nr. 13 septembrie 2014 pompierii argeªeni pompierii argeseni nr. 13 din 2014.pdf · extreme, ne...

Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã"Cpt. Puicã Nicolae" al Judeþului Argeº

Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã"Cpt. Puicã Nicolae" al Judeþului Argeº

POMPIERII ARGEªENIPOMPIERII ARGEªENI

Nr. 13Septembrie 2014

Nr. 13Septembrie 2014

13 Septembrie 2014

Cãpitanul Puicã Nicolae- eponimul unitãþii noastre -

ISU Argeº în exerciþiile internaþionale

Dincolo de intervenþie...(incendiul de la depozitul de deºeuri din Câmpulung)

Pompierii argeºeni în sprijinulcolegilor din alte judeþe

Argeºul sub ape

Ambulanþa SMURD de terapie intensivã mobilã

Informeazã-te! Pentru tine ºipentru cei dragi þie

În direct cu ISU Argeº

COLECTIVUL DE REDACÞIE:Col. Ion POPACol. Liviu POPESCUCol. Constantin DEACONUCol. Virgil CRAIUMr. Cristian BÃRBULESCUMr. Vasile CASAPUCpt. Mãdãlina EPURE

Nr. 13 - Septembrie - 2014Revistã editatã de

5

6

9

12

15

16

20

25

26Se distribuie gratuit

Publicaþie finanþatã de

www.cjarges.roConsiliul Judeþean Argeº

DIN

CU

PR

INS:

DIN

CU

PR

INS:

Tipar executat la S.C. UNIVERSAL COLOR S.A. - Piteºti

Telefon: 0248 215 788Responsabil de redacþie:Cpt. Mãdãlina EPURE

POMPIERII ARGEªENIPOMPIERII ARGEªENI

INSPECTORATUL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ“Cpt. PUICÃ NICOLAE” AL JUDEÞULUI ARGEª

A n i v e r s a r e a “ Z i l e i Pompierilor din România”, în 13 septembrie, ne oferã tuturor deosebitul prilej de a ne readuce aminte de faptele eroice ale bravilor ostaºi pompieri care, dupã anul 1848, moment marcat de lupta din Dealul Spirii, au intrat pentru

totdeauna în istoria þãrii noastre. Timp de 166 de ani, continuând tradiþia începutã atunci, pompierii români ºi-au onorat cu acelaºi curaj ºi devotament misiunea de apãrare a vieþii semenilor ºi a bunurilor, în confruntarea cu incendii sau fenomene naturale extreme, uneori chiar cu preþul vieþii.

Ziua de 13 septembrie ne oferã ocazia sã rememorãm parcursul istoric, sã apreciem efortul ºi implicarea pompierilor români încã de la recunoaºterea lor, dar ºi prilejul sã vã adresez mulþumiri fiecãruia dintre dumneavoastrã, care, prin ceea ce faceþi zi de zi pentru noi, sunteþi adevãraþi eroi.

Anul acesta a fost unul extrem de încãrcat ºi dificil pentru judeþul nostru, dar ºi pentru întreaga þarã. Au fost momente grele în care, fãrã sprijinul ºi implicarea exemplarã a structurilor ISU, gestionarea situaþiilor de urgenþã nu s-ar fi bucurat de succes - ºi încã o datã vã mulþumesc.

Nu mai reprezintã un secret pentru nimeni faptul cã pompierii au fãcut din meseria lor o adevãratã virtute, iar profesionalismul ºi dãruirea lor au fost confirmate de fiecare datã, la evenimentele la care au fost solicitaþi sã intervinã: oameni ºi bunuri salvate din calea focului ºi chiar a apelor ºi miile de persoane asistate ºi salvate de echipajele SMURD. Nu de puþine ori, curajul ºi dãruirea pompierilor au fost duse pânã la jertfã, iar lor trebuie sã le cinstim întotdeauna memoria ºi ei trebuie sã ne rãmânã modele.

Totodatã, în calitate de prefect, dar ºi de preºedinte al Comitetului Judeþean pentru situaþii de Urgenþã, adresez conducerii ºi tuturor cadrelor Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Argeº ”Cpt. Puicã Nicolae”, precum ºi tuturor pompierilor români, sincere felicitãri pentru activitatea desfãºuratã ºi mult succes în viitoarele misiuni de salvare a vieþilor omeneºti.

PREFECTUL JUDEÞULUI ARGEªMihail Adrian OPRESCU

Ziua de 13 Septembrie a intrat în conºtiinþa românilor ca un moment în care rememorãm tradiþia istoricã ºi aprecierea de care se bucurã pompierii în rândul c e t ã þ e n i l o r , p e n t r u profesionalismul ºi dãruirea

dovedite în fiecare misiune încredinþatã.Reprezentanþii inspectoratului pentru situaþii de

urgenþã ºi-au asumat odatã cu aceastã meserie ºi calitatea de salvatori, pe care o duc la îndeplinire cu onoare ºi cinste.

Profesionalismul ºi dãruirea au fost dovedite în nenumãrate situaþii, pompierii fiind alãturi de cetãþeni în situaþii de calamitãþi naturale, incendii sau alte accidente, punând viaþa semenilor lor mai presus de propria viaþã.

Doresc pe aceastã cale, în nume personal ºi al locuitorilor acestui judeþ, sã le mulþumesc reprezen-tanþilor Inspectoratului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã ”Cpt. Puicã Nicolae” pentru eforturile ºi sacrificiile de care au dat dovadã, în special în aceastã varã, când judeþul Argeº a fost lovit de furia apelor dezlãnþuite.

Au fost nenumãrate situaþiile critice în acele momente, în care oamenii ºi bunurile lor au fost salvaþi din calea inundaþiilor, ori cazurile în care mii de persoane au fost asistate de echipajele SMURD sau salvate din flãcãrile incendiilor. Profesionalismul ºi dãruirea pompierilor au fost confirmate de fiecare datã, la toate evenimentele la care au fost solicitaþi sã intervinã.

Pentru efortul continuu ºi implicarea deosebitã pe care le-au demonstrat zi de zi, pompierii argeºeni meritã tot respectul, preþuirea ºi stima din partea noastrã.

Profit de acest prilej pentru a le adresa sincere felicitãri pentru activitatea desfãºuratã ºi urãri de succes în viitoarele misiuni de salvare.

La mulþi ani !

PREªEDINTELE

CONSILIULUI JUDEÞEAN ARGEª,Grigore Florin TECÃU

MESAJ ANIVERSARdedicat sãrbãtoririi

Zilei Pompierilor din România

MESAJUL PREªEDINTELUICONSILIULUI JUDEÞEAN ARGEª,Ziua Pompierilor din România - 2014

2Pompierii Argeºeni

- 3 -

P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M

Pompierii Români aniverseazã astãzi 166 de ani de când s-a scris cu litere de aur ISTORIA ÞÃRII, pe frontispiciul cãreia se regãsesc nãzuinþele de libertate socialã, independenþã ºi unitate naþionalã ale poporului român. Documentele timpului redau sentimentele de mândrie ºi onoare care ne încearcã ºi în acest moment, pompierii militari având un rol important în Revoluþia românã paºoptistã. Recunoaºterea meritelor a fost confirmatã în Proclamaþia Guvernului provizoriu, care arãta cã „...vãzând atâta curaj ºi atâta închinare la cauza libertãþii, ...considerã de a sa datorie în numele patriei a arãta a sa recunoºtinþã Companiei de pompieri ce de la început ºi pânã la sfârºit furã apãrãtorii libertãþii”.

Apogeul eroismului predecesorilor noºtri l-a constituit lupta din Dealu Spirii, de la 13 septembrie 1848, când românii au pierdut 80 de soldaþi ºi 2 ofiþeri din Compania de Pompieri condusã de cãpitanul Pavel Zãgãnescu.

Recunoºtinþa poporului român pentru faptele de vitejie ºi eroism ale pompierilor militari a fost pe mãsurã, dupã ieºirea Principatelor de sub tutela otomanã domnitorul Alexandru Ioan Cuza adoptând, încã de la începutul domniei sale, Legea din 21 mai 1860, care acorda ostaºilor de orice grad medalia comemorativã cu panglicã tricolorã - Pro virtute militari - prima medalie cu caracter militar emisã în România. ªi marele patriot ºi om politic Mihail Kogãlniceanu a cerut sã fie recompensaþi cât mai curând acei care „nu au consultat numãrul adversarilor, ci numai curajul lor”, apreciind cã lupta din Dealu Spirii constituie „un act de naturã a ne onora înaintea strãinilor, dovada cã soldaþii noºtri sunt vrednici urmaºi ai soldaþilor lui Mihai Viteazul”.

Tradiþiile pompierilor români înscriu ºi alte fapte memorabile, printre care participarea la Rãzboiul de Independenþã sau apãrarea vieþii ºi bunurilor pe timpul bombardamentelor din cele douã rãzboaie mondiale.


- 4 -


MESAJUL INSPECTORULUI GENERALCU OCAZIA SÃRBÃTORIRII ZILEI POMPIERILOR DIN ROMÂNIA,

13 SEPTEMBRIE 2014

Ducând mai departe tradiþia Armei, pompierii români au respectat ºi îndeplinit cu abnegaþie misiunile încredinþate nobilei profesii de salvator.

În anul 2004, odatã cu înfiinþarea Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã, ni s-a deschis drumul marilor provocãri. Ne-am asumat atunci responsabili-tatea continuãrii procesului de dezvoltare instituþionalã, care sã ofere comunitãþii o structurã flexibilã, modernã ºi armonizatã cu cerinþele ºi standardele europene.

Dacã pânã acum eram obiºnuiþi cu schimbãri lente, PREZENTUL reclamã adaptarea rapidã la situaþii de urgenþã de complexitate ridicatã.

Soluþionarea tipurilor de evenimente cu impact major asupra comunitãþii a necesitat identificarea rapidã a unor soluþii fiabile, performante, care sã armonizeze ºi sã flexibilizeze acþiunile tuturor factorilor implicaþi în procesul de gestionare a situaþiilor de urgenþã. Demersurile noastre au fost ºi sunt susþinute de factorii de decizie, fapt care ne dovedeºte cã nu suntem singuri pe acest drum.

Actualmente suntem beneficiarii unui context instituþional bine definit, aflat în plin proces de consolidare legislativã, care sã permitã în mod eficient coordonarea ºi conducerea unitarã ºi integratã a forþelor de intervenþie la nivel naþional. În acelaºi timp, suntem pe deplin conºtienþi cã diversitatea ºi complexitatea misiunilor instituþiei, precum ºi necesitatea furnizãrii unui serviciu de calitate cetãþenilor presupun, pe lângã asigurarea pregãtirii personalului, ºi existenþa echipamentelor de protecþie ºi a mijloacelor logistice adecvate. De asemenea, oriunde ºi oricând este nevoie de perseverenþã ºi disciplinã - elemente vitale care trebuie asumate de fiecare dintre noi pentru definirea identitãtãþii personale ºi a statutului instituþional.

Întotdeauna îi preþuim pe cei care vorbesc prin faptele lor ºi nu prin cuvinte. Rezultatele efortului muncii depuse de pompierii salvatori în misiunile de menþinere a climatului de siguranþã la nivelul comunitãþii sunt recunoscute ºi apreciate de cei în slujba cãrora suntem - cetãþenii - ºi confirmate prin menþinerea Armei în topul preferinþelor acestora.

Îmi exprim convingerea cã acþiunile de salvare specifice, derulate permanent, deseori în condiþii extreme, ne apropie ºi mai mult, generând un climat de susþinere reciprocã ºi de încredere care ne motiveazã.

La ceas aniversar, adresez mulþumiri tuturor Pompierilor Români pentru activitatea depusã ºi rezultatele profesionale obþinute, alãturi de sincere urãri de sãnãtate, fericire ºi împliniri!

LA MULÞI ANI!

INSPECTOR GENERAL,Colonel dr. NICOLAE CORNEA

Pompierii Argeºeni - 5 -


13 SEPTEMBRIE 2014

Paginile de istorie scrise ºi nescrise abundã de laude la marea ispravã a celor care acum 166 de ani au pus piepturile lor zid în faþa cotropitorului otoman venit sã înãbuºe Revoluþia Românã, zid de neclintit udat cu sânge ºi peste care s-a clãdit, nu peste multã vreme, mândra Românie.

Aflaþi la ceas aniversar, ne înclinãm în faþa bravilor eroi din Dealul Spirii care, pe lângã faptele lor de vitejie nemaiîntâlnite ne însoþesc pretutindeni ºi astãzi în lupta noastrã continuã cu stihiile naturii sau cu primejdiile date de însãºi mâna omului, voit sau nevoit ºi eroi despre care veºnic vom vorbi ca despre înainte-mergãtorii pompierilor cãzuþi recent la Mihãileºti, Dragonul Roºu, Baia Mare sau Dorohoi. Iar faptele de eroism continuã zi de zi ºi nu trebuie sã uitãm cã, nu mai departe de octombrie 2013, trei camarazi de-ai noºtri ºi-au demonstrat curajul, devotamentul ºi spiritul de sacrificiu în lupta cu focul ºi urmãrile lui devastatoare pe timpul intervenþiei de la un depozit de deºeuri din Câmpulung, rãnile lor primenind rãnile unui oraº disperat.

Anul trecut, cu acelaºi prilej, discutam despre marile zãpezi care au apãsat satele ºi comunele ºi care ne-au fãcut sã ne dorim cu ardoare verile cãlduroase; apoi am vorbit despre incendiile de pãdure care nu ne mai dãdeau pace ºi parcã ne doream sã vinã toamna, iar când toamna a venit cu ploi ºi furtuni, ne rugam în cor sã mai ºi ningã puþin ca sã se opreascã puhoaiele de ape.

ªi anul acesta nimic din ceea ce ºtiam cã se poate întâmpla nu a întârziat sã soseascã ºi judeþul nostru s-a confruntat din nou cu inundaþii deosebit de agresive, cu incendii ori cu accidente rutiere grave, la care toate componentele inspectoratului sã-ºi aducã necondiþionat, optim ºi cu profesionalism aportul.

Deºi mai avem multe de învãþat ºi de pus la punct, deºi nu puþine sunt problemele cu care ne confruntãm din punct de vedere financiar, de personal sau de altã naturã, trebuie sã remarc faptul cã, împreunã cu celelalte instituþii ori organisme abilitate, reuºim sã facem faþã oricãrui tip de misiune încredinþatã prin lege sau la care am fost solicitaþi.

Sprijinul administraþiei publice de la orice nivel, sprijinul Instituþiei Prefectului sau al Consiliului Judeþean, sprijinul celorlalte unitãþi ale Ministerului Afacerilor Interne sau din structurile de apãrare naþionalã, a venit la timp, concret ºi eficient, demonstrând încã o datã, dacã mai era nevoie, buna colaborare, cooperare ºi organizare inter-instituþionalã spre folosul comunitãþii.

Cu ocazia Zilei Pompierilor din România þin sã adresez mulþumiri întregului personal al inspec-toratului pentru modul în care, cu devotament ºi dãruire ºi-a îndeplinit misiunile ºi atribuþiile funcþionale, cu convingerea cã ºi în continuare vom reuºi împreunã sã facem faþã tuturor situaþiilor de urgenþã.

LA MULÞI ANI !

INSPECTOR ªEFColonel POPA ION


- 6 -


CÃPITANUL PUICÃ NICOLAE - eponimul unitãþii noastre -

Despre Puicã Nicolae nu s-au scris foarte multe, întrucât nu existã dosar personal, iar informaþiile au fost culese în urma unei cercetãri asidue în Arhivele militare ºi judeþene.

Puicã Nicolae s-a nãscut la Brãila, plasa Vãdeni, la data de 2 iunie 1847, în familia lui Matei ºi a Efeniei Puicã. Despre ºcolile ºi studiile absolvite nu s-au gãsit referinþe, cel mai mult sunt consemnate date despre cariera sa militarã.

În data de 23 ianuarie 1864 este încorporat soldat voluntar la Batalionul 1 Vânãtori, este avansat caporal la 30 august 1864 ºi sergent pe 1 aprilie 1865.

Trece din corpul subofiþerilor, în rândul ofiþerilor, în data 9 august 1868 când este avansat sublocotenent ºi mutat la Regimentul 87 Infanterie.

În 1870, la 1 iulie, slt. Puicã Nicolae este mutat la Batalionul de Miliþii Vâlcea. În 1971, Direcþia Personal publicã în Monitorul Oastei urmãtoarele mutãri:

- Sublocotenentul Puicã Nicolae din Miliþiile Rm. Vâlcea, în Miliþiile Gorj (Î.D. 983/18 mai 1871);

- Sublocotenentul Puicã Nicolae din Miliþiile Gorjiu, se mutã în graniþã, punctul Gura Ialomiþei, dupã cerere (1 august 1871).

La 1 iulie 1872 este încadrat în Regimentul 3 Infanterie, Batalionul 5, Compania 21. Activeazã în regimentul de infanterie pânã la 1 iulie 1873 când se mutã la Regimentul 2 Artilerie (Înalt Decret nr 1263/1873). Este avansat locotenent la 1 ianuarie 1874.

Între 1874 ºi 1876, tânãrul locotenent îºi desfãºoarã cariera militarã în cadrul Diviziei 2 Teritorialã, Statul Major al Artileriei, Stabilimentul Artileriei, Regimentul 1 Artilerie.

De la 1 iulie 1876 devine comandantul Secþiei de Pompieri Piteºti (Înalt Decret nr. 1122/19 iunie 1876).

În calitate de comandant al Secþiei de Pompieri Piteºti era preocupat sã asigure condiþii bune atât pentru personalul din subordine, cât ºi sã întreþinã spaþiile în care stãteau cu chirie. Mãrturie în acest sens stau douã documente identificate în arhivã, ºtampilate ºi semnate de comandantul Puicã Nicolae:

- O adresã din 15 marie 1877 cãtre Primãria or. Piteºti prin care solicitã un împrumut de 200 de lei pentru a asigura hrana oamenilor ºi furaje pentru cai, împrumut pe care-l va restitui de îndatã ce-i vor sosi banii de la eºalonul superior al secþiei - Bateria de pompieri Craiova.

- Cel de-al doilea document a fost emis în data de 16 iunie 1877 ºi este adresat tot primãriei or. Piteºti. De data aceasta cere sã se facã reparaþii la localul secþiei, sã


- 7 -


se aducã modificãri observatorului deoarece soldatul nu este deloc apãrat de ploile ºi viscolele cele mai mari din timpul iernii, care îl lovescu în toate direcþiunile astfel cã oamenii se îmbolnãvesc de friguri. Propune sã se adauge acestui observator un aranjament care sã mai protejeze omul în grele timpuri, iar pentru cancelarie ºi ºcoala secþiei solicitã achiziþionarea urmãtoarelor obiecte:

Pentru cancelarie:- un birou pentru comandant;- masã pentru furier;- un dulap de cancelarie;- un portret al Mãriei Sale Domnitorul;- trei scaune.Pentru ºcoala secþiei:- douã bãnci cu pupitre;- o masã sau o micã catedrã;- un compas de lemn pentru tablã;- un portret al Mãriei sale Domnitorul.

Militarul Puicã Nicolae a avut o contribuþie considerabilã ºi la Rãzboiul de Independenþã.

În 11 iulie 1877, Ministerul de Rãzboi trimite Comandantului Corpului 1 de Armatã, o depeºã telegraficã printre care informeazã cã s-a dat ordin ca în ziua de 15 iulie a.c. sã se completeze Bateriile de Coastã (baterii de pompieri) aflate la Calafat cu personal din Divizionul de Pompieri Bucureºti - 45 de oameni, 15

din Secþia de pompieri Piteºti ºi 20 din Secþia de Pompieri Craiova, dar ºi cãpitanul Fotino din Direcþia Pirotehniei ºi locotenentul G. Paraschivescu din Arsenalul Armatei (aflaþi cu serviciul la Regimentul 3 Artilerie). Urmare a acestui ordin comandantul Secþiei de Pompieri Piteºti, Puicã Nicolae, împreunã cu 14 soldaþi, pleacã pe front.

La 21 septembrie pornea spre Calafat, bateria a 2-a activã de pompieri, comandatã de lt. Boerescu de la Arsenal, având un efectiv de 98 de soldaþi ºi 82 de cai, iar ca material artileristic 6 tunuri belgiene de 90 mm, 3 care de muniþii, un afet de schimb, o forjã, un car de baterie cu muniþii ºi un furgon de furaj. Comanda acestei baterii va fi preluatã ulterior de Puicã Nicolae.

La 1 ianuarie 1878 e avansat la termen cãpitan ºi trecut în serviciul Regimentului 4 Artilerie.

În ianuarie 1878 este propus pentru a fi decorat cu medalia „Virtutea militarã”. Iatã, în cele ce urmeazã, raportul comandantului bateriilor divizionare din regimentul 1 artilerie înaintat comandantului diviziei de rezervã, colonel G. Slãniceanu, în legãturã cu bombardarea Vidinului (12 - 23 ian 1878) de cãtre bateriile divizionare:

Conform ordinului dumneavoastrã verbal din 11 ianuarie curent urmând a se începe de la 12 ianuarie ora 7 de dimineaþa bombardarea asupra Vidinului, am dat ordin ca bateriile de câmp de sub comanda mea, adicã bateriile a 3-a ºi a 4-a din regimentul 1 –i ºi bateriile 1-a ºi a 2-a active de pompieri, sã ocupe pânã la ora 6 dimineaþa toate poziþiunile destinate fiecãruia cu câteva zile mai înainte.

........................... Atât ziua cât ºi noaptea tragerea pãrea a fi fost cu

efect, cãci s-au vãzut mai multe incendiuri în oraº, mai ales în noaptea de 22-23, când tot Vidinul pãrea în flãcãri.

La aceste incendiuri cautã sã fi concurat mai multe baterii, nu se poate preciza, însã anume care, focul fiind foarte viu. Ceea ce am vãzut însã foarte lãmurit este aprinderea a douã ghimii turceºti de cãtre bateria a 2-a divizionarã, comandant cãpitanul Puicã.

În tot timpul bombardãrii moralul trupei ºi al dl. ofiþeri a fost excelent, deºi o datã au stat 72 de ore fãrã adãpost, supt cer, ºi pe un vânt ºi un frig din cele aspre.

În tot timpul acestor douãsprezece zile, bateriile cari s-au distins, în general, mai mult prin tenacitatea ºi infatigabilitatea lor, a fost bateriele 1-a ºi a 2-a active, de pompieri, iar prin justeþea tragerii s-au distins bateriile a 3-a ºi a4-a din regimentul 1-i de artilerie, ceea ce se datoreºte parte materialului, parte oamenilor mai instruiþi , cãci oamenii batereilor 1-a ºi a 2-a active, intrând pentru prima oarã în foc, cãutând a li se face chiar teoria tragerii, de cãtre ofiþeri, în mijlocul focului,


- 8 -


cãci cea mai mare parte din oamenii acestor baterie nu trãseserã niciodatã la þintã cu tunurile.

În zilele din urmã ale bombardãrii, însã, am fost pe deplin satisfãcut de tragerea lor.

În tot timpul acestor unsprezece zile de bombardare, nu aveam a semnala nici un accident în vreuna din baterie, deºi în unele zile turcii ripostau violent.

........................... Simt de-a mea sacrã datorie a rcomanda pentru

curagiul, zelul, activitatea ºi abnegaþia în tot timpul acestei bombardãri, precum ºi pentru alte fapte anterioare, a fi recompensaþi prin medalia de „Virtute Militarã”, ofiþerii urmãtori: d. cãpitani Bujoreanu, Izescu, Romanescu, ºi Puicã; d. locotenenþi Paºalega, Baldovinu, Boerescu; d. sublocotenenþi Popescu Antone, Conþescu, Ionescu, iar locot Cucu se recomandã pentru „Steaua României” .

Pentru trupã opinia subsemnatului este a se cere câte 8 medalii de fiecare baterie, care apoi sã se împartã la cei mai bravi dintre gradele inferioare.

Pentru faptele sãvârºite pe front, în aprilie 1878 este recompensat cu Ordinul „Steaua României” - Crucea de cavaler prin Înaltul Decret nr. 864/1878. Alãturi de el sunt decoraþi ºi ceilalþi ofiþeri propuºi în raportul comandantului.

În regimentul 4 artilerie, cãpitanul Puicã nu rãmâne decât câteva luni, apoi este mutat, începând cu 1 septembrie la Regimentul 3 Artilerie, conform Înaltului Decret 1993 din 24 august 1878.

Nu se ºtie cât timp a activat în acest regiment, dar în anul 1882 Înaltul Decret 2071 din 26 iulie publicat în Monitorul Oastei consemneazã mutarea de la Divizionul de Pompieri Bucureºti la Regimentul 1 Artilerie.

La 21 octombrie 1882, bateriile a 3-a ºi a 4-a din regiment, sub comanda cpt. Puicã Nicolae, au plecat din Bucureºti cu calea feratã pentru a ocupa garnizoana Craiova.

Tot în octombrie 1882, la începutul lunii, Tribunalul Ilfov informeazã prin Monitorul Oficial al României cã d-l doctor Vasilescu, de profesie militar, domiciliat în Bucureºti, suburbia Sf. Visarion, str Brutari, nr. 3, în calitate de delegat al societãþii de economie al divizionului de pompieri din Bucuresti, pe baza actului de ipotecã ºi investit cu formulã executorie pentru suma de 3500 lei noi, cere punerea în vânzare cu licitaþie a imobilului compus din 5 odãi, antreu, alãturi de o cuhnie, dedesubt pivniþã, învelit cu tablã de fier, în curte 2 magazii de scânduri, curtea cu pomi, situat în Bucuresti, suburbia Precupeþii Noi, calea Dorobanþi, nr. 35, averea d-lui cãpitan Puicã de profesie militar ºi a d-nei Anica Puicã, de profesie menajerã, ambii domiciliaþi în Bucureºti, suburbia Brezoianu, str. Domniþa Anastasia, nr. 4. Acest imobil nu era liber de

sarcini, încã douã dosare erau deschise cu pretenþii asupra lui.

Data de desfãºurare a licitaþiei a fost stabilitã pentru ziua de 29 ianuarie 1883, ora 11 dimineaþa, în pretoriul tribunalului.

În martie 1883 cãpitanul Puicã Nicolae solicitã sprijin financiar pentru a putea publica lucrarea sa numitã Studiu asupra tacticei Artilleriei de campanie – principiiloru generale de mare tacticã ºi micile operaþiuni de resbelã. Culegere din Von Schel ºi Vail, lucrare ce va fi tipãritã un an mai târziu, în Craiova. La aceeaºi tipogafie din Craiova se editeazã din 16 mai 1883 pânã august 1884 publicaþia Curierul militar, al cãrei director este, de la 15 iunie 1883, cãpitanul Puicã.

În februarie 1885 solicitã concediu pentru o periodã de 7 luni pentru rezolvarea unor probleme personale ce necesitau plecarea sa din þarã. Este pus la dispoziþie, deoarece legea nu permitea acordarea concediului, decât pentru o perioadã de max. 6 luni. În mai 1885 revine în activitate ºi este reparizat în Regimentul 5 Artilerie, regiment ce îºi avea sediul în Piteºti.

La 4 ianuarie 1890 i-a fost acordatã medalia Semnul onorific de aur pentru serviciul militar de 25 de ani. Trei ani mai târziu, în octombrie 1893, îºi dã demisia din armatã ºi începând cu 1 noiembrie primeºte drept de pensie pentru anii de serviciu.

O altã mutare importantã în cariera lui apare în anul 1895, când în urma propunerii fãcute de ministrul de rãzboi, cãpitanul în retragere Puicã Nicolae se trece pe ziua de 16 martie 1895, în cadrele ofiþerilor de rezervã ai Corpului II de Armatã, la Regimentul 6 Artilerie, Bucureºti.

Din 1893 pânã în 1899, cãpitanul Puicã Nicolae ºi-a desfãºurat activitatea la redacþia ziarului Ecoul Armatei (1893 - 1899 Bucureºti), mai întâi în calitate de redactor ºi apoi de director ºi proprietar al acestuia, de la 1 septembrie 1897 pânã la 7 mai 1899.

În 1897, la 20 de ani de la participarea la Rãzboiul de Independenþã publicã „Albumul apãrãtorilor Independenþei (ofiþeri ºi asimilaþi cari au luat parte la rãzboiul de 1877 – 1878)” editat în Bucureºti la tipãtoria Curþii Regale F. Gobl Fii, având 112 pagini cu ilustrate ºi portrete.

Se stinge din viaþã în Bucureºti, la data de 13 martie 1900, la vârsta de numai 52 de ani.

Bibliografie:- Arhivele militare;- Monitorul Oastei;- Arhivele judeþene, Fond Primãria Oraºului Piteºti;- Registrul istoric al Regimentului 1 Artilerie;- www.dacoromanica.ro.

P.C. Georgiana SOARE



Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Cpt. Puicã Nicolae” al judeþului Argeº a participat, în perioada 07.04. - 12.04.2014, în Zimnicea, judeþul Teleorman, cu personal ºi tehnicã, la un exerciþiu comun româno-bulgar „Joint Risk Management 2014”.

Acest exerciþiu a reprezentat ultima etapã a Proiectului strategic

„Joint Risk Monitoring during Emergencies in the Danube Area Border”, finanþat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalierã România-Bulgaria 2007-2013 ºi la care Inspectoratul General Pentru Situaþii de Urgenþã este lider, având drept partener principal Directoratul General de Pompieri ºi Protecþie Civilã din Bulgaria.

Prin proiect s-a achiziþionat tehnicã specializatã destinatã gestionãrii situaþiilor de urgenþã pe ambele maluri ale Dunãrii, ceea ce va asigura o capacitate de

rãspuns credibilã ºi eficientã, prin diminuarea timpului de rãspuns în cazul evenimentelor de amploare ºi intensitate deosebite. În acest sens, tehnica de intervenþie achiziþionatã prin proiect va fi utilizatã în comun - în cazul situaþiilor de urgenþã cu efecte pe teritoriul ambelor state partenere, fiind îndeplinite cerinþele de interoperabilitate prevãzute de standardele operaþionale aplicabile la nivelul U.E.

În cadrul exerciþiului, echipa ISU Argeº a participat cu personal ºi tehnicã, alãturi de echipaje din alte judeþe (Teleorman, Constanþa, Cãlãraºi, Giurgiu, Olt, Dolj ºi Mehedinþi) ºi din Bulgaria, în echipa naþionalã de cãutare-salvare, dar ºi în administrarea ºi conducerea bazei de operaþii.

Exerciþiul a avut drept scop testarea practicã a instrumentelor de facilitare ºi reglementare a cooperãrii bilaterale transfrontaliere în situaþii de urgenþã ºi operaþiunilor de rãspuns la dezastre.

Col. Liviu POPESCU


- 10 -


CAUZE DE INCENDIUCAUZE DE INCENDIUCAUZE DE INCENDIUOrice incendiu are o cauzã tehnicã, care de cele

mai multe ori apare ºi acþioneazã ca urmare a unei neglijenþe umane. Cauza tehnicã a incendiului se referã în esenþã la mecanismul de declanºare a procesului de combustie iniþiator de incendiu, luând în considerare sursa de aprindere, modul de manifestare (acþiune) a parametrilor/factorilor caracteristici specifici sursei respective ºi mijlocul tehnic care a generat sursa de aprindere.

Fãrã cunoaºterea cauzelor incendiilor ºi exploziilor, a sferei ºi a modului lor de acþiune, nu este posibilã luarea celor mai corespunzãtoare mãsuri de prevenire a incendiilor.

Cauzele tehnice care pot produce incendii sunt multiple. Fiecare dintre ele acþioneazã cu precãdere în anumite ramuri industriale, domenii de activitate sau anumite anotimpuri ale anului.

Pentru iniþierea unui incendiu este necesarã interacþiunea urmãtoarelor elemente obligatorii pentru producerea acestuia:

• sursa de aprindere ºi, implicit, mijlocul care o produce, sursa care sã posede energia minimã necesarã pentru aprinderea combustibilului;

• existenþa materialului combustibil (gazos, lichid, solid) în cantitate suficientã pentru susþinerea arderii;

• existenþa unor împrejurãri determinate care sã punã în contact sursa de aprindere cu masa combustibilã.

Surse de aprindere pot fi:• de naturã electricã: arc sau scânteie electricã;

efectul termic al curentului electric; scurtcircuitul electric; electricitatea staticã;

• cu flacãrã: flacãrã deschisã;• de naturã termicã prin efectul termic (cãldura

prin contact sau radiaþie); obiecte incandescente, aparate termice (de încãlzire), efectul termic al curentului electric, coºuri de fum;

• de aprindere spontanã: autoaprindere chimicã, fizico-chimicã, biologicã;

• de naturã mecanicã: scântei mecanice, frecare;• surse naturale: cãldura solarã, trãsnet;• explozivi ºi materiale incendiare;• incendiile de tip arson.Mijloacele care produc surse de aprindere sunt

diverse, iar gama materialelor ºi substanþelor ce se pot aprinde este foarte largã.

Împrejurãrile determinante pot fi grupate în douã categorii: tehnice ºi de naturã umanã. Un anumit procent rãmâne nedeterminat.

Cercetarea cauzelor producerii incendiilor se face utilizând metode, procedee ºi mijloace specifice. Riscul de incendiu poate fi determinat ºi în raport cu cauza de incendiu prin construirea unor modele fizico-matematice pe baza unor relaþii matematice în care intrã produsul probabilitãþilor celor 4 elemente ale cauzei cãrora le sunt asociate probabilitãþile de simultaneitate.

În raport cu cauzele generatoare, o categorie aparte sunt incendiile datorate faptelor sãvârºite cu intenþie (voluntare) a cãror frecvenþã pe plan mondial este într-o creºtere alarmantã.

Un fenomen cu periculozitate deosebitã îl reprezintã jocul copiilor cu focul, cu chibriturile în special, popularizarea în mass-media a unor tragedii, cu decesul unui numãr mare de copii, nu a avut încã impactul dorit.

Cercetarea cauzelor de incendii trebuie înþeleasã ca un ansamblu de mãsuri ºi acþiuni organizatorice, tehnice ºi operative care include metode, procedee ºi mijloace specifice în vederea stabilirii precise a împrejurãrilor, surselor sau autorilor care au generat producerea incendiului sau evenimentului urmat de incendiu.

Cercetarea ºi stabilirea cauzelor de incendii este efectuatã, conform legii, de organele de cercetare penalã. Conform H.G.R. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcþionarea ºi atribuþiile serviciilor de urgenþã profesioniste, inspectoratele judeþene pentru situaþii de urgenþã au, printre atribuþiile principale, ºi participarea la cercetarea cauzelor de incendiu, a condiþiilor ºi împrejurãrilor care au determinat, ori au favorizat producerea accidentelor ºi dezastrelor precum ºi stabilirea, împreunã cu organele abilitate de lege, a cauzelor probabile ale incendiului.

Col. Constantin DEACONU


- 11 -


Cadre ale ISU Argeº în echipa româneascã

de cãutare-salvare urbanã

Cadre ale ISU Argeº în echipa româneascã

de cãutare-salvare urbanãEchipa româneascã de cãutare-salvare urbanã de

nivel mediu a fost acreditatã pentru intervenþii sub egida ONU. Aceastã echipã este formatã din 48 de salvatori din cadrul Unitãþii Speciale de Intervenþie în Situaþii de Urgenþã ºi din alte inspectorate judeþene pentru situaþii de urgenþã din þarã. Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Cpt. Puicã Nicolae” al judeþului Argeº contribuie la formarea acestei echipe interna-þionale cu un numãr de trei cadre (cel mai mare numãr dintre inspectoratele judeþene), dupã cum urmeazã:

- Col. Baicu Marius - Manager Logisticã;- Mr. Olar Bogdan - Ofiþer de legãturã; - Plt. adj. Tudora Dan - membru în echipa de

cãutare salvare.

Certificarea unei astfel de echipe era necesarã pentru armonizarea capabilitãþilor naþionale de rãspuns la dezastre cu standardele internaþionale (ONU ºi UE), România fiind în egalã mãsurã un stat ce a beneficiat de sprijin internaþional, dar care a ºi oferit asistenþã celorlalte þãri afectate de dezastre.

Programul de acreditare a debutat în anul 2011, realizându-se în mai multe etape sub atenta îndrumare a unor experþi din cadrul Agenþiei Federale pentru Asistenþã Tehnicã la Dezastre - THW Germania.

În perioada 26-29 mai 2014 a avut loc ultima etapã a procesului de certificare INSARAG a echipei româneºti de cãutare-salvare urbanã de nivel mediu (RO-USAR), perioadã în care echipa trebuia sã gestioneze consecinþele unui cutremur major, parcurgând toate etapele - alertare, activare celulã de crizã, pregãtirea forþelor, a materialelor ºi documen-telor, controlul medical, deplasarea ºi nu în ultimul rând intervenþia propriu-zisã.

Intervenþiile s-au desfãºurat continuu, salvatorii lucrând 36 de ore pentru salvarea victimelor afectate de seism, crearea de breºe în elementele constructive din beton sau cãrãmidã în plan orizontal sau vertical, sprijinirea elementelor constructive ce ameninþau cu prãbuºirea, respectiv ridicarea ºi mutarea elementelor de construcþie care încarcerau victimele.

Zece experþi în domeniu, membri ai echipelor acreditate INSARAG din Australia, Belgia, Suedia, Finlanda, Elveþia, Marea Britanie, Ungaria ºi Rusia au urmãrit activitatea echipei româneºti, care a fost felicitatã de reprezentanþii ONU, demonstrând cã meritã acreditarea internaþionalã.

Col. Marius BAICUCpt. Mãdãlina EPURE



Motto: „Sã intri într-un loc în care te pândesc pericole,ai nevoie de curaj; ca sã ieºi, ai nevoie de noroc”. (proverb latin)

DINCOLO DE INTERVENÞIE…

Despre intervenþiile pompierilor, indiferent cât de dificile sau de obiºnuite au fost, se scrie în general de bine, cu gândul la munca asiduã care stã de regulã în spatele unei echipe bine conturate ce nu precupeþeºte nici un efort atunci când trebuie sã-ºi salveze semenii de la necaz. De puþine ori însã, analizele care se fac ulterior de cei îndrituiþi, reuºesc sã scoatã în evidenþã aspectele care pot influenþa pozitiv activitatea viitoare. De cele mai multe ori suntem „eroi” ºi oamenii de lângã noi ne trateazã ca atare, arãtându-ne mai mult sau mai puþin mulþumirea prin vorbe frumoase, fãrã ca uneori sã avem nevoie de ea. Trebuie însã sã spunem cã, pentru a duce la îndeplinire o misiune grea, este nevoie, pe lângã spiritul nostru de sacrificiu „proverbial” ºi de o sumedenie de alþi factori dependenþi sau independenþi

de noi. Dacã cei dependenþi de noi sunt buna organizare, pregãtirea asiduã ºi vastã, lucrul în echipã, factorii externi pot fi de cele mai multe ori mai importanþi decât propria noastrã vocaþie. Pentru aceºtia ai nevoie de o bunã orientare, de simþ de anticipaþie, de înþelegere, de inteligenþã, de sprijin ºi, de ce nu, de mult noroc.

Una dintre cele mai dificile intervenþii (nu numai de stingere de incendiu ci prin complexitatea factorilor externi determinaþi de consecinþe, dar ºi de apariþia evenimentului) la care subunitatea din Câmpulung a participat în ultimii ani a fost cea din ziua de 2 octombrie 2013.

În dimineaþa acelei zile, mai precis în jurul orei 09,45, mai multe apeluri la 112 sesizau cã un fum gros, dens ºi dezordonat se ridica deasupra fostei platforme ARO, în prezent parc industrial. Iniþial, un apel telefonic din interiorul platformei (serviciul de pazã) anunþa cã s-ar fi aprins „izolaþia de pe acoperiºul vechii hale de vopsitorie”. Imediat a fost alertatã garda de intervenþie care, sub comanda locþiitorului comandantului de detaºament, s-a deplasat cu 3 autospeciale cu apã ºi spumã, cu autoscara mecanicã ºi cu ambulanþa SMURD tip B2, preconizându-se a fi altul din numeroasele incendii sau începuturi de incendii care au rezultat dupã dezafectarea halelor de producþie ºi depozitare ale SC ARO SA. La faþa locului însã, altele erau datele problemei: un violent incendiu se manifesta pe un sector



de halã de aproximativ 500 m.p. în care se „stocau” ºi „neutralizau” diverse deºeuri, cele mai multe lichide, amplasate în recipienþi de mãrimi, forme ºi volume diferite. De asemenea, planºeul halei se prãbuºise parþial, semn al temperaturilor extrem de puternice degajate de conþinutul vaselor incendiate.

Concomi ten t cu a rde rea violentã, un nor gros de fum se ridica peste aproape toatã platforma, construind un plafon la micã înãlþime datorat ºi condiþiilor meteorologice nefavorabile (ploaie mãruntã ºi deasã). Marele pericol era la doar câþiva metri de zona incendiatã, cãci, printr-un gol tehnologic neprotejat (uºi metalice deschise), arderea ºi creºterea substanþialã a temperaturii puteau produce un dezastru: într-un spaþiu de peste 5000 m.p. erau depozitate (stocate) cantitãþi mari de „deºeuri” amplasate în ambalaje din P.V.C., polietilenã, metal sau carton.

Primele probleme au apãrut în momentul în care s-a constatat cã personalul de pe locul de muncã nu a cooperat sau nu a putut sã coopereze, neputând indica cu exactitate natura produselor incendiate (lichide ºi solide), unele etichete de marcare neexistând sau fiind distruse de acþiunea focului.

De asemenea, în depozitul limitrof aflat în pericol iminent de propagare a incendiului (posibilitãþile de evacuare a recipenþilor erau aproape nule, singura macara fixã fiind afectatã de temperaturã, iar cu un utilaj extern fiind imposibil de acþionat în interior), marcajele „cerute” de prevederile legale erau insufi-cient de clare, creau confuzii majore ºi nu de puþine ori lipseau.

O a doua problemã majorã a fost posibilitatea limitatã de acþiune cu spumã mecanicã asupra focarelor; deºi aparent lichidele incendiate pãreau a se comporta ca substanþe din clasa B., revãrsarea acestora în spaþii înguste, depozitarea în ambalaje cu guri de vizitare extrem de reduse, asociate cu prãbuºirea unor elemente de construcþie peste recipienþi, au dus la necesitatea izolãrii zonei de ardere de restul spaþiilor prin rãcire cu apã, lucru care a dus pânã la urmã la localizarea incendiului în aria gãsitã la sosirea forþelor de intervenþie. Trebuie sã menþionãm ºi faptul cã rezervele de spumogen de la nivelul subunitãþii erau insuficiente din punct de vedere cantitativ ºi calitativ în raport cu o astfel de intervenþie de lungã duratã.

A treia problemã deosebitã a fost datã de depozitarea de produse cu caracter periculos (anticipat) în spaþii improprii acestei activitãþi, chiar interzise, cum ar fi subsolul. Astfel, la demisolul construcþiei (circa 4000 m.p.), folosit anterior amenajãrii depozitului ca subsol tehnologic pentru cataforezã ºi grunduire prin

inundare, erau stivuite fãrã respectarea celor mai elementare reguli de siguranþã în exploatare, butoaie metalice cu lichide ori saci din polipropilenã cu granule, bineînþeles neinscripþionate, la care, pe lângã pericolul permanent de propagare a temperaturii ºi odatã cu scurgerile de lichid aprins de la etajul superior ºi a incendiului, s-a adãugat ºi imposibilitatea accesului pentru localizare; astfel, intrarea principalã prin interiorul secþiei (scarã metalicã în douã rampe) era inaccesibilã fiind în zona de ardere, în timp ce o uºã metalicã dublã aflatã sub nivel era blocatã cu o grãmadã de nisip. Accesul în subsol era necesar în scopul limitãrii propagãrii incendiului în spaþiile respective, însã întârzierea cu care s-a acþionat (deblocarea uºii de acces s-a realizat manual, cu lopeþile, prin acþiunea servanþilor), a dus la creºterea temperaturii ºi a concentraþiilor periculoase de gaze care s-au soldat cu o explozie ce a surprins trei salvatori.

Privind accidentul în care subofiþerii au suferit arsuri grave, în special pe suprafeþele corpului mai puþin protejate (mâini, gât, urechi), trebuie fãcutã precizarea cã echipamentul de protecþie individual folosit (costum de protecþie, mânuºi, bocanci sau cizme de protecþie ºi aparat de respirat cu aer comprimat) au minimizat efectele exploziei, cu menþiunea cã personalul a respectat unele principii tactice ce le-au salvat viaþa (adãpostire în prealabil în spatele unui perete despãrþitor, folosirea binomului de intervenþie ºi a tehnicilor (poziþiilor) de folosire a þevilor de refulare în raport de mediul periculos.

Din punct de vedere al conducerii intervenþiei trebuie menþionat faptul cã suprafaþa foarte mare de manifestare a evenimentului (peste 9000 m.p.) a îngreunat foarte mult observarea, anticiparea dezvoltãrii incendiului ºi comunicarea între echipajele dislocate, lucruri ce au fost îndreptate odatã cu posibilitatea sectorizãrii la momentul sosirii la faþa locului a grupãrii operative conduse de cãtre inspectorul ºef ºi cu alocarea de resurse (forþe ºi mijloace de intervenþie) suplimentare.



O problemã a fost constituitã ºi de posibilitãþile reduse de comunicare în interiorul sectoarelor de intervenþie din cauza numãrului redus de staþii radio ori dificultatea folosirii acestora cauzatã de zgomot, ori chiar lipsa semnalului în spaþii închise; legãtura cu toþi servanþii s-a realizat dificil pe dispozitive foarte lungi de intervenþie (500-600 m.). Aº adãuga ºi faptul cã dupã producerea accidentului cu cei trei subofiþeri, pe lângã impactul oricum negativ, emoþional, psihologic produs tuturor colegilor, atât comanda subunitãþii cât ºi inspectorul ºef au fost supuºi unui flux informaþional deosebit, în special telefonic; cele mai multe apeluri au venit de la eºalonul superior ori dinspre responsabilii cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã, solicitarea de date, elemente, informaþii „pe loc”, suprapunându-se cu cele necesare deciziei de conducere a intervenþiei ºi adãugând noi elemente de stres factorilor responsabili. În plus, nici cei „intervievaþi” nu puteau avea la momentul acela toate datele ºi informaþiile solicitate, fiind angrenaþi strict în operaþiunile de intervenþie.

Ca un aspect de urmãrit în perspectivã ºi în vederea stabilirii unor mãsuri complementare (spre exemplu identificarea dupã echipament etc.), trebuie remarcat cã, dupã mai multe ore personalul de intervenþie iniþial (epuizat fizic ºi supus factorilor de mediu ostil, umiditate etc.) a fost înlocuit cu personal de intervenþie de la alte subunitãþi (chemate în sprijin), lucru care a îngreunat comunicarea cu acesta, monitorizarea permanentã, continuitatea acþiunilor de intervenþie în linie directã.

Important de reþinut este ºi faptul cã, deºi pe tot timpul intervenþiei s-a constatat în mod natural, olfactiv prezenþa unor compuºi chimici posibil periculoºi, nu s-au putut realiza în timp optim mãsurãtori sau identificãri de substanþe, singurul test realizat de echipajul C.B.R.N. al inspectoratului fiind cel de radiaþie. Cu destulã întârziere s-a deplasat la faþa locului un echipaj mobil de la Agenþia de mediu, mãsurãtorile de specialitate fiind comunicate presei tardiv ºi neconcludent. Astfel, încã nu a putut fi evaluat gradul de expunere la agenþi nocivi, cel puþin a forþelor de intervenþie care au lucrat peste 10 ore. Poate singurul lucru pozitiv din acþiunea personalului de pe locul de muncã a fost preocuparea acestuia de a limita alte efecte

negative asupra mediului prin încercarea de reþinere a scurgerilor de lichide periculoase, ori în amestec cu substanþele de stingere în canalizãrile existente, folosindu-se mari cantitãþi de absorbant specific. Ulterior, acþiunea agentului economic a fost concentratã pe a aspira cu motopompe deºeurile revãrsate pe platformã ºi a le depozita în rezervoare separate, mai sigure.

Dacã din punct de vedere al intervenþiei s-au realizat mai multe materiale, analize mai mult sau mai puþin obiective, este de interes a puncta câteva aspecte colaterale privind producerea ºi urmãrile situaþiei de urgenþã în sine, care a avut un impact negativ deosebit la nivelul comunitãþii locale dar ºi la nivel naþional (evenimentul a fost în direct comentat pe posturi de televiziune de audienþã consacrate ca Realitatea TV sau Antena 3, dar ºi în presa scrisã).

Incendiul s-a produs într-un moment absolut nepotrivit în care exista la nivel local o tensiune creatã de prezenþa unui depozit de deºeuri (periculoase) în oraº, tensiune intensificatã de materiale de presã virulente. Pe acest fond, faptul cã, atât pe timpul acþiunilor de intervenþie, cât ºi ulterior încheierii acestora, proprietarul parcului industrial (prin serviciul de pazã) nu a permis accesul presei în perimetru, a condus la opinii negative ºi atacuri de presã fãrã precedent, care au indus o stare de panicã generalã la nivelul comunitãþii. Acest lucru a fost întãrit ºi de imaginea apocalipticã a zonei în care s-a produs incendiul (nori de fum extrem de groºi, miros puternic de gaze, posibil periculoase), precum ºi de producerea exploziei. Lipsa sau limitarea unor mesaje de presã autorizate, asociate cu informaþii eronate ori trunchiate date de persoane care, fie au fost la faþa locului, fie au lucrat pe platformã, fie au legãturã cu firma care deþinea depozitul, în acord cu interesul vãdit ostil al locatarilor cu proprietãþi în apropierea parcului industrial, au dus la dezinformarea substanþialã a opiniei publice, lucru care a fost destul de greu îndreptat, dupã câteva zile (doar în momentul în care s-a trecut la „vocea unicã”). Dintre cele mai alarmante zvonuri aruncate pe piaþã au fost cele legate de prezenþa în aer a compuºilor pe bazã de cianuri bazate pe faptul cã în hala respectivã, pe timpul uzinei ARO, se executau lucrãri de galvanizare din care rezultau ºlamuri cu un astfel de conþinut, ori cele care se refereau la prezenþa „dioxinei” în atmosferã, întãrite ºi de faptul cã personalul de intervenþie a fost ulterior supus unor analize medicale (normale în urma unor astfel de intervenþii).

În prezent, mai multe organe abilitate ale statului, împreunã cu administraþia publicã localã fac demersuri privind cercetarea împrejurãrilor, cauzelor ºi urmãrilor producerii evenimentului, fiind deschis chiar un dosar de cercetare penalã care, printre altele, are ca obiect juridic ºi vãtãmarea personalului de intervenþie.

Mr. Cristian BÃRBULESCU



Pompierii argeºeni,

în sprijinul colegilor din alte judeþe

Deºi nici judeþul nostru nu a fost ferit de inundaþii, Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Cpt. Puicã Nicolae” al judeþului Argeº ºi-a organizat forþele astfel încât, în baza ordinelor ºi a planurilor de intervenþie, în dimineaþa zilei de 21.04.2014, a dislocat un detaºament de intervenþie format din 2 ofiþeri ºi 29 de subofiþeri, în scopul suplimentãrii forþelor care acþionau în judeþul Teleorman, pentru diminuarea efectelor inundaþiilor ºi normalizarea activitãþilor sociale în zona afectatã.

Dotaþi cu tehnicã ºi materiale necesare acþiunii de intervenþie la inundaþii (douã camioane, o barcã pneumaticã, o motopompã ºi mijloace de primã intervenþie), aceºtia s-au deplasat în comuna Vîrtoape (Teleorman), unde au acþionat pentru refacerea digului de protecþie pe pârâul Câinelui ºi pentru distribuirea de apã ºi hranã populaþiei afectate.

Detaºamentul format din cadrele ISU Argeº ºi-a încheiat cu succes misiunea din judeþul Teleorman, în seara zilei de 22.04.2014.

ªi pentru cã salvarea oamenilor din situaþii critice, uneori la limitã, este profesia, crezul ºi menirea lor, pompierii argeºeni au dovedit încã o datã acest lucru, când, deplasându-se cãtre misiunea din judeþul Teleorman, în comuna Recea din judeþul Argeº, au fost martorii unui accident rutier în care un autoturism a accidentat o fatã de 12 ani. Fãrã sã ezite nicio secundã,

pompierii ºi-au întrerupt deplasarea ºi plt. maj. Leºeanu Florea, plt. Gheþea Florian, plt. Tricã Marian (care au absolvit cursurile de prim ajutor calificat) au intervenit (folosind trusa medicalã pe care o aveau în dotare ºi mijloace improvizate) pentru a acorda primul ajutor fetiþei accidentate, care prezenta fracturã deschisã la membrul superior drept, pânã la sosirea unui echipaj al Ambulanþei.

Col. Virgil CRAIU



Argeºul, sub ape!

În condiþiile atenþionãrilor meteorologice ºi hidrologice care au intrat în vigoare încã de duminicã, 27 iulie, s-a activat Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã Argeº ºi s-a dispus luarea tuturor mãsurilor necesare pentru prevenirea eventualelor pagube, mãsuri care au fost transmise tuturor primãriilor ºi Comitetelor Locale pentru Situaþii de Urgenþã.

Astfel, a fost instituit serviciul de permanenþã la Instituþia Prefectului, precum ºi la sediile primãriilor ºi al instituþiilor abilitate sã acþioneze, au fost stabilite zonele de refugiu ºi traseele în caz de evacuare a populaþiei, s-a monitorizat permenant asigurarea secþiunii de scurgere a apelor la nivelul podurilor ºi podeþelor, precum ºi a tuturor punctelor critice pe zonele de râu, dar ºi a lucrãrilor hidrotehnice.

Cu toate acestea, fenomenele meteorologice extreme înregistrate în ziua de 29.07.2014, în sudul României, au fãcut ca judeþul Argeº sã fie, alãturi de Gorj ºi de Vâlcea, unul dintre cele mai afectate din þarã. În doar 30-40 de minute cantitãþile de precipitaþii au ajuns la praguri istorice de peste 180 l/mp, debitele unor cursuri de apã au depãºit 200 ºi chiar 400 ori 700 mc/secundã, cum n-au mai fost de prin anii ’70 -’75.

Dezlãnþuirea violentã a forþelor naturii a adus cu ea un bilanþ tragic: sute de oameni au fost evacuaþi din calea apelor, au fost inundate sute de

gospodãrii ºi au fost provocate distrugeri impor-tante. Viitura a luat garduri, pomi, maºini ºi tot ce i-a ieºit în cale. Au fost distruse culturile de pe suprafeþe însemnate, animalele din gospodãrii au fost ucise de potop. Pagubele materiale pot fi însã considerate neînsemnate, avînd în vedere cã inundaþiile din Argeº s-au soldat ºi cu pierderea de vieþi omeneºti. Doi oameni au pierit în timpul inundaþiilor, în comunele Vedea ºi Meriºani. Un al treilea a fost la un pas sã moarã în comuna Rãteºti. Pompierii militari s-au avântat în apele învolburate, punîndu-ºi propriile vieþi în pericol, pentru salvarea lui.



Echipajele ISU Argeº au fost în alertã maximã ºi au acþionat în zonele afectate din localitãþile Bascov, Uda, Vedea, Stolnici, Bãbana, Poiana Lacului, Bârla, Hârseº t i , Mer iºan i , L u n c a C o r b u l u i , Drãganu, Oarja, Rãteºti, Cã teasca, Leordeni , Topoloveni ºi ªtefãneºti.

Disperaþi, oamenii priveau neputincioºi la natura dezlãnþuitã care într-o clipã le-a distrus munca de-o viaþã. Ca sã scape cu viaþã unii s-au urcat în poduri, pe acoperiºuri sau în copaci. N-au apucat sã ia nimic, au rãmas doar cu hainele de pe ei. Pentru salvarea lor, pompieri militari au intervenit alãturi de j anda rmi , po l i þ i º t i , militari, angajaþi ai penitenciarului, persoane ale serviciilor voluntare pentru situaþii de urgenþã. Peste tot imaginile erau de-a dreptul apocaliptice, iar intervenþia contra cronometru. Peste 200 de persoane au fost salvate ºi peste 500 de persoane au fost evacuate din calea apelor.

Intervenþii dificile:Maºini luate de apeUn bãrbat în vîrstã de 50 ani, din satul Buta,

comuna Negraºi, intenþionase sã traverseze comuna Rãteºti la volanul unui autoturism. La ieºirea din Furduieºti, cãtre Autostrada Bucureºti - Piteºti, ºoseaua era complet acoperitã de apã. ªoferul s-a aventurat în ºuvoaie ºi, sub privirile îngrozite ale sãtenilor, maºina i-a fost luatã de ape. A fost purtatã de curenþi o bucatã de drum ºi s-a proptit în niºte copaci. Acolo, ºoferul a reuºit sã iasã din autoturism ºi sã se urce pe capotã,

þinându-se bine de crengi, ca sã nu moarã înecat. Au fost chemate echipele de salvare. Pompierii arge-ºeni au fãcut un cordon uman ºi, þinîndu-se de cordiþele speciale, au încercat sã ajungã la nefericitul ce risca sã intre în ºoc hipotermic. A fost o luptã pe viaþã ºi pe moarte! Afarã era beznã, apele învolburate vuiau, iar salvatorii erau cât pe ce sã devinã victime. Un poliþist ºi un pompier au fost traºi la fund de puhoaie, reuºind singuri sã iasã la suprafaþã ºi sã se salveze. Cu greu, tot ei au ajuns la condu-cãtorul auto ce dãduse dovadã de inconºtienþã. Bãrbatul a fost dus la adãpost într-o casã din zonã, ulterior fiind preluat de un echipaj al Serviciu-lui de Ambulanþã Argeº.

Un tren a deraiatTo t d i n c a u z a

precipitaþiilor abundente, un tren ce efectua curse de personal pe ruta Curtea de Argeº - Piteºti a deraiat. Din cei opt pasageri, trei au fost rãniþi ºi au fost transportaþi de cãtre echipajele SMURD la Spitalul Judeþean Argeº, pentru îngrijiri medicale.

Oameni salvaþi de pe stâlpiDupã aproape o orã de ploaie torenþialã, peisajul

din comuna Bascov arãta apocaliptic. Zeci de case au fost acoperite de apã, iar oamenii, ramaºi blocaþi în locuinþe au cerut ajutorul pompierilor. Peste 20 de adulþi ºi 7 copii au fost salvaþi de pompieri, cu ajutorul bãrcilor pneumatice ºi a cordiþelor de salvare. O fetiþã speriatã a fost luatã în braþe de salvatori ºi dusã cu ajutorul unei frânghii pe malul pe care o aºteptau pãrinþii, iar un bãrbat surprins de viiturã a fost salvat de pe un stâlp. În unele locuri, viitura a ajuns pânã la etajul unu al caselor sau chiar pânã la acoperiºuri.

Pe parcursul zilei de 29 iulie, prefectul judeþului Argeº, domnul Mihai Oprescu, preºedintele CJ Argeº, domnul Florin Tecãu ºi comandantul Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã, colonelul Ion Popa, au efec-tuat deplasãri în mai multe localitãþi afectate din judeþ, coordonând activitãþile de evacuare a persoanelor ºi de intervenþie pentru limitarea pagubelor inundaþiilor.

Ulterior, Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Cpt. Puicã Nicolae” al judeþului Argeº a participat, în perioada 05.08.2014 - 06.08.2014, la activitãþile



desfãºurate în comuna Bascov pentru înlãturarea efectelor negative produse în urma fenomenelor meteo periculoase din ultima perioadã.

Peste 10 ofiþeri ºi 30 de subofiþeri, cu douã autocamioane, douã autospeciale ºi accesorii de primã intervenþie (lopeþi, drujbe etc.) au acþionat, alãturi de autoritãþile locale, reprezentanþi ai A.B.A.A.V. ºi alte structuri militare (I.J.J., M.Ap.N.), pentru îndepãrtarea obstacolelor existente în secþiunea de scurgere a cursurilor de apã, pentru decolmatarea fântânilor ºi sprijinirea populaþiei în vederea revenirii la starea de normalitate.

Deºi a fost un debit istoric, cu probabilitate de apariþie o datã la 100 de ani, pagubele pot fi limitate, iar catastofele pot fi prevenite procedînd astfel:- Sã se facã decolmatãri mai dese;

- Sã nu se mai taie pãdurile;

- Sã nu se mai arunce gunoie, pentru a nu se mai colmata cursurile de ape;

- Sã nu se mai construiascã locuinþe în zonele inundabi le , pentru a se diminua pagubele produse la eventualele revãrsãri;

- Sã se facã lucrãri de apãrare, þinând cont d e f a p t u l c ã s - a schimbat clima.

Cpt. Mãdãlina EPURE



INUNDAÞIE

În caz de inundaþii, trebuie sã:

Debranºaþi instalaþiile de electricitate ºi de gaz;

Urcaþi la etajele superioare cu: apã potabilã, alimente, acte de identitate,

aparat de radio cu baterii, lanternã, baterii de schimb, îmbrãcãminte

cãlduroasã, medicamentele personale;

Închideþi uºile ºi ferestrele;

Nu folosiþi liftul;

Nu mergeþi la ºcoalã sã vã cãutaþi copiii;

Nu vã îndreptaþi, pe jos sau cu maºina, spre o zonã inundatã;

Fiþi gata sã evacuaþi zona la cererea autoritãþilor;

Nu telefonaþi.

Pentru a cunoaºte mai bine riscurile ºi cum pot fi ele prevenite, întrebaþi specialiºtii din primãrie

Pãstraþi-vã calmul, serviciile pentru situaþii de urgenþã vorinterveni !



În urma discuþiilor purtate cu autoritãþile naþionale ºi a demersurilor instituþiilor judeþene (Instituþia Prefectului, Consiliul Judeþean Argeº, Comisia de Sãnãtate Publicã, prin dr. Dan Manu, Direcþia de Sãnãtate Publicã, Spitalul Judeþean - Unitatea Primiri Urgenþe, Serviciul Judeþean de Ambulanþã ºi Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã Argeº), începând cu data de 10.03.2014, ambulanþa SMURD de terapie intensivã mobilã (tip C1) a fost introdusã în intervenþie.

Echipajul care încadreazã aceastã ambulanþã este format din medic ºi asistent medical din cadrul Unitãþii Primiri-Urgenþe a Spitalului Judeþean ºi doi paramedici din cadrul ISU Argeº ºi va interveni la urgenþe majore. Asta înseamnã cã cei care vor necesita intervenþii medicale de urgenþã, vor putea fi îngrijiþi în ambulanþã, pânã sã ajungã la o unitate spitaliceascã, în condiþii de terapie intensivã. Astfel, ºansele de supravieþuire ºi

recuperare ulterioarã cresc semnificativ, în multe dintre cazuri.

Ambulanþa tip C, de Terapie Intensivã Mobilã era de aproximativ un an în dotarea Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã (ISU) Argeº, însã nu a putut fi folositã din lipsã de personal medical specializat.

Necesitatea unor noi ambulanþe se impunea, în judeþ, cu atât mai mult cu cât, în cursul anului 2013, numai echipajele speciale paramedicale ºi de descar-cerare de pe ambulanþele SMURD ale Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã (ISU) Argeº au participat la 8941 misiuni de acordare a primului ajutor medical de urgenþã, descarcerare, asistenþã persoane º.a.m.d.

Ambulanþa SMURD tip C, de Terapie Intensivã Mobilã a intervenit, în acest an la un numãr de 263 de cazuri, fiind asistate 262 de persoane adulte ºi 19 copii.

Plt. maj. Alina TUDOR

AMBULANÞA SMURD DE TERAPIE INTENSIVÃ MOBILÃ (TIP C1)

- ÎN INTERVENÞIE

AMBULANÞA SMURD DE TERAPIE INTENSIVÃ MOBILÃ (TIP C1)

- ÎN INTERVENÞIE



LAMPIOANELELAMPIOANELE

UTILIZAREA LOR ÎN SIGURANÞÃ

Dupã cum se ºtie, astãzi, focurile de artificii au fost înlocuite cu lampioanele zburãtoare, acestea fiind o noutate, frecvent folositã ca amuzament la evenimente importante din viaþa noastrã.

Lampioanele zburãtoare au fost iniþial folosite în Orientul îndepartat ºi în Thailanda, unde sunt prezente de circa 2000 de ani. Ocaziile cu care s-au folosit aceste lampioane chinezeºti tradiþionale, au fost diverse, de la activitãþi militare, la început, pânã la festivaluri ºi carnavaluri, câºtigând, în timp, admiraþia tuturor (inclusiv a copiilor).

Ele sunt mult mai sigure decât artificiile obiºnuite, dãruind în acelaºi timp o experienþã de o mai lungã duratã.

Lampioanele zburãtoare sunt cunoscute ca ºi lampioane de hârtie, lanterne sau felinare zburãtoare, iar în unele zone ale þãrii oamenii se referã la acestea ca ºi „lampinioane”.

Lampionul zburãtor este realizat din material biodegradabil ºi funcþioneazã dupã principiul baloa-nelor cu aer cald, fiecare felinar având o dozã de cearã ce, odatã aprinsã, încãlzeºte aerul din interiorul felinarului ºi astfel acesta se ridicã.

Ele sunt fabricate în totalitate din hârtie ignifugã, materiale bio-degradabile, iar cadrul este fabricat din bambus. Pot zbura pânã la 20 de minute ºi se pot ridica la peste 500-1000 de metri înãlþime, având o vizibilitate pe distanþe mari.

Lampioanele fac parte din categoria focurilor de artificii, dar spre deosebire de acestea, nu necesitã o pregãtire de specialitate în ceea ce priveºte folosirea lor, totuºi existã reguli necesare de utilizare a lor, pe care le vom prezenta în continuare.

REGULI PRIVIND FOLOSIREALAMPIOANELOR DE HÂRTIE

- folosiþi lampioanele doar în condiþii de calm atmosferic;

- asiguraþi-vã cã viteza vântului nu e mai mare de 8 km/h

- nu lãsaþi copiii nesupravegheaþi în preajma lampioanelor;

- folosiþi lampioanele la distanþe mai mari de 10 km de orice aeroport sau heliport;

- asiguraþi-vã cã nu sunt obstacole naturale sau artificale pe traiectoria de zbor a lampioanelor;

- pãstraþi la îndemânã stingãtoare de incendiu;- nu folosiþi lampioanele în preajma culturilor

u sca t e , benz inã r i i , parcuri auto, drumuri, terminale de depozitare d e u l e i u r i s a u combustibili sau alte locuri unde lampioanele pot fi interpretate greºit ca semnale de avertizare;

- contactaþi paza de coastã dacã intenþionaþi sã utilizaþi lampioanele zburãtoare în apropierea coastei, deoarece acestea pot fi confundate cu rachete de semnalizare;

- urmaþi instrucþiunile, pentru a evita incidente neplãcute;

- persoanele care se aflã sub influenþa alcoolului sau a drogurilor nu vor fi implicate în aprinderea lampioanelor;

- nu se fumeazã când se manipuleazã lampionele.

Þineþi minte cã fiecare lampion e destul de mare ºi e un potenþial risc de incendiu. Este respon-sabilitatea celui care aprinde lampionul sã utilizeze produsul în condiþii de siguranþã.

Mr. ing. Daniel MILEA



J U B I L E UJ U B I L E UJ U B I L E U



ENERGIILE REGENERABILE, SOLUÞIE ALTERNATIVÃ VIABILÃ

PENTRU VIITORUL ENERGETIC AL OMENIRII

Energiile regenerabile, numite destul de impropriu în zilele noastre ºi energii neconvenþionale, au fost în fapt, primele forme de energie folosite de cãtre om.

În prezent, la câteva decenii de la debutul în forþã al cercetãrilor tehnologice aplicative pentru implemen-tarea pe scarã largã a energiilor regenerabile, specialiºtii ºi chiar simplii utilizatori au putut constata, fãrã dubiu, cã folosirea extinsã a surselor de energie regenerabile are un impact aproape nesemnificativ asupra mediului, ceea ce a motivat ºi mai temeinic preocupãrile pentru extinderea utilizãrii acestora în concordanþã cu nivelul de dezvoltate a tehnicii actuale.

De altfel, se ºtie cã, în prima parte a existenþei sale, adicã timp de peste un mileniu, consumul de energie al omenirii s-a bazat în principal pe fluxul energetic de tip continuu - surse de energie inepuizabile sau regenerabile ºi numai în ultimii 150-200 de ani au început sã fie folosite instalaþiile de ardere care utilizau combustibilii fosili - aºa zisele resurse energetice epuizabile.

Prima crizã energeticã mondialã, ale cãrei efecte majore s-au fãcut simþite practic în întreaga perioadã 1970 - 1980, a constituit ºi primul semnal serios de alarmã, demonstrând cã sursele clasice de energie, numite ºi surse convenþionale, sunt epuizabile. În aceastã categorie sunt cuprinºi combustibilii fosili - cãrbunii, petrolul, gazele naturale, ºisturile bituminoase, etc. - precum ºi combustibilii nucleari fisionabili: 235U, 238U, Thoriu (Th) - element fertil, Litiu (Li) - adjuvant, D - deuteriu, T - Tritiu.

În categoria surselor de energie regenerabile (SER), considerate inepuizabile sunt uzual incluse: energia solarã, energia hidraulicã (ape curgãtoare, valuri, maree, curenþi marini), energia vântului (eolianã), biomasa, energia geotermicã, precum ºi energia nuclearã obþinutã prin fuziune. SER mai sunt cunoscute ºi ca surse neconvenþionale, în antitezã cu cele clasice sau convenþionale, putând fi considerate practic inepuizabile ºi nu în ultimul rând, mult mai „curate”, mai puþin poluante decât cele clasice.

Intergovernamental Panel on Climate Change (Comisia Interguvernamentalã privind Schimbãrile Climatice) - formatã din 2000 de specialiºti (oameni de ºtiinþã ºi economiºti) având rolul de consiliere a Naþiunilor Unite, în problema schimbãrilor climatice, a ajuns la concluzia cã, emisiile de dioxid de carbon (CO2) vor trebui reduse cu cel puþin 70 % în urmãtorii 100 de ani, pentru a se putea stabiliza concentraþia de CO2 în atmosferã, la 450 ppm (pãrþi pe milion), adicã la

o valoare ºi aºa cu 60% mai mare decât cea corespunzã-toare epocii preindustriale.

Deoarece peste 80% din emisiile de CO2 de origine umanã rezultã din arderea combustibililor fosili, reducerile se pot realiza prin îmbunãtãþiri semnificative ºi rapide ale eficienþei energetice ºi printr-o tranziþie acceleratã cãtre surse regenerabile.

Pentru perioada 1990 - 2020, estimãrile specialiºtilor indicau o creºtere cu cca 60% a consumului global de energie ºi în special a consumului de electricitate care va creºte cu pânã la 70%.

Sursele regenerabile cu cea mai rapidã creºtere pe plan global sunt energia solarã ºi cea eolianã. Noile surse regenerabile furnizeazã global necesarul de electricitate pentru mai mult de 300 de milioane de oameni, însemnând circa 100 000 MW - putere electricã în sistemele conectate la reþea.

Datoritã potenþialului energetic important pe care-l deþin, sursele de energie regenerabile (SER) oferã disponibilitãþi nelimitate de utilizare atât pe plan local cât ºi naþional. Se poate obþine astfel creºterea semnificativã a siguranþei în alimentarea cu energie a consumatorilor, în condiþiile limitãrii importului de resurse, cu asigurarea unei dezvoltãri economice durabile.

În condiþiile geografice ºi climatice specifice României, pot fi luate în considerare ca surse regenerabile energia solarã, energia eolianã, energia hidro, biomasa ºi energia geotermalã. În prezent, România îºi obþine cea mai mare parte a enegiei provenite din surse regenerabile, din resurse hidro-energetice, urmate de sursele eoliene ºi solare.

Potenþialul solar ºi eolian în RomâniaPotenþialul energetic solar rezultã din cantitatea

medie de energie provenitã din radiaþia solarã incidentã (în plan orizontal) care, în România, este de circa 1100

2kWh/m an.Distribuþia geograficã a potenþialului energetic

solar pe teritoriul României relevã cã mai mult de jumãtate din suprafaþa þãrii noastre beneficiazã de un

2 2flux cuprins între 1000 kWh/m an ºi 1300 kWh/m an. Aportul energetic al sistemelor termo-solare la necesarul de cãldurã ºi apã caldã menajerã din România ar putea substitui aproximativ 50% din volumul de apã caldã menajerã sau 15% din cota de energie termicã pentru încãlzirea curentã.

Conversia radiaþiei solare în energie electricã se realizeazã cu instalaþii fotovoltaice alcãtuite din module solare cu configuraþii ºi dimensiuni variate (foto 1 - Panouri cu celule fotovoltaice monocristaline ºi



policristaline). Puterea panourilor monocristaline este de 60W/panou, ºi la policristaline de 100W/panou, panourile au invertor bidirectional de 3,3 kW, acumulator 2V ºi 1000Ah, U=20V, I=500mA, dimensiuni: 700 x 500 x 200.

Fig.1. Panouri cu celule fotovoltaice mono ºi policristaline

Potenþialul exploatabil al producerii de energie electricã prin sisteme fotovoltaice este de aproximativ 1200 GWh/an, iar costul investiþiei pentru realizarea de sisteme fotovoltaice în reþea de module solare a înregistrat o evoluþie favorabilã în ultimele decenii (preþul unui modul solar este în prezent, de circa 6000 $ per kW instalat), iar preþul energiei electrice produse din surse solare fotovoltaice variazã între 25 cenþi/kWh ºi 50 cenþi/kWh.

Pentru conversia energiei solare în energie termicã se folosesc panouri solare plane, disponibile astãzi într-o gamã extrem de variatã de soluþii tehnologice ºi puteri termice (fig. 2).

Fig. 2 Baterie de panouri solare cu tuburi vidate - stânga ºi panouri plane modernizate - dreapta

Potenþialul energetic specific zonelor eoliene din România indicã faptul cã, în þara noastrã se pot amplasa instalaþii eoliene cu o putere totalã de pânã la 14000 MW, ceea ce înseamnã un aport de energie electricã produsã pe baza surselor eoliene de aproape 23000 GWh/an.

Pe baza evaluãrilor preliminare în zona litora-lului, rezultã cã potenþialul energetic eolian amenajabil este de circa 2000 MW, cu o cantitate medie de energie electricã posibil a fi produsã, de circa 4500 GWh/an. În fig.3 se prezintã tipul de echipament - turbinã eolianã - cel mai rãspândit în România, pentru valorificarea energiei eoliene în scopul producerii de energie electricã, în special pentru mici consumatori izolaþi, situaþi în zone unde accesul la reþeaua naþionalã de energie electricã este dificil, extrem de costisitor sau poate chiar imposibil de obþinut. Turbina cu ax orizontal ºi trei pale cu diametrul de 2 m, are o putere de 1000W, tensiunea de 24 V cc, amplasatã la 12 m, pentru o vitezã a vântului de 1,5-6 m/s).

Fig. 3. Turbinã eolianã cu ax orizontal ºi trei pale fixe(cota de montaj - 12,00 m)

Lt. col. Daniel SOARE


- 25 -


Informeazã-te!

Pentru tine ºi pentru cei dragi þie

Informeazã-te!

Pentru tine ºi pentru cei dragi þieInformarea preventivã constã în ansamblul de

metode de conºtientizare a cetãþenilor privind riscurile la care s-ar putea expune într-un anumit moment de timp ºi spaþiu, precum ºi privind mãsurile de protecþie ºi comportamentul pe care ar trebui sã le adopte.

Informarea preventivã este una din activitãþile preventive planificate, organizate ºi desfãºurate în scopul gestionarii riscurilor. Rolul informãrii preventive este foarte însemnat: de conºtientizare a publicului pentru cunoaºterea diferitelor tipuri de riscuri la care se poate expune, a mãsurilor de prevenire a acestora, precum ºi a comportamentului de adoptat în cazul producerii lor.

O astfel de conºtientizare este necesarã pentru a crea o societate bine informatã ºi rapidã în reacþii, capabilã sã-ºi reducã vulnerabilitatea la dezastre ºi crearea unei culturi preventive la nivelul populaþiei.

Putem afirma cã activitatea de informare preventivã se realizeazã, în principal, prin controale periodice (scopul fiind de sprijinire a cetãþeanului în depistarea neregulilor ºi deficienþelor, de prevenire a incendiilor din propria gospodãrie), activitãþi de instruire periodice, afiºe, pliante, emisiuni TV ºi radio, desfãºurarea de campanii de informare ºi educare preventivã pe diverse teme corelate cu situaþiile de urgenþã ºi nu numai.

În momentul de faþã atât la nivel naþional, cât ºi judeþean putem vorbi despre Campaniile naþionale de informare ºi educare preventivã:

F.O.C. „Flãcãrile omoarã copii”Din pãcate, statisticile din România ultimilor ani

aratã, în mod ºocant, cã 1 copil pe sãptãmânã este ars. De aceea, doar TU eºti responsabil pentru viaþa copilului tãu, aºa cã învaþã-l DE ACUM câteva lucruri, pentru ca el sã-ºi trãiascã în siguranþã copilãria ºi încearcã pe cât posibil sã nu-l laºi singur în casã:

• sã nu se joace cu chibriturile, brichetele sau alte surse de aprindere a focului;

• sã anunþe la apelul unic de urgenþã / gratuit 112 orice situaþie care îi pune viaþa în pericol;

• sã cunoascã adresa la care locuieºte, numerele de telefon ale pãrinþilor ºi ale rudelor apropiate

R.I.S.C. „Renunþã! Improvizaþiile Sunt Catastrofale”

Nu lãsaþi viaþa sã devinã o amintire spunând nu improvizaþiilor, protejând familia ºi locuinþa prin folosirea în siguranþã a instalaþiilor de gaze naturale ºi încalzire:

• nu folosiþi improvizaþii la instalaþii ºi aparate, ele reprezintã un pericol real de explozii ºi incendii;

• nu lãsaþi mijloacele de încãlzire în funcþiune nesupravegheate;

• la aprinderea focului se respectã principiul ,,gaz pe flacãrã”;

• nu utilizaþi coºurile de fum: cu defecþiuni; izolaþi-le de materialele combustibile; verificaþi ºi curãþaþi periodic, obligatoriu înaintea sezonului rece.

O altã campanie care este în desfãºurare este Campania internaþionalã ,,SAFE QUAKE” - ªI TU POÞI! FII PREGÃTIT PENTRU CUTREMUR!

Cutremurul = Vibraþie care circulã prin stratul superior al Pãmântului, având drept cauzã erupþii vulcanice, impactul cu meteoriþi, explozii subterane, edificii care se prãbuºesc. Majoritatea cutremurelor sunt cauzate de plãcile tectonice zilnic. Doar cutremurele de o magnitudine mare produc victime ºi pagube materiale prin distrugerea structurilor create de om, valuri tsunami, avalanºe ºi alunecãri de teren.

Cum te pregãteºti acasã pentru cutremur ?• discutã cu familia despre cutremur ºi un loc de

întâlnire dupã cutremur - în aer liber, nu departe de casã;• cautã locul cel mai sigur din locuinþã (colþurile

interioare ale pereþilor de rezistenþã, golurile de sub uºi, locurile de sub scheletul clãdirii, mesele, paturile; instruieºte copiii sã se ascundã în aceste locuri);

• verificã tavanele, acoperiºul, coºurile, reþeaua electricã, þevile de gaze;

• ancoreazã mobila grea, dulapurile cu cãrþi, în aºa fel ca în caz de cãdere sã nu blocheze ieºirea. Paturile din dormitoare trebuie sã se afle departe de ferestre, oglinzi, poliþe cu cãrþi;

• þine la îndemânã trusa de prim-ajutor (dacã iei regulat medicamente, pregãteºte rezerve);

• pregãteºte un radio cu baterii, lanterna, chibrituri;• pune actele ºi obiectele de preþ într-o geantã la

îndemânã.Ce faci în timpul cutremurului ?• trebuie sã-þi pãstrezi calmul (nu striga ºi nu alerga);• alegi metoda adecvatã de reacþie: fie pãrãseºti

clãdirea, fie ocupi unul din locurile mai puþin periculoase din interior (dacã ieºi, pãrãseºte clãdirea repede, dar atent; nu te folosi de ascensor);

• dacã te afli pe stradã, rãmâi acolo, la distanþã de clãdiri;

• dacã te afli într-un automobil în miºcare, frâneazã uºor ºi opreºte-te pe un loc deschis;

• când cutremurul te surprinde în mijloacele de transport în comun, nu sparge geamurile, nu alerga spre uºã. ªoferii vor opri maºinile ºi vor þine uºile deschise;

• în locurile publice nu te speria dacã se întrerupe lumina, sunã sirena, auzi spãrgându-se geamuri sau þipete de oameni.

Ce trebuie fãcut dupã cutremur ?• ajutã la înlãturarea urmãrilor dând prioritate celor

rãniþi;• nu miºca rãniþii grav dacã nu sunt în pericol imediat

de a fi rãniþi suplimentar, pânã la acordarea de ajutor medical calificat;

• participã la evacuarea sinistraþilor de sub dãrâmãturi;

• informeazã poliþia despre posibile infracþiuni, persoane care rãspândesc zvonuri;

• nu încurca activitatea profesioniºtilor;• nu bea apã din rezervoarele deschise pânã ce nu

sunt controlate;• la verificarea clãdirilor foloseºte o cascã de

protecþie sau, în lipsa acesteia, un taburet.

Lt. Cristina CÎRNEALÃPlt. maj. Daniela PINTESCU



În direct cu ISU ArgeºÎn direct cu ISU ArgeºRecunosc cã nu sunt multe instituþii care meritã sã

primeascã aprecieri atât de multe ca ISU. Iar ISU Argeº chiar meritã.

Jurnaliºtii gãsesc mai mereu ºi „fisuri” în activitatea instituþiilor, oragnizaþiilor, companiilor etc. Ãsta e rolul presei.

Constantin Paºol în studioul 31 al Radio România

Dar, aici lucrurile stau altfel. Poate ºi faptul cã

noi jurnaliºtii suntem, într-un fel, tot o instituþie „pentru situaþii de urgenþã”.

Ne întersectãm de multe ori în munca noastrã. Oamenii de la ISU cu salvarea oamenilor la incendii, inundaþii etc, iar noi, alãturi de ei, cu reportofonul, camera video sau aparatul foto. Cot la cot, aproape. Ne cunoaºtem deja cu oamenii de pe echipajele de intervenþie, fie ei pompieri sau paramedici SMURD, dar ºi cu ceilaþi.

Sunt oameni deschiºi, sensibili ºi cu suflet. Dar ºi curajoºi, optimiºti ºi binevoitori. Nu te lasã niciodatã la greu.

Se întâmplã uneori, ca noi, jurnaliºtii sã vrem sã aflãm ce se întâmplã mai repede, atunci, pe loc. Suntem uneori „în direct”. Aceºti oameni nu se supãrã cã-i întrebãm. Nu spun cã-i încurcãm în munca lor. Deºi poate, fãrã voie, o facem. Fac ceea ce trebuie ºi, cu furtunul în mânã, cu targa sau din mijlocul vâltorilor ne spun care este situaþia acolo.

ªi pentru noi asta înseamnã mult. Avem o primã informaþie direct de la sursã. De la omul aflat la faþa locului, la eveniment.

Pentru un om de radio, radio care are menirea sã informeze, prompt, corect ºi fãrã pãrtinire populaþia din

România ºi, chiar din afara graniþelor, acest lucru e extrem de important.

Radioul public poate face asta ºi chiar o face. Pentru cã are ºi puterea de a pãtrunde peste tot: ºi în vârf de munte ºi în mijlocul câmpului ºi atunci când se opreºte curentul ºi atunci când ai la tine doar un receptor sau un telefon mobil. De la noi informaþia ajunge indiferent unde vã aflaþi: acasã, la birou sau în maºinã, la difuzorul unui radio mai vechi sau mai nou, sau pe internet. Iar noi nu ne zgârcim la vorbe. ªi o face profesionist, spun eu. Oamenii aflã de la radio unde sunt inundaþii, unde sunt drumuri blocate, unde arde o miriºtie sau muntele, unde a aterizat elicopterul SMURD. ªi exemplele pot continua.

Îmi amintesc faptul cã, vara trecutã, col. Popa, ºeful ISU Argeº nu mai prididea sã rãspundã la telefoane pentru a ne da informaþii despre incendiile din Fãgãraº. Intra în direct la Radio România Actualitãþi ºi Antena Satelor din vârf de munte, unde gãsea semnal la telefon.

Pompierii argeºeni la stingerea unui incendiu de vegetaþie. Comuna Bradu, lângã Autostrada A1.

Foto: C-tin Paºol

„Nu mai lãsaþi focul aprins la picnic! Nu mai daþi foc la miriºti !” Se auzea la radio, ºi poate, nu a fost în zadar.

Anul acesta, incendiile s-au mai diminuat.Vara aceasta, l-am vãzut cum salva, cu propriile

braþe, copii de la înec din apele învolburate de la Bascov. Colegii lui erau legaþi cu o sfoarã, în apã pânã la brâu.

Ei sunt oamenii de la Situaþii de urgenþã. Nu pot sã nu spun asta.

ªi ar fi multe. Dar, poate cu altã ocazie.

Jurnalist Radio România,Constantin PAªOL

Informaþi-vã permanent asupra condiþiilor atmosferice folosind radioul ºi televizorul;

Fiþi pregãtit pentru a rezista acasã - pregãtiþi rezerva de alimente, apã ºi combustibil

ºi asiguraþi-vã mijloace diferite pentru încãlzit ºi preparat hrana;

Pregãtiþi mijloace de iluminat independente de reþeaua electricã;

Pãstraþi la îndemânã unelte pentru degajarea zãpezii;

Evitaþi absolut orice fel de cãlãtorie. Cãlãtoriþi numai dacã este absolut necesar;

Dacã totuºi este necesar sã plecaþi, luaþi-vã îmbrãcãminte groasã, cãciulã ºi mãnuºi;

Cãlãtoriþi numai ziua ºi folosiþi ºoselele principale;

Nu fiþi cutezãtori ºi temerari - opriþi, întoarceþi-vã sau cereþi ajutorul;

Dacã plecaþi cu maºina, asiguraþi-o cu lanþuri pentru zãpadã, lopatã, rãzuitoare,

cablu de remorcare, benzinã de rezervã ºi asiguraþi-vã cã ºtie cineva unde plecaþi;

Dacã mijlocul de transport se stricã, nu intraþi în panicã ºi pãstraþi-vã calmul, daþi

semnale de alarmã, aprindeþi luminile de semnalizare în caz de avarie, ridicaþi capota

maºinii ºi aºteptaþi ajutorul; luaþi trusa de prim-ajutor lângã dumneavoastrã;

Nu pãrãsiþi mijlocul de transport pentru a cere ajutor deoarece vã puteþi rãtãci;

Evitaþi suprasolicitarea organismului.

Pãstraþi-vã calmul, serviciile pentru situaþii de urgenþã vorinterveni la timp !

dededede

INSPECTORATUL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ

“Cpt. PUICÃ NICOLAE” AL JUDEÞULUI ARGEªAdresa: Piteºti, Str. Traian, nr. 26

Telefon 0248 217 400; 0248 206 164,

Fax 0248 611 301

E-mail: [email protected]

www.isuarges.ro

nr. 13 septembrie 2014 pompierii argeªeni pompierii argeseni nr. 13 din 2014.pdf · extreme, ne...

Documents