ie c t d e v o r b ir e a c o lo , fiin d cele m a i m a rc a n te p u n c te ale a d u n ă rii. In d eosebi se v a in s is ta a s u p ra ch e stie i v o tu lu i u n iv e rs a l, a ră - t& n d u -s e im p o r ta n ţa acestei re fo rm e şi u r m ă r ile e i. D e s p re a c e a s ta , cum şi d e s p re s itu a ţia p o litic ă v o r c u v â n ta cei m a i b u n i o r a to ri ai n o ş tri şi în u r m ă se v o r lu a r e z o lu t iu n i.

S a lu tă m a d u n a re a şi-i d o rim su c­cese d e p lin e .

Drepturi naturale.(vn) Zadarnic L.. De s-ar naşte o adie

de oameni de calibrul d-lui Tisza şi dacă această miie de oameni ar ţine mii de discursuri de conţinutul celor ţinute de cel mai tipic reprezentant al ideilor în­vechite medievale pe calea de a se cu­funda în neant — poporul românesc ca- re-şi duce viaţa pe acest tărâm de ţară, împăcat n-ar fi. Nu, n-ar fi împăcat. Pen- trucă cuvântul d-lui Tisza e sabia despo­tului din vremuri vechi, care ameninţă cu moarte pe cel ce nu se închină fără con­diţii credinţei lui. E porunca forţei, care poate să creeze sclavi, dar oameni nici­odată nu poate creşte. Şi această ţară—de oameni are lipsă, şi nu de sclavi. Pentru că cultura de azi, civilizaţia vremii a dat cu

desăvârşire uitării sistemul vechi de viaţă şi ’n locui aceluia a creat pe sama fiecă-

i rei fiinţe raţionale dreptul la existenţă. ! lER^rept natural câştigat cu multă văr- | aare de sânge şi cu nesfârşite milioane de ! jertfe, dar» care în ziua de azi se prezintă [ ca singura normă chemată să statornicea­scă echilibrul dintre state şi să asigure pacea dintre cetăţeni.

Drepturi naturale!... Iată două cu­vinte, numai două, pe cari minune, cu toate că trăim în veacul luminii, totuşi aşa de puţini lc înţeleg şi pe cari de le-ar înţelege aceia, cari din nenorocire conduc astăzi destinele statului ungar — atunci

! n-ar trebui să se mai cheltuiască atâta i vorbă pe sama vântului, căci buna înţe- ! legere între popoarele acestei ţări ar urma | de sine, ca un rezultat logic al unei stări | naturale de lucruri. Poftească şi - :g~ d-l Tisza şi toţi cei pe cari caută să*i convingă cu sofDteriile sale, că fiecare om se naşte ca o fiinţă dăruită deja prin fap­tul naşterii de însăşi natura cu un anu­mit capital de drepturi, pe cari civilizaţia de azi le comprimă într-o numire colec­tivă foarte simplă: drepturi ale.

Se impune doar vre-o analiză? îmi pare o pretenţie prea naivă pentru un om din veacul al XX-lea. Dar o dau:

Tăria statului de azi contrar teoriilor vechi întemeiate toate pe concepţia des­potismului, ca pe-o axiomă, dela care nu există abatere, se întemeiază pe bun&sta- tarea şi fericirea tuturor cetăţenilor. Cine susţine contrarul, trebue să fie un nebun. Şi bunăstarea cetăţenilor numai aşa va fi asigurată, dacă statul nu va face uz de forţa sa pentru a înăbuşi şi a tortura, ci dacă-şi va da silinţa, ca să respecteze şi să întărească tot, ceeace i-a dat natura omului pentru conservarea existenţei sale. Sau mai pe româneşte; dacă acest stat va respecta Ungurului, Românului, Slova­cului, Sârbului, Germanului, Ruteanului limba sa în mod nelimitat, fără deosebire

de situaţie socială, fără deosebire de clasă şi inteligenţă, dacă acest stat va respecta

[ fără limită modul de viaţă, pe care şi-l’a adoptat din naştere, fiecărui neam, care trăeşte pe pământul acestei ţări şi In sfâr­şit, dacă statul va contribui cu toată pu­terea la deplina valoare a individualităţii fiecărei naţionalităţi.

Iată pe scurt chemarea statului un- gar de azi. Şi iată şi torma cea mai sim­plă a »împăcarei«. pentru care aţâţi so­fişti nevoiaşi pled ază în discursuri, prin cari zăpăcesc numai mintea oamenilor. Căci să se şue, că nu cetăţenii sunt fătul statului, ci statul e fătul cetăţenilor. Ce­tăţenii, milioane de indivizi cu culturii şi civilizaţia, cari timbrează personalitatea lor de azi, formează statul, care în mod logic trebue să-şi afirme existenţa, ţinând meivu emu de iegde giinte aie uaturii, care nu crează ca să nimicească, ci ca să asigure vitalitatea fiecărei creaturi.

Stând lucrul astfel, poate fi sigur ori ce individ, care ţine încă ca să trăiască în conformitate cu legile guvernului ăe odinioară, că ameninţarea lui împotriva uaui aetiiu. care trăe^te după legile im­puse lui de natura însăşi — e la tot ca­zul de tot. ridicolă sau că rolul lui se re­duce la rolul unui comediant, care dis­trează fără Insă ca să opăceaseă cât de cât — gândirea ascultătorilor. Un astfel de tip dispare după stingerea luminărilor din circ — fără ca apariţia lui din sar a următoare să producă — epocă i

D-l Tisza e şi ei, cel mult, un astfel de comediant şi încă îmbătrânit. Ou na­tura luptă eroii, şi totuşi în faţa tăriei ai­cea teia cad şi eroii. Cel ce vrea să ezisic-, numai aşa îşi poate conserva ezistenţa. dacă se conformează legilor de viaţă a naturii. Şi d-l Tisza trebuie să ştie că pu­terea de viaţă a unui neam, şi aceasta mai ales în ziua de azi e determinată şt protejată de atotputernicia naturei însăşi Civilizaţia de azi asigură vieţei omeneşt

FOILETONUL « GAZÉT. TRANSILVANUL•• .V. X.'-Xv VA-' Xv.V'.V'Vv

N itză Spanac.— autorul Părerilor Libere —

O execuţie analltică-literarâ

de

Aurel C. Popovici.1 1 .

Rar am cetit o carte mai plină de banalităţi, de prostii şi grandomanii indi­vidualiste ca «Impresiile» acestea ale unui om cu mania originalităţii dar rău certat cu gramatica. Vă rog să admiraţi «orig i­nalitatea» !n următoarea frază proastă şi din punct de vedere gramatical: «Unii plâng în versuri pentrucă aşa vor ei şi aşa cred că e bine, alţii îşi fac din râs o meserie, pentru că e o lume care le cere (să râdă ei sau lumea? U..). Şi iarăşi alţii scot la târg icoanele străbune pentrucă e o altă lume, care se închină la strămoşi». <p. & )...

Şi acum o altă ideie «originală». La pagina 65, ne învaţă următoarele: «... o lege elementară ne spune că ce e mai tare e şi mai durabil,»... A ţi auzit? De cumva

nu ştiaţi că zăpada e albă şi că zmoaia e ! neagră, că soarele răsare dimineaţa şi ! apune seara — asemenea constatări ori- î ginale puteţi găsi pe toate paginile volu- ] mului acestui Nitză Spanac. Ian cetiţi ur­mătoarea propoziţie plină de originalitate literară «şi de — greşeli gramaticale:» Dar, de la a te crede o individualitate până la a fi în realitate, este un pas mare. (Zeu ?...) Nu e destul a avea pe masă bustul lui Goethe pentru a fi şi tu la înălţimea Iul», (p. 141). (Nu mai spune L )

Nitză Spanac împrumutase unui scri­itor însurat o carte. Primind-o îndărăt, d. Nitză găseşte în ea: «un bilet scris de mâna soţiei amicului meu». Era lista de bucate pe săptămâna din urmă. D. critic o publică: «supă, ghiveci, sărmăluţe de foi de viţă («m ai ales», — adaugă el cu duh...), friptură de purcel şi prăjituri de cartofi».... «Simplu, vârtos şi berechet» (p. 36) — încheie el apreciând tot cu duh... valoarea literară a listei de bucate. Nu mă Sndoesc că comentarul acesta ar face pe mulţi muşterii de la restaurantul Ghiţă Berbecu să râză cu poftă. Numai că nu înţeleg ce bunătate o fi în sărmă­luţe «vârtoase» şi în «friptură de purcel» vârtoasă, In prăjitură «vârtoasă»... Dar

pentru cetitori cu sentimente şi dinţi de oţel ?...

Se plânge apoi că cunoaştem aşa de puţin lista de bucate a scriitorilor în vi­aţă, şi adaugă că, dintre criticii români, «unul singur a mai pătruns în căsnicia câtorva» (37) — probabil d. Ohendi... «Mai multe amănunte de aceste privitoare la viaţa scriitorilor n’ar fi fără folos pen­tru înţelegerea mai uşoară a literaturei» (37) -— zice el. De sigur. Mai ales a «li­teraturei» menită pilăriţelor din piaţa Aradului... I ) Chendi cere aşadar ca ceea ce fac unii scriitoraşi nemţi, să se facă şi la noi: întâiu, pentrucă d. Chendi e contra imitaţiunii,... ş’apoi pentru că iar nu ştie despre ce scrie. Căci în caz con­trar ar şti cât de aspru şi temeinic sânt criticate de cătră scriitorii serioşi toate faimoasele cercetări privitoare la viaţa intimă, la căsnicia lui Goethe, la felul de a se hrăni al lui Schiller ş. a. Spanac- chendi scrie : «Viaţa lui Goethe a fost urmărită zi cu z i; despre Schiller se ştie tot ce consuma în fiecare săptămână» (p. 37)...... Aşa este, şi pot comunica d-luiChendi un fapt pozitiv: că adică Schiller, din princip, nu consuma spanac-literari- cesc, şi de aceea nici n’a produs volume

spanacoide. Şi-i inai pot da o altă infor­maţie d-lui «critic literar» al «Tribunei», anume: că toată acea literatură «erudită», care se ocupă cu «căsnicia», cu rufele, cu hainele şi mâncările acelor poeţi, e atât de apreciată în lumea literară serioasă a germanilor încât acolo i se zice: «Şpeis- zettel- und Waschsettelliteratur», adică un fel de «critică-literară» pe seama bucătă- reselor şi a spălătoreselor...

Din parte-mi nu felicit pe scriitorii noştri pe cari d. Nitză Spanac îi numeşte »amicii săi« şi ii ameninţă că, dimpreună cu »tovarăşii săi de muncă«, o să le spio­neze căsniciile şi intimităţile!... D-ta ce zici, D-le Goga?... Mărturisirea e în orice caz caracteristică pentru un om care cere mereu o »libertate absolută« pentru scrii­tori I Dar ce libertate chiar relativă o să mai aibă un om dacă orice Spanacchendi îi publică listele de bucate şi, azi mâne, numărul şi starea cămăşilor... şi cine mai ştie ce intimităţi!.... Iacă ce »idei origi­nale« răspândeşte între noi un om care-şi scoate »originalitatea« din foiletoanele »Adevărului«. Nu era mai bine dacă dum­nealui învăţa din vreme ce să îmiteze şi ce să nu imiteze? Atunci nu ajungea ce este astăzi: un tip original — prin ridi-

Nr. 25 — 1911Pagina 2 GAZETA. T R A N - â l L V Â N i m

cel mai sigur sprijin, pe care l-a avut vre­odată: eternitatea fiinţei, Înrădăcinată In ezistenţa universului însuşi. Această fiinţă şi poate schimba forma de a fi, dar ea rămâne mereu aceeaş. Neamul românesc nu va înceta nici-odată de a fi, prin ori­câte faze de transformare ar trece el, căci şi el face parte din eternitatea fiinţei, care rămâne inatacabilă.

Poate să cuvânteze d-1 Tisza oricât l i va plăcea şi poate să-l urmeze oricâţi nevoiaşi, numere-se între aceştia ch<ar şi Id-nii Mangra, Slavici şi B rote— »împăca­rea«, ce cuvânt medieval! său mai bine zis bunăstarea cetăţenilor şi în consecinţă tăria acestui stat, numai atunci va fi asi­gurată, când în fruntea acestui stat vor sta oamenii, cari înţeleg pe deplin istoria societăţii omeneşti şi-şi dau seamă, că as­tăzi chemarea societăţii nu e ca să pro­ducă frecări naţionaliste, ci ca această so­cietate trebue sâ se considere ca trecută peste astfel de frecări, cari ce e drept, în- tr-altă formă, dar evident sunt continua­rea vechiului »beilum omnium contra om- nes« şi să lupte din greu impunând acea­stă luptă fiecărui membru al său pentru întărirea gospodăriei saie, făcând cu pu­tinţă ca fiecare cetăţean >să taie baremi într-o săptămână odată o găină«.

Până la crearea acestei situaţii sin­gure normale, ni-se impune deci cea mai îndârjită luptă, purtată se înţelege cu ar­mele civilizaţiei do az>, nelăsâod nimic din ceeace natura însM ne-a dat, conservând întreagă şi neştiibită fiinţa noastră e t­nică şi având mereu în vedere, că un po­por numai astfel va trăi mereu, dacă se va nizui ca să fie în toate privinţele egal cu oricare alt popor, care şi zice stăpân peste altele. Diferenţa de număr nu e dă­tătoare de măsură. Dreptul e legat de fi­inţă, condiţionat numai de raţionalitatea acesteia, fără considerare la mulţime sau individ. La noi poporul românesc şi fie­care român sing iratic trebue sâ se bucu­re de aceleaşi drepturi ca şi poporul ma­ghiar sau maghiarul singuratic Asta e lo­gic şi numai o astfel de situaţie e natu­rală. Cel ce luptă împotriva realizării unei astfel de situaţii normale, va eid^a. Şi va cădea dispărând pe veci şi d-nul Tisza cu tot calabalâcul său d» vorbărie medievala. Credinţa asfa nestrămutată ne face să fim totdeauna reci în faţa declamaţiilor aces­tui cavaler-păpuşe şi să nu ne cutremu­răm niciodată de zâugănitul armelor sale ruginite.

Camera. In şedinţa de eri a camerei s-a terminat dfscuţia generală asupra pro­iectului băncii. Urmează vorbirile propu­nătorilor. Eri au vorbit trei, între cari re-

farentul contele Wickenburg, care a reco mandat proiectul spre primire.

Esterne Ministru de interne al Tur­ciei Talaad a demisionat. Portofoliul Si s-a oferit lui Halii, dar acesta n-a prim it

— In insula Haiti dăinuieşte o răs­coală, care acum e în stingere.

—- »Temps« e informat, că Rusia îşi dă învoiala la construirea liniei ferate Samsun-Sivas. cu bani francezi, dar liniile, cari conduc la frontiera Ferziei voieşte să le construiască ea.

Salvarea Câmpiei.(De vorbă cu autorul corespondenţelor

«De pe Câmpie*.)

Corpade, 1 1 F e b r. c.

Scrisorile neiscâlite ar merita să nu le iee nime în conzideraţie serioasă, din motivul,— pe lângă multe altele — că corespondenţilor respectivi le lipseşte lo­ialitatea ce trebue sâ-i caracterizeze pe tot ornai, ce ia peana în mână pentru a se pronunţa asupra unei clase sociale im­portante. Dacă cu toate acestea îmi je rt­fesc o parte din timp, ca sâ reflectez câte ceva pseudonimului din urii 18— 19-1911 «Creţul», o fac, de-o parte pentru-că de-o vreme încoace prea s’a pornit puvoiul ar- ticolaşilor tendenţioşi cu laudă la adresa proprie sau a cutărui pretin şi cu împroş­cări asupra preoţimei din Câmpie, — cum e şi ardeiul din vorbă — de altă parte ca să dovedesc, că şi îu »exemplul cel bun», care pretinde a fi procurat fericirea a 20 familii româneşti se adevereşte proverbul: «nu-i tot aur, ce luceşte», şi iarăşi, ca opiniurea publică să fie bine orientată,

Pentru ilustrarea celor <e vor urma, premit 2 fapte, cari se pot adeveri.

In vara anului 19i)8 era de dat in arândâ o moşie de 432 {ugăre cataslrale în ţarina comunei Corpade d.n marginea Câmpiei. Ţăranii noştri din Corpade au intrat în tratative cu stăpânii locului şi au încheiat târgul cu 8000 cor., cu unul dintre cei tr> i compo«eson ai domeniului, încheierea contractului s’a amân a pe ziua următoare, când aveau să sosească şi ce- ialalţi 2 părraşi ai averii, în absenta că­rora contractul ar fi fost i valid. Românii noştri merg şi a 2-a z*, când apoi li-se spune, — spre mirarea indignarea lor — că moşia s’a dat jidanului N. S. cu 700 ) cor., va să zică pe lângă un preţ cu «21/z% mai mic, de eutn ie-an oferit ţă­ranii noştri. Ş acum corneli ziunta: Sti­mabilul pseudonim «Creţul» acuză întrea­bă preoţi mea şi dăscăli mea noastră de pe Câmpie, că-i invidioasă, pizmaşă, indolent * etc. şi pentru aceea nu pot ezaronda ro- mânaşii noştri proprietăţile domneşti eş­ti nse de pe Câmpie. Faptul citat însă e foarte elocuent, acela ne mai spune cu ouai multă demnitate de credinţă, < a toate coi espondenţeîe ano- şi pseudonime, că pentru-ce nu pot poporenii noştri lua In arândă averile domnilor: pentru-că aceştia

mai bucuroşi le dau — chiar cu deficit la iparinţă — Ia jidovi, decât nouă. Apoi că proprietarii domeniilor pentru-ce pur­ced aşa, e foarte esplicabil; dar ca să nu mă prea abat dela obiect, nu mă cobor la esplicarea mai amănunţită.

Al doilea caz este, că In aceeaşi co­mună a cumpărat proprietarul român L. dm «Y » , cum ii zice corespondentul nos­tru acum 6— 7 ani, o avere de 152 iugh. plus intern de 3 iugh., cu o locuinţă dom­nească, grădină de pomi, cu luţernişte etc. şi o casă pentru servitori, în sumă totală de 30000 cor. D-nul L. în anii trecuţi a vândut «internul» la 2 ţărani din C-de, iar averea de afară au ezarendat-o dela d-sa toţi Corpădenii la 1905 pe un ciclu de 6 ani, cu 2100 cor. In vara şi In toamna anului 1910, proprietarul L. a îm­biat pe mai mulţi C-ni să cumpere moşia D-sale cu 60000 cor., care sumă, adăuga d-sa, nu-i tocmai preţul cel mai de jos al averii. Corpădenii însă cunoscând natura sterilă a moşiei aceleia,—doar ei au ţinut-o în arândă, părinţii şi moşii lor au lucrat-o în vremi le de mai ’nainte,— nici la târg n’au dat cu d-nul L-, văzând, că d-sa cere un preţ oribil. Dar iată că odată se zvo­neşte, că averea d-lui L. au cumpărat-o mai mulţi români din satu* vecin C. nu sub 60.000 cor., nici cu 60.000 cum a îm­biat-o d-i L, de atâtea ori Corp-lor, ci spre nimerea şi râsul tutui or cunoscăto­rilor cu 64.000 cor. Foarte hne. ajută le bunul Dumnezeu!! întrebarea îusă e, cum vor putea plăti preţul acela enorm din venitul i insemnat a! moşii, când venitul de arândă (2100 cor.) abia coraspunde la 3*3% a preţului de cumpărare? Să nu se uite nici cheltueiile parcelării, a trans­crierii dreptului de proprietate în favorul cumpărătorilor şi a dn ptului de ipotecă în favorul institutului de credit, al cărui informator este, pa cum ştim dela d-nul »Creţul« învăţătorul, care i-a fericit pe ro- tnânaşii noştriI Spesele acestea, dacă le vom socoti numai In 6000 cor., conzumâ cât aduce moşia în 3 ani. Dar apoi ^on- tribufiunile de stat, comitatenze, comu­nale etc. etc.?!

Bărbaţi cu mare trecere înaintea opiniumi publice combat lăcomia ţăranului nostru de a cumpăra pământ cu orice preţ — şi pe dreptul. Subscrisul e de pă­rerea, că peniru ţăranul nostru, în urma împrejur^r lor sa!e speciale, pământul e cei mai rentabil de l-ar cumpăra cu preţ cât de scump, dacă are parale gata sâ plătească barem 60—70% fără a se înda- tori cu peste 30%—40% a preţului de cumpărare.

Când însă pentru plătirea pământu­lui se contrage un împrumut aproape ori tocmai, ba uneori pe-n.e preţul de cumpă­rare, atunci trebue cumpănit bine târgul dih toate laturi e, bine ştiind, că împru­mutul trebue şi — p ătit Pe cât cunosc eu productivitatea moşiei din vorbă (no­tez, că în cei doi ai-i din urmă, din cari cu deosebire anul 1910 e recunoscut, ca an foarte măn< s, am urmărit cu atenţiune încordată' roada moşiei, având umblare ziinică pe lângă ea) cutez a crede, că abia se va mai fi încheiat vre-odaiâ un târ^

| pe lângă condiţiuni atât de nefavorabile pentru cumpărători, ca cel adus de d nu;

»Creţul« drept »exemplu bun« de imitat, ca să se salveze Câmpia. Admit infenţiunile nobile a fraţilor, — preot şi învăţător — din vecini — mie necunoscuţi încă — dar să mă creadă, că precum uu-i tot aur ce luceşte, aşa şi cumpărarea de avere «u totdeauna duce la fericire, ci adese duce la ceva a cărei concept se esprimă punând o silabă de 2 litere înaintea cuvântului fericire. Cei ce cunosc târgul acesta d© aproape — nu numai din scrisele pseudo- uimilor — prezic, că directorul institutu­lui de credit cu vremea »iarăşi va să vie« cu iursconsultul său — ca să bată în li­citaţie fericirea celor 20 familii. Dea Dum­nezeu, ca prez cerea aceasta s treacă în domeniul minciunei!

Mare-i, foarte mare, mizeria poporu­lui nostru din Câmpie; tânguirile d-lui Cre­ţul sânt foarte adevărate, dar ierte-mă d sa, dacă susţin, că cauza aceleia nu-i »invidia şi pizma« preoţimii şi dăscădmii. Căci ce vină i-se poate imputa dascălului cu 3—4 sutuţe şi preotului cu 20— 30 fie chiar 60— 70 jughăre canonică, pentruoă nu poate da iarna-vara de iucru satului întreg şi aşa poporul merge la lucru unde are ce lucra? Ce vină poartă dascălul şi preotul care-şi începe cariera în plină să­răcie s:u în cazul cel mai bon cu o pă- reche o‘e vaci sau de junei şi m urma să­răciei nu poate rivaliza cu jidovul, care , împrumută tot satul cu bani, cu bucate, cu paie, cu nutreţ etc. ?!, prin ce îi dee- biigâ pe toţi.

Ce viuâ are preotul şi dascălul, dacă zilerul român mai bucuros merge la lu­cru ia jidov pentru 1 cor. cu »măiaiu s tu, cum zise Creţul, ca ia preotul ori dascălul său, ori la cutare ţăran mai în­tărit, care-i îmbie cu 130— t 60 cor. plus mâncarea, pentrucâ la aceşti din urmă trebue să lucre — că stăpânu-i lângă el, — dar la jidovu »trece ziua mai uşor«, mai fără lucru?! Nu. preoţimsa şi dâscă- limea noastră, chiar de-ar suferi de păca­tele, cu cari e învinovăţită, nu are nici • vina pentru mizeria »Câmpenilor«. Are însă datorinţa de a se lupta pentru înlă­turarea ei îu toată viaţa sa. Lupta aceasta pe alocurea produce rezultate, pe alocurea însă sufere dezastre în faţa puterii dure a realităţii, precum s-a întâmplat şi în ca­zul citat sub !. Datorinţa noastră, în cele materiale, e sâ dedăm poporul, cu vorhr^ şt cu fapta, ia o lucrare mai rentab&â pământului, să-t instruăm, că izvorul. în- destutirii, al bui.ăstâri e munca cinst tâ, , munca trudnică, deci sâ nu c*ute ocaziune a p erde vara, în brazda J dovului, când munca de ace<aş durata, dar cu cm a mai obositoare i-se răsplăteşte cu 5 0 - 6 0 # mai bine în brazda românească ; ar cheia adevărată a înaintării e priceperea d« a chivernisi bine, de a păstra c> eace ai ago­nisit; avem adecă datorinţa de a-i instrua sâ nu risipiască ce câştigă într-o vară în­treagă pe beuturi, pe articli netrebnici, pe îmbrăcăminte de cârpe şi în deosebi pe hârţueli nesfârşite, cari cu altă vorbă se chiamă: procese; datori sântem mai de­parte să ! împrietinim cu ideia însoţirilor şi după ce l-am îndulet cu teoria tovără­şiilor, ^ă trecem ia fapte : sâ-1 strângem în reuniuni cu fo os î ea! pentru binele pu­blic, in reuniuni reclamate de împreju-

col. O întrebare indiscretă: conveni-i-ar »criticului« nostru dacă cei ce au *pă- trum în căsnicia« şi alte intimităţi ale — dsale, şi-ar publica cunoştinţele şi im­presiile?...

La pagina 37 z ice : »Citeam de cu­rând ce lipsite de culoare sânt serile scrii­torilor berii nezi şi ce puţin farmec e în drumurile lor dintr’um restaurant înt/E al­tul.« — Se vede, că pe acele drumuri din Berlin nu sânt nici munţi, nici pajişti fer­mecătoare... In Bucureşti e altceva. Intre restaurantul »Ghiţă Berbecu« şi »Carul cu Bere« drumurile sunt cel puţin pavate cu pietre nestimate, de aceea, Unii »scriitori« umblă tot ameţiţi de »farmecul« din »dru­murile lor dintr’un restaurant întraltul«... D. »literat« mai crede că literatura ro­mână ar câştiga m ult: »dacă s’ar ridica colţul perdelei ce acopere viaţa noastră de burghezi sau de bohemi«... Iacă, tacă !.... Aţi auzit ? Nitză Spanac nu-i român, ci bohém!... E din BohemiallL. Cine, cunos­când zbierătul lui obstrucţionfst din » Tri­buna« şi româneasca-i »literară«, n’âr fi bănuit aşa ceva?... Ce fericire pe noi că nu-i român, ci iacă un Bohém nébíeznic!

»So, so !... «S’e saris mer a Behm?.. Se saris den Behm von Amerika P Den Spa- nakcek?... NychtP... So, so, Se saris den

Behm von Fogarasch ?... Nychl ?... So, so, von den Akaăemitzki Şpolek von Bukureştye?.. Et aii micii ergebenst!.. Povidalny ceşky?.. ceşky?... Frait mich ergebenst!... Povidalny Cesky ?... Ale, potom, poloni, dragulnye bo- hemsky natzionalnyk-narodnyk -na rumuns- ky: ' literatzky nărod!... Oh, zvlaguiinye Pahye Kendicek von Spanakcek von Bu~ dyewatzel... Eastrujnyk knUknyi, hebles- nyk scribentzky, otzelihiyi magarskova Tribunacek... Ale, potom, potom: niet iest obraznykovat da dany publicova: na pros- tovenye, na spának? Nazdar rumunszky politikny kómitei na tovarişnye tqléntiertz- ke Spanákcék zvr' econoéiitzky fínan- tzialny kapatziiet Şkioplicek zvr cinéivé Dumacek preménirovatny... Ale, potom, po­tom, Pater kucernyk Giorogáririycek, di- ptomatzky Kotoy kalugaritnye, niznay niet préhienirovat otzélny,' flekuretnyk fíakdi- nyks nd Iribunova flaimukova ? Dobje, dobja)... Nazdar Jészenszki /«... Cortina!--

»Les bommes«, tipurile de »artişti« şi »literaţi« nomazi din cartierul latin al Parisului, faimokse pe când le descria Hénry Mutger, h’au servit drept pilde, în alte ţări, decât »literaţilor« de contra­bandă, Celor geloşi de părul lung şi neîn­grijit, de mantalele zdrenţuite şi »origi­nale« ale »bohemilor« de atunci, de flecă-

riile lor. Azi, cuvântul francez le bohème însemnează pe nemţeşte — după Sachs- Villatfce, cel mai bun dicţionar francez german — verbummeltes Genie, Bumwder, Zigemier iar substantivul femenin la bohème însemnează : iederliche Walt. Stu- denten, Künstler u. s. w. die ein lieder- liches Leben führen,... deci un fel de Ţi­găni intre literaţii adevăraţi : pleava scrii­torilor, a artiştilor şi a studenţilor do la Paris, gunoaiele lumii intelectuale!... In ignoranţa sa pretenţioasă şi îngânfată, d. II. Chendi nu vorbeşte decât după instinc­tul său de rasă bohème... când, vroind să arate ce fason modern de literat este dumnealui, se întitulează, cu o groţescă^ emfază, »un bohem*, îu societatea »tova­răşilor (!) săi de muncă (!)« : »noi bohe- mM«, adică: »noi Ţiganii literaţi, noi plea­vă scriitorilor, noi fanfaronii de meserie, în fine, şi mai ales, noi : Nitză Spanac- chenăiceU din mahalaua ţigăneaşcă-evreo- levantină a tüèràtürei romaneşti!...

In colţul acesta infect şi putred al; llterăturei noastre mişiină acele iputre si­nistre, patibulare de «literaţi» şi «esteţi» fără nici un talent; toţi nespălaţii la vorbă, toţi găgăuţîi înfumuraţi, toţi puturoşii, cu capetele mereu aburind de idei «năstruj- nice», cu nasul tot pe sus, cu gândul tot

la « individualitatea» lor.... absolut de prî- \,j sos pe acest pământ.' Iată cine «înconde-V iază» pe toţi oamenii de incontestabilă va­loare ai literaturei, ai vieţii publice româ­neşti ! Dintre aceşti literaţi analfabeţi s’an ridicat şi se ridică gazetarii cari «argu­mentează» cu şase ţevi, cu injurii moji- ceşti, cu minciuni şi calomnii infame. Din ; această «împărăţie a. intelectualilor ho- ' hemi», în caro orice Nitză Spanac e «o in­dividualitate pronunlaiâ» (pe franţuzeşte? ), un ^scriitor gustat».... se ridică acei faimoşi «gazetari» de a şaptea mână, â laChendi, care îşi bat joc de un Maiorescu, cari îî fac pe un Carp «o patentă secătură», pe un Ionel Brătianu «un hoţ al banului pu- ; blic», pe un Nicolae Filipescu «un ciocoi» '&mghinar»..* pe un Vasile Alexandri — un jidan .L... .în «împărăţia intelectualilor bohemi» fireşte fiecare Nitză Spanac e lin mi­nistru republican.. De aceeaşi Spanacchendi al nostru, funcţionar la o academie sub preşidenţia regelui Corol I., face în « In - buna» apologia anarhistului Ferrer. IacA mediul în care a trăit, a evoluat şi «lu crează» autorul «Părerilor Libere» .. O să- ţ cunoaşteţi, mâi de aproape! -

Nr. 25 —19îl Pagina 3.G A Z E T A T R A N S I L V A N I E !.

rările speciale a fiecărui sat. Tot de dato- rinţa noastră se ţine să întrevenim în fa- vorfil poporului pe la institutele de bani, când se ofere prilej de a exarenda ori chiar cumpăra vre-o avere — tn condiţiuni favorabile, nu ca cele de mai sus.

Ajungând la ceva izbândă, să dăm mulţămită lui Dumnezeu şi dacă credem, eă din pilda noastră pot scoate îndemn şi alţii, ne stă in voe să o aducem la cu* noştinţă publică pe calea ziarelor noastre; aoeasta însă să o facem cu modestie, cum a purces părintele Mh. în primarticotul unui nr. de Duminecă a Gazetei pe 1910; fără pretenţii, nu ca d-1 Creţul, şi neîtn- putând nimănui »tu nu faci, ce fac eu«, cruţându ne unul pe altul, căci destul ne amărăşc străinii, ba chiar şi ai noştri, cari nu pot cunoaşte greutăţile ce le întâmpi­năm în viaţă.

Vas. Cerghizan, preot.

toate pentru parohul dela biserica Sftului Nicoiae Dr. V. Saftu, iar ceilalţi doi can­didaţi nu au primit nici un vot.

Cu acestea spre roulţămirea tuturor s-a Încheiat actul alegerii şi cu toţii îşi esprimau dorinţa ca şi forurile competente să ţină samă de dorinţele poporului, care cu multă nerăbdare aşteaptă să vadă pe alesul său acolo, unde doreşte, pentru a îndeplini dacă nu toate, dar după putinţă unele din multele lipsuri ale cercatului nostru neam.

Ş T 1 B L— 1 Februarie v.

R e d a c ţio n a le . D in ca m a sf. săr­bători de m âne : În tâm pinarea D o m ­n u lu i , ziaru l n u va apare p â n ă Jo i sara .

cietăţii pe vremea D-Voastre ? 9. Se ţineau pe timpul D-Voastre conferinţe, şedinţe resp. şezători literare, şi se juca teatru ? 10. Date despre primul congres studenţesc dela Putna în 1871. Dacă mai ştiţi şi alte lucruri, de cari credeţi că vom avea nevoie pentru compunerea istoricului societăţii, Vă rog comunicaţi-le şi pe acele. Termi- nul pentru expedarea actelor, amintirilor şi a rapoartelor anuale este până la 25 Fe­bruarie st. n. a. c. — Ion Gramadă, preş. secţiei literare. Dimitrie Marmeliuc, vice- preş. societăţei.

Necrolog. Subscrişii în numele lor şi al număroşilor consângeni cu inima frântă de durere anunţă încetarea din viaţă a mult iubitului lor frate, respective un chiu Mihail Popoviciu protopresbiter român gr. ort. în Orşova, dep.congr. şi sinod, etc., ca­rele în etate de 74 ani şi a dat subit no­bilul suflet în mânile creatorului Sâmbătă în 11 Februarie 1911 la 4 oare p. m. Ră­măşiţele pământeşti a le scumpului defunct să vor ridica din locuinţa proprie şi tran­spune în biserica parohială la 9 oare a. m., de unde după ceremonialul prescris se vor depune spre vecinică odihnă în cripta fa­miliară din Orşova, Marţi în 14 Februarie 1911 ia 1 oară p. m.

Antonie Popoviciu paroh, Ana Proş- tean născ. Popoviciu ca fraţi. Nicoiae Proş- tean cumnat. Roşa Popoviciu născ. Rarbu cumnată, Măria Brânzeiu născ. Popoviciu. Livia Nedelcoviciu născ. Popoviciu. Juliana Dimitr.ev născ. Popoviciu. Constantin Po­poviciu. Dr. Octavian Proştean. Dr. Nicoiae Proştean nepoţi.

0 zi sângeroasă la Moote-Garlo Mon­te-Car io a avut Dumneca trecută o zi sângeroasă. Patru oaspeţi, cari şi-au j er- dut toată averea ia ruletă, s-au sinucis în această zi. Direcţia Casino ului păstrează taina asupra numelui sinucişilor, cari au fost înmormântau sub anonimat. Faptul s-a descoperit prin indiscreţia unui func­ţionar. Intre sin ucişi se află doi aristocraţi, un comerciant şi o femeie.

Capitala Sârbiei, Belgradul. S’a termi­nat recenzâmântui populaţiei oraşului Bel­grad. în 1905 Belgradul a avut 77.760 lo­cuitori, iar acum are 90.050, — împreună cu 1964 deţinuţi şi 5723 soldaţi.

Gluma. S ) anunţă din Petersburg, că »vtocto-se un caz suspect de ciumă In a- propierea graniţei ruseşti,guvernatorul ge­n e r a l al terrnrului Amurului, a orconat închiderea graniţei de trupe, in interiorul zonei că ei forai e sudmanciuriene a murit 180 oamen» de c urnă dela ivirea epide­miei. Trenurile ex »rese şi cele obişnuite poştale din e*tul Chinei nu iau pasageri ch nezi în vagoan*-. Celelalte trenuri nu pă­răsesc teritoriul Trenurile sânt desinfec- tate înainte de pr i edra în vagoane. Pasa­gerii d<n. Mamlşuria călătorind cu trans- bdcalu*, trebueso să se supună timp de 3 zi e unui examen medical. In ultmiie zile nu s’a produs nici un caz de ciumă pe li­nia ferată.

liela Făgiraş.— Petrecerea Reuniunei femeilor. —

Făgăraş, 13 F« br. 1911.

Reuniunea femeilor române gr. cat. din Fag raş, a luat un avânt îmbucurător de <âţL a ani încoace. Înregistrează această reuniune succese vădit îmbucurătoare, a- tât în ce priveşte partea materială: spo­rirea fondului, cât şi în re priveşte afir­marea ei pe terenul social cultural in Fă­găraş, mai ales ue când agendele de ca- siereasâ a e Reuniunei le poartă cu rar zel şi abnegaţiune d-oa Luceţia Dr. Mi cu. Prin alegerea d-sale de casiereasa, reu­niunea şt preşedinta ei d na Elisabeta St; Popp* mai înaintată în etate, şi-a asigurat pe multă vreme un mănunchiu de forţe mai viguroase şi dezinteresate, a căror in- fluinţă asupra mersului progresiv al agen­delor reuniunei în general, este de netăgă­duit. Să ştie doar pe la noi, că avântul ce i a luat în timpul din urmă Reun. fem. rom. gr. cat. din Făgăraş, este a se mulţumi îu special d-nei Lucreţia Dr. Micu, care n-a cruţat şi nu cruţă nici ostenele nici jertfe, ca alăturea cu preşedinta reun. şi cu cele­lalte membre aie reuniunei, să ridice reu­niunea aceasta Ia nivelul ce i-se cuvine.

Iar că nizuinţele reun. sunt încoro­nate de succes — pe lângă alte progrese materiale, pe lângă petrecerile din anii tre­cuţi *— ne-o dovedeşte şi petrecerea din anul acesta, aranjată la 12 Februarie 1911, în sala dela >Paris« cu un strălucit succes.

Ca şi la alte ocaziuni aşa şi de astă- dată, doamnele din comitetul reuniunei au ţinut, ca atât sala de producţiune, cât şi scena, interior şi esterior, să fie împodo­bită pa lângă verdeaţă şi flori artificiale cu drăguţe ţăsături româneşti. »Mobilă-

Sinodul parochial de la bis. sf. Nicoiae din Braşov (Scbeiu).

Duminecă în 30 Ian. v. a. c. s’a ţinut sinod parochial ia biserica sf. Nicoiae din braşov, pentru-ra şi sinodul parochal 4e ia amintita biserică să-şi dea votul său colectiv, pentru viitorul protopop şi pa- roch primar al acestei sf. Biserici.

După săvârşirea sfintei litursrii şi dună invocarea duhului sfânt, părintele I. PHşcu, în urna mandatului primit dela Conzistorul archidiecezan, ca neinteresat, deschide prin o frumoasă vorbire sinodul parochial. On. domn arată însemnătatea actului şi provocându-se 1% fericiţii foştii protopopi ai trsctului Praşov, cari toţi au fost aleşi d n preoţii b sen’cei, pune ia inima membrilor sinodali, cari şi de astă- dată au dovedit deosebit interes faţă de trehile bisericei, prezentandu-se în număr de mai multe sute, — ca bine cumpănind şi cu multă băgare de seamă, să şi dea votul pentru unul din candidaţii la acest post.

Premiţând acestea, prezidentul în vită sinodul a-şi alege bărbaţi de încredere şi un notar. Propuşi fiind bărbaţi de îocre- der<-‘, au fost aleşi cu aclamattone vene­rabili» bătrân» Andrei Lupan şi Dumitru

^rtMpan, iar ds notar ai sinodului d nul N. Furnică, cari între urate de să trăiască şî-au ociuat io curbe ta rrasa presidjaiă.

După comunicarea mandatului, prin » r e parorhul I Prişcu a fosrnumt prezi- denrul acestui ş nod paroch a , prezidentul comunică sinodului, că nu va putea sa tisface hârtiei'P. Ou. drma administrator protopop^so L Harnzea de-a trimite actele d© alegere la P. On. d *a, de oare-ce în suşi f . On. d sa figurează printre candi­daţii la postul de protopop, şi deci le va trimito direct Prea Cuvioşiei Sale domnu­lui comisar conzistoriai Dr. Eusebie Roşea. Sinodul aproabă cele comunicate de pre­zident.

După cetirea listei candidaţilor — patru la număr — şi anume: Dr. Sterie Stinyhe, caticbet; L Hamsea, protopop Zerneşti; Domşa, protopop Orăşt'e şi Dr. Vas. Saftu, paroch Braşov, — prezidentul anunţă şi ceteşte imediat sinodului decla­raţia d-Iui Dr. St. Stinghe, prin care în

. a martorilor subscrişi în declaraţie,' d-sa declară că-şi retrage concursul, ceea- ce a* notificat şi Prea Ven. Conzistor Ar- «hîdiocezan. Unii membrii sinodali întrebau: de ce se va ti retras? La ori-ce întrebări de falui acesta, in situaţia actuală s’ar fi putut răspunde foarte uşor, căci ori-ce ambiţie personală şi ori cum i r purcede cineva în astfel de situaţii, când poporul © chemat să se pronunţe pentru cei mai iubit şi pentru cel In care are mai multă nădejde, în faţa voinţii şi a judecăţii po­porului toate trebue să sucumbe.

Când s’a cetit intre candidaţi numele părintelui Dr. V. Saftu, toţi au început a-1 aclama şi a declara, că altcineva nule trebue, aşa încât presidentul abia a putut face linişte.

In fine prezidentul a declarat, că con­form regulamentului, totuşi va purcede la alegere nominală şi prevăzând, că sinodul va dura mai mult, invită pe on. membrii Sinodali la votare în sala de şedinţe a co­mitetului parochial, tinde — mulţămită tactuiţji de conducere al prezidentului —• votarea a decurs in cea mai frumoasă or­dine p|lnă la oarele 2 şi jumătate după prânz.

Şi cu ocazia aceasta s-a putut con- r ln ge oricine, că poporul nostru e un ele- " ien t de orfiine, dacă este lăsat să-şi es- | |fime Jiber judecata şi dragostea faţă de dneva 'şl dacă nu se amestecă cei cu duhul vrajbei, cari să-i turbure sufletul.

Din lista de votare s-a constatat, că s-au dat peste trei sute (300) de votu ri;

Conferinţele Asociaţinnei Duminecă în 19 Februarie ia 6 oare p. m. va ţinea o conferinţă (a doua) îu saia cea mare a gimnaziului român din loc, d-1 profesor P. Percea, vorbind despre »Naşterea Mântuitorului, cum a fost înfăţişată în pictură. — Raportul, ce ni-s’a trimis des­pre prima conferinţă »Napoleon Bona- parfce« a d-lui prof. I. Petroviciu, din lipsă de spaţiu, îi vom da în nr. viitor.

Arderea Luvrului din Bucureşti. Vas­tul palat al marelui magazin de Luvru d n Bucureşt i a fost total ni micit de un foc, ce s’a escat Vineri seara din cauze stabi­lite, cari esciud ori-ce bănuială. La isbuc- nirea incendiului erau ocupaţi în localită­ţile magazinu ui peste o sută de Impiegaţi comerciali, cărora li-a succes a se refugia la timp. Pagubele se urcă la mai multe milioane. Mărfurile erau asigurate Ia »Ge­nerala«. Palatul întreg e o rmnă afumată. In unele p mere, scriu ziarele bucureştene, focul a fost stins cu desăvârşire. In altele el continuă sâ ardă necontenit. Zidurile dogoresc şi cenuşa e înfierbântată. In ne­regulă, în cuprinsul zidurilor, apar suluri de mătase şi rochii pe jumătate arse, case de bani una peste alta, gri izi aprinse la capete, Uble de fier şi de zinc, resturi de uşi, de ferestre şi de mobile, o gramadă din care futnu! este neîntrerupt cu toată munci pomp rilor de a-1 stinge în toate punctele unde apare.

Dsraiare de tren. Dir» Pineşti se serie că în uoa >tea d n 12 Februarie la ora 2 şi jumătate mM multe vagoane ale unui tren de mariâ au deraiat, ia întrarea In staţia Mizil. Opt vagoane au fost sf râmate cu desăvârşi e; Îmbie f^-rate au fost blocare: toate trenurile de persoane ca veneau din Sire Moldova şi Galaţi, n’au eiitut trece sore Pioeşii. S’au iriuris patru echipe de salvare. Din feti ire i u e nici un accident de persoane La orele 8 dimineaţa s’a f r- rnat în Plueşti un tren special d© persoane pentru Bucureşti.

Ape)! «România Jună« din Viena a a- dresat tuturor membrilor ei următorul a- pel: Onorate Do nnule, S *cietatea acade­mică «România Jună» din Viena a ho:ă- rât să scrie In anul acesta istoricul ei, cu a cărui compunere l-a însărcinat pe d-1 I. Gramadă stud. în litere; şi de oarece din arhiva societăţii noastre, pe care am pus-o anul trecut în ordine, ni s’au păstrat din unii ani administrativi numai puţine acte, procese verbale şi rapoarte an. aD, Vă ru­găm în interesul societăţii, din care fa. eţi şi D-Voastră parte, să binevoiţi a ne pune ia dispoziţie actele şi rapoartele an a e ce la aveţi eventual dela «România Jună», respective dela fostele societăţi «România» si «Societ. ştiinţifică şi literată», obligân- du ne sâ Vă reîntoarcem ace-e acte m tim­pul cel mai scurr, după ce vo n fi luat co­pii pe pe dânsele. Totodată Vă rugăm sâ ne răspundeţi şi la următorul chestionar: 1. Când a apărut prima dată un roport a- nuai? s’a tipărit au de an un raport a- nual? 2. Sâ ne comunicaţi fapte ale stu- denţimei române din Viena: ca meetingurile de protestare, agitaţiile pentru catedra de limba română la Univ. din Viena, catedra de istoria rom. la Univ. din Cernăuţi, ser­bări etc. 3. Amintiri, episoade serioase sau vesele din viaţa studenţilor români de aici. 4. Cum petreceau studenţii români? (când s’au aranjat primele revelioane de âhnou, etc.); au imitat pe studenţii germani în felul lor de a petrece, sau au iscodit ceva noii, ca «Divanul domnesc» de pe timpul lui Emineseu? 5 Amintiri despre anii de student ai lui Emineseu, Slavici, Ciprian Porumb eseu, M. Teliman, Tudor Flondor şi ai altor artişti sau poeţi ce au fost prin «România^. Jună», 6. Despre serbarea dela Putna din anul 1871. 7. Unde-şi ţinea so­cietatea şedinţele pe timpul D-Voastre ? 8. Cari erau binefăcătorii şi sprijinitorii so-

tura« scenei, în cadrul recerinţelor piesa încă n-a lăsat nimic de dorit.

Prezenţa la Făgăraş a d-lui A. Bănu­ţii!, directorul artistic al «Societăţei tea­trale române», şi conducerea probelor de cătră acesta, precum şi faptul că pentru producţia aceasta s-a putut acuira unele din cele mai bune puteri probate dintre diletanţii făgărăşeni, sunt tot atâtea lu­cruri cari au ridicat aceasta producţiune şi în legătură cu ea, aceasta petrecere la culmea succesului frumos şi cinstit româ­nesc, cum dorim tuturor petrecerilor ro­mâneşti din Făgăraş, pe viitor.

Renumele binestabilit al d-lui Bănu- ţiu, directorul artistic al »Societăţei tea­trale române«, faima de buni debuţanţi ai diletanţilor angajaţi şi succesul eluptat cu alte ocaziuni de cătră aceasta reuniune, au atras astădatăşi un conziderabil număr de familii fruntaşe dintre compatrioţii no­ştri saşi făgărăşeni. Şi atât de mult ie-a plăcut acestora piesa şi jocul actorilor, în­cât ziceau mulţi dintre dânşii: »asta tre­bue s-o » întoarcem« pe nemţeşte s-o joace şi tinerimea noastră.

A clasifica jocul fiecărui diletant în special, nu aflu necesar, -după-ce d-şoarele lrina Silaghi, Aurelia Sire za, Miţi Florea sunt deja debutante muit apreţiate de că­tră publicul nostru de pe aici, iar d-şoara Miţi Toflea ca începătoare, şi-a achitat dră­gălaşul rol de cameristă cu deplin succes. Tot asemenea şi domnii Costi Toma, Nicu Motoc, Ionei Motoc şi Dr. Alexandru Vasu au deja asigurat un bun renume de dile­tanţi desteri. D-1 Precup Ludu în rolul de ţăran, care a salvat pe »soacra« din ra ­luri pentru 50 b. încă s-a ţmut în râu l cu ceilalţi. In dese rânduri prestaţiuniie diletanţilor au fost acoperite de bineme­ritate aplauze şi ovaţiuni generale, (ar la finea producţiune), d-nui Aurel Bănuţiu, a fost călduros felicitat pentru succesul ob­ţinut.

Cadrul acestei corespondenţe eschide înşirarea numelui număroşilor participanţi, chiar şi pentru mulţimea drăgălaşelor dom­nişoare. Cu toate acestea, nu pot să trec tără a înregistra numele a patru drăgă­laşe d-şoare, stogurile, cari au ţinut să ne desfăteze sufletile prin purtarea neîntre­cutului nostru costum naţional. Sunt: d-şoara Talia Bogdan directoara şcoaiei de menaj a Asociaţiunei, d-şoara Virginia Podoabă, profesoară Sibiiu, ambele în bo­gate costume bănăţăneştl şi d-şoarele Cornelia Lunga din Şă»*caia şi Silvia Vul­can din O. t ârţişoara, în costume sâliş- teneşti.

Mulţimea numărului celor ce au par­ticipat o dovedeşte şi Intratele de peste 500 cor. din vindecarea biletelor.

D-na preşedintă, d na casiereasă şi în general comitetul reuniunei, în succe­sul petrecerei au o frumoa.-ă răsplată a ostenelelor şi jertfelor aduse. Iar iubitul nostru director artistic al «Socetăţei tea­trale romane», d 1 Aurel Bănuţiu, poate avea mângâierea că pe lângă succesul strălucit al producţiunei din chestie, a asi­gurat, diletanţilor făgărăşeni şi experinţa intuitivă, că câtă seriozitate şi migdleald pedantă se pretinde la ţinerea probelor pentru obţinerea unui succes perfect.

— b. —

Apsllo Bioskop.Miercuri şi Joi 15 si 16 Februarie:

Fotografii dela Curte: Ensode din viaţa Majesîăţii Sale Franz Iosef I, împăratul Wiibelm, moştenitorul tronului Franz Fer- dinand, Arcbiduceie Ioset.

Majestatea Sa la vânătoare, manevre, la serbări şi procesiuni. Diferite episode, interesante din viaţa împăratului Wilhelm până acum nearătate. Moştenitorul tronu­lui Archiducele Franz Ferdinand, în urma învitărei împăratului Wilhelm, ia parte la vânătoare în Germania. Moştenitorul tro­nului Franz Ferdioand la vânătoare şi manevre. Archiducesa Iosef şi Archiducele Augusta la vânătoarea din Kisjend.

Monthlanc (vedere), Feminişti (hu­mor), Ar^stantul (dramă), Mama soacră (humor), Rejgan (humor), Serenadă (dramă)«

După cererea generală: boxul Match american.

u it u c e : ş t ir i .Alegerea din Şimlen,

— Prin fiir telegrafic, de la corespondenta! nostru special. —

ŞimleU, 1 4 F e b r . 2 o re 4 0 m i o . V o t a r e a d e c u rg e în o r d in e . B a r a b â s a re 99 0 d e v o t u r i , D e i e u 2 7 2 , K e ll e r 1 5 4 . K e l l e r a r e n u n ţa t' " ........... .. »■» ■ » —■‘»■" f 1 '",l '-'TI

Proprietar : D r. A u re i M ureşian tL Succesorii.

Redactor resp. loan Spuderea.

Pagina 4. G A Z E TA T R A N S I L V A N I E I . Nr. 25.— 3913.

„ S i I V a n i a w ,institut de credit şi econ«f societ. pe acţii in ŞÎMLEUL-SILVANIEI. ; Admi“

Ii ai: uiatóö ffia&ieale Másító-Icf.-J: a: .«.ţi mai ü i ;;-proapc ia

Admintat âţia fâ<*diG8l v..: iii tu. re li Re-gimemu ui c.e i ni antei* se N . 2 oua-da Ne.tu.iá Eftjul 1.

Kr. LU.;r>C o n v o c a r e .D o m n i i a c ţio n a ri ai in s titu tu lu i d e c r e d it şi e c o n o m ii „ S I L V A N I A “ , s o c ie ta te p e acţii, în v ir t u t e a J AtBiiGf $8 tâ lS jîîă riB rOBIISâll-

N i e o l a e Y o i i i a§ , 29 d in s ta tu te să i n v i t ă la

XXIII-a Adunarea generală, ordinară.car© se v a ţin e a în Şim leul-S ilvaniei, la 9 M artie st. n - 1911 în a in te d e a m ia z i la îO jo a r e ,d n lo c a lita te a in s titu tu lu i*

Obiecte puse la ordinea zilei sunt:1 . E s m it e r e a a lo r 3 m e m b r i p e n t r u v e r ific a r e a p ro c e s u lu i v e r b a l.2 . R a p o r t u l a n u a l a i d ire c ţiu n e i.3 . R a p o r t u l c o m ite tu lu i de s u p r a v e g h ie r e a s u p ra c o m p o tu lu i a n u a l, al b ila n ţu lu i şi a p r o p u n e r ilo r

p e n tr u îm p ă r ţir e a p r o fit u lu i . *4 . S ta b ilir e a b ila n ţ u lu i a n u a l şi fix a r e a d iv id e n d e lo r .5. D e t e r m in a r e a s c o p u lu i, sp re care este a se în tr e b u in ţa s u m a p ro vă zu fc ă în § , 98 p . b .6 . F i x a r e a p re ţu lu i m a rc el o r de p r e z e n ţă şi a p lă ţilo r p e n rr u m e m b r ii d in d ire c ţiu n e şi c o m i­

te tu lu i de s u p ra v e g h ie re şi al a d a u s u lu i cfe p la tă p e n tr u fu n c ţio n a r i.7 . E v e n t u a le p ro p u n e ri.S ă a tr a g e a te n ţiu n e a d o m n ilo r a c ţio n a ri la d is p o z iţiu o e a § -lu i 2 2 d in s ta tu te în sensul c ă r u i a :

a d u n a r o a g e n e ra lă a u v o t n u m a i acei a c ţ io n a r i, c a ri cu col p u ţin u n ju m ă t a t e de a n m a i în a in te s u n t tre c u ţi în r e g is tr u l a c ţio n a r ilo r şi c a a t a r i a u d e p u s la d ire c ţiu n e a in s t i t u t u l u i , re s p e c tiv e a s o s it a v i z u l d e s p re d e p u ­n e re a îa lo c u rile d e s e m n a te p r in d i r e c ţ , e v e n tu a l şi d o c u m e n t , d e p le n ip o te n ţă cu cel p u ţin o z i în a in te a a d u n ă rii.

P e n t r u d e p u n e re a re s p e c tiv e p rim ir e a a c ţiu n ilo r şi a d o c u m e n te lo r de p le n ip o te n ţă p e n tr u a c e s t j a n s’ a u d e s e m n a t, re s p e c tiv e s u n t r u g a te to a te in s titu te le c a ri suni m e m b rii la „ S o li d a r i t a t e a “ şi „ M a g y a r ! p é n z i n t é z e t e k k ö z p o n t i h it e lb a n k j a “ - în B u d a p e s ta . í

A c ţ i u n i l e , d o c u m e n te le d e p le n ip o te n ţă şi re ve rs a le le d e s p re d e p u n e re a a c ţ iu n ilo r la lo c u rile m a i j sus d e s e m n a te , s u n t a se p r e z e n ta la i n s t it u t p â n ă la 8 M a r t ie s t. n . la 4 o a re d o p a a m e a z i.

Şim leabSihm nîei , la 3 1 Ia n u a r ie 1 9 1 1 .H i i * e c ţ i i 8 f n e a i n s t i t u i u i u i i

Bilanţ cu 31 Decemvrie 1910.

B r a ş o v , s t r . C ă p i t a n u l u i fifc . Pe T o c i le '4, c a se le p o p r i i .

A d u c e la c u n o ş tin ţa o n p ublic*, că d u p ă ce a fa c e re a m e a d e t â m ­plă rie e x is tă d e m a i m u lţi ani., a c iu a mărindu-mi dm n o u . a te lie r u l p r i­m esc o ri şi ce ie i d e c o m a u d e in m o b i e p re c u m şi la B i n J e .

•Kr. m i i—’i

A V E R E 1 C o r . jfîl.i

D A T O R I E ji C o r . jfil.

C a s s a ....................................................................... 7 4 6 2 1 69,

C a p ita l so c ia l ’ .............................................................. ot)..;0 0 0 —B o n la b ă n c i ...................................................... 1 6 7 0 9 95 F o n d de r e z e r v ă .................................... 2 6 4 1 2 3 -4 8 1

ij i! 'C a m b i i : d e b a n c ă .................................... 1 1 3 2 5 8 2 - 0 7 ! F o n d de p e n z iu n i ............................................. 3 73 4 0 -7C li iS

cu a c o p e rire h ip o te c a ră 8 8 7 0 6 6 *7 8 2019648 85 F o n d c u l t u r a l .............................................................. 2504-85ÍI30396903îm p r u m u t u r i h ip o te c a re . . . • . • * 1035548 55 D e p u n e r i spre f r u c t i fi c a r e : Í!îm p r u m u t u r i p e o b lig , cu c & v e n ţi . . . 4 5 5 5 8 34 in li b e le d e d e p u n e re . . 1 7 6 0 0 1 5 *8 9 1 _____C o n t - c u r e n t ..................................................... 19 3 4 5 6 9 7 i n C o n t - c u r n n t ............................................. 4 8 1 3 9 88 ! 1809055:7?E f e c t e cu c u p o n i p e n d e n ţ i: n o t a te 2 6 0 5 0 5 -3 9 R e e s e o n t ....................................................................... 9 1 2 8 8 7 150

a c ţii d e îa d if. b ă n c i . . 9 4 8 5 6 .— 3 55 3 58 39 |1 0 l4 0 0 jR e a l i t ă ţ i : casele in s titu tu lu i . . 2 1 0 5 0 0 — î m p r u m u t u r i h ip o te c a re c e d a te • • 1168660

d e v â n z a r e ............................................. 2 9 0 0 3 -5 8 23 9 5 0 3 58 D i v i d e n d ă n e r i d i c a t ă .................................... 8 7 8! j&0M o b i l i a r ....................................................................... 8 1 7 6 -3 8 D e p o z i t e d e c a s ă ............................................. . . . : 1 2 1 1 1 1 3 4ii ;

d e s c r i e r e .............................................................. 8 16 -3 8 : 7 3 6 0 — T r a n z i t o r : ID iv e r ş i d e b i t o r i .............................................

------------- ---- :8 7 5 2 98 D a r e d e in te re s e ia d e p u n e ri . . 4329-51S

T r a n z i t o r : In te re s e a n t i c i p a t e .................................... 4 3 3 0 5 -9 0 ! 4 V t>35 4 1In te re s e d e re e s e o n t a n tic ip a te . 78 9 2-28 Í P r o f i t c u r a t .............................................................. . . . i 5 1 8 8 5 69In te r e s e d e î m p r . h i p . c e d a t e . . 2498-661A r â n d ă r e s ta n tă . . . . . . 1 5 7 3 - — !1 Í 1 9 6 3 94

!i 4008483 24 4008483 24

Contul Pro1Rt şi Perdere.C H E L T U E L I C o r . fii. . V E N I T E i C o r. ifii.i

I n t e r e s e : la d e p u n e ri . . . . 8 6 4 6 2 88 !i I n t e r e s e : d e la c a m b ii d e bancă. 8 8 5 9 8 -4 4 i !

la r e e s e o n t.................................... 4 0 0 7 4 4 9 d e la c a m b ii c u a c o p . h ip . 6 1 4 2 3 *1 8 !

. I m p r u m . h i p o t . c e d a te 1 0 8 1 1 95 1 d e la îm p r . h ip o te c a r e 78 6 8 9 1 1 !E f e c t e lo m b a r d a t e . . 548 9 83 1 5 1 8 3 9 1 5 d e la „ pe o b lig a ţ . . 3 9 2 1 *5 4

S p e s e : t a l a r e ..................................................... 3 2 6 0 4 -75 d e la c o n t c u re n t . . . 1 1 7 3 2 - 7 8B a n i d e c u a r t i r .................................... 4 2 7 5 - — , e fe c te (s c u tite d e d a re ) . 1 5 8 7 1 -8 9 2 6 0 2 3 6 9 1M a r e e d e p r e z e n ţă . . . . 2 5 9 6 — V e n it e ia r e a l. (d e ja în s ă r . cu d a re ) . . . 1 4 1 9 3 2 1

- S p e s e c u r e n te ............................................. 8 5 8 7 * 1 6 4 8 0 1 2 9 1 P r o v i z i u n i şi a lte v e n ite . . . . 1 1 5 3 1 0 22D ă r i : D a r e d i r e c t ă .................................... 2 4 8 1 4 4 3 1

D a r e d u p ă in te re s e la d e p u n e r i 8 6 4 6 *2 8 !iC o m p e t i n ţ ă d e t im b r u . . . 4 0 0 50 3 3 6 6 1 2 1 Í

C h ir ie ................................................................................ 3 5 2 5 — 1A m o r t i z a r e d in m o b ilia r . . . • * « 8 1 6 38P r o f i t c u r a t .............................................................. . . . 5 18 8 5 69 -

2 8 9 7 4 013 4 2 8 9 7 4 0 3 4

Kalmár k . EngelVali**âe& demotos$8'& Şi maşiniDeposit şi Bun*au n n i\ Utlbirp ' Fabrica — T, Upétrân# »»K il l P \ V» Űttesr. Renume mondial ifLUill Lü I „Ben*

o B i f i i m .

Instalaţie motor Saugrgas. Cea mai tină exploatare.Mtttos* cu Miel bi-ut,

inf-

Diesel (/l/ Sistâm

'2£&ijTii

Cel Mitul s*ecuno»eut fa b rk *»t tRecomandă Locomobile flenzia. Garn|- ţuri de tmblătit, onstruite miracu )os

A dzzz de simplu.

Garanţie deplinii. Condiţii favorabile de puv & Devisiuui şi preţuri cmeute gratii* i iva'U‘0.

Asigurare 1O baucA de asigurare populară

caută ach sitori vupabili pe lângă sa- Iar fix şi pro viziune. Penira începă­tori neversaţi iu afacere retribuţie părd cualificatiune. Oferte cu reîV enţe şi copii de atestate să se tri­mită sub citro „POPULAR54 la ad~1 ministraţiunea acestei foi. 045,1

PENTRU COMBATEREA anemiei gălbânărei, slăbicianei generală, mis­tuire grea, lipsă de apetit, nervoşi- tate, friguri, este probat şi eu efect

Vinul feruginos China'

Se capătă la producont :

farmacia V. Klein, Braşov,

*

Í

Şiwăeu , la 3 1 D e c e m v r ie 1 9 1 0 .A . Cosm a m . p . d ir e c t o r e s e c u tiv . P e n t r u c o n t a b ilit a t e : A . M unth iu in . p . s e c re ta r.

D i r e c ţ i u n e a !<reorge P o p ăe Băseşti m . p , p re ş e d in te . A . B arbu lovic iu m . p . V . P a p p m . p . 6r. T r if m . p.A . V i caş m, p . George M a ior m . p , Graţian F b n ta m . p . A . M arouş m . p . D r . Fior. Stan m . p .

S u b s c ris u l c o m ite t d e s u p ra v e g h ie re a m e x a m in a t a c e ste c o n tu r i şi le -a m a fla t esa c te . iŞimleu, în 8 1 I a n u a r ie 1 9 1 1 .

F . Cocian m . p . p re ş . Iosif D iam an d i m . p . A n ton iu Băliban m . p . Vasile Pătcaş m . p A u re i O rian m . p * &

Haos Apfelbach,La regala gulariior.

B r a ş o v , S t r a d a P o r ţ i i N r . 18.

V îCel mai solid şi mai ieftin magazia cu articolele de tricotaş, albituri pen­tru bărbaţi şi cravate moderne -j ' iH a r * M ortliueut tfn «ioirapl «I* eo|»31, b& rbaţl ţ l dum e. 1143,1—52.

3 i

i lT ip o g r a iia A . M u ra ş a n u tS ra ş c v.