GÂNDIREA

A N U L III

No. 3 — 4

© BCU Cluj

E X E M ­P L A R U L L E I 12.— GÂNDIREA E X E M -

P L A R U L L E I 12.—

APARE LA 5 ŞI LA 20 ALE FIECĂREI LUNI, SUB CONDUCEREA UNUI COMITET COMPUS DIN DOMNII: LUCIAN BLAGA, DEMOSTENE BOTEZ, AL. BUSUIOCEANU, NICHIFOR CRAINIC, ADRIAN MANIU, GIB. I. MIHĂESCU, I. MARIN SADOVEANU, AL. O. TEODOREANU ŞI PAMFIL ŞEICARU

R E D A C T O R : C E Z A R P E T R E S C U CORESPONDENŢA REDACŢIEI PE ADRESA: C Ă S U Ţ A P O Ş T A L Ă 170, B U C U R E Ş T I

PENTRU RECENZII ŞI ANUNŢAREA APARIŢIEI, DOMNII AUTORI ŞI CASELE DE EDITURA SUNT RUGATE A TRIMITE CÂTE DOUĂ EXEMPLARE. - MANUSCRISELE NEPUBLICATE SE ARD. CĂRŢILE ŞI MANUSCRISELE RUGĂM A FI ADRESATE REVISTEI ŞI NU PERSONAL. l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l i l IINIIIIIIIIIIIIIIIIII l l l l l i l l IIIIIHIIIIim

5 Ş I 2 0 I U N I E 1 9 2 3

C U P R I N S U L S. S. R. de Ion Darie 37 T U R M A de Adtian Maniu 39 C A R I E R A L U I V I D R A N de Cezar

Petrescu 40 S E M N E de Lucian Blaga 44 C Â N T E C D E S E A R Ă de Niohifor

Crainic 45 O M A G I U L U I M . S A D O V E A N U : M I H A I L S A D O V E A N U , S C R I I T O R

AL. P Ă M Â N T U L U I R O M Â N E S C de Pamfil Şeicaru 46

C Â N T E C E B Ă T R Â N E Ş T I de Mihail Sadoveanu 49

C U M L ' A M C U N O S C U T P E D - L S A D O V E A N U de Demostene Botez 51

C O C O S T Â R C U L A L B A S T R U de G. Topdrceanu 52

P E M A R G I N E A V O L U M U L U I « M O R M Â N T U L U N U I COPIL» de Cezar Petrescu 53

M Ă S C Ă R I C I U L V Ă L Ă T U C de Al. O. Teodoreanu 54

S U B C E R U L L I B E R . . . de Ioan Marin Sadoveanu 54

O A L T Ă F A Ţ Ă . . . de G.M.Ivanov.. 55 G Â N D U R I D E S P R E M I H A I L S A ­

D O V E A N U de Vintilă Russu Şi-rianu 56

P E N T R U S U F L E T U L B A S A R A ­B I E I de Ion Buzdugan 56

CRONICI: IDEI , O A M E N I & F A P T E : P R O P A G A N D Ă D E O P E R E T Ă . . 58 C Ă R Ţ I B U N E , S E M N E B U N E . . . . 58 M O D E R N I S M 59 M I S T I F I C Ă R I Ş I G L O R I I F A L Ş E . 60 M I S T E R E A L E T I P A R U L U I 61 C R O N I C A L I T E R A R Ă : A D R I A N M A N I U : «MEŞTERUL»

de Aristarc 62 D R A M A ŞI T E A T R U L : L U C I A N B L A G A : « T U L B U R A R E A

A P E L O R » de loan Marin Sado­veanu 64

C R O N I C A D O C U M E N T A R Ă : T E A T R U L N A Ţ I O N A L D I N B U C U ­

R E Ş T I , C O M I T E T U L D E L E C ­T U R Ă , D . V I C T O R E F T I M I U şi «RODIA D E AUR» de Al. O. Teodoreanu 65

C R O N I C A A R T I S T I C Ă : A D O U A E X P O Z I Ţ I E A S O C I E ­

T Ă Ţ I I «GRAFICA»: P O R T R E ­T U L IN G R A V U R A F R A N ­C E Z Ă de Pinx 70

C R O N I C A M Ă R U N T Ă 71 C O P E R T A D E L U C H I A N

Hiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin

ABONAMENTE: 1 AN, 200 LEI; 6 LUNI, 100 LEI. EDIŢIE DE LUX, 300 LEI. PENTRU INSTITUŢIUNI ŞI AUTORITĂŢI, 300 LEI ANUAL. IN STRĂINĂTATE: 300 LEI ANUAL. — INSERŢII ŞI RECLAME SE FAC LA ADMINISTRAŢIA REVISTEI ŞI LA TOATE AGENŢIILE DE PUBLICITATE

ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. POVERNEI, 28

E X E M ­P L A R U L L E I 12 — GÂNDIREA E X E M -

P L A R U L L E I 12.—

© BCU Cluj

GÂNDIREA S. S. R.

D E

I O N D A R I E

O gazetă de provincie, cu acea migală îngăduită numai în târguşoarele unde singura ademenire dela masa de lucru e chemarea sonoră a goarnelor, la schimbarea gărzii tipăria mai deunăzi o îndelungă înşirare de date, asupra împrejurărilor în câre şi-au încheiat cariera scriitorii români, Începând cu Grigore Alexandrescu ori Bolintineanu, şi sfârşind cu cel din urmă pornit dincolo de vămile tăcerii veşnice, N. N. Beldiceanu.

Era un trist pomelnic. Celula cu gratii a. casei de nebuni, patul numerotat de clinică; sanatoriul de ofticoşi, —

uneori un sătuc îndepărtat, unde în agonie, poietul şi-a târît fiinţa străvezie aproape de lun­cile copilăriei. Peste multe movili de pământ, deasupra gropilor, printre măcieşii sălbătă­ciţi, nu se mai ţine nici o cruce amintitoare.

Manuscrisele rămase în sertare, s'au irosit, căzute în mâini nepioase. Şi cărţile mul­tora, sfârşite în rafturile de librărie nu şi-au mai găsit editori. A doua moarte, după acea cu prohod şi punţi de pânză albă întinse la răscruce vine cu încetul să ningă ploaie de cenuşă, cenuşă de uitare, peste toate sbaterile care în trecătoarea vieaţă, au umplut o clipă cu larmă încăperile cafenelei unde se face între un mazagran şi un pelin la ghiaţă, literatură.

Pentru îndreptarea acestor neprielnice stări, a luat fiinţă acum vreo cincisprezece ani întovărăşirea de breaslă a scriitorilor români. Societatea a cunoscut alternativ, ani de hi­bernare şi ani de vremelnică agitare, după outerile şi îndrăznelile celor care preluau pentru douăsprezece luni cârmuirea destinelor. Foloase adevărate a adus neîndestulătoare atât scrii­torilor cât şi publicului cetitor de literatură.

Era societatea prea săracă; duşmănirile cenaclurilor se prelungeau şi în adunările ţi­nute sub adăposturi de împrumut; mărunte ambiţii de candidaţi la eternitate, rodeau şi ce bruma de avuţie morală, izbutia să agonisească într'un an comitetul precedent, răsturnat. Fără un acoperiş, nu avea nici putinţa unei arhive pe îndelete înjghebate. Fără avere nu-şi putea împlini nici datoria care i-ar fi justificat fiinţa, de a ajutora o văduvă ori un orfan. Existenţa societăţii era oarecum platonică; statutele reprezentau mai mult o înşirare de de­ziderate. Iar scriitorii cei mai mulţi, acei cari reprezentau de fapt mişcarea vie a literaturii, se ţineau deoparte, îngăduind pe încetul invazia autorilor de broşurile îndoelnice, de căr­ţulii de periferie literară. Cea din urmă dare de seamă, cetită la ultima adunare generală de fostul preşedinte, face dovada unui început de trezire. Tot mai anevoioasele relaţii dintre scriitor şi editor, stările noui care-au născut în cultura românească pentru purtătorii de condei şi literatură, îndatoriri contractate fără o prevăzătoare pregătire au făcut să se în­toarcă mai des şi mai cu băgare de seamă, ochii literatorilor către asociaţia cu îndoită me­nire pentru cei din lăuntrul ei şi pentru marele public, ca să spunem aşa — consumator de literatură.

Se pare cu alte cuvinte, că întovărăşirea scriitorilor va găsi în sfârşit, după şovăiri şi experienţe neisbutite, după abateri şi zadarnice ocoliri, calea dreaptă către rosturile pentru care luase odinioară înfăptuire.

Căci nu sunt nici puţine, nici fără greutate de împlinit aceste datorinţe.

37

© BCU Cluj

Scrisul românesc va fi însă osândit la obositoare epuizare, câtă vreme nu se va bucura măcar de protecţionismul ce apără industria de cuie de lemn şi de oţet alambicat din aşchii. Scriitorul va cunoaşte mai departe anticamera ministerelor, rezistenţa dispreţuitoare uşie­rilor cu nasturi de alamă şi nemărturisitele tranzacţii, pentru a obţine preţul unei lumi de refugiu, dela biroul de diurnist supranumerar, la o mărginaşă şi săracă staţie balneară, unde să-şi aerisească plămânii în răcoarea ozonată a brazilor şi să-şi facă rânduială în hârtii, pentru un nou volum, plătit de editor în cel mai fericit caz cu echivalentul unui rând de straie gata, şi inclusiv, poate, pălăria de paie. S'a dus uneori pe drept, alteori fără îndestulă moti­vare, campanie, împotriva neguţătorilor de literatură. Editorii nu merită întotdeauna această osândire. Când Statul a găsit de nevoie să ia sub ocrotirea sa, cu legi speciale şi cu generoase privilegii, industria de zahăr şi de saci — nu apasă asupra editorului vina de a nu se putea bucura, în industria sa de cultură, de aceleaşi privilegii măcar, în cumpărarea hârtiei, în aducerea maşinilor de tipărit, în procurarea plumbului de literă.

In Elveţia cărţile şcolilor primare se împart gratis de către Stat; la noi, ţară cu învă­ţământ primar obligatoriu, înscris în legi severe, pe aceste cărţi apasă taxe ca pe oricare deopildă, dintre băuturile spirtoase. Această incoherenţă de măsuri, va trebui rânduită pe încetul — şi poate cuvântul pentru apărarea cărţilor va trebui să şi-1 spună răspicat şi această reprezentanţă a oamenilor care scriu cărţile. Fiindcă strâns legat, într'un complex de foarte îndepărtate cauze, foarte neaşteptate efecte, stă tot destinul scrisului românesc. Uşurând vieaţa cărţilor, se va uşura drumul literaturii; protejind tiparul, va înceta nevoia de a face din scriitor un sinecurist, şi din literatură o floare exotică, înfiptă în silă în pieptul obori-genului desculţ şi necăjit în cojocelul naţional. Ajutorarea văduvelor de scriitor, pensionul asigurat unui orfan, patul sanatoriului pentru un bolnav, măsurile de pază împotriva ex­ploatării de editori sunt rândueli interioare, ce privesc numai societatea, în existenţa, ei ce poate sta fără pierdere ermetic închisă marelui public, neiniţiat în toate durerile naşterii literare.

Dar pentru începuturile noastre de cultură, care fac din scris încă un apostolat, din carte o unealtă de propagandă, rostul unei societăţi de scriitori trece dincolo de îngrădirea ei într'o simplă tovărăşie de breaslă. Către această menire mai ales s'ar cuveni îndreptate toate stră­duinţele conducătorilor de azi, ai societăţii. O generaţie înseamnă o foarte neînsemnată punte, între un drum şi altul, bătătorit în trecut, zăvorit şi tainic în viitor. Şi totuş aceste generaţii îi stă la îndemână putinţa de a pregăti viitorului o cale dinainte însorită. La răs-pintene de vremuri, scriitorul român contimporan celor mai însemnate prefaceri înscrise în istoria unui popor, rămas până acum la graniţele universalităţii are nu numai această putinţă, dar şi datoria de a grăbi statornicirea unei adevărate şi pământene culturi. Este, fireşte, o chemare la sacrificiu. Un ceas răpit înălţimilor celeste, şi coborît aproape de pământ, la forfota celor mulţi, fără învăţătură, fără pregătire sufletească, fără o conştiinţă omenească chiar; lărmuitoare masă din care am pornit cândva fiecare dintre noi, şi îndărăt nu am mai întors ochii. Şi numai după ce va fi răscolit acest pământ înţelenit, numai după ce-1 va fi fertilizat cu sămânţa cea bună, S. S. R. va avea drept să se întoarcă la grijile ei şi la nevoile stricte de breaslă. Căci această trudă de cenuşăreasă ne va îndreptăţi numai, să aşteptăm conturul fermecat din care va răsări şi caleaşca de aur, şi palatul de cristal, şi toate minu­nile celor mai capricioase şi nepotolite fantezii.

© BCU Cluj

T U R M A D E

A D R I A N M A N I U

DuPA ce ciubărele adunaseră laptele spumat, Miei cu picioarele reschirate se îmbulzeau lovind ugerul uscat. Câte unul numai mai nevoiaş plângea, Şi îi era sete, şi oile îl îndemnau: «bea, bea».

Mărişorii rumegau să-şi reamintească florile ce au păscut. Seara fiecare cu copita negrişoară, cuminte a făcut De trei ori semnul crucii în ţărână, după obiceiu, şi binişor Pe urmă îngenunchiau ca şi mama lor. Când izvora recea pâlpâire a luceafărului ciobănesc. In al cărui semn toate turmele se odihnesc.

La marginea zidului scăldat de lună Turma albă şi blândă — pentru care un clopot sună, Trece, abătută în chemările celor ce simt că o să moară. Cu paşi mărunţi, şovăind în primăvară.

Mieii sunt fără mamă. Câinele îi latră. Covorul florilor s'a schimbat în drum de piatră. Trebuesc să înainteze deşi ar fi timp de popas, Şi merg, merg, pentru că aşa le e rămas.

Iar Stăpânul înjură pe nevinovaţi Şi câinele credincios muşcă pe micii întârziaţi.

Numai un asin, de bice jupuit, în jos urechile să pice şi îi urmează neclintit.

Urechile lui sunt aplecate atât, atât de tare, Par'că din ele ar putea dărui altă schimbare.

© BCU Cluj

C A R I E R A L U I V I D R A N D E

C E Z A R P E T R E S C U

III

J b ^ E S T E drum de catedrala Sfântul Ştefan, e magazinul domnului Serafim Ciucă: «La traiul zilnic. Coloniale şi delicatese. Bererie, restaurant, aperitive».

Acolo se adună înaintea amiezii şi la şease seara, intelectualitatea de frunte a oraşului. Vara, patru mese verzi, de tablă sunt scoase de cu noapte, pe trotuar, înaintea vitrinei. De arşiţa soarelui le fereşte un acoperământ de pânză gudronat ; deoparte şi de alta, străjuesc în cutii de lemn, doi brăduţi piperniciţi, cu acele gălbejite şi surite de praf. Odată cu cele dintâiu ploi ale toamnei, mesele sunt strămutate în odăiţa din fund, unde se trece printr'o uşă cu geamul de sticlă, ferit de privirile indiscrete, de o perdea de cit roşu.

Domnul Serafim Ciucă, a fost în tinereţă, înainte de a intra în breasla negustorească, frate la mănăstirea Secu. De acolo a rămas cu barba pravoslavnică, arar cercată de foarfec, cu dragostea pentru haine roşcate de şiac, cu vorba întotdeauna mieroasă, cu felul smerit de a-şi freca mâinile, când recomanda clienţilor delicatesele sosite chiar acum, delà Galaţi ; şi tot din această scurtă ucenicie monahală păstrează şi o aprinsă patimă pentru icoanele şi chipurile bisericeşti, care împodobesc pereţii localului de aperitive. Astfel petrecaniile ofi­ţerilor delà batalionul de vânători, se întind câteodată până la ziuă, sub privirea suferindă a Maicii Domnului cu pruncul sfânt în braţe, şi sub ochii severi ai Mitropolitului Ghenadie, peste al cărui autograf de pe cartonul fotografiei, o mână sacrilejă a scris stihuri glumeţe.

Acum, în Iunie, cămara din fund, cu toată răcoarea podelilor stropite cu apă, e goală. Toată suflarea se adună la mesele de pe trotuar, de unde se pot vedea trecând şi trăsurile cu drumeţi, spre mânăstiri.

Cel dintâiu venit aşteaptă înaintea ţuicei, rozând plictisit o scobitoare în dinţi, citind gazeta cu deamănuntul până la mica publicitate.

Pe uliţa mare, larma negustorilor începe a se potoli. Oameni de ţară, cu tot colbul târ­gului adunat pe botforii unşi cu untură de peşte, trec cu desagele doldora, zângânindu-şi oţelele coaselor nou cumpărate, îndreptându-se către hanuri mărginaşe, unde îi aşteaptă căruţele cu hulubele ridicate paralel spre cer, cu caii prinşi în căpăstru, ronţăind înaintea legăturilor cu fân. Numai glasul femeilor mai întârzie, tocmindu-se hârţăgos cu jupanii, care strigă şi se jură din uşă, rupând un preţ, întorcându'-se iar, trecând delà o dugheană la alta, ca să pipăe sulurile de cit rezemate de obloane, să încerce firul legăturilor de bumbac, şi să ceară cu fereală, dresuri de obraz şi oglinjoare de tablă, pe dos cu un cap de harap ai cărui dinţi de mărgele albe se pot potrivi numai cu mare răbdare.

Ceasurile abia se tărâe, lungi şi desnădăjduit de asemănătoare cu cele trecute şi cu cele ce au să vină. Aşa că orologiul din turnul catedralei, oprit din vremuri ce nu se ţin minte, la ora şapte şi un sfert, s'ar părea că arată cu minutarul lui neclintit toată zădărnicia unui mecanism viu, care ar vrea să măsoare cu hărnicie şi precizie curgerea de prisos a timpului.

Clientul singuratic al domnului Serafim Ciucă, răstoarnă pe gât, cu plictiseală somno­roasă, ţoiul de ţuică, pune gazeta împăturită sub cot, şi se pregăteşte de aşteptat. Intâiu trece prin mijlocul străzii, cu cravaşa în gură, Sultan, prepelicarul cafeniu al maiorului Steriade. Asta înseamnă că la cazarmă a sfârşit serviciul, şi că maiorul e pe drum, oprit undeva, la bărbier ori la bufetul din grădina publică. Pe urmă, dinspre primărie apare domnul Enache Ştefan eseu-Mazâlu, căutând umbra îrtgusă de lângă ziduri ; cu panamaua în mână, cu haina de doc asudată în spate şi subsuori. Domnia-sa, suferă grozav de căldură, şi înainte de a traversa strada, domnul Serafim strigă de după tejghea, lui Costică. să şi pregătească halba rececughiaţă, cu guler des. De acuma, sfatul din jurul meselor de tablă verde se completează repede. Delà judecătorie, delà cazarmă, delà suprefectură, delà primărie, delà poliţie, se strâng oameni toropiţi de zăpuşeală, la băuturile răcoritoare delà «Traiul zilnic».

40

© BCU Cluj

Numai domnul Henri Stepano, nu coboară în lumea aceasta vulgară, şi trece nepăsător cu trăsura cu roţi de cauciuc la plimbare, către cetate, sau cu automobilul galben, la moşie. Răspunde la saluturi cu un deget dus leneş la pălăria de fetru cenuşiu, şi aleargă în trapul cailor ori în sfârâitul roţilor de gumă, către vila cu parc de brazi şi cu alei netede, sau către castelul său dela moşie, cu turnuri roşii, şi cu bazenuri, din care ţâşnesc împroşcat pe gura leilor de piatră, şuviţe străvezii de apă.

Nici Sandu Vidrăn nu mai are vreme de pierdut la taclale. înainte rămânea cel din urmă, la table, amăgind timpul cu partizi interminabile. Acuma trece grăbit, strânge mâinile, cioc­neşte un pahar aburit de şpriţ, şi dă fuga la afacerile sale foarte importante.

— Te-a trădat, domnule Primar, te-a trădat grozav protejatul dumitale. Ţi-o spun eu. S'a dat cu ciocii lui Stepano; — îl necăjeşte maiorul Steriade în fiecare zi, pe domnul Şte-fănescu-Mazâlu.

Dar domnul Primar ridică din sprâncene, semn că n'are nici o grijă; — «ştie el ce ştie». Ştie mai întâiu că protejatul domniei-sale, nu-1 poate trăda cu nici un chip, şi dacă trece

câteodată în automobilul domnului Stepano, o face fiindcă şeful partidului aristocrat şi ad­vers, e pe cale să vândă livezile lăsate în paragină dela marginea târgului, unde se ridică gara; iar cumpărătorii cei mai serioşi de până acum, sunt tocmai amândoi, domnul Primar şi Sandu Vidran, în dreaptă tovărăşie; unul cu capitalul, celălalt cu truda. Domnul Stepano are foarte grabnică nevoie de bani, pentru a pleca înaintea toamnei în Sviţera, şi nu pune mare preţ pe aceste pământuri fără împrejmuire şi cu pomii uscaţi; dar domnul Primar ştie că acolo are să se plătească scump fiecare metru pătrat, pentru magazii şi depozite de cherestea, pentru mori şi hanuri, pentru atâtea întreprinderi bănoase ce-au să se işte din pământ, în jurul gării. Deaceea n'are nici o grijă. Poate să se plimbe în voia cea bună protejatul domniei-sale cu automobilul celui mai mare duşman al său politic, poate să meargă la moşia dela Zăvideni, poate să tot fie invitt la masă, pe terasa vilei unde madam Stepano se leagănă toată ziua într'un scaun cu tălpi curbe, cetind romane franţuzeşti.

Interesele lui Sandu Vidran îl ţin legat aiurea. Cu cât or fi mai prieteni, cu atât are să rupă mai mult din preţ. Asta o ştie domnul Ştefan eseu-Mazâlu, şi deaceea îşi bea liniştit halba, îşi şterge cu batista spuma albă de pe mustăţi, plescăe din limbă şi dă din umeri la toate născocirile maiorului.

Ba la drept vorbind, priceperea ascuţită a protejatului domniei-sale, îl minunează cu tot dinadinsul. Trei ani trândăvise mai mult aici, la ţuicile şi tablele lui Serafim; avea gu­lerul murdar, hainele ponosite, mesteca în dinţi o ţigară stinsă de foi, trăia mai mult din datorii decât din banii clienţilor. Şi deodată, se arătase isteţ şi ager la minte, se lepădase de tablele lui Serafim, luase înaintea celor cinci avocaţi bătrâni ai târgului. Domnul Enache Ştefănescu-Mazâlu privia atunci cu mulţumire înduioşată de părinte, cum se apropie Sandu Vidran dinspre judecătorie, cu paşi uşurei pe sub teii subţiri cu pălăria de pai plecată pe ochi, cu ghiozdanul umplut de dosare şi documente. Şi la faţă arată acuma mai tânăr, cu bărbia rasă proaspăt, cu ochii limpeziţi, cu mersul elastic. Domnul Primar plăteşte îndată şi se ri­dică greu de pe scaun; trebuie să fie amândoi peste o jumătate de ceas la barieră, unde un inginer măsoară cu jaloane văpsite alb şi roşu, şi cu aparate urcate pe trei picioare, tere­nurile parcelate, livezile părăginite ale domnului Stepano şi altele, grădini şi maidanuri fără de preţ acum, şi plătite cu aur în mai puţin de un an deacuma înainte.

Acolo, la marginea târgului, e o forfotă nemai pomenită. Lucrători italieni ciocănesc lespezile de granit, ţigănci cu fustele roşii cară cărămizile pe schele, în gropi de pământ fierbe varul alb şi zidăria gării se înalţă văzând cu ochii. Căruţe de nisip se încrucişează pe şosea, vagonete cu prund urue dinspre albia râului, împinse de lucrători sârbi, care răcnesc într'un grai neînţeles, >— şi încolo, în spre Paşcani, linia se vede întinsă ca o sfoară pe plan, aproape gata, până în dreptul pădurii unde, pe sub copacii tăiaţi, piere ca într'un tunel de verdeaţă. Domnul Primar se plimbă printre grămezile de ciment şi de cărămizi, cu mâinile la spate, Sandu Vidran, dă în lături cu bastonul pietrele din drum, şi numai după ce-au cercetat cu deamănuntul mersul lucrărilor, îşi îndreaptă paşii ca din întâmplare, leneşi şi fără ţintă, către laturile puse în măsurătoare.

* înaintea oglinzii, Sandu Vidran se chinue să vâre butonul de metal în găurile gulerului

tare şi prea strâmt. Faţa i s'a învineţit şi vârfurile degetelor au amorţit cătând să spună pânza scrobită ca un carton, care scapă şi se ridică biruitor către ochi, ca aruncat dintr'o

41

© BCU Cluj

coardă. Insfârşit, după ce a lărgit găurile cu un vârf de foarfece răsucit, după ce a prins cra­vata şi a încheiat nasturii vestei, se, poate privi în apele oglinzei, în faţă şi în profil, de aproape şi depărtându-se, să aprecieze tăetura hainei. E însă obosit, cu pleoapele umflate de nesomn, cu gura uscată după atâta şampanie, băută peste noapte. II munceşte şi o uşoară nelinişte. De ce l-o fi chemând Ministrul ? Aseară, la banchet, tot timpul 1-a urmărit cu ochii lui mici şi sfredelitori, de începuse într'o vreme să-1 doară capul. Pe urmă, la plecare, domnul Şte-fănescu-Mazâlu, îl vestise să fie pregătit de dimineaţă, să meargă cu Excelenţa sa, cu au­tomobilul, la moşia din judeţul Roman, unde era potfit pentru câteva zile. Dragostea asta neaşteptată nu şi-o poate explica. E drept, a rostit o frumoasă cuvântare, în numele cetă­ţenilor, acolo, pe peronul gării pavoazat cu drapele şi împodobit cu ghirlanzi de brad, când s'a oprit fluerând, cea dintâiu locomotivă de tren. Asta o ştie bine, cuvântarea a scris-o şi a rostit-o de câteva ori, înainte, în faţa oglinzei, singur. Ministrul, şi deputaţii, şi prefectul, şi generalul i-au strâns toţi mâna şi domnişoara Amalia, nepoata domnului Ştefănescu-Mazâlu, 1-a felicitat foarte emoţionată. Dar astea nu pot explica de loc, un semn de atât de deosebită atenţie, mai ales din partea unui om atât de temut pentru asprimea lui vestită, întrebările acestea şi le 'punea Sandu-Vidran înaintea oglinzii, ştergându-şi cu un colţ de batistă muiat în colonie, un coş sângerat din bărbie.

*

Acuma automobilul sfârâe pe şoseaua stropită de ploae, pe valea Moldovei, lăsând în urmă cantoane cu acoperişuri de ţiglă roşie, unde câini flocoşi latră încă multă vreme, întărâtaţi. Sandu Vidran soarbe cu ochii întredeschişi, bucuria vitezei, şi alături Ministrul pare că dor­mitează, cu privirea ascunsă de borurile pălăriei, cu mâna înmânuşată rezemată de spă­tarul de piele. Sandu Vidran nu îndrăzneşte ră rupă tăcerea. îşi lămureşte bine acum, unde 1-a văzut întâiadată. Când era student, la tribuna Camerii, într'o şedinţă care răsturnase un guvern. Vorbia cu o logică tăioasă şi batjocoritoare, cu un gest scurt al mâinei, ca şi cum ar fi decapitat la fiecare sfârşit de frază un duşman nevăzut. Când terminase, surâse răutăcios adversarilor, pitiţi pe banca ministerială, reduşi la tăcere. Isbucniseră în aplause până şi tribunele publice. Dar lui îi displăcuse siguranţa asta supărătoare, precizia de manechin logic, fără nici un tremur de îndoială omenească în glas, în mişcarea mecanică a mâinei. Acum era mai îmbătrânit, cu ochii stinşi în orbite, şi sfredelitori numai în răstimpuri. Din când în când trosnia degetele prin mănuşă, cu un tic pe care şi-1 stăpânia îndată, rezemân-du-şi la loc mâna de spătarul de piele. Ce-o fi având omul acesta orgolios şi rece, cu dânsul, necunoscut până eri?

Din şosea automobilul ocoli curb pe o alee cu plopi subţiri, către un conac alb, în fundul unui câmp de lucerna, verde, ca o pătură văpsită artificial. Pe peron o fată în haine negre, flutură o batistă.

* i * * Ministrul îşi ridică ochii. Erau umeziţi de lacrimi. Peste lespedea mormintelor o şopârlă

lunecă verde, se opri cu capul în sus, cu coada neclintită, cu privirea mirată. — Să ne aşezăm jos. Sunt bătrân acuma. Durerea la vârsta mea dublează anii. S'au

aşezat pe o bancă de piatră, sub mesteacăni cu crengi plângătoare. — Ai înţeles acum. . . Aici sunt fiinţele pe care ai vrut să le scapi, în nenorocirea aceea. Sandu Vidran roşi. Vru să se împotrivească. Dar Ministrul, îşi trosni degetele şi nu-1

lăsă să rostească un cuvânt. — Pardon. Dă-mi voie. . . Pricep foarte bine modestia dumitale. Stă bine chiar la un

tânăr. Dar cunosc cu deamănuntul toată întâmplarea. Doctorul mi-a spus că tot timpul febrei, în delir, ai strigat numele fiicei mele: Solange. . . Lucrătorii care te-au scos de acolo — am vorbit eu cu dânşii —- ziceau că te-au găsit sbătându-te să ridici scândurile sub care zăceau ele. Poate numai sângele pierdut, coastele sfărâmate, te-au împiedicat să le salvezi, dacă mai puteau fi salvate.

Astea sunt faptele. Te-am văzut atunci pe patul dumitale de boală, nu puteai şti, erai singur în primejdie. Pe urmă a trebuit să plec în străinătate, să pregătescu cu încetul pe ceastă­laltă fică a mea, Getta, pentru durerea care nu doream să-i fie vestită acolo, singură, în pen­sionul străin unde se afla. Dumneata trebuie să înţelegi nerăbdarea cu care te întreb acum; care au fost cele din urmă cuvinte ale lor. Poate şi-au spus o dorinţă. Aţi mers împreună, îmi imaginez; v'aţi cunoscut aşa cum se întâmplă în călătorie. Aţi discutat — biata Solange

42

© BCU Cluj

era atât de vioae! Pentru mine ar fi o mângâere să ştiu. Dumneata n'ai drept să-mi ascunzi. îşi trosni degetele. îşi şterse fruntea cu batista. Deschise şi închise port-ţigaretul, fără

să ia ţigară. Sandu Vidran plecă ochii. Lângă mormântul celor două femei, era greu să măr­turisească, în parcul acesta, omului care-şi înfigea în ochii lui privirea rugătoare, adevărul, limpede şi cu totul departe de născocirile pe care le lăsase cu încetul să se urzească în jurul lui. Cum să-i spună că le-a urât, că nimic din toate închipuirile acelea nu sunt adevărate, că singurele vorbe de atunci, au fost întrebări şi răspunsuri aproape duşmănoase, că nici n'a gândit şi nici nu i-ar fi stat în putinţă să încerce a le scăpa vieaţa, în întâmplarea aceea groaznică, petrecută în somn ?

— Domnule Vidran, te las singur, poate şi pentru dumneata amintirea asta ar fi fiind tristă. Ai să-ţi aminteşti. Ai să-mi spui. Iţi trimit pe Getta, să-ţi arate parcul. Pentru mine fiecare bancă de aici, fiecare alee, fiecare trandafir e prilej de suferinţă. Aici au stat ele, din trandafirul acesta galben, tăiau flori, pentru biroul meu. .

Când a venit fecioara în hainele negre, Sandu Vidran era pe banca de piatră, cu capul în pumni.

— Papa mi-a spus. Pentru ele, pentru maman, pentru Solange, îţi mulţumesc. Vidran sărută mâinile subţiri, cerându-şi aşa, iertare. — Acum mergem în fund. Acolo e lacul. Este şi o barcă. Mergeau alături, pe sub bolţile copacilor, unde răsunau triluri de păsări. Sandu Vidran

simţia o nemărginită umilinţă. Ar fi vrut să mărturisească odată, să sfârşească această în­şelăciune. Era aşa de omenească toată întâmplarea. Aşa de uşor şi o înţelegea şi şi-o ierta singur. Toată mediocritatea la care era osândit în târgul lui se zugrăvea înainte, ca şi atunci, fără nici o schimbare. Atunci era mai sărac, mai fără însemnătate — acuma un început de avuţie, meschină şi agonisită anevoie, îi dădea putinţă să măsoare mai bine toată ză­dărnicia vieţii ce va s'o trăească şi mâine, şi mai departe, întotdeauna. Stă scrisă ca într'o carte. Peste un an ori mai târziu, are să se împlinească şi gândul ascuns al domnului Şte-fănescu-Mazâlu, şi are să-şi unească destinul cu al domnişoarei Amalia, care are nasul turtit şi pistrui roşiete în jurul ochilor. Şi atunci are să fie împotmolit acolo, ca într'uu nătuol de baltă râioasă, pentru totdeauna. Ceasul dela catedrala Sfântul Ştefan are să se arate mai departe, cu minotarul lui neclintit cât de nefolositoare e curgerea clipelor, şi a zilelor, şi a anilor. Şi el are să îmbătrânească acolo, între oameni care înghit lacomi mâncări vul­gare, între femei care poartă rochii demodate, între judecătorie şi magazinul d-lui Serafim.

Altădată, năzuise altceva. Copil, crezuse în amăgirile cărţilor. Scrisese undeva, odată, ceva foarte frumos, într'un caet pe care 1-a pierdut. Acestea ar fi vrut să le spună, şi aşa să lămurească, fecioarei aceştia care-i amintea liniile fine ale moartelor şi ochii lor adormiţi în veşnicie toată invidia şi ura de atunci, omenească şi meritând iertare. Dar de mult nu mai ştia să rostească decât cuvinte potrivite pentru nevoile de toate zilele, cuvinte greoaie şi opace; şi mergea aşa, alături de fecioara cu sânii mici în bluza neagră şi cu picioarele fine în pantofi de catifea, mergea tăcut pe sub bolţile copacilor unde răsuna viersul păsărilor, pe lângă trandafirii care desfoiau flori albe şi flori roşii. Şi toate erau triste, şi toată tristeţa ar fi vrut s'o aline strângând braţul subţire din mâneca străvezie a bluzei, gemându-şi des-nădejdea pe care nimeni n'are s'o ştie niciodată. Dar nu îndrăsnia, şi din mers, rupea tăcut crenguţe mici de iasomie, mototolite între degete.

Domnişoara Amalia îşi pregătia, acasă, trusoul.

© BCU Cluj

S E M N E D E

L U C I A N B L A G A

JrORUMBII-PROROCI îşi scaldă aripile înegrite de funingine în ploile de sus, — eu cânt senine, semne de plecare sânt.

Din oraşele pământului fecioare albe vor porni cu priviri înalte către munţi. Pe urma lor vor merge tineri goi spre sori păduratici,— şi tot, tot ce e trup omenesc va purcede să mai învete-odat* poveştile uitate ale sângelui.

Mi-am pecetluit cu ceară casa să nu mai întârziu unde jocuri şi răstigniri n'or mai trece pe uliţi — şi nici O adiere de om din veac în veac pe sub bolţi. Poduri vor tăcea. Din clopote avântul va cădea.

Din depărtatele sălbătăcii cu stele mari doar căprioare vor pătrunde în oraşe să pască iarba rară din cenuşă. Cerbi cu ochii uriaşi şi blânzi intra-vor în bisericile vechi cu porţile deschise — uitându-se miraţi în jur.

Lepădaţi-vă coarnele moarte bătrânilor cerbi, cum pomii îşi lasă frunza uscată — şi-apoi plecaţi: aci şi ţărâna înveninează, aci casele au încercat cândva să ucidă pe copiii omului. Scuturaţi-vă de pământ şi plecaţi, căci iată — aci vinul nebun al vieţii s'a scuis în scrum, dar orice alt drum duce în poveste, în marea, marea poveste.

© BCU Cluj

C Â N T E C D E S E A R Ă D E

N I C H I F O R C R A I N I C

SoARE de vară, soare ce cazi Departe prin ploi Şi-ţi piepteni luminile moi In cetini de brazi.

Mângâie în treacăt şi-această Otavă de parcuri, tăiată mereu, Sufletul meu, Când seara sub ramuri adastă.

Soare de vară, soare ce cazi Departe prin ploi Si-ti undui luminile moi Prin piepteni de brazi.

Acolo pe 'nnaltul podiş, Prinzi iarba cu floare şi spic ce se 'ndoaie * In tremur.de roşu păienjeniş... Devale, la mine, e noapte şi putredă ploaie.

© BCU Cluj

OMAGIU LUI SL SADOVEANU M I H A I L S A D O V E A N U , S C R I I T O R A L P Ă M Â N T U L U I R O M Â N E S C

D E

P A M F I L Ş E I C A R U .

Fiecare genera ţ i e es te , în t r 'o e g a l ă m ă s u r ă , i c o -n o c l a s a t ă şi ido la t ră ; d i s t ruge cu o f ana t i că por­nire vech i l e i coane spre a-şi potoli v â l v ă t a i a t ine­reţ i i în t r 'o adorare c u c e r n i c ă a nou i lo r idol i , r i ­d ica ţ i pe a l ta re le devas t a t e .

In l i t e ra tu ră , epoci le se c o l o r e a z ă după osc i la ­ţ i i le pas iuni i de a e x t e r m i n a o concep ţ i e sau o disci­p l ină , pent ru a i n t rona în conş t i in ţa ce t i torului a l te fo rme de rea l i za re l i t e ra ră . De ac i f l u x u l şi r e f l u x u l pe ca re îl d e s e n e a z ă graf ic în i s tor ia l i te­r a ră opera uno r sc r i i to r i . Unde îşi f i x e a z ă ei f ina lu l năzu in ţ e lo r în a r tă , o gene ra ţ i e îşi ho tă răş te chiar prin acea s t ă a l ege re , v a l o a r e a m u n c i i şi s t răduin­ţe lor e i .

Ne l u ă m , c a punc t de p lecare , pe Miha i l Sado-v e a n u , pent ru no i el î n s e m n â n d u n t ra in ic r e a z ă m al t radi ţ ie i noas t re l i te rare , u n m i n u n a t co rec t iv al tu turor eror i lor de concep ţ i e a r t i s t i că .

Intre e p o c a n u m i t ă a «Semănătoru lu i» — ca re î n s e a m n ă în l i t e ra tu ra r o m â n e a s c ă n u m e l e lui Miha i l S a d o v e a n u şi D imi t r i e A n g h e l — şi e p o c a noas t r ă , ce pu t em in te rpune ? Exo t i sme l» s imbol is te sau descoper i r i le m i n u n a t e ale d-lui Miha i l D r a -g o m i r e s c u ?

Mul ţ i dintre no i a u v a g a b o n d a t pe d rumur i l e pustii c ău t ând al te o r izon tur i , nădă jdu ind s ă poa tă desprinde suf le tu l lor din l an ţu l nesfârş i t al a tâ tor suf le te , ce s t ă t eau l a începu tu l f iecărui gând sau sen t imen t , f ăcându-ş i loc prin n e g u r a t inere ţ i i . F u g i a u de t r ecu t şi t r ecu tu l îi u r m ă r i a c red inc ios c a o u m b r ă de m u s t r a r e . T â r z i u au în­ţeles că t r ecu tu l nu- i c e v a în a fa ră de no i , ci noi s u n t e m doar o to ta l izare a aces tu i t recut , iar suf le tu l nos t ru o v r e m e l n i c ă s i n t eză a t r ecu tu ­lui ; suf le t m e n i t s ă fie îng loba t m â i n e în u m b r a a ace lu i a ş t recut , ampl i f i ca t , adânc i t c a r e z o n a n ­ţ a în conş t i in ţa celor cari v i n şi t rec m a i depar­te peste n o i . A ţ i v ă z u t c u m se măreş t e u m b r a c o -paci lor cu câ t î na in t ează soare le spre asf in ţ i t . F i e ­care c l ipă î n s e a m n ă u n adaos l a u m b r a ce se des inează c a u n con tu r din ce în ce m a i m a r e al copacu lu i . I m a g i n e precisă a t r ad i ţ iona l i smulu i . I d e e a d e t radi ţ ie care î n s e a m n ă un i ta te de r i tm şi d i recţ ie în s u c c e s i u n e a uno r forme de c o n ­ş t i in ţă o m e n e a s c ă ş i , în ace laş t i m p , s i g u r a n ţ a suf le tu lu i omenesc de a se r e z e m a pe u n v e c h i u fond de emoţ i i şi s en t imen te eredi ta re , — deci în v â l t o a r e a v ie ţ i i de a n u se găsi i zo l a t , — aceas t ă idee a t radi ţ ie i îşi găseş te în opera lui Miha i l Sa­d o v e a n u o e g a l ă înfăptuire l i t e ra ră ca şi în opera lui G h e o r g h e Coşbuc .

Spre a pu tea prinde m a i bine i m a g i n e a p r ezen ­tu lu i , Miha i l S a d o v e a n u a început prin a d â n c i r e a t r ecu tu lu i . «Şoimii» (Fra ţ i i P o t c o a v ă ) «Vremuri de bejenie» şi «Răzbuna rea lui Nour» (Poves t i r i ) «Nea­m u l Şoimăreş t i lor» , punţi a r u n c a t e spre lumea, n e l ă m u r i t ă , ap roape l e g e n d a r ă , a t r ecu tu lu i . Se s i m ţ i a c h e m a t de ace l t recu t ce se r id ica f a n t o m a t i c din ru ine le s t r ăvech i i cap i ta le a M o l d o v e i , B a i a , din ziduri le prăbuşi te ale S u c e v e i . T ă c u t u l î n v ă ­ţăce l de la g i m n a z i u l din Fă l t i cen i a v e a l a c â ţ i v a k i lome t r i doar cele "două m o r m i n t e ale unu i t r ecu t de măr i r e e ro i că a M o l d o v e i . Şi în suf le tu l u n u i copi l m i n u n a t , c u m n ă v ă l e s c umbre l e t r ecu tu lu i pur ta te de o i m a g i n a ţ i e ab i a despăr ţ i tă de l u m e a fan tas t i că a F e ţ i l o r - F r u m o ş i , a Smei lo r , a lui S t a t u - P a l m ă , - Ba rba -Co t , a I lenei Cos inzene , fră-mân tă to r i n ă z d r ă v a n i ai împără ţ i i lo r lui V e r d e sau R o ş î m p ă r a t

I m a g i n a ţ i a lu i , bruta l potol i tă de ş c o a l ă , îşi găsi u n n o u t ă r â m m a i b o g a t , tot a şa de e r o i c , în poves t ea b o g a t ă a Moldove i . Ins t inc tu l de ar t i s t a împ ins pe Miha i l S a d o v e a n u spre povest i r i le i s to r ice . A d â n c i n d u - s e în t recu t , e l a d â n c i a pre­zen tu l , e v o c â n d t recu tu l se p regă t i a s ă în ţ e l eagă şi m a i b ine p rezen tu l . P r i m a e t apă îi o rându ia î n t r eaga lu i ope ră .

V r e m e a şi n e p ă s a r e a oamen i lo r a u m ă c i n a t z i ­duri le c e t ă ţ i l o r ; în locu l s t r ăvech i lo r cu ibur i de p ia t ră s tau m o v i l e de p ă m â n t , c a m o r m i n t e de u r i a ş i . Doa r g r ă m e z i de l espez i , r ăvăş i t e prin. p r ea jmă , c a niş te oase u i t a t e şi n e î n g r o p a t e , m a i e v o c ă , v a g , u rme le vech i i măr i r i . Cu gr i j ă , cu î nd răznea l a s v ă p ă i a t ă a une i i m a g i n a ţ i i în f iora tă de r i tmu l ep ic a l l egende lor găs i te în c ronic i le lui Ion N e c u l c e , lui Mi ron Cost in sau C a n t e m i r ; se r ec l ădeau ce tă ţ i l e , se u m p l e a u d rumur i l e de apr ig i i ostaşi ai v o e v o z i l o r , de f r eamătu l l up te lo r ; iar r o ­potul ce te lor n ă v a l n i c e r ă s u n a ca u n e c o u ap ro ­piat a l une i r e înv i e r i . Miha i l S a d o v e a n u înv ingea , t i m p u l . M o l d o v a de od in ioa ră e r a r e s t au ra t ă d in-t r ' un ma te r i a l m a i tare decâ t s t â n c a . Fra ţ i i P o t ­c o a v ă , M o ş G â n j , Nour , Cos tea M o r c c ă n e , T u d o r Ş o i m a n , îi s i m ţ i m ap roape , ne î m p ă r t ă ş i m din gândur i l e lor , s u n t e m pur ta ţ i de f rământa rea , v ie ţ i i lor , şi suf le tu l nos t ru , a l ă tu ra t de al lor , se pr iveşte înt r 'o nes fâ rş i t ă defi lare de ident i tă ţ i , a ş a c u m se res f râng l a inf in i t d o u ă og l inz i pa ra le le . T o a t e povest i r i le i s tor ice ale lui S a d o v e a n u , c a şi cele d o u ă r o m a n e : «Şoimii» şi «Neamul Ş o i m ă n e -ştilor» n u t rebuiesc pr ivi te decâ t c a niş te poeme ero ice ale Moldove i v o e v o d a l e . O l u m e hota r î t ă în fa ţa v i e ţ i i , s t ăpân i t ă în e l anur i , a spra , t r ă ind în t r 'o d isc ip l ină f i x a t ă de g r i j a p ă m â n t u l u i şi g r i j a suf le tu lu i , pur tându-ş i g r eu t a t ea z i le lor p r in

46

© BCU Cluj

în tuner ic şi l u m i n ă , cu o s ă l b a t e c ă mândr i e , defi-. lează în f a ţ a noas t r ă . Sufletele lor , ape l inişt i te si adânc i , se m i ş c ă în t r 'o d o m o a l ă cu rge re pe a lb ia u n e i t radi ţ i i f i xa t e de v e a c u r i .

Ceeace n u izbu teş te i s to r icu l , s implu a ran ja to r de m u z e e , i n tu i ţ i a s i g u r ă a ar t i s tu lu i izbuteş te să r e f a c ă : n u l ini i le m o a r t e ale t r ecu tu lu i , ci v i e a ţ a p ierdută în n e g u r a ui tăr i i şi a d o r m i t ă în pag in i le na ive lo r şi n e î n d e m â n a t e c e l o r c ron ic i .

Cu suf le tu l împrospă ta t de t recu t , Miha i l Sa-doveanu s 'a aprop ia t în ţe legă tor de v i e a ţ a soc ie ­tăţ i i r omâneş t i a c t u a l e .

E v i d e n t c ă şi spi r i tu l d o m i n a t l a «Semănătorul» a de t e rmina t în ţ r 'o b u n ă parte ap rop ie rea lui Miha i l S a d o v e a n u de ţ ă ran i , n u cu o r o m a n t i c ă dispozi ţ ie de a-i i dea l i za , ci cu f i r easca înc l inare a une i nou i în ţe leger i a v ie ţ i i ţ ă r ăneş t i . P â n ă l a Miha i l S a d o v e a n u , ţ ă r a n u l — în a fa ră de p o e z i a lui G. Coşbuc — e r a c o n v e n ţ i o n a l şi deco ra t i v în­fă ţ i şa t . In p r o z a lui N . Gane s a u în a c e e a a lui Ba rbu D e l a v r a n c e a (Su l t ăn i ca ) ţ ă r a n u l e o plăs­mui re care n u are c o m u n c u r ea l i t a t e a decâ t in ten ţ i a sc r i i to ru lu i . T r e b u i a să v i n ă u n proza tor cu spir i t de obse rva ţ i e , cu a t en t ă g r i j ă de a pă­t runde în l u m e a depă r t a t ă a sa te lo r .

Miha i l S a d o v e a n u este cel m a i l i r ic in terpre t al na tu r i i . De a l t fe l , în f iecare povest i re s imţ i c ă v iea ţa oamen i lo r se topeşte în ritmul impercept ib i l al f ir i i . Desc r i e rea na tur i i în f iecare b u c a t ă o c u p ă u n loc p r e p o n d e r a n t ; scr i i torul îţi face impres i a c ă resp i ră l a r g , se î n v i o r e a z ă ori de câ te ori c o ­lo rează o p a g i n ă cu o privelişte m i n u n a t ă . In une le bucă ţ i m a i l u n g i (Ion Ursu) descr ie rea p r imăver i i sau a t o a m n e i e f ăcu tă de m a i m u l t e ori şi deşi sunt înfăţ işate ace leaş i locur i în c u r g e r e a c â t o r v a an i , t o tuş , f iecare descr iere are o a l tă n u a n ţ ă u n a l t a m ă n u n t , o a l tă c u l o a r e . E , în a cea s t ă în ţe legere a na tu r i i , m u l t din sens ib i l i ta tea lui Gr igorescu s a u L u c h i a n şi din daru l lor de a f i x a a c e a v ib ra ţ i e a suf le tu lui îmbră ţ i şă to r al a tâ tor f rumuseţ i , ca re n u vorbesc tu turor o a m e n i l o r .

A p r o p i a t de n a t u r ă , îi e ra uşor lui Miha i l Sa ­d o v e a n u s ă p r i ceapă c â t m a i m u l t din suf le tul închis a l ţ ă r a n u l u i . Cu o îngădu i toa re d ragos t e , cu o r ăbdă toa re r â v n ă , e l s ' a cobo r î t c a în t r 'o m i n ă părăs i tă , ş i , pe rând , a scos l a l u m i n ă bogă ţ i i n e b ă n u i t e : «crâşma lui M o ş Precu» , «La no i în vi işoară», «Povestiri», «Cântecul amint i r i i» , «Bor-deenii» şi a l te povest i r i s imple , cu înf iorăr i de duioş ie , cu adieri de păreri de r ă u pent ru umi l e vie ţ i bân tu i te d e . n e c a z u r i şi l u m i n a t e rar de bu­cur i i . Miha i l S a d o v e a n u u r m ă r e ş t e pe o m u l de toate z i le le , u m i l i t de v i e a ţ ă şi de o a m e n i . Ero i i povest ir i lor lui n u sun t decâ t părţ i i n t eg ran t e din na tu ră , suf le tu l lor o înf iorare c o n t i n u ă c a a unu i codru i n ca re bat vân tu r i , ac i m a i t a r i , aci moi ca o ad ie re , furtuni g r o z a v e potol i te , des lăn-ţuir i apr ige de m â n i e u r m a t e de l inişt i p r e l u n g i .

— «Peste Şiret , pe d r u m u l p răvă l a t i c , a c u m era «o l inişte n e t u l b u r a t ă , cel din u r m ă uşor s g o m o t «al că ru ţe i no ta ru lu i p i e r i s e ; d o r m i a a c u m în l o -«curile ace l ea o pace a d â n c ă , însera rea c r e ş t e a ; «în f u m u l u m b r e i • dese se î n m o r m â n t a şi a p a şi «zăvoiul , când s imţ i i ap roape de m i n e paşi i celor «îndrăgosti ţ i , t r e să r i i ; mi-se părea c ă şi ei t r ebu iau «să r ă m â i e o pă r t i c i că nec l in t i t ă a natur i i» .

Ţ ă r a n i i , în opera lui M . S a d o v e a n u , a u o z u ­g răv i r e rea l i s tă , şi c eeace li se pare m u l t o r a o boare r o m a n t i c ă ce pluteş te în f iecare povest i re nu-i a l t c e v a decâ t o adânc i re a rea l i t ă ţ i i , o c o b o -r ire în ta ine le suf le tu lui o m e n e s c , o apropiere de liniile n e c u n o s c u t e ale v ie ţ i i unde conş t ien tu l se

î n g â n ă cu nesfârş i ta l u m e a . i nconş t i en tu lu i . E l n u i dea l i zează , el descoperă aspecte neş t iu te a le omulu i s imp lu , c ă ru i a îi a f lă gândur i c o m p l e x e , f rământă r i profunde. L a f iecare f i inţă o m e n e a s c ă el ştie să-i v a d ă u m b r a pl ină de t a ină şi s 'o s tre­coare în r i tmu l povest i r i i c a u n leit m o t i v ce dă o în ţe legere du ioasă tu tu ror , sufer in ţe lor , căc i dea­sup ra tu turor el s imte suf lul des t inu lu i . N u v e l a «Codrul» r e z u m ă admi rab i l a r t a lui S a d o v e a n u . E v e n i m e n t e l e n e î n s e m n a t e se succed m o n o t o n , n u m a i codru l , pent ru e l : «o f i inţă cu durer i , cu m â n i i , cu p l ânge r i , cu cân tă r i c a o u r i a ş ă o rgă , pre­gă t ind în ţe lesul t r a g i c al desnodământu lu i» . In opera lui S a d o v e a n u , n a t u r a are o în ţe legere a des t inului omenesc , e a cupr inde pe o m , n u este s implu decor pi toresc , s imp lă co lo ra tu ră a g r e a b i l ă a povest i r i i uno r în tâmplă r i . D e a c e e a , uneor i (In pădurea Pe t r i şoru lu i ) o m u l este in t rodus in ­c identa l şi n e î n s e m n a t în des făşura rea ac ţ iun i i .

Ceeace un i i scr i i tor i , care lup tă în n u m e l e prefaccr i l r r literEre, se căsnesc s ă în ţ e l eagă şi să i n t r o d u c ă în a r t ă — n a t u r a c a o v i e a ţ ă m a i b o g a t ă , m a i p l ină de ta ine decâ t u m i l a v i e a ţ ă o m e n e a s c ă — Miha i l S a d o v e a n u , r ep rezen tan t al ins t inc tu lu i în ar tă , o face s i m p l u , a v â n d o in ­terpretare pante is tă a ex i s t en ţ i i . Sufletul omenesc nu- i decâ t o l u m i n i ţ ă s f ie ln ică ce a b i a îţi a ju t ă să bâjbâi prin u m b r a mare lu i to t . P r i v i n d astfel v i e a ţ a , el s imte o m u l ta re c â t t i m p e în aprop ie rea na tu r i i , despăr ţ i t de ea , pierde v i g o a r e a lui pri­m i t i v ă .

«Moldovenii sun t b les temaţ i să n u se poa tă de­spăr ţ i de p ă m â n t u l lor», spune u n e rou al lui ( B â r -n o v a , N e a m u l Şo imăreş t i l o r ) . R u p â n d legă tur i le cu p ă m â n t u l , cu n a t u r a , oamen i i a g o n i s e a z ă . «Dureri înăbuşi te» ale des rădăc ina ţ i lo r , goni ţ i de «pământul care n u v r e a să-i m a i h rănească» spre l u m e a m o a r t ă a oraşe lor (Ion Ursu) în care se s imt s t ră in i , d o m i n a ţ i de n o s t a l g i a pămân tu lu i de unde s ' au s m u l s . Des r ădăc ina ţ i sun t cei d in «Amintir i le căpraru lu i Gheorghi ţă» , des rădăc ina t e «Neculai Manea» , des rădăc ina ţ i eroi i din «Floarea ofilită» şi t o a t ă l u m e a n e c ă j i t ă de func ţ ionar i m ă r u n ţ i cari p o p u l e a z ă a t â t ea din povest i r i le lu i S a d o v e a n u . L u m e a tâ rgur i lo r , l u m e a m a h a l a l e l o r , spre ele se îndreap tă o pr ivi re m i l o a s ă de în ţe le­gere , n u scân te i e rea och iu lu i g a t a de ba t jocu ră a lui Ca rag ia l e . E a ş a de t r is tă l u m e a t â rgur i lo r şi a m a h a l a l e l o r , c ă nic i sufer in ţa oamen i lo r n u are a m p l o a r e a t r a g i c ă a celor ce t ră iesc în m i j l o c u l na tu r i i . E o sufe r in ţă m o n o t o n ă , fă ră co loa re , m e s c h i n ă , c a şi v i e a ţ a aces te i l u m i . De a l t fe l , Sa ­d o v e a n u , în «Floarea ofilită», îşi p r ec i zează a t i tu ­d inea în ded ica ţ ia r o m a n u l u i : «Micilor func ţ ionar i de p rov inc ie î nch ină au to ru l a cea s t ă ca r t e , m o n o ­t o n ă c a şi v i e a ţ a ce închide».

T â r g u r i l e .închid în cupr insu l lor tr isteţ i l ipsite de poez ie , sufer in ţe ega le şi bucur i i fă ră e l a n ; ele par l acur i ve rz i n e l u m i n a t e de a lba înflorire a nufe r i lo r .

Miha i l S a d o v e a n u a c rescu t în ae ru l îmbâcs i t de praf al t â rguşo ru lu i P a ş c a n i şi în a m i n t i r e a iui s ' au f i x a t i m a g i n i l e a tâ tor u m i l i n ţ e , v i e a ţ a în n e b ă n u i t u l ei a m a r s ' a f i l t rat în sens ib i l i t a tea l u i ; a ş a că povest i r i le par s imple evocă r i a le u n o r amin t i r i , deşi ele a l că tuesc a d e v ă r a t e monogra f i i m o r a l e , în care se c o n c e n t r e a z ă suf le te le unei în t regi c lase soc ia le pent ru a da c â t e v a f igur i r e z u m a t i v e şi r ep rezen ta t i ve . Miha i l Sadoveanu . nu u t i l i z e a z ă , în povest i r i le lu i , e v e n i m e n t u l n e o ­bişnui t , tu rbură to r , al une i v ie ţ i o rândui te , pent ru a adânc i suf letele eroi lor lui . ce se deschid sper ia te

47

© BCU Cluj

de neaş tep ta te în t âmplă r i . D e m u l t e ori , înş i ru i rea faptelor m ă r u n t e , a împre jură r i lo r n e î n s e m n a t e îi se rveş te l a c o n t u r a r e a uno r f igur i neob i şnu i t de e x p r e s i v e , de impre s ionan t e . E destul să ne g â n d i m la n u v e l a «Bordeenii», l a m u l ţ i m e a de f igur i ca re se desprind din cupr insu l b u c ă ţ i i : tă ­cu tu l Ni ţă L e p ă d a t u , ap r igu l şi mis te r iosu l Sandu F a l i b o g a , G h e o r g h e B a r b ă care c â n t a «aşa de tr ist , a ş a de du lce , pa r că , deoda tă , se deschiseseră c â m p i i l e P ru tu lu i în t r 'o l u m i n ă de t o a m n ă şi p i cu ra de pretut indeni c â n t a r e a nemărg in i r i i» , şi a l te c h i p u r i : Năstase T e n t e a , I r imia Is rae l , M i h a -l a c h e P re scu r i e , ce ne u r m ă r e s c m u l t ă v r e m e prin f r ă m â n t a r e a gândur i lo r c a o a m e n i d in t r 'o l u m e în ca re a m t ră i t c â n d v a .

A c e a s t ă u ş u r i n ţ ă a lui S a d o v e a n u de a î m b i n a f ă râme le de v i e a ţ ă su f l e t ească din l u m e a celor umi l i şi a c rea cu u n m a t e r i a l s ă r ăcăc io s , t ipuri impres ionan t e , a fost soco t i t ă de uni i drept l ipsă de ps i cho log ie . El n u i m o b i l i z e a z ă suf le tu l u n u i e rou pent ru a-1 descr ie , ci îl l a s ă ca în des făşu ra rea povest i r i i s ă se c o m p l e c t e z e , f iecare în tâmpla re n o u ă s ă d e s v ă l u e a s c ă cu te neş t iu te ale ace lu i suf le t . P o v e s t i r e a e s imp lă , fă ră nic i u n e v e n i m e n t m a i de s e a m ă , cu r i tmul m o n o t o n ca v i e a ţ a s i m p l ă a e ro i lo r . «O zi c a altele» de a ceia are a t â t a f ină în­ţ e l egere a gândur i lo r ce a n i m ă pe b i a t a femeie c i -că l i t oa re «cucoana L u ţ a a lui Gr igore La ţcu» . Dar «Haia Sanis»? Nic ioda tă , în l i t e ra tu ra noas t r ă , suf­le tu l o m e n e s c n ' a fost m a i s c o r m o n i t , m a i adânc i t , m a i ce rce ta t în b i a t a lui sba te re , sub b ic iu i rea pa t imi lor . Şi z u g r ă v i r e a rea l i s tă a celor d o u ă fete lov i t e s u c c e s i v de a c e e a ş d ragos t e , T u d o r i ţ a lui Ion R u s u şi H a i a lu i San i s , c a p ă t ă o v a l o a r e şi m a i m a r e ; e x a c t i t a t e a observaţ i i lor s tab i leş te , ap roape , p s i cho log ia a d o u ă rasse . A c e e a ş fa ta l i ta te le n ă -păstueşte pe a m â n d o u ă . T u d o r i ţ a se r e s e m n e a z ă , H a i a des lăn ţue toa te m â n i i l e , ce rcând să-şi t r an­s fo rme p a t i m a în t r 'o putere d iabo l i că m e n i t ă s ă î n v i n g ă des t inu l . P s i c h o l o g i a evre i lor nu- i f ă c u t ă pen t ru p i torescul e i , ci pent ru e l e m e n t u l t r a g i c pe ca re îl cup r inde . De a l t fe l , c a descr iere a m e ­diu lu i ev reesc , H a i a Sanis este de o prec iz ie şi în ţe legere r a ră , ch ia r în l i t e ra tu ra e u r o p e a n ă . F ă r ă e x a g e r a r e , se poate opune preţui tului r o m a n a l f raţ i lor J e rome şi J ean T h a r a u d «L 'om-bre de l a c ro ix» . L a fraţii T h a r a u d s imţ i pr^a m u l t pe ama to r i i de p i toresc , ca re n o t e a z ă ges tur i şi p resupun o a n u m i t ă sens ib i l i ta te ce ar însoţ i aces te ges tu r i , dar n i m i c din t r a g i c u l specif ic rassei evreeş t i n u surpr inde , a ş a c u m e desvă lu i t în «Haia Sanis». x

* L a u n m o m e n t dat , s ' a păru t c ă opera lui Sado ­

v e a n u se v a m ă r g i n i l a ma te r i a lu l l i terar pe care îl v a da l u m e a sa te lor şi l u m e a m ă r u n t ă a t â r g u ­r i lor . Si l i t s ă observe n u m a i u n a n u m i t m e d i u , e r a p r imejdu i t s ă se r epe te , eroi i s ă n u m a i fie o nesfârş i tă şi i m p r e s i o n a n t ă def i lare de f igur i ca rac te r i s t i ce şi bine deosebi te u n a de a l t a . î n t r ' o e g a l ă m ă s u r ă cu for ţa lui de c r ea ţ i e , Miha i l Sado ­v e a n u are o r a r ă putere de r e î n n o i r e . Poves t i r i l e «Dimineţ i de Iulie», «Neculai şi pr ie tenul său», « D u m b r a v a m i n u n a t ă » , ne a d u c o l u m e n o u ă , des făşu ra tă pr ivir i lor noas t r e , u i m i t e , cu o a r t ă r a f ina t ă . P s i c o l o g i a cop i i lo r , cu n a i v e l e lor bucur i i , cu pas ionate le lor iubir i pent ru fantas t , este în ţe­l e a să de S a d o v e a n u . In aces te povest i r i s t i lul i-se m l ă d i e , se s u b t i l i z e a z ă , iar f razele par fire subţ i r i şi cu ra t e de b o r a n g i c , men i t e să ţ e a s ă p â n z a u ş o a r ă a poves t i r i lo r . A r t a i s 'a s impl i f i ca t , d e v e ­

n ind m a i p re ţ ioasă prin e l e g a n ţ a l in i i lor , prin n u a n ţ a r e a f raze i , pr in t r 'o m a i d i sc re tă u t i l i za re a du ioş ie i , acoper i t ă cu a c e a bună ta t e îngădu i ­toare f a ţ ă de copi i ce o are o m u l în vâ r s t ă , c ă r u i a i-se n i n g în păr pr imele prevest i r i a le bă t r âne ţ i i . Scr i i to ru l , ca re a dă l tu i t ch ipur i le aspre ale a tâ tor e ro i , ca re a c rea t o î n t r e a g ă l u m e f r ă m â n t a t ă de n e v o i , necă j i t ă , o a m e n i t ăcu ţ i cu feţele b răzda te de sufer in ţ i neş t iu t e , făureş te a c u m cu a r t ă o po­pula ţ ie de m ă r u n t e făptur i , cu ra t e , l u m i n o a s e , făpturi cu n a i v i t a t e lesne c reză toa re a a d e v ă r u l u i . In dosul l umi i de care ne i z b i m în v i e a ţ a n o a s t r ă de toa te z i l e le , este o a l t ă l u m e f e r m e c a t ă , ca re d o a r m e şi a ş t eap tă bătă i le in imi lo r spre a se deş tepta m i r a c u l o a s ă , c a o l u m e de b a s m . S a d o v e a n u a a u z i t in imi le copi i lor r i t m â n d fru­m u s e ţ e a l egende lor , şi a v ă z u t cu f iecare din e i , l u m e a f e r m e c a t ă deş tep tându-se . E u n a spec t din nou i l e în t ruchipăr i a le t a len tu lu i de poves t i tor ce 1-a văd i t în cele 35 v o l u m e . V o r v e n i , m a i t â r z i u , cerce tă tor i ha ţn i c i şi v o r u r m ă ­ri cu a ten ţ ie e v o l u ţ i a fer ic i tă a aces tu i p roza to r , ca re n ' a vo i t s ă fie a l t c e v a decâ t u r m a ş direct al ce lor doi m a r i povest i tor i m o l d o v e n i : Ion Necu lce şi Ion C r e a n g ă . E i vor r ă m â n e u imi ţ i când vor a l ă ­t u r a poves t i r ea «Bordeenii» de «Ion Ursu» de a u «Petrea Stră inul», când vor v e d e a ce d r u m spre o câ t m a i d e s ă v â r ş i t ă s tăpâni re a sc r i su lu i , a s t ră­bă tu t Miha i l S a d o v e a n u de la «Şoimii» l a «Dum­b r a v a m i n u n a t ă » sau «Dimineţ i de Iulie». S 'a de­s ă v â r ş i t c a m e ş t e ş u g şi s ' a adânc i t c a sens ib i l i t a te .

U l t i m a înfăţ işare a scr i i torulu i m o l d o v e a n este s c h i ţ ă de r o m a n «Oameni din lună», pub l i ca t ă în r ev i s t a «Viaţa R o m â n e a s c ă » (1923, n u m e r e l e 2, 3 şi 4) sub n u m e l e S i lv iu D e l e a n u . Ce t i to r i lo r , n u n u m a i cr i t ic i lor , s ch i ţ a a c e a s t a es te o su rp r i ză . In l ocu l une i l i r ice evocă r i a na tu r i i , une i v a g i e s tompăr i a o a m e n i l o r , a v e m o m i n u ţ i o a s ă pre­zen ta re a unu i f r a g m e n t din v i e a ţ a Cap i t a l e i . R e ­fractar i i sun t a runca ţ i în vâ r t e ju l Cap i ta le i , în loc de a fi u r m ă r i ţ i în l en t a lor a g o n i e în t r 'un o răşe l de p rov inc i e , c a od in ioa ră în «Neculai Manea» . E u d o x i u B ă r b a t , T r a i a n B ă l t e a n u , bă­t r ânu l S imand i r i , «oameni din lună», t im iz i şi î ncurca ţ i în fa ţa v i e ţ i i , ne î na rma ţ i cu f ă ţ ă rn ic i a , a u to t ce le t rebuie c a s ă n u fie fer ic i ţ i şi s ă in t re în «blestemata breas lă a cărţ i i». P e n t r u e i , v i e a ţ a a c t u a l ă n u e x i s t ă — în p r e a j m a lor forfoteşte l u m e a , se s b u c i u m ă pa t imi le , înf loresc v reme ln i ce bucur i i — izo la ţ i ei r ă m â n «oameni din lună», s t ră ini de tot ce îi î n con joa r ă . Sub iec tu l — de al t fel c a toa te sub iec te le din povest i r i le lu i — este s i m p l u : n e c a z u r i l e u n u i profesor bă t r ân , pen­s ionar , n e c a z u r i p rovoca te de c reş te rea v e r t i g i ­n o a s ă a va lo r i i case lor în ca re l o c u i a . D i n toa te păr ţ i le îl n e c ă j e a u puzder i a de cumpără to r i şi-i t u r b u r a u l in i ş tea t rebui toare desăvârş i r i i lucrăr i i lui despre «moşnenii , r ăzeş i i şi m a z â l i i în t r ecu tu l nost ru». E u d o x i u B ă r b a t amin te ş t e pe Sy lves t re B o n n a r d a l lui A n a t o l e F r a n c e , prin p a s i u n e a lui c ă r t u r ă r e a s c ă , prin î ngădu i toa rea lu i j u d e c a t ă , prin na iv i t ă ţ i l e lu i , prin i ron ia cu ca re j u d e c ă pe o a m e n i şi se j t tdecă pe s ine . E l n u t răeş te în p rezen t n u are t i m p să-1 in te reseze nic i ch i a r f rumuse ţ i l e f i r i i . ( L a u n m o m e n t dat , el măr tu r i seş te s u r p r i n s : «nici n u ş t i a m c ă p r i m ă v a r a e 'n f loare»). M i h a i l S a d o v e a n u îl z u g r ă v e ş t e cu a m ă n u n t e , îi a d â n ­ceş te t răsă tur i le pr in t r 'o prec isă s tudiere a c e ­lo r l a l ţ i , a oamen i lo r de pe p ă m â n t : A . F l o r e s c u , a d v o c a t u l Gorc iu , bă t r ânu l B ă l t e a n u . Con t r a s tu l c a j o c u l de l u m i n i şi u m b r e , îi în lesneşte c r ea r ea lu i E u d o x i u B ă r b a t în proporţ i i de s i m b o l .

48

© BCU Cluj

In «Oameni i din lună» n u este o l u m e n o u ă spre care se îndreap tă pr ivir i le a ten te şi ce rce tă toa re ale poves t i t o ru lu i , ci e o a r t ă n o u ă . Cei cari îi r e cunoş t eau e x t r a o r d i n a r a lu i putere l i r ică de e v o ­care a na tu r i i , negându- i în a c e l a ş t i m p t a l en tu l de pă t rundere a firii o m e n e ş t i , vor r ă m â n e sur ­prinşi ce t ind «Oameni i din lună» , în care n u e x i s t ă nici o descr ie re a na tu r i i , însă a b u n d ă o rea l i s tă z u g r ă v i r e a o a m e n i l o r .

Mul t i l a t e ra l , f ecund , plin de poez i e , e v o c a t o r ş i , m a i presus de t oa t e , n e î n t r e c u t meş te r a l sc r i ­su lu i , Miha i l S a d o v e a n u r ă m â n e cel m a i a u t o h t o n scri i tor r o m â n c o n t i m p o r a n .

«II g ă s i m n e î n t i n a t , m o l d o v e n e s c c a l a 1812, a r m o n i z a t cu ace l peisaj un i c a ş a de dis t inct , a ş a de pă t runză to r , plin de durer i le şi amin t i r i l e t re­cu tu lu i . Cel ce se s imte a l Moldove i e c a u n arbore care s u g e s e v a p ă m â n t u l u i şi l u m i n a soa re lu i . A v e a m şi l a F r u m o a s a sensa ţ i a c ă f ă c e a m par te şi e u , c a şi o a m e n i i , c a şi tot ce m ă încon ju ra , din n a t u r ă , din l u m i n ă , din p ă m â n t u l mor ţ i lo r către care m ă voi în toarce». (Orhe i şi S o r o c a ) .

E u n a din pwţinele măr tu r i s i r i pe care ni le face ' Miha i l S a d o v e a n u ; e su f i c i en tă pent ru a ne l ă m u r i de unde îi v in n e a s e m u i t e l e puter i de c r ea ţ i e , de unde îi v ine o r ig ina l i t a t ea , de unde îşi t r a g e v i ­g o a r e a . E u n început de t ă l m ă c i r e a în t reg i i lui opere .

Căută tor i i de comor i pândesc cu î ndă ră tn i că r ăbda re s ă v a d ă n e g u r a nopţ i i rup tă de pâ lpâ i e r ea a lbăs t ru ie a une i l u m i n i . î n f r igu ra ţ i , se îndreap tă spre l ocu l unde v â l v ă t a i a a î n s e m n a t în tuner icu l nop ţ i i . î ş i i rosesc puter i le pent ru a s ă p a to t m a i a d â n c , în c ă u t a r e a au ru lu i închis în pân tece le p ă m â n t u l u i . Miha i l S a d o v e a n u , cău tă to r n o r o c o s , s coa te din a d â n c i m i s t r ă luc i r ea a u r u l u i . E daru l p ă m â n t u l u i de care se s i m t e l e g a t , a că ru i t a i n ă a în ţe les-o , e r e v ă r s a r e a bogă ţ i i lo r neş t iu te , a b i a bănu i t e , ca re se a ş e a z ă c u m i n ţ i c a e t e rn i t a t ea în pag in i l e l u i .

De ce n ' a r fi ope ra lu i Miha i l S a d o v e a n u în­dreptar a l tu turor îndoel i lor l i te rare ?

C Â N T E C E B Ă T R Â N E Ş T I C U V Â N T A R E R O S T I T Ă L A A C A D E M I A R O M Â N Ă

D E

• M I H A I L S A D O V E A N U

D l N T R E dreptur i le pe care vene rab i l u l m e u îna in taş l e -a a v u t l a s t i m a con t imporan i l o r şi u r ­maş i lo r , v o i u p o m e n i pe cel m a i d in tâ iu şi m a i de s e a m ă : s t r ădu in ţ a s a pent ru l i t e r a tu ra popu la ră , d ragos tea s a pent ru a c e a s t ă n o b i l ă man i fe s t a re a n e a m u l u i n o s t r u . Ion C a r a g i a n i a ven i t d in M a ­cedonia , din ace l c u i b răs le ţ a l poporu lu i r o m â n e s c , peste ca re a u t r ecu t a t â t ea vân tu r i şi v a l u r i , bă-tându-le f ă ră să-1 c l ă t e a s c ă . A t r ecu t D u n ă r e a l a fraţ i , cu suf le tu l plin de p o e z i a semeţ i lo r păstori ai P indu lu i ş i , p lecându-ş i u r e c h e a ş 'a ic i l a m u r ­m u r u l cel d in v e a c u r i , a găs i t în l i m b ă ş i ' n s i m ­ţire l egă tur i l e nedes t ruc t ib i le ale ace leaş i obârş i i .

E o în t âmpla re , f ă ră îndoea lă , c ă u r m a ş u l s ă u , care are c in s t ea s ă se în fă ţ i şeze as tăz i îna in tea unei a ş a de a lese adunăr i şi ca re v ă m u l ţ u m e ş t e din i n i m ă pen t ru d i s t inc ţ ia ce i-aţ i a c o r d a t — e o în tâmpla re , z i c , c ă u r m a ş u l lui Ion C a r a g i a n i are pentru l i t e ra tu ra mare lu i a n o n i m a c e l a ş c u l t . Uni i dintre cei car i a u să l ă ş lu i t ori s ă l ă ş luesc în a c e a s t ă inc in tă au pu tu t pr ivi c ' u n och iu ind i fe ren t a c e a s t ă a r tă p r imi t ivă , a l ţ i i a u judeca t -o destul de a sp ru . Mă s imt î n t r u c â t v a m u l ţ u m i t c ă îna in taşu l m e u n ' a fost dintre ace ş t i a . T rebu ie să fac măr tu r i s i r ea de c red in ţă c ă poporul este păr inte le m e u l i t e r a r ; că t r ecu tu l p u l s e a z ă în m i n e c a u n s â n g e a l celor d i spă ru ţ i ; c ă m ă s i m t c a u n s te ja r de l a O r h e i u , cu mi i şi m i i de r ădăc in i înfipte în p ă m â n t u l n e a ­mulu i m e u .

Intre zada rn i ce l e şi t r ecă toa re le luc ru r i a le sa ­vanţ i lor , s i n g u r ă a r t a s p a r g e n e g u r a v i i t o r imi lo r . A m b i ţ i i n e m ă s u r a t e , r ăsboa ie g lo r ioase , împără ţ i i bogate — toa te cad în pulbere c a ' n t r ' u n m o r m â n t opac . Ci suf le tu l popoare lo r a l e se , p ie t r i f ica t în opere de a r t ă şi g lasu l in imi i lo r — d u p ă ce s ' au a l ina t deşe r tăc iun i le m u l t t i m p î n c ă s t ă ruesc , c a şi

L u m i n a stelei ce -a mur i t . . .

D i n c e - a fost a l îna in taş i lo r , din ce v a fi a l nos t ru , n i m i c n u v a r ă m â n e a unu i m i l e n i u v i i tor decâ t o l inie g r a ţ i o a s ă ş io dulce împereche re de sune t e , ca re vor pur ta n u m e l e n o s t r u , d a c ă vor a v e a pece t ea suf le tu lu i nos t ru . D e a c e e a ar t i ş t i i , cu f a ţ a în l u m i n ă n o u ă de a u r o r ă , t rebuie să-şi p lece u r e c h e a spre t r ecu t şi spre popor .

Şi m a i a les l a no i spre popor . L a începu tu l seco lu lu i t r ecu t , ce le d in tâ iu m a n i ­

festări putern ice în l i t e r a tu ra n o a s t r ă au fost a le ace lor scr i i tor i ca re , t rezi ţ i de c u v â n t u l lui Herder , a u a scu l t a t g l a su l poporu lu i , n e c u n o s c u t şi nepre­ţui t p â n ă a t u n c i . A l e c s a n d r i , R u s s o , N e g r u z z i — dar m a i a les A l e c s a n d r i — încep s ă c a u t e în m u n ţ i i şi vă i le Pa t r i e i , în s a t e l e .umi l i t e , cân tece le n e a m u l u i , aceste r ăsune te ale puţ ine lor bucur i i şi a nesfârş i te lor dureri a le t r e c u t u l u i .

I s tor ia n o a s t r ă m a i v e c h e — c e a d inain te de N e g r u - V o d ă şi B o g d a n — este c a şi n e c u n o s c u t ă . S i n g u r u l d o c u m e n t s t r ă v e c h i u care o l u m i n e a z ă î n t r u c â t v a este c ân t ecu l popu la r , şi din e l se vede c ă s t răbuni i noşt r i a u t ră i t în t r 'un l u n g şi aspru a m u r g de su fe r in ţă . P u ţ i n e popoare au fost a ş a de c rud î n c e r c a t e ca poporul nos t ru . A s t a a a j u n s a c u m a o bana l i t a te şi pa rcă n u ne m a i m i ş c ă . Când însă ne î n t o a r c e m l a t r is tul g l a s a l t r ecu tu lu i şi-i a s c u l t ă m v ie r su l , î n ţ e l e g e m ceeace cuv in t e l e n u pot e x p r i m a decâ t foar te pal id . Z v â r l i t a i c i de soa r t ă , l a ho ta ru l une i m a r i împă ră ţ i i , l ă sa t în părăs i re pe puteri le-i propri i , o m i e şi m a i bine de ani a s ta t în ca l ea fur tuni lor A s i e i . T o a t e s e ­min ţ i i l e să lba t ice şi spâne din R ă s ă r i t , r â v n i n d l a bogăţ i i le l umi i v e c h i şi m i şcându- se necon ten i t că t re A p u s , s ' au l ov i t m a i î n t â iu de D u n ă r e şi de Carpa ţ i , deci şi de n e a m u l nos t ru . T o a t e hoa r ­dele c u n u m e u r î t e şi u i t a t e a u p răda t a c e s t pă­m â n t şi a u ars aşezăr i l e necă j i ţ i lo r noşt r i s t r ă m o ş i . In ace le v r emi de res t r iş te , s i n g u r u l c h i a g care ţ i n e a pe băt râni e r a u l i m b a şi c red in ţa . L i m b a în-

49

© BCU Cluj

c h e g a în versur i şi cân tă r i sufer inţe le ; c redinţa îi î n d e m n a s ă z idească , pe p ă m â n t u l s t rop i t de s â n g e şi presărat de m o r m i n t e , biserici lui D u m ­n e z e u . A t â t a se î n c u m e t a u băt râni i s ă z i d e a s c ă din p ia t ră , pentru v e ş n i c ă credin ţă , î n c o l o , s ă -laşur i le oameni lo r ţ i n e a u între d o u ă spulberăr i de fur tună . Iar o m u l , după c u v â n t u l b ibl ie i , e ra

... c a i a rba , Z i l e l e lui C a f loa rea c â m p u l u i . . .

Necăj i ţ i i noştr i s t răbuni a u sufer i t , a u lup ta t şi a u m u r i t . Iar cân tece le bă t râneş t i şi doinele s ' au r id ica t din in imi le lor c a flori pe m o r m i n t e .

Se în ţe lege c ă n u vo iu face a : c i n ic i u n fel de s t u d i u şi n ic i u n fel de a n a l i z ă a poezie i populare . O cunoaş t e ţ i cu to ţ i i , şi e de a juns . V o i aduce îna in tea domni i lo r v o a s t r e n u m a i c â t e v a impres i i . Văd i t este c ă în a c e a s t ă mani fes ta re a r t i s t ică , poporul nos t ru , pe l â n g ă r ă sune tu l durer i lor şi bu­cur i i lor , ş i -a pus carac te re le suf le teş t i . P r in aceas t a , l i t e ra tura noas t r ă popu la ră are c e v a al s ău propr iu , deosebi t de al a l tor n e a m u r i — şi a s ta e îndes tu­lă tor ca să poa tă porni dela e a o l i t e ra tu ră cu l tă o r ig ina l ă şi a noas t r ă . Dea l t fe l , pe cerce tă tor i i l i te ra tur i lor nu- i i n t e r e sează şi nu- i v a in te resa decâ t l i teratur i cu ca rac te r speci f ic ale nea ­mur i lo r — pe l â n g ă ace l g e n e r a l o m e n e s c c o ­m u n tu tu ro ra . F i eca re n e a m t rebuie să-ş i a d u c ă n o t a s a în a r m o n i a obş t ească . L a u r m a u r m e i , de u n d e v a t rebuie să p o r n i m . Uni i au înce rca t s ă pu rceadă dela ar t i f ic ia l i tă ţ i şi imi t a ţ i i s t r ă ine . N ' a u adus î ncă luc ră r i , ale noas t re şi de va loa re decâ t ace i cari a u a v u t în vedere e l e m e n t u l s ta­to rn ic a l n e a m u l u i nos t ru , poporul cu l i m b a l u i .

C u g e t a r e a a scu ţ i t ă şi puţ in te l s cep t i că pe care o g ă s i m în p roverbe , e x p r e s i a co lo ra t ă şi p las t ică , a l t e r n a n ţ a de z â m b e t şi t r i s te ţă , to t suf le tu l po­porulu i , v a r i a t ca o p r i m ă v a r ă de l a no i — le g ă s i m în cel d in tâ iu poves t i tor ar t is t a l nos t ru , Ion N e c u l c e — care n u e u n m a r e că r tu ra r , c u m au fost Cost ineş t i i , şi ca re vorbeşte c a u n r ă z e ş sfătos de od in ioa ră . Necazur i l e să race i M o l d o v e , Necu lce l e -a a v u t scr ise în i n i m a l a i , c u m spune însuş . In m a r g i n i l e l imbi i s imple şi în ţe lepte , a aduna t în c ron i ca lui comor i de f rumuseţ i a r t i s t ice . «Letopiseţul» s ă u mi-i ca r t e de c ă p ă t â i u , — şi de câte ori îl deschid , mi se u m p l e suf le tu l de plăceri ra re .

V ă r o g să v ă aduce ţ i a m i n t e de cele d in tâ iu f rumuseţ i poet ice ale l i teratur i i noas t re cu l t e . Doine le şi L ă c r ă m i o a r e l e lui A lecsand r i ^sunt văd i t ecour i ale poezie i popu la re . Şi s t r ăbă tând opera mare lu i bard dela Mirceş t i , n u te poţi opri s ă n u observi c ă producţ i i le lu i i m e d i a t u r m ă t o a r e , în care se s imt răsune te ale une i l i teratur i s t ră ine , n u e g a l e a z ă în f rumuse ţe aces te pr ime şi cura te acordur i a le suf le tu lu i s ă u .

A lecsand r i a înţeles şi va lo r i f i ca t cel d in tâ iu f rumuseţ i le l i teratur i i noas t re popu la re . Poporu l nos t ru n u s 'a b u c u r a t de v i e a ţ ă in t ensă şi de cu l ­tu ră a ic i , l a ho t a ru l lumi i barbar i lor ; în suf le tul s ău , însă, m a i s t ă ru ia l u m i n a altei v ie ţ i şi răs ­f r ânge rea une i cul tur i de od in ioa ră . Păs to r ind pe plaiuri şi în v ă i , între f r eamătu l apelor şi-a codrului frate, în t r 'o n a t u r ă nes fâ rş i t s c h i m b ă t o a r e ^ în v r e m u r i de restrişte a aş tep ta t cu dor u n c u r c u b e u de p a c e ; ş i 'n v i forur i le ierni i a dori t c 'o l ă c r ă m a şi c 'un z â m b e t zi le le p r imăve r i i . In suf letele acelor c ioban i cari p r iveau cu ochi de poet zăr i le şi m u r ­

m u r a u c â n t e c e , e r a c e v a care- i deoseb ia de n e a ­mur i l e ba rbare , — o a r t ă şi o f ineţă deoseb i t ă .

In p o e z i a lor , p l ină de con t ras te , aceş t i v e c h i poeţi a n o n i m i c â n t a u când sufe r in ţa în d o i n a , c â n d a m o r u l c 'o de l ica te ţă dese ori s u r p r i n z ă t o a r e , când z â m b e a u în s t r igă tur i , c â n d se a v â n t a u spre zăr i fan tas t ice în cân tece le bă t râneş t i .

Cui n ' a adus u n z â m b e t ace le a g e r e versur i pe care le a m e s t e c ă f lăcăi i în t ac tu l d a n ţ u l u i . Mul t e n u pot t r ece g ran i ţ a artei — c ă c ; n u or ice t re­că tor este u n depoz i ta r al comor i lo r l i te rare popu­la re , d u p ă c u m n u orice r o m â n e n ă s c u t p o e t ; şi pe no i ne i n t e r e sează n u m a i ce- i a r t ă . Iar cele a lese şi ar t is t ice s u n t v redn ice s ă se în fă ţ i şeze în or ice a n t o l o g i e . D e pi ldă , o e p i g r a m ă î m p o t r i v a uno r fete n u t o c m a i h a r n i c e :

Mul te 'n l u m e o m u l v e d e : L a o c a s ă şapte fete Şi f ân t âna sub pere te , Moare câ ine le de sete !

Şi câ te al te le to t a şa de ascu ţ i t e ! I a tă c â t e v a suspine de d ragos te , cura te c a o

luc i re de i z v o r , sub s p r â n c e a n ă de c o d r u :

Băd i şo r de părţi şor , Nu-mi t r imi te -a tâ ta ador , T r i m i t e - m i m a i pu ţ in te l , D a r v i n ' d u m n e a t a cu e l !

M â n d r o , d a c ' o i u mur i e u , V i n o l a m o r m â n t u l m e u Şi te r a z i m ă de c ruce , Să -mi m a i spui o vo rbă du lce !

De ţj-ai face. pa tu -a fa ră , E u m ' a ş face v â n t de v a r ă . . .

P r i m ă v a r ă , m a m a n o a s t r ă , Suf lă b r u m a din fereas t ră Şi o m ă t u l de pe coas t ă . . .

T r a g e m â n d r o , ş i -mi gâceş te Codru l de ce ' ngă lbeneş t e , O m u l de ce 'mbă t r âneş t e . . .

D i n ce n o i a n de dorur i a u răsă r i t aces te a c c e n t e de s u a v ă p o e z i e ! A u t resăr i t l a v ie r su l lor i n imi l e de la o g e n e r a ţ i e l a a l t a în veacu r i şi s ' au abur i t de l a c r ă m i ochi i

plini de sufer in ţ i Ce ni- i l ă s a r ă din bă t rân i Păr in ţ i i din păr in ţ i . . .

In ce pr iveş te do ina , în p l â n g e r e a că r e i a plutesc negur i l e veacu r i l o r , ce -aş m a i pu tea a d ă u g a ? R ă s u n e t u l ei e 'n in imi le tu turor celor car i se po t în toarce îndără t , în ţ i n t i r imu l j a ln i cu lu i od in ioa ră .

D i n v i forur i le t r ecu tu lu i au plut i t , î ngânându- se , până l a n o i , şi cân tece le ţă răneş t i — pasări a l ­bastre ale f an t ez i e i . Unele din aces te ba lade sun t pl ine de putere de expres i e , c u m e, de p i ldă , «Cântecul Corbei», despre care a ş a de f r u m o s vo rb i a neu i t a tu l maes t ru D e l a v r a n c e a . A l t e l e au o s t ran ie putere de e v o x a r e , ne fură spre luc ru r i r o m a n t i c e , c a a t u n c i , de pi ldă, când e v o r b a de ace l

T o m a A l i m o ş , Bo ie r din Ţa ra -de - jos , — Nal t l a s ta t , Mare l a s fa t Ş i . v i t e a z c u m n ' a m a i s t a t !

© BCU Cluj

Intre toa te aces te r ămăş i ţ e ale t r ecu tu lu i , însă , «este u n a care se r id ică prin a r t a ei f ină şi prin s i m ­ţ ă m â n t u l ei pă t runză to r a ş a de sus , î ncâ t , cu -drept c u v â n t , ne p u t e m în t reba d a c ă i se poate găs i pereche în a l te l i tera tur i popu la re , şi d a c ă •chiar l i t e ra tu ra cu l t ă , în inf ini te le- i va r i a ţ i i , a r e a l i z a t v r e o d a t ă u n m i c p o e m a ş a de a r m o n i c ş i de a r t i s t ic . E v o r b a de ace l m i n u n a t c ân t ec bă­t r ânesc , publ ica t în v e a c u l t r ecu t de Vas i l e A l e -•csandri, şi ca re se c h i a m ă «Mioriţa».

A m i n t i ţ i - v ă acele versur i s imp le . A s c u l t a ţ i - l e pi­c u r â n d cu d u l c e a ţ ă în t r ' un a m u r g de t o a m n ă , pe o c o a s t ă de m u n t e , sub u n cer a d â n c . Cân tă ­re ţu l îşi în tovărăşeş te r ec i t a t ivu l c 'o r i to rna lă de f luier ori o mlăd ie re de c i m p o i u şi c ' un t r emur de l a c r ă m i .

A ş îndrăzn i s ă v ă c h e m în amin t i r e ace l sen in . început , ca re a r a t ă cobo r î r ea t u rme lo r în v ă i ,

P e - u n picior de p la iu , Pe -o g u r ă de r a iu . . .

d in v a r i a n t a A l e c s a n d r i , — s a u începu tu l ce lă la l t , lin şi me lod i c c a o adiere de b u c i u m , d in t r 'o

•altă v a r i a n t ă , m a i pu ţ in c u n o s c u t ă :

S ' aude , s ' aude — Depa r t e , l a m u n t e , G o m ă n , g o m ă n a ş Glas de b u c i u m a ş i , De trei c i o b ă n a ş i , G o m ă n , g o m ă n i n d Oi le pornind P e - u n picior de m u n t e Cu hă ţ i şur i mu l t e . . .

V ' a ş m a i r u g a apoi s ă v ă r eamin t i ţ i a c e a a le ­g o r i e fă ră pereche care î m b r a c ă m o a r t e a , d u ş m a n a o m u l u i , în ha ine de m i r e a s ă z â m b i t o a r e ; apoi a c e a d r a m a t i c ă sosire a m a m e i , care v i n e între­bând de f l ăcău l e i . . . A i c e a v ie r su l dev ine v io len t , r u p t şi g r ă b i t ; se a r m o n i z e a z ă fondul cu f o r m a a ş a de pl in, încâ t p a r ' c ă a m a v e a d e a f a c e cu opera u n u i m a r e meş te r de sune te şi r i m e . D a r sen t i ­m e n t u l bac iu lu i m o l d o v a n în fa ţa na tu r i i , care-1 pă t runde ş i 'n d r a g o s t e a că r e i a se c u f u n d ă ? Şi r e s e m n a r e a a c e e a a ş a de a t i ngă toa re şi de ca rac t e ­r i s t i că r a s s e i ! Pen t ru poetu l a n o n i m , m o a r t e a es te î n toa rce rea în pu lbe rea din care a i e ş i t ; m o a r t e a este o fa ta l i ta te pe ca re o pr imeş te cu suf le t t a r e , î m p ă c a t şi l in iş t i t .

In t o a t ă s t r u c t u r a e i , a c e a s t ă ba l adă u n i c ă este a ş a de a r t i s t i că , p l ină de o s imţ i r e a ş a de îna l tă '

pentru n a t u r a e t e rnă , încâ t eu o soco t e sc drept cea m a i n o b i l ă man i fe s t a re poe t ică a n e a m u l u i nos t ru .

Poa t e şi f r umuse ţ ea «Mioriţei» s ă fi î n d e m n a t pe mare l e poiet să-şi cau te întâi le i z v o a r e de insp i ­ra ţ ie în poez ia poporu lu i . Şi e i , şi puţ ini i scri i tori ar t iş t i ai acelei gene ra ţ i i — N e g r u z z i , R u s s o , K o -g ă l n i c e a n u — a u înţe les î n c ă de a c u m u n v e a c că l i t e ra tu ra n o a s t r ă t rebuie să-şi g ă s e a s c ă t e m e K a f i rească în popor . P e d r u m u l aces te i t radi ţ i i îl g ă s i m şi pe E m i n e s c u . A r t a lu i a ş a de subţ i re are rădăc in i ş i 'n suf le tul mar i lo r şi s impl i lor rapsozi popular i . D i rec t din popor iese şi C r e a n g ă , i n i m i ­tab i lu l C r e a n g ă , v i o i u , sp i r i tua l , scep t ic , z â m b i n d în sufer in ţă , s implu în apa ren ţ ă şi t o tuş c o m p l e x ca poporu l . C r e a n g ă n u e u n biet scr i i tor popular , c u m au spus un i i , ci c e a m a i m ă i a s t r ă şi a r t i s t i că mani fes ta re a poporului în l i t e ra tura cu l t ă .

D e l a Ion Necu lce şi până l a C r e a n g ă a cu r s v r e m e î n d e l u n g ă : aproape d o u ă v e a c u r i . Ş i ' n u n u l , ş i 'n a l tu l s i m ţ e s c însă suf le tu l cel veşn ic al n e a m u l u i . Şi l a u n u l şi l a a l tu l găsesc ca r ac t e ­rele specif ice a le poporului nos t ru . Şi u n u l şi a l tu l a u înflori t pe aces te pla iur i şi a u scos l a soare v e ­chi le c o m o r i . A m â n d o i a u făcu t parte din a c e a fami l ie de o a m e n i rar i şi c iuda ţ i cari ies din când in când de pe d rumur i l e obşteşti şi se r ăz le ţe sc cân tând , cu ochi i spre D u m n e z e u . Ca şi e i , odi­n ioa ră , câ te u n păstor necă r tu r a r se îna l ţ ă pe aripi de gândur i şi de v i su r i , cân tând sf ios f rumu­se ţea veşn ic sch imbă toa re lo r lucrur i şi j a l e a scur te i şi t recă toare i v i e ţ i . A i c i e pan teonu l m e u l i terar , s implu şi rus t ic , fă ră podoabe , ca n a t u r a , însă m ă r e ţ c a şi dânsa . S i m ţ i n d u - m ă a l aces tu i popor şi a l t recu tu lu i şi ucen i c a l aces tor mar i îna in taş i le înch in lor c l ipa s o l e m n ă d e - a c u m , în care o aduna re aşa de a l e a s ă pe ei îi c ins teş te în u m i l a m e a ope ră .

«O, cân tece populare ! — z i c e a c â n d v a u n m a r e poiet a l Po lon ie i — voi s icr iu s fân t a l c redin ţe i , ca re l ega ţ i v r emur i l e v e c h i cu cele n o u ă , în voi îşi depune u n n e a m t ro fee le ' e ro i lo r , năde jdea c u ­ge tăr i i şi f loarea s imţ i r i i !»

In durer i le şi fur tuni le n e g u r o s u l u i nos t ru t recu t , D o i n a şi Cân tecu l bă t rânesc a u fost i z v o a r e de v i e a ţ ă şi e n e r g i e . Cât , sufer ind , aces t popor a cân ta t , e l dădea d o v a d ă c ă t răeş te şi v a răsb i . De a tunc i î ncă p regă tea v r e m u r i l e mar i de a z i . D e l a aces te f e rmeca te i z v o a r e de apă v i e c a t ă s ă se adape toţ i cei car i c â n t ă şi se s i m t ai aces tu i popor şi ai aces tu i p ă m â n t .

C U M L / A M C U N O S C U T P E D ' L S A D O V E A N U D £

D E M O S T E N E B O T E Z

P J- E d-1 Miha i l S a d o v e a n u l - am c u n o s c u t întâi

•din căr ţ i le de şcoa lă , din r e c o m a n d a r e a d o g m a t i c ă şi i m p e r a t i v ă a profesorului de r o m â n ă . U n d e v a , pe-o p a g i n ă care t r ebu ia s ă s in te t i zeze pent ru noi l i t e r a tu ra r o m â n e a s c ă , n u m e l e d-lui S a d o v e a n u se a m e s t e c a cu al lui V l ă h u ţ ă , C a r a g e a l e , E m i n e s c u , C o ş b u c . L - a m c u n o s c u t , apo i , a şa , «grafic» n u m a i , >ca au tor al amin t i r i lo r căpra ru lu i G h e o r g h i ţ ă , a i Poves t i r i lo r şi al Şo imi lo r , m i n u n i care î n f l ă c ă r a u '

. i m a g i n a ţ i a noas t r ă t â n ă r ă şi despre ca re a v e a m i m p r e s i a c ă s ' au n ă s c u t în l i t e ra tu ră , c rescu te

din poez ia poporu lu i , s au dăru i te de D u m n e z e u . A u t o r u l une i povest i r i pe -a tunc i n u e x i s t a

pent ru noi decâ t în c h i p . m i t i c , el n u pu tea fi u n o m ca toţ i oamen i i pe care să -1 poţi întâlni pe s t r a d ă ; e r a în m i n t e a n o a s t r ă a ş a c a evanghe l i ş t i i ce lor patru e v a n g h e l i i , cu u n fel de v i e a ţ ă spir i ­t u a l ă şi d i v i n ă . E x i s t e n ţ a îi e r a m a i puţ in r e a l ă decâ t p l ă s m u i r e a min ţ i i l u i . T r ă i a ope ra , dar a u ­torul e ra o v ie ta t e p r o b l e m a t i c ă ; u n personaj ca re a v e a m a i m u l t con t ac t cu cerul decâ t cu p ă m â n t u l .

Mai t â r z i u , c o n c e p ţ i a «teistă» despre au tor , ne - a

© BCU Cluj

fost în tă r i tă de profesorul de r o m â n ă ale că ru i a f i rmaţ i i n u pu teau fi puse l a î ndoea l ă sau ne ­c u n o s c u t e decâ t sub sanc ţ iun i g r o z a v e e x p r i m a t e prin n u m e r e m i c i , . (Profesor i i sun t s ingur i i oa­men i cari n u se îndoesc de proprii le a f i r m a ţ i i ) .

A m început , cu v r e m e a , s ă î n ţ e l e g e m c ă autor i i a c e e a înş i ra ţ i , a u fost o a m e n i , c ă a u a v u t o v i e a ţ ă p ă m â n t e a s c ă , a şa p r e c u m sfinţ i i ( remin iscen ţe şi s i ngu ru l folos a l orelor de r e l i g i e ) .

Ş i , în s fârş i t , a m af la t c ă un i i d in ei n u n u m a i c ă a u fost , dar c ă sun t pe u n d e v a în ca rne şi o a s e .

Con tac tu l lor mis te r ios cu m u z e l e , c e t ă ţ en i a lor în P a r n a s , rapor tur i le de cava l e r i ai P e g a s u l u i , şi a l t e le , a u m e n ţ i n u t î ncă m u l t ă v r e m e în ju ru l «autorilor» o a tmos fe r ă de m i s t i c ă n e d u m e r i r e , a şa c a în j u ru l b iser ic i lor .

Cu v r e m e a l - am şi c u n o s c u t pe d-1 S a d o v e a n u , ca re f ăcea parte din zei i mis te r ioş i ce ne -au fer­m e c a t t i ne re ţ ea şi n e - a u p l ămăd i t i m a g i n a ţ i a şi su f l e tu l .

N e - a m aprop ia t de el cu s f ia lă , şi ne - a e m o ţ i o n a t cu o pr ivi re de păr in te , f i gu ra lui b la j ină şi i e r tă toare cu ochi i pă t runză tor i şi a g e r i . In s t r â n g e r e a lui de m â n ă , desch i să şi f ranşă , a m s imţ i t u n spr i j in .

Şi t o tuş , a tunc i c â n d n u eşti a lă tur i de d-1 Sa­d o v e a n u , când îi petreci c u g â n d u l ope ra şi ac t i ­v i t a t e a lui ca re l e a g ă între ele d o u ă cape te de v e a c şi păşeş te peste v reo 3 epoc i l i t e rare , n u te poţi î m p ă c a cu idea c ă ch ipu l pe care i-1 cunoş t i nu-1 păstrezi în min te d in t r 'o p a g i n ă de an to log ie s a u de is tor ie a n e a m u l u i . Capu l d-lui S a d o v e a n u , de meda l i e b o g a t ă cu rel iefuri adânc i şi a r m o n i c e , pare o p lăsmui re de genera ţ i i s imbo l i zând tot e for tu l şi t o a t ă v i e a ţ a su f l e t ească a u n u i n e a m . P u r t â n d a d u n a t în e l , pr in t r 'o t a i n i c ă m i n u n e , m u r m u r u l pădur i lor , a l ape lo r şi c âmpur i lo r de a c u m n u ş t iu câ te v e a c u r i , d-1 S a d o v e a n u a da t în descr ipţ i i de n a t u r ă , t o a t ă i s to r i a M o l d o v e i , î n semnând pe pag in i v i e a ţ a ei su f l e t ească , cu a c e e a ş d u m n e z e i a s c ă măes t r i e c u care copaci i îşi î n s e a m n ă ani i în m i e z u l t r u n c h i u l u i .

P e n t r u g e n e r a ţ i a n o a s t r ă t â n ă r ă , m i ş c a r e a de l a «Semănătoru l» , în care d-1 S a d o v e a n u a fost u n pur tă tor de s t eag , a t r ecu t în i s to r ia l i tera tur i i pe pag in i ca re s ' au î ngă lben i t de m u l t . Iar t u r -neur i le o r g a n i z a t e de d-sa în B u c o v i n a , prin 1 9 1 1 , s u b o c u p a ţ i a aus t r i a că , pe c â n d v e n e a u cu c ă r u ­ţe le r o m â n i i din 20 de sa te împre ju r să-i a scu l t e g r a i u l r o m â n e s c , sun t to t m a i vech i şi tot m a i l e ­g e n d a r e în a m i n t i r e a ce lor car i l -au a u z i t şi cari de a tunc i a u to t îmbă t r ân i t , dar fă ră s ă le fi u i t a t . In c e a s u l uni r i i B u c o v i n e i , de s igur c ă p r i m a r u l din C â m p u L u n g , cu bondi ţă şi i ţa r i , a în f ră ţ i t ceasu l a c e l a , cu ceasu l de să rbă toa re în care c u v â n t u l d-lui S a d o v e a n u a r ă s u n a t pe Şire t în s u s .

De a tunc i au ven i t şi a u t r ecu t şcoli şi curente l i te rare , o a m e n i din m a r g i n e de codru a u î n c e p u t s ă a ibă h a l u c i n a ţ i i şi s ă m o a r ă de sp leen şi de n o s t a l g i a G a n g e l u i .

L i t e ra tu l r o m â n a d e v e n i t r a f ina t , a pă ră s i t B o l t a rece c a s ă f requen teze s a loane cu e ta jere mu l t i co lo re şi c u flori aduse de la t rop ice , în c u ­t iu ţe c a niş te c o s c i u g e de stuf .

S ' a f ă c u t în l i t e ra tu ră t ea t ru cu decorur i de ca r ton şi a t â ţ i a s ' au înce rca t s ă cân te W a g n e r din. m a n d o l i n ă , un i i cu pieptenele u i t a t , din ocupa ţ i i an te r ioa re , în pă ru l c r e ţ .

D-1 S a d o v e a n u a r ă m a s c red inc ios adevă ru lu i şi r ea l i t ă ţ i i . A r ă m a s l a Fă l t i cen i şi l a I a ş i , a. v e g h i a t neobos i t şi t i t an ic l a păz i r ea t radi ţ ie i şi a suf le tu lu i r o m â n e s c . Când se f ă c e a u p lan ta ţ i i de cac tuş i l a poale le C e a h l ă u l u i , d-1 S a d o v e a n u a r ă m a s nec l in i t i pe c u l m e , c a u n semince r d in t r ' o pădure v e c h e d u p ă care s ă se iee v l ă s t a r i i .

P e n t r u t o a t ă a c t i v i t a t e a lui de -un sfert de v e a c şi v r eo 40 de v o l u m e , pent ru c ă este c r e a ­to ru l ace le i f e r m e c ă t o a r e l u m i din « D u m b r a v a minuna t ă» , d-1 S a d o v e a n u e r a de m u l t n e m u ­r i tor .

C o n s a c r a r e a s a de A c a d e m i e e n u m a i u n p l eo ­n a s m .

C O C O S T Â R C U L A L B A S T R U D E

G. T O P Â R C E A N U R ă s u n ă c o b z a şi v i o a r a , F a c gospodinele p o m e n i . . . Ce chef l a no i în V i i ş o a r a , Ce prazn ic m a r e 'n R ă d ă ş e n i !

Chiar H a n u l Bou lu i î n v i e ! Iar , jos l a C r â ş m a lui M o ş P r e c u , E -a t â t a svon şi vese l ie De p a r ' c ă az i se l a s ă s e c u !

L a V o d ă T o m ş a v in răzeş i i Să afle as tăz i c r e z ă m â n t . Ş o i m a r u bea cu meg ie ş i i , Izb ind căc iu l i le 'n p ă m â n t .

Pe c â n d D u d u i a M a r g a r e t a , R ă m a s ă s i n g u r ă 'n i a t a c Să-şi f acă 'n g r a b ă toa le t a , S 'a ' m p u n s l a dege t cu u n a c . . .

V u e s c pe Bis t r i ţ a nah lap i i Şi c â n t ă v o l b u r a l a T o a n c e . P lu taş i i dâ rz i , în s forul apii î n f i g p ră j ina , c a o l a n c e .

Spre-o l u m e ca re -a «fost odată» D u c v e s t e a unde le 'n răspăr . . . S tă Z â n a L a c u l u i m i r a t ă , C 'un nu fă r ga lben prins în păr .

Pe gr indul u n u i l ac s ihas t ru , Din depăr tăr i şi din t r ecu t , Un m â n d r u Cocos tâ rc a lbas t ru , Mis te r ios a apă ru t .

E l v ine cu mişcă r i a ten te î n a i n t e a z ă fă ră g l a s , F ă c â n d u şoa re c o m p l i m e n t e Din cap , i a f iecare p a s . . .

Şi 'n u r m ă z ice c ă t r ă Z â n ă , Oprindu-se în t r ' un p i c i o r : — D i n A c a d e m i a R o m â n ă E u s ingu r sun t nemur i to r . . .

© BCU Cluj

P E M A R G I N E A V O L U M U L U I

M O R M Â N T U L U N U I C O P I J L . D E

C E Z A R P E T R E S C U

^ A s T Ă Z I a m s m u l s l a c ă t u l de la oda ia cu lu ­crur i le t a l e , î m p o t r i v a tu turor c o n s e m n e l o r . A m t ras s to lur i le , a m desch is ferestrele în lă tur i s ă s t r ăba tă aer v i u . I n n ă b u ş e a mi rosu l de m u c i g a i u . Pes te toa te co lbu l m o a l e s ' a a ş t e rnu t pe înce tu l , de a t â t ea l u n i . In u n g h e r e pândeau pă ian jen i , în m i j l o c u l pânze lor dura te t r a in ic , pent ru o v e ş ­n ic ie n e t u r b u r a t ă . U m e z e a l a ş i -a înt ins pec in­g i n e a p â n ă sus , pe z u g r ă v e a l a ' c o ş c o v i t ă . D i n pu­t r ega iu l pa rche tu lu i a u c r e scu t c iuperc i apoase şi fumur i i , ca în chi l i i le pă răg in i t e . î n ţ e l eg i a tunc i de ce ţ i - a m c ă l c a t c u v â n t u l şi a m des făcu t din ţ in te scândur i l e une i l ă z i . Ş t i a m c u m ai a r u n c a t l uc ru r i l e , l a î n t âmp la r e , în a j u n u l p lecăr i i , după nopţ i le a c e l e a . D a r n u m ă a ş t e p t a m să găsesc a t â t a r u i n ă . Pu t r ede , cu m u c i g a i u ve rde , cu mol i i fugăr ind în b i a t a t a avu ţ i e porn i tă pe pei re . T r e ­buie s ă vi i n u m a i decâ t . Se m a i pot s a l v a căr ţ i le , c â t e v a t ab lour i , i c o a n e l e , opregi le şi scoar ţe le voas t r e , cu care v ă mândrea ţ i a t â t a . Te c h e m l a o zi du re roasă . R u i n a gospodăr ie i ta le e şi pen t ru mi i ie o durere . Pe u r m ă — îmi ierţ i g â n ­dul — soco t c ă şi t impu l v a fi potol i t c e v a din desnăde jdea care t e -a pur ta t în adăpos tur i t re­c ă t o a r e , fă ră n i m i c l e g a t de v i e a ţ a t a t r ecu tă , f ă ră n i m i c al t ă u , c u m e r a c a m e r a g h e ţ o a s ă de o te l , unde t e - a m găs i t a s tă i a r n ă . . .»

A m împă tu r i t s c r i soa rea . A m des făcu t -o i a r . D i n t r ' o d a t ă , c a de s u b co lbul a ş t e rnu t pe în­

ce tu l din sc r i soa rea f ră ţească , se t rez i a scu ţ i t ă du re rea . D i n n o u pust iul se a r ă t ă îna in te . G r o a z a nopţ i lor fă ră sfârş i t , când t resăr ind din s o m n n u recunoş t i în b e z n ă pereţii s t r ă i n i ; d rep tungh iu l v â n ă t al ferestrei , a ş e z a t a i u r ea de c u m îl ştiai în c a m e r a t a ; t i c t acu l sfredeli tor a l unu i pendul , d inco lo de z id , în cu l cuşu l a l t u i a . Şi t rosni tu l neaş tep ta t a l mob i l e lo r , în în tuner ic . Şi t a b l a s m u l s ă de v â n t sgâr i ind caden ţa t a cope r i şu l . Şi n e l ă m u r i t a s p a i m ă după v i su l i r ea l , după care n u m a i poţi desluşi din a m e s t e c u l de vis şi a e v e a , c e - a fost a d e v ă r a t din to t ce s ' a prăbuşit şi n u m a i are î n toa rce re .

M ' a m u r c a t în ce l d in tâ iu t r en . Când a m deschis u ş a a fost ca u n oblon r id ica t

deasupra une i firide cu o semin te . A m pipăi t orbit, în în tuner ic , printre lăz i le c lădi te , să î m p i n g fe­res t re le . F lu tu r i a l b i , de m o l i i , îşi sbă tu ră sper ia t ar ip i le m o i . U n şoarec ro tunz i m i r a t ochi i de m ă r ­g e l e , l u n e c ă sub dulapur i le cu uş i le c ă s c a t e . A f a r ă , sub ferestre i sbucn i f luera tu l u n u i tre­că to r .

A c o l o , pe m a s a cu c e r n e a l a u s c a t ă pe u n fund de c ă l i m a r ă şi cu o ţe lu l peni ţe lor m â n c a t de ru ­g i n ă , a m regăs i t c a r t e a di c ă p ă t â i u a b o l n a v e i , n i n s ă de c o l b , cu u n şnur deco lo ra t de mătase^, î n s e m n â n d o p a g i n ă ce n ' a v e a s ă m a i fie c i t i tă n i c i o d a t ă . E r a poves t ea copi lu lu i cu ochi s o m n o ­roşi şi a lbaş t r i , ca re se j u c a l a c ină c u . p r ă g u ş o r u l de s t i c l ă unde se a ş e a z ă cu ţ i tu l şi fu rcu l i ţ a . In l u m i n a au r i e se v e d e a u prin cr i s ta lu l cu cu rcubee m i ş c ă t o a r e , zece bunici în loc de u n u l . D o p u l de la

s t ic la cu bere a v e a deasupra u n u r s de a rg in t , cu u n băţ în l abe . A r fi v r u t s ă se j oace cu d â n s u l , dar n i m e n i nu-1 b ă g a în s a m ă şi n imen i n u i-1 da . Pe u r m ă n i m i c n ' a m a i fost . P u i u l s ' a prefăcut în ţ ă r â n ă sub brazde de f lor i , -cu ochi i înch i ş i , cu t o a t ă l u m e a lui m o a r t ă . Şi toa te a u curs m a i ' depar te , şi toţi m a i departe a u t r ecu t prin l u m i n ă , bucurându-se de v i e a ţ a a c e a s t a n e m ă r ­g i n i t ă . . .

Ci t i sem în tâ ia oa ră pag in i le a m â n d o i , în t r 'un sfârş i t de p r i m ă v a r ă c a ace s t a . E r a p leca tă dea ­supra c ă r ţ i i ; o a lb ină a m ă g i t ă de mi rosu l de mie re al părulu i sbu ra împre ju ru l t â m p l e l o r ; cu m â n a dis t ra tă , î nce rca s 'o a l u n g e fă ră s ă r idice ochi i de pe ş i rur i . Poa t e a tunc i î ncă în m â n a a c e i a cu v ine le a lbăs t r i i care se m i ş c a în ae ru l p roaspă t ca o f loare l e g ă n a t ă ; în ochi i cu gene le p leca te deasupra f i l e lo r ; în i n i m a s v â c n i n d e las t i c sub b luza a l b ă ; cele d intâ i cucer i r i a le mor ţ i i , rodeau s tă ru i toare şi înce te , s tă ru i toare şi fă ră n ic i o pu t in ţă de s c ă p a r e . D e - u n ceas n u m a i ne în­to r sesem de la pădurea cu l acu l s t r ă v e z i u între ierbur i m ă t ă s o a s e . P e m a r g i n e a ferestrei z ă c e a încă m ă n u n c h i u l de f r ag i , cu les cu f runze cu to t , cu fructele roş i i , coap te n u m a i pe o par te . Sărise sp r in tenă peste lespezi le de p ia t ră ale pârae lor , r id icase m â i n i înseta te de v i e a ţ ă spre m i n u n e a copac i lo r cu f runza ru l bolt i t ; u r m ă r i s e m înde­l u n g , cu pieptul r e z e m a t de t r u n c h i u l u n u i m o ­lift r ă s tu rna t , n e l ă m u r i t a f r ămân ta re a une i oş­tiri de furn ic i . C o b o r î s e m pe poteci u m e d e şi când ne a p r o p i a m , o ş u v i ţ ă din păru l ei îmi des-m i e r d a cu o înf iorare f run tea . D i n r ă c o a r e a c o ­drulu i , din l u m i n a soare lu i p i cu ra t ă în ochiur i de aur printre f runze , t ine re ţa n o a s t r ă sorbise t o a t ă b u c u r i a une i vie ţ i ce n ' a v e a s ă m a i s f â r şească n i c ioda t ă . Şi a c u m , .genele u m e z i t e se a p l e c a u pe filele t r is te , s ă -mi a s c u n d ă cop i l ă r ea sca m â h n i r e pen t ru o închipui re din că r ţ i . N ' a fost o pres imţi re c ă d ragos t ea noas t r ă , n e - a m măr tu r i s t -o t ă c u t , a t u n c i , deasupra une i povest i r i îndu ioşa te , de m o a r t e ?

Şi m a i t â r z i u , după ce -au t r ecu t an i , c â n d boa l a a sub ţ ia t m â i n e l e cu dege te l u n g i ş i -a adân ­ci t och i i sub a rcade le fine ale sp r incen i lo r , n u pent ru a m i n t i r e a ace lu i ceas a fost s c o a s ă din raf tur i , c a r t e a u i t a t ă , c a r t e a cu şnuru l de m ă t a s e d e c o l o r a t ? Când dintre pernele a lbe , ochi i îmi u r m ă r e a u paş i i ; a c o l o , s u b f run tea l u c i e , î nco lă ­c i t ă de şerpii părulu i n e g r u , n u d o r m i t a m u s ­t r a rea pent ru u i t a r e a c e - â v e a m s 'o c a u t a c u m , pent ru bucur i i le aces te i v ie ţ i ce -mi r ă m â n e a u n u m a i m i e , pen t ru l u m i n a că t re care a v e a m să m a i r idic m â i n i înse ta te , m â i n i s ingure de-a c u m a ?

C u m după as ta , m a i î nd răzn i sem să c a u t u i t a re ?

A f a r ă , în soare le p r imăve re i , f luera tu l t r ecă ­toru lu i se depăr ta , pe s t răz i cu asfa l tu l î ncă l z i t , s ub tei cu f loare p a r f u m a t ă , printre al ţ i t r ecă to r i , ca re vo rbesc şi r âd , în soa re , în s o a r e .

53

© BCU Cluj

M Ă S C Ă R I C I U L V Ă L Ă T U C D I

A L . O. T E O

IN Letopise ţ , s to lnicul B u l b u c , Ce-au scris cu cinste şi cu adevăr , A u pomeni t la cur tea lui Ciubăr , D e - u n măscă r i c i , a n u m e V ă l ă t u c .

E r a gh iduş , isteţ în toate cele Şi vese l peste poate m ă s c ă r i c i u l , D a 'nţepător l a g l u m ă c a a r ic iu l Şi n u c ru ţ a «bătrânele g iubele» .

Când se 'mbăta , pe toţi l ua 'n răspăr — Şi veşnic era bea t pe cât se spune — Ci s t ra jă guri i lui neş t i ind pune Şi lui Ciubăr , tot e l i - au z i s Ciubăr .

Dar M a n e a ce băuse trei oca le C u m nu a v e a se vede a l tă t reabă In capul mesei s ' au şi dus în grabă D e l-au pâr î t pe loc Măr ie i Sa le .

Făcu tu - s ' au Ciubăr a tunc i ca sfecla , Nu că e ra de felul lui Ciudos, Dar prea era de tot burduhănos Şi n ic i c a c u m n u i-au p lăcut porecla

Ş i -au g lăsui t spă ta ru l : «Prea te 'ntreci!» Lov indu -1 pe spinare cu c iubul , Şi 'n ghiont i l-au dat pe scări de-a t ăvă lucu l Şi l-au închis apoi pre el în bec i .

Dar D o m n u l mi los t iv c u m n u sunt doi Că n ' a r pu tea pământu l să-1 încapă, A u ho tă r î t să nu-1 m a i t r agă 'n ţapă De-o bea Cotnarul tot d int r 'un buto i .

D O R E A N U D-lui Mihail Sadoveanu aceste

stihuri glumeţe.,. Şedea pa gânduri b ie tu l măscăr ic i S imţ ind că moar t ea v a să mi-1 a p u c e : Ţ i s 'anfundat a c u m a V ă l ă t u c e , Uşor intraşi , dar g reu să ieşi de-a ic i .

Şi 'n z i u a ispăşirii crudei pâre E r a u pe l â n g ă feţele cinstite, Popor şi j uz i în ha ine 'mpodobi te , Harap i buzaţ i cu m â n a pe sa târe .

Ros togo leau argaţ i i buţ i umf la te , Că-i păstrător de datini V o e v o d u l Şi 'n pravi l i este scr is să bea norodul , A t u n c i când face domnul d i repta te .

Ci măscă r i c iu l , pehl ivan de so i , C 'un sfredel spintecând buto iu 'n burtă, S u g e a c 'un pai şi ce făcea că-i tur tă , P â n ă s 'a scurs tot v inu l din butoi .

Geala ţ i i apr ig i m o r m ă i a u în barbă înfr icoşaţ i de-aşa beţ ivănie Şi nu vedeau , privind cu duşmănie P e dedesubt c u m curge v inu 'n i a rbă .

Iar măscă r i c iu l s 'a l u n g i t pe spete Ţ ip înd că m u l t îi place aşa v in Şi jale- i e c ă prea i-au dat puţin Şi lui a c u m a tare-i este sete .

Şi c u m j u c a pe buţile deşarte Pe când p ros t imea toa tă chiu ia , S 'a vesel i t velift boerii foarte «Şi mul t s 'au m i n u n a t Măr ia Sa».

S U B C E R U L L I B E R . . . D E

IOAN MARIN SADOVEANU

D l N T R ' O t a in i că împlet i re f ă c u t ă din a m i n t i r e a operii şi pr ie tenia o m u l u i , d e a l u n g u l une i că lă to r i i , în t o v ă r ă ş i a d-lui Miha i l S a d o v e a n u , te s tăpâneş te u n s i m ţ ă m â n t de s i g u r a n ţ ă , de putere şi de l in iş te , o r i ca re ar fi ţ i nu tu l prin care te-ar aba te pasu l .

Luc ru r i l e a j u n g pr ie tenoase , t oa t e , p â n ă l a ne ­l in i ş t ea t a de s t ră in ; iar ch ipur i le lor sonore , vor ­be le , se ro tune j sc . E c a u n g las d o m o l şi afund ce- ţ i rosteşte în p rea jmă , ce t ă lmăceş t e şi l e a g ă . E u n b e l ş u g pe care-1 s imţ i că- ţ i râureş te pe a lă tu r i .

C ă c i , ori pe unde te-ai aba te — fie în g r o a p a s m ă l ţ u i t ă a Rădăşen i l o r , cu a l t a ru l s fântu lu i Mer ­cur i e , v i o i u c a u n s t an jenei ; fie în c â m p i a veşn ic abu r i t ă de la B a i a ; fie pe l â n g ă apele ga lbene ale Dună r i i b ră i lene , fie pe l â n g ă cele s t r ăvez i i şi adânc i a le m ă r i i , încă rca te de pescăruş i — aşe ­zăr i le fe lur i te a le ce lor ce m i ş u n ă prin l u m e , se r e î m p l e t e s c . Toa t e s t au necl in t i te în rosturi le lor , dar a s c u l t ă cumin ţ i şi se înduplecă . S imţ i c u m se

a l e g e , l â n g ă t ine , c e v a t a in ic . O putere t rece şi a d u n ă şi toa te ro iesc în j u ru l unu i m i e z n o u . M e ­ş teşugul a c e l a subţ i re şi ne în t r ecu t , din ca r t e , se în tocmeş te aci şi în aces t fe l , f ă ră m u n c i , c a după o n e î n ţ e l e a s ă p o r u n c ă . Nu-ţ i t rebuie d e c â t pu ţ ină a s c u ţ i m e şi c â t e v a cl ipe de l in iş te , pe c a r e ţi le dărueş te orice d r u m , pentru ca s ă te s im ţ i tâ r î t , fă ră v o i e , pe că i le mis te r ioase ale une i l u m i ce se a ş e a z ă pe temel i i n o u i .

N imic n u se s c h i m b ă din în fă ţ i şa rea că l ă to ru lu i ca re p r e sch imbă to tu l .

Şi , to tuş , pluteşte o tu rburare care te cup r inde . E ca o p â n z ă m a r e de pă i an j en , ce se în t inde .

Pen t ru c â t e v a cl ipe o n e s i g u r a n ţ ă ; î n t r eaga l u m e şovă ie până ce , a scu l t ă toa re , îşi desveleş te i z v o a ­rele v ă z u t e şi n e v ă z u t e .

Şi a tunc i începe u n d r u m ne în s t ăv i l i t . Nu e x i s t ă păr t i c ică din l u m e care să-şi v ă m u e a s c ă suf le tu l în fa ţa puteri i î n v i n g ă t o a r e . E o t recere u ş o a r ă ,

54

© BCU Cluj

nes imţ i t ă , ma i m u l t o luneca re dela g â z ă la f iare , de la o m la codru şi m a i depar te , spre s l a v ă . E o ca le ne t edă , ce duce depar te , ca prin o g l i n z i . . .

N e l ă m u r i t s imţ i t oa t e ' a ce s t ea l â n g ă că lă to ru l M i -ha i l S a d o v e a n u . C u m se vor rost i , r ă m â n e o t a i n ă -

Dar d r u m u l te poar tă m a i depar te cu î n t â m p l ă ­rile şi r ăsc ruc i le lu i . T ă c e r e a s ' a dus , pu te rea ne ­v ă z u t ă s ' a spu lbe ra t .

Sfa tul r e î ncepe , de câte sun t prin l u m e şi în s te le . Vorbe le se r e în to rc , g reoa ie şi bat , a tâ t câ t pot a j u n g e , lucrur i le care s ' au închis i a r ă ş .

A b i a , c a u n f r eamă t îndepăr ta t al m i n u n i i ca re a t r ecu t printre no i , o pr ivire ori câ te u n a m ă n u n t

al t ova ră şu lu i de d r u m , î n s e a m n ă în t r eacă t u n nu fă r sau o n a l b ă , după l o c .

Şi d a c ă ai a v e a a tunc i u n och iu a g e r , ai v e d e a că î n t â m p l a r e a n e î n s e m n a t ă e c a o în ţe legere sau o m u l ţ ă m i t ă .

Şi as t fe l , tot m a i depar te , ca le de v a r ă l u n g ă şi a lbă , p â n ă ' n spre s e a r ă , când te în tâ lneş t i c u a p u s u l , care v ine năp ra sn i c , cu f l ăcă r i înal te şi p iui tur i scur te de pasăr i , prin t ăce re .

Şi d inco lo , în n o a p t e , u n d r u m a lbăs t ru iu , dar to t s igur .

Căc i şi ea e a scu l t ă toa re , d o m o a l ă şi cu m i n t e , sub pu te rea aces tu i v r a c i u .

O A L T A F A T A D E

G. M. I V A N O V

A .CEI car i n u l 'ar fi c u n o s c u t decâ t după în­fă ţ i şare , l-ar fi a s e m u i t cu u n «muscal» s i m p l a şi s ec t an t . Pen t ru m i n e însă ch iar în fă ţ i şa rea lui e m a i m u l t decâ t a t â t . . .

î n a l t spă tos , b lond, cu t ă e t u r a ochi lor s l a v ă , cu vo rb i r ea î ncea t ă şi şopt i toare , cu râ su l l a r g — o i zbucn i r e de bucu r i e d in t r ' un suf le t cop i lă ­reşte cu ra t , — m i - a apă ru t ca u n ru s în ţe lepţ i t de v i e a ţ ă şi de p r ibeg i i . M ă în t rebam m u l ţ u m i t ă că ­ror t rebuinţ i ş i -a l epăda t c iobote le de iuf t unse cu păcu ră , ş i -a tuns barba r o ş c o v a n ă de l i p o v a n ha rn ic şi c red inc ios , ş i -a «potrivit» părul şi ş i -a s t r ica t astfel f i gu ra de m a r e n e g u s t o r de c ia i de C h i n a de pe' s t r ada N e m ţ e a s c ă din Sa râ tov , s au de g ră s imi şi b lănur i s c u m p e din S iber ia a lbă şi g e r o a s ă ?

A l ă t u r i de el s i m ţ i a m p a r ' c ă b o a r e a n e m ă r g i ­ni tei V o l g a în r e v ă r s a r e a ei de p r i m ă v a r ă . Mi se părea c ă văd go lan i mis t ic i , din vorb i rea gh iduşă a c ă r o r a r ă să r eau înţelesuri deosebi te , pescar i pi to­reşt i pe bărc i cu pânze u m e d e şi m u r d a r e , cău tă to r i de adevă ru r i în p lescă i tu l l in al ape i , şi m ă cu t re ­m u r a m c a şi od in ioa ră de cân t a r ea , t r is tă şi în­t r i s tă toare , ce v e n i a cine ştie din c â t ă depăr­ta re . . .

R ă s u n e t e şi v i z i u n i s c u m p e , pe al te ţ ă r m u r i , cu a l te realitfăţi!

Când l - am c u n o s c u t , în t r 'o B i e r h a l l e din Cer­nău ţ i şi în t r ' tm g rug^de pr ie teni de i n i m ă şi de sc r i s , poves tea , cu o bună ta t e s l a v ă în tâmplăr i şi f i x a aprec ie r i , c â n d în p r i e tenoasa discuţ ie de a tunc i î n c e r c a m să măr tu r i se sc — de b u n ă s e a m ă din nepr icepere — infe r io r i t a tea l i te ra tur i i f ran­c e z e .

O M U L S a d o v e a n u e to tuş e x e m p l a r u l cel ma i au ten t i c al r o m â n u l u i — c u m a fost şi c u m tre­buie s ă f ie . Deş i n u m e l e care în t r aduce re rusea ­s c ă î n s e a m n ă «grădinar», se în tâ lneş te foarte des în R u s i a , n u cred s ă a ibă l egă tu r i de s â n g e cu ruş i i de peste Nis t ru . Ca şi a t â t e a n u m i r i de râur i pe ţ ă r m u l c ă r o r a a s t r ă luc i t od in ioa ră o v i e a ţ ă r o m â n e a s c ă , e p i c ă şi s g o m o t o a s ă — numi r i de

o raşe , sa te , mănăs t i r i — n u m e l e lui s l a v ne tre­zeşte în gând ipoteze is tor ice pe care a c u m ş t i in ţa le c o n f i r m ă . Nu a e x i s t a t , în t impur i l e de m u l t t recute , n u m a i o vec ină t a t e între poporu l , a l că ru i n u m e a r ă m a s «român» şi masse le s l a v e de l a răsă r i t . A fost c e v a m a i m u l t : o con top i re de s â n g e , o p l ă s m u e a l ă din n o u între aces te g r ă m e z i e tn ice de diferite o r ig in i — cari a u f o r m a t m a i t â r z iu şi a u s tab i l i t în r ea l i t a t ea lui de as tăz i poporul r o m â n . E l e m e n t u l s l a v cu to t c e e a c e e l î n s e m n e a z ă şi este în mani fes tă r i l e sa l e , n u t re­buie s ă fie t ă g ă d u i t , d ispreţui t şi «eliminat» de că t re acei ce vor o la t in i ta te c o m p l e t ă şi c l a s i că pent ru or igini le n e a m u l u i r o m â n e s c . Căc i a l t ­min t r e l ea c u m ne v o m e x p l i c a n u n u m a i t ă i e tu r a ochi lor a lbaş t r i al sc r i i toru lu i S a d o v e a n u — tă ie ­t u r a s l a v ă — dar şi n e m ă r g i n i t a l ă r g i m e a s u ­f letului m o l d o v e n e s c de la Ce ta tea A l b ă şi p â n ă d inco lo de C e r n ă u ţ i . . .

O P E R A lui S a d o v e a n u ar pu tea fi i s că l i t ă — ca u n d o c u m e n t de înrudire su f l e t ească — de P u ş -c h i n , T u r g h e n i e v şi G o n c i a r o v . Sch imba ţ i n u ­me le eroi lor lui S a d o v e a n u şi veţ i a v e a a d e v ă r a t e bucă ţ i de l i t e ra tu ră r u s ă . E aco lo a c e l a ş a m u r g suf le tesc , a c e i a ş paşn i că t r is teţe , a c e i a ş ne l in i ş ­t i toare aş tep ta re , ce o cunosc şi m o l d o v e a n u l şi r u ­su l , car i ş t iu că a u suf le t şi şt iu c ă în e l se petrec f rământăr i ta in ice . Nu c a u t ă oare şi m o l d o v e a n u l să-şi g ă s e a s c ă în v i e a ţ ă D r e p t a t e a , n u a tâ t c e a s o c i a l ă , câ t c e a m o r a l ă şi su f l e t ea scă , a c e a P r a -v d a de care e a t â t de înse ta t r a f ina tu l a r i s toc ra t rus câ t şi m u j i c u l n e c ă j i t ?

C r e a ţ i u n e a lui S a d o v e a n u e m a i m u l t decâ t o c rea ţ ie de a r t ă , căc i c u p r i n d e :

— a d e v ă r u l m o r a l al tu turor şi a l f i ecă ru ia , — idea lu l soc ia l cu care î ncă m u l t ă v r e m e v o m

t ră i , — f rumuse ţea suf le te lor uşor - în t r i s t a t e , cu care

ne v o m f e r m e c a , — iar el însuş , o m u l S a d o v e a n u , e a c u m pen­

tru noi o n o u ă , o î m b u c u r ă t o a r e şi cea m a i i ub i t ă apar i ţ ie de r o m â n .

55

© BCU Cluj

G Â N D U R I D E S P R E M I H A I L S A D O V E A N U DE

V I N T I L A RUSSU ŞIRIANU

1 A L E N T U L lui e copt , ro tund şi în t reg c a u n m ă r d o m n e s c în jur de t o a m n ă .

Pe r sona l i t a t e v i g u r o a s ă şi s i g u r ă ca o c lădire în p ia t ră t a re , s en t imen ta l i t a t e n o b i l ă c a u n a-mUrg pe m u n ţ i , sobră c a l u c i u l l e m n u l u i de n u c şi to tuş i i n t i m ă , c o m u n i c a t i v ă , S a d o v e a n u i m p u n e şi învă lu ie iub i tor t o tdeoda tă .

A r t a lui e a d â n c u m a n ă şi u m a n i t a t e a lu i se îna l ţă p re lung spre a r t ă .

Cu g l a su l răr i t şi îndepăr ta t , c a u n c lopo t de f runze t o m n a t e c e , dor a d â n c ca şi ace l d a n g ă t s t ins , el m ă r t u r i s e a în d iscursu l de recepţ ie l a A c a d e m i e , s implu şi i m p r e s i o n a n t c a o t ăcere cu în ţ e l e s : «eu sun t u n copac cu r ădăc in i l e înfipte în t r ecu tu l şi în pu te rea de s imţ i re a poporulu i meu». . .

D a , t a len tu l lui a a v u t a c e a g rand ios de f i r ească des făşura re , a unu i copac c rescând în ano t impu l scr i su lu i s ă u , care pent ru el es te u n a cu a n u l m a r e a l v i e ţ i i l u i .

«Poporul lui», da , S a d o v e a n u e supe rb de ro ­m â n f i indcă ar t i s tu l m a r e , cu mi j l oace l e de a c rea desfăşura te boga t , ca f runze le fer igei s ă n ă t o a s e , ş i -a săpa t a lbie în cel m a i r o m â n e s c p ă m â n t .

D a r , poet al sens ib i l i tă ţ i i r o m â n e ş t i , p ă t i m a ş e v o c a t o r a l t r ecu tu lu i ca re a pâ rgu i t a c e s t ţ i nu t , prin sens ibi l i tă ţ i le m e r e u înnoi te a le t a l en tu lu i s ă u , a r id ica t m o t i v e l e inspi ra ţ ie i l u i , p â n ă l a a r t a m a r e şi pură , a c e e a care n u sufere ne t r ebn ic i a n ic i u n u i c o n v e n ţ i o n a l i s m .

Copi l fer ic i t al n e a m u l u i şi al ţ a r ine i s a l e , Sa­d o v e a n u e scr i i to ru l nos t ru cel m a i în t reg î nze s t r a t .

Nimeni n ' a s imţ i t p â n ă l a e l , a t â t de l a r g , pi­to rescu l suf le tu lu i şi p ă m â n t u l u i r o m â n e s c .

N imen i n ' a s i m ţ i t până l a e l , a ş a de a d â n c , to ­na l i t a t ea nob i l ă , a r m o n i a nes fâ rş i t b o g a t ă a g r a i u ­lui r o m â n e s c .

Cine l ' a a u z i t c i t ind, a pr imi t ap rop ia t din g l a su l l u i , d r a g o s t e a m o c n i t c loco t i toa re pent ru a c e a s t ă m u z i c ă a l imbi i .

A j u n s l a m a t u r i t a t e a depl ină a m i j l oace lo r sa le , e a t â t de î n t r eagă ş t i in ţa aces te i a r m o n i i a scr i ­su lu i l a e l , în c â t f a r m e c ă înco lăc i to r c a f lueru l îmb lânz i to ru lu i de şe rp i . .

De a c e e a , ap l auze l e in imelor noas t r e , s ' au a l ă ­tu ra t în c o r t e g i u , pent ru a sărbă tor i p r imi rea sub cupo l a celui m a i m a r e l o c a ş a l cu l ture i r o m â ­neş t i .

P E N T R U S U F L E T U L B A S A R A B I E I D E

I O N B U Z D U G A N

J - î ' A M c u n o s c u t în tâ ia oa ră , în v r e m e a r ă s -bo iu lu i , l a Iaş i , în r edac ţ i a gaze te i «România». A i c i , v e n e a în r ă s t impur i şi B a r b u D e l a v r a n c e a , să-ş i scu tu re capu l încorda t , cu părul a lb i t şi în-v â l v o i a t , în discuţ i i c loco t i toa re . A c e s t o r desba­t e n fu r tunoase , adesea ţ i n e a piept n u m a i Miha i l S a d o v e a n u . Şi pe câ t de v i g u r o s şi n e z ă g ă z u i t , ţ â ş ­n e a c u v â n t u l lui D e l a v r a n c e a , puhoi t s ă r ă s toa rne toa te a r g u m e n t e l e adversa r i lo r , pe a t â t de domol şi l in iş t i t , cu g l a s de potol i tă î ngădu in ţ ă , r ă spun­dea S a d o v e a n u , a s c u n z â n d sub i m a g i n i ca lde şi proaspete , o l a r g ă în ţe legere a suf le tu lui omenesc şi că t ând tu turor s l ăb ic iun i lo r , o m a i l a r g ă ier­ta re . Clocot i r i lor de m i n u n a t e r evo l t e , r ă spundea în ţ e l ege rea omulu i care s co rmoneş t e sub pas iuni , pricini le a s c u n s e . Şi D e l a v r a n c e a se l ă sa dobor î t m a i î n to tdeauna , de a c e a s t ă r ez i s t en tă d o m o a l ă şi s i g u r ă .

— Haide , m ' a i bă tu t m ă r , f ă - m ă a c u m a şi o t a b l ă !

Şi par t ida începea . A u t o r u l «Viforului», şi l a joc c a şi l a d iscuţ ie

începea în f lăcăra t şi n ă v a l n i c , g a t a - g a t a p a r ' c ă s ă s f a rme tab le le , s ă a runce peste m a r g i n e za ru r i l e , s ă r ăpue cu to td inadinsul şi adve r sa ru l . Miha i l S a d o v e a n u domol şi gând i to r , m i ş c a osti le sa le cu m u l t ă băgare de s e a m ă , cu p ruden ţa u n u i s t r a t eg , p â n ă când îşi f ăcea adve r sa ru l «tablă cura tă» .

' î n c ă de pe a tunc i , Miha i l S a d o v e a n u se in te ­r e sa de aproape de m i ş c a r e a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă din B a s a r a b i a , unde e ra c u n o s c u t şi iub i t de -mul tă

suf lare m o l d o v e n e a s c ă . Chiar cele d in tâ iu i zbânz i ale mişcă r i i tot gri jei şi a ju to ru lu i s ă u le da to­r ă m .

E r a pe l a începu tu l r evo lu ţ i e i ruseşt i din 1917, când m ' a m pomeni t în t r 'o s ea ră cu un oaspe cu deosibire d rag , ven i t t o c m a i de la R o m a n , unde îşi f ăcea da to r ia l a m u s c a l i . Ma io ru l S i m e o n Mura fa , u n u l din cei m a i dârz i luptă tor i m o l d o ­ven i , care m a i t â r z iu a v e a s ă pece t l u i a scă cu s ânge l e lui ac tu l Uni re i . Se repezise p â n ă l a m i n e , l a Iaş i , pent ru â-mi împăr tăş i u n gând care-1 rodea de m u l t . î n c e p e a s ă se l ă m u r e a s c ă n e v o i a une i pregăt i r i de c u l t u r ă r o m â n e a s c ă , din care s ă ţ â ş n e a s c ă m a i firesc şi m a i t r a in ic , ac tu l u n i r e i . P r i e t enu l îmi vorb i despre n e v o i a une i t ipograf i i r o m â n e ş t i , a ş e z a t ă l a K i ş i n ă u . A c e a s t a a v e a să fie cea d in tâ iu t iparn i ţă r o m â n e a s c ă ce a v e a s ă t r e acă P r u t u l , după o s u t ă de ani de rob ie , pen t ru a duce în cut i i le l i ter i lor de p l u m b , rândui te c a fagur i i de m i e r e , s l o v a s t r ă b u n ă . Dar g â n d u l pen­tru înfăptuire a v e a n e v o i e de u n r o m â n de i n i m ă şi de năde jde . Deadrep tu l , fă ră ocol ir i şi fă ră s ă ne m a i î n t r ebăm, a m rost i t a m â n d o i n u m e l e ră -zăşu lu i m o l d o v a n , care n u m a i e l , pu t ea în ţe lege şi sprij ini aces te c e a d in tâ iu e l iberare , fă ră a scu ţ i ş de sab ie şi fă ră s a l v ă de c a r a b i n e .

A d o u a z i , e r a m cu S i m e o n M u r a f a l a r e d a c ţ i a «României», aş teptându -1 . Când a in t ra t , m - a în­t rebat c a î n t o t d e a u n a cu surâsu l b l a j i n :

Ce m a i faci m u s c a l e ? — Uite —• z i c , ţ i - a m m a i adus u n m u s c a l de-ai

noş t r i , ca re -a ven i t t o c m a i de la R o m a n , s ă te

56

© BCU Cluj

v a d ă şi să- ţ i s p u n ă o vo rbă b u n ă din pa r tea B a s a r a b i e i .

Miha i l S a d o v e a n u a pr iv i t o c l ipă pe gândur i , m u s c a l u l , apoi amin tându- ş i îi înt inse a m â n d o u ă m â i n e l e :

— - B i n e ai ven i t l a n o i , pr ietene M u r a f a ! De unde ai răsăr i t a i c i , l a Iaş i , şi ce ves te b u n ă ne aduci de la «muscali i noştr i»?

M u r a f a . — A p o i ţ i -aduc i a m i n t e d o m n u l e S a d o v e a n u ,

de v o r b a n o a s t r ă din n o a p t e a a c e i a de t o a m n ă , când t r e c e a m că t r ă front prin Fă l t i cen i şi m ' a m abă tu t pe l a c a s a dumi ta l e s ă te v ă d ? Ţ i - aduc i a m i n t e c â n d îţi s p u n e a m că v a s u n a şi ceasu l mo ldoven i lo r noştr i ? I a c ă s ' a î n t âmp la t vo rba noas t r ă , a s u n a t ceasu l , şi a c u m a e n u m a i r ându l oamen i lo r să-ş i f acă da tor ia . Ne t rebuie în B a s a ­r ab i a n o a s t r ă car te r o m â n e a s c ă , şi pent ru o t i­parn i ţă de ace l ea a m ven i t a i c i . D e l a d u m n e a t a aştept u n sfat , şi sp r i j inu l :

' — V a să z i c ă , pr ietene M u r a f a , ţ i i să-ţ i i sbân-deşti gându l pe care mi l-ai împăr t ă ş i t în n o a p t e a ace i a de t o a m n ă . A p o i o m s ta ş i -om soco t i , ş i -om a junge l a o în ţă legere . . .

Şi Miha i l S a d o v e a n u prinse a ne poves t i , a ş a c u m a poves t i t m a i t â r z iu în c a r t e a despre «Orhei şi Soroca» toa te împre jură r i l e în care 1-a c u n o s c u t pe m u s c a l u l din B a s a r a b i a , pr ie tenul nos t ru S i -m e o n M u r a f a .

— Copaci i se desb răcase ră de f r u n z e ; vân tu l v e n e a cu veş t i rele din tr is tul p ă m â n t al Ol ten ie i . P lo i reci şi negu r i î m b r ă c a s e r ă mun ţ i i m o l d o v e ­neş t i , unde soldaţ i i t rudi ţ i , cu ochi i n e g u r o ş i , nedormi ţ i zi le şi nop ţ i , de s ă p t ă m â n i şi luni se bă teau cu îndâr j i re .

Dinspre P ru t , pe d rumur i l e ude şi desfundate , năbo i s a r ă osti le ţ a ru lu i . Co loane nesfârş i te tre­c e a u ; ar t i ler ie , c ava l e r i e , in fan te r ie , t r eceau încet oamen i i Rus i e i , cenuş i i şi neho tă r î ţ i ca s te­pele. . .

. . .In s a r a ace i a , pe-un v â n t r ă sună to r , c i n e v a bătu l a poar ta noas t r ă s i n g u r a t i c ă .

E r a u n s t ră in , — u n u l din nes fâ rş i t a m u l ţ i m e cenuş i e . D a r s t ră inu l aces t a rosti u n c u v â n t de sa lu ta re în l i m b a părinţ i lor noş t r i . II î n t âmpina ­r ă m vesel i şi m i ş c a ţ i .

Soar ta a d u c e a între noi pe u n f ra te . P u r t a t de porunci s t ră ine , el se abă tu din d r u m , rosti n u ­mele m e u şi in t r ă în c ă m i n u l nos t ru ca s ă v o r b i m la l u m i n a l ămp i i l inişt i ţ i despre M o l d o v a .

S t ră inul ace l a ven i t sa m ă cau te în t r 'o s a r ă de t o a m n ă , l a Fo l t i cen i , în fundul , ţă r i i , e ra Si -m e o n M u r a f a .

N ' a ş pu tea spune câ t a m fost de m i ş c a t . Mi s ă părea că m ă af lu în f a ţ a une i ta in ice orânduir i a des t inu lu i . P r i v e a m pe «muscalul» a c e l a vo in ic şi plin de v l ea ţ ă , cu ochi i scăpără to r i şi însuf le ţ i ţ i . . . E r a în t r ' adevăr u n sol din îns t ră ina ta şi p ierduta B a s a r a b i e .

Nu , B a s a r a b i a n u e r a p ierdută , n ic i îns t ră ina tă , M u r a f a v e n e a cu veş t i c iuda te din ţ a r a s t r ă m o ­şilor noş t r i . V e n e a cu veşt i bune ş i -mi v o r b e a hotar ît despre începutur i le ace lo r f rământă r i cari nu m u l t d u p ă a c e i a t r ebu iau s ă p re facă în f u m şi dă r âmă tu r i ne l eg iu i t a împără ţ i e a pajurei cu d o u ă cape t e .

— Noi a ş t e p t a m . . . îmi z i c e a el z â m b i n d şi p r i v indu -mă ţ in tă . . . A ş t e p t ă m şi n ă d ă j d u i m soare n o u pent ru B a s a r a b i a .

P ru tu l n u m a i e r a o g ran i ţ ă . M u r a f a îmi m ă r ­tu r i sea c ă soldaţ i de-ai lu i , «dela noi de acasă» , f ăceau foarte des d r u m u l înapo i , î ncă rca ţ i cu căr ţ i de-ai c i .

— B a t e v â n t că t re noi şi m â n i se vor deş tepta cei ado rmi ţ i , a d ă u g a el profet ic . Ca r t ea cu s l o v a r o m â n e a s c ă , orice car te care vorbeş te in imi lo r de l a no i , este o s ă m â n ţ ă ce v a rodi însut i t c a şi s ă m â n ţ a cea b u n ă a E v a n g h e l i e i .

A m s ta t m u l t s fă tu ind în n o a p t e a a c e i a de f ră­ţ ie ; a m deschis căr ţ i le c ron icar i lo r şi a m c h e m a t între no i , cu och i î n l ă c r ă m a ţ i , t r ecu tu l f rumoase i şi nefer ic i te i noas t re M o l d o v e . A p o i n e - a m des­păr ţ i t cu părere de r ă u în t r ' un t â r z i u , în n o a p t e a n e a g r ă iş p lo iasă .

Coloane de ar t i ler ie t r eceau prin prin în tuner ic , spre nec inoscu t . Nu v e d e a u u a u a u a prin în tuner ic , spre n e c u noscu t .Nu v e d e a m os taş i , n u v e d e a m c a i , — a u z e a m n u m a i m i ş c a r e neos to i t ă , m ă c i ­n a r e a aspră a ş o s e l e i , — ş i din când în când u n sune t , 6 c o m a n d ă în l i m b ă s t r ă ină .

«Muscalul» m i - a s t râns m â n a ş 'a plecat . . .» — Nu c r e d e a m c ă sorţ i i a v e a u s ă ne m a i ap ro ­

pie v reoda tă , — zise pr ie tenul M u r a f a — şi i a c ă , a v e m nevo ie de d u m n e a t a , şi cele vorb i te a tunc i pot l u a începu t de înfăptu i re .

D i n n o u , d r u m e ţ u l , z u g r ă v i î ncăoda t ă s tăr i le din B a s a r a b i a , suf le tu l ce l n o u de l ibera re , şi n e v o i a to t m a i g r a b n i c ă de căr ţ i cu s l o v ă r o m â ­n e a s c ă . Şi când vorbe le c u r g e a u m a i ferbinţ i , i zbucn i dinspre P i a ţ a Uni re i , Marse l i eza , c â n t a t ă din toa te a l ămur i l e une i fanfare mi l i t a r e . A m n ă v ă l i t toţ i pe ba l con , şi de a c o l o , cu i n i m a s v â c -n ind d i la ta tă în piept de e m o ţ i e , a m pr ivi t c u m u r c a u pe s t rada L ă p u ş n e a n u în m a r ş caden ţa t , oşti în u n i f o r m ă rusă şi în t r icolor r o m â n e s c , pur tând inscr ipţ i i de e l i be r a r e : T r ă i a s c ă norodu l m o l d o v e n e s c ! T r ă i a s c ă B a s a r a b i a a u t o n o m ă ! T r ă ­i a s c ă M o l d o v a s l o b o d ă !

A ş a porneau a t u n c i , cele d in tâ iu r e g i m e n t e m o l d o v e n e ş t i , î nd ruma te către f rontul r o m â n de lup t ă , a lă tur i de oşteni r o m â n i . Ochi i tu turor îno tau în l a c r ă m i , şi după a t â t ea z i le g re le , şi a t â t e a mâhn i r i ce ne potopiseră ţ a r a , e r au cele d in tâ iu r aze de însen ina re .

Chiar în a c e i a ş z i , Miha i l S a d o v e a n u , n ' a găs i t od ihnă , p â n ă când n ' a i sbut i t să cape te des legăr i le t r ebu inc ioase pent ru c u m p ă r a r e a şi s t r ă m u t a r e a l a K i ş i n ă u , a t ipograf ie i r o m â n e ş t i . D u p ă trei d imine ţ i , maş in i l e cu roţ i lus t rui te şi cut i i cu l i tere de p l u m b , s t au g a t a de d r u m în v a g o a n e , sub p a z a so lda ţ i lo r .

A fost da t , c a l a a c e a s t ă t ipogra f i e , din ţ a r a s loboz i t ă a B a s a r a b i e i , s ă se t i pă rească p r ima g a z e t ă în g r a iu r o m â n e s c , după o su t ă de a n i , §>i s ă se n u m e a s c ă «Ardealul», întru n ă z u i n ţ ă către cea l a l t ă e l iberare , a ce lor la l ţ i r o m â n i , de d inco lo de crestele păduroase ale Carpa ţ i lo r .

Nu s ' au u i t a t a ce s t ea prea d e v r e m e : Şi în f ie­care înfăptuire u i t a t ă , s e a m a n u se a s c u n d e a încă de a tunc i o t a i n i că prevest i re a ce lor scr ise pent ru u n v e a c înainte în a s c u n s a car te a tu turor des­t inelor ?

© BCU Cluj

C R O N I C I I D E I , O A M E N I & F A P T E ,

P R O P A G A N D Ă D E O P E R E T Ă

N U ma i încape nici o îndo ia lă — după e x p e ­r ienţe le ne isbut i te de a i u r e a — că Sta tu l n u poate a v e a ro lu l p recumpăn i to r în s t i m u l a r e a puteri lor c rea toare de cu l t u r ă . A c e a s t ă s t imu la re ar t i f i ­c i a l ă , în deobşte dă g re ş . Fac to r i i de cu l t u r ă oc ro­tiţ i de of ic ia l i ta te r ep rez in tă de cele m a i m u l t e ori m e d i o c r i t a t e a . In n u m e l e ch iar al aces te i m e ­diocr i tă ţ i o f ic ia le , se făp tuesc cele m a i neer ta te ră tăc i r i împo t r iva cu l tu r i i . Ca t randaf i r i i lui L i e -bel din F a u s t , usca ţ i l a c e a d in tâ iu a t i n g e r e , se veş te jesc cele m a i candide şi des in terésa te n ă ­zu in ţ e , de îndată ce sun t a t inse de dege tu l m u c e d al d o m n u l u i Şef de p r o p a g a n d ă cu l t u r a l ă . Da r S ta tu l , d a c ă n u poate u ş u r a o renaş te re a for ţe­lor c rea toa re , are da tor ia s ă a jute m ă c a r r ă s ­pândi rea cu l tur i i , a ş a pu ţ ină şi m o d e s t ă c â t a l u a t f i in ţă , s ă nu- i s t ea de-a c u r m e z i ş u l , s ă n u o d iscredi teze , t r imi ţându-ş i c ra in ic i cu sur le de t i n i c h e a îna in tea r eze rve lo r ce v in pe t ăcu t e , în u r m ă , cu paşi i d rumeţ i lo r pregăt i ţ i pent ru ca le l u n g ă . F i i n d c ă de aces te r e ze rve cu l tu ra le puse în m i ş c a r e , a re n e v o i e cu deosebire Sta tul r o m â ­nesc de a c u m a , pen t ru a face fa ţă a l tor cu l tur i bă t râne m a i , cu pres t ig iu e u r o p e a n , aduse zest re de minor i t ă ţ i l e cupr inse între gran i ţe le cele n o u i . U n se rv i c iu de p r o p a g a n d ă are şi F r a n ţ a , i scus i t şi cu mul t e r ami f i ca ţ i i o r g a n i z a t , deşi poate cu l ­t u r a f r a n c e z ă de a t â t ea ori s e c u l a r ă , n ' a r e nevo ie pentru a-şi face d r u m în l u m e , de cârj i le a g e n ţ i ­lor de p r o p a g a n d ă . Cu a tâ t m a i îndreptă ţ i tă e dar e x i s t e n ţ a une i o rgan iză r i t emein ice de p r o p a g a n d ă cu l tu ra l ă , în ţ a r a cu 8$ procente de ana l fabe ţ i şi cu a t â t de c o m p l e x e prob leme de cu l tu ră , poto­pite neaş tep ta t , pe plaiuri unde c u c e r i r e a de a r m e n u poate a v e a t ră in ic ie , f ă ră cucer i re de suf le te . L a r ându l e i , cu l tu ra , a re s ă d e v i n ă putere pro­

p a g a n d i s t a , ademen i toa re de suf le te .

Nimic de z i s , d a c ă şi S ta tu l a a juns l a aces te c o n c l u z i i .

C Ă R Ţ I B U N E ,

DESPRE cărţ i le şcolare ale d-lui Mar in B i c i u -l e s cu , a m m a i scr is aci cuv in t e de u i m i r e şi de l a u d ă . E r a în t r ' adevăr m i n u n a t ă şi ap roape i n e x ­p l i cab i l ă , r â v n a a c e e a a unu i învă ţă to r s ă t e sc , de a preface t iparele vech i ale î n v ă ţ ă m â n t u l u i ; d^ a s t r ecu ra în s i ln ic ia p rog rame lo r d idac t ice m u ­c e g ă i t e , pu ţ ină dragos te şi î n ţ e l e g e r e ; de a spa rge în sfârş i t ferestrele c laselor î m b â x i t e , pent ru a lăsa s ă s t r ăba tă în lăun t ru o suf lare de aer p roas ­păt şi r ăcor i t . F ă r ă îndoea lă n u j u d e c a m ace le căr ţ i d in t r ' un punc t de vedere s t r ic t p e d a g o g i c . Se vor fi a f lând publ icaţ i i de specia l i ta te s ă o f acă în l ocu l nos t ru m a i pr iceput , cu eche ru l şi c o m ­pasul în m â n ă , pent ru a m ă s u r a câ t se aba t de l a paragrafe le p rogramelo r ori de la principi i le dăs ­căli ceşti în v i g o a r e . Ne in te resau căr ţ i le ace l ea de a r i tme t i că în i m a g i n i ; de socote l i «fără. g re -şa lă» ; de chipuri fă ră vorbe ; de lectur i pent ru

Se pare însă c ă cei c h e m a ţ i s ă dea d i rec t ive le p ropagande i cu l tu ra le a u o c iuda tă concep ţ i e despre cu l t u r ă însăş i .

A c u m trei an i , scr isul r o m â n e s c se înfă ţ i şa sub aspec tu l puţ in m ă g u l i t o r a l d-lui R a d u C o s m i n . A r d e a l u l a fost s t r ăbă tu t a tunc i de aces t i lus t ru pantofar al sc r i su lu i în l u n g şi-n l a t , în su i te le genera l i lo r şi în au tomob i l e l e miniş t r i lor ; i a r l i ­t e r a tu ra r o m â n e a s c ă , m u l ţ u m i t ă of ic ia l i tă ţ i i , ' a p r imi t din pa r tea minor i t ă ţ i l o r , c a şi a r o m â n i l o r din aces te ţ i nu tu r i , e c h i v a l e n t u l de aprec ie re pe care-1 me r i t a d. N icu T ă n ă s e s c u .

Se m a i pare apo i , că nes t a to rn i c i a înc l inăr i lor omeneş t i , a în locu i t pe d. R a d u C o s m i n cu e c h i ­va len tu l s ă u L e o n a r d . Şi a ş a s ' a î n t âmp la t c ă opere ta v i e n e z ă a fost a n e x a t ă de of ic ia l i ta te cu l ­turi i r o m â n e ş t i . î nd rep tă ţ i t ă opunere a Minis te ­ru lu i Ar t e lo r n ' a folosi t l a n i m i c , a fost cu u ş u ­r in ţă în l ă tu ra t ă — A c a d e m i a r o m â n ă , prin doi re­prezen tan ţ i dd. I . Nistor şi I . Incu le ţ , a ce ru t în scris u r g e n t a t r imi tere a t enoru lu i r ă g u ş i t L e o ­na rd , pen t ru a s a l v a pres t ig iu l artei şi cul tur i i r o m â n e ş t i , în B u c o v i n a şi B a s a r a b i a . P e n t r u a-ceas t ă v o c e pens iona ră , S ta tu l plăteşte d e o c a m ­da tă 3000.000 (c i t i ţ i : trei mi l ioane) sub î n d e m n u l şi pe r ă spunde rea a doi a c a d e m i c i a n i , cari din t i ­mid i ta te t o a t e — n ' a u ceru t î n c ă s ă se c o m p l e c -teze a n s a m b l u l t rupei de p r o p a g a n d ă r o m â n e a s c ă cu B o b H o p k i n s şi cu M a r i l e n a B o d e s c u .

Că A c a d e m i a are în s â n u l s ă u şi a c a d e m i c i e n i de opere tă , n ic i o mi r a r e — dar n u p r i cepem de ce ce tă ţen i i c u a l te gus tu r i , de câ t ace le de cafeu concer t , s ă fie i m p u ş i l a u n a d a o s de dări de 3.000.000 pent ru spr i j in i rea operetei v i e n e z e . Să fie oare oc ro t i r ea aces te i arte de bale t şi cuple te specif ic aus t r i a că , i m p u s ă de t ra ta te , tu turor s ta­telor moş ten i toa re fostei m o n a r h i i Habsbur -g ice ?

S E M N E B U N E

f iecare c l a s ă p r i m a r ă ; de g r a m a t i c ă şi c o m p u n e r i , ne in te resau d in t r ' un punc t de vedere aproape p ro fan . Nefi ind învest i ţ i cu d ip lome şi cu îndato­riri of ic iale de î n v ă ţ ă m â n t , c ă u t a m în căr ţ i o m e ­nescu l şi ne m i n u n a î n d r ă z n e a l a î m b u c u r ă t o a r e şi v i t e a z ă a î n v ă ţ ă t o r u l u i , de a în locui cu o m u n c ă s i n g u r a t i c ă şi pe r sona lă , l ipsuri le ap roape c r imi ­na le a m spune , a le acelor p r o g r a m e şcolare ce fac din primii ani de car te ai copi i lor noş t r i , ani de o s â n d ă ; ani u c i g a ş i de e l a n u r i , n ive la to r i de in ­d iv idua l i tă ţ i ; an i cari l a s ă pe u r m ă în suflete c i ­ca t r ice m o n s t r u a s e , ca boţ i tur i le din c a r n e a oda tă s f â r log i t ă de j ă r a t e c .

A m soco t i t căr ţ i le d-lui Mar in B i c i u l e s c u , u n s e m n al t i m p u l u i . Cel d in tâ iu s e m n bun a l unor prefaceri ce vor să v i n ă , şi cari p r ivesc de aproape nu n u m a i persona lu l corpulu i d idac t ic , dar toţi oamen i i de car te l a o l a l t ă . Căci în def in i t iv de în­d r u m a r e a da t ă de î n v ă ţ ă m â n t copi i lor de a s t ă z i ,

58

© BCU Cluj

depinde s o a r t a su f l e t ească şi c ă r t u r ă r e a s c ă a g e ­nera ţ i i lo r de m â i n e . In mâ in i l e pr icepute şi dră­găs toase ale g răd ina ru lu i s tă des t inu l mlăd i ţe lo r f r agede , car i pot deven i to t a ş a copac i i s t r âmbi şi ch inui ţ i în î nch i r cea l a lor , din l i vez i l e pără-g in i t e , c a şi pomi i încărca ţ i de roade t randaf i r i i pâ rgu i t e , înt inse pe spal ier , în t ru m â n d r i a c res ­că to ru lu i ca re te poa r t ă de l a o a lee l a a l t a a pe­p in ie re i , pândindu- ţ i în aş teptare s t r igă tu l de ad­m i r a ţ i e . Cărţ i le d-lui B i c iu l e su sun t scrise c u în îng r i j i r ea şi d r a g o s t e a unu i a s e m e n e a pas iona t g răd inar suf le tesc . N imic din p o v a r a ch inu i toa re a lec ţ i i lor îndopate în min ţ i l e f r agede , n i m i c din pedan te r i a os t i lă ca re îndepă r t ează ins t inc t iv co­p i lu l , c a pe ace le a n i m a l e p r imi t ive ce se feresc cu a t a v i c ă p ruden ţă de ie rbur i le cu o t r ăvur i p r ime j ­d ioase . Pen t ru cop i l , şi căr ţ i le de soco te l i , şi l ec­ţ i i le de g r a m a t i c ă , şi m a n u a l e l e de cet i re a ş a în­t ocmi t e c u m sun t de fostul î nvă ţă to r i a l o m i ţ e a n , se oferă p l ăcu t , c a desfă tăr i în car i î n v ă ţ ă t u r a s ' a s t r ecu ra t ne s imţ i t , f iresc şi t r a in ic , peste şi în a f a r ă de n ă t â n g i a p rog rame lo r d e m o n e t i ­

z a t e .

Cea m a i n o u ă luc ra re «Desenul şi m o d e l a j u l l a copii» ( E d . Car t ea r o m â n e a s c ă , 260 p a g . şi 242 f igur i ) e de o l e c tu ră pa lp i t an tă n u n u m a i pen­tru dască l i , dar şi pent ru ce t i torul cu to tu l în a fa ră de problemele imedia te ale p e d a g o g i e i . Ce ch inu i re a î n s e m n a t desenu l în ş c o a l ă , ne a m i n ­t i m cu to ţ i i , ch ia r acei ce e r a m dest inaţ i prin în­suşir i a ne îndrepta v i e a ţ a că t re înde le tn ic i rea p i c to r i cească . Nesfârş i t de p l ic t icoase ore de bu-ch i r i sea lă cu c r e ionu l , l i n i a , c o m p a s u l , e c h e r u l şi r ad i e ru l , pe cae te le de desen g e o m e t r i c ; pe u r m ă în ani i de l i c e u , o roa rea f igur i lor de g h i p s ; f runze de plante e x o t i c e , capu l lui Sc ip io A f r i c a n u l şi a l lui V e s p a s i a n , mâ in i a suda te pe b locur i , e x t o m p e şi c re ione H a r t m u t h sau A . W . F a b e r , de a căror a s c u ţ i m e m a i m e ş t e r ă ori m a i s t â n g a c e , a t â r n a adeseor i soa r t a no te lo r în c a t a l o g . Neu i t a t ă ne e şi a c u m f igu ra cu o a d m i r a b i l ă ba rbă a fostului profesor de desen de la l iceul na ţ iona l din I a ş i , de o prostie t i r an i că şi de o m e t i c u l o z i t a t e ce n u m a i pros t ia o poate duce p â n ă l a a s e m e n e a de săvâ r ­şire ; n e u i t a t ă ne e şi a c u m n e r ă b d a r e a cu care a ş t ep t am să s f â r şea scă o ra , pent ru a ne e l ibera că t re or ice îndele tn ic i re , a l ta m a i a t r ă g ă t o a r e , de

câ t a c e a s t ă «dexteritate» ce băgase g r o a z ă în n o i . Ce-ar t rebui s ă fie desenul pentru cop i i , ne-o do­vedeş te cu îmbe l şuga t e m ă r t u r i i , ca r t ea d-lui B i ­c i u l e s u . E vo rba de desvo l t a r ea pornir i lor fireşti , a ju to ra rea ind iv idua l i t ă ţ i lo r pent ru a-şi găs i e x -pres iunea , de ş f ich iurea i m a g i n a ţ i e i şi obse rva ­ţiei copi lăreş t i , de r e spec ta rea însuş i r i lor , n u de înăbuş i rea lo r . Cele v r eo d o u ă su te de repro­ducer i după desenele copi i lor de l a 3 ani j u m ă ­tate p â n ă l a c l a s a I l I - a p r imară , sun t u n necu r ­m a t i zvor de u i m i r e . O l u m e n e c u n o s c u t ă , ob­s c u r ă şi t a i n i c ă , se l ămureş t e în aces te v ie tă ţ i e m b r i o n a r e , c ă r o r a p e d a g o g i a ve tu s t ă le i m p u n e gândur i , s en t imen te şi op t i că , de absurdă şi t i ra­n i c ă m a t u r i t a t e . De ta l iu l m i c a l une i s c e n e , in ­g e n i o z i t a t e a p r imi t ivă cu care e z u g r ă v i t ă o adă ­pare de v i t e , n a i v i t a t e a cu care copi lu l a înţeles a aş te rne în i m a g i n e pe «Dragoş V o d ă cobo'i ind cu a lui ceată», s au pe P r e d a B u z e s c u l , lup tând în fa ţa o ş t i l o r ; toa te r ă s toa rnă defini t iv , absur ­d i ta tea p rogramelo r de î n v ă ţ ă m â n t a c t u a l , pen­tru care şi a s t ăz i , l a f iecare început de a n , Min i ­s terul ins t rucţ ie i împrăş t ie din b iurour i foar te isteţe c i rcular i de ap l i ca r e .

A s u p r a n ă t â n g i e i ce f e r m e n t e a z ă în aces te b iu ­rour i , d-1 Mar in B i c i u l e c u scr ie în c u v â n t u l i n ­t roduc t iv a l că r ţ i i , c â t e v a des tă inui r i pe care le a m socot i d e m n e de m u ş c ă t o a r e a ba t jocură a Iui Cour t e l i ne , d a c ă nar fi deadreptu l du re roa se . î n ­tors de l a Pa r i s , după ce s tudiase de aproape pro­b l e m a la Şcoa l a n o r m a l ă din S t . C load , l a ş c o a l a Na ţ iona l ă de ar te d e c o r a t i v e , l a Soc ie t a t ea A l -fred B i n e t , fo los indu-se de îndrumăr i le inspec­torului g e n e r a l al desenu lu i , Gas ton Q u e n i o u x , şi v i z i t ând şcoli le p r imare şi expoz i ţ i i l e de desen spec ia le din P a r i s ; t o a t ă a c e a s t ă a r m ă t u r ă de e x p e r i e n ţ ă a pus-o l a d ispozi ţ ia «Onor. Minis te­rului». Iar documente le au mur i t în t r 'un dosar v o ­l u m i n o s , că ru ia , f i reşte , n ic i o folos inţă n u i s ' a pu tu t găsi nici p â n ă a s t ă z i . Ca r t ea de fa ţă ar pu tea fi soco t i t ă dar şi c a o pro tes ta re . D a r dife­r i tele c o m i s i u n i , b iurour i şi consi l i i de in spec to r i , cons t i tu i te în conspi ra ţ i i s t rani i pent ru a ch inu i cop i lă r ia s u b c u v â n t de î n v ă ţ ă t u r ă , sun t de m u l t cu u rech i l e îndopate de va t ă , pentru a m a i l ă sa s ă s t r ăba t ă l a ele v r eo pro tes ta re , o r icâ t de le­g i t i m ă s 'ar î n t â m p l a să f i e .

M O D E R N I S M

DuPĂ Jean G i r a u d o u x , P a u l Morand este a l do i lea r ep rezen tan t al m o d e r n i s m u l u i f r a n c e z , în­c u n u n a t cu u n m a r e p remiu l i terar , şi soco t i t c a a t a re , ce l m a i înzes t ra t din g e n e r a ţ i a sa , pentru a f i x a în file de căr ţ i c a r a c t e r u l e p o c e i noas t re de t r ep ida t iune şi e x c e n t r i t a t e . Ta l en tu l n e t ă g ă ­dui t al cehi i ce a scr i s «Ouvert l a nuit» şi «Ferme lanuit» a făcu t să se v o r b e a s c ă ma i s tărui tor despre aces t m o d e r n i s m a c u t , şi poate t o c m a i aces t ta ­len t , r is ipi t în opere c a d u c e , a sub l in i a t m a i a d â n c ră tăc i r i l e une i l i tera tur i de t i cu r i . P a u l M o r a n d , c a şi G i r a u d o u x , n u m a i î n c e a r c ă sa descopere sub capr ic i i le mode lo r , ceeace e per­m a n e n t în suf le tu l omenesc şi în v i e a ţ a soc ie t ă ­ţ i lo r . Nu v r e a s ă v a d ă d in t r ' un ind iv id decâ t t ra-t răsă tur i le s t rani i ce fac din el u n t ip . D i n m o ­ravu r i l e ac tua l e n u re ţ ine decâ t ceeeace le di te-r e n ţ i a z ă de cele t recu te şi le î n v e s t m â n t a c u u n

aer de e x c e n t r i t a t e . As t fe l preferă c a r i c a t u r a Por­t re tu lu i , ar t i f ic iul s impl ic i tă ţ i i , con to r s iunea g e s ­tului şi a a t i tudini lor în l ocu l inves t iga ţ i e i l n

tă in i ţ i le adânc i ale gândir i i şi a le pas iuni lor . F i reş te , despre e p o c a a c e a s t a n u se poate scr ie cu a c e e a ş c e r n e a l ă c u m i n t e cu care s ' a z u g r ă v i t în t recu t , i s tor ia v ie a une i soc ie tă ţ i e v o l u a t e o a r e c u m f i resc , după o l o g i c ă î nde lung s ta torn i ­c i t ă , şi nă ru i t ă brusc n u m a i de ros togo l i r ea de valor i u r m a t ă r ă sbo iu lu i . C e v a n o u şi neprec is încă , în locueş te şi în no rme le de desvo l ta re ale soc ie tă ţ i i , şi în suf le tu l omenesc însuş , v e c h i u l ech i l ib ru s f ă r â m a t . T r e p i d a n t ă şi i eş i t ă din orb i tă , soc i e t a t ea a c t u a l ă e î ncă |. m a i m u l t o a p a r e n ţ ă decâ t o rea l i t a t e . R u i n a t ă " de r ă sbo iu , se si leşte m a i m u l t să-şi i m p u n ă u n credi t decâ t să-şi re­const i tu ie o a v u ţ i e , m a t e r i a l ă şi su f l e t ească , pier­du tă . Indus t r ia t impu lu i t inde m a i m u l t l a sa t i s ­face rea van i tă ţ i lo r omeneş t i , decâ t l a îndes tu la­rea adevăra te lo r n e v o i . In locu l producţ ie i de ca l i ­t a te , o publ ic i ta te fo rmidab i l ă şi fără precedent . In loc de v a g o a n e pent ru t ranspor tu r i , l i m u z i n e de l u x ; în loc de g r â n e , băutur i rioui n ă s c o c i t e ; în loc de pâ ine , opiu şi eter şi m o r f i n ă şi c o -

59

© BCU Cluj

c a i n ă . A s t a f i indcă oamen i i p ie rzând gus tu l feri-cirei i a u r ă m a s n u m a i cu sete pen t .u îndes tu la rea p lăcer i lor . Ispiti ţ i din toa te păr ţ i le de a d e m e n i r e a u n u i l u x fa ls , se î ndepă r t ează de la s imp la c o m o d i ­ta te a ex i s t en ţ e i . T e r m e n u l vag :—«aface r i» , z u g r ă ­veş te o î n t r eagă s tare de spir i t şi de f a p t ; c o n ­fuz i a ones te lor întreprinderi cu cele m a i su s ­pecte o p e r a ţ i u n i ; e x c r o c h e r i a m a s c a t ă ; dor in ţa ne în f r ân t ă de c â ş t i g ; n e r ă b d a r e a f rene t ică a benef ic iu lu i i m e d i a t şi f abu los . A d ă u g a t ă l a ne ­voie de ban i , be ţ i a emo ţ iun i l o r de j oc a f ăcu t s ă în f lo rească a g i o t a j u l şi s p e c u l a ţ i a de bursă . Conş t i in ţe le s ' au î n tuneca t pe m ă s u r ă ce s ' au e x a s p e r a t n e r v i i . Soc ie t a t ea de as tăz i are c e v a desnădă jdu i t ca re a t r a g e şi ne l in iş teş te . C o s m o ­pol i tă prin a m e s t e c u l de o a m e n i şi in terese pre­gă t i t de r ă sbo iu , p rez in tă u n aspec t in te r lop , s t r an iu , n e s i g u r , a v e n t u r o s , ca re «hipnot izează och iu l obse rva to ru lu i şi poate h răn i cu îndes tu­l a re , c e a m a i apr insă fan tez ie a u n u i r o m a n c i e r . Socie ta te p re făcu tă , n o u ă , de profitori ; publ ic de s l eep ing-ca r , de pa lacur i şi de barur i in t e rna ­ţ i ona l e . V i e a ţ a n o c t u r n ă de cap i t a l e t i x i t e de o l u m e g r ă b i t ă s ă soa rbă să lba tec toa te vo lup tă ţ i l e îngădu i te şi ne îngădu i t e ; v i e a ţ ă de barur i unde f igur i le s u b fard îşi a s c u n d cr ispaţ i i le şi încre­ţ i tur i le t impur i i , şi unde suf le te le îşi c a u t ă în e x c i t a n t e , l eac de c â t e v a ceasur i pl ict iselei n e m ă r ­g in i te ori desnădejd i lor , î ncă n e l ă m u r i t e , c a îna­i n t e a ca tas t rofe lor ce se p regă tesc . L u m i n a c r u d ă a becur i lo r e l ec t r i ce , s t r ă luc i r ea h a l u c i n a t ă a ace t i l ine i , dau f igur i lor c o n v u l z i o n a t e de dorinţ i şi de u r ă , ochi lor apr inş i de a l coo l , ges tur i lo r m e c a n i c e de beţ ie , o înfă ţ i şare s in is t ră şi g r o ­t ea scă , a r t i f i c i a lă ; şi pent ru l i t e ra tu ră ined i tă .

De aces t pi toresc ca rac te r i s t i c epocei noas t r e , a fost cuce r i t P a u l M o r a n d . A t â t n u m a i , c ă l u m e a s p e c i a l ă a n a l i z a t ă în «Ouver t l a nuit» şi «Fermé l a nuit», e depar te de a da pe d e a n t r e g u l t onu l une i e p o c e . î n f r i g u r a r e a a c e e a n o t a t ă a c o l o , s t r a n iu l med iu lu i cosmopo l i t , e x c e n t r i t a t e a t ipur i lor , fă ră î ndoea l ă ve r id ice , n u reprez in tă decâ t o m i ­nor i t a t e . D i n c o l o de a c e a s t ă s a r a b a n d ă , e x i s t ă o m u l ţ i m e ind i s t inc tă şi c o n f u z ă , pe care răsbo iu l a făcu t -o s ă e v o l u e z e m a i m u l t în a d â n c i m e decâ t apa ren ţ ă , şi care r ă m â n e o m e n e a s c ă , profund u m a n ă , prin su fe r in ţă şi prin pas iune .

Şi a c i , în dispreţul a ce s t a pentru efor tu l sc r i i to ­rului de a privi o m u l şi s o c i e t a t e a sub u n u n g h i u de e te rn i t a te , în t e m e r i t a t e a de a nesocot i a c e a s t ă jus t i f icare şi aces t rost al tu turor l i te ra tur i lor , s t ă m a r e a r ă t ăc i r e a lui P a u l M o r a n d , şi a tu turor modern iş t i lo r , î n c e r c a r e a de a f i x a c l ipa fuga ră şi de a re ţ ine p i torescul une i mode v r e m e l n i c e , î n s e a m n ă şi r i scu l de a pieri oda tă cu t r ece rea lor . Nu vor t r ece mu l ţ i ani şi t ab lou l soc ie tă ţ i i de supra fa ţ ă de a s t ăz i , v a fi to t a t â t de e rme t i c închis în ţ e i ege re i , c a u n s tudiu de m o r a v u r i care cere o erudi ţ ie spec i a l ă . C u m s 'ar pu tea r ecunoaş t e după c â ţ i v a a n i , i nd iv iz i i care a u dus până l a absurd a n u m i t e chipur i de a v o r b i , de a se purta', de a se î m b r ă c a — m o d e ce n ' a u curs decâ t r ă s t i m p u l unu i s ezon ?

A c u m a ch i a r , şi î ncă a c e a s t ă ga ler ie cu to t p i torescul e i , ne pare popu la t ă cu o l u m e spec i a l ă , a s e m ă n ă t o a r e f enomene lo r e x p u s e de fa imoş i i bar -n u m i , în co lec ţ i i l e de cu r ioz i t ă ţ i din cele c inc i con t inen te ; cur ioz i t ă ţ i care ne l a s ă pe u r m ă a m i n ­t i rea u n u i în t r is ta t şi neliniştitor desgus t . .

M I S T I F I C Ă R I Ş I

A .CUM u n sfert de v e a c , în p l ină înflorire a s i m b o l i s m u l u i , cafenele le ar t i s t ice ale Par i su lu i şi rev is te le de a v a n t g a r d ă , s ă rbă to reau cu en tu ­z i a s m u l ce s tă bine or icărei t inere ţ i , apar i ţ i a a d o u ă glor i i m e t e o r i c e . Al f red J a r ry cu a l s ău «Ubu-Roi», şi le D o n a n i e r R o u s s e a u , cu pic tur i le s t ân ­g a c e , l ipsite de pe r spec t ivă , dar f idele în s c h i m b în m i n u ţ i o a s a z u g r ă v e a l ă a nas tur i lo r de la v e s t o n , a bal 'oanelor cap t ive şi a pe isagi i lor reproduse d u p ă g r avu r i l e din J o u r n a l des V o i a g e s . F a r s a lui J a r ry e ra a s e m u i t ă de c ronicar i i t impu lu i cu Hamle t , Tar tu fe , G a n u r g e şi D o n Juan laolal tă n u m e l e său e r a p ronun ţa t a lă tu r i de A r i s t o f a n şi S h a k e s p e a r e . P i c t u r a lui R o u s s e a u , împes t r i ţ a tă de obsedan ta s i lue tă a t u rnu lu i E i f f e l , înf iptă pent ru pricini mis te r ioase p â n ă şi în m i j l o c u l pe isagi i lor m e x i c a n e , r ep rez in tă n ic i m a i m u l t j i i c i m a i pu ţ in decâ t o fer ic i tă s i n t eză c o m p r i m a t ă de P i n t u r i c h i o , Giot to şi L e o n a r d o , l a care f iecare c ron ica r m a i a d ă o g a n u m e l e câ te u n u i pictor p re fe ra t ; M a n e t , P i s sa ro ori Chard in .

A s e m e n e a mis t i f icăr i n u sun t rare în i s tor ia epoce lor de r evo lu ţ iona re a r t i s t i că şi l i t e ra ră . Porn i t e din e n t u z i a s m ă r i pripite ori n u m a i din g l u m ă , l ega te după ace i a s ta to rn ic de i s tor ia une i e p o c e , t r ansmise de la o g e n e r a ţ ; e l a a l t a fă ră pu t in ţa une i ve r i f i că r i , d u r e r a z ă sub f o r m ă de m i t , p â n ă când u n ce rce tă to r i c o n o c l a s t s c u t u r ă j u c ă r i a , desface m e c a n i s m u l in ter ior , şi a r a t ă ochi lor u i m i ţ i , toa te rot i ţe le rug in i t e ce a v e a u s ă înfrunte v e ş n i c i a . .

î n t â m p l a r e a a f ăcu t ca înainte de a a p ă r e a

G L O R I I F A L Ş E

s tud iu l «Les sources d 'Ubu-Ro i» al lui Char les Chassé , edi torul Fa sque l l e s ă fi t ipăr i t şi p iesa lui Ja r ry , d e v e n i t ă cu to tu l r a r ă . A s t f e l , înainte de a se face d o v a d a c ă f a i m o a s a fa rsă , e c r ea ţ i a a doi l i ceen i , fraţi i Mor in , după care J a r ry a c o ­p ia t ap roape pe dean t r egu l ope ra ce i -a da t f a i m ă l i t e ra ră pe un sfert de v e a c ; s ' a pu tu t ve r i f i ca m a i u şo r , cu c a r t e a în m â n ă , însăş v a l o a r e a s a l i t e ra ră , indi ferent de iden t i t a t ea a u t o r u l u i . R e -prez in ta rea piesei , a da t pe u r m ă u l t i m a l o v i t u r ă .

«Nu e x i s t ă — s c r i a u n c ron ica r p a r i z i a n — o m a i c r u d ă descoper i re decâ t a c e i a de a fi c r e z u t u n luc ru f rumos şi a-1 descoper i pe u r m ă , c ă n u e. A c e a s t a m i s ' a î n t âmpla t , şi sun t încă u i m i t . A d m i t e a m de bună c red in ţă c ă U b u - R o i , e u n c a p o ' d o p e r ă . L ' a m c i t i t : ce de samăg i r e ! . . V ă s ă z i c ă as ta e ra Ubu ! . . E r a o f an toşă peur i l ă şi s c a t o l o g i c ă . . . D e c i , pe l a 1890, a j u n g e a o ase ­m e n e a logor rhée r ău mi ros i toa re pent ru a cucer i ci t i tori i şi a î n c u n u n a cenac lu r i l e !» Şi a l t u l : «Bietul U b u - R o i ; mi -e t e a m ă că s ' a p răbuş i t h i l a -r i an ta sa s ta tue reedi tând piesa ce n u se m a i g ă s e a în l ibrăr ie . Cu t e x t u l în m â n ă e g reu de e x p l i c a t e n t u z i a s m u l epi lept ic s tâ rn i t de a c e a s t ă fa rsă a t inereţ i i» . Şi în s fârş i t , S o n d a y , în le T e m p s : «Ubu-Roi , n u e decâ t o u r z e a l ă de s ă r ă c i i , cu e n o r m e g l u m e s c a t o l o g i c e de u n spir i t ef t in cu totul».

C h . Chassé , g răbeş te însă acea s t ă prăbuşi re de g lo r io l ă , dovedind că f a imosu l U b u , a fost scr i s de doi l i ceen i , l a pa isprezece an i , în g l u m ă , şi pent ru în tă r i rea a f i rmaţ i i lo r , pub l ică o scr isoare

60

© BCU Cluj

a u n u i a dintre fraţ i i au to r i , Char l e s -Gabr i e l Mor in , a s t ăz i şef de e x a d r o n de ar t i ler ie în por tul cel m a i occ iden ta l a l F r a n ţ e i . A u t o r u l a d e v ă r a t , a r a t ă a c o l o c ă fa rsa ş c o l ă r e a s c ă n ' a v u s e s e nic i o pre­ten ţ ie s ă in t re în e te rn i t a te , c ă a fost sc r i să în j o a c ă , c ă nic i u n u l din cuv in t e l e cu in terpre tăr i le neaş t ep ta t e ale comen ta to r i lo r n u a s c u n d e a in ­ten ţ i i de îna l t ă l i t e ra tu ră , c ă n ic i e l , n ic i fratele coau to r , n ' a u gând i t v r e o d a t ă s ă scr ie l i t e ra tu ră după aces te g l u m e cop i lă reş t i , şi c ă se s i m t ă u i m i t şi r u ş i n a t de t â m b ă l ă u l f ăcu t în j u ru l unei «prostii, pur şi s implu», de a căre i r ă spundere se s c u t u r ă cu to tu l . Iden t ică mis t i f i ca re , dovedesc c ron ica r i i ar t is t ici şi cu p ic torul R o u s s e a u , o m s implu şi i g n o r a n t în m e ş t e ş u g u l p ic tor icesc ,

M I S T E R E A L

«URMĂRIM, de la o v r e m e , de aproape toa te f r ămân tă r i l e în care se fac şi se desfac mar i l e case de e d i t u r ă . P â n ă în a junu l r ă sbo iu lu i , t ipă r i rea une i bibl ioteci şi sus ţ ine rea une i r ev i s t e , î n s e m n a u întrepr inder i foar te m ă r u n t e , ca re ce r eau cap i ­ta lur i cu to tu l m o d e s t e , şi se pu t eau m e n ţ i n e h răn i t e ch ia r n u m a i cu oa reca re d o z ă de i d e a l i s m . A s t ă z i , se înves tesc în case de ed i tu ră zec i de m i ­l ioane ; în c u l t u r ă n u m a i cap i t a lu l îşi poate spune c u v â n t u l cel din u r m ă , iar b u g e t u l u n u i foarte să ­r ăcu ţ e rev i s te a t inge c i f ra întrepr inder i lor or icăre i m a r i fabr ic i d ina in te de 1914. Cu l tu r a se a f lă , as t fe l , a s e r v i t ă cap i t a lu lu i . V o r t rebui c â n d v a c ă u ­ta te a ic i e x p l i c a r e a s tăr i lor j a ln ice în care se a f lă as tăz i l i t e r a tu ra r o m â n e a s c ă . In cu l t u r ă a u n ă v ă l i t n egus to r i i . E i a u c u v â n t u l . E i ho tă ră sc soa r t a că r ţ i lo r . E i a u preferinţ i şi an t ipa t i i . E i pot su ­g r u m a şi î n d r u m a o m i ş c a r e , după c u m in te resu l bănesc d i c t ează , în a fa ră de or ice p reocupare dintre ace le n u m i t e cu oa reca re pudoare s f ioasă , de oa ­men i i s c r i su lu i , idea l i s te . A m v ă z u t m u r i n d pe rând r e v i s t e . A m v ă z u t c u r m â n d u - s e apar i ţ i a bibl ioteci lor de popu la r i za re . A m v ă z u t ediţi i din scr i i tor i i a leş i ce n u s ' au m a i t ipăr i t , f i indcă in te ­resu l c o m e r c i a l g ă s e a m a i b ă n o a s ă t ipă r i rea ope­relor d-lor E f t im iu şi C o s m i n , decâ t a le lui A n g h e l ori B a c o v i a . Când ne m i r a m , în t r ' o c r o n i c ă t re­cu t ă , de nedrep ta t ea a n u m i t o r c a m p a n i i duse îm­po t r iva edi tur i i «Cultura Naţ iona lă» , o f ă c e a m f i indcă s o c o t i m cu to tu l nedrept a insu l t a u n cap i t a l ce se pune des in te resa t în s lu jba cu l tu r i i , cu s i g u ­r a n ţ a u n o r defici te a n u a l e ce se a v a l u e a z ă l a m i l i o a n e ; când şt iut este că ac.elaş cap i t a l înves t i t de p i ldă , î n t r ' o m o a r ă cu moto r ori î n t r ' un c o m e r ţ de b lănăr ie îşi a s i g u r ă din pr imele lun i u n bene ­ficiu ne t cel puţ in e g a l c ap i t a l u lu i . A l t ă d a t ă se ­ce ta s a u fer t i l i ta tea une i epoc i l i t e rare , îşi a v e a u exp l i că r i n u m a i în s le i rea sau v i t a l i t a t ea une i g e ­nera ţ i i de sc r i i to r i . A s t ă z i , c â n d t ipă r i r ea une i căr ţ i e m a i d e g r a b ă o a facere n e g u s t o r e a s c ă , decâ t o în t repr indere de cu l t u r ă , s u n t e m nevo i ţ i a u r ­măr i cu ochi iscodi tor i toa te dedesubtur i le opera­ţ i i lor ed i to r ia le , f i indcă de încăerăr i le şi b i ru inţe le de a c o l o , depinde în m a r e parte şi soa r t a însăş a s c r i s u l u i .

A v e m pe m a s ă , a l ă t u r i : «Raportul Consi l iu lu i de admin is t ra ţ i e că t re a d u n a r e a g e n e r a l ă e x t r a o r ­d ina ră a ac ţ ionar i lo r socie tă ţ i i a n o n i m e «Viaţa R o ­mânească» şi r ă spunsu l aces tu i rapor t , f ăcu t de d. L . C a l a f a t e a n u , ac ţ iona r al socie tă ţ i i şi t o toda tă t o v a r ă ş în t r 'o în t repr indere de ed i tu ră «Ancora», c o n c u r e n t ă «Vieţii Româneş t i» , d a c ă v reo apropiere

s t â n g a c i p â n ă l a absurd , n a i v în concep ţ i e ar t i s ­t i că , a r u n c a t în p l ină f a i m ă a ca fene le lo r de ace l a ş Ja r ry , ca re 1-a n ă s c o c i t din spi r i t de f a r să , pent ru c a pe u r m ă să asis te cu u i m i r e l a e n t u ­z i a s m u l c â t o r v a l i te ra tor i şi ju rna l i ş t i , ce l -au i m p u s p â n ă în t r ' a t â t opiniei publ ice , încâ t nici mis t i f i ca toru l n ' a m a i a v u t cu ra j să-ş i măr tu r i ­s e a s c ă g l u m a . A ş a s ' a î n t âmp la t c a pictori plini de făgădue l i s ă se op rească în pl ină e v o l u ţ i e pen t ru a n u m a i z u g r ă v i decâ t cop i lă r i i , în m a n i e r a R o u s s e a u , încura ja ţ i l a a c e a s t a de c r i t i ca e x t r e ­mi s t ă , ca re şi în F r a n ţ a , ca şi a i u r e a , e g a t a s ă descopere mediocr i t ă ţ i l e celor m a i r u d i m e n t a r e , ca l i tă ţ i nebănu i t e , de t e a m a de a n u fi soco t i t ă cu spi r i tu l î ngus t .

T I P A R U L U I

se poate face între ros tur i le cu l tu ra le ale aces tor d o u ă ed i tur i . Cons i l iu l de admin i s t ra ţ i e a l «Vieţii Româneş t i» n u m ă r ă , printre a l ţ i i , pe d-n i i : P . P o n i , C. Stere , Miha i l S a d o v e a n u , G. Ib ră i l eanu , D . D . P a t r a ş c a n u , D r . C a z a c u , I . S i m i o n e s c u - R â m n i -c e a n u . Ca a ta re , cons i l iu l e i r o n i z a t subţ i re de ne ­gus to ru l C a l a f a t e a n u şi do jen i t cu f raze ba t joco ­r i toare (din care n u l ipsesc greşel i le de or tograf ie şi sugh i ţu r i l e s in tac t ice) pent ru c ă n ' a ş t iu t s ă f a c ă din ed i tu ră o în t repr indere b ă n o a s ă . E a c u m fapt ş t iut de t o a t ă l u m e a , c ă ed i tu ra din j u r u l rev is te i i e şene se a f lă în t r 'o s t r â m t o a r e . T ipă r ind căr ţ i le d-lor C. H o g a ş , G. I b r ă i l e anu , M . S a d o v e a n u , Jean B a r t , D e m o s t e n e B o t e z , A l . Ă . P h i l i p p i d e , a înscr is defici te pe care n u le-ar fi c u n o s c u t , fă ră îndoia lă , d a c ă t ipă rea operele d-lui R a d u C o s m i n , ori m ă c a r c inci r o m a n e de f a sc i co l ă , a n u a l , l ansa te cu premi i din b r anşa par fumer ie i şi a c iorapi lor de m ă t a s e . L u p t a , da t ă dar , între diferi tele cu ren te dintre ac ţ ionar i i «Vieţii Româneş t i » ne i n t e r e sează şi pe no i , cei fă ră a c ţ i u n i , de a p r o a p e . D e b i ru in ţ a punc­tului de vedere a p ă r a t de d. P . P o n i , I b r ă i l e a n u , S a d o v e a n u , e t c , s a u de v i c t o r i a d-lui C a l a f a t e a n u (editor a l d-lor E f t i m i u , C o s m i n , R â u l e ţ şi a l m a i mul to r r o m a n e în fasc icole) depinde î n t r u c â t v a şi î n d r u m a r e a m a i depar te a a l tor ed i tu r i . «Viaţa R o m â n e a s c ă » s tă sus p u s ă în s t i m a tu tu ro r , m a i a les prin se lec ţ i a căr ţ i lo r ce a t ipăr i t l a I a ş i . Că a c e a s t ă s t i m ă a r ă s c u m p ă r a t - o cu pierderi m a r i , e u n e r o i s m , pe care de a c u m nu-1 m a i poa te r ă s ­plăti decâ t i s tor icu l cu l tu ra l a l aces to r t i m p u r i .

D . C a l a f a t e a n u , t o v a r ă ş al d-lor A l c a l a y şi B e n v e -nis t i , găseş te cu drep tu l s ă u de i nd igna re n e g u s t o ­r e a s c ă , c r i m i n a l faptul c e o p i l d ă c ă ed i tu ra rev is te i i eşene n ' a ş t iut să p u n ă în va loa re dreptur i le a sup ra publ ica ţ i i lor de ed i tu ră s u b e m b l e m a : ( s i c ) : «Biu-rou l de ed i tu ră r ă spând i r ea cul tur i i» , c u m p ă r a t e od in ioară l a o l a l t ă cu t o a t ă s o c i e t a t e a în n u m e c o ­l ec t iv «Alca l ay & Comp.» . P e n t r u l ă m u r i r e a pu­b l icu lu i , î n ş i r ă m şi aces te opere , găs i te de ed i ­to ru l A l c a l a y , d e m n e de a f i gu ra sub «emblema» : «Răspândi rea cul tur i i» .

S u n t : ( c i t ă m după c o n t r a c t u l de v â n z a r e ) :

1. L e c t u r a pent ru to ţ i . 2. Sbu ră to ru l . 3. Memor i i l e lui Ludendor f . 4. R o m a n e de s e n z a ţ i e .

Pen t ru a n u fi c o n t i n u a t o operă de a s e m e n e a cu l t u r ă , n e g u ţ ă t o r u l ca re face confuz ie între o ed i ­t u r ă şi o b a r a c ă cu g ră t a r n a ţ i o n a l , m u s t r ă c o n ­si l iul de admin i s t ra ţ i e a l «Vieţii Româneş t i » cu

© BCU Cluj

î n ju ră tu r i fu r ioase , până l a d ispre ţu i rea aco rdu lu i d int re sub iec t şi p red ica t .

N e - a m opri t a sup ra aces tu i ep isod tr is t , f i indcă îl s o c o t i m s e m n i f i c a t i v pr imejdi i lor ce pândesc din toa te u n g h e r e l e c u l t u r a r o m â n e a s c ă . Când toa te consi l i i le de admin i s t r a ţ i e , a l că tu i t e de persona­l i tăţ i c a P . P o n i , S a d o v e a n u , Ib ră i l eanu , Stere , e t c , vor fi m ă t u r a t e din c â r m u i r e a ed i tu r i lo r , şi când soa r t a căr ţ i lo r v a s ta cu to tu l n u m a i în m â n a r ă -

.spânditor i lor de cu l t u r ă de t a l i a d-lui C a l a f a t e a n u ,

ADRIAN M a n i u este u n u l dintre primii lup tă ­tori pen t ru «poezia nouă» , şi în or ice c a z u n u l d in acei ca re a u f ăcu t s ă n a s c ă d iscuţ i i şi au sus ţ i nu t cu m a i m u l t ă tă r ie cu ren tu l , defunct în fo rma ex te rn i s t ă ds a t u n c i .

C a i n o v a t o r în scr isul r o m â n e s c , A d r i a n M a n i u a sufe r i t pe v r e m u r i toa te insu l t e l e . A fost u n fel de pa ra t ră sne t a l ind ignăr i i soc i a l e , depr insă s ă ascul te rec i t ându-se l a producţ i i şco la re «Ava­rul» şi s ă a t i n g ă a p o g e u l emo ţ i e i ar t is t ice l a f i n a l u l :

«El dând a u z i n d prin u n d e , . . . - - Nu-ţ i d a u n i m i c îi r ă spunde Ş i ' n a d â n c s ' a scufunda t» . —

( A v a r u l , de s igur «Editura Casei Şcoalelor»)

Nici Ion Minu le scu nu a sufer i t a t â t a oca r ă . Versu r i l e sale e r a u m a i ap roape de m i n t e a m u l ţ i -m e i , care v e d e a în ele c e v a n o u , a ş a c u m ai v e d e a n o u în fap tu l că c i n e v a în t r 'o b u n ă zi a î ncepu t să i a să pe s t r a d ă în h a i n e ro ş i i .

O d a t ă ce m u l ţ i m e a c i t i toare p r indea «cheia», şi pr icepea c ă i ah tu l a lb e t r ecu tu l şi cel a lbas t ru v i i to ru l , c redea c ' a în ţe les to tu l , şi m ă g u l i t ă de a c e a s t ă au tover i f i ca re a perceper i i a r t i s t ice , n u se m a i r e v o l t a , f i indcă t o t u l , i se pă rea n o r m a l .

A d r i a n M a n i u n u a oferi t şi n u oferă n ic i o pu t in ţă de in terpre tare a s e m ă n ă t o a r e , şi de" a c e i a c â t şi pent ru fap tu l c ă r e p r e z e n t a u n t a len t în «poezia nouă» , ap roape to t ponosu l 1-a pur t a t s i n g u r , • -şi în t r ' un a ş a g rad încâ t s'ar fi c rezut că n u m a i M a n i u a f ăcu t poezie n o u ă .

R e v o l t a publ iculu i a a v u t deal t fe l i n s t inc tu l j u s t , f i indcă A d r i a n M a n i u este printre cei foar te puţ ini care a u s u p r a v e ţ u i t mode i s imbol i s t e , şi prin u r m a r e e r a u n u l din cei m a i tari ofensator i a g u s t u l u i sub ru ra l de pe a t u n c i .

Şi f i indcă o a m e n i i cu s imţu l ar t is t ic med ioc ru sun t m u l ţ i m e , ei a u pu tu t c re ia în ju ru l n u m e l u i lu i A d r i a n M a n i u o a t m o s f e r ă care n u s ' a r is ipi t î ncă p a r ' c ă nic i a s t ă z i .

P a r f u m u l s implu şi a d â n c a l s en t imen tu lu i din poez ia lui A d r i a n M a n i u n u poate răsba te nic i a c u m p â n ă l a s i m ţ u l cu legă to r i lo r de ceapă din o g o r u l l i te ra tur i i r o m â n e ş t i . Şi este e x p l i c a b i l .

Es te a d e v ă r a t c ă şi A d r i a n M a n i u a ios t foar te neg l i j en t , ( a c u m este n u m a i negl i jen t ) în crea ţ i i le sa le , — şi că uneor i are inega l i t ă ţ i sd runc ină toa r e .

T i n e r e ţ a d e - a c u m zece an i , i n d i g n a t ă de iner ­ţ i a m u l ţ i m e i , a fost t en t a t ă s ă f acă zburdă ln ic i i , pentru a sper ia c o m p l e t pe cet i ror , s a u pentru a-1 i n t i m i d a .

n u m a i încape n ic i o îndoia lă c ă n u ne v o m m a i î n c u r c a în v i t r ine de v o l u m e l e d-lor Ib ră i l eanu , C, H o g a ş e t c , bo teza te de au to ru l r ă spunsu lu i «macu la tu ră» ; ci v a sos i , în s fârş i t , e p o c a de în­florire a t iparu lu i r o m â n e s c , în care maş in i l e n u vor m a i prididi a svâ r l ind pe p ia ţă memor i i l e lui Ludendorf , opere le d-lui R a d u Cosmin şi r o m a n e de v a l o a r e a «Eleonorei s au fec ioa ra r ăp i t ă în n o a p t e a nunţ i i» .

V E R S U R I

Cet i toru l însă în deobşte are s imţu l a n i m a l i c t r eaz , şi n u s ' a l ă sa t n ic i sper ia t n ic i i n t im ida t A s t ă z i , A d r i a n M a n i u , cu ră ţ i t de ceeace î n s e m n a în opera lui pa r t ea de e x a g e r a r e a g r e s i v ă , este în l i t e r a tu ra r o m â n e a s c ă , — fără f ront ispic iu de ş c o a l ă , poa t e cel m a i de l ica t poet al s tăr i lor su ­fleteşti de depr imare c iuda t ă , i n c o h e r e n t ă , ne ­în ţ e l ea să .

S e n t i m e n t u l din poezi i le lui A d r i a n M a n i u are s b u c i u m ă r i d ispera te şi scur te de f i in ţă desnă-dă jdu i tă , ca re vorbeş te prin e x c l a m a ţ i i , căre ia- i v in în min te d in t r ' oda tă lucrur i d i spara te , a m e s ­t ecând rea lu l cu c e v a de pe c e a l a l t ă l u m e , de c ine ştie u n d e .

V ă aduce ţ i amin te poate ace l neu i t a t «Cântec frumos», care poar t ă în el desnăde jdea s i m p l ă şi u c i g ă t o a r e a me lanco l i i l o r f ă ră ros t a le lui V e r -l a i n e :

«Sufletul m e u , nu fă r pe ape , G â n d u l d e - a c u m , v a l m o l e ş i t , V i e a ţ a zada rn i c v r e a s ă m ă ' n g r o a p e Totu- i s fârş i t .

D r a g o s t e a m e a , apă î n c e a t ă şi ve rde Intre n ă m o a l e l e m o i , Suf le tu l , m e u a lbele foi îşi pierde A l b e l e fo i .

V r e a u înserăr i t r is te , cu boli nes fâ rş i t e , P a l i d e ză r i , soare răn i t C ă z u t în n o a p t e a care-1 înghi te Totu- i s fârş i t .

Stele de foc v ie c a ' n ori şi ce s e a r ă M e a r g ă pe d r u m c u m de veacur i rotesc I a r ă şi i a r ă Pe n e g r u l ceresc .

Suf le tu l m e u i n t r ă c a n u f ă r u 'n ape T o t m a i a d â n c în el adânc i t , To tu - i depar te , to tu- i ap roape To tu - i sfârşi t».

A d r i a n M a n i u are şi i n tu i ţ i a a r t i s t i că a a m ă ­n u n t u l u i p las t ic , pe care-1 dă cu putere e v o c a ­t o a r e , în t r 'o l i m b ă r o m â n e a s c ă r a r ă în u l t i m u l t i m p , şi cu o a r t ă f i n ă :

«Zbor lăs tuni i şerpuind Pes te z idur i le a lbe Intre flori le de na lbe Cade s a r a fâ l fâ ind . Şi l ucea f ă ru l r ă sa r e ,

C R O N I C A L I T E R A R Ă A D R I A N M A N I U : « M E Ş T E R U L » , 3 A C T E I N

de Ar is tar c

62

© BCU Cluj

T u r m a a porni t spre s a t Şi l u c e a f ă r u l r ă sa re A l b ă s t r i t de depă r t a re . L in i ş t e . — A înop ta t . L u n a ' i a l b ă c a o f loare , T rec şi v i te le m u g i n d , L u n a ' i a l b ă c a o f loare , M u g e t u l în n e g u r i m o a r e — Toa t e s telele s ' apr ind .

In bă ta i a v â n t u l u i I a rba 'n va lu r i se despar te , I a rba 'n v a l u r i se despar te . Şi auz i u r l ând depar te , C â n e l e pămân tu lu i» .

(Peste z idur i le a l b e ) .

A c e s t e înal te ca l i tă ţ i e r au în g e r m e n e şi în p r imele luc ră r i a le lu i M a n i u , dar l u m e a e ra prea i n d i g n a t ă c a s ă le descope re .

Despre ele însă v o m vorbi a ş a c u m se c u v i n e a t u n c i c â n d îşi v a a d u n a în v o l u m poemele s a l e .

«Meşterul» lui A d r i a n M a n i u este î n c e r c a r e a , r euş i t ă în par te , de a r e î n v i a l e g e n d a Meş te ru lu i M a n o l e , în t r 'o f o r m ă a r t i s t i că şi n o u ă .

Cu a c e a s t ă in tenţ ie a că re i r ea l i za re s i n g u r ă poa te da m ă s u r a va lor i i opere i , A d r i a n M a n i u a v ro i t s ă c re ieze o a tmos fe r ă s t r an ie , ap roape în­f r icoşă toare care s ă n a s c ă ce t i to ru lu i o s tare ner ­v o a s ă c a p a b i l ă de a-1 face s ă p r i ceapă s a u s ă fie p reocupa t m a i m u l t de mis t e r , decâ t de r ea l i t a t e , — m a i m u l t de suf le tu l luc ru r i lo r decâ t de lu ­c ru r i , a v ro i t s ă f a c ă s ă t r ă i a s c ă şi s ă j o a c e o d r a m ă ; ace l «Oaspete necunoscu t» care e 'n no i , în l uc ru r i ş i 'n î n t âmp lă r i .

C o n c e p ţ i a , în care a* în ţe les s ă toa rne v e c h i u l t ipar din l e g e n d a «Meşterului Manole» , este p l ină de m i s t i c i s m , s t r an iu , n e l ă m u r i t , de d inco lo de v i e a ţ ă şi de c e e a c e n u p u t e m no i î n ţ e l ege . E o concep ţ i e după M a e t e r l i n k . (L ' i n t ru se , L e s a v e u -g le s , e t c ) .

In «Meşterul» vorbeş te : «Cuminţenia p ă m â n ­tului», O F ă p t u r ă , A l t ă F ă p t u r ă , U n faun , Un soco t i to r , U n c ă l u g ă r . Şi e x i s t e n ţ a meş te ru lu i e c i uda t ă şi î ndoe ln ică , şi mis te ru l sacr i f ic iu lu i a fost furat rea l i t ă ţ i i , şi zboru l s imbol i c are m a i m u l t d in gându l zboru lu i d e c â t din ges tu l lui m a t e r i a l , to tu l e r ea l i za t cu s tă ru i toa re i n t e n ţ i e : v a g , i r ea l , sp i r i tua l .

B l e s t e m u l de a n u pu tea c r e a n i m i c t ra in ic d e c â t prin sac r i f i ca rea a to t ce iubeş t i ma i m u l t , i zvo ră ş t e în «Meşterul» lui A d r i a n M a n i u n u di­dac t i c şi e d u c a t i v ca în c l a s i c a l e g e n d ă , ci mis t ic şi n e l ă m u r i t , c a u n b l e s t em d u m n e z e e s c , ca o pedeapsă d i v i n ă care se împl ineş te după leg i pe care n u le c u n o a ş t e m .

P r in a c e a s t a «Meşterul» lui A d r i a n M a n i u re ­p r e z i n t ă o r e a l ă va loa re ; e l r ep rez in tă sacr i f ic iu l ş i j e r t fa e t e rnă a suf le tu lu i o m e n e s c pent ru bu­c ă ţ i c a de a l tar care ar t inde prin v o i n ţ a o m u l u i , s ă însemne şi c e v a ma i t r a in ic d e c â t e l , şi s ă se r idice c e v a m a i ap roape de D u m n e z e u .

A d r i a n M a n i u a- găs i t s i ngu ru l t ipar în care s 'ar fi pu tu t r e n o v a l e g e n d a , amp l i f i ca t ă cu re­v o l t a m u l ţ i m e i con t ra celor pe care nu- i în ţe leg şi u ş u r i n ţ a cu care m u l ţ i m e a - i g a t a s ă sacr i f ice pe n o v a t o r i . P ros t i a şi b u n a c red in ţa t r ad i ţ iona lă cu s p a i m a de înoire d u c e l a supe r s t i ţ i e :

L U C R Ă T O R I I

M e ş t e r u l e p ă g â n — M ă r i a T a a c u m s'o ş t ie .

C Ă L U G Ă R U L

Nu mi s ' a spoved i t n i c ioda t ă m i e .

L U C R Ă T O R I I

O s i n g u r ă da t ă D o m n u l u i s ' a r u g a t Şi a tunc i n ' a f ăcu t c r u c e . Şi a fu lge ra t Cerul c a f ierul — şi so ţ i a lui pen t ru m o a r t e a

[ven i t .

Meş te ru l se a r u n c ă din t u rn cu ar ipi le de l e m n şi cade zdrobi t , şi boerii a b i a a tunc i după ce a m u r i t a u înţeles m ă r e ţ i a faptei şi a idei i c ă : «zdrobirea în t regeş te u n gând».

A d r i a n M a n i u a scr i s '«Meşteru l» cu s impl i t a te ş i , în t r 'o vedere l a r g ă , a r t i s t i că .

Pen t ru a da s imbolu j u n i v e r s a l al zădărn ic ie i e for tu lu i f ă ră sac r i f i c iu , pune F ă p t u r a d i s t ingă-toare să v o r b e a s c ă a ş a de p a r ' c ă ar cupr inde în t reg p ă m â n t u l cu p r iv i rea şi pu te rea ei d is t in-g ă t o a r e :

«Ca u n sobol m ă r idic din a d â n c u l v r e m i i .

Pes te u n cea s , c â n d t rec păsări c ă l ă toa re Cu ţ ipăt l u n g sub t s t e a u a care e os ia l u m i l o r , Z id i r i l e nou i vor fi dă r îma te» .

C u m i n ţ e n i a p ă m â n t u l u i vorbeş te f rumos , şi făp­tur i lor care -o în t r eabă ce-i i ub i rea , le r ă s p u n d e :

«E p r i m ă v a r ă In piept».. .

r ă spuns care cupr inde c e a m a i poe t ică şi ma i m i ş c ă t o a r e defini ţ ie a iub i re i . To ţ i acei c a r e - au s imţH în v i e a ţ a lor a c e a s t ă «pr imăvară în piept», pot s imţ i f r umuse ţ a expres ie i şi de l i ca te ţa e i , fără a m a i fi n e v o i e de v r e u n c o m e n t a r .

In a l tă par te , unde printre pietre s ' a s t r iv i t u n cu ib de pasăre si s ' au o m o r î t p u i i :

I M E Ş T E R U L

Casa c lăd i tă din pieptur i le noas t r e , soa r t a o [doboa ră .

P l â n g i , pasă re , p l â n g i , c â n t e c u l t ău e f rumos ca o [ f loare .

U C E N I C U L

A t ăcu t — a fost p r iv ighe toa re ; Nu o s ă se m a i î n t o a r c ă ! Cine ş t i e . . .

M E Ş T E R U L

D u r e r e a o l e a g ă c a şi o iub i re Şi o t â răş te înapoi — o s ă r e v i e » . . .

A d r i a n M a n i u face o a r t ă s imp lă , dar prin acea s t a a d â n c o m e n e a s c ă şi c u p r i n z ă t o a r e . A r t a s a are s imp l i t a t ea u n u i desen ar t i s t ic , l u c r a t f in , cu mode le româneş t i pe-o a m f o r ă . E a e ca a c e a desăvâ r ş i t ă de M e ş t e r :

B O E R I I ( t recând)

«Ceeace a f ă c u t e m i n u n a t . Pr iveş te n u m a i b râu l ă s t a în care bat Ar ip i l e păsăr i lor de au r , în plisc cu clopoţei D i n care sune tu l d u m n e z e e s c adie».

Şi e păca t c ă uneor i v r e a s ă c o m p l i c e , şi e păca t că e neg l i j en t în v e r s , în c o m p o z i ţ i e , şi uneor i în l i m b ă .

Dar a c e s t e a sun t cusurur i m ic i pe care A d r i a n M a n i u le r ă s c u m p ă r ă cu u n t a len t m a r e , ce uneor i îţi i m p u n e nedumer i r e şi cău ta re a d â n c ă în t ine .

63

© BCU Cluj

D R A M A Ş I T E A T R U L « T U L B U R A R E A A P E L O R » , D E L U C I A N B L A G A

lo an Marin S a do v eanu

I N C H I N Â N D - 0 n u m a i gus tu lu i v reunu i cet i tor s i n g u r a t e c , l ib ră r ia de as tăz i împar t e o d r a m ă n o u ă , ca re din ne înc rede re şi din f r ică , m u l t ă v r e m e n u v a auz i asupra- i fâ l fâ i tul m ă t ă s o s al c o r t i n e i !

In v remur i l e ace s t ea de pă r in t ească oblăduire a c o r d a t ă l i tera tur i i n a ţ i o n a l e , încercăr i le uno r t ipare n o u ă , pentru s cenă , în ch ia r începutur i le lor , ar t rebui s ă g ă s e a s c ă drepturi l a înfăptuir i . Şi t o tuş sun t s e m n e că n u vor cobo r î , în c u r â n d , din v o l u m e . . . «Meşterul» lui A d r i a n M a n i u , «Mi­sterele» lui Ştefan Neni ţescu şi m a i a les «Tulbura­r e a Apelor» a lui L u c i a n B l a g a , vor îngroz i î ncă director i şi comi t e t e , l a r ându l lor în spă imân ta ţ i de gus t ă to ru l c ă r u i a pe căi bă tu te s igu r îi intri în v o i e : pub l i cu l .

Gus tu l aces tu i publ ic , pent ru o a m e n i cu och iu l a g e r , e l impede a c u m : o d r a m ă înc rop i t ă din mu l t e a l te le , în cari se î n c u v i i n ţ e a z ă din când în când — pe l â n g ă ace l speci f ic d r a m a t i c , ca re t rebuie să fie lesne l a pr ivi re şi sbâ rnâ i to r — pu ţ ină poezie e p i c ă , ap roape de loc l i r i că .

A m izbu t i t s ă z id im d r a m a , din punc t de vedere t ehn ic în t r ' un fel de u z i n ă cu dinţ i de o ţe l , astfel încâ t «Visul une i Nopţ i de vară» a lui S h a k e s p e a r e , s ă fie pr imi t pent ru prest igiu şi cu m i r a r e , m a i m a i m u l t d e c â t pentru des fă ta rea pe care o d ă .

Cu al te gândur i s ' a aprop ia t însă de d r a m ă poe­tu l L u c i a n B l a j a . Depr ins cu u n m e ş t e ş u g m a i a d â n c a l scr i su lu i şi pur ta t pe l a învă ţă tu r i apu ­sene , în car i m in ţ i s eme ţe a u dobor ît de m u l t z i ­duri le car i î n tunecă , c h e m â n d t o a t ă v i e a ţ a în a c e a s t ă poezie c o l e c t i v ă , el a c r e z u t c ă v a pu tea înstruni în g ra iu l nos t ru şi pent ru n o i , c o a r d a ne ­î nce r ca t ă încă .

D e a c e e a , în a n a l i z a acestei p iese , poate nu pe dean t r egu l i zbu t i t ă , v o m c ă u t a s ă p r i v i m n u m a i ceeace a cons t ru i t poe tu l , câ t a re l iza t pe u r z e a l ă n o u ă , î n l ă tu rând încă de la începu t or ice apro­pieri şi amin t i r e .

P r in g reu tă ţ i l e une i t ehn ice s t ră ine v o m c ă u t a s ă de s lu ş im a d e v ă r a t a însufleţ i re sub or ice g r a iu şi or ice v e s t m â n t , şi m a i cu s e a m ă însuf le ţ i rea care naş t e s c â n t e e a — de v a f i .

A c ţ i u n e a e a r u n c a t ă în u r m ă , în v e a c u l X V I - a , pe v r e m e a f r ămân tă r i l o r r e fo rma ţ iun i i , în A r d e a l . P o p a , păstor suf le tesc de t u r m ă r o m â n e a s c ă , e i s ­pit i t de î n v ă ţ ă t u r a cea n o u ă a lui L u t h e r , şi c â n t ă :

L u m i n a înal tă , l u m i n a să lba t ecă , l u m i n a din W i t t e n b e r g , pă t rundă în s tâni le aces tor plaiuri s t r ăvech i . R o u ă n o u ă s ă c a d ă pe c reş te tu l b lânz i lor m u n ţ i . O a m e n i cu suf le tu l s lobod o a m e n i cu lu tu l s lobod — s ă c r e a s c ă pe poteci , r u m e n i ca f lor i le , deschiş i ca f lori le , t ă cu ţ i ca f lor i le .

L â n g ă e l , P a t r a s i a so ţ ie , ab i a m e i poate u r c a po teca ame ţ i t oa r e cu suf le tu l ei puţ in te l şi m i n t e a s ă r a c ă :

Nu m a i r ăzbesc nic i eu cu toa te . E u — cu c l ă c a ş i i , tu cu căr ţ i l e .

E u — cu o i le , tu n u m a i cu că r ţ i l e . E u — cu o ra şu l , tu cu că r ţ i l e . E u — cu p ă m â n t u l , tu vec in ie cu căr ţ i l e .

Da r P o p a e orbi t de o l u m i n ă pu te rn i că ce i se răspândeş te c a soare top i t , prin tot t r upu l . Căci «foamea de soare» - c u m spune el -— n u e b o a l ă , n u m a i de n ' a r fi şi lu tu l ca re s ă s u f e r e : căc i în f a ţ a Pop i i j o a c ă Nona , c ă l u g ă r i ţ ă , d rac şi m i s i o ­n a r ă care se a m e s t e c ă ca o be ţ i e , pent ru P o p ă , în î n v ă ţ ă t u r a lu i L u t h e r .

A c e a s t ă N o n ă «călugăr i ţa roşie» e apa r i ţ i a c e a m a i c o m p l e x ă din p iesă . Mai în tâ iu e o s u m u n ă a nă luc i r i lor o m e n e ş t i . Sun t s t r igă te- le t a le , a runca t e în a fa ră de t i ne , şi cari p a r ' c ă te c h i a m ă . î n c h e ­gare n e l ă m u r i t ă şi abs t rac tă , e cobo r i t ă p â n ă l a u n ros t în u r z i r e a m a t e r i a l ă a piesei s u b f o r m a de p ropovădu i toa re une l t i toa re a l eg i i celei n o u ă .

R e m a r c a b i l e m ă n u n c h i u l de fapte , s imbolur i şi in ten ţ i i din ca r i , în par tea d o u a , N o n a e p r ez in -t a tă ce t i to ru lu i .

E î m b r ă c a t ă în t r 'o c â m a ş e , c a o f l acă ră , şi v ine s ă i sp i t ea scă pen t ru a n u ştiu c â t ă o a r ă , pe P o p ă . Iar în t ă l m ă c i r e a pe care t rebuie s ă o g ă s i m în p iesă , t rece drept o in t e rp re tă de mis te r r e l i g i o s : a j u c a t u n ro l , pe F i i c a P ă m â n t u l u i . As t f e l o v a n u m i de ac i îna in te P o p a . Iar m a i t â rz iu l a z i u ă , când ţă ran i i a u v ă z u t - o să r ind pe fereas t ră , a u ş t iu t c ă , e însuş d r a c u l .

Intre P o p ă şi N o n a e t o a t ă lup ta . P o p a «haidu-ceşte cu duhul» căc i ape le sun t t u lbu ra t e , ş ; e l u i t ă că n u are b i se r ică şi m u l t ă v r e m e n u v a r i ­d ica , f i i ndcă n u v r e a N o n a de câ t u n a l u t h e r a n ă , de v a f i ; i a r pe fiul s ă u , R a d u P o p e r , îl t r imi te l a Sibi i , l a î n v ă ţ ă t u r ă a l ch imi s t ă , l a Wol f f .

In a c e a s t ă înc leş ta re , răsare însă o a t r e ia f i ­g u r ă : M o ş n e a g u l , ca re a t â t ea ş t ie , a t â t e a r a b d ă şi a tâ t n u c rede , î ncâ t pare a fi însâş s i n g u r a în­v ă ţ ă t u r ă şi v i e a ţ ă a aces to r p la iu r i . Pe el îl b i -c iueş te P o p a , când m a i a d u l m e c ă încă , d u p ă i s ­pi tă , t rupu l None i , ca re se a m e s t e c ă în e l , c a u n m u s t tu rbure şi în ţepă tor , cu î n v ă ţ ă t u r a lui L u t ­her . Pe m o ş n e a g , P ă t r a s i a îl pune să-i a ju te l a g o s p o d ă r i t ; pe el îl hu lesc to ţ i , ca e re t i c . Căci e l crede c ă :

Isus e pea t ră , Isus e m u n t e l e : t o t d e a u n a l â n g ă no i — i z v o r l impede şi m u t , t o t d e a u n a l â n g ă noi — nesfârş i re de lu t . F ă r ă c u v i n t e , c u m a fost pe c ruce Isus înf loreşte în c i reş i şi rod se face pen t ru copi i i s ă r a c i . D i n flori îl adie vân tu l peste m o r m i n t e ; e l pă t imeş te în gl ie şi p o m — o răs t igni re e în f iecare o m — şi unde p r ive ş t i : Isus m o a r e ş i ' n v i e . C 'o s i n g u r ă m o a r t e Cine poate fi mân tu i t o r ? C 'o s i n g u r ă m o a r t e

c ine ne s c a p ă de ispi t i torul aspru din pust ie ?

D a r z a d a r n i c se l u p t ă N o n a . Cuibu l lu t e ran de 64

© BCU Cluj

l a Sibi i , prin care e a m e s t e c a t şi R a d u , u c e n i c a ! lui Wol f f , e u n c u i b de f r icoş i . N imen i n u îndrăz­neş te s ă împa r t ă î n v ă ţ ă t u r a l u t e r a n ă t ă l m ă c i t ă pent ru v a l a h i . A c e l i n t e r m e z z o , cu c â t e v a n u a n ţ e de g ro t e sc , de şi t r a t a t n u m a i l a sup ra fa ţ ă , dă u n a spec t n o u de l u m e g o t i c ă p ie rdută , s l ăb i t ă şi c a r i c a t u r i z a t ă în co l ţu l a ce s t a îndepăr ta t de ţ a r ă .

In r ă s t imp , b i se r ica Popi i se îna l ţ ă din v r e r ea m u l ţ i m i i şi c lopotele ei c â n t ă . Şi N o n a încea rcă u l t i m a ei u n e l t i r e : s ă f a c ă ch iar pe P o p ă să-i p u n ă foc . . . şi i zbu teş t e .

In u l t i m a parte — I s u s - P ă m â n t u l — cea m a i f r u m o a s ă şi m a i d r a m a t i c ă din t o a t ă p iesa , e ar­de rea b iser ic i i . In vâ r t e j de ne leg iu i r i P o p a a pus focul şi a p a s ă cu î n v i n u i r e a pe m o ş n e a g . A c e s t a — ca re a s căpa t Sf. Po t i r — l a început se a p ă r ă ; apo i , l u m i n a t , c a u n d u h bun a l aces tor p la iur i , îşi i a n e l e g i u i r e a asupră-ş i şi deoda tă ta ie r a n a p â n ă în fund , în suf le tu l P o p i i ; îl s c a p ă de sub f a r m e c şi îi i a pu t e r ea de a m a i ha iduc i cu su­f l e tu l . E de o m a r e f rumuse ţe l u p t a a c e a s t a pen­t ru ta ine le cele m a i a s c u n s e , pen t ru nebun ie şi păca t a P o p i i . Da r m o ş n e a g u l se a r u n c ă mu l ţ im i i e a îl s f â ş i e ; P o p a e m i c ş o r a t ; N o n a — care a m a i apr ins şi al te biser ici — e a r u n c a t ă pe r u g , i a r apele se l in iş tesc .

Şi s imt în p iesa a c e a s t a , a l că tu i t ă c a u n cân tec , c u r i tmur i zo rnă i toa re sau l eneşe , în aces t l oc , d o u ă r u g ă c i u n i : u n a de l in iş te şi a l t a de a m i n t i r i . P r i m a e de d inco lo de l u m e ; e a spa lă i n i m a pă­că tosu lu i şi-i t a i e v i e a ţ a în d o u ă . Cea la l t ă e pen­t ru N o n a :

R ă m a s b u n , d o m n i ş o a r ă N o n a , u n d e v a t e -au asvâr l i t în f lăcăr i — şi paseri le ceru lu i a u înebuni t de t ă m â i a cărne i t a l e . A i t u lbu ra t a p e l e : suf le tu l renaş te s ă n ă t o s .

S o m n potol i t , d o m n i ş o a r ă N o n a , s c r u m de f loare n e b u n ă v â n t b lând s ă ţi-1 împrăş t ie peste p ă m â n t . . .

E le închid ac tu l a ce s t a m i n u n a t , l ă sând î n c ă în u r m ă u n p lâns uşo r , nevâ r s tn i c şi t o tuş o t ră­v i t , al lui R a d u , care s ă d u c ă m a i depar te , c ă u n r î u care m o a r e , doru l şi l a e l , n u m e l e e i : N o n a . Iar P o p a p l eacă , s ă cu t reere m u n ţ i i .

D u p ă c u m a m m a i spus , n u v o m a d ă u g a aci dela c ine şi c u m sun t une le a m i n t i r i . C ă u t ă m n u ­m a i firul cel n o u şi el se af lă împle t i t în p iesă . D r a m a t i c e s fârş i tu l ac tu lu i în t â iu , d r a m a t i c e tot ac tu l d in u r m ă . F i reş te n u e o s i n g u r ă înc le ­ş tare , ci lupte pe a l o c u r e a .

Chipur i ne tede sun t n u m a i P a t r a s i a şi R a d u ; cele la l te sun t î nvo lbu ra t e , dar a ş a sun t rosti te în aseas tă luc ra re , cu hotare îndepărtate , c u l c a t e pe m a i m u l t e ţ inu tu r i ale gându lu i .

Şi înfăptuir i sun t m u l t e , reda te m a i a les pr in m i ş c a r e ; m i ş c a r e n u în în ţe lesul une i acordăr i l o g i c e , ci d u p ă c u m a m m a i spus , prin mu l t e şi fe lur i te r i tmur i .

A c e s t r i tm e t a i n a d rame i din ce în ce m a i c u ­p r inză toa re , n e g a t ă în deobş te . L ă r g i n d c â m p u ­r i le , el poate în locui vech i l e t ipa re . E l poate duce ch ia r l a n e v o i e o l i m b ă ma i g r e a , c u m este a c e e a a d-lui L . B l a g a , şi ch iar u n păca t de m o a r t e , în t ea t ru l a c ţ i u n i i : l ipsa de d i a log , dusă a t â t de de­parte încâ t adeseor i o rep l i că e î n s e m n a t ă pr in-t r 'un . . . ?

Or icâ t ar fi de îndrăzne ţ ges tu l reprezentăr i i une i a s e m e n e a p iese , se c u v i n e c a tea t re le noas t re să-1 f a c ă . G â n d u l ch ia r în p re facere , c â n d e a l nos t ru şi poar tă , fie n u m a i părţ i de i sbândă , t re­buie c u n o s c u t de c â t m a i m u l ţ i .

V a t rebui însă , a lă tur i de L u c i a n B l a g a , pen­tru î n s c e n a r e a «Tulburări i Apelor» o d ragos te şi o pricepere to t a t â t de m a r e , câ t a lui D e m i a n .

C R O N I C A D O C U M E N T A R A TEATRUL NAŢIONAL DIN BUCUREŞTI, COMITETUL DE LECTURĂ,

D-L VICTOR EFTIMIU ŞI «RODIA DE AUR» de

Al. O. Teodoreanu

F l R E Ş T E , încep m u l ţ u m i n d «Gândirei», din p a r t e a lui A d r i a n M a n i u , câ t şi d in pa r tea m e a , pent ru in imoase l e c u v i n t e ce a găs i t de cuv i in ţ ă a spune despre r e sp inge rea b a s m u l u i nos t ru «Rodia de aur» de că t re T e a t r u l Na ţ iona l din B u c u ­reşt i .

î n t â m p l a r e a n u m e r i t a to tuş os t enea la «Gân­direi». E n e î n s e m n a t ă (şi b a n a l ă ) . Nu a re m ă c a r m e r i t u l de-a fi ( c u m zice ţ i ) s c a n d a l o a s ă . Când C a r a g i a l e , A n g h e l şi Iosif a u a v u t de sufer i t de pe u r m a Onor . Comi te te lo r de l e c tu ră (ele n ' a u sufer i t n ic i pe u r m ă — de ruş ine — fiind abs t rac­ţ i u n i ) , n u m a i a v e m dreptul s ă ne p l â n g e m . De a c e e a n ic i n ' a m făcu t -o . N e - a m pu tea cel m u l t fă l i . R e n u n ţ ă m .

In ce ne pr iveş te (pe A d r i a n M a n i u şi pe mine) n u n e - a m fi ho tă r î t poate n i c i o d a t ă s ă ne p rezen­t ă m îna in tea comi te tu lu i de l e c t u r ă din B u c u r e ş t i . In t r ' un acces de j u v e n i l ă n a i v i t a t e însă ( recunosc) n e - a m înch ipu i t c ă domni i a c e i a ca re se au to -v o t e a z ă şi se în t r e -p remiază s i s t ema t i c şi per io­d i c , n u vor a v e a t e m e r i t a t e a s ă r e s p i n g ă o piesă

care îşi dăduse e x a m e n u l fa ţă de publ ic , d u p ă ce t r ecuse ( c u m foarte jus t a r e m a r c a t ) pr in t r 'o c o -mis iune de ca l i t a t ea ace l e i a care c o m p u n e c o m i ­te tu l de l e c t u r ă a l Tea t ru lu i Na ţ iona l din Iaşi — (din m e m b r i i pe care îi soco tea ţ i în comi t e tu l de la Iaşi t rebuie scos n u m a i d-1 G. Ib ră i l eanu , ca re — ironie ! — f i g u r e a z ă în comi t e tu l de ad­min i s t r a ţ i e , n u în cel de l e c t u r ă ) .

D a r d a c ă î n t â m p l a r e a (o repet) n u are n i m i c deosebi t , n ic i n o u , în e a însăş , împre ju ră r i l e în care a a v u t loc m e r i t ă s ă fie c u n o s c u t e . E le vor r e v e l a , pe de o par te , ne în t r ecu te l e ca l i tă ţ i de «metteur en scène» ale d-lui V i c t o r E f t i m i u (publi­c i s t ) , ceeace v a îndreptăţ i r e ins t a l a rea d-sale în fotol iul d i r e c t o r i a l ; pe de a l t ă par te , ele vor do ­vedi î ncă oda tă apt i tudinele e m i n a m e n t e tea t ra le şi m a i a les n a ţ i o n a l e ale domni lo r din c o m i t e t , c eeace v a jus t i f i ca m e n ţ i n e r e a lor a c o l o , a c u m şi în vec i i vec i lo r .

D e a c e e a ne v o m îngădu i s ă e x p u n e m u n s u c c i n t is toric , a n g a j â n d u - n e s ă v o r b i m — pe câ t posi­bil — fată i ronie şi fă ră ze f l emis i r e .

65

© BCU Cluj

T A B L O U L I T A B L O U L II

U n r e s t au ran t . Orele I I s ea r a . U n «maitre d'h&tel» c a s c ă l â n g ă bufe t . , L a o m a s ă re t rasă A d r i a n M a n i u şi A l . O . T e o d o r e a n u .

A D R I A N M A N I U

( tu rnând u l t imi le p ică tur i d in t r 'o bu te ­lie de «Very dry»)

E i ! R ă u îmi pare c ă n ' a m fost l a Iaş i , l a pre­m i e r ă .

A L . O . T E O D O R E A N U

Ui t e , a s ta n u ţ i -o ie r t . Ma i ai t i m p însă . Se j o a c ă m e r e u . Să ştii că te-aş tept .

A D R I A N M A N I U

N ' o s ă pot , d r a g ă . Nu v e z i c ă d e a b e a pot s c ă p a pe-o zi d o u ă l a Bucu re ş t i şi cu ce g reu t a t e . Cre-d e - m ă , e m a i uşor s ă fii c i smar şi scr i i tor , decâ t scr i i tor şi g a z e t a r . G a z e t ă r i a e l ip i toare pentru suflet — şi s u g e ce-i b u n . Iţi l a s ă v e n i n u l .

A L . O. T E O D O R E A N U

Mai b e m u n «Very dry»?

A D R I A N M A N I U

Să fie !

A L . O . T E O D O R E A N U

A s c u l t ă , n u vrei s ă p r e z e n t ă m piesa ş 'aici ?

A D R I A N M A N I U

N u !

A L . 0 . T E O D O R E A N U

D a c ă fac eu s 'o j o a c e în s t a g i u n e a a s t a ? — A p a r e che lne ru l cu s t i c la —

A D R I A N M A N I U

C u m o să ţ i -o j oace E f t imiu , frate, te-ai îm­bă ta t ?

— Pe m ă s u r ă ce V e r y - d r y - u l scade d i scu ţ i a se suie (pr incipiul vase lor c o m u n i c a n t e ) deven ind din ce în ce m a i op t imis tă .

P ros i t ! A L . O . T E O D O R E A N U

A D R I A N M A N I U

Câte reprezenta ţ i i poate face la Iaş i o p iesă care prinde ?

A L . O. T E O D O R E A N U

T r e i , pa t ru , ch iar c i n c i .

A D R I A N M A N I U

Uite ce - i . D a c ă piesa n o a s t r ă v a face douăspre­zece reprezen ta ţ i i , cons imt s 'o prezinţ i comi te tu lu i de l e c t u r ă de-a ic i .

A L . O. T E O D O R E A N U

A m în ţ e l e s !

A D R I A N M A N I U

D a r nic i în cazul- a c e s t a , m ă ' n ţ e l e g i , n u te a u t o r i z s ă rnă ames t ec i în n ic i u n fel de demers fa ţă de d i rec ţ ie . V r e a u s ă te c o n v i n g i şi tu ce 'n-s e a m n ă l i tera tul r o m â n l a putere .

— D u p ă d o u ă luni şi după a 12 -a r e p r e z e n ­ta ţ ie a «Rodiei de aur». Pe ca l ea Vic to r i e i —

A L . 0 . T E O D O R E A N U

B u n ă z i u a , d o m n u l e Ef t imiu !

V I C T O R E F T I M I U

Ce faci ?

A L . O. T E O D O R E A N U

Bine . . . M a t a ?

V I C T O R E F T I M I U

B i n e .

A L . O. T E O D O R E A N U

Ce ma i e pe-aici ?

V I C T O R E F T I M I U

B i n e .

A L . O. T E O D O R E A N U

C u m m e r g e tea t ru l ?

V I C T O R E F T I M I U

Bine . . . D a l a Iaşi ?

A L . O. T E O D O R E A N U

B i n e .

V I C T O R E F T I M I U

î n c o l o ?

A L . O. T E O D O R E A N U B i n e .

V I C T O R E F T I M I U

A i m a i scr i s c e v a ?

A L . O. T E O D O R E A N U

D a , o p iesă 'n ve r su r i .

V I C T O R E F T I M I U

(pe-un ton in t roduc t ib i l g ra f i ceş te , ch iar cu a ju torul note lor m u z i c a l e )

B i n e , b i i ine .

A L . O. T E O D O R E A N U

D a n u s ingu r . . .

V I C T O R E F T I M I U

A ! p a r c ' a m a u z i t . . . Cu M a n i u ! B ine !

A L . O . T E O D O R E A N U

B i n e , b ine , da n u t o c m a i .

V I C T O R E F T I M I U

De ce , n e n e ?

A L . O . T E O D O R E A N U

A m v r e a s 'o p r e z e n t ă m ş 'aici ş i . . . ş t i i . . A d r i a n M a n i u , d o m n u l D r a g o m i r e s c u . . . în f ine . .

66

© BCU Cluj

V I C T O R E F T I M I U

Ce-are a face ! P r e z i n t - o .

A L . O. T E O D O R E A N U

A ş a a a ?

V I C T O R E F T I M I U

S igur !

A L . O . T E O D O R E A N U

V r a să z i c ă s 'ar p u t e a . . . cu toa te c ă . . .

V I C T O R E F T I M I U

Mai r ă m â n e v o r b ă !

A L . O. T E O D O R E A N U

Când p u t e m vorbi ?

V I C T O R E F T I M I U M â n i . Trec i pe l a t ea t ru . Nu m a i de v r e m e de

4 însă .

A L . O . T E O D O R E A N U (bucuros)

Mân i l a pa t ru , eşti l a t ea t ru , prin u r m a r e , sa lu ta re .

Sa lu tare ! V I C T O R E F T I M I U

T A B L O U L III

— D u p ă d o u ă ceasur i . L a c a f e n e a . Intre a m i c i —

A . — sosind —

Ce faci d r a g ă , ce m a i e pe l a I a ş i ? e t c . A m a u z i t c ă prezinţ i «Rodia» l a N a ţ i o n a l . Eşt i c o p i l ? C u m o s ă ţ i -o j o a c e E f t im iu «mon cher»? D o a r d a c ' a r şti c ă ţ i -o poate da peste c a p . . . Al t fe l g r e u .

A L . O. T E O D O R E A N U

Ce to t vorbeşt i ? Nici n ' a c e t i t - o !

A .

F ă c u m c rez i , dar eu ţ i -o spun pr ie teneş te . II cunosc eu de m u l t pe A l b a n e z .

B . — sosind —

Sa lve Păs to re l . Ce f a c i ? V r a i să prezinţ i «Rodia» l a Na ţ iona l ? V e z i - ţ i de t r eabă , m ă , c ă n u v ' o j o a c ă E f t i m i u . Nu v e z i c ă n u pune decâ t piese care cad ? D a c ă m a i s t ă u n a n l a d i rec ţ ie r ă m â n e e l , s i n g u r u l au tor r o m â n . Şi n ic i pe el n u se j o a c ă . E prudent .

C . — sosind —

B i n e , m ă i T e o d o r e a n u te c r e d e a m bă ia t în t oa t ă f i rea . A i de gând s ă prezinţ i «Rodia» l a Na ţ iona l ? C u m o s ă ţ i -o j oace E f t i m i u , bre ? Şi l a u r m a ur­mei are drep ta te . T u , s a u A d r i a n , d a c ' a ţ i fi di­rectori i -aţ i j u c a m a r m e l a d e l e lui ?

D . — sosind —

E a d e v ă r a t c ă prezinţ i «Rodia» l a Na ţ iona l ? A c u de t ine m a i în ţ e l eg c ă eşti m a i t ână r , da A d r i a n ? T o t n ' a prins min te ?

E F , G, H , I, J, L , M , N , O, P , Q, R , S, T , U , V , X , Y , Z , sosesc pe rând ţ inând a c e l a ş d i scurs .

A L . O. T E O D O R E A N U , s ingur , l a u ş ă . Sale mét ie r !

T A B L O U L I V

— A d o u a z i . Orele pa t ru . L a T e a t r u l N a ţ i o n a l — A l . O. T e o d o r e a n u şi B u l u m . B u l u m e u n foarte

s impa t i c ind iv id , apa r ţ inând rasei negre şi pe r so­na lu lu i se rv i l a l Tea t ru lu i Na ţ iona l din Bucureş t i Hor i a F u r t u n ă 1-a botezat« Codoşul negru» . E o c a l o m n i e . B u l u m n ' a fost m ă c a r «entremetteur en scène». B u l u m prez in tă u n m a r e a n v a n t a j a s u ­pra m a i mul to r foşti d i r ec to r i : vorbeş te f ran ţuzeş te m a i pu ţ in s t r ica t . Se z i ce că unu i fost director îi s e r v e a de in terpret fa ţă de ac tor i i s t ră in i .

A L . O . T E O D O R E A N U

Le d i rec teur généra l ?

B U L U M

M e c h i é le d i recteur généra l n ' e s t pas v e n u chet te ap rès -mid i .

A L . O . T E O D O R E A N U

Et v o u s c r o y e z qu ' i l ne v i e n d r a p lu s?

B U L U M

Che ne péo r ien v o u s di re , m é c h i é , e c h c u s e z .

A L . O. T E O D O R E A N U

Rappe lez - lu i s. v . p . que Mons ieur T e o d o r e a n u est passé le vo i r , c o m m e il é tai t c o n v e n u et qu ' i l regre t te b e a u c o u p de ne l ' avo i r pas t r o u v é .

B U L U M

Je ne m a n q u e r a i pas , m é c h i é , je ne m a n q u e r a i pas .

T A B L O U L V

L a te le fon , după trei s ă p t ă m â n i

A L . O . T E O D O R E A N U

A l l o ! A l l o ! D o m n i ş o a r ă , da ţ i -mi , v ă r o g , T e a ­trul N a ţ i o n a l , c ab ine tu l d i rec toru lu i . D a ! D a ! A l l o ! Tea t ru l N a ţ i o n a l ? Cine-i a c o l o ? Şeful de ca -b i i ie t? A i c i T e o d o r e a n u ! Sa lu ta re , d o m n u l e A n -ton iu , d o m n u l E f t im iu e a c o l o ? D a ? II pot v e d e a ? B u n ! Mers i !

T A B L O U L V I

L a t ea t ru l N a ţ i o n a l . Pe cu loa r .

A L . O. T E O D O R E A N U

Mons ieur E f t im iu V i c t o r ?

B U L U M

Mons ieur le d i rec teur généra l v o u s a t tend !

T A B L O U L V I I

Cab ine tu l d i rec toru lu i

A L . O . T E O D O R E A N U

Cons ta t c ă n u te t emi de c o n c u r e n ţ ă .

V I C T O R E F T I M I U

Nu ' n ţ e l e g !

6 7

© BCU Cluj

A L . O . T E O D O R E A N U

Nu c rez i c ă gen iu l e o l u n g ă r ă b d a r e ? Şi cred c ă m i - a t rebui t des tu lă c a s ă p u t e m v o r b i . E r a m pe ca le s ă dev in g e n i u . N ' a i s ă -mi spui c ă n u te-ai fi t e m u t de mine ch iar d a c ă aş i fi deven i t g e n i a l !

V I C T O R E F T I M I U

H a ! h a ! h a ! H a ! h a ! h a !

A L . O . T E O D O R E A N U

H e ! h e ! he ! He ! he ! he !

B U L U M

( v â r â n d capu l pe u ş ă si r e t răgându-se ) H i ! h i ! h i ! H i ! h i ! h i !

C O R U L C O N F R A Ţ I L O R (la cafenea)

H o ! h o ! h o ! H o ! h o ! h o !

A L . O . T E O D O R E A N U

Ui te c e - i . Şt iu c ă j u c ă r e a une i piese depinde în p r imul loc de d i rec tor . D i rec to ru l e în t r 'un t ea t ru , c a s ă z ic a şa , m a r e l e T o t . ( în gându l l u i : s a u m a r e l e N e - T o t ) . De a c e e a aş i v r e a s ă m ă as igur în prea lab i l d a c ă în c a z u l când comi t e tu l ar pr imi piesa pe care v r e a u s 'o prez in t , ai m i j ­loace le şi i n t en ţ i a s 'o m o n t e z i .

V I C T O R E F T I M I U I m e d i a t .

A L . O . T E O D O R E A N U

Când poţi c o n v o c a comi te tu l de l e c t u r ă ?

V I C T O R E F T I M I U Imed ia t .

A L . O. T E O D O R E A N U

B u n . L a r evede re .

T A B L O U L V I I I

— Pes te d o u ă l un i . Pe c a l e a Vic to r i e i —

A L . O . T E O D O R E A N U

Ce-i cu p i e sa?

V I C T O R E F T I M I U

Nu pot să-i a d u n , d o m n u l e , e n e m a i p o m e n i t !

T A B L O U L I X

— L a T e a t r u l «Reg ina Măr ia» . Pes te d o u ă săp­t ă m â n i —

A L . O . T E O D O R E A N U

Ce-i cu p i e s a ?

V I C T O R E F T I M I U

Nu pot să-i a d u n , d o m n u l e , e n e m a i pomen i t .

T A B L O U L X

— In g a r a de Nord . Pes te trei s ă p t ă m â n i —

A L . O . T E O D O R E A N U

Ce-i cu p i e sa?

*) As ta - i c u totul neve ros imi l . A m pus-o anume , în bătaie de joc .

V I C T O R E F T I M I U

Nu pot să-i adun d o m n u l e , e n e m a i p o m e n i t . S c e n a se r ep roduce , i den t i că de 1999 or i .

T A B L O U L X I

— L a T e a t r u l N a ţ i o n a l . Cab ine tu l d i rec toru lu i —

A L . O . T E O D O R E A N U

B u n ă z i u a .

V I C T O R E F T I M I U

A i v e n i t ?

A L . O . T E O D O R E A N U

A m v e n i t .

V I C T O R E F T I M I U

Te in te resez i de p i e să?

' , A L . O. T E O D O R E A N U

T o c m a i . N ' o m a i prez in t . D ă - m i - o te r o g .

V I C T O R E F T I M I U

De ce s ă n ' o m a i prezinţ i d o m n u l e , de ce s ă n ' o m a i prez in ţ i ?

A L . O. T E O D O R E A N U

M ' a m pl ic t is i t .

V I C T O R E F T I M I U

Stai d o m n u l e , că- i c o n v o c .

A L . O. T E O D O R E A N U

D a c ă poţi să-i a d u n i . . .

V I C T O R E F T I M I U

E h e i , dac ' a i şti d u m n e a t a , câ t a m aş tepta t e u !

A L . O. T E O D O R E A N U (în gându l lu i )

S h a k e s p e a r e a aş tep ta t trei su te de ani p â n ă s ă fie j u c a t în R o m â n i a şi to tuş i n u s ' a deze te r -n i z a t . ( T a r e ) . Când îl c o n v o c i , c ă plec l a I a ş i .

V I C T O R E F T I M I U

Ui te , M a r ţ i .

A L . O. T E O D O R E A N U Sigur ?

V I C T O R E F T I M I U

S i g u r .

A L . O. T E O D O R E A N U

B i n e . L a r evede re . V I C T O R E F T I M I U

P e M a r ţ i .

T A B L O U L X I I

— L a T e a t r u l N a ţ i o n a l . In t r 'o Mar ţ i . O d a i a şe ­fului de cab ine t . L â n g ă u ş ă , în cu ie r , m a n t a l e de

c a u c i u c , cor te le , g a l o ş i , toa te ude —

A L . O . T E O D O R E A N U

B u n ă z iua , d o m n u l e A n t o n i u .

© BCU Cluj

D-l A N T O N I U , şef de cab ine t ,

Cu d r a g o s t e .

A L . O . T E O D O R E A N U

S 'a în t runi t c o m i t e t u l ?

D- l A N T O N I U

A c u ş t rebuie să t e r m i n e şed in ţa .

A L . O . T E O D O R E A N U

(zăr ind pe m a s a şefului de cab ine t «Viaţa R o ­m â n e a s c ă » c o n ţ i n â n d ac tu l a l I I - lea c u fi lele n e ­

t ă i a t e , în g â n d u l lui)

V r a s ă z i c ă , u n a c t n u l ' a u ce t i t , d o u ă n u l e -au pr iceput . B i n e s t ă m . ( T a r e ) . Cred c ă . . . o s ă fie b ine .

D- l A N T O N I U

A ş a c red şi e u .

V I C T O R E F T I M I U (apă rând în p r a g u l uşe i ) A a ! A i c i e r a i ? Fe l ic i t ă r i l e m e l e . P i e s a e c a şi

p r imi tă .

A L . O . T E O D O R E A N U (ului t)

C u m a ş a ? Quas i p r i m i t ă ? S imi l i a d m i s ă ? Ş t i a m c ă o p iesă e p r imi t ă s a u n u . S i tua ţ i e inter­m e d i a r ă n u c u n o s c .

V I C T O R E F T I M I U

Stai s ă v e z i . B r ă t e s c u Vo ineş t i a ce t i t c o m i t e ­tu lu i a c t u l al I I I - lea care a p l ăcu t . A dec l a r a t t o t o d a t ă c ă le cunoaş t e pe ce le la l te şi c ă e pen t ru p r imi rea p iese i . A u ade ra t to ţ i , a f a r ă de d-l Miha i l D r a g o m i r e s c u , ca re a sus ţ i nu t c ă n u se poate î n c h e i a p roces -ve rba l deoa rece n u s ' a cet i t în­t r e a g a p ie să . Ar fi i l e g a l . S u n t e m sil i ţ i s ă m a i ţ i n e m o şed in ţă n u m a i de h a t â r u l d-sa le , ca re pret inde s ă a u d ă şi r e s tu l . O pu ră fo rma l i t a t e .

A L . O . T E O D O R E A N U

A ş a ? A t u n c i e b ine .

V I C T O R E F T I M I U

N 'a i nici o g r i j ă . P e M a r ţ e a v i i t oa r e . Şi t e -a ş sfătui c e v a . V i n o s ă ceteşt i s i n g u r . P o a t e să-1 câş t ig i şi pe M i h a l a c h e .

A L . O . T E O D O R E A N U Nu ţ i n .

V I C T O R E F T I M I U

In or ice c a z ai c inc i vo tur i pen t ru şi u n u c o n t r a .

A L . O . T E O D O R E A N U

Frac ţ i i l e n u c o n t e a z ă .

V I C T O R E F T I M I U C u m ?

A L . O . T E O D O R E A N U

A r r ă m â n e s ă ne o s t e n i m la r econc i l i a r ea d in t re Vs c o m i t e t (D- l M . D r a g o m i r e s c u ) şi V2 a u t o r ( a d i c ă e u ) .

V I C T O R E F T I M I U A ! d a !

T A B L O U L X I I I — A c e l a ş decor c a în precedentu l —

A L . O . T E O D O R E A N U A u v e n i t t o ţ i ?

A N T O N I U D i s c u ţ i e ap r in să .

A L . O . T E O D O R E A N U ( c a m nedormi t ) E i , a ş i !

V I C T O R E F T I M I U (roşu c a u n m a c , din u ş ă )

F i i b u n te r o g şi i n t r ă .

A i c i , iub i ţ i a m i c i , începe fa rsa . In t ru î n tovă ră ş i t de V i c t o r E f t im iu care în

p ragu l uşe i face s t â n g a împre ju r ( in tui ţ ie so ldă ­ţ e a s c ă , deoace re n ' a f ăcu t a r m a t a ) sub p re t ex t c ă se d u c e s ă prepare c e a i u l . In j u ru l une i m e s e , pe s c a u n e : m a e s t r u l No t t a r a , d o m n u l Ca ton T h e o -dor ian şi d o m n u l profesor doc tor Miha i l D r a g o ­m i r e s c u . In p ic ioa re , d o m n u l I . A l . B r ă t e s c u -Voineş t i ca re d ă cet i re ( a şa deoda tă şi fă ră prea­mbu l ) u r m ă t o a r e i hotar î r i :

«Comitetul Tea t ru lu i N a ţ i o n a l , găseş te c ă s u c c e ­su l ob ţ inu t de d-voas t ră pe s c e n a T e a t r u l u i N a ţ i o ­na l din Iaş i , e o su f i c i en tă încu ra j a re pent ru doi t ineri de la care s u n t e m îndreptă ţ i ţ i s ă a ş t ep t ăm lucră r i m a i bune».

C r e d e a m că d-l B r ă t e s c u - V o i n e ş t i g l u m e ş t e . Z i c în t r 'o d o a r ă : A ş a ? D o m n u l profesor , doctor Miha i l D r a g o m i r e s c u ,

r ă spunde sp i r i tua l şi s p o n t a n : — P ă i ! Nu a tâ t faptul c â t m a i a les m o t i v a r e a lui îmi

a p ă r e a a t â t de n ă t â n g ă , c ă n ' a m pu tu t s ă t a c . D a c ă aş i fi sc r i s p iesa s i n g u r , bune le u z a n ţ e mi - a r fi in te rz i s c u v â n t u l . Nu e r a c a z u l . Şi d a c ă e r a m sil i t s ă supor t or ice pent ru j u m ă t a t e a de p iesă sc r i să de m i n e , o e l e m e n t a r ă c u r t u a z i e c o ­l e g i a l ă m ă ob l iga s ă apăr cu or ice ch ip j u m ă t a ­t ea sc r i să de A d r i a n M a n i u .

D e a c e e a n ic i n ' a m ez i t a t s ă re l ie fez r id ico lu l procesului ve rba l pent ru r e d a c t a r e a c ă r u i a n u e r a n e v o i e de p rezen ţa d o m n u l u i B r ă t e s c u - V o i n e ş t i , s i ngu ru l scr i i tor de t a len t şi prin u r m a r e n e l a ­locu l lui în a c e a c o m i s i u n e . Dea l t f e l , g ra ţ i e d-sale probabi l c u v â n t u l «succes» a fost g rabn ic s c h i m b a t cu r ep rezen ta re ( P ă s t r e z d o c u m e n t u l . V r e a u să-1 î n r ă m e z ) . C i n e v a din c o m i t e t m i - a dec l a ra t îna­in te de despăr ţ i re c ă e drept c ă l a T e a t r u l N a ţ i o n a l s ' au pr imi t piese p roas te , dar , c ă e r au scr ise de o a m e n i bă t rân i , şi c ă e r a cer t i tudine că ei n u pot da m a i m u l t .

In t impu l d iscuţ i i lor a apă ru t şi d-l E f t i m i u , s i m u l â n d o a l t e rca ţ i e c u d o m n u l profesor doc tor Miha i l D r a g o m i r e s c u , r e l a t iv l a r e sp inge rea p iese i .

S c e n a a p r ins . A m af la t m a i t â r z iu c ă i n e x p l i c a b i l a conve r s i ­

u n e a comi t e tu lu i de l a o şed in ţă l a a l t a se da to -reşte a m â n d u r o r a . D o m n u l profesor doctor M i ­ha i l D r a g o m i r e s c u însă , e s i ngu ru l ca re a l uc r a t pe fa ţă . C u m vede ţ i , iub i ţ i a m i c i , conf l ic tu l e r id i co l . In u l t i m ă a n a l i z ă , e t r is t t o tuş c a e u , ca re în c i r c u m s t a n ţ ă r e p r e z e n t a m o j u m ă t a t e de A d r i a n M a n i u (şi a s t a e m u l t ) plus o j u m ă t a t e proprie (şi a s ta e c e v a ) , s ă fiu r ăpus de d o m n u l D r a g o m i r e s c u , ca re n u e r a decâ t a c i n c e a par te din d o m n u l E f t im iu (dat f i indcă d i rec toru l e t o t ) , şi cons iderând c ă o n u l ă n u se poate d iv ide n ic i ch iar pr in t r 'o a l t ă n u l ă .

69

© BCU Cluj

C R O N I C A A R T I S T I C Ă A DOUA EXPOZIŢIE A SOCIETĂŢII «GRAFICA» : PORTRETUL

IN GRAVURA FRANCEZĂ de

Pinx

A fost fer ic i t pe dean t r egu l g â n d u l d-lor Jean Ster iade şi F i s c h e r - G a l a ţ i , de a oferi publ icu lu i în c e a de -a d o u a e x p o z i ţ i e a «graficei», o înfă ţ i şare c â t m a i de săvâ r ş i t ă a por t re tu lu i f r ancez din se ­co lu l X V I până a s t ă z i . Poa t e l uc ru l ar fi fost cu nepu t in ţ ă , în ţ a r a r o m â n e a s c ă , s ă r a c ă în colec ţ i i pe îndelete şi î nde lung înzes t ra te , d a c ă n ' a r fi e x i s t a t t e z a u r u l de a r t ă a l d-rului Jean C a n t a -c u z i n o . Se pare ch ia r c ă m u l t ă v r e m e de a c u m a , de câ te ori ne v a m â n a g â n d u l l a a s e m e n i a d e v ă ­ra te să rbă tor i de a r t ă , fondul expoz i ţ i i l o r se v a hrăni tot n u m a i din a c e a s t ă c o l e c ţ i u n e , ra reor i în t recu tă ch iar peste g r a n i ţ e .

Cele ap roape trei su te de g r a v u r i , î ncepând c u por t re tul lu i L u d o v i c de L o r e n a a l lu i T h o m a s de L e u şi s fârş ind l i tograf i i le lui Car r ie re , r ep rez in t ă ap roape to t ce e x i s t ă m a i ca rac t e r i s t i c în m e ş t e ­ş u g u l fin a l por t re tu lu i , în care f rancez i i s ' au do ­vedi t fă ră pe reche . D e s b r ă c a t de podoabe le a r te i i ta l iene c o n t e m p o r a n e , por t re tu l s eco lu lu i a l X V I , apare s incer şi s i m p l u , n u a n ţ a t în u m b r e p â n ă l a s t r ădu in ţ a de a surpr inde f ine ţa p ie le i , sob ru şi g ra ţ ios to toda tă , p regă t ind ace l e portrete m a s i v e de b u r g h e z i e «onestă» c u m le n u m e a în t r 'o c o n ­fer in ţă d-1 F o c i l l o n , ca rac te r i s t i ce seco lu lu i a l X V I I - l e a . T h o m a s de L e n , G a u t h e r , G o u r m o n t , m i n u n a t u l Ca l lo t , n e a s t â m p ă r a t u l î m p ă m â n t e -ni tor al aqua -po r t r e t în F r a n ţ a , sun t r eprez in ta ţ i în e x p o z i ţ i e de 25 g r a v u r i , în t r 'o s ta re per fec tă , c u m a ra reo r i pot face m â n d r i a une i c o l e c ţ i u n i . D i n cel de a l X V I I - l e a s eco l , por t re te le lui C laude M e l l a n , Jean Mor in e l e v u l lui Ph i l ippe de C h a m -pa igne şi a l Tui V a n D y c k , R o b e r t Nan te iu l , M a s -son şi E d e l i n c k îngădu ie u r m ă r i r e a de ap roape , a in f luen ţe i lui R e m b r a n d şi V a n D y c k , porn i tă din F l a n d r a şi O l a n d a , şi d e s ă v â r ş i t a l a P a r i s u l ce a t r ă g e a toţ i ar t iş t i i t i m p u l u i . T e h n i c a perfec­ţ i o n a t ă , c o m p l i c a t ă cu înc ruc i şă tu r i de l inii şi de punc te , c o m p a c t ă în p l acă , i sbuteş te în t â i a o a r ă s ă o b ţ i n ă efec te de co loare din a l b şi n e g r u . De a c i , p â n ă l a g r a v u r i l e s eco lu lu i a l X V I I I - l e a , de­co ra t i ve şi de l a rg i propor ţ i i , n u e de c â t u n pas — dar u n u l pe u n d r u m p r ime jd ios . F i i n d c ă aces t v e a c , l - a m n u m i ace l de e x a g e r a t ă v i r t uoz i t a t e în m e ş t e ş u g , b ă t u t ă din c a l e a d reap tă , p â n ă l a c o n ­s idera rea f igurei c a u n s implu , p re t ex t pen t ru de­co ru l ca t i f e l a t şi m ă t ă s o s de s to fe , dan te le , d ra ­perii şi c i n c u r i . E b i ru in ţa deta l i i lor — s e m n al decaden ţ e i . Nici t a l en tu l ce lor trei D r e v e t , n ic i T a r d i e u şi D a u l l e , n u s c a p ă de a c e a s t ă i sp i tă , de ca re s ' a e l ibe ra t n u m a i F i q u e t , în tors l a m i n i a ­tur i le fine începute în gen iu l ce lor d in s e c o l u l al X V I - l e a , cu o m a i u ş o a r ă a t i n g e r e de bur in şi c u o de l i ca t e ţ ă de i n c i z i e , s i g u r ă şi g r a ţ i o a s ă care în a r a m ă ţese fire de m ă t a s ă .

P e n t r u aces te o s u t ă c inc izec i de g r a v u r i a le celor d in tâ iu trei s eco le , e m a i cu s e a m ă in te re ­s a n t ă ş ; p re ţ ioasă e x p o z i ţ i a «graficei», f i indcă aduce publ icu lu i u n ma te r i a l ap roape inedi t c u ­noş t in ţe lo r sale a r t i s t i ce , r u d i m e n t a r e . G r a v u r a seco lu lu i a l X l X - l e a şi X X - l e a ; J u q r e s , V e r n e t , D u p o n t , D e v e r i a , G a v a r n i , G i g o u x , M a n e t , F a n -t i n - L a t o u r , L e g r o s , T o u l o u s e - L a u t r e c , R o p s , Car­r iere ori B e s n a r d , e m a i m u l t c u n o s c u t ă , popula ­r i z a t ă de e s t a m p e , a l b u m u r i şi co lec ţ i i de a r t ă . U m b r e l e r o m a n t i c e de la începu tu l v e a c u l u i a l X l X - l e a , ca r i ca tu r i l e - şa r j e ale bu rghez i e i de pe l a 1830, a u s t r ăbă tu t m a i repede şi s ' au f a m i l i a r i z a t pub l i cu lu i , ca re le regăseş te cu oa reca re prie­tenie de vech i cunoş t i n ţ e .

R o s t u l aces te i e x p o z i ţ i i , e de prisos să-1 subl i ­n i e m când c u n o s c u t ă ne e tur o ra cu îndes tu la re , s ă r ă c i a de m u z e e şi p i n a c o t e c i , de co lec ţ i i şi m a ­nifestăr i ar t i s t ice r e t rospec t ive , în ţ a r a unde se che l tuesc mi l i oane pent ru a rcur i de t r i umf de m u c a v a şi ca tedra le c o m e m o r a t i v e de b r â n z ă de B r ă i l a . P e îndele te , soc i e t a t ea a l c ă t u i t ă de d. Ster iade şi F i s c h e r - G a l a ţ i , v a pur ta publ icu l pe că ră r i l e l u m i n a t e ale une i al tei a r t e , de c â t a c e e a cu care îl deprinde deopi ldă d-1 Cost in P e t r e s c u . A d m i r a b i l u l c a t a l o g , t ipăr i t în a te l iere le «Cultu-rei Naţ iona le» , însoţ i t de reproducer i de r a r ă f i ­n e ţ a t e h n i c ă , a î n s e m n a t pen t ru i ub i t o ru l de t ipă­r i tur i a lese o a d e v ă r a t ă b u c u r i e . O s i n g u r ă m u ­s t rare se c u v i n e — ş i a c e a s t a presei , care a în târ­z i a t s ă dea to t concu r su l c u v e n i t une i m a n i f e ­s tăr i a r t i s t i ce , ce a v e a pen t ru no i şi u n ros t e d u c a ­t iv . S'ar fi m â n a t as t fe l , spre M u z e u l Ca l i nde ru , m a i m u l t ă l u m e , dintre a c e e a care ştie preţui şi al te g r a v u r i decâ t e te rne le reproducer i d u l c e g e popu la r i za te de căr ţ i le poştale i l u s t r a t e .

* A c e a s t ă e x p o z i ţ i e a da t prilej confe r in ţe lo r r o ­

sti te de d-1 Henr i F o c i l l o n , profesor de i s to r ia a r te ­lor l a U n i v e r s i t a t e a din L y o n şi oaspe a l nos t ru pent ru c â t e v a z i l e . Nu se pu tea u n l ă m u r i t o r m a i pr iceput şi cu ma i m u l t ă d ragos te de a r t ă , c a aces t pr ie ten, ca re ne - a înţe les şi a iub i t de la începu t să lba tec i l e noas t re dibuir i a r t i s t i ce , şi ne - a a d ă ­posti t a c o l o , în M u z e u l din L y o n , pe l â n g ă pân­zele maeş t r i lo r noşt r i m a i bă t rân i şi m a i t i n e r i ; m i n u n a t e co lec ţ i i de ch i l imur i şi c ă m ă ş i r o m â ­neş t i , de u l c ioa re şi t ro i ţ e , de i c o a n e , scor ţur i şi ş a l ace , din ţ a r a H a ţ e g u l u i şi din ţ inu tu l Ş o r i c e i ; de peste toa te p la iur i le unde pe v r e m e a când T h o ­m a s de L e u , s g â r i a cu bur inu l pe a r a m ă ch ipu l lui «Henry I I I , R o y de F r a n c e et de Po logne» , băş t inaş i i se a p ă r a u încă cu a r cu l î m p o t r i v a sot-n i i lor tă tă reş t i şi m o n g o l e .

70

© BCU Cluj

C R Ò N I C A M Ă R U N T Ă

S L O B O Z I A e u n t â rguşo r i a l o m i ţ e a n , de c â t e v a mi i de suf le te , cu u l i ţe s t r âmbe şi spar te de ho pur i , cu l ăcaşu r i n e v o i a ş e piti te pr intre sa l ­c â m i f i rav i şi prăfui ţ i , în j u r u l une i foste m â n ă -stiri c t i tor i te od in ioa ră în c o a s t a B ă r ă g a n u l u i de Mate i V o d ă B a s a r a b . D e l a s l o b o z i a ţ igan i lo r robi mănăs t i r e ş t i p â n ă a s t ă z i , puţ ine b inefacer i ale c iv i l i za ţ i e i au a v u t v r e m e să s t r ăba tă şi până a c o l o . V a r a , a r ş i ţ a soare lu i j o a c ă i n c a n d e s c e n t peste fâneţe le a r se , cu nă luc i r i de m i r a g i u ; i a r n a , v i s c o ­lele în fundă l ini i le de d r u m de fier cu me te reze de t roiene ; a ş a c ă şi veş t i le gaze t e lo r s t răba t t â r z iu şi î nvech i t e . O a m e n i i duc o v i a ţ ă obscu ră şi în­depăr t a t ă de co loniş t i , a runca ţ i u n d e v a în t r ' un m i e z de pus t iu , care n u se b u c u r ă nic i m ă c a r de u m b r a şi r ă c o a r e a une i o a z e . O şcoa l ă ori d o u ă , p r i m a r e ; c â ţ i v a o a m e n i de l e g i , că r tu ra r i necăj i ţ i şi s ă r a c i ; şi c â r c i u m i m u l t e , c u m se c u v i n e în t r 'o u rbe unde negus to r i i şi s amsar i i t ăbă ră sc n e c o n ­teni t , pentru a înche ia cele m a i bănoase afacer i de g r â n e şi de v i t e , din aces t B ă r ă g a n cu p ă m â n t u l n e g r u şi u n t o s . D i n c â n d în când îşi face d r u m câ te u n v â n ă t o r , a d e m e n i t de cârdur i le de dropii ca re m a i r ă t ăce sc şi a c u m în i a r b a cu sp icu l copt , c a în m i n c i n o s u l t r a ta t de v â n ă t o a r e a l lui Odo-b e s c u . D e l a aceş t i vână to r i ş t i a m în tâmplă to r şi v a g , c â t e v a a m ă n u n t e despre u r b e a i a l o m i ţ e a n ă — şi c u m a m ă n u n t e l e n u e r a u de fel dintre ace le i sp i t i toa re , a m r ă m a s , cu drept c u v â n t , n e d u m e ­r i ţ i , când ne -a ven i t sub ochi s c r i soa rea s e m n a t ă de păr inte le c o m u n i i şi de co lone lu l c o m a n d a n t a l une i şcoli os tăşeş t i , poft indu-ne cu c â ţ i v a scr i i ­tor i , s ă c e t im l i t e ra tu ra ce tă ţen i lor s l o b o z e n i . V a fi s ă m ă r t u r i s i m aic i că n e - a m u r c a t în t ren s ă r ă s p u n d e m c h e m ă r i i , cu oa reca re f e r e a l ă ; — ne t e m e a m de pr iv i rea ba t jocor i toare a confra ţ i lor pregăt i ţ i s ă u m p l e c a f e n e a u a cu i roni i l e g i t i m e , pent ru e x a g e r a t a n o a s t r ă p rompt i tud ine de va jn ic i «misionari ai cul tur i i» , g a t a s ă se a v e n t u r e z e în t r ' un au ten t i c b ă r ă g a n , ce se î n t âmp la , de as tă-d a t ă s ă fie n u n u m a i al l i terelor r o m â n e , după c u m f iecare dintre noi ş t ie , că se găsesc cu înde­s tu la re şi d inco lo de s t r ic ta defini ţ ie g e o g r a f i c ă .

B a , u n u i că l ă to r , în v a g o n , i - a m şi r ă spuns , mi-se pare , cu pudoare , c ă m e r g e m aşa , l a o v â n ă ­toare o a r e c a r e , f i indcă nic i u n u l dintre noi n u s i m ţ i a e r o i s m u l s ă înfrunte a scu ţ i şu l une i g l u m e fă ră pu t in ţa une i rep l ic i .

M ă r t u r i s i m aces te omeneş t i l a ş i t ă ţ i , p r e c u m şi f i reasca n o a s t r ă ne înc rede re , f i indcă î n t â m p l a r e a v a s ă s l u j e a s c ă pi lduire şi a l to ra , a l t ă d a t ă .

In pust iu l B ă r ă g a n u l u i , l â n g ă a p a v â n ă t ă a I a l o m i ţ e i , a c o l o unde anevo i e s t r ăba t gaze t e l e , şi n i m i c n u se ştie despre c e a din u r m ă s c ă r m ă n e a l ă l i t e ra ră care în foca t se d i scu tă de o s ă p t ă m â n ă l a Capsa , a m descoper i t t o tu ş o a m e n i ce t ind cele din u r m ă căr ţ i apărute , tăind filele celei din u r m ă r ev i s t e şi desbă tând cel pu ţ in cu v r edn i c i a u n u i capş i s t , p rob lemele cu l tu r i i , desb răca te ce e drept , de a r g u m e n t e l e pas iona te ale pă rue l i i . Se a f lă a c o l o , d inco lo de l in i a gă r i i , o ş c o a l ă mi l i t a r ă , adăpos t i t ă în t r 'un ed i f ic iu z id i t de m u l t , cu n u şt iu ce des t ina ţ ie o r ându i t ă în gospodă r i a oş t i r i i . Un parc c a a rbuş t i i c rescuţ i a t â t câ t îngădu ie do ­g o a r e a soa re lu i , d r u m u r i cu p rundul p l iv i t , r ă ­zoa re de flori şi i a r b ă m ă r u n t ă ; măr tu r i i de lup tă o m e n e a s c ă d â r z ă cu împot r ive l i l e n a t u r i i . Şi m a i d â r z ă l u p t ă încă , cu a c e a pust i i re de g â n d ce bân-

tue t â rgur i l e osândi te s ă s t ea ferite din d r u m u l tu turor îndes tu lăr i lor cu a r t ă şi cu l i t e r a tu ră . Ne-a fost da t s ă a f l ă m şi m i n u n e a b ib l io tec i lor de c â t e v a mi i de v o l u m e , pen t ru f iecare c o m p a n i e a ş c o l i i ; s ă p u t e m d i scu ta cu c a r t e a s u b m â n ă , şi u l ­t i m u l v o l u m de cerce tă r i i s tor ice a l d-lui P â r v a n ; să g ă s i m şi s a l a de ce t i t p rea puţ in î n c ă p ă t o a r e pen t ru publ icu l î m b u l z i t l a o desfă tare ce n u a v e a a t r ac ţ i a dansur i lo r , c o s t u m e l o r , cân tă r i lo r şi c u ­plete lor , c a l a foar te popu la tu l «Cărăbuş» al Cap i ­t a l e i . M i n u n e a v a fi f i ind , în m a r e par te , da to r i t ă doru lu i de car te doved i t ă de ace l co lone l care a a s c u l t a t c â n d v a , în v r e m u r i când d. I o r g a f ă c e a n u m a i pol i t ică pent ru cu l tu ră , cursur i le de la V ă l e ­ni i de M u n t e . S ă m â n ţ a a r u n c a t ă a tunc i a rodi t în m u l t e a s e m e n e a suf le te ce se a f l au g a t a desch ise ca brazdele în toarse de o ţe l , în a ş t ep t a r ea g r ă u n ­telui bun . Ne g â n d i m c ă aces te oaze în n is ipur i se c u v i n a ju tora te să-ş i l ă r g e a s c ă ve rdea ţ a . Noi n e - a m în t âmpla t t r ecă to r i , poate prea puţin pre­găt i ţ i pent ru c h e m a r e . Poa t e se v a găsi prin a t â t ea b iu rour i de p r o p a g a n d ă a cul tur i i , şi omul v redn ic care s ă înfăptue u n p r o g r a m , statornici t pe o oa reca re i e ra rh ie în a l e g e r e a pur tă tor i lor de c u v â n t că r tu ră re sc . A r f i , în asemenea colţuri u i t a t e de ţ a r ă , s ă se t r imi t ă m a i des câ te -un ceti tor de l i t e ra tu ră po t r iv i t ă •— n u numa i publ icului sub ţ ia t în gus t , dar şi acelui mul t , care s 'a grăbit s ă t i x e a s c ă până l a u l t imul s c a u n sa la . Fi indcă şi î n ţ e l epc iunea cărţ i lor , ca şi o t r ava lui Mit r ida t , pe îndelete se c u v i n e doza tă .

PE O p a g i n ă î n t r e a g ă d in t r 'o foaie de u m o r i s ­t i că a v a n t g a r d ă , u n d o m n de s p a s m o d i c ă meser ie l i t e ra ră , ne î n v a ţ ă c u m trebuie s ă s c r i e m r o m â ­neş t e . Insul te le de t o a t ă m â n a de a c o l o n u ne pot a t i n g e . L a insu l te — e p i d e r m a d-lui F . A d e r c a o ştie •— se răspunde at l fel decâ t cu conde iu l . D a r m a i e v o r b a to t a c o l o de — hai s ă z i c e m a ş â — oarecare pr incipi i l i te rare ce s ' a r fi i zb ind c a p în c a p . A s t a , f i indcă d. F r a n z W e r f e l a c o l a b o r a t şi v a m a i c o l a b o r a a i c i . Pen t ru a c e a s t ă g r a v ă in ­f rac ţ iune , s u n t e m denun ţa ţ i opiniei publ ice , a d i c ă celor c inc i - şase ci t i tor i specia l i ai «contempora­nului» . In t ru spr i j in i rea aces te i denun ţă r i , a m i n ­teşte despre cele d o u ă piese ale poe tu lu i g e r m a n , «Spiegelmensch» şi «Bocksgesang» (a m a i scr i s u n a , d-le A d e r c a , se c h i a m ă « S c h w e i g e r ! ) cu u ş u ­r in ţa cu care ş i - a c iup i t i n fo rma ţ i i l e din «Rampa». In a c e l a ş n u m ă r , d. A d e r c a a to t ş t iu tor , s ' a şi g r ă ­bi t s ă dea o probă de c o m p e t i n ţ ă . A t radus şi e l o poezie de W e r f e l : «An den Leser». G ă s i t ă cu ochi i î nch i ş i . D ă m c a m o s t r ă u n s ingu r v e r s . (Al te le m a i g reu de t r a d u s , a u şi fost pur şi s imp lu î n l ă ­turate) . E v o r b a despre harp is te le ce se s i m t s t in ­gher i t e în orches t re le de s t a ţ iune b a l n e a r ă :

r «Ich w e i s s «Das Gefüh l von e i n s a m e n Har fen i s t i nnen in K u r ­

tkapel len . . .» «Ştiu t r aduce d. A d e r c a ,

«Simţirea harpiş t i lor s i ngu ra t i c i în coru l din [cape le» .

«Harfenist innen», a u deven i t p r in t r 'o m i r a c u ­l o a s ă s c h i m b a r e de s e x , h a r p i ş t i ; iar b ie te le or-

© BCU Cluj

ches t re de s ta ţ i i ba lnea re , «Kurkape l l e» , c o r u l d in c a p e l e . D o u ă n ă z b â t i i , t r aduse d u p ă u r e c h e , în-t r ' un s ingu r v e r s . V ă înch ipu i ţ i ce iese din t o a t ă poes ia l u i W e r f e l , t r e c u t ă pr in l u p a s t r â m b ă a i s ­te ţu lu i t r aducă to r . E a desvă lu i e în s ă r m a n a - i g o ­l i c iune , b a g a j u l de i n fo rma ţ i i cu care se îndreap tă spre «arta de avan tga rdă» , p ipă ind cu vâr fu l d e g e ­telor a g e r u l «Contemporan». In t r ' adevă r , a c e a s t ă î n d r ă z n e a l ă a i g n o r a n ţ e i e pos ib i lă , c u m zice c o m ­petent d. A d e r c a — «numai din pr ic ina to ta le i nfe-şt i inţe a publ icu lu i» . A d i c ă a ce lor ca r i , de b u n ă c red in ţă , p r imesc fa r sa «Contemporanu lu i» . Pe d. A d e r c a îl c u n o a ş t e m . P a n a s a de g â s c ă r i t u a l ă n u se l a s ă uşor i n t i m i d a t ă . De a c e e a , pen t ru a-1 r e ­c u n o a ş t e , o r idecâ teor i se v a m a i a v e n t u r a , c o m ­petent , în n e c u n o s c u t , îi a t â r n ă m o t i n i c h e a de c o a d a prea f rumosu lu i s ă u n u m e : «F. A d e r c a -K u r k a p e l l e » .

CÂND a apă ru t în «Viaţa R o m â n e a s c ă » s e m n ă ­t u r a : L u c i a M a n t u , în josu l c â t o r v a sch i ţ e f ine şi s i g u r e , c a t rase pe p l aca de a r a m ă de bur inu l u n u i g r a v o r s t ăpân pe toa t e ta ine le m e ş t e ş u g u l u i , n u n e - a m îndoi t o c l ipă c ă s u b p seudon imu l fe-m e n i n se a scunde capr ic iu l v r e u n u i scr i i tor v e c h i u , os ten i t de m o n o t o n i a propr iu lu i n u m e . P r e a c u ­m i n t e şi m a t u r ă e r a i ron ia î ngădu i toa re , c o l o r a t ă de o t i n c t u r ă d iscre tă de du ioş i e ; prea def in i t iv e ra alea- a d j e c t i v u l ; p rea d e s c ă r c a t ă e ra i m a g i n e a de toa te înf lor i tur i le pr i sose ln ice , fireşti î ncepă to ­ru lu i . A t â t a s i g u r a n ţ ă ap roape descu ra j a , f i indcă s u n t e m depr inş i a descoper i bogă ţ i e de resurse m a i de g r a b ă în s t ângăc i i şi l ipsuri decâ t în de săvâ r ­şire ; şi m a i g u s t o a s ă ne pare a p a i z v o r u l u i rece şi ţ â şn i t ă d i rec t cu fire de n is ip , de sub l e spedea de p ia t ră u m e d ă şi cu c u n u n ă de m i n t ă c r ea ţ ă î m ­prejur , decâ t l i ch idu l f i l t rat şi a l a m b i c a t p â n ă l a s te r i l i za re . P e u r m ă t a i n a p seudon imulu i a fost şi m a i e r m e t i c ă . E r a s igur a c u m c ă dedesubt n u se a s c u n d e a decâ t o « începătoare»; dar a t â t de în­gr i j i t m a s c a t ă încâ t de trei or i pe l u n ă , e t i c h e t a e ra l ip i tă a l tu i n u m e , au t en t i c , cu a c t de s ta re c i v i l ă în r e g u l ă .

V o l u m u l apă ru t în e d i t u r a «Vieţii Româneş t i» (Min ia tu r i , sch i ţe şi impres i i ) n ' a des lega t între­ba rea , şi c a r t e a ne place poate m a i m u l t a ş a ; da ru l une i n e c u n o s c u t e . Sun t însemnăr i s cu r t e , f ă ră ob i şnu i tu l l i r i sm f e m e n i n , n ă c l ă i o s , de care ne - a descura j a t , b u n ă o a r ă , d-na P a p a d a t - B e n g e s c u ; fă ră c ă u t a r e a de s ingu la r i t ă ţ i s in t ac t i ce c u care t a l en tu l ined i t şi s t r an iu a l lui A r g h e z i a mol ips i t o î n t r e a g ă gene ra ţ i e de s luga rn i c i i m i t a t o r i ; ch iar f ă ră p re ten ţ ia foarte l a m o d ă a t i m p u l u i , de a a t r ibui s imbolur i e terne şi def in i t ive , e v e n i m e n t e l o r celor m a i co t id i ane .

D - r a L u c i a M a n t u n u scr ie cu a m b i ţ i a de a t rece cu s l o v a sa , peste v e a c u r i . Poves t i r i l e s cu r t e , a m ă ­nun te l e surpr inse cu u n och iu a g e r , î n g ă d u i a l a cu care u r m ă r e ş t e v i a ţ a o b s c u r ă a cop i i lo r , n u ne l in i ş tesc decâ t doar prin a c e a desăvârş i r e a m e ş t e ş u g u l u i sc r i i to r icesc , despre care a m i n t e a m m a i s u s ; desăvâ r ş i r e în care se î n t â m p l ă adeseori s ă z a c ă p r imejd ia s te r i l i tă ţ i i . Sun t , în c ă r t i c i c a de ap roape o su t ă c inci zec i de pag in i , c â t e v a file ce pot m e r g e deadreptu l în a n t o l o g i e : Coada lui T ă r c u ş , B u s u i o c u l , P r i m a a v e n t u r ă , Grăd ina ru l , Gromol i togra f i i , M e t a m o r f o z ă . Cet i ţ i , da , ce t i ţ i , a c e a d r a m ă în s t radă , r eda t ă din n u a n ţ e i m p a l p a ­

b i l e : «Metamorfoză». Sun t n u m a i d o u ă pag in i şt c â t e v a r ândur i , des tule pent ru a s a l v a s i n g u r e , de-ar fi n u m a i a t â t ea , des t inu l u n u i v o l u m .

S N O B I S M U L câ to rva cuconi ţe , plictisite de m o ­notonia interiorurilor cu mobi l ie ru l a p r o v i z i o n a t de fabricile apusene , a adus de câ ţ iva ani la «modă» ar ta românească . Or icâ t s 'ar încerca a e x p l i c a altfel subi ta îngri jorare pentru o ar tă ce-a fost d i s ­preţui tă până m a i er i , adevăra ta pornire de la î n ­ceputul începuturi lor , t rebuie căuta tă în a c e s t o r i ­bil snobism. Dealtfel n imic de osândi t : L e m a î t r e m i se pare, dacă n u c u m v a Fague t , au l ă m u r i t c â n d v a că snobismul este u n hotar î tor factor de progres .

Fap t este că pe încetul a r ta ţ ă rănească a in t ra t şi în preocupări le mare lu i publ ic , iar succesu l pa­vi l ionului de industr ie casn ică dela expoz i ţ i a de a c u m doi an i , din Pa rcu l Caro l , făcea îndes tu lă dovadă că as is tăm la o renaştere a gus tu lu i pentru a r t a r o m â n e a s c ă , a ju ta tă de as tăda tă de price­perea câ torva specia l i ş t i . E îmbucură to r şi plin de f ăgădue l i .

Cărţi despre aceas tă a r tă na ţ i ona l ă s 'au scr is puţine până a c u m : o adunare de art icole ale d-lui T z i g a r a - S a m u r c a ş , v o l u m e l e d-lui Iorga , a r t ico le risipite în diferite publicaţ i i , a lbumele de cusă tu r i , broderi i , scoarţe şi ţesături cu puţine şi g răbi te cuvinte in t roduc t ive . Studii m a i pe îndelete , cu cercetăr i m a i amănunţ i t e a înrudirilor cu a r t e l e vec ine , n u cunoaş tem altele în a fară de cele de m a i sus şi în afară de vo lumul d-lui George Oprescu : «Arta ţ ă rănească l a români», apărută în c o l e c ţ i a «Ţara Noastră» şi a lcătui t cu o pricepere cu ba ie n u prea s u n t e m deprinşi . V o l u m u l e însoţi t de aproape 60 planşe fotografice, a ş a că lectorul a re put in ţa comparaţ i i lor şi lămur i r i lor imedia te . Se poate vedea de aco lo treptata înflorire şi decădere pe a locur i , a ce ramice i , a ţesături lor , a sculpturi i în l e m n , a broderi i lor . D i n pânza şi b u m b a c u l unu i ş tergar bucov inean , din înfloritura de m ă t a s ă a une i cămăş i mehed in ţene , din t ivul unei bro­boade din ţ a ra H a ţ e g u l u i , dintr 'o ceapsă bănă­ţeană , dintr 'o m a r a m ă de borangic din ţ inu tu l Muscelu lu i ori din ace l e minuna te conciuri bănă ţene , se poate u rmăr i de aproape s t răduinţa aces tui n e a m de plugar i şi c iobani , de a-şi împodobi cu m i g a l ă şi odihnitoare căutare de f rumos , ve s tmin ­tele şi obiectele casnice de fiecare z i . Obiec t iv i ­ta tea profesorului dela Univers i ta tea Clujană , ne scuteşte de as tădată şi de ace le frenetice şi copi­lăreşti en tuz iasmăr i , ce compromi t îndeobşte ar t i ­colele de ocaz ie asupra artei na ţ iona le . A u t o r u l căr ţ i i spune neted în cuvân tu l de încheiere , că ce ramica noas t r ă nu e atât de va r i a t ă şi conşt i in­c ios lucra tă ca a Saş i lo r ; că n ' a v e m covoare a t â t de fine şi frumos lucrate ca ba lcan ic i i ; că n ' a m ajuns la m e ş t e ş u g u l sculpturi i în l emn acolo unde m a r i artişti sunt Săcu i i , că n u cunoaş t em brode­rii le fine ale macedoneni lor şi da lmat in i lor .

D a r cu a tâ t m a i vâr tos apare m i n u n a t a însu­şire a poporului de a izbândi în toate aceste ar te populare la u n loc , cu deopotr ivă pricepere, fă ră scăder i l s unei striete spec ia l izăr i , aşa c u m nic i u n u l in ce le la l te neamur i n ' a u ş t iut . E o . mob i ­lare a decoru lu i cot id ian , care a fost băga t ă în s e a m ă şi de reprezentanţ i i c iv i l iza ţ i i lor m a i îna­in ta te , ce ne socot fără s f i a lă printre neamur i l e cu cele m a i însemnate c iv i l i za ţ iun i populare din

72

© BCU Cluj

l u m e . Car tea d-lui Oprescu e m a i m u l t decâ t u n a l b u m obişnui t , e , , s p e r ă m , începutu l u n e i seri i de studii a m ă n u n ţ i t e ce ne vor s lu j i să ne cunoaş t em însfârş i t ţ a ra , al tfel de c u m o prezintă statist ici le moar te şi prospectele întreprin­derilor pet rol i fere .

DESPRE F r a n k W e d e k i n d , d r a m a t u r g u l ca re a v e a s ă r e v o l u ţ i o n e z e s c e n a g e r m a n ă , îşi pub l ică amin t i r i l e în fo i le tonul lu i «Neue Z i i r che r Ze i t ung» r o m a n c i e r u l H e i n r i c h M a n n . Sun t pag in i scr ise cu m l ă d i o a s a prietenie c u care A n d r é Gide a e v o c a t pe Osca r W i l d e . A p r o p i e r e a ne v i n e în m i n t e s p o n t a n . W e d e k i n d a fost u n W i l d e a l G e r m a n i e i c o n t e m p o r a n e . Lips i t de e l e g a n ţ ă şi de sp i r i tu l a r i s toc ra t i c , e l se în tâ lneş te cu sc r i i to ru l e n g l e z în s u b m o r a l u l s c a n d a l o s unde îl a f u n d a d e m o n u l e ro t i c . D i n ace l e a d â n c i m i a n i m a l i c e a ţ âşn i t , n e ­c r u ţ ă t o a r e , şi a r t a lu i cu o putere de r e v o l t ă ce depăşeş te e s t e t i smul pur a l lui W i l d e . H e i n r i c h M a n n l a s ă v ă l u l peste mu l t e şi n u m a i ici şi c o l o , pr intre m o m e n t e de durere o m e n e a s c ă , a r a t ă f rântur i din c in i smu l lui W e d e k i n d . II e v o c ă cu g h i t a r a î m p a n g l i c a t ă , cân tă re ţ v a g a b o n d de ca ­bare t , spunându-ş i cuple te le în s t r âmbă tu r i de g u r ă «prea ob razn ice pent ru u n u l ai că ru i ochi t r ădau a t â t a adânc ime» . In v r e m e a as ta W e d e k i n d sc r i a p iese . N imen i n u i l e j u c a . Se tea succesu lu i îl în­fur ia . F u n e v o i t s ă a p a r ă în ele el în suş ac to r . Di rec tor i i de t ea t ru îl a f i şau c a n u m ă r de sen­z a ţ i e . A b i a t â r z i u , peste d o u ă z e c i de an i de când o scr isese , p iesa lui «Deşteptarea P r imăver i i» , t ra­gedie din v i a ţ a ado lescen ţ i lo r , răsbate cu s g o m o t . W e d e k i n d se c u t r e m u r ă : «Eram ob i şnu i t cu in ­succese l e !». Conş t i in ţa lu i , d e v a s t a t ă de pe rver ­si tăţ i şi în ră i t ă de v e n i n u l ne recunoaş t e r i i , se m a i ech i l i b ra . Ii r ă m a s e to tuş v e c h e a lui p i că pe oa ­m e n i . Uneor i îi a t a c a din s en in , cu o bru ta l i ta te de c a r e , apo i , el însuş su fe r i a m a i a d â n c . A l t e o r i e r a îngădu i to r . P e t r e c e a m nop ţ i , z ice He in r i ch M a n n , cu c u n o s c u ţ i în tâmplă to r i a că ror î nc r e ­dere el o câştiga, f i indcă e r a bun , şi pe care îi res­p i n g e a din n o u , f i indcă el c u n o ş t e a u r a de o a m e n i . A c e e a ş v i a ţ ă îl învă ţase şi u n a şi a l t a . Când dis­pă rea o r e v i s t ă , e l s t r i g a : «Un d u ş m a n înfrânt». N ' a poza t n ic i u n u i p ic tor , dar se f o t o g r a f i a : «Fo­togra fu l e pr ie tenul m e u , p ic toru l e c r i t icu l meu» . In v r e m e a răsbo iu lu i f a i m a lui c r e s c u . R e c u n o a ­ş te rea îl î n c u n u n ă . Succesu l îl f ăcea s ă sufere în a c e l a ş t i m p . V o i a s ă s i m t ă u r ă împre ju ru l l u i . U r a o s o c o t e a o d o v a d ă c ă e î ncă t a r e , c ă n ' a î m b ă ­t rân i t . In r ă sbo iu a v e a c red in ţa c ă G e r m a n i a v a î n v i n g e , dar n u se b u c u r a . C u n o ş t e a sub o f o r m ă prea j o s n i c ă pe o a m e n i c a s ă poa tă spe ra , el c i ­n i c u l , î n t r ' un v i i tor m a i bun al u m a n i t ă ţ i i . A m u ­ri t în 1918.

A. apă ru t discret o car te f r a n c e z ă despre n o i , ap roape n e l u a t ă în s e a m ă de presa de a ic i : «Chants R o u m a i n s » de Hé lène D o n i c i . E d . Chi-berre . Pa r i s . 1922 p r i x 8 f r . ) . A u t o a r e a , o basa ra -b e a n c ă a ş e z a t ă în F r a n ţ a , c o b o a r ă din boieri i or-heeni car i a u da t pe fabul is tu l A l e c u D o n i c i , — e a însăş i fiind o scr i i toare în g ra iu l patr iei adop­t i v e .

L u c r a r e a d-şoarei Don ic i este m e n i t ă în tâ iu de toa te p ropagande i pent ru R o m â n i a în t reg i t ă cu B a s a r a b i a . In t r 'o a l easă ver i f ica ţ ie f r anceză , d-ra

D o n i c i a t ranspus<:eva din cân tece le popula re basa -r a b e n e , în car i m o l d o v a n u l nos t ru b l e s t emă s i l ­n i c i a j u g u l u i rusesc (din co l ec ţ i a M a d a n şi A l e ­x a n d r i ) , poezi i d in scr i i tor i i car i a u s l ăv i t M o l ­d o v a e r o i c ă ( A l e x a n d r i , E m i n e s c u şi Bo l in t i -n e a n u ) , înche indu-se cu c â t e v a s t rofe o r i g i n a l e , pline de me lanco l i i l e n o s t a l g i c e ale p la iur i lor n a ­ta le depă r t a t e . P e n t r u c u n o a ş t e r e a t a l en tu lu i s t ră -nepoa te i lu i A l e c u D o n i c i , c i t ă m din v o l u m c â ­t e v a f r a g m e n t e :

« P O H O D N A SIBIR», de A l e x a n d r i :

Sous u n c ie l g r i s , u n c ie l p l o m b é , D a n s u n c h a m p b lanc de n e i g e , Se t r a îne l e n t e m e n t c o u r b é , U n l u g u b r e co r t ège D ' h o m m e s t r is tes e t tou t g l a c é s , P a r l eurs c h a î n e s b l e s s é s . . .

D i n «DULCE B U C O V I N Ă » , de A l e x a n d r i :

D o u c e B o u c o v i n e , P r o v i n c e d iv ine A u x arbres f rui t iers , A u x b e a u x ga r s a l t iérs ; Nid de j o u v e n c e l l e s Aler tes et belles, A u rega rd p renan t , D ' u n l e u f a s c i n a n t . . .

D i n « Ţ A R A M E A » (or ig ina lă ) :

A l o r s que l ' âpre h iv ie r a r r ive Mes regards se posent a u loin Sur d 'au t res p l a ines , d ' au t res r i v e s ; Sur u n v e r d o y a n t pet i t c o i n . . .

In aceş t i ani de înteţ ire a tu turor scr ie r i lor de p r o p a g a n d ă , când R o m â n i a s ' a înfă ţ i şa t s t r ă ină ­tăţ i i în cea m a i s ă r ă c ă c i o a s ă a r m u r ă sp i r i tua lă , ope ra l i t e ra ră a d-şoarei E l e n a D o n i c i es te u n pre­ţ ios dar , des t ina t cu d iscre ţ iune b i rour i lor de pro­p a g a n d ă de là diferite min i s t e r e , ce îngh i t mis t e ­r ioase fonduri pent ru şi m a i mis te r ioase îndele t ­n i c i r i .

Ni iu e v o l u m i n o a s ă car tea de povest i r i a d-lui Jean B a r t : «Prinţesa Bibi ţa» ed i ta tă de V i e a ţ a R o ­m â n e a s c ă şi p reu isc te cu cel m a i m a r e premire din aces t a u , a l academie i , A b i a 120 pag in i , în care au încăpu t şase schi ţe . Da r aşa puţ ină la înfăţişare c u m e, înseamnă pentru cit i tor două ce ­asuri de ra ră odihnire suf le tească , asemeni acelor scur te rătăcir i cu barca , pe m a r e potol i tă , nu prea departe de ţ ă r m , de unde te întorci cu p lămâni i aerisiţ i de br iza să ra tă şi cu gându l c a l m a t şi împăca t cu tine însuţ i . F i reş te , d-1 Jean Bar t , nu a d a u g ă o înnoire scr isului său , cunoscu t şi iubi t de lectori i c redincioş i ce-i aş teaptă cărţ i le rare, ca daruri le unu i zgâ rc i t . «Prinţesa Bibiţa» e poves tea unei fete, îmbăt rân ind c red inc ioasă unei d ragos te , ce n ' a e x i s t a t decât în închipui rea ei şi în farsa câ to rva amr inar i , cu t inereţea crudă ca toa te t i­nereţi le fa ţă de t ragedi i le obscure şi nemăr tu r i ­site ce f iecare om ascunde sub cea m a i inofen­s ivă şi p la tă înfăţ işare . «Cu ruşi i în deltă», «Ca­zu l dela farul Ol inca» ; «In Gibral tar», aduc o a m ­eni şi privelişt i de apă , zug răv i t e cu ace l meş te­ş u g fără pereche la noi şi cu acea v io ic iune în

73

© BCU Cluj

care du ioş ia se împleteş te cu u n uşor h u m o r ce au făcu t succesu l celor dintâi scrier i ale aces tui poves t i tor , s i tuat sin gura t i c , apar te , în l i t e ra tura noas t ră de d o u ă de cenii î ncoace .

IVÎONTEVIDEO, aceas tă cetate cu n u m e sonor a cont inentulu i n o u , a dat Fran ţe i până a c u m trei poeţi , dintre acei fără de care n u se poate scrie i s tor ia unei l i tera tur i . L a vă r sa rea f luviului cu undele leneşe L a P la t a , d o u ă ţări odin ioară duş­m a n e a u r id ica t două oraşe ce se întrec în fru­muse ţ i şi b e l ş u g : B u e n o s - A i r e s «regina sudului» şi Mon tev ideo , oraş cochet , cu vege ta ţ i e luxur i ­an tă cu bulevarde mărg in i t e de arbori stufoşi şi cu edif ici i a şeza t e în amfi tea t ru ; d o u ă cap i ta le m i n u n a t e între care pr ietenos c i rculă bărci a lbe pe apele a rg in t i i ale mare lu i es tuar .

In aces t Montev ideo şi-au petrecut copi lăr ia Con­tele de L a u t r é a m o n d , Jules La fo rgue şi Jules Su­pervie l le , poetul cu f a ima crescută în ul t imii trei an i .

Contele de Lau t r éamond , cu adevăra tu l n u m e Isi­dore Ducas se , a s emna t odin ioară celebrele «Chants-de Maldoror», car te c iuda tă de proză l i r ică unde se întâlnesc vir tuţ i le şi cusururi le cele m a i e x a g e ­rate ale roman t i smulu i , c ruz imi copilăreşt i şi t ru­culenţe sa tan ice , împestr i ţate cu strofe de o g i n ­g a ş ă a r m o n i e .

Jules Laforgue a părăsit Montev ideo la vârs ta de şase an i , cu fami l ia care se în to rcea în F r a n ţ a după îndelungi ani petrecuţi la R i o de L a P l a t a . Ta t ă l lui L a f o r g u e , deschisese încă foarte tânăr o şcoa lă l iberă unde preda lecţii part iculare de l a ­t ină şi f ranceză , aco lo a a v u t e l evă f i ica unui ne­gu ţă tor f rancez cu care îşi în tovărăş i v i e a ţ a ; căs ­n ic ie cu rod îmbelşuga t de doisprezece copi i , printre cari al do i l ea a fost Jules L a f o r g u e .

Cel de al t re i lea poet dărui t Fran ţe i de capi ta la Uragua iu lu i e Jules Superv ie l le , ale cărui Débar­cadères, aduc în poez ia f ranceză o no t ă n o u ă şi f ragedă , o inspiraţ ie f rământa tă şi spumoasă , c a u n ch io t în pampas în p ragu l asf inţ i tului , răcni t din p lămâni i la rg i ai călăreţ i lor profilaţi asemeni centaur i lor negr i pe cerul roşu .

De trei ori, Montev ideo , a t r imis Franţei câte un poet . Toţ i trei sunt înrudiţi prin nou ta tea inspira­ţiei şi printr 'o d i r ec tă ironie s t recurată în pagini le de cel m a i cald l i r i sm. Poa te toţi t rei , dacă ar fi r ămas în oraşul de naş te re , ispitiţi de gra iu l local plin de sonori ta te şi nobleţe , ş i-ar fi scris operile în l imba lui Cervantes şi R u b e n Da r io . î n t â m ­plarea a vrut să fie atraşi de Par i s , să-şi găsească a doua patrie suf le tească acolo şi astfel , în c iuda oceanu lu i despărţi tor, s ă prefacă por tu l coche t delà g u r a es tuaru lu i L a P l a t a în t r 'un «parnas francez», c u m îl numeş te J e a n - A u b r y în «La revue de l ' A ­mér ique latine».

S t R Ă B A T E tot mai biruitor gându l unei «patrii europene». Ceeace n ' a u izbut i t diplomaţi i purtaţ i în trenuri speciale la toate conferinţele s t rămuta te din lună în lună , de patru an i , în toate tâ rgur i le Europe i , încearcă a c u m oameni i scr isului .

Nu e vorba de armist i ţ i i pe t ă r â m mil i tar ori e conomic , n ic i de ş te rgerea arbi t rară a frontie­relor . De pretutindeni se înnal ţă dorinţa unei con-

ştiinţi împrospăta te . E pregăt i rea suf le tească pentru zămis l i rea acelei Europe , care pe har tă să însemne patria u n i c ă a rasei indo-europene . A p a r publ icaţ i i , se înfăptuesc tovărăş i i între cei m a i de frunte in­telectual i ai naţ i i lor , apar apostolii celor dintâi drumuri desch ise .

D o u ă reviste f ranceze apărute în decursul lunei t recute , întind r a m u r a împăciui toare a înfrăţirilor.

«Europe», sub conducerea d-lor R e n é A r c o s şi P a u l Col in , reprez in tă g rupul din jurul lui D u -hame l ; — J u l e s R o m a i n s , V i ld rac , Chennev iè re , Leon W e r t h , Jean R icha rd B l o c k , la care se a d a u g ă colaborări streine c a : Gork i , Boun in , K a s i m i r Ed-schmid t .

L a «Revue Européene», re ia sub o formă n o u ă şi sub conduce rea d-lor Edmond Ja loux , V a l é r y Larbaud , A n d r é Germa in şi Phi l ippe Soupaul t , pro­g r a m u l acelei admirabi le publicaţi i care a u fost «Ies Ecr i ts n o u v e a u x » . A m â n d o u ă , — cea dintâiu şi sub fo rmă pol i t ică-socia lă cu o u ş o a r ă t inc tură ex t r e ­mis t ă de s t rângă , cea de a doua n u m a i în dome­niul l i teratur i i , — îşi propun să uşu reze cunoa­şterea rec iprocă a culturi lor europene, să apropie scriitorii între ei , să bă tă torească drumuri n e u m ­blate , nu către utopi i internaţ ional is te , ci către ace l spirit de universal i ta te ce se plămădeşte după răsboiu împotr iva oarbelor deslănţuiri imperial is te şi mil i tar is te . Despr indem din pagini le d-lui R e n é A r c o s , aceas tă chemare de emoţ ionan tă humani ta te :

«Un oraş , o ţ a ră , pentru un călător care a stră­bătut toate ţ inutur i le , ce este decât o oprire l a un han înainte de a păşi m a i depar te? Cel care a ascul ta t m e l o p e e a muezinulu i în turnuri le moschee -lor din Constant inopole , cân tecu l pescarului napo ­li tan , doini rea barcag iu lu i de pe V o l g a , imnu l sa-lutişt i lor în asfinţi t , pe s trăzi le ploioase ale L o n ­drei, hohot i rea ghiz i lor coborând munţ i i , n u are nevoie să în ţe leagă cuvinte le pentru a fi de fiecare dată pătruns de aceeaş e m o ţ i e . V o c e a omenească păs t rează accen tu l său pur în toate g ra iur i le . Pe care dintre aceste glasuri a m vrea să le a l u n g ă m din amin t i re , când toate ne-au stors l a c r imi? Pe care oraş a m îndrăzni să-1 osândim la d is t rugere , dacă ar cere-o îndată u n zeu nec ru ţ ă to r? Pa r i su l , ca rnea noas t ră ? A t e n a ? W e i m a r unde e m o r m â n t u l lui G o e t h e ? F l o r e n ţ a ? Cairul cu sutele lui de m i ­narete ? R o m a cu glor ia ei ? N e w - y o r k u l u r iaş şi forfotind, a semenea unu i bubui t de oameni ? B u d a ­pesta cu podurile ei ? B ruxe l l e s cu piaţa sa re­g a l ă ? Londra care se întinde în toate zări le ori­zon tu lu i ? Pe ca re , orice al t orăşe l , răsfăţa t cu le­nev ie dea lungu l unei coas te , sau pi tulat înfr igurat în v ă g ă u n a unu i m u n t e , a m consimţi să-1 osân­d i m ? Cel m a i u m i l să tuc pierdut pe cu lmi , cel m a i să răcăc ios că tun cu ale sale douăzec i de c o ­libe lipite u n a de a l ta , ne sunt deopotr ivă de s cumpe . A m vrea s ă a n e x ă m în dragos tea noas t ră toate teri tori i le . L u m e a nu e p reamare pentru no i . Ideea de patr ie , a şa c u m e închipui tă îndeobşte, e o idee de a v a r . Ha rpagon încleştat deasupra puţ inului său a v u t , u răş te toţi vec in i i şi se înfr icoşează de propria-i u m b r ă . O m u l liber traeste într 'o casă cu ferestrele l a rg deschise pentru a lăsa să pă­t rundă în lăuntru toată l umina din a fa ră . In loc să v e g e t ă m mizerab i l în t r 'un colţişor de grăd ină să i n t r ăm în s tăpâni rea în t regului domeniu ce ni-a fost hă răz i t . Să ne l ă r g i m până l a un ive r ­sa l i t a te . . . "

74

4 © BCU Cluj

P o T O L I T , ca nişte vădane pens ionare , îmbă­trânesc târgur i le moldoveneş t i . D inco lo de u l i ţa pr inc ipală , cu f irmele ei rugin i te şi cu z idul n o u al unei clădiri înnăl ţa te t imid printre case bă­t râne şi s cunde ; d incolo , se resfiră măhă lă l i cu l i ­vez i pat r iarhale , unde nuc i i întind u m b r a u m e d ă şi amăr ie peste paj işd câmpeneş t i . Seara răsună lă t ra tul câinilor ca în t r 'un că tun depăr ta t . Nimic din svârco l i rea noas t ră n u ma i a junge aco lo . V i e a ţ a cu rge ca o apă domoa lă între malur i ca t i fe la te de m u ş c h i , ca să înnăbuşe cel m a i m i c vue t . D u p ă ani , păşind din n o u drumuri le unde ai hoinăr i t copi l , cu gh iosdanul subsuoară şi cu frica lecţi i lor în tâ rz ia te , trăeşti fioruri pe cari le-ai c rezut u i ta te şi s t răvechi revol te copi lăreşt i ce m u ­r iseră în t ine.

A m regăs i t în t â r g u l lui R o m a n - V o d ă , şi g i m ­naz iu l cu ziduri le de c ă r ă m i d ă roş ie , şi uni i dintre dascăli i ce deschideau ca t a logu l pe catedră , într 'o tăcere de c a v o u în care părea că s 'ar fi îngropat deodată toate e lanur i le t inereţi i celei d in tâ iu . F i ­reşte , cei buni , acei a căror amin t i re a m purtat-o s e n i n ă , - — a u mur i t , ca în toate povest ir i le triste. Şi dascălu l de r o m â n ă , cu făptura lui u r iaşă , care a îndreptat şi pus note pe cele dintâi caete cu «compoziţii» ale lui Mihai l S a d o v e a n u ; şi dascălu l de l a t ină cu f ina înţelegere a tuturor subtili tăţilor din odele lui Hora ţ iu , — n u m a i sunt as tăz i , cu toate că vo in i c i a lor ni-i a ră ta din bănci le noast re de copii f i rav i , nemuri tor i pentru to tdeauna .

A r ă m a s to tuş să u c i d ă to t ce e m a i bun a scuns într 'un suflet copi lăresc , s taf ia directorului care ne a m u ţ i a glasur i le pe cu luoare . Cu aceeaş m â n ă t remură toare p icură notele cu cernea lă roş ie pe foile c a t a l o g u l u i . Cu aceeaş odioasă ne în ţe legere u rmăreş te uc ide rea a tot ce e fraged şi copilăresc în mic i le v ie tă ţ i veni te l a ucen ic ia căr ţ i lor . A m v ă z u t din n o u , c u m bibl ioteca e ferecată cu zece chei , f i indcă da tor ia şcolar i lor trebuie să m e a r g ă numa i şi numa i l a lec ţ i i , nu la ră tăc i r i de l i te­ra tu ră . A m aflat şi despre cele 150 v o l u m e , tr i­mise de e l ev i i l iceului par iz ian Louis le Grand, colegi lor lor necunoscuţ i din ţa ra M o l d o v e i , cărţ i închise în dulapuri şi interzise şcolar i lor c a pă-cătuir i ne îngădu i t e . Ce s 'o fi pet recând în creerul osificat al stafiei directoriole ? Ce gând ş i -o fi fă­când despre îndatorir i le de p e d a g o g ? Copiii sunt osândiţ i l a s tr icta respectare a p rogramelor n ă ­t âng i , care a p r o v i z i o n e a z ă ţa ra cu manech ine ome­neşt i , găunoase de suflet şi sterpe de cu l t u r ă Străbătând cu luoare le pe unde a l e r g a m la o ra în­tâ rz ia tă , m ' a s t răbă tu t a c e l a ş fior, c a înt r 'o h rubă unde a fost r ă s t ign i t ă toa tă fec ior ia de gând a copi lăr ie i . In e levi i cu obraj i ofiliţi şi cu g lasur i înnăbuşi te a m recunoscu t fraţi întru aceeaş osândă . Şi a m c ă u t a t fos tul director de odin ioară , pentru a-i l ă m u r i toa tă c r ima de cu l tu ră săvâ r ş i t ă cu e ro ică şi n ă t â n g ă me t i cu loz i t a t e . Da r v i t e a z , di­rectorul s 'a a scuns , împingându-ş i în fundul bu-zunăr i lo r che ia dela lăz i le cu căr ţ i , ca şi c u m d iavo lu l a v e a să-1 i sp i t ească l a neer ta te r ă t ă c i r i . A s e m e n e a v ră jmaş i ai căr ţ i lo r , n u se c u v i n oare tr imişi oda tă l a od ihnă , l a cafenea şi la p l im­barea de seară , pentru a nu m a i uc ide genera ţ i i şi genera ţ i i care- i ies din m â i n i , cu sufletele m o t o ­tol i te , ca bat is tele dintre dege te asudate şi v â s ­coase ?

IvAN ' Mes t rovic i , vest i tul sculp tor jugos lav , r e înv ie , prin deveni rea lui ar t is t ică, v e c h e a po­veste cu pajişti şi c lopote de oi a lui G i o t t o . Fecior de ţă ran da lma t in , d in t r 'un sat nu departe de Co-sova -Mică , Mest rovic i s 'a pomeni t pe lume cioplin-du-şi vedenii le în l emn şi în pia t ră şi păzind în mun ţ i t u rma să r acă a casei păr inteş t i . Da ru l îl moş ten iâ dela ta tă , meşter iscusi t în s imcel i rea podoabelor gospodărie i s a l e . Copilul m inuna t t ră ia cu t u r m a şi cu ba lade le , a l egând cu ferici t i n ­s t inct pietre din m u n t e l e s terp al Da lmaţ ie i şi dăl tuind în ele chipuri le eroilor na ţ ional i v ă ­zute pe file de a l m a n a h . Nu cunoş tea n imic din ce se pet recea dincolo de hotarul sa tu lu i , dar ves tea minună ţ ie i începuse s ă sboare din g u r ă în g u r ă ş i 'n ziarele provincie i . Mes t rovic i sculptase şi u n c ruc i f ix pentru care super iorul unei mănăs t i r i din vec ină ta te îi oferi tin gu lden . Ciobănaşul , conşt ient de va loa rea operii lu i , îl dădu ma i bine de p o m a n ă , î n t â i a cunoş t in ţă de a r t ă adevă ra t ă o căpă tă când tatăl îl scoase din i gno ran ţ a satului în t r 'o pl im­bare la Sebenico şi-i a ră tă sculpturi le got ice ale catedralei de aco lo . U n unch iu u m b l a t îi deşteptă momel i din l a rgu l l umi i . U n căpi tan pensionar , în­tors în sat , îi vorbi de domul Sfântului Ştefan, de marmure l e şi de bronzur i le V i e n e i . Pen t ru în-m u g u r i t u l ar t is t , toate aceste lucrur i e rau nă luc i luminoase de pe t ă r â m u l ce lă la l t . El e ră copil de o m să rac . Căpi tanul pensionar , îndrăgost i t de darul băe ţaşu lu i , v o i a să-1 v a d ă to tuş a juns la V i e n a . întreprinse o co lec tă prin sat , fără i z b â n d ă : pre­tu t indeni , în ju ru l lui Mes t rov ic i , e ră preţuirea aproape re l ig ioasă a oameni lor s impl i , dar totde­odată sărăc ie l uc i e . Cu mar i s t rădani i , ta tă l izbuti să-1 ducă la Spa la to , în a te l ierul modes t al unu i cioplitor de p ia t ră . Ce u r m e a z ă , se p revede : în câ ­t e v a săp tămân i , ucen icu l ş t ia m a i m u l t c a meş te ru l . In prea jma lui 1900, iată-1 însfârşit la porţile V i e n e i . A v e a 15 an i . Pro tec toru l lui e a c u m uti ceh , ser­vi tor , care îi dă găzdui re în aceeaş odaie să rmană , d e a v a l m a cu fami l ia lu i . E pa r ' că o m i n u n e în tot aces t d rum lung , cu mar i piedici , de la O tav i ce , sa tul na ta l , până în met ropola impe r iu lu i : numa i oameni i simpli cred în gen iu l c iobănaşu lu i şi n u ­m a i să răc ia lor îl a ju tă . In V i e n a , poves tea se în­tunecă întâ iu , pentru a s t ră luci ma i apoi şi ma i v iu biruinţa. Pro tec toru l ceh u m b l ă din u ş ă în uşă , cu pă lăr ia în m â n ă , să-i găsească u n profesor. Celebrul Bi t te r l ich refuză «gloria de-a descoperi g e ­niul unu i fecior de ţă ran croat». Dispreţul lui îl r ă s cumpără H e l m e r , directorul A c a d e m i e i de arte , care primeşte pe Mes t rov ic i la şcoa lă , fără con­curs , după ce îi v ă z u s e lucrăr i le . D e - a c u m , dru­m u l faimei se deschide l a rg . R o d i n , încă nu ce ­lebru, în t reacăt prin V i e n a , l e agă prietenie pe toa tă v i ea ţa cu ar t is tul c roat . Sculp tura lui in t ră birui toare în templul de laur aur i t şi de iederă verde al Secess ionului . Glor ia lui capă tă proporţii europene şi c u l m i n e a z ă — s u n t c â ţ i va ani de-atunci •— în expoz i ţ i a t r iumfală dela Londra , or­gan i za t ă de S ta tu l j u g o s l a v .

Pen t rucă Ivan Mes t rov ic i e, înainte de toa te , u n sculptor na ţ i ona l . In pietrele lui tă iate abrupt , uneor i cu st i l izări as i r iene, se înco rdează în mar i convuls iun i f iguri le l egendare ale eposului s â r b : Marco Cra lev ic i , Mi los Obilici •—fragmente pe care ar t is tul le v i s ează grupate c â n d v a în templul dela Cosovo .

75

© BCU Cluj

Cu acest număr «Gândirea» intră, ca în fiecare an, în vacanţă, până în Septemvrie. Cerem iertare cu acest prilej, cititorilor, pentru întârzierea de apariţie a ultimelor numere, pricinuită de şezătorile care au mobilizat timp de două luni aproape pe toţi colabora­torii noştri. Unul din cele dintâiu numere din toamnă, va fi închinat în întregime literaturii ruseşti, cu ar­ticole, proză şi versuri, trimise în acest scop «Gândirii», de: Dimitri Merejkovski, Z. Hippius, Ivan Bunin, A. Kuprin, Al . Feodorov, Smielov, etc. şi ilustrat cu d:-sene şi reproduceri inedite de N. Gontcharova Archi-penko, B. Grigoriev, W. Suhaiev, Şudbinin, A. Iacovlev, S. Cehonin, V. Feodorov, etc , etc.

T I P A R U I . C V L T V R A N A Ţ I O N A L Ă , B U C U R E Ş T I

C L I Ş E E L E M A R V A N

© BCU Cluj

IOA.CHENV BITVRICVS IN SENATV PAWsimsiP^moNvs.jpţ^T.Lx. M.DC.'XX.

LÉONARD GAULTIER PORTRETUI , I,UI IOAN CHENU

NO. 13

G Â N D I R E A

© BCU Cluj

JEAN MORIN PORTRBTtTI, I/UI ANTOINE V I T R É

No. 50

G Â N D I R E A

© BCU Cluj

AUGUSTIN DE SAINT-AUBIN P O R T R E T U I , I,UI S A V A t E T E DE BTJCHECAY

No. 144 • , 1

GÂNDIREA

© BCU Cluj

G Â N D I R E A

© BCU Cluj

AN«O ivo I L C O N V E G N O A N N 0 I V O

RIVISTA MENSILE DI LETTERATURA E DI CULTURA Direttore: ENZO FERRIERI

ha raccolto gli scrittori italiani più significativi, commenta la vita letteraria, artis­tica, musicale del tempo presente dà notizie delle riviste e dei libri nuovi. Publica il

bollettino della vita del circolo. C o l l a b o r a t o r i f i s s i :

Per la letteratura Italiana : Carlo Linati, Eugenio Levi, Cesare Angelini.

Per la letteratura Francese: Giuseppe Prezzolini. Per la letteratura Inglese : Emilio Cecchi. Per altre letterature : Giacomo Prampolini. Per i libri di critica : Vlad. Arangio Ruiz. Per la letteratura classiche : Ettore Bignone. Per i libri d'arte : Giuseppe Raimondi. Per la musica : Giannotto Bastianolli.

A A P Ă R U T : A A P Ă R U T : I O N E L T E O D O R E A N U

U L I Ţ A C O P I L Ă R I E I UN VOLUM 154 PAGINI CARTONAT 30 LEI E D I T U R A C V L T V R A N A Ţ I O N A L Ă

•A APĂRUT : A APĂRUT

P O E M E IN P R O Z Ă DE E M I L I S A C

EDITURA «TIPOGRAFIA ROMÂNEASCĂ» S. A. ORADEA-MARE PREŢUL UNUI VOLUM 20 LEI

RIVISTA MENSILE TV T T ? T T P A RIVISTA MENSILE D E L T A Redattori : Arturo Marpicati, Bruno Neri e Antonio Widmar Redazione e Amministrazione : Via Giosuè Carducci l i , Fiume

A b o n a m e n t o p e r l ' e s t e r o : U n a n n o L i r e 25.—

© BCU Cluj

CVLTVRA NAŢIONALĂ SOC. ANONIMĂ DE EDITURA

S E D I U L C E N T R A L

B U C U R E Ş T I S T R A D A P A R I S No. i

CAPITAL SOCIAL LEI 50.000.000

S E D I U L C E N T R A L

B U C U R E Ş T I S T R A D A P A R I S No. 1

T E L E F O N No. 57/63 / A D R E S A T E L E G R A F I C Ă « C U L T R O M »

C Ă R Ţ I N O U I A P Ă R U T E

7. SLAVICI: C E L D I N U R M Ă A R M A Ş ( R o m a n )

fî. DELAVRANCEA: A DOUA CONŞTIINŢĂ

I. BASSARABESCU: M O Ş S T A N

V. ALECSANDRI: S I N Z I A N A Ş I P E P E L E A

V. ALECSANDRI: P A S T E L U R I

7. TEODORE ANU: ULIŢA COPILĂRIEI

ŞT. NENIŢESCU: T R E I M I S T E R E

G. BĂNEA: D I C Ţ I O N A R I T A L I A N - R O M Â N

R. TAGORE: N A Ţ I O N A L I S M U L

E. FROMENTIN: D O M I N I Q U E

I . TOLSTOI: C A D A V R U L V I U

L. ANDREIEW: ECATERINA IVANOVNA

G. HAUPTMANN: SUFLETE STINGHERE

t. CHIARELLI: M A S C A Ş I O B R A Z U L

PETRONIUS: S A T Y R I C O N

DE VÂNZARE LA T O A T E L I B R Ă R I I L E DIN ŢARA

A T E L I E R E L E DE T I P O G R A F I E / L I T O G R A F I E / L E G A T O R I E CALEA S E R B A N - V O D Ă N o . 143 T E L E F O N 24/83 BUCUREŞTI CALEA Ş E R B A N - V O D Ă N o . 143

T E L E F O N 24/83

G Â N D I R E A EXEMPLARUL 12 LEI

© BCU Cluj