^ A t A R H h L V i k ;r .

tRK. î ' ri L DECEMBE' Braşov, Luni-Marţi în 13 (26) Decemvrie 1911. Anul LXXIV.

Virn TRANSILVANIEIApare în fiecare zi de lucru.

Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe i/2 an 12 cor., pe */4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe i/2 an 20

franci, pe */4 an 10 franci.

R E DA C Ţ I A ,TIPOGRAFIA Şl ADMINISTRAŢIA: BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe ‘/2 an 10 coroane, pe \/A an 5 coroane. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Un popor!care nu vrea sâ moară.

i.

Ca acest titlu, d-I M . C a r p publică în „Viaţa Românească“ din Iaşi (Nr. 9) un minuţios şi in­teresant studiu asupra stării din prezent a nenorocitului popor p o ­lo n e z . Acest mare şi vechiu popor se află azi bucăţit în trei părţi, cum se ştie, aparţinând la trei im­perii puternice, la Austria, Rusia şi Germania. In fie-care din aceste imperii soarta Polonilor e alta, conform „rezoanelor“ de stat şi firii şi naturelului stăpânitorilor, sau poate mai corect zis, al opre­sorilor. E suportabilă starea Polo­nilor în Austria, e barbar şi săl­batic tratamentul cu ei în Rusia, şi este greu şi apăsător — deşi încadrat în pervazul civilizaţiunii — felul de opresiune al Polonilor din Posen. In Rusia despotismul faţă de Poloni se exercită în numele barbariei şi forţei brute, în Germa­nia în numele — legilor.

D-l M. Carp şi-a compus va­lorosul său studiu pe baza celor mai nouă şi mai acreditate surse. Una din aceste, poate cea mai principală, este cartea fraţilor Le- blond*), apărută de curând. Au­torii cărţii redau foarte sugestiv— zice d-l Carp — în introducerea lucrării lor impresia pe care o are călătorul, ce vizitează pe rând ca­pitalele celor trei Polonii, făcând să reiase aspectul deosebit al vie­ţii de stradă din fiecare. Aceasta vieaţâ este oarecum un reflex al stării poporului polon din cele trei imperii.

Iată în rezumat aceste carac­terizări abstracte :

Libertate, vioiciune, veselie, mul­ţumire în C ra cov ia .

Brutalitate poliţienească, stare de asediu, veşnică alarmă, dar atitudine mândră cetăţenească, ba chiar oare­care frondă, »dezinvoltură marţială« în V a rşov ia .

*) Mariu»-Ary Leb lond , L a P o le g n e v ivan te .

Tăcere, răceală, lipsă de vieaţă, o atmosferă de disciplină severă, rigidă, plictisitoare în Posen .

Starea Polonilor din Austria (Galiţia), în comparaţie cu ceialalţi Poloni, e mai bună. Puterea poli­tică e în mâna lor, încercările de germanizare au încetat de mult, limba polonă e limba oficială în Galiţia şi cultura polonă se des- voaltă liber.

Este în unele privinţe şi Ga­liţia neîndreptăţită, rnai cu seamă în chestii economice. Ii jigneşte pe Poloni conflictul cu Rutenii — la care însă ei, Polonii sunt mai mult de vină, — dar în general Polo­nii din Austria se află în o situa­ţie mulţumitoare, corflra lor nu se duce o luptă de distrugere, ei nu sunt un popor martir.

„Altele sunt popoarele martire ale Austro-Ungariei“ — zice foarte nimerit d-l M. Carp.

In o situaţie extremă dela si­tuaţia Polonilor din Austria, sunt Polonii din Rusia. Aceştia sunt consideraţi de duşmani ai impe­riului moscovit şi trataţi în conse­cinţă. Contra lor se duce cea mai aprigă luptă de exterminare, pe toate căile iertate şi neiertate, prin bruscheţă, tirânie şi esploatare în tot felul. Nu numai limba lor e exclusă total din viaţa publică, nu numai cultura polonă e proscrisă, ci este tendenţa, ca şi materiali­ceşte poporaţiunea polonă sâ fie ruinată

Dar toate încercările de a ni­mici pe acest popor, n-au succes până acum. Polonii din Rusia sunt îngenunchiaţi, vieaţa naţională le este înăbuşită, dar ei viează, e- xistă, ca — Poloni.

Alta este situaţia poporului polonez din Posen, sub opresiunea germană. Aceasta ne interesează mai de aproape, având în multe privinţe asemănare cu situaţia noastră din Ungaria. Şi de altfel, corifeii sistemului de guvernare actual din Ungaria, când e vorba de tratamentul naţionalităţilor, se provoacă adeseori la pilda, ce le-o

D orinţă.Aşi vrea sâ fiu acum acasă In preajma casei din vecini Să mă ’nflor ea altădată De-adâneul ochilor senini. *

Să prind de mână pe vecina Cum o-am mai prins de multe ori Când vântul hoinărea alene Mişcând îngândurate flori.

! Un zimbet mândru să răsară Pe buzele subţiri şi moi Când îmi va spune, gânditoare, Ce zice satul despre noi.

Ear’ când eu glas frumos şi dulce îmi va şopti un... „te aştept“ îmbujorat de vorba-i sfântă Să o cuprind eu braţul drept.

E mare foc în ochii fetei Şi farmec mult e-n gura ei Gustând un dram din flecare O sâ ’nţelegi iubirea ce-i.

Va s ile S to icanea .

Vine inspectorul.De A le x a n d ru B ogdan.

Tocmai sunase clopoţelul. Câteva momente fu încă linişte. Apoi se au­ziră, tot mai grăbiţi şi mai zgomotoşi paşii copiilor, cari intrau in clase. Oâ- te-o bufnitură, câte-uu ţipet, câte o a- lergare, câte un zbieret întrerupea din clipă ’n clipă zgomotul monoton din coridoarele liceului.

In cancelaria profesorilor stăteau vre-o doisprezece [inşi grupaţi în jurul unei mese lângă sobă şi ascultau atenţi glumele unui mucalit, care înţelegea să-i facă pe toţi să-şi uite câteva mo­mente de mizeriile şcoalei.

Uşa se deschide. Dar numai su­plinitorul Niţă Cicoare se uită să vadă cine vine ; ceilalţi aşteptau cu nerăb­dare po&uta celei din urmă glume a colegului poznaş. Secretarul directoru­lui închise tacticos uşa, şi făcu semn lui Niţă. Acesta părăsi grupul de lângă masă şi se ’ndreptâ spre fereastră.

Colegul lui N ţă, titularul catedrei de istorie şi get grafie, profesorul Vă- tală, observă şi deveni atent. Ca să se poată apropia de fereastră, se făcu că-şi aduce aminte, că a sunat de in­trare, se uită odată la ceasul din pă­rete, apoi la cel de buzunar şi o luă spre marele dulap cu hărţile, în lăeatul căruia lăsase cheia. Cu cele trei degete

dau Germanii în atftadinea lor faţă de Polbnii din Po¥en.

In opoziţie cu poliţistul rus bru­tal — zice d-nul M. Carp — care lo­veşte ori chiar ucide, poliţistul german apare rece, tacticos, ştiind pe de rost legile, decretele, ordinele, aplicându-le fără cruţare; el supravegbiază pe Po­lon cu o răbdare neobosită şi ia cea mai mică greşală ori abatere ii încheie p roce s u l-v e rb a l respectiv.

In Posen limba permisă e numai l im b a s t a t u lm . Polonii sunt prigoniţi, urmăriţi şi pedepsiţi şi pentru cele mai nevinovate ma­nifestaţii.

Minuţiozitatea, — zice d-nul M. Carp — spiritul de şicană, pedantismul german urmăresc pe Poloni şi în cele nai neînsemnate fapte, ajungând ade­sea până la — Înălţimea guvernelor ungare. Un locuitor din Lenkart a fost condamnat la 150 de mărci amendă, pentru-că peste gulerul alb a l h a in e i sale pusese o cord ea roşă (alb cu roş sânt colorile naţionale polone); iar un negustor a avut neplăceri din pricină că şi-a făcut o firmă cu lite re roşe pe fo n d alb. S-a ajuns până acolo, că chiar h a m u r ile sistem p o lo n au fost in­terzise. Iar expeditorul, ca şi adresan­tul unei c ă r ţ i poşta le ilu s tra te cu c u ­lo r ile n a ţio n a le po lon e, su n t a res ta ţi.

F u n c ţ i o n a r i p o lo n i aproape nu sunt în Posen, cel mult câţiva factori, păzitori de noapte şi pu­ţini amploiaţi Ia căile ferate. Aces­tora li se pretinde g e r m a n iz a r e a , şi în ori ce caz li se cere g e r tn a - n z a r e a n u m e lu i .

C o lo n iz a r e a elementului ger­man printre Poloni se face cu cele mai drastice şi nedemne mij­loace. Sunt votate sute de mili­oane din budgetul statului, pentru a coloniza Germani în Posen. La 1907 s-a votat o lege pentru ex- propiarea silită din motive po­litice.

B is e r ic a catolică asemenea e folosită contra Polonilor, dar cu deosebire ş c o a la p o p o r a lă , unde se propune numai nemţeşte. De la 1904 încoace chiar şi religia se propune în limba germană. Din cauza aceasta se nasc o mulţime de conflicte între învăţătorii ger­mani şi elevii poloci, respective părinţii acestora. Elevii au făcut

ori, re- zecile

greve uriaşe de mai mu trăgându-se din de mii.

In afară db scoaS, Işunba po- jretqţindinea.

In cazarme seldaţilqf nu tş este permis a grăi decâffnemţeşf^. La j u d e c ă t o r i i ş i a d m in i s t r a r e se vorbeşte exclusiv mană. S-a întâmpl trâni, cari nu ştiu pearză procesul, b arestaţi şi închişi germani şovinişti Z i a r i ş t i i poloni şi mereu supraveghiaţi c u î n c h is o a r e sub

i limbai ger- că Polipi bă-

emţeşte, | să-şi să fie Ibhiar e funcţionarii i nerăbdători, scrii toriişsunt

i p s i ţ i pre-

şi p e i [ferit«

texte. E oprit în g e n e fh k ,# S e a t ru l p o lo n şi indirect, sunt împedecate şi reprezentaţiile de diletanţi. Pen­tru aranjarea acestora trebue ce­rută ca şi la noi, p e r m is iu n e a p o ­l i ţ i e i , care, chiar dacă e favorabilă, soseşte intenţionat prea târzîu, după termin, aşa că reprezenta­ţiile nu se pot ţinea.

Astfel se prigoneşte în Posen tot ce e polon, cu un sistem bine precizat, ţintindu-se g e r m a n iz a r e a Polonilor, sau expatriarea lor be­nevolă. Scopul e acelaş, ca în Ru­sia, dar mijloacele sunt mai rafi­nate şi machiavelice.

In Germania, — zice d-nul M. Carp — lupta contra polonismului e dusă eu mai multă persistenţă, mai sistematic, cu mijloace mai mari decât în Rusia; mai puţine masacre şi con­damnări la moarte, dar aceiaşi teroare p r in to r tu r i sufleteşti ş i m a te r ia le , — aceiaşi campanie de d is tru gere . In Ru­sia lupta e mai primitivă, mai francă, în Germania e mai ascunsă, mai ipocrită.

Numai u ra ş i în d â r j ir e a e ace­eaşi în amândouă părţile.

Aşa este în liniamente gene­rale situaţia Polonilor.

In numărul viitor vom arăta cari sunt r e z u lta te le acestor mă­suri barbare şi neomeneşti şi mij­loacele şi felul de r e z is te n ţă al Polonilor, prin cari se zădărnicesc toate încercările şi silinţele de ger­manizare.

D ă r i d s S a m ă Suntem i n for- aţi, că dintre deputaţii

tri ftfFvor prţzenta in decursul ei,mito are intre alegătorii lor

le raportai despre situa- a politică internă a ţării, ineca viitoare Xişi va ţinea *de samă inimosul deputat

riei d -l Dr. St. ţ . Pop în casa aţţpnală din Şir ia \ aceastădublare vor lua pane ţi câţi va

tyirpre membrii covmtetului cen­tral al partidului nfstru naţional.

D i n c a m e x c f e v o m ă m . I n şe­

d in ţa de S âm bătă a camerei i a în c e ­

p u t desbaterea ge n e ra lă asupa legei

m e s e r iilo r ş i a s ig u ră r ilo r m u r ito re ş ti.O ra to r i i o p o z iţie i d n i i Take lo e s e u ş i

V. G. M o r ţu n , lu â n d cuvân tu l, u a p ro ­

bat p a rte a p r iv i to a re la a s ig u rr i, au

escepţiona t în s ă p a rte a d in legi ca re

se ocu p ă cu o rg a n iz a re a m e m ilo r . Desbaterea con tin u ă .

I n şed in ţa de S âm bătă a matu­lui s a vo ta t con ven ţia cornerciaU in tre

R o m â n ia ş i M u n te negru .

In dem n itatea în e am e ra ta f« naţtlor. V in e r i după am eazi oaraert m ag­

naţilor a ţinu t o şedinţă, tn care fără acuţi«

s-a vo ta t indem nitatea , p rim ită de cama de­pu taţilor şi a’au a les m em brii d e lega ţiilo r.

Activitatea viitoare a cterei.Prim-ministrul Hedervary a ddunui ziarist maghiar următoarele Ifluriri privitoare la activitatea viltoan» ca­merei :

După vacanţele Crăciunuhse ?a continua desbaterea budgetului se vor vota câteva proiecte de legde în­semnătate secundară. Se va rfla apoi imediat desbaterea reformelor Uitare.

Proiectul privitor ia înârea în vigoare a proeedurei civile, d< e ur­gent, va fi luat în desbatere'naintea reformelor militare numai t cazul, dacă ministrului îi va succedcsă delft- ture contrastele esistente şi t asigure votarea proiectului în timp nmal.

Deiegaţiunile. Membri delega- ţiunii maghiare au avut Vini di. a. o conferenţă prealabilă. Coferenţa a

ale mânii drepte ţinea cheia, mâna stângă şi-o răzima în buzunarul vestii şi astfel prefăcându-se că ceteşte titlu­rile hărţilor, trăgea cu urechea la cei doi, cari conversau la fereastră. Insă nu putu auzi nimic.

Numai când se deschise uşa du­lapului şi se uită prin geamurile ei spre fereastră, văzu pe secretar cum scoase din buzunar o hârtie — era o tele­gramă — şi i o arătă lui Niţă. Acesta o desfăcu şi când o ceti, tresări. Şi când tresări Niţă Cicoare, în dosul gea­murilor dulapului cu hărţi tresări şi profesorul Vâtală, fără să ştie de ce.

Un hohot de râs destuăţat între­rupse activitatea de detectiv a profeso­rului Vătală aducându-i şi lui pe buze surâsul, care totdeauna înfrumseţează. Secretarul se ’ndreptă spre grupul de profesori râzând cu ei de gluma făcută, pe care însă nu o auzise. Iar Niţă Ci­coare rămase în pervazul ferestrii, scoase din buzunar planul de oro şi-l studiă cu oarecare nelinişte. Se aprofundase atât de mult în acest interesant studiu, încât nici nu observă, că toţi profesorii ieşiră din sală.

Vătală încă tot mai cetia titlurile hărţilor şi privea cu coada ochiului )a Cicoare. Dar dupăce şi cel din urmă profesor închise uşa după sine, el se duse la Cicoare şi-l întrebă:

— »Dar cei? Ce sa întâmplat, de estJ atât d« noHntatîfS

— >A ! da ; bine că eşti aici, dom nule coleg; să-ţi comunic o veste.«

— »Bună veste« ?— »Ba nu; tristă! Adică nu toc­

mai tristă, dar neliniştitoare. Să vezi numai... Ai observat poate pe secreta­rul? Ei bine; îmi arătă o telegramă, venită la adresa direcţiunii, în care te­legramă inspectorul îşi anunţă sosirea pe astăseară ia 10 ceasuri. Asta-i ves tea! Nu te surprinde“?

— »Drept să-ţi spun, e cam prost, fiindcă în clasa a treia gimnazială am rămas îndărăt cu o lecţie; aceea des­pre plantele şi animalele Amerieei de nord«.

— »Dumneata cu lecţia, dar eu — zise repede Cicoare — eu încă n-am ţinut nici o lecţie în faţa unui inspec­tor. Nu ştiu, ce trebuie să fac! Stă el la catedră ori rămân eu? Pune între­bări băieţilor? Inspectează şi cărţile? Se uită prin bănci? Ori ce face?«

Vătală se uită întâi spre uşe şi apoi răspunse cu un glas aproape şoptit numai: »Ori de câte-ori vine cineva în clasă la inspecţie, e bine să întrebi, nu să esplici, şi anume să întrebi pe băieţii cei mai buni. Şi dupăce a răs­puns cel d ntâi, să-i zici cam urmă­toarele cuvinte — eu unul aşa fac; şi-ţi recomand şi Dumitale, domnule coleg, să faci tot aşa, fiindcă avem amândoi aceeaş specialitate —: «Bine, băiete;

ai dat numai răspunsuri slae, acuma ai început să înveţi. Să vedei pe altul de seam a ta *. Trebuie accetuat tot­deauna: de seam a ta. Inspctorul va găsi, că eşti cam strict Ia clasificare, dar va adăuga, că şi elevi mai slabi au cunoştinţe mai mult decâ suficiente, ba chiar frumoase şi că-a decursul lecţiilor arată voie şi interi- In sfârşit ... noi în definitiv stăm bieja inspec­ţie, dar sânt curios să vă* ce faţă va face mâne dimineaţă nflrăgarul ăla de Teodoru, de germană, ând va vedea pe inspector întrând în -lasă. Uită-te numai — Vătală luă un diet de lucrări de pe masă şi-l deschise— toţi ceilalţi au făcut trei lucrări ţână acum au cores chiar şi pe-a treia; el"numai două, şi n-a cores nici pe-a <oua. Aşa, să mă iaite! A putut să stei el şi şi la Berlin, şi la dracu mai şt dar aşa nu merge.

— «Să v*zi, domnule cole este mai greu. Noi explicăm ef, bieţii, trebuie să coraagâ şi Eu încă am lost la Berlin, dar : muncă, trebuie să recunoşti, că

— «Munca-i muncă!... fleanca, să fi învăţat şi el ii geografia! Domnii filologi!! Dai ei, mă rog, e o plăcere să fie Gândeşte te puţin: Cine ceteşte nuvelele, romanele, dramele n cari se cumpără pentru blbliote

F Pagina 2. G A|Z E/T A T R A N S I L V A N I E I.

fost deschisă de contele Khuen-Héder- váry. A propus să fie aleşi, ca şi anul trecut, prezident Láng Lajos şi vlce-prezident contele Zichy. De notari au fost candidaţi Molnár Victor, mem. bru al camerei magnaţilor şi deputaţii Nyegre şi Werner.

S’aü făcut tn urmă candidările pentru comisiunile: de externe, de războiu, financiară, de marină şi de încheierea socotelilor.

Conferenţa a hotărât, ca delega- ţiunile să se întrunească în 28 1. c. şi să se preschimbe ín o subcomisiune de patru, pentru desbaterea indem­nităţii.

Din Viena se anunţă, că contele Aehrenthal nu va ţinea un expozeu de externe, ci va face cunoscută starea externi numai pe scurt în comisiuni.

Guvernai tare contra colonizăriiEvreilor Din Cţmstantinopoî se anunţă, că guvernul turc pregăteşte un proiect de lege, în cari se o preş‘e co lo n iza rea

E v re ilo r strrn în S ir ia ş i P a le s tin a .

Aceasta «e crede a fi opera opo­ziţiei dîh canură, a cărei şef este de­putatul LutflFikri, care a îndreptat în parlameot uratac aspru contra colo­niştilor evreidin Palestina.

Despreindustria noastră jărănească.

Piic industria noastră popo­rală în diferitele ei manifestări, de o bolţie şi varîaţiune neîntre­cută, e jtural interesul ce să arată tot faţă de aceastacomoa nepreţiuită a noastră.

Otrşia ei veche face, să fie atingi de valoare.Ji timpuri patriarhale femei-

rotoe, prelucrau cânepa, inul lâi,producând în timp de iarnă

iniimicia lor, toată îmbrăcă- int familiei şi toată podoaba aaia casei lor.

jia din războiul simplu ţără- isdimia albă, frumoasă de lână, ni haine trainice şi higienice, ude in şi cânepă, pentru al- ;u) trebuincioase.Ana lifera lâna, holda inul cepa.i cultivă deci ţăsutul, din

nji foarte vechi, pe toată în- idia pământului românes, efiind lelinuturi deosebit vestite prin insele producte, eşite din răz- iofrămoşesc.

\n lăudate şi mult aprecia­ră.: tile ţăsături din Ardeal, nat Maramurăş, scoarţă, lai- re chilimuri să lucrau acolo,

‘ •o qonie de forme şi colori săvîte.

Şe stârneşte admiraţia noas- , fade aceste ţăsături antice, e a cu care, meşterele ţăsă- tfe tlor vremuri, ştiau să scoa- din iruiene şi scoarţă de eo- îi, «le colori minunate, cu i vă)au lâna şi tortul lor.

Celcat! că azi, aproape nu sunt cogeute, acele văpseli ad-

pătimi. apoi Teodoru nu scrie la gazetă? aici coborî glasul şi mai jos — dirtorul nu tot aşa? Câştigă domnule, .Ieriu câte-un foileton şi li-1 plăteşte. )i putem scrie? Nu putem seriei Mâi după ameazi voi veni la şcoală. Vi) şi Dumneata şi te con­vinge. Pe ne vom găsi la masă cori- gând câletffPe Teodoru şi pe Ionescu, «scriitori» ®i Doamne. Şi ce-am să mai râd. Slvezi cores ca ăla! Merge pe’ntreeute. iâte 60 de caiete pe ceas. Apoi asfrf-i Şutate» ?

— «Dondlor, băieţii v-aşteaptă»! se auzi dinuţ glasul directorului. Vâ- tală se uită 1 el şi i se păru, că şl directorul emiîngrijat decât altădată.

— «O mii chestiune de pedago­gie« explică Vială.

— «Nu-i &rică domnului Cicoare, e tinăr încă şi lela bătrâni poate în­văţa omul oriend, într-un fel ori în- tr-aitul. Dar ude ai lecţie Domnule Cicoare? A ş dor să asist şi eu!«

— «Astăzi am avut numai până la 10 ceasuri.«

— «Dar şcoLrii învaţă» ?— «Aşa, ştii; dar merge; eu sunt

mulţumit».Profesorul Văală încuiâ dulapul,

se uită cu un zânbef binevoitor la Cicoare şi ieşi din sală. Pe coridor se tot gândia, câ oare de ce a rămas di­rectorul cu Cicoare? Ce vorbesc? Ce

mirabile întrebuinţate, de străbu­nele noastre.

Ar face serviţii nepreţuite a- cele preotese ale noastre, cari ar aduna acele recete renumite, de văpseli vegetale folosite îm vremi bătrâne, păstrate încă, în unele lo­calităţi.

S’ar completa astfel armonios colecţia de mustre vechi adunate, în albumele: Dimitrie Comşa şi Minerva Cosma!

Peste tot socot, şi am con­vingerea, că în epoca aceasta de renaştere a ţăsăturilor şi cusătu­rilor româneşti, în pornirea nobilă, ce se manifestă în zilele noastre, do-a cultiva şi apreţîa tot mai mult, arta frumoasă a ţărancelor noastre un rol prea frumos, ar reveni preoteselor române.

Căci ele ar fi mai chemate, sa se intereseze mai intensiv, des­pre tot ce să produce frumos şi bun, In domeniul industriei noas­tră de casă.

Dacă e vorba, să reînviem şi menţinem portul nostru pitoresc, sunt preotesei© române, cari prin esemplul lor de-a purta, această îmbrăcăminte mândră naţională să facă propagandă în ţinuturi peri­clitate de-a să pierde, sau schi­monosi sub influenţe streine.

Reuniunile de femei, cari sus­ţin cu mari jertfe morale şi ma­teriale ateliere, unde să cultivă arta ţăsutului şi cusutului româ­nesc, ar afla ear în ele cele mai nepreţuite tovarăşe de muncă.

Fie, că le ar trimite spre co­piere câte o mustră veche ţăsută sau cusută, găsită în cutare saltar bătrân de pe sate, ori un port vechiu original, împodobit cu cu­sături meştere a unor vremi apuse.

Ori în fino să stărue pe lângă setenceie noastre, să nu aban­doneze motivele bătrâneşti de-o clasică frumseţă, înlocuindu-le cu pocituri urâte, reproduse după ti- paruri proaste cu cari cutrieră cu­tare evreu pripăşit satele noastre.

In chipul acesta, am putea conserva mustrele noastre originale ar eşi la iveală minuni de frumseţi, cari azi zac ascunse şi cari ar face mândria noastră legitimă, docu­mentând gustul ales, şi estetic al poporului nostru.

Pot spune din esţerienţă că cercetând diferite expoziţii din ţara noastră şi văzând şi studiând in­dustria popoarelor conlocuitoare, am câştigat convingerea fericitoare, că arta noastră poporală este în totalitatea ei superioară oricărei din cele streine.

E datorinţa noastră sfântă deci a tuturor, să dedicăm toată dra­gostea inimelor noastre vredniciei ţărancelor noastre, cari prin geniul lor propriu au creat arta noastră poporală, minune de frumoasă, gingaşe şi poetică!

Ţăranca română, e depozitara cea mai ciasică a conservatismului

pun la cale ? Nu fac oare pregătiri pentru inspecţia de mâne?

Profesoruî Vâtală întră în clasă hotărât să facă o mică repetiţie, un fel de proba pentru ziua de mâne, când va fi şi inspectorul de faţă. Băieţii stă­teau smirna; observară şi ei o schim­bare în faţa profesorului şi şi aruncau unul altuia priviri speriate. Ş i profeso­rul Vătală îşi uitase de un lucru, ceea ce încă ie dedea de gândit : uu zâmbi cum obicinuia, când întră în clasă, iar după ce se aşeză ia catedră nu ie puse întrebarea obicinuită: »Aţi învăţat bă­ieţi ?« De aceea tăceau cu toţii ca peş­tele ; numai vre © doi inşi în băncile dintâi îşi muşcau unghii ie cu dinţii, ca să-şi arate nepăsarea.

In sfirşit profesorul Vătală, care se hutărîse acum definitiv să repe- teze cu băieţii oraşele Americei, ob­servă strania dispoziţie din clasă şi adu- cându-şi aminte de îndatoririle sale puse întrebarea: »Aţi învăţat băieţi?« Ca o descărcare de electricitate fu efec­tul acestei întrebări. Toţi băieţii se miş­cară deodată, se aplecară unul înspre altul, câţiva ridicară mâna cu cele două degete în sus şi răspunseră cu toţii în cor: »Da, mă rog«. Iar unul din România, Alexandrescu, mai neas­tâmpărat decât ceilalţi, adăogă: »Mă rog, nu-i nici o carte pe bancă«.

In adevăr pe bancă nu era nici-o carte, dar îa bănci erau toate cărţile

nostru naţional, e deci vrednică această vestală a neamului, de tot interesul nostru cald. Ea ne-a cul­tivat pe lângă vatra străbună, nu numai o artă fabuloasă, dar ne-a păstrat veacuri întregi, moravuri şi datini frumoase, bazme şi po­veşti încântătoare spuse în şeză­tori când fusul sfîria sprinten, doine şi cânturi duioase, când ţă- sea ori alteâ pânza ei pe lunca înflorită!

Totul, ce ne deosebeşte de alte neamuri, formează o forţă de rezistenţă a neamului nostru, şi aceasta o datorim mare parte ţă­rancei române, şi geniului ei crea­tor şi conservator!

J E len a P o p J lo s s z u L o n g in .

Oela ordinea zilei.■%

— În c ă lc a re de lege. — R e fo rm a elec­to ra lă . — D espre boa la M . Sa le. — C on ­

tele K im e n la V ien a . —

Congregaţia comitatului Pojon a făcut zilele trecute o flagrantă încălcare de lege. La ordinea zilei era hotărârea antistiei comunale din comuna slovacă Kislévárd, în care se decretase că pro­cesele verbale ale şedinţelor antistiei să fie dresate în lim b a s lova că , şi nu un­gureşte ca până acum. Hotărârea a a- juns la ordinea de zi a adunării în urma unui apel. Comitetul permanent comita- tenz a propus n im ic ir e a h o tă râ re i, S’a iscat o discuţie vehementă, la care au luat parte mai mulţi membrii unguri şi dintre membrii slovaci lu r ig a şi M ilá n

Iv a n ca . Amândoi au cerut,ca „majorita­tea să abandoneze ura faţa de Slovaci şi să aproabe hotărârea*. S’au provocat la legea de naţionalitate, în senzul că­reia comunelor le este permis a-şi fixa limba protocolară. Dar înzadar. Punân- du-se la vot propuneiea comitetului, a fost primită cu o maioritate de 90 de voturi, contra la 15.

lată ce volnicii face şovinismul!*

Zilele aceste s’au mai adus câteva hotărâri în chestia reformei electorale. Corpul profesoral al academiei de drep­turi din Eperjes, în şedinţa sa de Joi s’a pronunţat pentru votul universal, cu restricţiunea scris-cetituim. Votarea să fie secretă în oraşe şi publică la ţară si să se facă în «omune. Cercurile elec- toraié să se împartă în favorul s u p re ­

m a ţie i m a g h ia re .

Faimosul colaborator al Iui „Bud. Hirl.“ iperşovinistul profesor Mihaiu Réz, alias Aramă şi-a dat şi aici arama pe faţă. A înaintat un vot separat, în care debutează pentru vo tu l p lu ra l şi alegere indirectă. E foarte sfătos d l Aramă.

— Corpul profesoral al academiei de drepturi din Pécs s’a pronunţat pen­tru votul universal direct, egal şi secret, în comune, cu restricţiunea scris-ceti- tului. Votul să fie obligator. A cerut apoi că şi alegerea de membrii ai con­gregaţiilor să se reformeze pe această bază.

— „Reuniunea regDicolară a mici­lor proprietari“ în congresul rău ţinut

deschise. Vătală îşi scoase din buzuna­rul stâng notiţul. Băieţii înghieţară; nici aceasta nu era obiceiu. Şi privirile speriate iarăş alergară dela unul ia altul. Dar frica le-a fost zadarnică. Căci Vă­tală voia să se orienteze numai, pe care din elevi să n u îl întrebe mâne. Şi astfel îşi poate închipui oricine bu­curia diabolică a băieţilor, când profe­sorul închise iarăş notiţul şi-l puse la loc. Curcă, cel din banca din urmă de lângă fereastră, îşi întoarse odatăochii de plăcere, iar în colţul opus al clasei Cioc îşi dădu pe la nas cu mâna strânsă pumn, ca şi când şi-ar fi netezit mus­taţa.

începu lecţia. Profesorul Vătală anunţă după metodul herbartian obiec­tul lecţiei: «In oara aceasta vom re­peta oraşele Americei de nord». Ale- xandrescu sări în sus; «Mă rog avem lecţie; noi am învăţat despre popoarele şi clima «Americei de ......

— «Da, mă rog“; insistară cutoţii.

Curca şi cu Cioc făceau supt bancă pregătirile necesare, ca să în­toarcă foaia la oraşele Americei. Dar care nu le fu uimirea, când văzură pe profesor ridicându-se de pe scaun şi coborând treptele! Numai cu mare gre­utate reuşiră cei doi exploratori ai ora­şelor americane să-şi ridice neobservaţi manile şi să se facă că se scarpină la nas.

— „Aşadarft, nu ştiţi, n*aţi învăţat!

în Hódmezővásárhely a hotărît să îna- j inteze camerei o adresă, în care să ur- giteze crearea legii sufragiului uni­versal, egal, secret şi cu votarea în comune.

Propunerea a făcut-o deputatul Szabó István, care va prezenta şi adresa în cameră.

*Boala, de care a suferit în treacăt

zilele aceste M. Sa, au produs vii în­grijiri pretutindinea şi au avut un efect alarmant.

„Seara« relevând acest fapt, scrie între altele următoarele:

»Legile flrei sunt neîndurătoare şi zilele omului celui mai tare sunt nu­mărate. Bătrânul monarch al Austro- Ungariei a spus el însuşi, că zilele pe cari le va mai trăi le socoteşte numai ca un dar al Iui Dumnezeu.

De vieaţa şi Domnia lui Franz Ioseph se leagă întreaga dezvoltare mo­dernă a împărăţiei habsburgice, cu toate transformările ei radicale, înde­plinite dela 1848 încoace. Cu sfârşitul acestei iomnii — pe care-1 dorim cât de depărtat — se va încheia o epocă în istoria vecinilor noştri şi vor răsări zorile unei noui epoci de frământări şi transformări, pe cari le aşteaptă po­poarele din Austro-Ungaria şi chiar unii dintre vecinii puternicei împărăţii.

Aceste aşteptări pot să fie pline de temeri, sau pline de speranţe. In monarhie şi dincolo de hotarele ei, e schimbarea de domnie pe tronul Habs- burgilor se va resimţi în chip fatal şi poate aduce evenimente şi surprinderi din cele mai importante.

Iată de ce se alarmează o lume, când ştirile despre sănătatea celui mai bătrân Monarch din Europa sunt neli­niştitoare.«

*Contele Khuen va pleca Miercuri

la Viena şi va rămânea acolo cât timp vor ţinea şedinţele delegaţiunilor.

in timpul acesta Khuen se va pre­zenta îu audienţă la Maiestatea Sa. Khuen va face raport M. Sale despre situaţia parlamentară şi totodată va prezintă M. Sale felicitările omagiale de serbători în numele‘/cabiDetului.

E x te rn e .Războiul italo-turc. Agenţia Şte­

fani află din Tobruk, că inamicul a ata­cat cu o mare energie îu ziua de 22 detaşamentele italiene, cari ocroteau pe lucrătorii întrebuinţaţi la construc­ţia unei bateri spre rada portului. Lupta a ţinut şease ceasuri. Italienii au respins pe inamici, cari erau în număr de aproape o mie, cauzându-le mari pierderi. Italienii au avut şeapte morţi şi 16 răniţi.

*

Situaţia în Persia. O telegramă oficială din Teheran anunţă, că după-ce s-a comunicat, că Persia primeşte con- diţiunile cuprinse în ultimatul Rusiei, s-au afişat placarde pe zidurile oraşu­lui, prin care s-a adus ia cunoştinţă populaţiei, că s-a încheiat pace. In oraş este linişte. La aceasta contribue şi starea de asediu. Trupele ruse nu vor mai înainta în interiorul Persiei.

Nici tu, Mircă“ ? întrebă Vătală pe cel mai bun elev.

— „Mă rog, eu ştiu.— „Şi tu, Căciuiâ?— „Mă rog, eu nu ştiu aşa bine,

că n-am repetat-o.— „Nici Mircă n-a repetat; aşa-i

Mircă.— „Da, mă rog !— „ Mă rog, Mircă ţine mai bine

minte decât mine; eu îmi mai uit de una, alta...

— „Va să zică, tot ştii«?Căciulă nu mai zise nimic, ci dădu

numai din umeri şi se aşeză. Anchetacontinuă cu întrebarea:

—• „Care a uitat tot? Să vedem.“ Vătală voia să se asigure încă odată în

modul acesta diplomatic, pe cari dintre elevi să n u - i întrebe mâne.

Unul, Mateescu, în banca întâi, rândul din mijloc, se ridică pe jumătate şi se uită jenat dar cu ciudă la stânga şi la dreapta, doar se va mai fi ridicat careva.

— «Dar ridică te, măi omule, fără frică şi scai drept“, îl îmbărbătă Vătală. „Vezi, aşa“.

După cuvintele acestea rostite cu blândeţe îngerească numai ce se avântă în înălţime, ca la comandă, floarea cla­sei : Curcă şi cu Cioc şi după ei mulţime de norod, vre-o 17 inşi.

(Ta arma,).

SI(

Nr. 272-1911. N ------------- — ------------------1

Cercurile oficiale ruseşti declar? din nou, că guvernul ru<$ doreşte mod sincer să-şi retragă trupele cât curând, dar că plecarea imediată a t pelor ruseşti nu poate să fie pror de acum.

* ' A '

Revoluţia din China. Dintr-un vor competent Agenţia Reuter află, ca e neexactă ştirea după care s-a spus, că Marea Britani© şi Japonia s-au în­ţeles spre a menţine regimul monar­hist în China chiar cu ajutorul lor armat. Guvernul englez, ca toate pute­rile, doreşte ca China să stabilească ea însăşi o formă oe guvern statornic, pe baza adeziunei poporului.

O telegramă din Sanghaj anunţă, că generalul luausikkaj a respins pos­tul de preşedinte ai republicei chineze, care ii s-a oferit de comitetul revolu­ţionar, pe motiv câ nu aproba această formă de stat.

Invitare de abonament.Cu l-a Ianuarie 1912 se deschide

un nou abonament la

„Gazeta T ransil vaniei“pe anul 1912,

la care invităm pe toţi amicii şi spri­jinitorii ziarului nostru. Ii rugăm pe toţi a se îngriji de trimiterea la timp a preţului de abonament, ca să nu fim siliţi a sista trimiterea ziarului.

Pe credit »Gazeta Transilvaniei« nu se dă la nime.

Deşi »Gazeta« şi-a mărit formatul şi a introdus înbunătăţiri, împreunate cu mari spese,

Preţul abonamentuluia rămas acelaş, ca până acum, anume:

Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 3 coroane, pe o lună 2 coroane.

Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50.

ADMINISTRAŢIA.

£§ggr* La numărul de astăzi alătu­răm un model al îavăiitoarei volumului „ D in cele trecu te v r e m i care a apărut astăzi. Atragem asupra acestui prospect atenţiunea.;publicului românesc.

Ş T I R I .— 12 Decemvrie v.

600,000 pentru Gherla Foaia ofi­cioasă a’miriistruiui de culte »Vâllalkozd Lapjat anunţă, că s’a preliminat suma de 600 mii de coroane pentru zidirea unui seminar, a unei pedagogii şi a unei reşedinţe opiscopeşti gr. cat. ro­mâne. Lucrările se vor începe cu pri­măvara anului viitor.

—x—G nouă agentură poştală se va des­

chid© — începând ru 1 ianuarie n. — în gara comunei Hosman (corn. Sibiiu- lui). Cercul de activitate al acestei a- genturi se va estinde asupra comunei Hosman şi Fofeldea.—x —

Reîntoarcerea emigranţilor din A- meriCS. Cu ocazia sărbătorilor Crăciu­nului emigranţii din America au înce­put sa se întoarcă cu duiumul pe la vetrele lor. Inbulzeaia în porturile a- mericana a devenit atât de mare, încât societăţile de navigaţiune nu sunt în stare să-i servească pe toţi; mulţi şi-au scos bilete, şi au foăt nevoiţi să rămână pe ţărmul american, ne-?tvând loc pe vapor.

Cauzele, ce-i silesc pe europeni să părăsească noul continent sunt In parte împrejurările economice rele de acolo, în urma cărora multe fabrici şi- au redus lucrările, iar altele au încetat cu totul de-a mai funcţiona. In vederea alegerei de nou-preşedinte, care va avea loc anul viitor, capitalurile americane se cruţă, nu se mai plasează în între­prinderi noui. Din datele unei statistici reiese, că numărul de emigraţi în America, din 1 Ianuar a anului acestuia până în 30 Sept a fost de 450.670, dintre cari până acum s-au reîntors 300.040.

—x—

Necrolog. Subscrişii cu inima plină de durere aduc la cunoştinţă, că iubitul lor soţ părinte, socru, moş resp. cumnat T e o d o r C h io re a n funcţionar la căile ferate în penziune şi proprietar, a reposat în Domnul Sâmbătă în 16 De­cemvrie a. c. în etate de 68 de ani şi în 40-lea al fericitei căsătorii, înmor­mântarea s’a făcut Luni în 18 Dec. în Sălciua de jos. Sălciua de jos, 1911. Decemvrie 16 Raveca Chiorean, născ. Gerendi ca soţie Marioara Gombos născ. Ci iorean ca fiică. Romul Gombos

Nr. 272— 1911. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3,

preot gr. or, ca ginere Virgil, Tit. Cor- tanţa, ca nepoţi Andrei Muntean şi etia Maria Gerendi. Juliu Gerendi şi milia ca cumnaţi şi cumnate.

—x—0 instituţiune folositoare. Despre

'n reuniunii arhidiecezane de asi- aL. .*e contra focului »finirea» scrie Airmătoarele: înainte cu 13 ani şi ju- Inătate Preav. Conzistor Arhiedecezan fi înfiinţat o reuniune arhiedecezană Ide asigurare contra focului, demânând

m tuturor comunelor bisericeşti şi şcolare ! şi tuturor fondurilor şi instituţiunilor ] arhiedecezane, să se înscrie de membri i la această reuniune. Resultatele, ce s’au

1 ajuns după trecerea acestui timp rela- | tive scurt sunt foarte îndestulitoare.; Ultimul cercular mitroDolitan publică

raportul direcţiune! asupra anului de i gestiune 1910 şi socoţile acestui an. j Reţinem câteva date : La sfârşitul anu- j lui 1910 valoarea tuturor realităţilor I"sigurate a fost de aproape 2y2 mili- I oane cor. mai mică ceva ca în anul ■ precedent, fiindcă dieceza de Lugoş, în- feţânduşi reuniune proprie şi*a retras asigurările. Primiri de asigurare s’au

i‘ incassat aproape 12 rnii cor. iar despă- I gubiri s’an plătit cor. 1,757 80 totalul des- j păgubirilor plătite de când există reuniu­

nea cor. 31, 061 65. Averea era ia sfâr- 1 şitul anului de 97, 661 cor. plus vre-o [ 4 mii primiri restante. Dacă adaugem

la cele 97 mii despăgubirile de 31 mii, avem de fiecare an aproape 10 mii cor.

; bani cruţaţi, aproape fără să se resimtă. —x—

Vaporul »Împăratului Traian»contro- latds un crucişător Italian. Din Constanţa

Ise anunţă : In ziua de 28 Noemvrie st. v. pe când »împăratul Traian» pleca spre Alexandria la ceasurile 5 dimi- [ neaţa, chiar în apropierea acestui port, a fost iluminat de un puternic proec* tor electric de pe un vas italian, care printr’un foc de tun i-a dat semnal să se oprească. Vaporul românesc s’a o- prit şi pe vasul italian, care se a- propiase, au pornit cu o barcă un că­pitan din marina italiană însoţit de 2 subofiţeri. Aceştia venind pe bordul va­sului »împăratul Traian» au fost pri­miţi de d l V. Păun ofiţer secund, că­ruia i-au exprimat dorinţa să vorbească

, cu comandantul vaporului. D-l cuman­ilor Perieteanu care se afla pe puntea de comandă a primit delegaţia italiană, care a cerut să revizuească actele va­porului. Imediat li s’a prezentat mani iestul de încărcare al vasului pe care l’au revizuit ca deamănuntul. După a- ceea italienii au inspectat tot vaporul. Inspecţia aceasta a durat două ceasuri. In intervalul acesta pasagerii sculându se din somn, delegaţia italiană a cerut paşapoartelor fie-căruia în parte. Intre călători găsind pe un ziarist german şi pe un ofiţer în rezervă tot german, le-au percheziţionat bagajele. Negăsind nimic suspect, delegaţia Italiană s’a re­tras prezentând scuze comandantului vaporului şi mulţumind pentru amabili­tatea de a i se fi pus la dispoziţie. Va­porul »împăratul Traian» şi-a continuat apoi drumul spre Alexandria. Vasul ita­lian era un crucişător cl. I şi se numeşte »Citta De Siracusa». El a dispărut spre coastele Tripolitanie:. Ac st control al vaporului italian avea de scop să vadă dacă »împăratul Traian» nu transpoartă muniţiuni de războiu şi ofiţeri de răa-

I1 boia spre câmpul de luptă.r- --X--

Vindecarea cancerului prin radi-Uffi. ia »iviogs College Hospital» din Londra a fost vindecat ua caz învechit de cancer prin întrebuinţarea radiului. 0 operaţie fâcuţă anterior n’a folosit la nimic şi nici tratamentul cu razele Roentgen. In crle din urmă bolnavul fu expus razelor a 250 iniiigrame brornid de radium pur. După câteva zile expe­rienţa aceasta fu repetată şi s’a consta­tat o simţitoare ameliorare; durerile în­cetară, ţesutul canceros se stinse şi după cinci săptămâni dispăru cu de­săvârşire.

—x—Bravură de notar. Notarul Szoio-

mayer Lajos din Matolcs, după un chief de două zile, se vede că prinsese bini­şor la cap. A început să tragă la gloanţe cu revolverul. Sosind acasă bucătăreasa a încercat să-l domolească, dar din ne- îorocire un glonte de revolver a răs­turnat-o, moartă, la pămâot. Contra no­tarului, care a fost arestat, s-a pornit cercetare.

—x—Noni Mine de aur şi diamant. La

ăp mile de la frontiera statului Alaska f (America) s’au descoperit mine bogate de aur. Mii de săpători năvălesc spre

' noua ţară a făgăduinţei.— La o distanţă de 100 mile la

nord de Kimberley (Africa) s’au desco­perit noui mine de diamante. Până acum au sosit 12 mii săpători în acele regiuni, cari au fost împărţite în 20 mii parcele.

—x—Schioptîconul In biserică. După-ee

chinematograful a pătruns pe’ncetul chiar şi în bisericile americane, nici Europa n-a voit să rămână mai pe jos. Dumineca trecută într-o bise­rică evanghelică din Berlin, cu ocaziu-

I nea unei predici de seară, eeea*ee vor- 1 bia predicatorul despre naşterea Iui

Christos, se reprezenta şi prin tablouri proiectate cu ajutorul schiopticonului. Aceste tablouri sfinte, proiectate în co­lori frumoase şi vii, întreţesute şi în­soţite fiind cu esplicări şi cântece, au produs o adâncă impresie în inimele credincioşilor.

—x—fin acuzat de 138 ani. Pe banca

acuzaţilor a tribunalului din Karkov (Rusia) a stat zilele acestea un ţăran Smid Nicolajevici Andrej, care, după cum spune, ar avea 138 ani. A fost a- cuzat pentru falsificarea unui certificat de serviciu, pentru care, spunea dânsul, acum a fost adus a patra oară înaintea tribunalului. Din certificatul—presupus — falsificat reiese, că bătrânul s-a năs­cut în anul 1772, şi a început servi­ciul militar în 1796, în anul 1798 a servit sub Suvarov, în 1812 luptase lângă Majelarovslavez contra lui Napoleon, a luat parte la luarea Erivanului şi în alte lupte. In anul 1858 din cauze politice a fost deportat în Siberia, de unde evadând, a fost în­rolat între cazacii siberiani. Tot după acel certificat Smid în urma unor bra­vuri vitejeşti, a fost decorat, iar în anul 1857 i s-a promis o penzie anuală de 12.000 ruble, pe care însă autorităţile militare i-au refuzat-o, pe motivul, că acel atestat e fals.

Din toate mărturisirile bătrânului se vede însă că a luat. parte la răz­boiul din 1812, pentrucă cunoaşte toate întâmplările de pe timpul lui Alexandru I., pe ofiţerii de pe atunci, ba chiar şi pe suboficeri.

Tribunalul se ocupă acum cu con statarea autenticităţii acelui certificat.

Din Braşov şi împrejurime.Despre Conferenţa preoţească a trac-

tUlUÎ BraşOV, ţinută Vineri ni se scriu ur­mătoarele:

La 9 oare a m. s’a ţinut în bis. sf. Nicolae serviciul divin, împreunat cu chemarea Duhului sf., ia care au ce­lebrat preoţii seceleni Z. Popovici, O Simtion şi A. Oancea. Predica a ros­tit-o preotul Z. Popovici, tractând cu pricepere tema: »Pentru-ce sunt în lu­mea aceasta păcătoşii şi răii fericiţi, înconjuraţi de plăceri şi bucurii, iar drepţii sufere ?

Conferenţa s’a ţinut în sala de şedinţe a comitetului parohial. D-l pro­topop D r . V. S a ftu în cuvântul de deschidere ales şi cald, a făcut carac­terizarea adevăratelor conferenţe şi a indemnat membrii conferenţe! ia discu­ţie frăţească, pornită din inimă bună şi dornică de îndreptarea scăderilor noastre.

Constituită conferenţa, se deschide discuţie asupra s e rv ic iu lu i d iv in ş i p re - d ice i. Se constată unanim lipsa unifor­mităţii în serviciul divin, iar predica se consideră de bine întocmită şi rostită cu adevărată căldură.

Preotul /. B ro ş u din Dârste ţine — spre mulţămirea generală o con- ferenţă frumoasă despre »împărăţia lui D zeu«, relevând îndeosebi îndepărtarea creştinilor dela adevărata împărăţie a lui D-zeu, căci faptele lor sunt contrare sfintelor învăţături şi boldul vieţii lor nu mai este adevărata dragoste, ci pizma şi răutatea.

Pentru o conlucrare mai reuşită protopopiatul se împarte în mai multe grupe religioase.

Discuţie mai aprinsă şi foarte in­teresantă s’a pornit apoi in ehestia » P r a v i la r i l o r * . S’a timbrat din partea tuturora acest obicei după cuviinţă. E doar cei mai josnic şi murdar obicei acesta, căci ocroteşte încă şi în veacul al XX-lea credinţele deşarte, de cari sufere încă poporul nostru, şi pentru-că chemarea preoţească nu constă în a în­văţa fleacuri şi boseoade, contrare drep­tei credinţe. Indignaţi toţi preoţii de această ruşine a veacului, pentru sus­ţinerea şi apărarea demnităţii preoţi- mei, ştirbită de preoţii prăvilar, au dezbătut căile şi mij'oacele, prin cari ar putea delătura acest rău. Afacerea a rămas încă nerezolvită, iar preoţimea şi-a luat însărcinarea de-a urmări pas de pas pe preoţii suspiţionaţi şi întru­cât ar putea dovedi Ja vre-unul din ei practicarea acestui obicei, arătându-1 forurilor competente, să pretindă cu stăruinţă eschiderea lui cu ruşine din sânul său.

Intre propuneri a fost de cea mai mare valoare propunerea înfîintărei unul c o r a l p reo ţim ei. Lipsa acestui cor s’a simţit de mult şi bine ar fi, dacă prin înfiinţarea lui s’ar delătura greutăţile şi neplăcerile ce obvin cu deosebire ja în­mormântări de preoţi sau învăţători.

U n p reo t*

Conferenţa de eri a întrunit din nou un public numeros, care a urmărit cu mult interes diferitele vederi din Ma­roc şi Tripolis, proiectate cu ajutorul schiopticonului despărţământului Braşov. Tablourile clare au fost însoţite de es- piicările d-lui prof. G. Vâtăşanu, care în introducerea conferenţei sale a in­sistat asupra transformărilor, prin c&ri au trecut aceste două ţări în timpul din urmă

îm brăcam copiilor orfani. In loca­lităţile magistratului oraşului s’au îm­părţit alaltăeri după amiazi haine, în­călţăminte, prăjituri la 21 copii orfani (7 băeţi şi 12 fetiţe) fără deosebire de naţionalitate, din îăsământui unor bi­nefăcători ai celor orfani. Serbarea de caritate a fost presidată de primarul o- raşulul Dr. Sohneil.

*PentPH masa stnd. rom din Braşov

d-l Nicolae D u n a a contribuit 20 cor. cu prilejul zilei sale onomastice.

Primească mărinimosul donator sin- cerile noastre mulţămite. — D ire c ţiu n e a şcoa le lo r m ed ii g r. o r . rom . d in B ra şov .

Apoilo-Bioscop are Marţi şi Mer- curi în 26 şi 27 Decemvrie următorul program: Catastrofă de inundaţie în Pensyivania (actualitate). Sub cerul cu stele (dramă). Fotograful (humoristic). Scriitoarea la maşină (humor). Cayene şi împrejurimile (după natură). Puterea dragostei, dramă socială; filmul de 1000 metri.

Joi şi Vineri progretn nou.In curând se va representa Clo­

potarul de la Notre-Dame (drama sen- saţ'onală !n 3 acte).

Din Despărţ. „Asociaţiunii*.Din desp. Tăşnad.

Despărţământul »Tăşnad al Aso- ciaţ;unii« va ţinea în anul viitor 1912 10 Drelegeri poporale în comunele maijos înşirate:

1. Supurul de sus, »Despre beutură şi sănătate« de Ioan Farcaşiu preot în Sâncraiu. In 23 Ian. 1912. Delegat Va- silie Pop, protopop în Unimăt.

2. Sărvad »Despre măestrii« de Ioan Todutiu înv. în Seuca. La 23 Ian. 1912. Delegat Vasile Hoblea preot în Cig.

3 Santău »Asigurarea vitelor« de Teodor Mureşanu înv. in Blaja. La 23 Ian. 1912. Delegat George Fiilep preot în Căuaş.

4. Cig. »Tirănia alcoholizmului« de Ioan Farcaşiu. La 30 Ian. 1912. De­legat Dr. Corioian Şteer adv. şi George B'iilep proprietar în Santău.

5. Sudurâu »Despre folosul învăţă- turei« di Ioan Toduţiu. La 30. Ian. 1912. Delegat Vasilie Mureşianu preot îu Seuca.

6. Hotoan »Sănătatea economului şi a familiei lui« de Ioan Farcaşiu. La 14 Faur 1912. Delegat Demetriu Coro­iata protopop şi Ioan Ftilepp proprietar în Santău.

7. Căuaş »Asigurarea vitelor« de Teodor Mureşianu. La 6 Faur. 1912. Delegat Vasiie Pâtcaş şi I. Cosmuţa.

8. Cehalul român »Prăsirea vite­lor cornute« de Ioan Farcaş. La 6 Faur. 1912. Delegat Vasile Mureşianu.

9. Uinimăt »Despre creşterea mo­rală« de Iosif Varhanyovsky. La 25 la- nuar. 1912. Delegat Vasile Pătcaş.

10. Chisfalâu »Asigurarea vitelor« de Teodor Muieşianu. La 14%Faur. 1912. Delegat Dr. Alexandru Aciu.

Tăşnad la 21 Decemvrie 1911.D r . C o r io ia n Ş teer

secr. desp.*

Din desp. Reghinului.— In v ita re . —

Despărţământul Reghinul-Sâsese (XXVI) al »Asociaţiunii pentru litera­tura româuă şi cultura poporului ro­mân» — aranjează o serată muzicală- teatralăîn 9 Ianuarie st. n. seara la ju­mătate la 8 oare în sala cea mare a hotelului orăşenesc. După producţiune joc. Venitul curat e distinat despărţă­mântului Asociaţiunii. — Comitetul des­părţământului.

P r o g r a ma : 1. Conferinţă : va ţine-o Dr. Ioan Harşia advocat. 2. Solo de pian: »Intre brazi» -- fantazie na­ţională de Gb. A. Dinicu — executată de d-şoara Alexandria Ceuşan. 3. a) J. Vidu: «Taci bărbate» cor m xt. b) Musieescu : «Stâncuţa» cor mixt. — c in­dus de înv. A Moldovan. 4. Doine po­porale cântate de domnii D. Cofariu şi V. Mare. 5. Curiozitate femeiască, comedie într un act, localizată de M. Popescu n. Bogdan.

Litere, arte şi ştiinţe.Poveşti pentru copii.

Corpul învăţătoresc dela şcoalele noastre centrale din Braşov va eda zi­lele viitoare câteva broşureie cu po­veşti bune şi instructive pentru copii, traduse şi localizate după povestitorii mari germani : Fraţii Grimm, Anderscn, Bechstein etc. Aceste broşureie vor a- vea în prima linie menirea să desvolte în copii gustul cetitului şi să înlocu­iască cărţile de premii de până acum — în mare parte nepotrivite. Broşurile vor fi tipărite cu litere mari, uşor de cetit, pe o hârtie bună şi se vor vinde

pe un preţ cât se poate de redus, ca astfel să se popularizeze cât mai mult posibil.

*

Presa română şi menirea ei.

Dl N. l o r g a şi-a desvoltat alaltă­ieri ia Ateneu a treia serie de conside- raţiuni generale asupra presei române şi menirea ei. Conferinţa a fost prece­dată de un festival artistic.

D-l N. Iorga, de data asta, a ca­racterizat un anumit spirit public şi unele mari defecte sociale şi morale, de care s-a făcut vinovată generaţia pre­cedentă, cu o inconştienţă senină, cu convingerea, că lucrează pentru naţio­nalism şi binele patriei. O presă inde­pendentă, spune d-i N. Iorga, reprezintă spiritul public. In ţara uoastră avem ziare independente, cu direcţii contrarii, care reprezintă spiritul public, căci la noi avem mai multe stări de spirit public.

In ţările cu veacuri de cultură spiritul public are o unitate, o înfăţi­şare omogenă. La noi, fiind stăpâniţi de diverse influenţe culturale avem mai multe stări de spirit public.

Ziarul ce-1 voi seoate, spune d-l N. Iorga, va reprezenta spiritul public cel nou.

D-l N. Iorga precizează, care sunt caracteristicele spiritului nou în opinia pubiică românească. Generaţia care ne-a precedat a fost alcătuită din oameni nereali, cari au ignorat originalitatea noastră naţională. Au fost romantici in politică: au văzut ţara noastră cu cele mai trandafirii şi luminoase culori, nebănuind nici o umbră.

Purtând continuu cuvântul »naţio­nal« pe buze au făcut o operă servilă de imitaţie a formelor şi aşezămintelor din ţările occidentale, tare acolo erau fructul unor îndelungate evoluţii şi co­respundeau necesităţilor sociale. Au pla­giat o constituţie, ne-au dat o legisla­ţie care nu corăspunde nici în litera ei, nici în spiritul ei, cu vechiul drept ro­mânesc.

D-l N. Iorga, proclamând, că cei mai mulţi reprezentanţi ai acestei ge­neraţii au fost buni patrioţi, oameni gata să se jertfească şi să moară pen­tru ţara lor, a făcut un adevărat ma­sacru în erorile şi utopiile lor, de bună credinţă, dar primejdioase bunului mers al ţărei noastre.

Spiritul nou vede cu ochii limpezi rea tita tea ţă re i noastre . Care sunt cau­zele ivirei spiritului celui uou? Bubele sociale au plesnit, ne-am văzut în pra­gul falimentului material şi moral şi atunci ne am desmetecit din dulcea noastră iluzie. Un alt popor, într-o a- semenea comoţiuue sau şi-ar fi pierdut minţile sau ar fi căzut într-un marasm. Noi ne-am redeşteptat. S p ir i tu l cel n o u se bizue pe cele c in c i m ilio a n e de ţă ­r a n i. S p ir i tu l cel n ou n u se p re o cu p ă de ţă ră n im e d in m otive de sep tim en ta - lita te o r i c on ce p ţii s o c ia lis te : în cele c in c i m ilio a n e de ţă ra n i vede rezerva n o a s tră n a ţ io n a lă , tem e lia c u ltu re i n o a ­stre n a ţio n a le .

Ziarul ce-1 va scoate va repre­zenta spiritul cel nou, d e m o cra ţia n a - ţ io n a lă , c u ltu ra n o a s tră n a ţio n a lă .

* »S e a ra * .Ştire literară.

Numărul de Crăciun al „C o s in ze n ii“, revistă literară ilustrată, ce apare în O - ră ş tie (Szászváros) se trimite ca n u m ă r de p ro b ă , g ra tu it tuturor, cari o cer până în 30 Decemvrie n.

Cronică economică.Serviciul de noapte la bănci.Banque des Psys du Nord şi banca

scandinavă din Paris, deşi înfiinţate numai de un an, au hotărât să ţină oare de oficiu începând de la 2 ceasuri noaptea până la 5 după amiazi, fără în­trerupere. Direcţiunea băncii a fost în­demnată la acest pas de faptul,că mulţi comercianţi mari, a căror afaceri co­merciale durau şi noaptea, n’aveau nici o bancă ia dispoziţie. In New-Jork se practică deja de mult acest sistem.

*

Sarea vândută în anul 1910.Do,,ă uo raport oficial al minis­

terului de finanţe, cantitatea sării vân­dute în anul 1910 este de 2,605.463 măji metrici, ceea ce arată un progres faţă de anui premergător, în care s’au tre­cut numai 2,552.903 măji metrice de sare.

FE LU RIM I.Trustul vagabunzilor.

Mulţi se vor mira, auzind şi de un astfel de trust; dar trebue ştiut, că şi acesta ca şi multe alte minunăţii este o scornitură — ca să nu-i zicem in­venţie — an ericană.

Fără să mai spun, cred, că ori cine va înţelege, că membrii acestui trust sunt tot felul de pierde-vară : va­gabonzi, hoţi mai patentaţi sau mai slă­buţi, după cum se pricep în arta pun- găşitului. Deşi organizaţia lor încă nu e pe deplin perfecţionată, totuşi au pus

pe gânduri pe Americani şi mai cu seamă poliţia. Sunt împărţiţi în cercuri şi că- pitănate, au o direcţiune compusă din mai mulţi membrii, locuri anumite de întrunire, diferite semne secrete pentru a se înţelege unii cu alţi, dar mai ales semne în scris.

«Munsey’s Magazine» scrie, că nu­mărul acestor vagabunzi în Statole-U- nite trece peste iy 2 milion. Aproape toate hoţiile şi tălbăriile, ce s-au comis şl se comit de un şir de ani, sunt puse la cale de aceşti pungaşi. Mulţi dintre ei au fost prinşi până acum şi arestaţi, dar să pună mâna pe vre-o căpetenie a lor nu i-a succes încă poliţiei.

Acesta căpetenii se numesc, după limba lor proprie : yeggm en şi de regulă sunt oameni iscusiţi în pungăşii, falsi­ficări de bani şi tâlhării. Un astfel de yeggmen se bucură de aceeaşi autori­tate între oamenii săi, ca şi preşedin­tele Statelor-Unite între supuşii lui. Yeg- gmeunlui îi urmează în rang g a y c a t i i Aceştia încă nu sunt pe deplin perfec­ţionaţi în arta pungăşitului şi până când învaţă să poată jefui fără sfatul yeggmenului, ii servesc acestuia ca a- jutor. Din clasa a treia fac parte aşa numiţii: bindle. Aceştia-s hoţi de un calibru mai mic, cari se Îndeletnicesc cu furtul de găini, poame şi alte lucruri mai mici. Cea din urmă clasă o for­mează sh o rv e l-s tiff-ii, adecă acei vaga­bonzi, cari din întâmplare sau siliţi de cine ştie ce împrejurări, s-au Înscris ca membrii ai numitului trust. Membrii celor două clase inferioare, foarte rar pot avansa la rangul de gaycat sau yeggmen. Un yeggmen însă sau un gay­cat fcarte uşor îşi poate pierde rangul, dacă cumva nu i-a succes vre-o opera­ţie de puugăşie.

îşi mai are acest trust şi legile sale speciale, cărora fiecare membru e obligat să se supună. Un roi de mare importanţă în organizaţia lor,,formează semnele în scris, cu ajutorul cărora se înţeleg între olaltă. Pe multe străzi ale oraşelor americane se pot vedea astfel de semne, mai ales pe păreţi! caselor, pe stoboare, pe porţi, pe bolovani, şi pe alte obiecte. Un necunoscător ar crede, că aceste semne atât de nebălă- toare la ochi, n-ar putea însemna ni­mic, deşi pentru ucul, care le ştie des­cifra, sunt foarte vorbitoare. In anii din urmă chiar şi poliţia a început să sti- dieze rostul acestor semne secrete. P!>- liţiei din New-Jork, din Chicago, 8- Luis şi Boston i-a şi succes deja să afe secretul mai multor semne de acest fel, aşa că proprietarul, care într-o buiă dimineaţă s-a pomenit cu vre-un astfel de semn pe poartă sau pe vre-un obiect din curte, poate fi sigur, că a fost cff- cetat de aceşti vagabonzi, chiar nai mult, din descifrarea semnului poatea- fla şi diferitele păreri, ce şi le-a fătut respectivul pungaş despre faptul cf e rentabilă sau nu vre-o pnngăşie îa a- cel loc.

Poliţia din New-York a stabilit ist- fel, că semnul crucii înseamnă, ci în locul respectiv pot pune mâna pe deale mâncării. Un cerc însemnează, că nu se rentează hoţia. O linie uudulată în­seamnă, că-i pericol şi cu acest semi — s-a constatat din esperienţă, — sunt însemnate mai ales acele edificii, In cari locuesc poliţişti, primari sau alţi oem- brii ai siguranţei. Un cerc intntăiat de linii înseamnă tocmai contrarul: îna­inte băieţi, căci se plăteşte furtul Ca­sele de pe Ia periferiile oraşeloi, mai ales unde oamenii de cbiceiu ;in şi puşti sau alte arme, pe cari ckiar şi muerile le ştiu manua, le înseamnă cu un triunghiu; acesta-i semnul că-i pe­ricol. Un cocoş însemnează, că respec­tiva casă-i provăzută cu telefon sau alte aparate de siguranţă contra spar­gerii.

Dacă vor să spună că într-o casă sunt numai iemei, atunci pe păreţi! ca­sei desemnează o pisică, iar dacă în respectiva casă se rentează şi ua furt, lângă pisică mai fac un cerc, Întretăiat de linii. Un ciocan, însemnează, că în locul respectiv se poate căpăta mâncare şi beutură, dară numai — dată mun­ceşti pentru ea. Litera X, împreunată în partea de deasupra cu linioare, Iar între cele două braţe ale literei câte un ochiu, înseamnă că locul e absolut si­gur. Acest semn îi fo'osesc mai ales pentru anunţarea locurilor de întrunire.

De când poliţiei i-a succes să des­copere secretul acestor semne, s-au pu­tut preveni foarte multe cazuri de hoţii şi spargeri, zădărnicindu-le. Cercurile competente au început deja sâ se ocupe serios de această chestie de o impor­tanţă atât de mare pentru ordinea şi siguranţa publică.

ULTIME ŞTIRI.Viena 25 Dec. din sorginte bine informată se anunţă iminenta numire ca preşedinta al ţării în Bucovina consilierul ministerial Robert von Ehrhard.

Proprietar:T ip A . M u r e ş ia n u : B ra n is ce et C om p.

Redactor responzabi!: lo a n B ro tea .

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 272— 1911.

Avem ORWirea a aduce la cunoştinţa Onor. public, că vindem eu începere din 11 Novembre a. c. Reg. Rom. Arsenalu l de Constuo*»«

toate articolele de modă Kr. 9251 10 Dec. 191

peatru bărbaţi şi dame, ce se află în două prăvălii ale noastre, cu preţuri foarte reduseiCu toată stima

Public aţiune.

The iss & Mar tonStrada Vămei 9. (Hotel Europa).

P r o p r i e t a r u l anca. a, gr a. z i ze. -u. 1 vl I d e g h e t e a n a t o m i c e

O S K O V I T Sa n u n ţă On. p u b l i c c ă c u î n c e p e r e d i n 15 Decemvrie s e a f lă î n c a s a p r o p r i e S trada porţii Mr. 14.

B a n c a N a ţ io n a la a R o m â n i e i

Se aduce la cunoştinţa ama­torilor că în ziua de 17 Ianuarie^ 1912 orele 9 dimineaţa, seva ţine' licitaţie publică în localul acestu/ stabiliment, pentru ^aprovizionarea cu următoarele serii de materiale:

fS E R IA l - a328040 kgr. bare de oţel pen­

tru şrapnele şi obuze dif. dimen­siuni, 55 kgr. sârmă de oţel de 2*%t şi 50 bande de oţel albit de 20 x 1

§ £ R IA Ifl-a58530 kgr. drugi de alamă

presabdă numită „Delta“ dif. di-' mensiuni.

19104 Decemvrie

S i t n a ţ i n n e

-A. c t i 7* :

s u m a r a.1.01.1.

26 Noembre 3 Decemvrie

170.834 238

557,818 139 912,915

31,015.01111.909,862 14.614,896 3.044,621 6.002,088

fl 9,932 115 894

116187.425 2<977 207 Bl.298,6 1 0

54,709 51 7

12.000,000 18.682 744 4,300,540

$7.074,560 2.341,543 2,265.173 10.187,425 10.877,533?7.709 517

) 120726238 Reser.mefcal.aur 158597632 1 49608000 Trate aur 61.958^00 Argint şi diverse monede . . . . Portofoliu Român şi străin.

J*lmpr. pe efec. publice 7.350,800 „ „ „ în cont-corent 9,850271*

Efectele Capital. Social . . . . Efectele fondului de reservă Efect. fond. de amort. imob. şi raaterIm o b i le ...................................Mobilier şi Maşini de Imprimerie Cheltueli de Administraţîune .Depozite libere..........................Conturi curente ......................Conturi de valori......................

P a s i xr :

Capital ..........................Fond de reze rvă .....................Fondul amortis. imob. şi material Bilete de Bancă în circulaţiune .Profit şi Perdere ......................Dobânzi şi beneficii diverge . .Depozite de r e t r a s .................Conturi diverse, sold.................

Scomptul 5%* Dobânda 5Vj*/«

220.846445

354,542191.972,242

220.555,632407,019

188,554,349

14.451,07011.994.843 17.696 577 4 227 621 6.073,878

789.884 969.722

114.221,740 25.628,604 45 231 770

654 458,938

12 000,000 30.763,062 4.614,728

455 315,870 2.446,952 2.188,232

114.221,740 33.908,354

654.458 938

14 201,071li.994,843 17.696,577 4.227,621 6.077,503

789,936 936 261

114.900,840 21.977,054 47.344.949

649.713,654

12 000,000 30.763,062 4.614,728

418,970 200 2.446,952 2,314.391

114.900,840 33.713,654

649.713,654

Româai, replantaţi viile, cu altoi delà firmă româiă!

>ca>-ea03

»eaC3

„ M U G U R U L “Însoţire economică EIisato eto p o 1-Erzsé bet v áros

(Kiskiiktâlio vira.

! ! ! A l t o i do v i i e ! ! !

co­os«a«eaB

03

tst

euco

a<aaos

Calitate distinsă — pe lângă cele mai moderate preţuri — soiuri de vrn şi de masă, — Viţă americană cu şi fără rădăcină

Ochiuri rle altoit, viţa europeană cu rădăcină.Se află de vânzare la însoţirea economică

„ M U G U R U L "E U S A B E T O P O l E - E R Z S É B E T V Á R O S

Material disponibil îo altoi peste t r e i ( 3 ) m ilioane.

l-o

CD

CD

CDsa

DX

CD

pa-CD

03

Şcoalele noastre de aifcoi n’au fost atacate de peronosporă.— ! Aitoii sunt desvoltaţi la perfecţiune ! —

La cumpărări pe credit cele mai uşoare condiţii de plată! — La cerere preţcuren* şi instrucţiuni gratis şi franco. —

R om ân i! Trimiteţi îrâeţii la cursul practic de altoit- —

CD

M

S E R IA f l l l - a771 kgr, sârmă de alamă dr

ferite dimensiuni.S E R IA lA -a

1104 kgr. tablă de bande de alamă diferite dimensiuni. 20 kgr. sârmă de pakfong.

S E S IA A -a7695 kgr. ţevi de alamă di­

ferite dimensiuni.

ÄT Sch land tBraşov, Strada lo r ii.

fţbrica de pielărie.Oieră produsele sale ca:Tab'Terzen, Vache în jumătăţi şi crmane, poale, gâtuii, piei de opincişi Unei croite îq cea mai fină caii-

; tate cn preţuri eftine.

Simiitare de localSpălătoria cea mare cu

abir Kristaly, din causa locului mic, im strămutat-o în strada Porţi Nr. 0.

Tot odată aduc [la cunoştinţa on. pblic, că pentru a satisface ce- reriloiam comandat maşini nouă*

on. public a mă sprijini şpe viior. Meixner Sân&or

amne. ? butaşi dife­rite soiuri lifereazăcu’ gauanţie, asortimentfbogat ne tot soiul, firmă,

de mulţi ani recunoscută ca prima şi foarte solidă:

Prima Pepinerie cn vite nobilitatede pe Târnava.

Proprietar: F* F A S P A I t S , Mediaş Nr. 17 (Ardeal).

Cereţi cata logu l pre ţu r i lor .

Catalogul conţine scrisori de recuno­ştinţă din toate părţile ţărei. Proprie­tarii de vii, înainte de a comanda îşi pot câştiga siguranţa vet bal sau prin scris la persoane cunoscute, despre so­

liditatea firmei de sus.

înştiinţare.Pe temeiul articolului 71 din

legea contabilităţei publice, se face cunoscut următoarele:

Ministerul de răsboi (Regal Român), având nevoe de 300 (trei sute) cai pentru trupa permanentă a cavaleriei şi 60 (şase zeci) pen­tru ofiţeri, a hotărât aproviziona­rea lor prin bună învoială, în ur mătoarele condiţiuni:

a) Să corăspundă strict con- diţiuniior provăzute prin caietul de sarcine publicat prin Monito­rul Oficial Nr. 149 din 6 Octom- vrie 1911.

b) Preţul fiecărui cal predat la fruntaria ţărei (vârciorova sau Prednal), s’a fixat la suma de lei 750 (şapte-sute-cinzeci), pentru a- cei ai trupei permanente şi 800 (opt-sute), pentru acei ofiţereşti, socotit în monedă Română.

c) Ofertele, se primesc numai în conformitatea articolelor 2, 3, 4 şi 5 din caietul de sareme, în­soţite de garanţia hotărâta prin articotul 6 din acelaşi caiet şi mai târziu până in ziua de 21 Decem­vrie st. v. a» c., când Ministerul va hotăra asupra celor pe cari le admite.

p Ministru

General (ss) N. Popovicî,Directorul cavaleriei

Colonel (ss) C. Savovici Baranga,p. Conformitate: Şeful biroului

A. Coastantinescu.

Din causa strămutăriivinde cu preţ ieftin Mobile de salon, acareturi economice, maşini, buţi "de

vin, trăsuri, musicali.

CMstti streiîn SasşebesII

Târg mare de sărbătorile Crăciunului.Am onoarea a aduce la cunoştinţa On. Public că cu privire la sărbătorile Crăciunului şi sezonului înaintat vând cu

I Preţuri miraculos de ieftinDin marele deposit de haine pentru bărbaţi, băieţi şi copii asemenea şi blănării şi anume:

Paltoane de iarnă, Costume de iarnă, blăni penlru oraş şi voiaj Şoşoni şi paltoane de piele.Mă recomand ia bunăvoinţa stimaţilor moi muşterii, semnez cu toată stima

S u cceso r N. P. G o ld m an n

1 Samuel Lipot."4 Magazin de haine pentru bărbaţi, băeţi şi copii şi blănării.

B raşov , Târgu l Inului Nr. 31—33 (P a la tu l C ze li).

S E R IA Y l - a6480 kgr. ţeavă şi brauri de

aramă.S E R IA A l l - a

92000 kgr. plumb în blocuri pentru gloanţe. 1000 kgr. bande de plumb diferite dimensiuni. 15800 kgr. antimoniu.

S E R IA A l I I - a12700 kgr. colofoniu.Doritorii de a lua parte la li­

citaţie pot vedea condiţiunile ca­ietului de sarcine şi cere orice in- formaţiuni, la Arsenalul de ConJ strucţii în fiecare zi de lucru, îs- tre orele 9 şi 11 dimineaţa.

Licitaţia se va ţine în con­formitate cu art. 72—83 din le­gea contabilităţei publice, cu o- brte închise şi sigilate având peplic menţiunea: Ofertă pentru seria

. . , şi însoţ,te de o garanţie provizorile de 10 % d;n valoarea oferte în recepisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, fără de care o* ierta se va considera ca nulă şi neavenită.

Se vor considera ca nule şi neavenite ofertele ce ar fi trimese prin poştă sau care vor fi depuse de persoane ce nu vor poseda procură în regulă, conform caetu- lui de sarcine din partea fabrici­lor sau caselor ce reprezintă, pre­cum şi ofertele ce ar conţine alte condiţiuni decât acele provăzote în caetul de sarcine,

Supraoferte se primesc, con- form art, 78 din legea comptabi- lităţei publice şi ait. 11 din caetul de sareme.

Ofertele având preţul unitar şi total pentru fiecare fel de ma­terial în parte se vor socoti franco de orice spes© la magazia de re­cepţie a Arsenalului fără vamă.

Ofertele vor fi făcute pentru fiecare serie aparte şi vor cuprinde toate materialele provăzute în se­ria ofertată.

Garanţiile şi snmele de bani ce concurenţii au de primit dela Direcţia Arsenalului pentru alte furnituri nu pot fi afectate drept garanţie la această licitaţie.

Directorul Arsenalului

Solia, Lt. Colonel.

fissal

O stupinăde 22 jighere, aflătoare lângă po­dul Timişului se dă în arândă pe şase ani, din preună cu toate aca- retele de pe ea : bucătărie 2 case, 2 şuri, coteţe.

Inf ormaţiuni se ţ ot primi la 0 Orghtdan (Costiţă b. 3 ).

írtgíLIU ‘4M» » T T n w r t T ». ivttt . n n i j n p tó. P A M D