3

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

MesajulMinistrului Internelor şi Reformei Administrative

cu ocazia aniversării Zilei Pompierilor din România

Aniversarea, la 13 septembrie, a Zilei Pompierilor din România, readuce în memorie sacrificiul ostaşilor pompieri care, în anul 1848, au scris o pagină de devotament şi demnitate naţională, în confruntarea din Dealul Spirii cu armata venită să înăbuşe revoluţia română.

Pompierii au înscris pagini memorabile în cartea tradiţiilor, ca apărători ai vieţii cetăţenilor în lupta împotriva dezastrelor, dar şi ca apărători ai patriei, cu arma în mână, în momentele cruciale ale făuririi şi dezvoltării României moderne.

În spiritul aceloraşi tradiţii, pompierii militari, ca şi colegii lor civili, au onorat - uneori cu preţul sacrificiului suprem - misiunea de apărare a vieţii şi bunurilor împotriva efectelor distrugătoare ale incendiilor, inundaţiilor, catastrofelor şi altor calamităţi.

Asigurarea securităţii persoanelor, a bunurilor şi a mediului, crearea unui tip de societate informată şi rapidă în reacţii, capabilă să-şi reducă vulnerabilitatea la incendii şi alte dezastre este o sarcină importantă, prioritară, pentru statele membre ale Uniunii Europene.

Intrarea României în Uniunea Europeană a impus armonizarea actelor normative şi a reglementărilor tehnice interne cu legislaţia europeană specifică. Armonizarea reglementărilor naţionale cu cele europene şi mai ales aplicarea lor este un proces complex, însă experienţa şi competenţa personalului pot asigura preluarea şi aplicarea eficientă a noilor atribuţii.

România ocupă un loc fruntaş între statele lumii la numărul redus de incendii raportat la mia de locuitori. Structura militară a permis o abordare riguroasă şi o exercitare deplină a autorităţii într-un domeniu important al securităţii cetăţenilor.

Evenimentele provocate de fenomenele meteorologice deosebite din acest an, care au pro-dus victime omeneşti şi importante pagube materiale, au solicitat din plin efectivele de pompieri, ale căror misiuni s-au diversificat ca urmare a înfiinţării noilor structuri, care au intervenit în situaţii deosebit de dificile, zi şi noapte.

4

Remarc înaltul profesionalism al cadrelor şi forţelor de intervenţie, care - alături de jandarmi, poliţişti şi poliţiştii de frontieră - au acţionat pentru salvarea populaţiei şi limitarea şi înlăturarea pagubelor generate de inundaţii, produse, din păcate, cu o frecvenţă destul de mare în toate zonele ţării.

Sărbătorirea Zilei Pompierilor din România la împlinirea a 160 de ani de la memorabilul eve-niment din Dealul Spirii constituie un emoţionant moment aniversar, care îmi oferă prilejul de a-mi exprima convingerea că pompierii din România, cinstind prin fapte demne memoria înaintaşilor, sunt la înălţimea nobilelor îndatoriri ce le revin.

Cu ocazia acestui fericit eveniment transmit din toată inima tuturor pompierilor din România - militari şi civili - cele mai calde felicitări, multă sănătate, putere de muncă şi succes în îndeplini-rea nobilei şi generoasei voastre meniri.

La Mulţi Ani !

MINISTRUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE,

CRISTIAN DAVID

5

Ziua Pompierilor din România, aniversată la 13 septembrie, ne oferă ocazia de a rememora un strălucit episod din isto-ria naţională – lupta purtată pe Dealul Spirii, 160 de ani în urmă, de compania de pomp-ieri din Bucureşti condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu, împotriva invadatorului otoman venit să înfrângă prin forţa armelor mişcarea revoluţionară de la 1848. În vremurile care au urmat, pompierii au participat activ, ca apărători ai vieţii se-menilor şi bunurilor acestora, remarcându-se, prin spirit de sacrificiu şi profesionalism, şi cu ocazia altor evenimente din istoria României – operaţiunile militare din timpul războiului de Independenţă, confruntările armate în perioada celor două războaie mondiale, implicându – se, ori de câte ori a fost cazul împotriva efectelor distrugătoare ale incendiilor, calamităţilor nat-urale şi altor situaţii de risc. Pompierii militari îşi continuă şi astăzi, cu acelaşi ataşament, misiunea de apărare a concetăţenilor. Obiectivul fundamental ala Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă este axat pe creşterea performanţelor, prin realizarea măsurilor de prevenire şi efici-

entizarea continuă a acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă. Inspectoratul general şi unităţile sub-ordonate au devenit, ca urmare a acţiunilor concertate ale instituţiilor fundamentale a efor-turilor proprii, structuri profesioniste, capa-bile să îndeplinească la parametri de calitate atribuţiile de apărare a vieţii, bunurilor şi me-diului împotriva incendiilor şi altor dezastre. Realizarea obiectivelor prevăzute pen-tru viitor de către Inspectoratul General pen-tru Situaţii de Urgenţă şi structurile din sub-ordine va fi posibilă cu efortul personalului propriu, prin implicare deosebită, zi de zi, prin disciplină, pasiune şi devotament – calităţi pe care pompierii le-au dovedit de-a lungul nu-meroaselor şi dificilelor lor misiuni. Sărbătoarea Zilei Pompierilor din România la împlinirea a 160 de ani de la mem-orabilul eveniment din Dealul Spirii îmi oferă prilejul de a-mi exprima convingerea că pomp-ierii români, cinstind prin fapte vrednice me-moria înaintaţilor, sunt la înălţimea nobilelor meniri ce le revin. Cu ocazia acestui emoţionant moment aniversar transmit tuturor pompierilor – mili-tari şi civili – sincere felicitări pentru strădania muncii lor, multă sănătate, fericire şi noroc.

Inspector GeneralGeneral lt. Vladimir Secară

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUATII DE URGENTA

ORDIN DE ZI al Inspectorului General al

Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta cu ocazia Zilei Pompierilor din România

6

13 septembrie a devenit Ziua Pompierilor Militari încă din anul 1953. De la acea dată, în fiecare an, pompierii cinstesc memoria eroilor cazuţi la datorie cu demnitate şi onoare. În urmă cu 160 de ani, pompierii conduşi de cpt. Zaganescu au murit pe Dealul Spirii, în lupta cu trupele otomane. Prin acest act eroic, pompierii militari au apărat tot ceea ce românii au obţinut prin revoluţia de la 1848 şi au înscris o pagină de eroism în lupta poporului român pentru emancipare natională şi socială. Alături de “clasicele” misiuni ale pompierilor de intervenţie la stingerea incendiilor, la care s-au adăugat şi cele de acordare a primului-ajutor în accidente de circulatie, prin serviciile medicale de urgenta, reanimare şi descarcerare, serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă de astăzi intervin şi la salvarea persoanelor şi limitarea pagubelor produse de inundaţii sau alte calamităţi, ca şi la decontaminări, accidente chimice, nucleare sau de altă natură. Gestionarea problemelor tot mai complexe din sfera situaţiilor de urgenţă presupune oameni cu reale calităţi, loiali, curajoşi, fermi şi devotaţi, dispuşi oricând la sacrificii. Militarii din Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al Judeţului Braşov, alături de camarazii lor din serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au fost permanent la datorie, demonstrându-şi de nenumărate

profesionalismul, capacitatea de intervenţie in timp util şi gestionarea corectă a situaţiilor care constituiau un potenţial pericol pentru viaţa cetăţenilor şi pentru bunurile lor materiale.

Pentru devotamentul cu care intervin în situaţiile de urgenţă, fie ele incendii, inundaţii sau accidente rutiere, fie pentru asanare de muniţie sau intervenţii în caz de explozii, ţin să le mulţumesc pompierilor militari braşoveni, să îi felicit din toată inima şi să le transmit urări de viaţă lungă, sănătate şi împliniri, alături de un sincer LA MULŢI ANI!

ADRIANA DONŢU, PREFECTUL JUDEŢULUI BRAŞOV

GUVERNUL ROMANIEI Institutia Prefectului – Judetul Brasov.

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

7

Ziua de 13 Septembrie a intrat în tradiţia poporului român de a fi sărbătorită de către toţi cei care, militari sau civili, fac parte din nobila profesie de pompier, deoarece la această dată, în anul 1848, Compania de Pompieri a Capitalei, condusă de bravul căpitan Pavel Zăgănescu, a purtat o memorabilă bătălie. Această remarcabilă implicare a pompierilor într-un eveniment crucial ce a marcat profund istoria modernă a românilor - Revoluţia Română de la 1848 – nu a fost singulară, deoarece pompierii militari se regăsesc încadraţi în bateriile de artilerie din timpul Războiului de Independenţă de la 1877- 1878, unde îşi aduc o recunoscută contribuţie la câştigarea victoriei. Acelaşi devotament şi spirit de sacrificiu l-au demonstrat şi pe timpul celor doua războaie mondiale, când au participat la stingerea miilor de incendii provocate de bombardamente, salvarea persoanelor surprinse sub clădirile dărâmate, protejarea obiectivelor economice, înlăturarea bombelor neexplodate, alimentarea cu apă a populaţiei. Istoria de 173 de ani ai armei noastre prezintă multe şi emoţionante pagini de curaj, bărbătie şi eroism înscrise de pompierii militari şi civili pe timpul împlinirii nobilului demers profesional, la salvarea vieţii semenilor şi a bunurilor materiale de furia dezlănţuită a incendiilor, de urmările devastatoare ale cutrmurelor, exploziilor şi a altor dezastre. Curaj şi devotament – deviză înscrisă pe însemnul heraldic al armei noastre – au fost dovedite şi în zilele fierbinţi ale Revoluţiei din 1989, eveniment istoric crucial la care instituţia pompierilor a aderat din primele momente.Sublimul sacrificiu săvârşit de-a lungul timpului de către eroii pompieri, în numele aspiraţiilor legitime de libertate, progres şi demnitate ale poporului român, a fost răsplătit

Ordinul de zi al

Inspectorului Şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

“Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

de recunoştinţa perenă a contemporanilor şi este încrustată în bronzul impresionantului monument statuar din Dealul Spirii. Cu ocazia acestei zile de sărbătoare, în care se împlinesc 160 de ani de la bătălia din Dealul Spirii, gândul meu, însoţit de sincere felicitari, urări de sănătate şi împliniri, se îndreptă către toţi pompierii, militari şi civili, către cei care şi-au pun serviciile în slujba comunităţii.LA MULTI ANI !

INSpeCToR Sef Colonel STELIAN REChITEAN

8

ZONA BRAşOVULUI.REPERE GEOGRAfICE şI ISTORICE

I.1. DATE GEOGRAfICE

Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, judeţul Braşov, ocupă din punct de vedere fizico-

geografic cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.

Situat între 45° 23’ 13’’ – 46° 6’ 11’’ longitudine estică.Întins pe o suprafaţă de 536309 ha, judeţul Braşov reprezintă 2,3 % din suprafaţa României. Braşov, capitala judeţului, cu o populaţie de 279 728 de locuitori, este situată în partea central – estică a României, la poalele vârfului Tâmpa (976 m).Teritoriul administrativ al oraşului Braşov se încadrează în partea sudică a depresiunii Braşovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu fluxul intern al Carpaţilor Orientali.

Regiunea se compune din două unităţi distincte: - depresiunea Braşovului, - „ orogenul Carpaţilor Orientali”. La contactul dintre aceastea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activităţilor factorilor externi, şi anume: - piemontul oraşului Braşov, - piemontul Săcele, - culoarul piemontan Râşnov.

Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: - treapta munţilor înalţi, cu înălţimi de peste 1700 m – munţii Bârsei, respectiv masivele Postăvarul şi Piatra Mare; - treapta munţilor scunzi, cu înălţimi între 800 şi 1700 m, în care se încadrează munţii Întorsura Buzăului, Dârstelor, Tâmpa, Poiana Braşovului, Codlei şi Perşani; - trapta depresiunilor, cu înălţimi cuprinse între 800 şi 700 m altitudine.

Clima judeţului Braşov are un specific temperat – continental, caracterizându-se prin nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental, mai umedă şi răcoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile

9

extreme. Cantitatea de precepitaţii este relativ mai ridicată ca urmare a contrastelor diurne mici.

Temperatura medie anuală a aerului este de 7,6 C, temperatura maximă absolută fiind de 37 C în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii cuprinse între 1,5 şi 3,2 m/s.

I.2. SCURT ISTORIC AL MUNICIPIULUI BRAşOV

Aflat în zona de convergenţă a trecătorilor carpatice, Braşovul se înscrie, prin tradiţie, pe lista importantelor centre comerciale şi meşteşugăreşti ale ţării.

Aşezat în sud – estul depresiunii Bârsei, într-un spaţiu geografic favorabil habitatului, teritoriul Braşovului a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri. Primele urme de locuire descoperite până astăzi pe teritoriul oraşului, sunt cele ale unor aşezări ale neoliticului târziu. Urmează vestigii din epoca bronzului, cea a fierului, apoi a statului dac şi perioada stăpânirii romane şi în continuare până în secolul XI când începe înglobarea treptată a Transilvaniei în statul maghiar.

Începând cu secolul al XI- lea, Transilvania a fost încorporată treptat Regatului maghiar, păstrându-şi însă autonomia. În 1211, Andrei al II- lea donează Ţara Bârsei Cavalerilor teutoni, obligaţi astfel să apere frontiera estică a regatului, expusă invaziilor asiatice. După tradiţie, aceştia ar fi ridicat pe lângă alte cetăţi şi fortăreaţa de pe muntele Tâmpa. În cei 14 ani de stăpânire teutonă şi după aceea, în Ţara Bârsei, s-au stabilit, alături de populaţia autohtonă românească, colonişti saşi invitaţi de regalitate.

Odată cu primele informaţii despre zonă apare şi prima atestare documentară a Braşovului într-o inscripţie păstrată în interiorul Bisericii Negre : 1213. În Catalogus Ninivensis – 1235 – oraşul figurează sub numele de Corona, în timp ce în 1252 este menţionat ca Barasu, iar în 1288 Braso.

Din 1292 datează referirile la întemeierea primei biserici ortodoxe ( Sf. Nicolae) în Scheii Braşovului – aşezare românească – iar în 1377 se menţionează pentru întâia dată ctitoria noii biserici în stil gotic Sf. Maria – mai cunoscută sub numele Biserica Neagră, după incendiul din 1689.

Din a doua jumătate a secolului XV datează puternicul sistem de fortificaţii al oraşului, care consta într-o dublă cantură de ziduri de apărare întărite cu turnuri şi înconjurate de şanţuri de apărare şi turnuri (detaşate) de veghe. În 1476, Vlad Ţepeş, aflat la Braşov, confirma, printr-un document, vechile privilegii comerciale ale braşovenilor, iar domnitorul Ştefan cel Mare cere magistrului Braşovului sprijinul pentru campaniile sale împotriva turcilor.

În 1495 încep lucrările de construcţie ale bisericii de piatră Sf. Nicolae din Schei şi totodată în curtea acesteia se zideşte clădirea

10

pentru Prima Şcoala Românească, cea mai veche atestată documentar din România.

În 1498 umanistul şi reformatorul luteran Johannes Honterus a înfiinţat prima tipografie din Braşov.

La 1600 Mihai Viteazul poposeşte la Braşov ca „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”.

În 1689 izbucneşte marele incendiu din Braşov, care a distrus înfăţişarea gotică şi renascentistă a oraşului. În urma acestuia, practic, numai structura urbanistică s-a păstrat. Oraşul a fost refăcut în întregime în a doua jumătate a secolului următor, mărturiile marelui incendiu dispărând abia la 1744.

La 1823, s-a fondat prima fabrică din Braşov – fabrica de tricotaje şi postav „ Wilhelm Scherg & Comp.”, iar la 1838 apare primul număr al revistei Gazeta de Transilvania.

În 1851 s-a înfiinţat primul liceu român din Braşov – Andrei Şaguna. La 1867 Banca Ungară deschide o sucursală la Braşov. La 1873, se deschide circulaţia pe calea ferată Braşov – Sighişoara, iar în 1892 s-au montat primele telefoane la Braşov. Tot la sfârşitul secolului XIX, se termină lucrările la Palatul Finanţelor, actualul sediu al Primăriei Braşov. La 7 decembrie 1918, după proclamarea Marii Uniri, primarul german Schell, împreună cu reprezentanţii tuturor naţionalităţilor, salută intrarea armatelor române în Braşov. La 1924 se infiinţează la Poiana Braşov, Şcoala de Ski Săsească, iar la 1933 se construiesc uzinele „Astra” şi primele hale ale Uzinei de avioane.

În 1943 se introduce gazul metan în oraş, iar din 1948 începe construcţia primului ansamblu de locuinţe colective, Cartierul „Astra”.

La 1 ianuarie 2008, în urma anchetelor statistici pe suprafaţa de 536 309 ha a judetului Braşov, populaţia stabilă era de 596 467 locuitori.

Lt. col. Măzărel Viorel

11

ISTORICUL POMPIERILOR BRAşOVENI

Aflată mereu la datorie, prin specificul ei, atât în timp de pace cât şi în timp de război, instituţia pompierilor s-a afirmat prin înaltă conştiinţă civică manifestată prin salvarea vieţii oamenilor, în apărarea avuţiei acestora. Parte integranta a instituţiei pompierilor din România, pompierii braşoveni au avut o evoluţie determinată de condiţiile istorice generale şi social-istorice ale regiunii în care este situat judeţul.In procesul făuririi instituţiei pompierilor braşoveni putem distinge două procese majore: a) 1799 – 1936, procesul făuririi şi dezvoltării pompierilor civili b) 1936 - 2008 procesul formării şi dezvoltării instituţiei pompierilor militari

Perioada 1799-1936 poate fi delimită prin existenţa a două etape distincte.

Prima etapa, delimitată până la înfiinţarea instituţiei pompierilor şi a poliţiei de incendiu în 1869, se caracterizează prin lipsa organizării serviciului de pompieri, a unor oameni anume pregătiţi pentru lupta cu focul, şi prin existenţa unui inventar pompieristic redus şi prost întreţinut, care de cele mai multe ori se dovedea a fi ineficient.

În Braşov, ca în majoritatea oraşelor transilvane, organizarea combaterii incendiilor se făcea prin forme specifice, care, în ansamblu, foloseau priceperea profesională a breslelor şi aveau ca model Regulamentul pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, elaborat de Curtea de la Viena prin Magistratura Capitalei Imperiului. Ca formă specifică de organizare se poate remarca împărţirea oraşului pe vecinătăţi care cuprindeau teritoriul a 2-4 străzi, având drept scop realizarea si apărarea intereselor vecinilor, asigurarea lor publică, obligaţia de a întreţine curăţenia caselor şi străzilor, pe aceea de a întreţine aparatele de stingere a incendiilor, cât şi îndeplinirea funcţiei de pompier în caz de incendiu. În fruntea vecinătăţilor se alegeau doi vilici care aveau îndatorirea de a supraveghea luarea măsurilor

de prevenire, inspectarea hornurilor şi a locurilor favorabile izbucnirii incendiilor. Vecinătăţile aveau şi un regulament pompieristic, datat 1800, prin care se organizau plutoane dotate cu cele necesare şi care erau conduse de către un comandant. Atribuţiile specifice pentru stingerea incendiilor erau bine împărţite astfel: pielarii aduceau apa, dulgherii dărâmau obiectivul incendiat, iar urloierii stingeau focul. Pentru stingerea incendiilor se foloseau găleţi de piele (care se umpleau cu apă şi se dădeau din mână în mână), scări, târnăcoape. Mult

mai târziu prin secolul al XVIII-lea apar pompele de mână şi pe roţi şi stropitorile de incendiu.Un inventar din anul 1799 menţionează că la acea dată, în oraşul Braşov, existau 8 pompe pe roţi, 12 pompe de mână, 18 scări, 41 târnăcoape si 41 găleţi din piele.

12

În aceasta perioada poate fi remarcat cel mai mare şi devastator incendiu, care s-a produs la 21 aprilie 1689 pe strada Neagra (astăzi Castelului), focul favorizat de un vânt puternic, s-a extins cu repeziciune asupra străzilor Spitalului, G. Bariţiu apoi în Piaţa Sfatului. In acest incendiu a fost afectată şi biserica gotică, care datorită zidurilor înnegrite de fum a primit denumirea de Biserica Neagră. In acest incendiu au murit în flăcări aproximativ 300 de persoane şi au fost distruse numeroase mărfuri ale negustorilor moldoveni şi valahi.

A doua etapa începe în anul 1869, când in Braşov se înfiinţează prima “reuniune a pompierilor voluntari”, care in anul 1874 se va reorganiza. Această noua etapă este caracterizată prin organizarea serviciului de pompieri cu oameni bine pregătiţi teoretic şi practic, prin întocmirea unor regulamente şi instrucţiuni de serviciu, prin înzestrarea cu echipament şi aparate eficace pentru stingerea incendiilor.Sunt cumpărate hidrofoare, scări, securi, cordoane, iar în anul 1876 se pune la dispoziţie marea pompă de apa. Se înfiinţează 5 “staţiuni” de semnalizare şi înştiinţare a pompierilor în caz de incendiu.

Astfel, intervenţiile pompierilor au fost încununate de succes cu ocazia incendiului de pe Dealul Furcilor din 17 noiembrie 1874, şi a celui din 1878 când flăcările au cuprins clădirea

Hotelului nr. 1 existent în capătul străzii Lungi, pompierii luptându – se peste 15 ore cu focul, iar în anul 1890 cu ocazia incendiului izbucnit la două canistre de 35.000 litri de petrol aparţinând „Fabricii de petrol” din Braşov.

În 1899, Reuniunea pompierilor voluntari din Braşov număra 103 membrii activi şi 500 membrii ajutători, fiind menţionate 308 incendii la care aceştia au intervenit. Instrucţia se realiza la Turnul Pompierilor, care era construit din lemn şi era amplasat în Livada Poştei.

Însufleţită de dorinţa unei dezvoltări moderne, reuniunea a trimis în anul 1901 pe comandantul şi adjunctul său la marea expoziţie pentru apărare împotriva focului şi probleme de salvare de la Berlin, unde, în acelaşi timp, s-a ţinut şi adunarea Congresului European al Pompierilor. Influenţa acestei călătorii de documentare s-a concretizat prin repararea aparatelor existente, modificarea şi îmbunătăţirea statutelor.

După primul război mondial, activitatea reuniunii a slăbit, rămânând cu o dotare slabă, necorespunzătoare. În perioada 1919-1923 se întăreşte disciplina în cadrul reuniunii, se organizează exerciţii festive generale, speciale, participând-se la stingerea a 344 de incendii.

13

Perioada 1936 - 2008 poate fi delimită prin existenţa a trei etape distincte.

Prima etapă, cuprinde perioada 1936-1945 şi este caracterizată prin înfiinţarea structurilor militare ale pompierilor militari, care au evoluat în funcţie de factorii administrativi şi politici ai vremii.

Astfel prin Legea pentru organizarea pompierilor, promulgată la 3 aprilie 1936, se reglementa activitatea pompierilor militari şi civili din întreaga ţară. Potrivit articolului 4 din Lege, Corpul Pompierilor Militari se compunea din comandament de serviciu, grupuri de unităţi, centre de instrucţie, unităţi de pompieri militari, ateliere şi depozite, formaţiuni de pompieri rurali.

Pentru aplicarea prevederilor legii, începând cu luna iunie 1936 s-au înfiinţat noi unităţi de pompieri militari. In municipiul Braşov, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, s-a constituit o companie de pompieri la 4 iulie 1936. Comandantul Companiei de pompieri militari Braşov a fost numit lt. Trăistaru Vasile, care a deţinut această funcţie până la 15.02.1937 când a fost numit cpt Paul Tittes.

Potrivit legii, comandantul companiei de pompieri militari devine şi şeful formaţiunilor de pompieri din judeţ. Tot comandantului companiei îi erau încredinţate şi executarea măsurilor ce revin pompierilor din Regulamentul apărării pasive contra atacurilor aeriene.

În scurt timp, în cele 47 de comune ale judeţului Braşov s-au constituit comisii de apărare pasivă din care făceau parte şi şefii formaţiunilor de pompieri.

Din punct de vedere organizatoric, ca urmare a modificărilor operate de Marele Stat Major cu data de 12 februarie 1937, Compania de pompieri din Braşov aparţinea de Grupul Teritorial Bucureşti, unul dintre cele 7 grupuri ale Corpului Pompierilor Militari.

În privinţa dotării cu tehnică de luptă este de menţionat că unitatea de pompieri militari din Braşov a preluat, potrivit Legii din 1936, multe şi valoroase materiale de la formaţiunile de pompieri voluntari, materiale achiziţionate de acestea în 67 de ani de existenţă.

Cazarma Companiei de pompieri Braşov a fost construită între anii 1936-1939 după un proiect tip eliberat de la Bucureşti. Printre altele, proiectul prevedea dispunerea garajelor la faţada din stradă. În apropiere erau dispuse atelierele de reparaţii pentru maşini şi diverse accesorii. Dormitoarele erau dispuse fie deasupra garajului, fie alături.

Odată cu intrarea României în război, trupele de pompieri sunt implicate în operaţiunile militare, ocazie cu care Compania de pompieri Braşov intră în subordinea Grupului 2 pompieri

14

Bucureşti, iar Secţia Făgăraş în cea a Grupului 6 pompieri Sibiu.

Pompierii braşoveni au participat la stingerea incendiilor provocate de aviaţia americană în aprilie - iulie 1944 în cartierul industrial al Gării şi gara Braşov, uzinele Voinea, I.A.R. , Vacuum Oil etc.

De asemenea pompierii militari braşoveni şi-au adus contribuţia la înfăptuirea şi desăvârşirea actului insurecţional de la 23 august 1944, participând în data de 28 august 1944, la dezarmarea unui convoi de maşini germane care se afla în trecere prin faţa cazărmii, iar, împreună cu efective din Compania Iaşi şi subunităţi din Regimentul 6 Călăraşi, dislocate la Bod, au apărat cu succes postul de radio Bod, atacat de trupe duşmane.

Din păcate, informaţiile prelucrate din aceasta perioadă sunt foarte sumare, deoarece, odată cu retragerea trupelor naziste şi hortiste, arhiva Companiei de pompieri Braşov se pare că a fost

distrusă.

Etapa a doua cuprinde perioada 1945 -1968 şi se caracterizează în principal prin profunde transformări determinate de conducerea politică a vremii.

Astfel, după încetarea războiului, la data de 18 iulie 1945, este constituit Grupul 5 pompieri Braşov, care avea în compunere Compania pompieri Braşov, Secţia de pompieri Făgăraş, Secţia Ucea, Secţia de pompieri Predeal. În cursul

anului 1946 se înfiinţează la Braşov Inspectoratul Regional cu Grupurile 5 Ploieşti şi 6 Braşov. Grupul 6 avea în organică Compania de pompieri Braşov, Secţia de pompieri Făgăraş, Secţia de pompieri Predeal, Secţia Ucea.

Un an mai târziu, în 1947, inspectoratele regionale s-au redus la 4, ceea ce a determinat mărirea numărului de grupuri. În urma acestor schimbări, la Braşov va funcţiona Grupul 9, încadrat la Inspectoratul Regional nr. 3 Cluj.

Începând cu 01.01.1948, în arhiva unităţii există documente din care rezultă că Grupul de pompieri Braşov asigura administrativ, tehnic, material şi financiar următoarele subunităţi: Compania de pompieri Braşov, Sibiu, Alba Iulia, Secţia de pompieri Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Odorhei, Făgăraş, Ucea, Sighişoara. Târnăveni, Mediaş, Blaj, Deva, Mârşa-Avrig, Sebeş Alba, Aiud, Orăştie.

În ceea ce priveşte dotarea Grupului din acea perioadă, nu avem date concrete însă, din ordinele de zi, erau alocate la drepturi autospeciale cum ar fi: autoscară mecanică Magirus , A.P.C Magirus, APC, Autocamion, Motocicletă, Motopompă de tip Magirus, Rozenbauer, Honved sau autocamioane de tip Skoda.

Totodată, începând cu anul 1948, sunt înfiinţate centre de instrucţie ale pompierilor militari,

15

aflate sub comanda directă a Comandamentului Pompierilor Militari. La Braşov a fost înfiinţat Centrul de instrucţie pompieri nr. 19, care a funcţionat până în anul 1952. Sediul centrului a fost în actuala cazarmă a Brigăzii de jandarmi din Braşov, pe atunci formată din 17 barăci, iar instrucţia se efectua pe locul numit Lempes, de lângă comuna Sânpetru.

În anul 1951 Grupul de Pompieri regional Stalin avea în organică Companiile de pompieri oraş Stalin, Sibiu, Făgăraş, Mediaş şi Secţiile de pompieri Predeal, Zărneşti, Ucea, Târnăveni, Blaj.

Activitatea de prevenire a incendiilor se organizează la nivelul anului 1956 prin înfiinţarea Inspecţiei regionale de supraveghere şi prevenirea incendiilor (S.P.I), cu sediul în oraşul Stalin, care era formată din 3 inspecţii orăşeneşti S.P.I în oraşele Braşov, Sibiu, Mediaş, 8 inspecţii raionate S.P.I. in fiecare raion al regiunii Braşov.

Etapa a treia cuprinde perioada din 1968 şi până în prezent care este marcată de organizarea administrativă determinată de dispariţia regiunilor şi apariţia judeţelor.

Ca urmare a reorganizării administrative, la 1 octombrie 1968, a avut loc şi reorganizarea Corpului Pompierilor Militari, când pompierilor militari din Braşov li s-a atribuit denumirea de Grupul de Pompieri al Judeţului Braşov, grup de tip A şi care avea în organică Comandamentul, Statul Major, Secţia de prevenirea incendiilor, Secţia tehnic utilaj, Subunităţi de intervenţie: Compania de pompieri Braşov, Compania de pompieri Făgăraş, Compania de pompieri Predeal.

Subunităţile de intervenţie au fost întărite prin înfiinţarea la data de 19.07.1974 a Companiei de pompieri Braşov 3, iar un an mai târziu, la l iulie 1975 a Companiei de pompieri Victoria, cu menirea de a apăra, din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor, obiectivele din cartierul „Steagu Roşu” Braşov respectiv Combinatul Chimic Victoria.

La 10.05.1980 începe construcţia noi cazărmi de la Depozitul Stoc Mobilizare Bod când se construiesc garajul, sera, se împrejmuieşte perimetrul cu gard şi este realizat iluminatul exterior. În acelaşi timp se constituie şi pichetul de incendiu, iar la data de 1 iulie 1994, se reînfiinţează Compania de pompieri Zărneşti.

În această perioadă, o importantă modificare a organigramei unităţii, se produce la 01.05.1998, când unitatea primeşte şi denumirea de Grupul de Pompieri „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov, cu următoarea organică: Comandant grup, Statul major, Biroul de prevenirea incendiilor, Compartimentul Logistică şi Biroul asigurare tehnico materială şi reparaţii, Compartimentul financiar contabilitate, Cabinetul Medical, Subunităţi de pompieri: Detaşamentul de pompieri Braşov 1 cu garda de intervenţie Bod, Secţia de pompieri Braşov 2, Secţia de pompieri Făgăraş, Staţia de pompieri Victoria, Staţia de pompieri Predeal, Staţia de pompieri Zărneşti.

16

O altă modificare majoră în evoluţia unităţii are loc la 15.12.2004 când personalul din structurile Grupului de pompieri „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov şi ale Inspectoratului de protecţie civilă judeţean Braşov se mută, în interesul serviciului, în Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov.

Unitatea nou înfiinţată are în structură Comanda, Centrul operaţional (Monitorizare situaţii de urgenţă şi dispecerat, Management organizatoric, planificare misiuni şi resurse, Comunicaţii şi informatică), Inspecţia de prevenire (Serviciul de prevenirea incendiilor, Serviciul de protecţie civilă), Serviciul logistic, Compartimentul Financiar, Resurse umane, Juridic – contencios, Informare şi relaţii publice, Secretariat şi documente secrete, Structuri de intervenţie (Detaşamentul 1 de pompieri Braşov cu Garda nr. 2 de intervenţie Bod, Detaşamentul 2 de pompieri Braşov, Detaşamentul de pompieri Făgăraş, Secţia de pompieri Victoria, Detaşamentul de pompieri Predeal, Secţia de pompieri Zărneşti).

Cu data de 15.07.2006 a început prima etapă de profesionalizare a structurii prin organizarea de concursuri de încadrare a 438 de posturi de subofiţer, iar în 2007 s-a desfăşurat a II-a etapă de profesionalizare prin organizarea de concursuri de încadrare a 396 posturi de subofiţer, 4 posturi de personal contractual şi 24 posturi de ofiţer.

La data de 15.12.2006 a fost trecut în rezervă ultimul contingent de militari în termen, iar de la această dată inspectoratul este încadrat numai cu cadre militare, funcţionari publici, personal contractual, gradaţi şi soldaţi voluntari.

La data de 15.07.2007 a fost efectuată o nouă modificare a satului de organizare a inspectoratului, fiind făcute modificări structurale în special la compartimentele de la reşedinţa unităţii, unitatea fiind structurată astfel: Comanda, Centrul operaţional, Management organizatoric

planificare misiuni şi resurse, Comunicaţii şi informatică, Protecţia informaţiilor clasificate, Inspecţia de prevenire, Serviciul logistic, Financiar, Biroul resurse umane, Juridic şi contencios, Secretariat şi documente clasificate, Informare şi relaţii publice, Structuri de intervenţie: Detaşamentul 1 de pompieri Braşov, Detaşamentul 2 de pompieri Braşov, Detaşamentul de pompieri Făgăraş, Detaşamentul de pompieri Predeal, Secţia de pompieri Victoria, Secţia de pompieri Zărneşti, Pichetul de pompieri Poiana Braşov.

Lt. col. Şoglu Mircea

17

PREZENTAREA INSPECTORATULUI şI A SUBUNITĂŢILOR DIN TERITORIUL ZONEI DE COMPETENŢĂ

Prima formaţiune a Pompierilor Militari din judeţul Braşov a luat fiinţă la 4 iulie 1936. Evoluţia structurilor de pompieri militari din regiunea Braşov a fost una ascendentă, perioada interbelică fiind caracterizată prin intense activităţi de perfecţionare pe linie de prevenire şi stingere a incendiilor.

Odată cu intrarea României în război, trupele de pompieri sunt implicate în operaţiuni militare, astfel Compania de Pompieri Braşov, în data de 28 august 1944, a reuşit dezarmarea unui convoi de maşini germane care se aflau în trecere prin faţa cazărmii, iar, împreună cu efective din Compania Iaşi şi subunităţi din Regimentul 6 Călăraşi, dislocate la Bod, au apărat cu succes postul de radio Bod. După război, Compania de Pompieri Braşov a funcţionat în cadrul unităţilor Transilvania de Nord.

În 1947 inspectoratele regionale se reduc la un număr de 4. În urma acestei schmbări, la Braşov a rămas Grupul 9, încadrat la Inspectoratul Regional nr. 3 Cluj. La 15.02.1952, prin modificarea regiunii Braşov, ia fiinţă Grupul de Pompieri al Oraşului Stalin.

Urmează o serie de modificări administrative şi de organică prin care la 1.01.1954, Grupul de Pompieri Oraş Stalin trece la denumirea de Serviciu Regional P.C.I. Stalin, pentru ca la 01.10.1968, prin Ordinul M.A.I. nr.3061 care prevedea reorganizarea Corpului Pompierilor, să i se atribuie denumirea de Grupul de pompieri al Judeţului Braşov, grup de tip A, denumire sub care funcţioneză până la 01.05.1998 când devine Grupul de Pompieri „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al Judeţului Braşov s-a înfiinţat la data de 15.12.2004, în baza Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. I/0621 din 01.12.2004 prin unificarea Grupului de Pompieri “Ţara Bârsei” al Judeţului Braşov cu Inspectoratul de Protecţie Civilă Judeţean Braşov.

Inspectoratul judeţean este constituit ca serviciu public deconcentrat în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă în scopul asigurării managementului situaţiilor de urgenţă pe tipurile de risc din competenţă.

Activitatea inspectoratului este coordonată de prefect, conform prevederilor Legii nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare.

18

Conducerea inspectoratului judeţean se exercită de către inspectorul şef, care este numit prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea prefectului judeţului Braşov.

Inspectorul şef răspunde de aplicarea legilor în domeniul de competenţă şi asigură exercitarea dispoziţiilor organelor ierarhice, precum şi a celor date de prefect.Inspectorul şef reprezintă instituţia în relaţia cu celelalte unităţi ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, serviciile publice deconcentrate/descentralizate, organele administraţiei publice locale, instituţiile publice şi operatorii economici.Inspectorul şef este autoritatea investită legal cu dreptul să exercite comanda asupra întregului personal al unităţii. În îndeplinirea atribuţiilor pe linie de conducere inspectorul şef este ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct, numiţi prin ordin al inspectorului general.Inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Ţara Bârsei al judeţului Braşov este colonel RECHIŢEAN Stelian.

Prim-adjunctul inspectorului şef conduce nemijlocit Centrul operaţional, compartimentele Management organizatoric, planificare misiuni şi resurse, Comunicaţii şi Informatică, Protecţia informaţiilor clasificate şi coordonează activitatea subunităţilor de intervenţie.Primul adjunct al inspectorului şef este Lt. col. MOTRUNĂ Gabriel.

Adjunctul inspectorului şef este şeful inspecţiei de prevenire. Coordoneză activităţiile de control pe linie de prevenire şi stingere incendiilor, precum şi de protecţie civilă, la nivelul instituţiilor publice şi operatorilor economici. Coordonează activităţiile de pregătirea populaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă. Conduce activitatea de avizare şi autorizare în construcţii pe linia prevenirii şi stingerii a incendiilor şi protecţiei civile.Adjunctul inspectorului şef este Col. BOGDAN Lucian

19

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al Judeţului Braşov are structuri specializate destinate să execute misiuni de prevenire, monitorizare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, astfel:

Centrul operaţional - îndeplineşte permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alertare, şi coordonare tehnică operaţională a intervenţiilor în situaţii de urgenţă, la nivelul zonei de competenţă.Şef al centrului operaţional este Lt. col. DURAN Romică.

Compartimentul Management organizatoric, planificare misiuni şi resurse - monitorizează permanent funcţionarea structurilor, actualizează şi modifică documentele de organizare, planifică şi organizează misiunile specifice structurii, organizează activitatea de alarmare şi de mobilizare a

unităţii. Şef al compartimentului este Lt. col. LEPĂDATU Valentin.

Compartimentul Comunicaţii şi informatică - asigură operativitatea sistemelor şi echipamentelor de comunicaţii necesare conducerii pe timpul îndeplinirii misiunilor specifice. Şef al compartimentului este Slt. IORGA Sorin.

Compartimentul Protecţia informaţiilor clasificate - coordonează, controlează şi îndrumă activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate în

inspectorat şi subunităţile subordonate, la nivelul tuturor componentelor acesteia.Şef al compartimentului este Lt. col. MĂZĂREL Viorel.

Inspecţia de prevenire - îndeplineşte funcţiile de reglementare, avizare/autorizare, informare publică, îndrumare şi control privind

prevenirea situaţiilor de urgenţă, precum şi pregătirea populaţiei privind comportarea în situaţii de urgenţă şi are următoarele componente: Serviciul de prevenire a incendiilor participă la derularea programelor pentru pregătirea autorităţilor, serviciilor de urgenţă voluntare şi private, precum şi a populaţiei, constată şi sancţionează încălcarea dispoziţiilor legale din domeniul de competenţă, planifică şi desfăşoară inspecţii, controale, verificări şi alte acţiuni de prevenire privind modul de aplicare a prevederilor legale în domeniul apărării împotriva incendiilor.Şeful serviciului este colonel MEşOTĂ Gabriel.

20

Serviciul de protecţie civilă - identifică, evaluează şi analizează tipurile de riscuri generatoare de dezastre naturale, accidente tehnologice şi urgenţe radiologice de pe teritoriul judeţului Braşov, culege, prelucrează, stochează, studiază şi analizează datele şi informaţiile referitoare la protecţia civilă.Şeful serviciului este colonel PETRUŢIU Emil.

Compartimentul Pregătirea populaţiei - îndrumă, coordonează şi execută controlul de specialitate al serviciilor

publice voluntare şi serviciilor private pentru situaţii de urgenţă. Şeful compartimentului este cpt. Rotaru Claudiu.

Serviciul Logistic - organizează, execută şi urmăreşte gestionarea, depozitarea, inventarierea, declasarea şi casarea, transferarea şi valorificarea bunurilor disponibilizate cu respectarea prevederilor legale în vigoare; execută controlul ierarhic la gestiunile proprii şi ale subunităţilor de intervenţie, conform normelor legale în vigoare.Şeful Serviciului logistic este colonel NICHIfOROV Vasile.

Compartimentul financiar - organizează şi conduce contabilitatea, cantitativ şi valoric, în conformitate cu prevederile Legii Contabilităţii, Normelor metodologice privind contabilitatea unităţilor bugetare şi a regulilor din Normele generale-privind organizarea şi conducerea contabilităţii în Ministerul Administraţiei şi Internelor, aprobate de către Ministerul Finanţelor.Funcţia de contabil şef este asigurată de căpitan MILAN Angela.

Biroul Resurse Umane - efectuează, potrivit competenţei stabilite prin dispoziţiile legale, lucrările de încadrare a personalului, încheierea, desfacerea contractelor de muncă, trecerea în rezervă, înaintarea în gradul următor, promovarea în grade, trepte profesionale şi gradaţii, eliberarea sau promovarea din/în funcţii, recompensarea şi sancţionarea disciplinară.Şeful Biroului Resurse umane este lt. col. şOGLU Mircea.

21

Compartimentul juridic - urmăreşte modul de aplicare a normelor juridice în activitatea inspectoratului şi organizează împreună cu compartimentele din inspectorat studierea temeinică a legilor şi a altor acte normative, imediat după publicarea acestora, de către personalul care are atribuţii în aplicarea prevederilor legale, precum şi acţiuni de prevenirea încălcării normelor legale şi de înlăturare a deficienţelor constatate în activitatea unităţii;Şeful compartimentului juridic este sublocotenent SÂRBU Ioana

Compartimentul Informare şi relaţii publice - răspunde de relaţiile cu mass-media locală, în calitate de purtător de cuvânt pregăteşte conferinţele de presă ale instituţiei, întocmeşte comunicate de presă privind aspectele activităţii instituţiei.Şeful compartimentului Informare şi relaţii publice este locotenent BOTEZATU Marius.

22

DETAşAMENTUL I DE POMPIERI BRAşOV

Data înfiinţării Detaşamentului I de Pompieri Braşov se confundă cu aceea la care a luat naştere instituţia pompierilor militari braşoveni şi anume 4 iulie 1936. Detaşamentul I de Pompieri Braşov are sediul în strada Mihai Viteazu nr. 11 având limitele raionului de competenţă dispuse astfel: ► nord - comuna Apaţa; ► sud - oraşul Râşnov; ► est - strada Toamnei (oraşul Braşov). ► vest - comuna Vlădeni;

Suprafaţa raionului de intervenţie numără 1002,48 km2

Principalele obiective din raionul de intervenţie al detaşamentului sunt: - culturale: centrul istoric, Biserica Neagră, Prima Şcoală Românească; - economico-industriale: Depozitul PECO Cristian, S.C. Forex S.R.L., S.C. Rolem, I.A.R. Ghimbav împreună cu aerodromurile Ghimbav şi Sânpetru, S.C. Lubrifin, “Uzina R” Feldioara

23

Tehnica de luptă a subunităţii se compune din:

► 11 autospeciale – Autospeciala de primă intervenţie şi comandă, Autospeciala de capacitate medie pentru intervenţie la incendii, Autotun de intervenţie, Autopompă cisternă de alimentare cu apă cu tun,, Autospecială de capacitate mică, Autospecială pentru intervenţie la descarcerare, Autoscara mecanică, Autospecială cu praf şi azot, Autocamion de intervenţie, Autospecială pentru evacuarea fumului, gazelor şi pentru iluminat; Autopompă cisternă de alimentare cu apă;

► 10 utilaje PSI - Motopompă transportabilă, Motopompă remorcabilă, Barcă pneumatică, Tun tras 3000, Motogenerator de curent, Dispozitiv de încărcat pulberi stingătoare, 2 Motofierăstraie cu lanţ, 2 motofierăstraie cu disc. În anul 2007, Detaşamentul I de Pompieri Braşov a fost alertat să intervină la un număr de 326 situaţii de urgenţă, din care: ► incendii – 141; ► descarcerări – 33; ► asistenţa persoanelor – 55; ► protecţie civilă, dezastre – 80; ► protecţia mediului - 8; ► alte intervenţii - 9. Comanda subunităţii:

► Lt. Col Cârciumaru Petre – comandant; ► Lt.Berevoescu Alin – adjunct; ► Slt.Sfreja Ciprian – ofiţer III.

DETAşAMENTUL II DE POMPIERI BRAşOV

Situat în strada Berzei nr. 44, Detaşamentul II de Pompieri Braşov ia fiinţă într-o perioadă de continuă modernizare pentru Grupul de Pompieri Braşov şi anume anii 70 – 80. Subunitatea se înfiinţează 19.07.1974 ca urmare a unui incendiu devastator la Uzina de Autocamioane Braşov. Situată în extremitatea sudică a oraşului Braşov, subunitatea are o zonă de competenţă de 640 km2 având limitele dispuse astfel: ► nord– localitatea Lunca Câlnicului; ► nord-est–localitateaVama Buzăului; ► sud-est – localitatea Timişul de Sus. ► vest – Strada Toamnei; În afară de partea de est a oraşului Braşov, zona de competenţă a DetaşamentuluiII de Pompieri cuprinde şi localităţile:

24

Hărman; Podu-Olt; Purcăreni; Lunca-Câlnicului; Tărlungeni; Zizin; Prejmer; Oraşul Săcele; Teliu; Brădet; Vama-Buzăului; Babarunca; Budila; Timişul de Jos; Obiectivele pe care Detaşamentul II de Pompieri Braşov le are în zona de competenţă sunt foarte diversificate, fapt datorat economiei diversificate a oraşului, întinzându-se de la pensiuni sau zone turistice ca: Babarunca, Timişul de Jos, Timişul de Sus, până la zone

sau platforme industriale ca: Parcul Industrial SC. ROMAN SA, SC METROM SA, SC ELECTROPRECIZIA SA, SC CET SA, SC IUS SA, complexe comerciale ca: SC HIPROMA SA (Carrefour), SC SELGROS CASH & CARRY SRL, SC METRO CASH & CARRY SRL, SC KAUFFLAND SRL, SC BRICO STORE SRL.

Tehnica de intervenţie a subunităţii este compusă din:

► 7 autospeciale – Autopompa de primă intervenţie şi comandă, Autopompa cisternă de alimentare cu apă, Autotun de intervenţie, Autospecială cu praf şi azot, Autospecială de lucru cu spumă, Autoscara mecanică, Autocamion de intervenţie, Autospeciala pentru intervenţie la descarcerare; ► 3 utilaje PSI – 2 Motopompe transportabile; 1 Motopompă remorcabilă. În anul 2007, Detaşamentul II de Pompieri Braşov a fost alertat pentru a interveni la un număr 269 de intervenţii, din care: ► 164- incendii; ► 25 – descarcerări; ► 54 – asistenţa persoanelor; ► 10 – protecţie civilă – dezastre; ► 5 – protecţia mediului; ► 11 – alte intervenţii. Comanda subunităţii: ► Cpt. Vârtej Iulian - comandant; ► Slt. Riciu Cosmin - adjunct.

DETAşAMENTUL fĂGĂRAş

Înfiinţat la 01. 04. 1940, cu sediul actual în imediata vecinătate a platformei chimice Nitramonia pe strada Luncii nr. 2 , Detaşamentul de Pompieri Făgăraş are limitele raionului de intervenţie dispuse astfel:

► nord – judeţul Sibiu – comuna Cincu, ► sud - judeţul Argeş – masivul muntos Făgăraş; ► sud – est – oraşul Zărneşti – Unitatea Teritorială 430 Şinca;

25

► est - judeţul Mureş – oraşul Rupea. ► vest – oraşul Victoria – satul Sâmbăta de Jos;

Suprafaţa raionului de intervenţie însumează 2840 km2 şi este compus din : 1 municipiu – Făgăraş;1 oraş - Rupea; 16 comune cu 69 de sate aferente.

Obiectivele importante din raionul de competenţă al Detaşamentului Făgăraş se pot împărţi în:

- turistice – Muzeul Ţării Făgăraşului; Complexul Turistic Breaza; Hanul Sâmbăta de jos; Complexul Turistic Fântâniţa Crăiesei; Un număr de 5 mănăstiri aflate pe teritoriul zonei de competenţă a detaşamentului;

- economice – SC Arplama; SC Refract SRL; SC Nitroporos SRL; platforma UPRUC.

Tehnica de luptă aflată în dotarea subunităţii se compune din:

► 9 autospeciale: Autospecială de capacitate mică Dennis cu modul de descarcerare, Autopompă cisternă de alimentare cu apă, 2 Autotunuri pentru intervenţie , Autospecială de lucru cu spumă, Autospecială cu praf şi azot, Autospecială pentru evacuarea fumului, gazelor şi pentru iluminat, Autoscara mecanică Zil, Autocamion de intervenţie. ► 9 utilaje PSI: 2 Motopompe transportabile, Motopompă remorcabilă, 2 Bărci pneumatice cu motor, Motogenerator de curent, Tun Tras 3000, Dispozitiv încărcat pulberi stingătoare, Stingător remorcabil P 250.

În anul 2007, Detaşamentul de Pompieri Făgăraş a fost alertat pentru a interveni la 110 situaţii de urgenţă, din care: ► incendii – 79; ► descarcerări – 10; ► asistenţa persoanelor 16; ► protecţia mediului – 2; ► alte intervenţii – 3. Comanda unităţii : ► Mr. Moldovan Dorin - comandant; ► lt. Nan Radu - adjunct.

26

SUBUNITATEA ZĂRNEşTI

Înfiinţată la 15 decembrie 1993, Secţia de Pompieri Zărneşti, cu sediul actual în str. Mitropolit Metianu, nr. 41, reprezintă una din subunităţile tinere ale inspectoratului din Braşov, având limitele raionului de intervenţie dispuse astfel:

► nord - Comuna Şinca Veche; ► sud - Comuna Fundata ► est - Oraşul Râşnov; ► vest - m-ţii Piatra Craiului.

Suprafaţa raionului de intervenţie însumează 701,14 km2 cu o populaţie de 48.480 de locuitori, fiind compus din : 2 oraşe - Zărneşti, Râşnov; 7 comune-Vulcan, Poiana Mărului, Şinca - Nouă, Bran, Moeciu, Fundata, Holbav, împreună cu satele aparţinătoare: - Mina1 Mai, Măgura, Peştera, Fundăţica, Paltin. Principalele obiective aflate pe suprafaţa raionului de competenţă ale subunităţii sunt împărţite astfel:

• turistice : Complexul turistic Cheile Grădiştei; Hanul Bran; Complexul Turistic Vila Bran; Complexul Taverna Lupilor. • industriale: Staţia Turbocompresoare Şinca; Romoil Zărneşti. • admistrative şi de sănătate: Judecătoria Zărneşti; Spitalul de Neuropshiatrie Zărneşti; Spitalul de Neuropsihiatrie 1 Mai.

Tehnica de luptă aflată în dotarea unităţii este compusă din:

► 4 autospeciale – 2 Autopompe cisternă alimentare cu apă, Autopompă cisternă alimentare cu apă cu tun, Autocamion de intervenţie. ► 3 utilaje PSI – 2 Motopompe transportabile ( Honda, Godiva), Motopompă remorcabilă Novus.

În anul 2007, Secţia de pompieri Zărneşti a participat la 70 situaţii de urgenţă din care: ► 51 incendii; ► 5 asistenţa persoanelor; ► 9 protecţie civilă; ► 5 alte intervenţi

27

Comanda unităţii : ► Lt. Solomon Sebastian - comandant; ► Lt. Pulbere Marian - adjunct.

DETAşAMENTUL DE POMPIERI PREDEAL

Cu sediul în strada Mihail Săulescu, nr. 70, Detaşamentul de Pompieri Predeal se înfiinţează la data de 01.06.1942.

Zona de competenţă a subunităţii este delimitată după cum urmează:

► nord – Cheile Râşnoavei, pârâul Cheii. ► sud – limita de judeţ cu judeţul Prahova; ► est - m-ţii Retevoiu; ► vest – Pârâul mare, valea Ţigăneşti; Pe lângă Oraşul Staţiune Predeal, din raionul de intervenţie mai fac parte localităţile: - Pârâul Rece; Timişul de Sus. Suprafaţa zonei de competenţă numără 180 km², iar principalele obiective sunt reprezentate de unităţi turistice ca: Hotel Orizont, Hotel Bulevard, Hotel Belvedere, Hotel Carpaţi, Hotel Comfort Suites, Cabana trei Brazi, Cabana Vânătorul, etc.

Tehnica de intervenţie din dotarea subunităţii se compune din:

► 6 autospeciale - Autopompă de primă intervenţie şi comandă, Autopompă cisternă de alimentare cu apă Roman, Autopompă cisternă de alimentare cu apă cu tun, Autoscara mecanică 30m, Autocamion de intervenţie, Autospeciala pentru evacuarea fumului, gazelor şi pentru iluminat; ► 1 utilaj pentru prevenirea şi stingerea incendiilor – motopompa remorcabilă Novus. În anul 2007, Detaşamentul de Pompieri Predeal a participat la un număr de 26 intervenţii, din care: ► 13 incendii; ► 8 inundaţii; ► 4 alte intervenţii; ► 4 descarcerări.

Comanda unităţii : ► LT.MARCIU Lucian – comandant detaşament; ► SLT. DIACONU Ovidiu – adjunct;

28

SUBUNITATEA VICTORIA

Secţia de Pompieri Victoria, cu sediul în strada Aleea Uzinei nr.4, este subunitatea cea mai îndepărtată din zona de competenţă a Inspectoratului braşovean, aflându-se la 100 km. de oraşul Braşov, la limita dintre judeţele Braşov şi Sibiu.

Subunitatea din Victoria cunoaşte în istoria sa două perioade de existenţă şi anume : 1950 – 1964, când funcţionează Compania de Pompieri

Militari, urmată de o pauză de 11 ani, între anii 1964 - 1975, pentru a-şi reîncepe activitatea în anul 1975, activitate pe care o desfăşoară până în prezent. În anul 1977 subunitatea intră în folosinţa sediului actual, clădire construită între anii 1975 -1977.

Limitele subunităţii sunt dispuse astfel: ► nord - comuna Bruiu. ► sud - Creasta Făgăraşului, ► est - sat Sâmbăta de Sus; sat Rucăr; ► vest - Transfăgărăşan; Zona de competenta a subunitatii se întinde pe două judeţe: - jud. Brasov: 1 oras: Or. Victoria; 5 comune: Comuna Ucea; Comuna Lisa; Comuna Sambata de Sus; Comuna Dragus; Comuna Vistea - jud. Sibiu: 4 comune: Comuna Arpasu; Comuna Carta; Comuna Cartisoara; Comuna Bruiu. Suprafaţa raionului de intervenţie 316,82 km2.

Principalele obiective aflate în raionul de competenţă sunt: - S.C. Viromet S.A. Victoria; - S.C. Purolite S.A. Victoria; - S.C. Sparomex S.R.L.; - Zona turistica Sambata ; - Zona turistica Cartisoara; - Zona turistica Plaiul Lisei; - Zona turistica Arpasu

Tehnica de luptă aflată în dotarea subunităţii se compune din: ► 4 autospeciale – 2 Autopompe cisternă de alimentare cu apă, Autotun de intervenţie, Autospecială cu praf şi azot. ► 1 utilaj PSI - Motopompă remorcabilă Novus.

29

În anul 2007, Secţia de pompieri Victoria a intervenit la 24 situaţii de urgenţă, din care:

► incendii – 15; ► descarcerări – 1; ► asistenţa persoanelor – 5; ► protecţie civilă- dezastre – 1; ► protecţia mediului – 2. Comanda unităţii: ► Lt. col. Rugiubei Jani – comandant ; ► Cpt. Timoftă Bogdan – adjunct.

GARDA DE POMPIERI BOD Garda de pompieri Bod a luat fiinţă la 01.03.1982, constituindu-se, la acea dată, ca pichet de incendiu pe lângă Depozitul Stoc Mobilizare Bod.Cu sediul actual în stada Tudor Vladimirescu, nr 52, subunitatea din Bod se subordonează nemijlocit Detaşamentului I de Pompieri Braşov, iar în mod direct Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Ţara Bârsei al judeţului Braşov. Limitele raionului de intervenţie ale Gărzii de Pompieri Bod sunt dispuse astfel:

► nord – Comuna Feldioara, Comuna Hăghig; ► sud – Municipiul Braşov; ► est - Comuna Arusd, satul Podul Oltului; ► vest – Couna Hălchiu.

Suprafaţa raionului de intervenţie numără 54 km2.

Tehnica de intervenţie a subunităţii este compusă din: ► 3 autospeciale : Autotun de intervenţie, Autospecială de capacitate medie, Autocamion de intervenţie; ► 2 utilaje PSI: - Motopompă transportabilă MPR Novus 200, Barcă pneumatică. Comandant Gardă: ► Lt. Rugină Maricel - Ofiţer III.

30

PICHETUL DE POMPIERI POIANA BRAşOV

Situat în Staţiunea Poiana Braşov, pe strada Poiana Doamnei, Pichetul de Pompieri Poiana Braşov s-a înfiinţat la 01.09.2006 şi are ca raion de intervenţie staţiunea turistică de interes naţional Poiana Braşov.Limitele raionului de intervenţie sunt dispuse astfel:

► nord – şir de culmi muntoase, înalte 850 m – 1.300 m; ► nord – est - muntele Tâmpa; ► sud – vest - Cheile Râşnoavei; ► vest - şir de culmi muntoase, înalte 850 m – 1.300 m;

Raionul de intervenţie are o suprafaţă de 150 ha. Obiectivele principale ale raionului de competenţă sunt reprezentate de unităţi turistice, după cum urmează: - Hotel Împăratul Romanilor Aurelius; - Hotelul piatra Mare; - Hotelul Alpin; - Ana Hotels; - Hotelul Acasă la Dracula; - Restaurantul Coliba haiducilor; - Restaurantul Stâna Turistică; - Hotelul Caraiman; - Hotelul Royal; - Restaurantul Capra Neagră; - Heraldic Club; - Hotel Ruia; - Restaurantul Şura Dacilor; - Eoruhotel; - Vilele de Aur;

Dotarea subunităţii: ► 1 autospecială – Autopompă cisternă de alimentare cu apă. În anul 2007, Pichetul de Pompieri din Poiana Braşov a fost alertat să intervină la un număr de 4 situaţii de urgenţă, din care :

► Incendii – 2; ► Protecţie civilă – Dezastre – 1; ► Alte intervenţii – 1.

Comanda pichetului: ► Plt. Becsek Pal Adam.

Inspector sef col. Stelian Rechitean

31

PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ALE INSPECŢIEI DE PREVENIRE

Judeţul Braşov este situat în partea centrală a ţării, avănd o suprafaţă de 5363,1 km². Cuprinde patru municipii: Braşov, Codlea, Făgăraş, Săcele, şase oraşe: Ghimbav, Predeal, Râşnov, Rupea, Victoria, Zărneşti şi 47 de comune cu 149 de sate, avand o densitate medie a populaţiei de 110,5 locuitori / km².

Braşovul deţine numeroase obiective turistice şi istorice dintre care amintim: Poiana Braşov, Canionul Şapte Scări, staţiunile Bran şi Moieciu, Cetatea Râşnovului şi cea a Prejmerului, Castelul Bran şi altele. Aici a fost construită prima şcoală românească din ţară, iar în 1848 a fost elaborat programul „Prinţipurile noastre pentru reformarea patriei”, document prin care se cerea unirea Moldovei cu Ţara Românească.

Cel mai reprezentativ monument de artă gotică din România şi cel mai mare ca dimensiuni din sud-estul Europei este Biserica Neagră, care a fost construită între 1385 şi 1477. Deţine cea mai mare orgă din sud-estul Europei şi o colecţie valoroasă de covoare orientale din sec. XV – XVIII. Alte obiective turistice încărcate de istorie sunt: Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Casa Sfatului din Braşov, Cetatea Feldioara, Casa Mureşenilor, care adăposteşte importante valori culturale şi de patrimoniu, numeroase muzee şi biserici evanghelice fortificate. Pe tot teritoriul judeţului se găsesc hoteluri şi pensiuni cu un număr mare de spaţii de cazare, precum şi aproximativ 30000 de obiective economice, reprezentative în acest domeniu fiind: fabrica de elicoptere I.C.A. Ghimbav, Parcul Industrial Roman S.A., SC Ursus Breweries SA, INA Schaeffler SA etc.

Pentru a se evita producerea unor evenimente deosebite, care pot afecta siguranţa cetăţenilor, pot produce pagube materiale şi distrugerea valorilor culturale, se impune respectarea legislaţiei şi a normativelor pe linie de situaţii de urgenţă. În acest context, în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov, s-a constituit ca o componentă principală Inspecţia de Prevenire. Aceasta planifică, organizează, pregăteşte şi desfăşoară activităţi de prevenire la instituţii publice, localităţi, construcţii cu aglomerări de persoane şi operatori economici din zona de competenţă, avându-se în vedere faptul că intervenţia în situaţii de urgenţă este de opt ori mai costisitoare decât prevenirea acestora.

Inspecţia de Prevenire judeţeană îşi desfăşoară activitatea în baza legislaţiei în vigoare (Legea 307/2006, Legea 481/2004, OUG 21/2004, HG 1490/2004, HG 1492/2004, OMAI 163/2007, OMAI 1474/2006 ş.a.) şi este structurată pe două servicii şi două compartimente, care acţionează pentru acelaşi scop: serviciul de prevenire a incendiilor, serviciul de protecţie civilă, compartimentul avizare-autorizare şi compartimentul pregătirea populaţiei. Acestea sunt încadrate cu inspectori învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, care îşi desfăşoară activitatea individual sau în colective constituite la nivelul structurilor proprii ori împreună cu reprezentanţi ai altor instituţii de stat. Scopul activităţii lor este acela de a preîntâmpina, reduce sau elimina riscul de producere a situaţiilor de urgenţă şi a consecinţelor acestora, de a proteja populaţia, mediul, bunurile şi valorile de patrimoniu prin mijloace şi măsuri specifice.

32

În primul semestru al anului 2008, efectivul de cadre al Inspecţiei de Prevenire a fost angrenat în 654 controale de fond, tematice si colective la diferite domenii de activitate (unităţi sanitare, unităţi de ingrijire şi asistenţă sociala, unităţi de învăţământ, obiective de cultură, unităţi de cult, operatori economici încadraţi în grupele SEVESO II, obiective cu grad ridicat de pericol în exploatare, adăposturi de protecţie civilă şi centre de colectare deşeuri) din care: 192 operatori economici, 445 instituţii, 8 obiective supuse controlului activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi 9 localităţi.

Pe timpul activităţilor de control au fost verificate 25 sisteme de alarmare (sirene) a populaţiei în cazul producerii unor situaţii de urgenţă, 2 localităţi aflate în zona de planificare la urgenţă, 13 localităţi aflate în zona de inundabilitate şi un număr de 19 adăposturi în diferite faze de execuţie. Au fost controlate 9 servicii voluntare şi 15 servicii private pentru situaţii de urgenţă.

Cadrele Inspecţiei de Prevenire au acţionat pentru a determina consiliile locale şi operatorii economici pentru operaţionalizarea serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, conform legislaţiei în vigoare. Eficienţa activităţii de prevenire la instituţii şi operatorii economici s-a manifestat prin reducerea numărului de situaţii de urgenţă cu peste 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007. Acest fapt nu se poate afirma şi despre localităţile judeţului la care, pe timpul controalelor executate s-au constatat o serie de nereguli, printre cele mai frecvente numărându-se: - o parte din primari nu au aplicat întocmai legislaţia specifică în domeniul situaţiilor de urgenţă; - fondurile din buget pentru organizarea şi înzestrarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă sunt insuficiente în raport cu riscurile identificate la nivelul localităţilor; - în multe localităţi nu există preocupări pentru completarea încadrării cu personal angajat (şefi servicii şi şoferi) şi voluntar şi pentru asigurarea dotării serviciilor voluntare cu mijloace tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor, echipamente de protecţie specifice, carburanţi şi alte mijloace necesare susţinerii operaţiunilor de intervenţie în cazul producerii unor situaţii de urgenţă.

În urma acţiunilor de control întreprinse s-au întocmit 651 documente de control în care au fost înscrise 1617 încălcări ale actelor normative de prevenire şi stingere a incendiilor şi protecţie civilă, 93 soluţionându-se pe timpul controalelor, iar 1352 au fost sancţionate.

Au fost aplicate un număr de 542 sancţiuni contravenţionale principale din care: 36 amenzi în cuantum de 93850 lei şi un număr de 506 avertismente, neînregistrându-se cazuri de abuzuri ale inspectorilor în aplicarea sancţiunilor, existând o singură contestaţie pentru una din amenzile aplicate, dar care a fost soluţionată favorabil.

Inspecţia de Prevenire a primit spre soluţionare 40 reclamaţii/sesizări, care au fost soluţionate conform legilor în vigoare, fiecăreia acordându-i-se o atenţie deosebită.

Pe parcursul semestrului I al anului 2008, personalul inspecţiei a participat la 9 misiuni speciale (vizite ale unor înalţi demnitari, manifestări culturale, evenimente la care a participat un număr mare de persoane), 4 cercetări privind stabilirea cauzelor de incendiu, o intervenţie la inundaţii, o intervenţie la alunecari de teren, 27 intervenţii la muniţie ramasă neexplodată şi 2 intervenţii pentru limitarea şi înlăturarea avariilor la construcţii.

33

Pentru eficientizarea activităţii de implementare a legislaţiei nou apărută în domeniul situaţiilor de urgenţă, la unităţile administrativ teritoriale şi operatorii economici au fost organizate, la sediul inspectoratului, 5 convocări de specialitate pentru personalul cu atribuţii în domeniu, respectiv şefii de servicii voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, preşedinţii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, şefii celulelor pentru situaţii de urgenţă de la operatorii economici clasificaţi după H.G.R. 804, şefii comitetelor operative cu activitate temporară şi directori ai unităţilor şcolare. În scopul pregătirii pentru intervenţie, serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au participat la concursurile profesionale, SVSU Prejmer şi SPSU Tohan SA Zărneşti, obţinând fiecare locul IV la etapa interjudeţeană, care s-a organizat la Sibiu, în data de 07.07.2008.

Pentru a dezvolta elevilor capacitaţile de a înţelege şi de a aprecia pericolele generate de situaţiile de urgenţă, pentru a promova atitudini şi comportamente corespunzătoare, dar şi pentru a forma viitori profesionişti în domeniul situaţiilor de urgenţă, cadrele Inspecţiei de Prevenire au organizat concursurile şcolare: „Cu viaţa mea apăr viaţa” şi „Prietenii Pompierilor”. La etapele judeţene au participat 19 echipe de la şcoli generale şi 9 echipe de la licee.

Acestea au fost câteva dintre coordonatele pe care s-a înscris activitatea Inspecţiei de Prevenire în primele 6 luni ale anului 2008. Evaluarea activităţii a scos în evidenţă volumul important de efort depus pentru atingerea obiectivelor propuse, dintre care cel mai important a constat în asigurarea continuităţii îndeplinirii atribuţiunilor legale.

Cetăţenii judeţului trebuie să beneficieze, în orice moment, de serviciile unei structuri de prevenire şi intervenţie în cazul producerii situaţiilor de urgenţă capabilă să gestioneze în orice moment orice tip de eveniment.

Col. Meşotă Gabriel

34

SfÂNTUL IOSIf DE LA PARTOş

La solicitarea conducerii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi-a dat binecuvântarea ca Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş să fie desemnat patronul spiritual al pompierilor români, cu prăznuire la 15 septembrie. Sfântul Ierarh Iosif de la Partoş este sfânt naţional, canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1956 ca făcător de minuni, cu sfinte moaşte păstrate în Catedrala Ortodoxă din Timişoara, fiind legat strâns de instituţia pompierilor din ţara noastră prin minunile sale, între care şi salvarea oraşului Timişoara de la distrugerea prin incendiu, fapt petrecut în timpul păstoririi sale ca mitropolit al Banatului (1650 – 1653). Născut în anul 1568, în localitatea Raguza din Dalmaţia, pe malul Mării Adriatice, Iosif – pe numele lui de botez Iacob – era fiul unei familii de ortodocşi vlahi. Tatăl său, negustor, transporta mărfuri pe Dunăre,

Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Adriatică. După moartea tatălui, familia se mută la un frate al mamei , în Orhida, unde Iacob învaţă carte şi unde, la 15 ani, intră în mănăstirea Maica Domnului. După 5 ani de învăţătură duhovnicească pleacă la muntele Athos, intrând la Mănăstirea Pantocrator, unde urcă treptele desăvârşirii şi primeşte haina monahală sub numele de Iosif. Tânărul schimonah, sârguincios, cunoştea, pe lângă limba maternă, alte câteva limbi – greaca, slavona, turca – stăpânind cu pricepere pătrunderea slovelor sfinte. Hărăzit cu darul facerii de minuni, Iosif vindeca pe bătrânii călugări ai Sfântului Munte, fiind purtat în acest scop prin mănăstirile de la Hilandar, Vatoped, prin alte schituri şi chilii.La cererea patriarhului Constantin, Iosif este trimis egumen la marea larvă (mănăstire) a Sfântului Ştefan de la Adrianopole, unde contribuie la reorganizarea şi punerea în orânduială a aşezământului. Fiindu-i apreciate calităţile de bun conducător, este pus să păstorească marea larvă românească de la Cutlumas, veche

ctitorie a voivodului Vlaicu-Vodă, înzestrată de Matei Basarab şi Vasile Lupu şi locuită de moldoveni,transilvăneni, bănăţeni şi munteni. Ajuns la o vârstă înaintată, Iosif se retrage la mănăstirea Vatoped,de unde, la 1650, este hirotonisit arhiereu şi ridicat la rangul de Mitropolit al Ţării Banatului. Punând suflet şi dragoste în toată munca sa, Iosif reorganizează mitropolia, întemeiază şcoli pentru pregătirea preoţilor, înalţă altare, ajută mănăstirile şi parohiile bănăţene, fiind un bun păstor al credincioşilor creştini. În acea vreme, se spune că, fiind odată partea de apus a Timişoarei cuprinsă de un foc groaznic ce mistuia casele oamenilor şi ameninţa să se întindă în tot oraşul, Iosif, ieşind în faţa bisericii cu Sfintele Taine în mână şi rugându-se, cu lacrimi, a fost ascultat de Dumnezeu, care a trimis o ploaie puternică ce a stins focul, scăpând astfel oamenii şi aşezarea de acel mare pericol. Îngreunat de povara bătrâneţii, Iosif se retrage la Mănăstirea Partoş, unde, după trei ani, în 1656, trece în lumea celor drepţi, la vârsta de 88 de ani. Tradiţia spune că, în clipa dormirii sale, clopotele mănăstirii au început să bată vestind plecarea sfântului. Trupul i-a fost aşezat într-un mormânt zidit în naosul bisericii mănăstireşti, unde o mulţime de oameni au vegheat la căpătâiul său. Trei sute de ani mai târziu, în dumunica de 7 octombrie, moaştele sale au fost mutate în catedrala Mitropoliei timişorene, sfântul valah fiind canonizat şi înscris în calendarul creştin ortodox la data de 15 septembrie. Trăim cu nădejdea că Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, patronul spiritual al pompierilor, va aduce spor duhovnicesc şi revărsarea darurilor binefăcătoare şi ocrotitoare ale bunului Dumnezeu peste pompierii români şi lucrarea acestora în folosul binelui comun.

Slt. Iorga Sorin