CUVINTE DE FIERPuBLICaţIE INtErNă Nr. 16 / aPrILIE 2012

rusia are viteza MECHEL

TEhnOLOgIE DE vâRf

>> pag. 2

>> pag. 4-5

mODEL DE vIAță

Nimeni nu a fost pregătit pentrucriza care a început prin 2007. În ro-mânia salariile începuseră să creascăpentru bugetari la fiecare trei luni, pu-teai cumpăra orice doar cu buletinul,de la un aparat de radio la un aparta-ment. „Capitalismul a învins!“, spu-neam atunci și eu, ca și cei din jurulmeu, bucurându-ne de ideea că încâțiva ani îi vom ajunge, ba poate chiarîi vom depăși, pe cei din Occident.

Hmm, a durat destul depuțin acest miraj. Suficient demult însă ca aproape fiecaredintre noi să ne îndatorăm labănci, să ne amanetăm ceaveam mai de valoare, să ne punem, cualte cuvinte, viitorul în mâinile desti-nului. Cine se mai gândea, atunci, căroata vieții se mai schimbă, că ar fi po-sibil, aproape peste noapte, ca lucru-rile să meargă rău, din ce în ce mai rău.Să fim sinceri, nimeni nu se aștepta laasta. Nici măcar cei mai buni analiștifinanciari, nici măcar bancherii, nicimăcar președinții de state. Nimeni,pur și simplu, nimeni.

Vă amintiți, erau vremuri în careun apartament modest, cu două ca-mere, depășea 100 000 de euro indi-ferent de zonă, în București. Cu doarcâțiva ani înainte, valoarea lui era înjur de 30 000. M-am gândit atunci că,din moment ce salariile nu au fosttotuși triplate, iar apartamentele nu aufost între timp vopsite în aur sau îm-brăcate în cristale Swarovski, aceastăcreștere nu e normală. adică e purspeculativă și contextuală. Cum nu

aveam suta de mii de euro nici în bu-zunare, nici depusă în vreun cont labancă, am evitat să o împrumut (și săo plătesc, într-o perioadă de 30 de ani,de trei ori mai mult!). Mi-am zis cămai bine aștept, că încerc sa pun unban deoparte și om mai vedea.

N-am apucat să mai văd marelucru pentru că a venit criza și, bugetarfiind la acel moment, am rămas, pestenoapte, fără un sfert din salariu. Pur și

simplu, fără prea multe precauții sauanunțuri pregătitoare, am primit maipuțini bani, pe aceeași muncă depusăși pe aceeași prezență la servici. Nu amieșit în stradă și nu am participat laproteste (pentru că nici nu au existat).

Victoria capitalismului luase pauzăprea repede. Să fim totuși corecți, ma-joritatea bănuiam, de fapt, că lucrurilenu pot dura la infinit. Vedeam cu toțiică e aberant ce se întâmplă. Economiase conduce după legi clare și nu poțisă nu îți dai seama că atunci cândcâștigi mai mult fără să și muncești înplus se întâmplă, de fapt, un lucru du-bios (oricât de plăcut ar fi el).

Cam aceasta este astăzi și situațiadin metalurgia europeană. Industria atot crescut în ultimii ani, inclusiv dato-rită retehnologizărilor care au permisun randament mai bun și economii im-portante de energie. Construcțiile deorice fel au luat amploare și a fost ne-

voie de mai mult oțel. Dezvoltatoriiimobiliari au luat credite mari sperândcă vor da lovitura peste noapte. Dar,precum în jocurile piramidale, toateplanurile s-au năruit ca piesele unuidomino atunci când lichiditățile audispărut brusc, când s-a dovedit căbursele stau nu pe bani, ci pe cifreumflate artificial de speculații și ingi-nerii financiare. asta este ceea ce s-aîntâmplat în toată Europa, iar noi ne-

am molipsit rapid, ca de ogripă. am uitat cu toții cănevoia de consum ne-a fosthrănită artificial, că ne-amschimbat mașinile doar pen-

tru că au apărut altele despre care nise spune că sunt mai bune, că ne-amluat televizoare subțiri doar pentru căexistă, că am schimbat mobila veche,românească, cu una nouă doar ca săfim în pas cu moda.

Metalurgia a produs în continuaremult, sperând ca această criză să nudureze și ca stocurile să se vândă ime-diat, ca pâinea caldă. Dar nu a fost așa.Criza s-a dovedit mai mult decât unsimplu guturai și încă i se caută un tra-tament eficient. Intră în faliment nudoar firme de apartament sau maricompanii, ci și țări. Nu e sfârșitul lumii.E o etapă, cum au mai fost. Va trece șiva rămâne doar în cărți. E importantsă o depășim cât de repede, chiar și cusacrificii pe termen scurt, dacă e ne-voie. Doar așa, când vom reîncepe săcreștem, ne putem gândi iar la viitor.De data asta, poate, mai cu precauție!

Dragoş Tudor, redactor șef

Criza topește planurile metalurgiei în toată EurOPa

„Icoanele mi-au schimbat viaţa“interviu cu Dr. Iuliana Popescu

Cum pROCEDEAză LIDERII ?

Criza nu bate la ușă. O dărâmă!

EDITORIAL

HRISTOS A ÎNVIAT!

>> pag. 8

3. Investiţiile străinedirecte au atins, în anul2011un volum de 1.917 mi-lioane euro, fiind cu 13.6%sub nivelul anului 2010. Va-loarea investiţiilor străineatrase de românia în 2011 afost cea mai redusă din ulti-

mii 9 ani situându-se sub ni-velul înregistrat în 2003 de1.946 milioane euro. redu-cerea semnificativă a inves-tiţiilor străine în perioada2009 - 2011 a fost semnalulcel mai evident al crizei eco-nomice din economia ro-

mână. revenirea economieipe creştere în 2011 nu aatras încă prea mulţi investi-tori străini.

4. Inflaţia anuală în2011 a înregistrat nivelul celmai redus din ultimii ani,3,14%, situându-se în proxi-mitatea nivelui ţintă pentruanul respectiv de 3%±1punct procentual.

Indicele preţurilor deconsum pe grupe de mărfuriîn decembrie 2011 faţă dedecembrie 2010 indică ma-jorări la mărfurile alimen-tare cu 0,95%, la mărfuri

nealimentare cu 4,45%, iarla servicii cu 4,23%. ten-dinţa reducerii ratei inflaţieianuale a continuat şi în ia-nuarie 2012, atingând, la fi-nele acestei luni, un nourecord de 2,72%.

5. perspectiveCu toată creşterea eco-

nomică înregistrată la nive-lului anului 2011, evoluţiaeconomică sub aşteptări dintrimestrul IV a determinattoate instituţiile interne şiinternaţionale de speciali-tate să-şi revadă estimărilecu privire la evoluţia econo-

miei româneşti în acest an.astfel Banca Mondială, caurmare ultimei evaluări a si-tuaţiei din românia, prog-nozează o creştere de 1,5%,Fondul Monetar Internaţio-nal şi Consiliul Europei auestimat o creştere de 1,5-2%, iar Bugetul de Stat pen-tru acest an a fost construitpe o creştere de 1,8% -2,3%. Băncile prezente înromânia au fost mai exi-gente în evaluările făcute,astfel, BCr a corectat prog-noza reducând-o la +1,2%,in timp ce raiffeisen a cobo-

rât nivelul prognozat pentrucreşterea economică în acestan la +0.5%.

Pe termen scurt, potrivitopiniilor exprimate de ma-nagerii societăţilor comer-ciale, se conturează pentruperioada ianuarie - martie2012 tendinţe de relativăstabilitate a activităţii în in-dustria prelucrătoare şi înservicii, de scădere mode-rată a activităţii în comerţulcu amănuntul, precum şi otendinţă de scădere a activi-tăţii în construcţii.

am descoperit că într-o țară pre-cum rusia lucrurile pot funcționafoarte bine atunci când vine vorba deinteresul național. Că prin decizii stra-tegice și o gândire pe termen lung, oțară se poate moderniza spectaculos.Ca și în Europa, în rusia se va puneaccentul pe transportul feroviar. Darnu cel cu care suntem obișnuiți în ro-mânia, unde trenurile au întârzierimari și viteza melcului. Nu! Vorbimde trenurile de mare viteză, care aufost deja achiziționate de la Siemens.Mai lipsește doar calea ferată mo-dernă pe care acestea să poată rula cupână la 400 km/h. E de vis, nu-i așa?

Care este lăgătura dintre căile fe-rate din rusia și Mechel? una foarteimportantă din moment ce colegiinoștri din Celiabink au început deja

să construiască megainstalația care vaface posibil acest vis. Nu vă imaginațică este ceva simplu, pentru că șineleau o lungime de 100 de metri și nece-sită o tehnologie specială de realizare,pentru care s-au făcut investiții ma-jore. aici intervine partea de interesnațional și de strategie, pentru cărusia a înțeles că este mai bine să în-curajeze un producător autohton săfacă acest lucru, decât să cumpereprodusele finite din străinătate.

așa cum cei pasionați de fotbalștiu, rusia este gazda Cupei Mondialedin 2018. Cum distanțele dintreorașele importante sunt mari, iarinvestiția în autostrăzi necesită bugetemai consistente și timp mai mult deimplementare, Căile Ferate par să ficâștigat deja bătălia pentru moderni-

zare. Este oportunitatea de care a pro-fitat Mechel care iși va trece în porto-foliu nu doar un mare succes și unclient important, dar și un produsnou, pe care îl va putea exporta acolounde va fi nevoie de el.

Prima fază a construcției Combi-natului a fost încheiată cu succes.Costul celei de-a doua faze deproducție va depăși 850 de milioanede dolari. O sumă enormă, care va asi-gura însă câștiguri mari, pe termenlung, pentru compania Mechel. Esteo șansă care nu putea fi ratată, chiardacă implicarea în acest proiect mareva însemna multă muncă, ore de ne-somn și neliniște, planuri făcute și re-făcute până când rezultatele vor fi celecare trebuie. Cei aproape 700 de kmde cale ferată care vor lega în primaetapă Moscova de Sank Peteersburgvor trebui predați la timp și încondițiile tehnice cerute. timpul dedeplasare va fi redus la jumătate.

Denis Muratov, director executival CF rusia a declarat: „timpul pen-tru a construi această linie ferată asosit. Mă aștept ca acest proiect să fiegata cu un an înainte de marele eveni-ment sportiv, pentru a permite tutu-ror celor implicați să se obișnuiască cunoul sistem“. Pentru îndeplinirea țe-lului vor trebui livrate anual aproape1 milion de tone de produse care auînglobată o valoare adăugată mare.

nOuTăŢI DESpRE COmpAnIE/ 2 /

ECOnOmIA LA CALD Evoluţia economiei româneşti în anul 2011 continuare din numărul trecut

rusia are viteza Mechel

vladimir vorobiev, vice-preşedinte al Сăilor ferate din Rusia

Ne-am imaginat complexitatea proiectului, daratunci când am vizitat Întreprinderea din Celia-binsk m-am convins personal de dimensiunilegrandioase. Mechel a abordat serios problemarealizării de produse cu totul noi pentru rusia,aceste șine care necesită condiţii speciale de fia-bilitate și anduranţă la contact. am văzut dejaamenajarea acestui complex care se constru-iește de la zero. O astfel de abordare serioasă vacontinua să genereze produse de înaltă calitateși unicat încă pentru ţara noastră.

modernizarea căilor ferate înseamnă că momentul simbolic al tăierii pangliciipentru finalizarea primei etape

mircea Toaderconsilier Mechel Service,Director executiv al Consiliuluide afaceri pentru ColaborareEconomică cu Federația rusă

mihail Yurevich, Guvernatorul regiunii Celiabinsk vladimir Yakunin, preşedintele CF rusia şi Igor zyuzin, preşedinte al consiliului de administraţie Mechel

Volumul de producţie dedicat doar șinelor pentrutrenurile de mare viteză va fi de până la 400 mii detone pe an.

Șinele vor avea o perioadă lungă de funcţionare,durabilitate sporită pe suprafața de contact şirezistență la uzură.

Șinele au fost concepute pentru a opera cu succesîntr-un mediu cu temperaturi scăzute.

Mechel va obţine certificatele necesare pentru utilizarea în siguranţă a şinelor în sistemul feroviar

În conformitate cu Strategia de dezvoltare a transportului Feroviar al Federaţiei ruse până în2030 se vor da în exploatare circa 20.000 de km decale ferată. acest plan ambițios nu putea fi realizatfără implicarea masivă a Grupului Mechel, care valivra o mare parte din șinele necesare.

☑

☑

☑

☑

☑

ȘTIRI / COmEnTARII / 3/

Imediat după finalizareacu succes a auditului de re-certificare din luna martie,specialiștii de la tÜV ro-mânia au emis certificatulde conformitate al sistemului de management al cali-tăţii la standardul internaţional ISO 9001:2008 pen-tru Mechel târgoviște. Membrii echipei de certificareau vizitat toate secţiile și direcţiile principale ale în-treprinderii și s-au convins că procesele sistemului demanagement al calităţii implementate de la combinat

sunt conforme. auditorii au remarcat

efecienţa sistemului demanagement al calităţiiimplementat la Mechel

târgoviște. acest fapt conferă produselor realizateaici o recomandare în plus și o garanţie a seriozităţii.Noul certificat atestă sistemul de management al ca-lităţii pentru o nouă activitate din cadrul întreprinde-rii – transportul și manevrarea feroviară.

Sindicatele au vrut să se informeze

Divizia Metalurgică Est-Europeană Mechel s-aîntâlnit la jumătatea lunii martie cu liderii sindi-catelor de la întreprinderile din românia ale Gru-pului Mechel. așa cum era de așteptat, la întâlnireau fost discutate problemele curente, rezultatelepentru anul 2011 precum și planurile pentru vii-torul apropiat ale companiei. Conducerea a oferitsindicaliștilor informaţii cu privire la principaleleaspecte ale strategiei pentru perioada următoareși au vorbit despre necesitatea de a pune în apli-care o serie de măsuri de îmbunătăţire a rezulta-telor operaționale ale Grupului Mechel înromânia.

Sindicatele au adus în atenție problemele ac-tuale, exprimându-și îngrijorarea cu privire la po-sibilele modificări în politica socială, la situaţiadificilă în care se află industria metalurgică.

Yuri Guschin, Directorul General al DME-EMechel, a declarat: „reuniunea a fost construc-tivă. trebuie înţeles faptul că întreprinderile Me-chel din românia își desfășoară activitatea încontextul mai larg în care se află și țara, care estedirect influențată de criza economică din Europa.Creșterea tarifelor la energie, creșterea preţurilormateriilor prime, stagnarea pieței construcţiilordin întreg spațiul uE, sunt aspecte care afecteazăîn mod direct realitatea de pe piaţa românească,care nu este ferită de problemele existente în Eu-ropa. Cel mai important rezultat al întâlnirii estecă am înțeles cu toții că în situația existentă tre-buie să lucrăm împreună“.

Conducerea a mers la ministru

unul dintre rezultatele imediate a fost că osăptămână mai târziu directorul general YuriGuschin, însoțit de Ioan Pascu, liderul sindicatu-lui Mechel Câmpia turzii, au avut o întâlnirechiar cu Lucian Nicolae Bode, ministrul Econo-miei, Comerțului și Mediului de afaceri.

Delegaţia Mechel a prezentat punctele de ve-dere asupra situației actuale în care se află între-prinderea de la Câmpia turzii, în contextulsituației dificile din sectorul siderurgic european.Ministrul a fost informat și despre implementareaîn viitorul apropiat a unui program amplu de res-tructurare și îmbunătățire a rezultatelor opera-

ționale, care va viza toate întreprinderile GrupuluiMechel din românia.

Lucian Bode a subliniat faptul că sindicateleși conducerea întreprinderilor trebuie să poarteun dialog permanent, precum și faptul că restruc-turarea și schimbările în procesele de producțiesunt decizii care aparțin în exclusivitate manage-mentului companiei, pe baza rațiunilor econo-mice.

„Consider că am avut o întâlnire de succes.am fost bucuros că domnul ministru este la cu-rent cu activitatea Mechel. am constatat că apre-ciază lucrurile pozitive care s-au întâmplat pentruCâmpia turzii de la momentul preluării între-prinderii de către noi. Este foarte importantă în-crederea pe care am primit-o pe tot parcursuldiscuției“, a concluzionat Yuri Guschin.

Obiectivul principal estepăstrarea eficienței

Conducereea DME-E Mechel a început con-sultările cu sindicatele în privința optimizării nu-mărului de personal, prin desființarea unuinumăr de locuri de muncă cuprins între 150 și799, la întreprinderile Mechel din românia.

Conform Codului Muncii sindicaliștii și con-ducerea companiei au la dispoziție cel puțin 30de zile pentru consultările referitoare la disponi-bilizările colective. Decizia de desființare a locu-rilor de muncă este motivată în totalitate derațiuni economice și, din păcate, este inevitabilăîn contextul situației actuale a pieței metalurgicedin românia și Europa. Scopul principal al aces-tor măsuri este diminuarea costurilor și păstrareaeficienței întreprinderilor pe piața internă șiinternațională.

O propunere aşteaptă răspuns

În afară de măsurile organizatorice interne șicele economice care se iau pentru îmbunătățirearezultatelor operaționale ale Mechel în românia,concuederea DME-E Mechel s-a adresat minis-trului muncii cu propunerea de reluare a unormăsuri de protecție socială privind șomajul teh-nic, care a funcționat în anii 2009 și 2010.această propunere a fost prezentată pentru a fisusținută de asemenea la Guvern și la MinisterulEconomiei.

În perioada următoare urmează un plan de

RE-STRuC-Tu-RA-RE

Pe 19 martie s-au împlinitnouă ani de la înființarea Mechel,un grup industrial mare, puternicși ambiţios în rusia și de fapt înîntreaga lume.

afacerile au crescut continuu,astfel că acum este una dintre celemai importante companii rusedin industria minieră și metalur-gică. Mechel se află printre lideriimondiali în privința producției deconcentrat de cărbune cocsifica-bil, pe locul al doilea în privințarezervelor mondiale de cărbunemetalurgic. De asemenea esteconsiderat cel mai mare producă-tor rus de sârmă și al doilea deproduse lungi.

Mechel este prezent în 13 re-giuni din rusia și 24 de ţări dinîntreaga lume, prin 30 de între-prinderi la care lucrează peste90000 de angajați.

De menționat că Mechel esteprima și pâna acum singura com-panie de minerit și de prelucrarea metalului din zona sud-est euro-peană și rusia care are acțiuni co-tate la bursa din New York.

Chiar dacă economia euro-peană este în criză, iar metalurgiapare a fi afectată cu precădere înaceastă perioadă, compania vatrece peste dificultăți. La mulțiani!

С Днем Рождения! (La mulți ani!)

mechel Târgovişte are standard

AnALIză/ 4 /

Criza to planurile m

în toată Cum procedeaz Metalurgiștii din Europa au început s meniul turnării oțelului încă din toam ultimele luni atestau faptul că piața di giune erau deja oprite capacitățile de de tone de metal pe an. După progno poate fi vorba de o îmbunătățire rapid

Tata Steel Europe reduce producția

Riva încearcă să nu închidă întreprinderile

ThyssenKrupp se teme de ce e mai rău

Compania germană ThyssenKruppeste al treilea producător de oțel din Eu-ropa. Până acum nu a întreprins măsuriradicale precum închiderea obiectivelorsale metalurgice.

Conform datelor secretarului depresă de la ThyssenKrupp, compania nua oprit și nu are în intenţie să opreascăunele furnale, însă aceasta a recunoscuttotuși că, dacă în ianuarie 2011 Thys-senKrupp a lucrat la 100% din capaci-tatea totală, la sfârșit de an a atins numai80% din capacitate.

După estimările reprezentanțilorcompaniei, ThyssenKrupp, în trimestrulpatru al anului trecut au fost reduse vo-lumele de produse metalurgice cu 500de mii de tone. aici trebuie subliniat căscăderea producției din oțel până lasfârșitul anului trecut cu 10% (300 demii de tone) a fost cauzată de reducereacererii în Europa.

Printre cei care au aplicat deja mă-suri drastice este compania metalur-gică italiană riva. aceasta a luatdecizia, în octombrie 2011, săoprească linia de laminare la cald lacombinatul său, Ilva, din taranto.

În încercarea de a compensa scăde-rea prețurilor și a cererii pentru oțel înItalia, riva a vândut cu succes, în adoua jumătate a anului trecut, produ-sele sale către industria de automobiledin Germania, care a avut un an foartebun. În continuare însă, așa cum a re-cunoscut alberto Kattaneo, secretarulde presă de la riva, volumul acestorvânzări a scăzut.

acționarii companiei susțin că nusunt prevăzute deocamdată alte opriride producție suplimentare. Este totușide subliniat că până la sfârșitul anului2011, compania a funcționat la numai75% din capacitatea totală.

adaptare: Dragoş TudorPentru redactarea acestui text au fost folosite materiale reuters,Metal Bulletin, Steel Business Briefing, MEPS International

La începutul lunii decembrie 2011, tataSteel Europe a făcut publică oprirea lamino-rului pentru laminare la cald de la combina-tul Llanwern din ţara Galilor.

„agregatul nu va funcționa până cândsituația economică din Marea Britanie și ce-rerea pentru oțel nu va justifica repornireaacestuia. În perioada următoare vor fi livratepe piață produse de la un alt loc de produ-cere a laminatelor la cald, deținut de tataSteel Europe în orașul Port-talbot, acolounde cheltuielile de producție sunt maimici“, a motivat conducerea companiei opri-rea laminorului, într-o declarație oficială.

reamintim că acest laminor fusese opritși în perioada ianuarie-septembrie 2009.Conducerea de la tata Steel Europe explica-seră decizia tot prin scăderea cererii pentruoțel. Conform lui Karl-ulrich Kehler, direc-torul general tata Steel Europe, companiafuncționează în prezent doar în proporție de80-85% din capacitatea sa totală.

Peste 20 de ani, cea mai mare parte a capa-cităților de producție pentru semifabricate dinoțel de calitate inferioară în Europa de Vest sevor închide și vor fi transferate în țările din Eu-ropa de Est, și anume în Rusia, Ucraina și Tur-cia, în scopul reducerii cheltuielilor. Europa poatesă obțină avantaje doar dacă își va îndreptaatenția în direcția calității, și nu a cantității. In-dustria metalurgică din regiune va fi profitabilădacă se va focaliza pe fabricarea produselor dinoțel cu valoare adăugată ridicată.

Wolfgang Eder, director general Voest Аlpine

Celsagroup bate în retrager

riscul iminent de a producția și de a închide un la combinatele sale din spaţ pean este luat în considera cel mai mare producător de Spania, Celsa Group. acea panie își justifică intenția p sitatea de „a se adapta la cererii pentru oțel de la sfâr ului 2011 şi începutul anul

Chiar dacă nu au fost amăsuri concrete, muncito îngrijoraţi, cu atât mai mu Spania suportă greu consec cesiunii economice şi probl nanciare care au afectat Premierul spaniol Mariano anunțat că ținta de deficit din PIB, stabilită de Bruxell putea fi atinsă în acest an, atând că cifrele sunt baza prognoză de creștere econo

Primăvara anului trecut nu prevestea o evoluțieproastă pentru metalurgia europeană. Producțiacreștea constant și s-a creat impresia că acest do-meniu va ajunge la indicii-record din urmă cu treiani. În câteva luni situația s-a schimbat radical șitoate visurile au început să se transforme, încetulcu încetul, în coșmar.

„În decursul primei jumătăți din 2011 s-a con-statat o tendință stabilă de creștere a producției șia cererii pentru oțel, însă în august situația s-aînrăutățit substanțial, din cauza scăderii ritmuluide creștere economică în Europa. Probabilitatea dereducere drastică a producției globale și a cereriipentru oțel se adeverea“, a declarat antony de Car-valho, economist principal din Direcția pentruȘtiință din cadrul Organizației pentru Cooperare șiDezvoltare Economică.

Criza a fost generată, spun unii specialiști, in-clusiv de creșterea vertiginoasă a producției dinprima jumătate a anului 2011, în condițiile în carecererea nu a fost foarte mare în acea perioadă. „rit-mul de creștere a producției de metal a fost preamare. Mai mult, din luna iulie cererea a început săscadă“, spune Peter Fish, analist la compania deconsultanță MEPS International.

Nu au adus vești bune pentru metalurgiști niciprognozele pesimiste cu privire la creșterea Produ-sului Intern Brut din Europa, nici faptul că încă nua fost găsită o soluție acceptabilă la criza datoriilormari din zona euro.

reacția companiilor metalurgice europene laaceastă conjunctură nefavorabilă a fost oarecum si-milară cu cea din 2008. Conducerile au început săaprobe în mod operativ deciziile privind reducereavolumelor de producție, concedierea personaluluiși chiar închiderea unor oțelării. având lecția dejaînvățată, unii manageri s-au grăbit și au trecut rapidde la vorbe la fapte pentru a diminua cât mai multpierderile companiilor pe care le conduc.

AnALIză / 5 /

opește metalurgiei

EurOPa ă liderii industriei?

să vorbească despre criza de mari proporții în do- mna anului trecut. Într-adevăr, evenimentele din

in Europa înghețase efectiv. În această re- producție pentru circa 26 de milioane

zele experților, deocamdată nu dă a situației din acest domeniu.

mittal începe optimizarea, după ce a închis mai multe facilități de producție

O creştere care nu anunța nimic Criza în cifre şi în perspectivă

Americaniivând pe 1 euro

Merg prost afacerile și la subdiviziunileeuropene ale corporației americane pro-ducătoare de oțel uS Steel, situate în Ser-bia (uS Steel Serbia) și Slovacia (uS SteelKosice). Coeficientul mediu de utilizare acapacităților de producție la aceste între-prinderi a atins numai 70% în perioada au-gust-octombrie 2011.

Conducerea uS Steel Serbia a anunțatîn octombrie că repornirea funcționăriiFurnalului nr. 1 de la combinatul din orașulSmeredevo nu este planificată în perioadaurmătoare. acesta are o capacitate de pro-ducţie de aproape 1 milion de tone defontă șia a fost oprit în luna mai a anuluitrecut din cauza înrăutățirii situației pepiața de produse finite.

În oraș s-au răspândit zvonuri cu privirela reducerea drastică a producției (care nusunt negate de conducere) și chiar privindposibila închidere a combinatului, având caefect pierderea a 5.000 de locuri de muncă.

În 2010, arcelor Mittal producea aproape jumătatedin oțelul european. Încă de la începutul lunii iulie aanului trecut a decis oprirea furnalului de la Florange,cu o capacitate anuală de producție de peste un milionde tone. În septembrie a anunțat că va opri și al doileafurnal „din cauza scăderii cererii pentru produse lami-nate plate“. a fost înjumătățită capacitatea de producțiea combinatului Fos-sur-Mer, din apropiere de Marsilia,măsură explicată prin reducerea cererii pentru tablăauto din partea concernelor Peugeot și renault.

În Germania a închis în aceeași perioadă furnalul 1din Eisenhuttenstadt, justificând prin necesitatea de „aoptimiza producția și din cauza scăderii sezoniere a ce-rerii pentru produsele din oțel“. repornirea va avea locatunci când „cererea pentru oțel va începe să crească“.Până atunci, capacitatea de producție s-a diminuat cu500 de mii de tone pe an.

În Luxemburg s-a oprit simultan producția la ro-dange (două laminoare) și la Schifflange (cuptor cu arcelectric), care produceau armătură, șine de rulare pen-tru macara și profile speciale.

Pe 23 septembrie a fost anunțat „planul de optimi-zare“, în valoare de un miliard de euro. „Vom închideîntreprinderile noastre cu cheltuieli mari (situate maiales în Europa n.r.) și vom folosi mai eficient capa-citățile de la întreprinderi cu cheltuieli mai mici, fărăpierderea segmentului nostru de piață“, a declaratLakshmi Mittal.

În octombrie s-a închis combinatul din orașul spa-niol Sestao, cu două cuptoare cu arc electric și șapte la-minoare, având capacitatea totală de 1,8 milioane detone de șuluri laminate la cald și 600 de mii de tone detable de metal corodat. au urmat două furnale cu ca-pacitate de 3,1 milioane de tone de oțel din orașul bel-gian Liege. Motivul principal a fost că producția uneitone de șuluri laminate la cald costă acolo cu 40 de euromai mult decât în Europa de Nord. Cei 600 de munci-tori rămași pe drumuri au reacţionat violent, tinând caostatici șase manageri, timp de 48 de ore, în semn deprotest.

La sfârșitul lunii octombrie s-a anunţat oprirea tem-porară a furnalului la întreprinderea din Dabrowa Gor-nicza (HutaKatowice). „După analiza volumelor decomenzi pentru lunile următoare, conducerea compa-niei a luat decizia de a scoate temporar din funcțiunecuptorul 3“. arcelor Mittal Poland este cel mai mareproducător de oțel din Polonia, iar capacitatea de pro-ducție a cuptorului închis este de peste 2 milioane detone anual.

Concluzia? 9 din 25 de furnale europene închise cusperanța de a economisi 800 de milioane de euro. anin-dea Mohinta, analist Citi Bank, estima destul de sec:„În opinia noastră cuvântul «temporar» poate fi cusiguranță schimbat cu «permanent» în ceea ce priveșteobiectivele închise de arcelor Mittal în Luxemburg,Franța, Spania și Belgia“.

re

a reduce nele secții

ţiul euro- ație și de

e oțel din astă com-

rin nece- scăderea rșitul an-

ui 2012“. anunţate

orii sunt ult cu cât

cinţele re- lemele fi-

Europa. o rajoy a

de 4,4% les, nu va

argumen- ate pe o

omică.

Conform analiștilor, în ultima perioadă au fostoprite capacități de producție de peste 26 de mi-lioane de tone de metale pe an în Europa. Opiniacea mai răspândită este că probabilitatea ca între-prinderile închise să lucreze din nou la foc continuuși la capacitate maximă este foarte puțin plauzibilă,cel puțin pe termen scurt.

Dacă ar fi să ne luăm după prognozele asociațieiEuropene ale Producătorilor de Oțel (EurOFEr)ritmul de creștere al consumului real de oțel pe con-tinent va scădea de la 6,1% în anul 2011, până la 2%în anul 2012, iar creșterea elaborării de metal în anulîn curs va fi de numai 2,6%.

După cum cred experții asociației, domeniileconstrucțiilor și al aparaturii electrocasnice audepășit deja, probabil, punctul scăderii maxime înanul trecut, iar în acest an se poate spera la o anumităcreștere. Însă în industria constructoare de mașini,industria de laminare și industia de automobile dinEuropa, punctul de scădere maximă nu este încă tre-cut, cu toate că în structura totală de consum demetal în țările din uniunea Europeană pentru acesteindustrii revin aproape 50%.

De altfel reducerea producției de către compa-niile din Europa poate fi doar în beneficiul indus-triei metalurgice regionale. Spunem că și încondițiile în care cererea pentru metal va reveni lanivelul apropiat de cel dinainte de criză, această in-dustrie nu va reuși să crească volumul de producțiea oțelului. această opinie este împărtășită și de Wol-fgang Eder, director general al corporației austrieceproducătoare de oțel Voest Аlpine. După estimărileacestuia, până în anul 2030 capacitățile de producțieale combinatelor metalurgice în 15 din cele mai im-portante țări din uE se vor reduce până aproape lajumătate, adică aproximativ până la 60-75 de mi-lioane de tone pe an. În prezent, aceste capacități în-sumează 140 de milioane de tone, iar la mijloculanilor '80 atingeau circa 200 de milioane de tone.

CE SE mAI înTâmpLă/ 6/

Cu toții înțelegem că frauda, corupția, mitasunt infracțiuni care afectează situația finan-ciară a companiei, dar și bunăstarea fiecărui an-gajat.

angajații Mechel au posibilitatea de a sem-nala conducerii aceste fapte. Informațiile tri-mise de dvs. ajung doar la Serviciul de controlrisc, care le analizează și întocmește cercetăriastfel încât conducerea să poată lua măsurilecare se impun.

Vă rugăm să Nu folosiți liniile de încrederepentru glume proaste și declarații vădit false.1.OAO mEChEL, mOSCOvA

E-mail:sos@mechel.comtel. +7495 921 17 27

2.mEChEL TâRgOvIȘTEE-mail: incredere@mechel-tgv.rotel. gratuit 0800 801 888, interior 1888Cutie poștală la poarta nr. 1

3.mEChEL CâmpIA TuRzIIE-mail: dcr@mechel-ct.rotel. 0264 300 305, interior 2627 7 cutii poștale pe teritoriul combinatului

4.DuCTIL STEEL BuzăuE-mail: confidential@ductilsteel.rotel. 0238 713 490, interior 133

5.DuCTIL STEEL OțELu ROȘu 3 cutii poștale pe teritoriul combinatului

LInIILE DE înCREDERE

interviu cu Palcu Nelu, maistru pe schimbul B la turnarea Continuă Ductil Steel Oţelu roşu

Să lucrezi ca turnător înseamnăsă ai o profesie care îți oferă multe satisfacții

- Cum ați descrie, pentru cineva carenu cunoaște, meseria dumneavoastră?- Să lucrezi ca turnător înseamnă să aio profesie care oferă multe satisfacții.Inclusiv materiale. Dar muncaaceasta necesită foarte mult implica-rea fizică și mentală. trebuie să fiifoarte atent în ceea ce faci, iar responsabilitatea este mare. După ce oțelul topit își încheie faza dealiere la LF, oala este adusă la noi, la turnarea continuă. trebuie să neasigurăm că toți parametrii suntrespectați pentru buna funcționare amașinii de turnare continuă a țaglei:temperatura oțelului, viteza de turnare, asigurarea răcirii peinstalație. Mașina de turnare conti-nuă este ceva ce impune respect. - Care sunt datele principale ale carie-rei dumneavoastră?- Lucrez aici de 28 de ani. am înce-put la turnătoria de cilindrii și acumșapte ani am venit la turnarea conti-nuă din cadrul oțelăriei. am începuttotul de la zero și, pentru că mi-a plă-cut, am reușit să deprind rapidpărțile esențiale ale meseriei. amvrut să învăț tot. am început ca sim-plu muncitor pe firul de turnare, apoiam devenit șef de echipă și în cele dinurmă maistru.- Ce sfaturi ați da unor tineri care ardori să urmeze această profesie?- Cel mai important este să aibă răb-dare și atenție. Cu oțelul nu e dejoacă. Să vină cu drag și să fie atențila activitatea depusă. Chiar dacă laînceput ar putea să se sperie puțin,vor ajunge să îndrăgească această me-serie.- Spuneți-mi un moment fericit din ca-riera dvs și unul mai puțin fericit.

- Cel mai fericit moment a fost chiarangajarea la uzină. Cele mai tristemomente sunt acelea în care, dincauza unei avarii, se opreșteproducția și trebuie îndepărtat oțelulscurs. această operațiune e foarteanevoioasă și poate dura ore întregi.- V-ați îndruma copii spre meserie?- am două fete și nu consider că me-seria de oțelar turnător este potrivităpentru ele. Dacă ar fi să aleagă dome-niul metalurgiei, le-aș îndruma maidegrabă către laborator. Deși în fami-lie la noi există o tradiție în acestsens, ambii părinți lucrând în uzină,aș prefera ca fetele mele să aleagă singure.

- V-ați schimba domeniul de activitatedacă s-ar ivi ocazia?- Nu. asta nu. Îmi place prea multceea ce fac. Ca maistru am în subor-dine o echipă formată din 7 turnătoride fir și 3 operatori la cabină. Mă im-plic alături de toată echipa, iar deci-ziile trebuie luate în câteva secundeuneori. Simt responsabilitatea oame-nilor pe care îi coordonez și știu că eise bazează pe mine. Dacă aș fi pus însituația de a nu putea alege, cred căm-aș orienta spre domeniulconstrucțiilor.

a consemnatCristi Drilea

Destine paralele, un nou roman

lansat recent de colega noastră

Delia Cenan

ați aflat cu mult timp înainte de această lansare,din interviul pe care Delia Cenan l-a acordat revis-tei noastre. Promisiunea de atunci, de a lansa un altreilea roman, s-a împlinit recent, la librăria uni-versității din Cluj-Napoca, în fața unui public nu-meros și dornic de autografe.

romanul Destine paralele a fost lansat în tandemcu un alt volum, de versuri de această dată, ÎnspreObârșii de Mihai Georgia.

Îi urăm succes pe mai departe și spor la scris!

La Oţelu roşu

Producţia de ţaglă a reintrat în normal

Pe 24 martie colegii noștri au anunţat reluarea funcţionării Oţelăriei Elec-trice la Ductil Steel Oţelu roșu.

activitatea de aici fusese sistată temporar din cauza unei situaţii neprevă-zute apărute ca urmare a dereglării procesului tehnologic la cuptorul electriccu arc. Problemele apărute au necesitat lucrări de remediere care au fost exe-cutate cu sprijinul unor echipe venite de la Câmpia turzii și de la târgoviște.

andrey Deyneko, Director General Mechel-Steel a afirmat cu privire laaceastă situaţie, care a fost depășită într-un timp destul de scurt: „Pentru cătoate consecinţele incidentului au fost remediate in cel mai scurt timp, influ-enţa sistării temporare a activităţii asupra volumului anual de producţie pla-nificat pentru produsele finite poate fi estimată ca mică“.

Pasiunea pentru lucrul cu lemnula apărut acum vreo 6 ani și nici eu nuîmi pot explica cum sau de ce. Nimenidin familia mea nu a lucrat în lemn șinu am nici prieteni care să împărtă-șească acest hobby. La început a fostdestul de greu, nedispunând de fon-duri pentru achiziționarea sculelornecesare, dar în timp am reușit să punla punct un atelier în curtea casei,unde îmi petrec timpul liber.

În urmă cu un an am hotărât sărenunț la fumat și am trecut la țigaraelectronică, dar după câteva luni mi-am dat seama că de fapt eu nu eramdependent de nicotină, ci mai de-grabă aveam nevoie să îmi umplu pe-rioadele de timp liber, micile pauzedin timpul zilei, iar țigara electronicănu era ceea ce căutam.

Intrând într-un magazin de ca-douri am văzut în raft câteva pipe. afost „dragoste la prima vedere“, eraceva ce m-a fascinat demult, dar nuam avut curajul să încerc. am cumpă-rat una, un plic de tutun si m-am puspe treabă. Vreo două săptămâni dupăacea seara nu am simțit gustul mâncă-rii, datorită arsurilor de pe limbă.Știam că nu poate fi atât de rău, darnu înțelegeam cu ce am greșit.

Mi-am amintit ca am un prietenbun care le știe pe toate: google. aşaam descoperit forumul Clubului depipă din Constanța, de unde am aflatcă pipa din care fumasem eu erafoarte proastă, bună de decor. ammai aflat modul corect în care seumple o pipă, cum se aprinde și cumse întreține arderea pipei, că dintr-opipă poți fuma doar o dată pe zi, apoitrebuie lăsată cel puţin 24 de ore să seaerisească și să se usuce (tutunul depipă, mai ales cel aromat, lasă multăumezeală). Dacă vroiam să fumez de4 ori pe zi, trebuia să am 4 pipe. Iar la200 de lei cât costă o pipă bună, nuîmi permiteam. Dar îmi plăcea atât de

mult ideea de a fuma pipă, încât amînceput să caut articole despre cum sefabrică, pentru că eram convins că potface și eu.

Cele mai căutate sunt pipele dinlemn de briar, care este rădăcina unuimărăcine (Erica arborea) înrudit cumăceșul autohton. acest lemn are ca-litatea de a păstra neschimbată aromatutunului, iar vatra unei pipe con-fecționată din briar se va arde multmai greu în comparație cu una dincireș, spre exemplu. Se mai pot con-fecționa din spumă de mare (meers-chaum), dar și din lemn de cireș saupăr. Eu am început cu lemnul de cireș,fiind mai ieftin și găsindu-se mult maiușor. După ce am acumulat experi-ență am trecut la briar, pe care îl cum-păr din Germania, la prețul de 10euro bucata (din care iese o pipă). totde acolo cumpăr și bare de acril dincare confecționez muştiucele.

După ce am pus câteva fotografiicu pipele făcute de mine pe forum, auapărut și cereri și am început săconfecționez pentru vânzare. Pipele

de cireș le vând cu 80 de lei, iar celedin briar cu 180 de lei.

Ca idee de bază, pipa se fumeazăpentru aroma tutunului și nu se inha-lează în plămâni, deci este mai sănă-toasă decât țigaretele. tutunul de pipănu este tratat chimic atât de mult cacel din țigarete. O pipată durează înmedie cam o oră, iar în timpul fuma-tei este important să mențină fumulrece și uscat (aşa ar fi ideal), pentru ase păstra aroma tutunului. După ce afost fumată de câteva ori, pe pereţiivetrei pipei va începe să se formezeașa numita turtă, care este un strat decarbon rezultat în urma arderii tutu-nului. turta va proteja lemnul împo-triva arderii și va împiedica pipa să seîncălzească excesiv. Când se acumu-lează prea multă turtă (ideal este 1mm), se curăță cu un dispozitiv numitreamer. De asemenea, din trusa unuipipar nu trebuie să lipsească futacul,un instrument cu care se tasează dincând în când tutunul.

urarea care se face între pipări este„Fum rece!“.

pOvEŞTI Cu pIpARI

înTREBăRI / hOBBY / 7 /

Dacă vă hotărâți să conduceți pe ultimul drummașina care v-a servit cu loialitate în ultimele două de-cenii, acum e momentul să o faceți. Ministerul Mediuluiși Pădurilor a anunțat demararea progamului „rabla2012“ începând cu data de 3 aprilie. Vă puteți adresadeja firmelor colectoare pentru casarea autoturismelormai vechi de 12 ani.

În acest an administraţia Fondului pentru Mediu aprevăzut un buget de 114 milioane lei, care permite scoa-terea din uz a 30000 de autoturisme vechi. Ca şi aniiprecedenți, cuantumul primei de casare este 3800 lei,care se oferă printr-un tichet cu valoare nominală.

Pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pot fi uti-lizate cel mult trei tichete valorice. Listele producători-lor, importatorilor şi distribuitorilor autorizaţi săparticipe, precum şi cea a operatorilor economici auto-rizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi tratare a ve-hiculelor scoase din uz vor fi publicate pe www.afm.ro.

amintim că în ultimii doi ani au fost casate 305964autoturisme uzate şi au fost achiziţionate 101766 auto-turisme noi, dintre care, 40269 de origine autohtonă.

Mai există programul rabla?

respeCtăm treCutul Construim viitorul

în românia

votaȚi Cei mai buni profesioniȘti

ani De

20022012

10

Consider că cel mai bun profesionist este .........................................................................care lucrează la.................................................................................................................pentru că..........................................................................................................................

numele meu este .............................................................................................................şi lucrez la .......................................................................................................................

Completati acest talon și depuneți-l în urna special amenajată. Puteți desemna astfel cei mai bunicolegi și aveți șansa ca, prin tragere la sorți, să câștigați premii surpriză. Cei mai buni profesioniștivor fi recompensați anul acesta pe baza voturilor dvs. aceștia vor primi premii substanțiale de lapartenerii noștri.

AțI înTREBAT, vă RăSpunDEm

Marian Neagu, Specialist sisteme DSVCaM

Mechel targoviste

COnTACT

adresa:str. rosenthal, nr. 14, etaj 5,

ap. 6, Sector 1, Bucureşti, cod poştal 011996

tel: 021/305 59 00; e-mail: redactie@mechel.ro

tipar: romprint, Piaţa Presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021/317 97 88; www.tiporomprint.ro

ISSN 2068-9497 Tiraj: 6 000 exemplare

REDACŢIE

Carolina BIguOlga ChumAKOvA

Cristian DRILEAIrina ŞImAn

Dragoş TuDOR (redactor-şef)

mODEL DE vIAŢă/ 8 /

În secolul XVIII, vechile cuptoare romane din transil-vania și Banat au fost restaurate sau înlocuite cu altele maimari, care permiteau utilizarea foalelor acţionate de roţihidraulice. Primul cuptor înalt s-a zidit în 1718 la Oraviţa,iar al doilea în 1719 la Bocșa. S-a putut produce directfontă topită din minereu de fier și cărbune de lemn (man-gal), cu ajutorul aerului insuflat de foalele puternice. Pro-ducţia unui asemenea cuptor era de circa 600 kg/zi, iarconsumul de cărbuni depășea o tonă. Conform unuor în-scrisuri din acea perioadă la Bocșa se puteau turna ghiu-lele, bombe și chiar tunuri. În uzinele de la Oraviţa,Dognecea și Bocșa produceau și fier forjat, piese turnateși sobe de fontă pentru a satisface nevoile Banatului. În1771 a fost pus în exploatare primul furnal, după care s-au mai construit și altele. De asemenea au fost amenajateateliere de forjare a fierului în bare și pentru scule de fier.

francisco griselini, savant italian, a ajuns în 1774 înBanat unde a stat circa trei ani și a lăsat mărturii intere-sante. Este primul autor a unei descrieri ample și complexea zonei. aduce detalii despre bogăţiile naturale și are ob-servaţii de interes privind limba, obiceiurile și cultura.

Impresionantă este descrierea detaliată pe care o faceresurselor minerale ale Banatului, arătând continuitateaexploatărilor miniere și metalurgice, precum și descriereainstalaţiilor metalurgice de la reșiţa. „Despre întreaga în-tindere a munţilor Moraviţei înspre reșiţa s-ar puteaspune că este din fier. Minereul zace în grămezi și bulgări.De aceea poate fi scos la suprafaţă cu ușurinţă și în maricantităţi. La furnalul înalt de la reșiţa, care se află în apro-piere de Bocșa, lucrează un mare număr de muncitori.După ce a fost extras, fierul este transportat la furnal.

Pentru a grăbi topirea se adaugă piatră de calcar, careîmpiedică sulful să se desprindă prea repede de minereu.Furnalele înalte sunt zidite din piatră cioplită și căptușiteîn interior cu argilă refractară. Pentru a transforma în oţelfonta brută, obţinută la prima topire, el este forjat maiîntâi în drugi, apoi transferat într-un cuptor special, a căruivatră de foc este joasă și construită în așa fel încât focul săfie cât mai mult concentrat. toată arta constă în reglareafocului, dispunerea suflantei și grija cu care se aruncă latimpul potrivit zgură peste drugii înroșiţi.

respeCtăm treCutul Construim viitorul

în românia

ani De

20022012

10

Ce nu știați despre metalurgie (3)

http://cuvintedefier.weebly.com

- În România, icoanele au o prezenţă foarte răspândită.Cum vede un restaurator acest lucru?

- Sunt și persoane care le consideră doar obiecte de co-lecţie. ar trebui să ne îngrijoreze mai ales realizarea lor înalte tehnici decât cele cuvenite. Materialele tradiţionale aufost înlocuite și au apărut invenţii care doar mimează au-tenticul. trebuie să ne preocupe găsirea unor modalităţide salvare a icoanelor, mai ales că ele își păstrează valoareade obiect de cult indiferent de contextul în care se află laun moment dat.

În privinţa aspectului estetic, unii le consideră „urâte“sau „frumoase“ fără a le înţelege valoarea. alţii acceptă doaranumite tipuri de reprezentări iconografice, respingându-le pe cele care nu corespund tradiţiei lor.

- Cum trebuie să reacţionăm în faţa icoanelor false, a celordin plastic sau care, în loc să fie pictate, sunt imprimate?

- Prezenţa lor ar trebui să ne îngrijoreze. Sunt răniletimpului nostru, dar cred că din aceste trăiri vom învăţaceva. Nu trebuie să uităm că doar adevăratele valori învingsecolele.

- După atâta timp petrecut lângă ele, le puteţi da o defi-niţie personală?

- Michel Quenot spunea că icoana este „fereastră spreabsolut“. Eu cred că este Chip Nepieritor. Când o privimși ne rugăm, sufletul nostru trece dincolo de materie.

- Care sunt icoanele cel mai dificil de restaurat și care văplac mai mult?

- restaurarea este un proces complex, o intervenţie pe unobiect degradat pentru a-i prelungi existenţa.Este știinţă, artă și meșteșug. Din păcate chiarși factorul uman poate provoca degradareaicoanelor prin neștiinţă, nepăsare sau negli-jenţă. un proces dificil de restaurare necesităicoanele care au trecut prin evenimente pre-cum inundaţii sau incendii. Îmi plac toateicoanele, dar de foarte mult timp sunt preo-cupată de cele de Școală rusească. Mi-au atrasatenţia în mod special icoanele ce aparţin uni-versului spiritual al credincioșilor de rit vechi(staroveri). am restaurat multe și mă intere-sează orice informaţie care mă ajută să le cu-nosc mai bine.

- Sunteți și pictor de icoane, sau doar le res-tauraţi?

- am pictat și voi mai picta icoane, dar numă consider un iconar. De fiecare dată cândfac lucrul acesta mă încearcă un sentiment desfială. M-au inspirat însă în activitatea de crea-ţie plastică și literară. Pot spune că icoanelemi-au schimbat viaţa. Erminia este cartea decăpătâi a iconarului, dar și Biblia sau Vieţilesfinţilor. Pe lângă noţiunile teoretice, este ne-cesară foarte multă practică. ucenicia pe lângăun maestru a fost dintotdeauna esenţială.

- Ce locuri recomandați de a fi vizitate pen-tru a vedea icoane de valoare?

- Iubitorilor de icoane le recomand să le privească atentîn biserici. Pelerinajele sunt un bun prilej pentru aceasta.Interesante sunt vizitele în muzee, în galeriile virtuale depe Internet, care oferă posibilitatea studierii detaliilor.Foarte valoroase sunt și colecţiile mănăstirești.

- Care este cea mai frumoasă amintire pe care o aveţi?- Momentul în care am descoperit esenţa eternă a fiin-

ţei umane. am avut această trăire la vârsta de 4 -5 ani. Mer-geam pe câmp cu străbunica mea și mă jucam desculţă,fascinată de urmele tălpilor rămase în ţărână. atunci amavut pentru prima dată revelaţia eternităţii fiinţei umane.am alergat la străbunica și am întrebat-o dacă urmelenoastre vor rămâne în această lume. Pentru că răspunsulnu a fost cel pe care îl doream, am fugit pe drum, întrebândacelași lucru și pe trecători. M-a impresionat tresărirea depe chipul lor. Eu continuam să fiu convinsă că există o altărealitate pe care oamenii fie că o uitaseră, fie că nu o maiputeau percepe, din simplul motiv că deveniseră „mari“.

- Сompania Mechel împlinește 10 ani de prezenţă în Ro-mânia. Ce urare aţi face angajaţilor?

- am aflat cu bucurie despre realizările Mechel în ro-mânia. a fi competitiv în condiţiile unei pieţe exigente con-stituie o motivaţie reală pentru a merge mai departe. astadovedește înaltul profesionalism al managerilor și al anga-jaţilor.

Citind revista „Cuvinte de Fier“ am mai aflat un lucrucare m-a impresionat plăcut. Este vorba despre grija con-ducerii companiei faţă de copiii angajaţilor, pe care îi sti-mulează asigurându-le o vacanţă gratuită. Muzeul Naţionalal Satului „Dimitrie Gusti“, unde îmi desfășor activitatea,organizează în fiecare an tabăra de creaţie pentru copii„Vara pe uliţă“, la care coordonez atelierul desen-pictură.am putea colabora.

Pentru că anul acesta compania Mechel împlinește 10ani doresc tuturor angajaţilor depășirea cu bine a perioadeide criză, iar revistei „Cuvinte de Fier“ apariţie îndelun-gată, spre bucuria cititorilor ei!

Dragoş Tudor

„Icoanele mi-au schimbat viaţa“

OAmEnI munCInD

interviu cu Dr. Iuliana popescucercetător știinţific, expert restaurator de icoanela Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“

învierea sau Coborârea la Iad