revista pompierii brasoveni 06

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

nr. 6, februarie 2010

În caz de urgenţă, sunaţi la 112!

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” - BRAŞOV

Ziua Protecţiei Civile din România

2 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

10,POMPIERII NNNEEEEVVVVVVVOVOVVVVSOSOSSSOSOOASASAASASSSARRBBBBB OOOOOOOOOOOOOSSSSSSSSSSSSSBBBBBBBBBBBBB IIIIIIIIINNNNNNNNNNNNNEEEEEEEEEVVVVVVVVVVVVVAAAAAAAAAAARRRRRRRRRRRRR SSRARAARRASSOOOOOBBB ABR VVSSS NNRB O IIIIIIIIINNNNNNNNNNNNNNNNVEVVVVVVVVVVEVEVEVEEVEEEVEEEEEOOOOOOOOOOOASASASASSSSSSSSSSRARRRRRRRRAARARRAAAAAAAASABBBBBBBBBBB OOOOOOOOOBBB SAAAABBRRRRR

4567

9

8

111317192122

24262830

323435

3

Revistă editată de către Asociaţia Pompierilor „Ţara Bârsei” – Braşov în colaborare şi cu sprijinul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

Braşov, str. Mihai Viteazu, nr. 11, tel. 0268/42.88.88

Cupr

insMesajul Ministrului Administraţiei şi Internelor......................................................

Mesajul Inspectorului General ..............................................................................Mesajul Guvernul României .................................................................................Mesajul Preşedintelui Consiliului Judeţean ............................................................Mesajul Primarului Municipiului Braşov ...............................................................Mesajul Inspectorului Şef ....................................................................................Rolul statului în gestionarea riscurilor teritoriale prin centrul judeţean de coordonare şi conducere a intervenţiilor (cjcci).....................................................1933 Apariţia armei protecţie civilă .....................................................................Managementul situaţiilor de urgenţă eterminat de inundaţii..................................Directiva SEVESO în domeniul amenajării teritoriale şi urbanismului.......................Riscurile tehnologice............................................................................................Organizarea unei tabere de sinistraţi .....................................................................Adăpostirea populaţiei..........................................................................................Măsuri de prevenire a accidentelor în rândul populaţiei în cazul descoperii elementelor de muniţie rămase neexplodate ........................................................Istoria vie de lângă noi, monumentele istorice.......................................................“Cu viaţa mea apăr viaţa”......................................................................................Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă..........................................................Locul, rolul şi misiunile serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă în cadrul comunităţilor locale.............................................................................................

„Servo Per Amikeko” ...........................................................................................Calendarul evenimentelor internationale 2010......................................................

O clăd

ire d

e 42

met

ri înălţim

e di

n Bu

cureşti

, a fo

st co

nstru

it în

189

0, tr

ansfo

rmat

într-

un M

uzeu

al P

ompi

erilo

r din

196

3

Colectiv redacţional:Col. Drd. Stelian RECHIŢEANCol. Mircea ŞOGLU,Col. Lucian BOGDANLt.col. Marian SANDULt. Col. Viorel MĂZĂRELMaior Daniela DAMIANMaior Daniel CROITORUCpt. Claudiu ROTARUSlt. Cristiana BEGANSg. Maj. Mircea Costăchescu

Foişo

r de

foc

ˆ

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 3

ww

w.is

ujbv

.ro

I.S.U. “ŢARA BARSEI” ,

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Mesajul Ministrului Administraţiei şi Internelorcu ocazia împliniri a 77 de ani de la apariţia Protecţiei Civile în România

Se împlinesc anul acesta 77 de ani de la primul document care consfi nţea apariţia structurilor de apărare civilă din România - Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, prin care Regele României aproba Regulamentul Apărării Pasive contra atacurilor aeriene.

Prezenţi permanent la datorie, alături de reprezentanţii celorlalte componente ale sistemului naţional de apărare, specialiştii protecţiei civile au dovedit profesionalism, curaj şi abnegaţie, contribuind la salvarea vieţilor omeneşti şi diminuarea distrugerilor materiale

La cei 77 de ani de existenţă protecţia civilă, integrată inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, este o structură modernă şi efi cientă, capabilă să asigure securitatea şi liniştea comunităţilor şi cetăţenilor.

Ministerul Administraţiei şi Internelor îşi propune să acorde o atenţie sporită gestionării situaţiilor de urgenţă, prin continuarea procesului de dotare şi modernizare a instituţiei şi, nu în ultimul rând, prin continuarea procesului de implementare a intervenţiei la situaţii de urgenţă pe bază de voluntariat.

Momentul aniversar de astăzi constituie un prilej de apreciere a curajului celor care au contribuit la salvarea populaţiei ameninţate de cutremure, inundaţii, alunecări de teren,

accidente, catastrofe şi alte pericole, dar şi de apreciere al eforturilor specialiştilor protecţiei civile în susţinerea reformelor instituţionale.

La această sărbătoare adresez tuturor celor aniversaţi sincere urări de sănătate, împliniri şi satisfacţii în activitatea profesională şi viaţa personală.

La Mulţi Ani!

Ministrul Administraţiei şi InternelorVasile BLAGA

Ministrul Administraţiei şi InternelorVasile BLAGA


10,POMPIERII NNNEEEEVVVVVVVOVOVVVVSOSOSSSOSOOASASAASASSSARRBBBBB OOOOOOOOOOOOOSSSSSSSSSSSSSBBBBBBBBBBBBB IIIIIIIIINNNNNNNNNNNNNEEEEEEEEEVVVVVVVVVVVAAAAAAAAAAARRRRRRRRRRRRR SSRARAARRASSOOOOOBBB ABR VVSSS NNRB OB IIIIIIIIINNNNNNNNNNNNNNVEVVVVVVVVVVVEEVEVEEVEEEVEEEEEOOOOOOOOOOOASASASASSSSSSSSSSRARRRRRRRRAARARRAAAAAAAASABBBBBBBBBBB OOOOOOOOOBBB SAAAABBRRRRRB

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELORINSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE

URGENŢĂ

Mesajul Inspectorului General la aniversarea a 77 de ani de la înfi inţarea Protecţiei Civile în România

Se împlinesc 77 de ani de la 28 februarie 1933 - zi în care Regele României, Carol al II-lea, aproba prin Înalt Decret Regal Regulamentul Apărării Pasive, consfi nţind înfi inţarea primelor structuri cu atribuţii de apărare civilă din România.

Acest moment aniversar constituie un prilej de omagiere a curajului cadrelor protecţiei civile care, de-a lungul timpului, cu preţul vieţii, au salvat populaţia ameninţată de pericolul diverselor dezastre şi catastrofe.

Specialiştii apărării civile s-au afl at permanent, în cei 77 de ani de existenţă, acolo unde semenii noştri au fost în suferinţă, ameninţaţi de dezastrele naturale şi catastrofele care au afectat cuprinsul ţării.

Prezenţi mereu la datorie, alături de celelalte componente ale sistemului naţional de apărare, specialiştii protecţiei civile au dovedit profesionalism şi devotament, intervenţiile desfăşurate în condiţii de risc contribuind la prevenirea pierderilor de vieţi, diminuarea pagubelor şi asigurarea securităţii cetăţenilor.

Activitatea protecţiei civile impune un înalt standard de solidaritate umană, sub semnul spiritului de sacrifi ciu şi o reală responsabilitate civică.

Trebuie continuată, prin dăruire şi muncă asiduă, o tradiţie pusă în slujba celor afl aţi în pericol. Fie ca eforturile să fi e răsplătite pe măsură, cu recunoştinţa binemeritată a semenilor noştri.

La această sărbătoare adresez specialiştilor protecţiei civile cele mai sincere urări de sănătate, împliniri şi satisfacţii în activitatea profesională, viaţa personală şi a familiilor dumneavoastră, împreună cu urarea de a onora pe mai departe frumoasa voastră carte de vizită.

La Mulţi Ani!

INSPECTOR GENERAL,General- locotenent Vladimir SECARĂ

INSPECTOR GENERAL,General- locotenent Vladimir SECARĂ

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro


La 28 Februarie în fi ecare an comemorăm înfi inţarea primelor structuri de apărare civilă în România prin Înaltul Decret Regal nr. 468 care a aprobat Regulamentul Apărării contra Atacurilor Aeriene.

În 2004 s-a produs ultima mare schimbare în urma căreia, structurile de protecţie civilă s-au unifi cat cu grupurile de pompieri, fi ind constituite inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Diversitatea situaţiilor de criză la care interveniţi vă recomandă ca demni urmaşi ai înaintaşilor voştri, consolidând respectul, preţuirea şi stima pe care societatea civilă vi le poartă şi pe care le-aţi dobândit cu sudoare şi chiar cu sacrifi ciul suprem.

Îndeplinirea cu promptitudine a misiunilor şi intervenţia imediată în situaţii deosebit de difi cile, zi şi noapte, mă fac să remarc profesionalismul cadrelor care, împreună cu celelalte structuri cu atribuţii în intervenţia la situaţii de urgenţă, au asigurat un climat de siguranţă şi protecţie la nivelul întregului teritoriu de competenţă, climat necesar dezvoltării economice a judeţului nostru. La această zi aniversară, adresez întregului personal, ofi ţeri, maiştri militari, subofi ţeri şi salariaţi civili, sincere gânduri de sănătate, bucurie şi fericire, însoţite de tradiţionalul:

La Mulţi Ani!Prefect Ion GONŢEA

GUVERNUL ROMÂNIEI Instituţia Prefectului – Judeţul Braşov.

Prefect Ion GONŢEA



În urmă cu 77 de ani, după primul război mondial, în ţara noastră apar structurile de protecţie civilă ca o necesitate în asigurarea protecţiei populaţiei. De-a lungul anilor Protecţia Civilă şi-a extins domeniul de activitate, având o contribuţie activă în salvarea de vieţi omeneşti şi bunuri materiale.

Prin profesionalismul şi seriozitatea cadrelor de protecţie civilă, s-a reuşit gestionarea unor situaţii critice provocate de inundaţii, alunecări de teren, secetă şi alte situaţii de urgenţă ce au necesitat intervenţii prompte şi efi ciente.

Apreciez rezultatele şi activitatea structurilor de protecţie civilă ca o consecinţă a muncii depuse în slujba societăţii civile pentru asigurarea unor servicii de calitate şi utile cetăţenilor judeţului nostru, atât în zona rurală cât şi urbană.

Vă felicit pentru eforturile depuse, pentru profesionalismul şi competenţa reliefate pe timpul executării numeroaselor misiuni şi vă doresc să consolidaţi pe mai departe renumele de care vă bucuraţi.

Cu ocazia acestui moment aniversar, vă urez cele mai calde felicitări depline în nobila şi difi cila dumneavoastră misiune.

La Mulţi Ani!

Preşedinte Consiliul Judeţean Aristotel Căncescu

MESAJUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN

Preşedinte Consiliul Judeţean Aristotel CĂNCESCU

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro

I.S.U. “ŢARA BARSEI”

Înfi inţarea în România a structurilor de protecţie civilă se constituie, prin „Regulamentul apărării pasive contra atacurilor aeriene” aprobat prin Înaltul Decret Regal nr.468 din 28 Februarie 1933. În cadrul acestui act normativ, se detaşează net conţinutul apărării pasive de cel al apărării active.

Pe parcursul anilor de existenţă, această armă s-a adaptat cerinţelor impuse de diversele schimbări de natură socială, politică şi militară, primind diferite denumiri şi misiuni. Începând cu data de 1 ianuarie 2001, unităţile militare de protecţie civilă de la Ministerul Apărării Naţionale au fost trecute la Ministerul de Interne.

Din data de 15.12.2004, inspectoratele de protecţie civilă s-au unifi cat cu grupurile de pompieri, fi ind constituite inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Protecţia Civilă s-a bucurat şi se bucură de cele mai alese aprecieri din partea societăţii civile, pentru înaltul profesionalism, capacitatea operaţională, abnegaţia şi devotamentul etalate în prevenirea şi rezolvarea celor mai grele situaţii privind apărarea vieţii, a bunurilor publice şi private, a mediului, limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor şi a altor situaţii de urgenţă şi criză.

Apreciez eforturile structurilor de protecţie civilă care, alături de celelalte componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în toate situaţiile limită şi-au dovedit rolul şi rostul, în sprijinul populaţiei civile al obiectivelor economice, sociale sau administrative.

Cu aceste gânduri şi sentimente, în calitate de primar al Municipiului Braşov, urez cadrelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al Judeţului Braşov, cele mai calde felicitări, sănătate şi putere de muncă.

La Mulţi Ani!

Primar George SCRIPCARU

MESAJUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI BRAŞOV

Primar George SCRIPCARU



Ca o constantă a istoriei noastre naţionale şi ca un tribut adus înaintaşilor noştri, în fi ecare an comemorăm momentul petrecut la 28 Februarie 1933, când, prin emiterea Înaltului Decret Regal nr. 468, Regele Carol al II-lea aprobă Regulamentul Apărării Pasive, şi consfi nţeşte astfel apariţia primelor structuri cu atribuţii de protecţie civilă în ţara noastră.

Organizate în Comandamentul Apărării Pasive, acestea au funcţionat pe timpul celui de-al doilea război mondial în cadrul Ministerului Aerului şi Marinei, iar după 1945 şi pe toată durata războiului rece în cadrul Ministerului Forţelor Armate şi mai apoi la Ministerul Apărării Naţionale, iar din anul 2001 la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Începând cu decembrie 2004, prin fuzionarea comandamentului Protecţiei Civile cu Inspectoratul

General al Corpului Pompierilor Militari, structurile de protecţie civilă sunt încadrate în Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi unităţile teritoriale corespondente, din compunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Sub orice formă şi în orice instituţie şi-au desfăşurat activitatea, cadrele de protecţie civilă şi-au făcut mereu datoria, acolo unde semenii noştri au fost în suferinţă, intervenind pentru salvarea vieţii oamenilor şi a bunurilor din calea dezastrelor, adaptându-şi modul de lucru şi planurile de cooperare cu celelalte forţe cu atribuţiuni în domeniu. Pregătirea şi devotamentul lor au fost demonstrate în numeroase ocazii de-a lungul anilor de existenţă: salvarea persoanelor de sub ruine, înlăturarea bombelor rămase neexplodate din timpul confl agraţiilor, intervenţiile în cazul inundaţiilor catastrofale, cutremurelor devastatoare, a alunecărilor şi prăbuşirilor de teren cu incidenţă dezastroasă asupra localităţilor.

Totodată mulţumesc colegilor din cadrul serviciului de protecţie civilă pentru munca de prevenire şi efi cientizare continuă a acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru abnegaţia pe care o demonstrează în acţiunile întreprinse în scopul instruirii societăţii civile.

Apreciez efortul colegilor noştri din cadrul Serviciului de Protecţie Civilă în direcţia susţinerii activităţilor inspectoratului nostru şi solicit în continuare aceeaşi implicare, la toate nivelurile pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor date nouă în competenţă prin lege.

Cu prilejul aniversării Zilei Protecţiei Civile din România, urez tuturor sănătate şi fericire, putere de muncă şi succes în îndeplinirea nobilelor misiuni ce ne revin!!!

La Mulţi Ani!Inspector Şef

Colonel Drd. Stelian RECHIŢEAN

Mesajul Inspectorului Şef la aniversarea a 77 de ani de la înfi inţarea Protecţiei Civile în România

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELORINSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

“ŢARA BÂRSEI” AL JUDEŢULUI BRAŞOV

Inspector Şef Colonel

Drd. Stelian RECHIŢEAN

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro


Prevenirea si solutionarea situatiilor de urgenta devine tot mai mult parte integranta a politicilor si strategiilor de

dezvoltare, securitate si stabilitate la toate nivelurile si in toate domeniile de interes. Se impune, mai mult ca oricand, sa fi e clarifi cate rolurile si responsabilitatile diferitelor entitati angrenate in managementul acestora. În perioada următoare dorim implementarea unui concept pentru sectorul public din Romania cu efecte imediate asupra cresterii calitatii si efi cientei serviciilor de gestionare a situatiilor de urgenta la toate nivelurile, de la cel judetean la cel national.

In prezent, Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta functioneaza in scopul prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta, asigurarii si coordonarii resurselor umane, materiale si fi nanciare necesare in vederea restabilirii starii de normalitate.

La nivel local, acesta este organizat de autoritatile administratiei publice locale si se compune dintr-o retea de organisme, organe si structuri abilitate in managementul situatiilor de urgenta, constituite pe niveluri sau domenii de competenta, care dispune de infrastructura si de resursele necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute in legislatia in vigoare.

Prin operationalizarea Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CJCCI) se doreste formarea unei structuri interinstitutionale destinata asistarii decizionale a Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta si coordonarii actiunilor de interventie asociate situatiilor de urgenta produse sau care au efect pe teritoriul unui judet.

Organizarea Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei are ca scop imbunatatirea schimbului de informatii intre institutiile implicate in managementul situatiilor de urgenta si facilitarea adoptarii rapide a celor mai bune decizii pentru situatiile respective. Aceasta structura presupune gruparea unor specialisti ai institutiilor cu atributii in domeniul managementului situatiilor de urgenta care sa colaboreze si sa interpreteze corect infromatii privind producerea situatiilor de urgenta. Acest lucru este posibil prin implementarea unui Sistem de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă (SMISU) ce conecteaza toate centrele

operationale pentru situatii de urgenta, precum si alte organizatii interesate, in vederea partajarii de informatii relevante si suport in luarea deciziilor atat in activitatea de zi cu zi, cat si in situatii de urgenta care implica gestionarea acestora de catre comitetele pentru situatii de urgenta. Sistemul va fi utilizat in toate etapele managementului situatiilor de urgenta: prevenire, planifi care, raspuns si restabilirea starii de normalitate.

Sistemul de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă este un sistem integrat destinat sa asigure suportul informational necesar factorilor decizionali, prin monitorizarea situatiilor, colectarea si distribuirea informatiilor despre urgente de la si intre institutiile implicate in gestionarea acestor situatii, evaluarea situatiilor de urgenta si a efectelor acestora, coordonarea interventiei, precum si elaborarea planurilor si procedurilor standard prevazute pentru fi ecare situatie in parte. Funcţionarea în regim de rutină a Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei va fi asigurată de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Activităţile Centrului Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei se vor desfăşura la sediul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă care va fi amenajat şi unde va fi implementat sistemul infomatic dedicat. Totodată, personalul angrenat în astfel de situaţii asigură coordonarea şi conducerea structurilor proprii şi gestionarea resurselor avute la dispoziţie.

Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei va avea corespondent naţional Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI) şi ministerial – Centre Operative.

Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei reprezintă o structură interinstituţională destinată asistării decizionale a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi coordonării acţiunilor de intervenţie asociate situaţiilor de urgenţă produse sau care au efect pe teritoriul României. Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei este compus din reprezentanţi ai tuturor ministerelor şi instituţiilor publice centrale reprezentate în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Centrul Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei va funcţiona la Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul

ROLUL STATULUI ÎN GESTIONAREA RISCURILOR TERITORIALE PRIN CENTRUL

JUDEŢEAN DE COORDONARE ŞI CONDUCERE A INTERVENŢIILOR (CJCCI)

Col. Drd. Stelian RECHIŢEAN



Situaţiilor de Urgenţă de la Ciolpani. Pentru Centrele Operative de la ministere şi

instituţii publice centrale reprezentate în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, răspunderea pentru amenajarea spaţiilor şi asigurarea condiţiilor de funcţionare revine fi ecarei instituţii în parte. Implementarea Proiectului la nivelul Centrelor operative nu exclude centrele operative cu activitate temporară dar se va concentra iniţial pe cele cu activitate permanentă.

Activitatea pe cele trei nivele (Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, Centrele Operative şi Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei) va avea atât caracter PROACTIV (desfăşurarea unor activităţi în condiţiile unor stări potenţial generatoare de situaţii de urgenţă) cât şi REACTIV (răspuns la situaţiile de urgenţă pe măsura producerii acestora).

În funcţie de natura situaţiei create, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, respectiv Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei poate funcţiona parţial sau total încadrat, conform procedurilor de activare pe faze.

În acest scop, fazele de activare au fost defi nite după cum urmează:

- verde – rutină (personalul va fi asigurat de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; activitatea se va desfăşura în cadrul Dispeceratului Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă conform procedurilor);

- galben – alertă (personalul va fi asigurat de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; activitatea se va desfăşura la sediul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă conform

procedurilor);- portocaliu – activare parţială a Centrului

Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (personalul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă va fi suplimentat cu reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate şi descentralizate la nivel judeţean, implicate conform legislaţiei în vigoare; activitatea se va desfăşura în spaţiile alocate Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei conform procedurilor);

- roşu – activare totală (reprezentanţii instituţiilor deconcentrate ale ministerelor şi ai instituţiilor reprezentative la nivel judeţean asigură fundamentarea hotărârilor care vor fi luate în comitetul judeţean şi asigură, totodată, ducerea la îndeplinire a hotărârilor adoptate de aceste organisme; activitatea se va desfăşura în spaţiile alocate Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei conform procedurilor).

Având în vedere rolul său, Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei va funcţiona neîntrerupt pe timpul manifestării şi gestionării situaţiilor de urgenţă şi va fi în măsură să asigure următoarele cerinţe:

Flexibilitate: Capacitatea de adaptare permanentă la situaţiile operative create;

Suport logistic: Asigurarea operativă şi în volum complet a resurselor umane, materiale şi fi nanciare necesare funcţionării sistemului la parametri optimi;

Securitate: Protecţia operaţiunilor, personalului, clădirilor şi sistemelor de comunicaţii împotriva scurgerii informaţiilor sensibile şi păstrarea în deplină siguranţă a acestora pe timpul producerii situaţiilor de urgenţă;

Continuitate: Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei trebuie să funcţioneze permanent atât timp cât situaţia o impune (înainte, pe timpul şi după manifestarea situaţiei de urgenţă);

Interoperabilitate: Comunicarea cu Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, celelalte Centre Judeţene de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei şi cu forţele de răspuns din teren.

Implementarea Sistemului de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă la termen impune efortul conjugat al tuturor factorilor implicaţi în Proiect. În acest sens, un rol deosebit revine autorităţilor administraţiei publice locale, deoarece împrumutul contractat a fost destinat proiectării sistemului şi achiziţionării aplicaţiilor software şi a echipamentelor minim necesare implementării Sistemului de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Implementarea acestui sistem va însemna o reducere a timpului de reacţie şi îmbunătăţirea calităţii gestionării situaţiilor de urgenţă precum şi asigurarea unor condiţii superioare pentu managementul tipurilor de risc de către factorii de decizie din structurile cu atribuţii în domeniu.

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro


Anii 1930 sunt marcaţi de intense preocupări ale statelor pentru dezvoltarea doctrinei războiului

total: perfecţionarea şi producerea de avioane de luptă, perfecţionarea armamentului clasic, dezvoltarea industriei chimice, producerea şi stocarea unei game largi de tipuri de substanţe toxice de luptă, producerea şi stocarea unor agenţi microbieni capabili să producă epidemii de masă.

În ţara noastră, pe acest fond, în preocupările generale de motivare teoretică şi practică a măsurilor de apărare, o atenţie cuvenită s-a acordat pregătirii şi protecţiei populaţiei civile în caz de război. În acest sens serviciul chimic militar a desfăşurat acţiuni pentru aprovizionarea populaţiei cu măşti contra gazelor. De asemenea autorităţile au folosit pentru pregătirea populaţiei, în anul 1931 „un vagon aerochimic după model polonez, mijloc prin intermediul căruia să se facă propagandă (pregătire) de protecţie contra gazelor de luptă asupra ooamenilor, mijloacele de protecţie a căilor respiratorii şi corpului, cunoaşterea şi folosirea corectă a măştii contra gazelor, exerciţii demonstrative cu tematica privind atacul cu gaze de luptă şi protecţia împotriva acestuia”1.

Începutul anului 1933 este marcat de promulgarea a două acte normative cu

1 Colonel (r) Creangă-Stoileşti Florea Gheorghe „Istoria apărării civile”, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1993, p. 196

profunde implicaţii în concepţia mobilizării forţelor umane şi materiale pentru apărarea ţării cât şi în organizarea şi funcţionarea pregătirii şi protecţiei populaţiei şi valorilor material-spirituale în situaţii speciale. În „Legea asupra organizării naţiunii şi teritoriului pentru timp de război”2 se stipula că locuitorii, cu vârsta de 18 ani împliniţi, pot fi obligaţi în timp de război să presteze un serviciu în interesul apărării naţionale. Se reglementa astfel încadrarea cetăţenilor în diferite organizaţii paramilitare ce urmau a se înfi inţa, inclusiv în apărarea pasivă destinată protecţiei populaţiei şi intervenţiei pentru înlăturarea urmărilor atacurilor din aer. În lege se mai prevedea şi atribuţia Ministerului de Interne pentru pregătirea evacuării populaţiei şi bunurilor din zonele ameninţate de război precum şi asigurarea protecţiei populaţiei civile contra atacurilor aeriene. Răspunderea pentru aplicarea prevederilor referitoare la protecţia populaţiei, economiei şi teritoriului, la judeţe şi municipii, revenea prefecţilor, respectiv primarilor.

Alt doilea act normativ, intrat în vigoare la data de 23 martie 1933, era „Regulamentul apărării pasive contra atacurilor aeriene”3. Prevederile acestui regulament înlocuiau „Instrucţiunea tehnică pentru protecţia populaţiei civile contra bombardamentelor aeriene”, cât şi alte acte normative care se refereau la pregătirea şi protecţia populaţiei civile.

Regulamentul prevedea următoarele:- trecerea responsabilităţii de la Ministerul

Apărării Naţionale la Ministerul de Interne;- punerea în aplicare a acestuia de către

Comisia Superioară de Apărare Pasivă;- asigurarea unei concepţii unitare

pregătirii şi punerii în aplicare a tuturor problemelor de specialitate, în conformitate cu doctrina şi principiile stabilite de Marele Stat Major al armatei;

- prin organele de specialitate, Ministerul Apărării Naţionale aviza măsurile generale

2 Colonel (r) Creangă-Stoileşti Florea Gheorghe „Istoria apărării civile”, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1993, p. 197

3 Monitorul Ofi cial nr. 69 din 23 martie 1933, pg. 2

APARIŢIAARMEI PROTECŢIE CIVILĂ

Lt.col. Marian SANDU



de siguranţă care privesc apărarea pasivă;- regulamentul cuprindea: normele de

organizare, elementele necesare pentru stabilirea planurilor şi consemnelor de apărare, măsuri de realizare, anexe cu documentări tehnice.

- în plan organizatoric, se stabilesc structurile care aplică prevederile regulamentului:

- comisii de apărare pasivă,- servicii şi formaţiuni de apărare pasivă cu

următoarele specialităţi: alarmă – în pândă locală, transmisiuni, adăposturi şi tranşee, evacuare, poliţie, stingerea incendiilor, sanitare, transporturi, recrutare personal.

- în plan local, punerea în aplicare a prevederilor regulamentului revenea prefecţilor la judeţe, primarilor la municipii şi oraşe, pretorilor la plăşi şi primarilor la comunele rurale. La întreprinderi şi instituţii răspunderea revenea conducătorilor acestora.

- regulamentul prevedea atribuţii pentru toate autorităţile centrale, teritoriale şi locale, inclusiv la întreprinderi şi instituţii, precum şi pentru serviciile de apărare pasivă.

- de asemenea erau stabilite măsuri pentru pregătirea apărării pasive în timp de pace şi anume: măsuri generale de siguranţă, măsuri preventive şi măsuri de salvare. Aceste măsuri erau trecute în Planul Apărării Pasive, document ce se întocmea de comisia de apărare pasivă, la toate judeţele, municipiile, oraşele, comunele, întreprinderile şi instituţiile importante.

- în plan metodologic, se indicau metode, procedee, soluţii de organizare a pregătirii, protecţiei, alarmării, evacuării, înlăturării urmărilor atacurilor din aer, continuării activităţilor economice şi sociale pe timp de război, asigurării materiale şi fi nanţării activităţilor de apărare pasivă, etc.

- instruirea pentru apărare pasivă a personalului comisiilor şi formaţiilor se executa de autorităţile militare la cererea primarilor şi directorilor de întreprinderi de categoria I sau de către personalul instruit, de autorităţile militare, prin cursuri.

- cheltuielile pentru achiziţionarea, întreţinerea şi depozitarea materialelor de apărare pasivă se prevedeau în bugetele anuale ale administraţiilor unde erau organizate comisiile şi serviciile/formaţiunile de apărare pasivă.

- regulamentul prevedea următoarea organigramă a apărării pasive conform schemei.

Ziua Protecţiei Civile în România se aniversează la data de 28 februarie datorită faptului că „Regulamentul de apărare pasivă contra atacurilor aeriene” a fost aprobat prin Înaltul Decret Regal nr. 468 la data de 28 februarie 1930 şi publicat în Monitorul Ofi cial nr. 69 din 23 martie 1933.

În concluzie, 1933 este anul apariţiei specialităţii PROTECŢIA CIVILĂ.

Carol al II-lea al României (15 octombrie 1893 - 4 aprilie 1953)

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro


I. ACTELE NORMATIVE ÎN VIGOARE CARE REGLEMENTEAZĂ MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INUNDAŢII:

1. OUG nr. 21/2004 Privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modifi cări şi completări prin Legea nr. 15 / 2005;

2. Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modifi cările şi completările ulterioare;

3. Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă;4. HG nr. 2288/2004 pentru aprobarea

repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe cen-trale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

5. HG nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;

6. HG nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regu-lamentului de organizare şi funcţionare a organi-gramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu modifi cările şi completările ul-terioare;

7. HG nr. 1491/2004 pentru aprobar-ea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dot-area comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

8. HG nr. 1176/2005 privind aprobar-ea Statutului de organizare şi funcţionare al Administraţiei Naţionale „Apele Române”;

9. Ordinul comun nr. 638/420/2005 al min-istrului administraţiei şi internelor şi al minis-trului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.

II. GENERALITĂŢI

Riscul producerii inundaţiilor datorită ploilor abundente şi topirii bruşte a zăpezii se datorează, pe de o parte, caracteristicilor cursurilor de apă din România, amplasării unor importante obiective în zone inundabile, iar pe de altă parte insufi cienţei lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Astfel de riscuri există îndeosebi în bazinele hidrografi ce ale: Bârladului, Siretului, Sucevei, Moldovei, Bistriţei, Trotuşului, Putnei şi Milcovului, Râmnicului, Buzăului, Ialomiţei, Argeşului şi Dâmboviţei, Teleormanului şi râului Vedea, Oltului, Jiului, Cernei, Nerei, Caraşului, Timişului, Begăi, Mureşului, Crişurilor, Barcăului, Someşurilor, Tisei şi Vişeului, Arieşului, Târnavelor.

Riscul producerii unor inundaţii bruşte şi unor dezastre de proporţii, ca urmare a unor posibile avarii ori distrugeri ale lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor poate conduce la pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale.

Tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă: a) inundaţii, prin revărsările naturale ale

cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri

MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE

URGENŢĂ DETERMINATE DE

INUNDAŢII

Colonel Lucian BOGDAN



de pe versanţi; b) inundaţii provocate de accidente sau avarii

la construcţiile hidrotehnice; c) fenomene meteorologice periculoase:

ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole, depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă (hidrologică).

Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:

a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;

b) obiectivele sociale; c) capacităţile productive (societăţi comerciale,

platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);

d) barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente;

e) căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;

f) mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele).

Prin gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii se înţelege identifi carea şi monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.

Managementul situaţiilor de urgenţă se realizează prin:

- măsuri de prevenire şi de pregătire;- măsuri operative de intervenţie;- măsuri de recuperare şi reabilitare.

III. MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PREGĂTIRE:

- întocmirea şi actualizarea „Planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale”;

- întocmirea hărţii de risc la inundaţii a localităţii şi introducerea ei în Planul de Urbanism General precum şi respectarea regimului de construcţii în zonele inundabile;

- întocmirea şi actualizarea ,,Planului de evacuare din zonele inundabile”;

- dotarea structurilor pentru situaţii de urgenţă cu mijloace de intervenţie, comunicaţii, transport;

- asigurarea fondurilor necesare pentru completarea stocurilor de materiale şi mijloacelor de apărare în caz de inundaţii, achiziţionarea mijloacelor necesare avertizării şi alarmării populaţiei din zonele de risc la inundaţii, pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apă pe raza unităţii administrativ-teritoriale;

- pregătirea structurilor pentru situaţii de urgenţă pentru punerea în aplicare, în timp operativ, a măsurilor prevăzute în Planurile de intervenţie şi evacuare.

- pregătirea populaţiei privind cunoaşterea semnalelor de avertizare-alarmare, a măsurilor şi regulilor de comportare prin instruiri şi exerciţii periodice de simulare a situaţiilor de urgenţă;

- verifi carea periodică a fl uxului informaţional pentru înştiinţarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici din zona de responsabilitate;

- verifi carea periodică a funcţionării mijloacelor de alarmare;

- verifi carea lucrărilor pentru scurgerea apelor pluviale în localităţi (şanţuri, rigole, canale

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro

I.S.U. “ŢARA BARSEI”colectoare, văi nepermanente);

- executarea lucrărilor de curăţire a malurilor cursurilor de apă în vederea evitării blocajelor la poduri şi podeţe cu diverse materiale;

- asigurarea permanenţei la primărie pe baza avertizărilor hidrometeorologice primite.

IV. MĂSURI OPERATIVE DE INTERVENŢIE:

Pe timpul situaţiei de atenţie:- se asigură convocarea imediată în şedinţă extraordinară a comitetului local pentru situaţii de urgenţă.

- se asigură funcţionarea fl uxului informaţional între dispeceratul SC Hidroelectrica SA Sibiu, a Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov şi centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă precum şi cu comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;

- se asigură primirea / transmiterea avertizărilor şi prognozelor la toate obiectivele din zonele potenţial afectabile.

- se asigură informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate

- se asigură măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, podeţelor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte zone critice.

- se asigură supravegherea permanentă a cursurilor de apă şi a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi, după caz, supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.Pe timpul situaţiei de alarmă:

- se asigură permanenţa la primărie;- se asigură funcţionarea fl uxului informaţional între dispeceratul SC Hidroelectrica SA Sibiu, a Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov şi centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă precum şi cu comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;

- se asigură primirea / transmiterea avertizărilor şi prognozelor la localităţile şi obiectivele din zonele afectate.

- se asigură informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate.

- se ia măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice de pe cursurile de apă.

- se introduc restricţii de consum a apei şi a unor alimente care provin din zona afectată.

- se iau măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice.

- se organizează autoevacuarea şi evacuarea preventivă a oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale în afara zonelor potenţial inundabile.

- se solicită forţe de ordine pentru asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate.

- se iau măsuri pentru întreruperea alimentării cu energie electrică şi gaze în zonele inundate în vederea prevenirii electrocutării sau a intoxicării, accidentelor tehnologice, etc.

- se stabilesc rute ocolitoare a zonei inundate şi se asigură ordinea pe timpul operaţiunilor de evacuare şi salvare cu ajutorul forţelor de ordine.

- se iau măsuri pentru supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.

Pe timpul situaţiei de pericol:- se asigură permanenţa la primărie- se asigură funcţionarea fl uxului informaţional între dispeceratul SC Hidroelectrica SA Sibiu şi a Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov şi centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă precum şi cu comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;

- se continuă aplicarea măsurilor de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol

iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice.- se asigură informarea permanentă a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate.

- se introduc restricţii de consum a apei şi a unor



alimente care provin din zona afectată.- se prezintă propuneri pentru acţiunile de intervenţie.

- se coordonează repartiţia forţelor şi mijloacelor de intervenţie în zonele afectate

- se coordonează acţiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor şi materialelor.

- se organizează acţiuni de limitare a extinderii breşelor în diguri şi baraje prin executarea de lucrări provizorii.

- se iau măsuri pentru supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.

- se ia măsuri pentru evacuarea apei provenite din revărsare, infi ltraţii şi din precipitaţii.

- se asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate şi acordarea de asistenţă medicală.

- se asigură adăpostirea, hrănirea şi acordarea de asistenţă veterinară animalelor evacuate.

- se asigură distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate.

- se asigură aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare prevenirii epidemiilor.

- se asigură identifi carea victimelor, sinistraţilor şi întocmirea situaţiei cu persoanele dispărute.

- se organizează acordarea asistenţei religioase şi înhumarea victimelor.

- se urmăreşte colectarea, transportul şi incinerarea animalelor moarte.

V. MĂSURI DE RECUPERARE ŞI REABILITARE:

- se asigură permanenţa la primărie- se asigură continuarea informării permanente

a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate.

- se menţin restricţiile de consum a apei şi a unor alimente.

- se menţin măsurile pentru asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate.

- se iau măsuri de evacuare a apei din zonele afectate.

- se asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apă, alimente şi acordarea de asistenţă medicală pentru populaţia afectată.

- se asigură adăpostirea, hrănirea şi acordarea de asistenţă veterinară a animalelor evacuate.

- se asigură distribuirea ajutoarelor populaţiei afectate.

- se iau măsuri de salubrizare a surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a terenurilor care au fost afectate.

- se iau măsuri sanitaro-epidemice necesare prevenirii epidemiilor şi epizootiilor.

- se dispun măsuri pentru refacerea infrastructurii afectate (căilor de comunicaţie şi a podurilor, refacerea liniilor de telecomunicaţii şi de energie electrică, a avariilor la conductele de apă şi gaze).

- se dispun măsuri pentru reluarea activităţi instituţiilor şi agenţilor economici afectaţi.

- se identifi că resursele materiale şi fi nanciare necesare refacerii locuinţelor avariate sau distruse.

- se coordonează activităţile de evaluare a pagubelor (fi zice şi valorice) determinate de inundaţii şi modalităţile de refacere a obiectivelor afectate.

- se urmăreşte refacerea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor afectate de viituri şi recuperarea materialelor folosite la lucrări provizorii care pot fi refolosite.

- se asigură identifi carea victimelor, sinistraţilor şi întocmirea situaţiei cu persoanele dispărute.

- se organizează acordarea asistenţei religioase şi înhumarea victimelor.

- se asigură colectarea, transportul şi incinerarea animalelor moarte.

- se asigură elaborarea raportului sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice şi înaintarea lui la Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi la centrul operativ al sistemului de gospodărire a apelor.

- se organizează refacerea capacităţii de acţiune a sistemului de protecţie – intervenţie.

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro


La nivel european in domeniul urbanismului exista un document cadru, Carta de la Leipzig pentru

orase europene durabile, ce recomanda abordarea integrata in procesul de planifi care urbana, inclusiv abordarea factorilor de risc industrial.

În baza articolului 13 din Hotărârea de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, trebuie defi nite cerinţele minime de siguranţă pentru planifi carea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea obiectivelor care se supun prevederilor hotărârii mai sus menţionatr în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru populaţie şi mediu, necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite.

Există o relaţie difi cilă – atât în ceea ce priveşte durata, cât şi procesele – între procedurile pentru planifi care teritorială, o transformare mai rapidă a proceselor, sistemele de producţie şi riscurile importante asociate. Toate acestea necesită o analiză teritorială minuţioasă, corelata cu obiectivele autorităţilor competente pentru aplicarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 804/2007. Ĩn ceea ce priveşte prezenţa

amplasamentelor cu risc de accidente majore,

planurile de amenajare teritorială ar trebui să verifi ce şi să identifi ce compatibilitatea dintre amenajarea teritorială şi aceste amplasamente(atât în cazul celor existente cât şi pentru amplasarea unora noi). Ĩn vederea atingerii acestui obiectiv, trebuie stabilite măsurile de prevenire a riscurilor şi reducere a impactului, considerând toate destinaţiile posibile, în relaţie cu destinaţia principală, fi e că este una rezidenţială, industrială, de infrastructură, etc.

Planul de Urbanism/Amenajare Teritorială Generală trebuie să confere coerenţă interacţiunilor dintre amplasamente, destinaţiilor pe care le are teritoriul şi localizarea infrastructurilor şi a principalelor linii de comunicare.

În planifi carea zonelor extinse trebuie caracterizate şi defi nite relaţiile dintre localizarea amplasamentelor şi limitele administrative ale competenţelor autorităţilor locale, mai ales dacă

DIRECTIVA SEVESO ÎN DOMENIUL AMENAJĂRII TERITORIALE ŞI

URBANISMULUIMaior Daniela DAMIAN


10,POMPIERII NNNEEEEVVVVVVOVOVVVVSOSOSSSOSOOASASAASASSSARRBBBBB OOOOOOOOOOOOOSSSSSSSSSSSSSBBBBBBBBBBBBB IIIIIIIIINNNNNNNNNNNNNEEEEEEEEEVVVVVVVVVVVAAAAAAAAAAARRRRRRRRRRRRR SSRARAARRASSOOOOOBBB ABR VVVSSS NNNRB OB IIIIIIIIINNNNNNNNNNNNNVEVVVVVVVVVVEVEVEEVEEEVEEEEEOOOOOOOOOOOASASASASSSSSSSSSSRARRRRRRRRAARARRAAAAAAAASABBBBBBBBBBB OOOOOOOOOBBB SAAAABBBRRRRR

amplasamentul este localizat în apropierea graniţelor administrative, crescând astfel factorii de risc pentru zonele administrative învecinate. Ĩn aceste cazuri este necesară promovarea procedurilor de co-planifi care şi cooperare.

Pot fi anticipate mai multe modalităţi de realizare a planifi cării teritoriale:

a) se poate realiza o planifi care teritorială la nivelul judeţului prin adoptarea Planului de Urbanism Zonal, în care să se trateze în detaliu inclusiv planifi carea pentru localităţi;

b) Se poate urma şi direcţia inversă, dinspre localitate către judeţ, prin elaborarea Planului de Urbanism de Detaliu;

c) În fi nal, se pot folosi procese şi instrumente de co-planifi care şi cooperare, pentru a defi ni contextual criteriile generale pentru planifi care şi activarea procedurilor de revizuire a PUZ şi PUD.

Planifi carea teritorială trebuie să tină cont şi de rezultatele ce derivă din planurile de urgenţă externă ale operatorilor economici

În acest sens s-a elaborat un ghid, care trasează liniile directoare în vederea corelării instrumentelor pentru amenjare teritorială şi riscul pe care îl reprezintă amplasamentele ce intră sub incidenţa Hotărârii de Guvern nr. 804/2007, luându-se în calcul împreună aspectele economico-sociale, care implică un puternic impact teritorial şi de mediu.

Ghidul prezintă metodologii ce furnizează, în cadrul procedurii alese de autorităţile publice locale responsabile cu planifi carea amenajării teritoriului, cerinţele minime de siguranţă pentru planifi carea teritorială a obiectivelor cu risc de accidente majore şi elemente tehnice pentru autoritîţile competemte, în scopul controlului amenajării teritoriului, în vederea ducerii la îndeplinire a sarcinilor prevăzute în art. 13 al Hotărârii de Guvern nr. 804/2007.

Ghidul descrie o procedură pentru planifi carea amenajării teritoriale pornind de la prevederile art. 13 al Hotărârii de Guvern nr. 804/2007:

a) Construirea unor noi amplasamenteb) Modifi carea unor amplasamente

deja existente, care intră sub incidenţa Articolului 11 al HG nr. 804/2007

c) Dezvoltări precum noi conexiuni de transport, locaţii frecventate de public şi zone rezidenţiale în vecinătatea amplasamentelor existente, în situaţii în care aceste dezvoltări sau amplasări sporesc riscul sau consecinţele unui accident major.

Procedura descrisă de ghid prezintă următoarele faze ale planifi cării amenajării teritoriale:

Faza 1 – identifi carea elementelor teritoriale şi de mediuFaza 2 – evaluarea zonelor posibil a fi afectate Faza 3 – validarea compatibilităţii teritoriale şi de mediu a obiectivelor.

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro


Există o nevoie reală de dezbatere raţională şi ştiinţifi că între toate părţile implicate în managementul riscului în România.

Experienţele recente în managementul situaţiilor de urgenţă în cazul dezastrelor naturale şi tehnologice indică un nivel scăzut al culturii de securitate în domeniul dezastrelor.

Astfel, se impune dezvoltarea unor activităţi care să amplifi ce conştientizarea hazardurilor în cadrul comunităţilor situate în apropierea unor areale şi instalaţii industriale care prezintă un grad ridicat de risc.

Riscurile sunt o prezenţă cotidiană în economie. Acţiunea nefastă a riscurilor se manifestă atât prin pierderi economice, avarii de instalaţii, utilaje cât şi prin afectarea salariaţilor, a populaţiei şi a factorilor de mediu.

Dezvoltarea fără precedent a industriei chimice a condus la fabricarea, în mari cantităţi, a unor substanţe toxice, dintre care multe nu există în natură. În ultimul secol, industria chimică s-a dezvoltat. exponenţial. Aceasta creştere a folosirii şi producerii de substanţe chimice a condus şi la mărirea numărului accidentelor. Astfel, numai între anii 1917 şi 2005 s-au înregistrat peste 49 de dezastre chimice.

Păstrarea siguranţei substanţelor chimice fabricate, care pot exploda, arde, asfi xia, otrăvi, coroda şi în general afecta oamenii şi mediul înconjurător, nu este uşor de făcut. S-a creat posibilitatea ca, în orice moment, accidental (prin dereglare, avariere sau deteriorare a unui utilaj sau instalaţie de producere, transport, depozitare şi întrebuinţare) să se elibereze în mediul înconjurător substanţe foarte periculoase, de obicei toxice, deci să aibă loc un accident chimic. Când cantităţile şi concentraţiile eliberate sunt mari, iar efectele asupra oamenilor şi mediului înconjurător sunt substanţiale, importante şi grave, se poate vorbi de producerea unor dezastre. Aceste accidente au urgentat promovarea legislaţiei europene destinate prevenirii şi controlului acestui tip de evenimente, pornind de la principiul “este mai uşor să previi decât să combaţi”.

Activitatea de management al riscului s-a dezvoltat atât din punct de vedere conceptual, dar şi al practicii, devenind o industrie în ţările cu pieţe fi nanciare funcţionale, însă în România puţine organizaţii şi-au dezvoltat propriile mecanisme de măsurare şi acoperire a riscurilor, iar altele nici nu cunosc avantajele pe care le-ar obţine aplicând

proceduri deja consacrate.Riscul poate fi clasifi cat, în general, din punct de

vedere calitativ în risc acceptabil şi inacceptabil, iar din punct de vedere cantitativ acest aspect al riscului poate fi defi nit prin calcularea probabilităţii unui anumit eveniment să se întâmple şi a consecinţelor probabile ale unui astfel de eveniment. P e n t r u acele pericole considerate ca potenţiale dezastre tehnologice este imperios necesar să se arate modul de control al riscului. Procesul de control al riscului cuprinde:

- evaluarea riscului;- reducerea riscului;- planifi carea răspunsului în caz de urgenţă.

Timp de mai multe milenii, pană la revoluţia industrială, riscurile au rămas oarecum aceleaşi, cunoscute si identifi cabile de colectivitate.

CLASIFICAREA DEZASTRELOR TEHNOLOGICE

Clasifi carea dezastrelor tehnologice după geneză:industriale: - radiologice;- nucleare;- chimice;- biologice;- explozii mari;- incendii de proporţii (în masă);- accidente la construcţiile hidrotehnice;- prăbuşiri mine, galerii, exploatări de sare, etc.

Maior Daniela DAMIAN

RISCURILE TEHNOLOGICE



accidente majore pe căile de circulaţie: - rutiere;- feroviare;- fl uviale;- maritime;- aeriene;- transport substanţe periculoase.poluări accidentale:- aer;- sol şi subsol;- apă.agricole şi silvice: - defrişări, despăduriri excesive;- irigaţii excesive;- administrare neraţională de pesticide, îngrăşăminte, insectofungicide.prăbuşiri (căderi) obiecte cosmice:- sateliţi;- nave spaţiale. Clasifi care dezastre tehnologice după amploare efecte:catastrofi ce (C) - pierderi ce vieţi omeneşti (>1 fatalitate)- pierderea totală a instalaţiei de producţie sau daune provocate, propietăţilor mai mari de 1 milion EURO;- întreruperea producţiei pentru mai mult de 30 zile;- impact pe termen lung sau permanent asupra mediului;- efect potenţial dincolo de zona afectată – impact asupra populaţiei.grave (S) - potenţial mare pentru pierderi de vieţi (fatalitate unică);- 6 persoaane vătămate grav la faţa locului sau una singură în exteriorul amplasamentului;- daune mari asupra instalaţiei de producţie sau daune asupra propietăţii mai mari de 25.000 EURO;- întreruperea producţiei mai mult de 7 zile;- impact asupra mediului dar care nu este permanent sau pe termen lung.minore (M)neglijabile (N) Clasifi carea dezastrelor tehnologice după viteza de propagare:rapide:- explozii mari;- incendii de proporţii (în masă);- accidente nucleare, chimice sau biologice;- căderi de obiecte cosmice;- accidente la lucrările hidrotehnice.lente:- accidente agricole;- accidente silvice;- poluări accidentale.

Clasifi carea dezastrelor tehnologice după arealul afectat:globale sistemice: - tendinţa de încălzire datorată efectului de seră;- reducerea stratului de ozon;- deşertifi carea.globale regionale: - poluarea Mării Negre;- poluarea fl uviului Dunărea.regionale: - poluări accidentale pe râurile interioare;- accidente industriale cu efecte transfrontieră.locale şi punctuale:- accidente industriale cu efecte zonale;- accidente de circulaţie;- accidente agricole, silvice cu efecte zonale;- căderi de obiecte cosmice.

Clasifi carea dezastrelor tehnologice după frecvenţa producerii:- mare (H) – evenimentul s-a produs de multe ori în timpul de viaţă al agentului economic (20-30 ani);- mediu (I) – evenimentul se poate produce o dată în timpul de viaţă al unităţii;- redus (L) – evenimentul nu este aşteptat să se producă în timpul de viaţă al unităţii, dar se poate produce o dată în timpul de viaţă al tuturor unităţilor de acest tip;- extrem de rar (R) – este improbabil ca evenimentul să se producă în unităţile similare în timp de funcţionare de 100 de ani la nivelul actual. Clasifi carea dezastrelor tehnologice după matricea de risc tehnologic:- categoria 1 – Risc mare – se impune întreprinderea unor acţiuni fi e pentru a preveni producerea incidentului, fi e pentru micşorarea consecinţelor;- categoria 2 – Risc mediu – se vor analiza cazurile pentru a stabili mijloacele cu costuri efi ciente de reducere a riscului;- categoria 3 – Risc scăzut – care nu prezintă un pericol potenţial de accident major.Clasifi carea dezastrelor tehnologice după scara riscului tehnologic:- excepţional de mare; - neglijabil;- foarte mare; - tolerabil;- mare; - intolerabil;- scăzut; - acceptabil.

Managementul riscului are ca etape principale:- identifi carea hazardelor ca punct de plecare pentru procesul de evaluare a riscurilor;- analiza calitativă şi cantitativă a riscurilor;- analiza cost-benefi ciu corelată cu managementul schimbărilor şi luarea deciziilor.

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro


I. ACTELE NORMATIVE :1. Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă;2. Ordinul nr. 1184/2006 al ministrului administraţiei

şi internelor pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

3. Ordinul nr. 1494/2006 al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă.

II. PRINCIPII GENERALE:Taberele de sinistraţi se organizează înaintea, în

timpul sau după manifestarea factorilor de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, când capacităţile de cazare prevăzute în planurile de evacuare pentru primirea populaţiei, a bunurilor materiale şi a animalelor sunt insufi ciente sau au fost afectate de dezastre.

Raioanele de dispunere se stabilesc din timp de normalitate, în planurile de evacuare pentru situaţii de urgenţă, de către Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă, se avizează de inspectoratele judeţene şi se aprobă de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

La stabilirea locului de amplasare a taberei, Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă au în vedere ca acesta să se situeze în afara ariei potenţial a fi afectată.

Decizia de instalare este luată de preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă (primar) sau de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (prefect) la propunerea membrilor Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă.

Informarea cetăţenilor se realizează prin transmiterea comunicatelor la posturile locale de radio şi televiziune şi prin alte mijloace afl te la dispoziţie (sirene electronice, porta-voce, sistemul de avertizare al poliţiei).

III. ORGANIZAREA UNEI TABERE DE SINISTRAŢI:Tabăra se constituie din corturi, barăci / module sau

poate fi mixtă.Tabăra trebuie să conţină următoarele spaţii pentru:

- locuit;- prepararea şi servirea hranei;- igiena personală şi colectivă;- depozitarea bunurilor sinistraţilor şi a ajutoarelor umanitare;- asistenţă medicală şi veterinară;- asistenţă religioasă.

Tabăra de sinistraţi se împarte în 3 (trei) zone principale de activitate astfel:- zona pentru conducere şi administrare;- zona de cazare;- zona activităţilor gospodăreşti/auxiliare.

Zona pentru conducere şi administrare cuprinde:- punct control;- punct de primire, evidenţă şi repartiţie a sinistraţilor;- conducerea taberei;- punctul medical;- punctul de primire/distribuire a ajutoarelor;- punctul de conducere şi coordonare a măsurilor de ordine şi siguranţă publică.

Zona de cazare cuprinde corturile, barăcile şi construcţiile destinate cazării.

Zona activităţilor gospodăreşti/auxiliare cuprinde:- sala de mese;- bucătărie;- depozit de alimente;- rezervă de apă potabilă;- spălătorie;- punct de îmbăiere;- punct sanitar;- punct de adunare a resturilor menajere;- depozitul pentru bunurile sinistraţilor şi a ajutoarelor umanitare;- staţie de iluminat/grup electrogen;- autosanitare, autospeciale de intervenţie.

În vederea respectării regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor, în tabără se stabilesc locuri destinate pentru fumat şi se dotează pichetul de incendiu cu mijloace de primă intervenţie.

Zona stabilită pentru evacuarea animalelor şi păsărilor se situează la o distanţă precizată de specialiştii D.S.V. şi este compartimentată corespunzător necesităţilor.

Măsurile de ordine şi siguranţă publică, paza taberei şi evidenţa persoanelor se realizează de structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Coordonarea activităţilor administrative este asigurată de şeful taberei, desemnat din rândul membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă de către preşedintele acestuia.

ORGANIZAREA UNEI TABERE DE SINISTRAŢI Lt. col. Marian SANDU



În situaţia unui conflict armat, protecţia populaţiei şi cazarea se asigură în spaţiile amenajate din

timp de pace, prin sporirea fondului de adăpostire la declanşarea conflictului şi prin evacuare în alte localităţi stabililite din timp de pace prin planurile de evacuare la război.

Adăposturile de protecţie civilă trebuie să respecte din punct de vedere constructiv următoarele particularităţi :

• Pereţii exteriori ai adăpostului să fie cât mai mult posibil în contact cu pământul;

• Adăpostul să fie pe cât posibil sub partea cea mai înaltă şi mai rezistentă a clădirii;

• Adăpostul trebuie îngropat complet în pământ (în unele situaţii deosebite se admite ca adăpostul să fie suprateran maxim 1 m), cu condiţia ca pereţii exteriori să fie protejaţi cu un strat de pământ taluzat;

• Să fie amplasat la o distanţă maximă de 300 m de mers;

• Să fie prevăzut cu 1-2 sasuri; • Să fie prevăzut cu cel puţin o ieşire

de salvare; • Capacitatea optimă 100 - 150 de

persoane; • Să fie dotat cu instalaţiile şi utilităţile

prevăzute în Normele tehnice privind construirea şi amenajarea adăposturilor.

Dotarea cu instalaţii şi utilităţi a unui

adăpost de protecţie civilăUn adăpost de protecţie civilă se dotează

în principiu cu 3 categorii de instalaţii: a) Instalaţia de ventilaţie - este destinată

asigurării aerului necesar supravieţuirii personalului adăpostit;

b) Instalaţia electrică - asigură iluminatul adăpostului şi forţa necesară ventilatoarelor, pompelor care sunt interior. Instalaţia electrică trebuie să fie etanşă, cu corpuri de iluminat etanşe. La punctele de comandă, instalaţia electrică, este dublată de un iluminat de siguranţă pe acumulatori şi un grup electrogen propriu.

c) Instalaţia tehnico-sanitară – cuprinde alimentarea cu apă de la reţeaua oraşului şi canalizarea adăpostului. Când canalizarea oraşului este deasupra nivelului pardoselii adăpostului, se montează în loc de WC-uri closete uscate.

In adăposturile destinate protecţiei populaţiei vor exista bănci, rezervă de alimente, rezervă de apă, un număr suficient de paturi pentru persoane în vârstă sau femei gravide, felinare şi altele.

Instrucţiuni pentru întreţinerea

ADĂPOSTIREA POPULAŢIEI

Maior Daniel CROITORU

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro

I.S.U. “ŢARA BARSEI”adăpostului de protecţie civilă

1. Adăpostul şi instalaţiile aferente vor fi menţinute în stare permanentă de funcţionare.

Nu sunt permise modificări constructive sau ale instalaţiilor.

2. Lucrări pentru menţinerea în stare de funcţionare a adăpostului:

• protejarea anticorozivă a părţilor metalice prin menţinerea în stare uscată, vopsire, ungere sau gresare.

• revizuirea instalaţiilor de ventilare, instalaţiilor electrice şi a instalaţiilor sanitare.

• aerisirea adăpostului prin funcţionarea ventilatorului.

• menţinerea supapelor de suprapresiune în poziţie deschisă şi ungerea lor cu vaselină.

• verificarea etanşeităţii tâmplăriei metalice de protecţie, supapelor de suprapresiune, trecerilor de conducte spre exterior şi revizuirea garniturilor de cauciuc – anual.

3. Condiţiile de igienă se asigură prin curăţenie, dezinsecţie, deratizare şi menţinerea în stare uscată.

Pentru buna gospodărire, întreţinere şi curăţenie a adăpostului sunt răspunzători administratorul societăţii (preşedintele asociaţiei de proprietari) şi persoana care îl are în primire.

Atribuţiuni ale persoanelor adăpostitePersoanele care se adăpostesc trebuie să

cunoască şi să respecte următoarele reguli de comportare în situaţii de urgenţă:

1. La semnalul de alarmă aeriană, dat prin sistemul de alarmă sau Radio – TV, să se îndrepte spre adăpost în timpul cel mai scurt, după ce au luat următoarele măsuri:

• asigurarea locuinţei prin: oprirea focului, iluminatului, apei şi închiderea geamurilor şi a uşilor;

• luarea documentelor de identitate şi a unui minim de material (îmbrăcăminte adecvată, pătură, mască contra gazelor, trusă sanitară antichimică, lanternă,

medicamente, apă de băut şi alimente)2. Să intre în adăpost în mod organizat

şi să-şi ocupe locurile în linişte, acordând prioritate femeilor, copiilor, bătrânilor, bolnavilor şi invalizilor.

3. Să respecte ordinea interioară, să nu circule inutil prin adăpost, să păstreze curăţenia şi să nu fumeze.

4. Să nu deschidă uşile sau obloanele etanşe şi să nu părăsească adăpostul fără aprobare.

5. Să păstreze mijloacele individuale de protecţie pregătite şi să le folosească la ordin.

6. Să participle, în caz de nevoie, la acordarea primului ajutor sanitar.

7. Să execute dispoziţiile şefului de adăpost şi a personalului din echipa de adăpostire.



MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ÎN RÂNDUL POPULAŢIEI ÎN CAZUL DESCOPERII

ELEMENTELOR DE MUNIŢIE RĂMASE NEEXPLODATEMaior Daniel CROITORU

În conformitate cu prevederile Legii 481/2004 privind protecţia civilă în România, asanarea terenului şi neu-

tralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul confl ictelor armate se execută de către subunitatea specializată şi specialişti pirotehnicieni din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov potrivit instrucţiunilor privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate (OMAI 707/20.06.2005 ).

Persoanele fi zice şi juridice care iau cunostinţă de existenţa muniţiilor au obligaţia să anunţe de îndată centrul operaţional din cadrul serviciului de urgenţă profesionist, dis-peceratul integrat de urgenţă -112, poliţia sau primarul, după caz.

Muniţiile descoperite neexplodate con-stituie un pericol deosebit pentru oameni, în condiţiile contactului cu acestea. Pentru pre-venirea accidentelor în rândurile populaţiei, în cazul descoperirii de muniţii neexplodate, este

interzis:- atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte ;- ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau locuinţe;- comercializarea acestora prin agenţii de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase;- lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă;- introducerea muniţiilor în foc;- topirea elementelor metalice de muniţii;- tăierea muniţiilor cu fi erăstrăul, scule elec-trice sau prin sudură;- folosirea muniţiilor pentru improvizarea diferitelor unelte;- utilizarea pulberilor şi explozivilor pro-venite din muniţii în scopuri artizanale;- demontarea de la muniţii a focoaselor sau a altor elemente componente;- folosirea pentru joacă, de către copii, a unor muniţii, cum sunt: grenadele, proiec-tilele şi focoasele sau alte elemente ale aces-tora.

Nerespectarea acestor reguli poate duce la accidente grave sau chiar la pierderea de vieţi omeneşti, mai ales în rândul copiilor care din curiozitate şi necunoastere le introduc în foc sau încearcă să le dezasambleze cu diferite un-elte.

Pentru prevenirea accidentelor sau expu-nerea la riscuri în zonele în care există sau se presupune existenţa unor muniţii rămase neex-plodate, este interzis:

- accesul persoanelor si animalelor;- executarea de săpături manuale sau cu mi-jloace mecanice;- aprinderea focului deschis;- executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare;

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro


- circulaţia vehiculelor.Dacă pe timpul lucrărilor executării lucrărilor

de primăvară din agricultură în mod deosebit lucrătorii din agricultură (mecanizatori, per-sonalul tehnic administrativ) care descoperă muniţii, materii explozive neexplodate sau alte obiecte suspecte vor înceta imediat continuar-ea lucrărilor, vor lua măsuri de evacuare a zonei şi vor anunţa de urgenţă organele de poliţie, autorităţile administraţiei pub-lice locale sau inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă.

În anul 2009 au fost ex-ecutate 40 misiuni de asanare pirotehnică în urma cărora au fost identifi cate, cercetate, ridicate, transportate, depozi-tate şi distruse în condiţii de siguranţă un număr de 868 elemente de muniţie rămase neexplodate din timpul celor două confl agraţii militare şi 5 misiuni de distrugere execu-tate în poligonul din zona co-munei Hărman.

Analizând locaţiile unde au fost executate misiuni de asanare se constată că zona cea

mai predispusă existenţei muniţiilor neexplo-date se afl ă în municipiul Braşov şi localităţile afl ate în apropiere (Codlea, Ghimbav, Sânpetru, Hărman, Tărlungeni) circa jumătate din misiunile de asanare. Alte zone unde au fost descoperite muniţii neexplodate: zona Făgăraşului (cca. 25% din misiuni), zona Râşnov-Zărneşti (cca. 13% din misiuni), zona Predeal-Timişu de Sus (cca. 13% din misiuni).



Evenimentele produse la nivel naţional arată că este posibil, chiar şi atunci când există preocupare pentru a păstra

monumentele istorice care au rezistat secole de-a rândul, aşa încât să mai încânte generaţii întregi de oameni şi alte veacuri de-acum înainte, să fi e neglijate reguli elementare de apărare împotriva incendiilor, iar acestea să sufere traume greu şi costisitor reparabile.

Pentru ca asemenea situaţii de urgenţă să nu se mai producă, se impune implicarea activă a autorităţilor locale pentru protejarea monumentelor istorice din zona de responsabilitate pentru:

- studierea legislaţiei referitoare la problematica monumentelor istorice;

- luarea în evidenţă a monumentelor istorice; - aplicarea însemnelor distinctive şi a siglelor

de monumente istorice;- asigurarea pazei şi protecţiei monumentelor

istorice afl ate în domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi ale monumentelor istorice abandonate sau afl ate în litigiu;

- efectuarea împreună cu serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă - componenta preventivă, de acţiuni de prevenire şi stingere a incendiilor la monumentele istorice.

În contextul pozitiv, al multiplelor lucrări de reabilitare, restaurare, renovare, conservare şi punere în valoare care se efectuează în Romania la monumentele istorice, care presupun intervenţii constructive şi implicit organizări de şantier, iar protejarea patrimoniului construit şi a siturilor istorice a căpătat o dimensiune naţională, în context european, personalul Inspecţiei de prevenire din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” acţionează pe următoarele direcţii principale:

a. privind monumentele istorice supuse unor lucrări de reabilitare, restaurare, renovare, conservare, punere în valoare, etc. care presupun intervenţii constructive şi implicit organizări de şantier:

- identifi carea, prin implicare directă şi prin colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, Direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional, proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice şi, după caz, cu ceilalţi factori implicaţi, potrivit legii, în demersul de protejare a monumentelor istorice, a tuturor situaţiilor în care monumentele istorice care sunt clasate, potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice supuse unor categorii de intervenţii menţionate mai sus, care presupun organizări de şantier, amenajări de schele în interiorul sau în exteriorul construcţiilor;

- verifi carea modului în care se respectă prevederile normativului de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora;

- asigurarea indeplinirii, de către factorii responsabili, a obligaţiilor referitoare la efectuarea instruirii în domeniul situaţiilor de urgenţă a personalului care execută astfel de

ISTORIA VIE DE LÂNGĂ NOI,

MONUMENTELE ISTORICE

Maior Daniel CROITORU

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro

I.S.U. “ŢARA BARSEI”lucrări;

- interzicerea, pe durata funcţionării organizării de şantier, a fumatului în interiorul construcţiilor supuse intervenţiilor de orice tip, precum şi în exterior pe sau în imediata vecinătate a schelelor realizate din materiale combustibile şi amenajarea de locuri pentru fumat în condiţii reglementate;

- permiterea efectuării lucrărilor cu foc deschis doar cu respectarea cerinţelor reglementărilor în vigoare şi îndepărtarea, periodică a vegetaţiei uscate şi a materialelor combustibile depozitate ori rezultate în urma lucrărilor specifi ce, din vecinătatea construcţiilor supuse lucrărilor şi din perimetrele organizărilor de şantier;

b. privind monumentele istorice afl ate în conservare ori care nu se utilizează frecvent din diverse motive (lipsa sau numărul mic al enoriasilor aparţinând unor culte, precum lăcaşurile de cult care au aparţinut comunităţilor săsesti):

- identifi carea, prin implicare directă şi prin colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, Direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional, proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice şi, după caz, cu ceilalţi factori implicaţi, potrivit legii, în demersul de protejare a monumentelor istorice, a tuturor situaţiilor în care monumentele istorice care sunt clasate, potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, se afl ă în stare de conservare sau sunt abandonate (nu se utilizează în mod frecvent pentru activităţi specifi ce);

- verifi carea modului de respectare a reglementărilor de apărare împotriva incendiilor, cu accent pe adoptarea măsurilor vizând nepermiterea accesului persoanelor în perimetrele împrejmuite ale acestor construcţii (dacă este cazul) şi în interiorul acestora, supravegherea obiectivelor, înlăturarea oricăror surse posibile de incendiu datorate utilizării instalaţiilor electrice, de încălzire ori a coşurilor de fum şi asigurarea funcţionării instalaţiilor de protecţie împotriva trăsnetului.

O categorie vulnerabilă o reprezintă categoriile de construcţii clasate ca monumente istorice, cu destinaţia de locuinţe (comune sau individuale) unde pârghiile instituţiei noastre sunt relativ limitate, activitatea de protejare fi ind asigurată, conform legii, de factorii care au atribuţii potrivit prevederilor Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. În acest sens şefi i serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă au fost instruiţi pe acest domeniu în cadrul convocărilor de pregătire organizată de instituţia noastră.

Muzeele, ca instituţii publice depozitare de obiecte patrimoniu mobil, reprezintă o altă categorie de obiective de cultură vulnerabile. Pe lângă activităţile specifi ce pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor şi protecţiei civile, aceste instituţii trebuie să-şi organizeze activitatea de evacuare în situaţii de urgenţă a obiectelor de

patrimoniu, conform OMAI 1184 din 6 februarie 2006. Pentru realizarea acestei activităţi, conducerile muzeelor împreună cu forurile tutelare, vor identifi ca spaţii corespunzătoare unde se vor evacua obiectele de patrimoniu afl ate în proprietate. Locaţiile folosite pentru evacuarea obiectelor din patrimoniu mobil vor trebui să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii: asigurarea unui microclimat specifi c, volumul locaţiei să fi e sufi cient. Pentru accesul cu obiecte se va ţine cont şi de dimensiunile necesare ale uşilor de acces, de posibilitatea deplasării obiectelor până la noul amplasament, de îndeplinirea condiţiilor de securitate etc.



A devenit o tradiţie ca în luna mai a fi ecărui an, să se desfăsoare concursul şcolar cu tematică de protecţie civilă

„CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA”. Concursul este deschis participării tuturor elevilor din învăţământul gimnazial si liceal având ca scop dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi de apreciere a pericolelor generate de situaţii de urgenţă, formarea şi dezvoltarea unor trăsături de caracter cum sunt iniţiativa, spiritul de echipă, dârzenia, cinstea si corectitudinea, disciplina, precum si de a promova atitudinile si comportamentele corespunzătoare în situaţii de risc.

Concurenţii au avut de susţinut două probe, teoretică si practică.

Proba teoretică constă în parcurgerea unui set de 30 de întrebări şi are ca scop verifi carea si îmbunătăţirea cunostinţelor acumulate prin studierea tematicii specifi ce prevăzută în protocolul încheiat între Ministerul Internelor şi

Reformei Administrative si Ministerul Educaţiei Cercetării si Tineretului.

La partea practică şi-au arătat îndemânarea şi viteza la următoarele probe: transportul asistat

al unui rănit aşezat pe targă pe distanţa de 50m şi deplasarea cu masca pe fi gură într-un raion cu obstacole, contaminat.

Concursul cu tematică de protecţie civilă „CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA”, organizat de I.S.U. „Ţara Bârsei” s-a desfăşurat pe două cicluri şcolare, la nivel gimnazial respectiv liceal şi în mai multe etape: şcolară, zonală, judeţeană şi interjudeţeană.

Etapa judeţeană s-a desfăşurat în data de 22.05.2009 la sediul Inspecţiei de Prevenire şi a adunat la start 17 echipaje care au concurat pentru întâietate, clasamentul fi ind următorul:

la grupa 10 – 15 ani: Locul I – Liceul Teoretic Zărneşti, cu 92 de puncte;Locul II – Şcoala Generală 11 Braşov, cu 89 de puncte;Locul III – Şcoala Generală 9 Braşov, cu 85 de puncte.

la grupa 15 – 18 ani:Locul I – Liceul „Radu Negru” Făgăraş, cu 98 de puncte;Locul II – Liceul „Grigore Antipa” Braşov, cu 93 de puncte (cel mai bun timp: 2min 50 sec);Locul III – Liceul „Iosif Şilimon” Braşov, cu 93 de puncte (cel mai bun timp: 6min 09 sec).

Echipele clasate pe locul I la etapa judeţeană au participat la etapa interjudeţeană, care a fost organizată în acest an, conform planifi cării, de judeţul nostru. Aceasta a avut loc în data de 04.06.2009 la sediul Inspecţiei de Prevenire şi au participat câştigătorii etapelor judeţene din Braşov, Harghita şi Covasna.

Clasamentul la ciclul gimnazial a fost următorul:Locul I – Liceul Teoretic Zărneşti – judeţul Braşov, cu 93,63 puncte;Locul II – Şcoala cu clasele I-VIII “Nicolae Rusu”, Sita Buzăului, Structura Ciumernic –

“CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA”Sublocotenent Cristiana BEGAN

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro

I.S.U. “ŢARA BARSEI”judeţul Covasna, cu 83,88 puncte;Câştigătorii locului I din judeţul Harghita nu s-au prezentat la concurs.

Clasamentul la ciclul liceal a fost următorul:Locul I – Liceul „Radu Negru” Făgăraş – judeţul Braşov, cu 99,05 puncte;Locul II – Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” Sfântu Gheorghe - judeţul Covasna, cu 91 puncte;Locul III – Liceul Teoretic “Marin Preda” Odorheiu Secuiesc– judeţul Harghita, cu 86,43 puncte.

Este remarcabil faptul că în anul 2009 elevii celor două licee braşovene au participat la etapa naţională a concursului, iar cei de la Liceul Teoretic Zărneşti au câştigat locul I în clasamentul general, la grupa 10 – 15 ani. În acest fel elevii braşoveni au devenit, pentru prima dată în istoria concursului, campioni naţionali.

Etapa naţională a fost organizată în acest an de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Direcţia Judeţeană de Tineret Constanţa, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa, în perioada 05 – 10.09.2009, în tabăra „New Paradise” de la Eforie Sud. Acolo, elevii noştri au fost însoţiţi de Slt. Began Cristiana, care i-a susţinut şi pregătit în cele trei zile de concurs.

Trebuie evidenţiat că elevii vin la acest concurs nu doar pentru a participa pur şi simplu, ci şi pentru a învinge, nu puţine fi ind momentele când – datorită unor penalizări sau descalifi cări – vezi lacrimile de tristeţe în ochii lor. Ei ştiu că orice punct pierdut înseamnă depărtarea de podiumul premianţilor, însă regulamentul este regulament şi trebuie respectat, iar cei mai buni trebuie să câstige chiar dacă după prestaţiile lor toţi copiii merită un loc pe podium.

Dorim să felicităm pe toţi participanţii acestei frumoase competiţii, pentru că, în sine, simpla accedere la aceste etape a concursurilor este o performanţă; aducem mulţumiri participanţilor pentru modul responsabil în care s-au pregătit, pentru disciplina si spiritul de sportivitate dovedite pe timpul desfăşurării acestor întreceri.



PREGĂTIREA ÎN DOMENIUL

SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă are ca obiectiv creşterea competenţei în organizarea şi

conducerea activităţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, prin realizarea capacităţii operative, pregătirea şi conducerea activităţilor de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor unor situaţii de urgenţă. De asemenea, asigurarea protecţiei cetăţenilor, bunurilor materiale, individuale şi colective ale acestora, valorilor de patrimoniu şi factorilor de mediu împotriva efectelor dezastrelor naturale şi/ sau acţiunilor militare, pe timp de pace, criză şi război, înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate sunt alte obiective generale

ale activităţii de pregătire.Răspunderea pentru buna desfăşurare a

pregătirii la localităţi, instituţii şi operatori economici revin conducătorilor acestora, care

vor lua toate măsurile necesare în acest sens. Pe lângă baza legală care reglementează activitatea de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă (Legea nr. 481/ 2004 privind protecţia civilă, Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, O.M.A.I. nr. 1474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planifi care, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă, H.G. 548/2008 Strategia naţională de comunicare şi informare pentru situaţii de urgenţă, Ordinul Inspectorului General nr. 673 din 09.12.2008 privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică locală, în perioada 2009- 2012, Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, modifi cat şi completat de Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 786/2005, O.M.A.I. nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, modifi cat şi completat cu O.M.A.I. NR. 195/2007), în fi ecare an, la nivelul judeţului Braşov se emite Ordinul Instituţiei Prefectului pentru aprobarea Planului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă.

Pregătirea salariaţilor din instituţiile publice şi operatorii economici se realizează prin instructaje în domeniul situaţiilor de urgenţă, prin antrenamente de avertizare, alarmare, evacuare, adăpostire şi prim ajutor, precum şi prin exerciţii de intervenţie, în funcţie de factorii de risc existenţi şi de tipurile de risc la care sunt expuşi. Categoriile de instructaje, principiile, modalităţile, cerinţele şi condiţiile organizării activităţii de instruire sunt stabilite prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/ 2005, modifi cat şi completat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 786/ 2005.

Populaţia se instruieşte prin participarea la exerciţiile de alarmare publică organizate de autorităţile administraţiei publice locale, prin aplicaţiile şi exerciţiile de specialitate, prin intermediul mass-media şi prin acţiunile derulate de organizaţiile neguvernamentale de profi l.

Pregătirea în unităţi şi instituţii de învăţământ

Căpitan Claudiu ROTARU

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro

I.S.U. “ŢARA BARSEI”cuprinde:

a) instruirea persoanelor cu funcţii de conducere/directorilor/cadrelor didactice desemnate să efectueze pregătirea în domeniu – prin activităţi organizate de inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă;

b) pregătirea preşcolarilor, elevilor şi studenţilor – se organizează şi se desfăşoară conform prevederilor Protocolului nr.250/13527/2007 încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

Pregătirea preşcolarilor şi elevilor se desfăşoară prin parcurgerea temelor de specialitate şi prin activităţi didactice sau extraşcolare incluse în cadrul programelor şi planurilor activităţilor de profi l, în funcţie de particularităţile de vârstă specifi ce nivelurilor de învăţământ.

Studenţii şi cursanţii colegiilor se instruiesc în cadrul disciplinelor de învăţământ, cu respectarea autonomiei universitare, prin integrarea cunoştinţelor de specialitate şi prin activităţi de antrenare privind modul de protecţie şi de acţiune în cazul producerii situaţiilor de urgenţă.

Comunităţile de elevi şi studenţi se instruiesc şi prin participarea la exerciţiile şi activităţile practice organizate şi conduse de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă.

Planifi carea, organizarea şi evidenţa activităţilor ce compun sistemul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă se prevăd în Planul anual de pregătire, la fi ecare nivel.

La nivelul judeţului Braşov, inspectorii de specialitate de la localităţi, operatori economici, şefi i serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, managerii, directorii de instituţii, preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi membrii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă îşi perfecţionează pregătirea prin cursuri de pregătire, convocări, antrenamente de specialitate, instructaje, participarea la exerciţii şi aplicaţii, organizate de Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă, Centrul Zonal de Pregătire Cluj-Napoca şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov.

În anul 2010 au fost planifi caţi să participe la cursul de pregătire organizat la Centrul Zonal Cluj Napoca 69 persoane cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă,

astfel:- prefect: 1- vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean: 1- secretar general al Consiliului Judeţean: 1- primari municipii: 1 (Săcele)- primari oraşe: 6 (Râşnov, Predeal, Rupea,

Ghimbav. Victoria, Zărneşti)- viceprimari municipii: 3 (Braşov – 1, Codlea,

Făgăraş)- viceprimari oraşe: 3 (Rupea, Ghimbav şi

Zărneşti)- secretari municipii şi oraşe: 5 (Codlea,

Săcele, Ghimbav, Predeal, şi Victoria)- primari comune: 23 (Drăguş, Viştea, Bran,

Buneşti, Ungra, Beclean, Voila, Augustin, Apaţa, Racoş, Hoghiz, Cristian, Dumbrăviţa, Holbav, Vulcan, Jibert, Homorod, Comana, Ticuş, Părău, Şinca, Teliu şi Vama Buzăului)

- viceprimari comune: 25 (Apaţa, Crizbav, Comana, Ticuş, Fundata, Moieciu, Hărseni, Recea, Ucea, Voila, Soarş, Mândra, Budila, Tărlungeni, Hărman, Prejmer, Sânpetru, Bod, Viştea, Drăguş, Sâmbăta de Sus, Lisa, Şinca, Şinca Nouă şi Racoş)

La Centrul Naţional de Pregătire au fost planifi caţi să participe 1şef de serviciu voluntar pentru situaţii de urgenţă (mun. Codlea) şi 5 inspectori de protecţie civilă de la operatori economici de pe teritoriul judeţului.

Semestrial şi anual se analizează participarea personalului cu atribuţii în domeniul situaţiilor

de urgenţă la programele de pregătire în care sunt angrenaţi, iar în urma analizelor se propun soluţii pentru remedierea neajunsurilor.



Una din prerogativele de bază ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă constă în

amplifi carea măsurilor de evaluare, predicţie, prevenire şi micşorare a urmărilor situaţiilor de urgenţă pentru reducerea ameninţărilor la viaţa şi sănătatea populaţiei, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante.

Situaţiile de urgenţă produse conduc nu numai la consecinţe economice prin distrugerea pe zone adesea întinse a infrastructurilor şi bunurilor materiale, dar exercită şi un puternic impact asupra structurii sociale a zonei afectate de asemenea evenimente. Pierderea de vieţi omeneşti, a locurilor de muncă, stresul şi neliniştea care pot persista mult timp după un astfel de eveniment sunt doar parte din problemele cu care se confruntă o zonă supusă acestuia. Reducerea efectelor situaţiilor de urgenţă, în rândul cărora inundaţiile şi incendiile provoacă circa 75 % din totalul pierderilor materiale, reprezintă nu numai un obiectiv de natură umanitară de primă necesitate ci şi o acţiune de întrajutorare prin cooperare internaţională.

România, afectată grav în fi ecare an de situaţii de urgenţă, se preocupă de îmbunătăţirea capacităţilor sale tehnice şi instituţionale actuale de prevenire, protecţie şi intervenţie.

În acest context, prin Ordinul ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 718/2005, au fost aprobate Criteriile de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă. Acest ordin a fost modifi cat şi completat de

Ordinul ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 195/2007, ordin ce vine cu precizări şi modifi cări importante. Conform prevederilor acestor reglementări serviciile voluntare se constituie în comune, oraşe şi municipii în subordinea consiliilor locale.

La fi nele anului 2009 în judeţul Braşov, prin hotărâri ale consiliilor locale din 57 de municipii, oraşe şi comune ( dintr-un total de 58), s-au înfi inţat servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă,conform prevederilor Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea seviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; la nivelul municipiului Braşov, in cadrul Primăriei există doar un serviciu pentru situaţii de urgenţă cu 8 posturi - 8 angajaţi, înfi inţat din dispoziţia primarului ( în prezent, prin prevederile articolului 52 din Legea 307/2006, se exceptează de la obligativitatea înfi inţării serviciilor voluntare, consiliile locale ale localităţilor unde funcţionează servicii

LOCUL, ROLUL ŞI MISIUNILE SERVICIILOR VOLUNTARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ÎN CADRUL

COMUNITĂŢILOR LOCALECăpitan Claudiu ROTARU

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro


profesioniste ) . Din evidenţele Direcţiei Judeţene de

Statistică Braşov referitoare la numărul de gospodarii/locuinţe individuale existente în unităţile administrativ - teritoriale unde nu fi inţează subunităţi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei “ al Judeţului Braşov, pentru respectarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea seviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, rezultă că sunt necesare minim 61 autospeciale pentru stingerea incendiilor.

Doar 24 servicii voluntare sunt dotate cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, existând 32 autospeciale din care 28 în funcţiune, restul serviciilor fi ind dotate cu motopompe pentru stins incendii (8 servicii), motopompe pentru evacuarea apei, pompe manuale etc.

Conform prevederilor Ordinul ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 718/2005 şi Ordinul ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 195/2007, sunt angajaţi : 49 şefi de serviciu, 46 conducători, 3 specialişti de prevenire – inspectori protecţie civilă la municipiul Braşov; 7 specialişti de prevenire - cadre tehnice.

În vederea asigurării unui specialist de prevenire, voluntar, pentru 500-1000 de locuinţe individuale /gospodării din mediul urban, respectiv pentru 200 gospodării cetăţeneşti din mediul rural sunt necesare 355 persoane , în prezent existând 296 specialişti de prevenire. În baza Ordinului MIRA nr. 483/2008 Inspecţia de Prevenire din cadru Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov a organizat 7 cursuri de pregătire a specialiştilor de prevenire în şase zone ale judeţului, iar prin aceste cursuri au fost pregătiţi 177 de specialişti.

Numărul total de personal voluntar (specialişti de prevenire, conducatori auto şi servanţi ) din cadrul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă este de 3025.

Sunt încheiate 2374 contracte de voluntariat, întocmite conform modelului din anexa 1 la Statulul personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare, aprobat prin H.G.R. nr. 1579/2005.

Serviciile voluntare pentru situaţii de

urgenţă desfăşoară atât activităţi specifi ce de prevenire a situaţiilor de urgenţă cât şi activităţi de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora, principiul fi ind acela că „serviciile profesioneste vin în sprijinul serviciilor voluntare”.

Rolul şi locul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, conform principiului enunţat mai sus, în cadrul comunităţilor locale este de importanţă deosebită. De aceea consiliilor locale le revine sarcina legală de a crea toate condiţiile materiale şi fi nanciare pentru dotarea cu autospeciale şi utilaje şi încadrarea cu personal califi cat a serviciilor voluntare în conformitate cu prevederile criteriilor de performanţă.



Fiind la începutul existenţei sale în anul 2009 I.P.A. România Regiunea 2 Braşov şi-a desfăşurat activitatea având în ve-

dere câteva obiective cum ar fi : • Asigurarea „vizibilităţii” regiunii prin uti-

lizarea mijloacelor mass-media şi a INTER-NET - ului

• Sporirea bazei materiale proprii • Diversifi carea activităţii cultural -educative;• Colaborarea cu Asociaţia pompierilor Ţara

Bârsei - Braşov respectiv Asociaţia Sportivă a Pompierilor in România sucursala Braşov;

• Dezvoltarea relaţiilor internaţionale;Astfel în cursul anului 2009 s-a iniţiat şi

desfăşurat amenajarea sediului regiunii în spaţiul pus la dispoziţie de conducerea I.S.U.J. Braşov, în prezent acesta putând fi utilizat la capacitate maximă pentru activităţile specifi ce I.P.A. Româ-nia Regiunea 2 Braşov.

În scopul îmbunătăţirii condiţiilor de lucru şi optimizării activităţii la nivelul subunităţilor şi mai multor compartimente I.P.A. România Regiunea 2 Braşov a sponsorizat I.S.U.J. Braşov în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru achiziţionarea de tehnică de calcul pre-cum şi a unor mijloace ce sunt utilizate pe timpul intervenţiilor.

În cooperare cu Asociaţia pompierilor Ţara Bâr-sei – Braşov, I.P.A. România Regiunea 2 Braşov a participat la organizarea serbărilor prilejuite de sărbătorile de iarnă pentru copiii cadrelor din

I.S.U.J. Braşov.În vederea stabilirii unor domenii în care se vor

organiza manifestări sportive şi cultural educative care să se constituie ulterior în tradiţii ale regiunii şi prilejuri de cooperare internă şi internaţională cu alte regiuni I.P.A., în cursul anului 2009 s-a or-ganizat prima ediţie a concursului de pescuit I.P.A. Secţia Română - Regiunea 2 Braşov.

De asemenea s-au achiziţionat materiale de pro-tocol în vederea utilizării lor pe timpul întâlnirilor ce se vor organiza pentru stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare la nivel internaţional.

Având în vedere experienţa acumulată pre-cum şi activităţile anterior amintite în activitatea pe 2010 se vor avea în vedere aceleaşi obiec-tive punându-se însă accent pe intensifi carea şi dezvoltarea activităţilor sportive , cultural – edu-cative precum şi pentru iniţierea şi dezvoltarea activităţilor de cooperare cu alte regiuni IPA din Ţară şi din străinătate .

Printre activităţile propuse de Comitetul execu-tiv al Regiunii pentru anul 2010 amintim:

- organizare unei excursii pentru vizitarea mănăstirilor din nordul Moldovei în data de 26 martie 2010;

- organizarea ediţiilor a II-a şi a III-a a concur-sului de pescuit I.P.A. Secţia Română - Regiunea 2 Braşov ( 17 aprilie 2010, 19 iunie 2010);

- organizarea primei ediţii a Turneului de tenis de câmp I.P.A. Secţia Română - Regiunea 2 Braşov în data de 29 mai 2010;

- organizarea primei ediţii a turneului de fotbal I.P.A. Secţia Română - Regiunea 2 Braşov în data de 18 septembrie 2010;

- Participarea, prin reprezentanţi ce vor fi desemnaţi din rândul membrilor I.P.A. Regiunea 2 Braşov, la unele din evenimentele internaţionale din calendarul activităţilor I.P.A. la nivel internaţional.

SERVO PER AMIKECO !Presedinte de onoare: Col. Drd. Stelian RECHIŢEAN

Comitetul executiv:Presedinte; Lt. Col. Viorel MĂZĂREL Vicepreşedinţii; Lt.Col Valentin LEPADATU,

Plt. Adam BECSEK.

„SERVO PER AMIKEKO”Lt. Col. Viorel MĂZĂREL

ˆ


ww

w.is

ujbv

.ro


• GERMANIA: Carnaval la Koln” (10 -16 februarie);

• POLONIA: A cincea ediţie a Turneului de fotbal pentru echipele poliţiei in Jaworzno (21-25 aprilie);

• GERMANIA: A 50-a aniversare a Regiunii Wurzburg (29 aprilie-2 mai).

• MAREA BRITANIE A 60-a aniversare a Regiunii Thames Valley - Săptămâna prieteniei (13-17 mai 2010);

• POLONIA: Întâlnirea managerilor caselor IPA (24-26 mai) Zerkow;

• ITALIA: „Cupa prieteniei” Ediţia 35 - Riccione minifotbal - masc. si fem. (23-30 mai);

• ITALIA: Cupa Oraşului Baroc Minifotbal - Ediţia a IV-a, Ragusa - Sicilia (24-30 mai);

• ITALIA: Al Vlll-lea trofeu „Citta di Cesena e Cervia” şi al doilea trofeu „Fete in uniforme” la Cervia-Pinarella (27-30 mai);

• GRECIA (HELLAS): Primul turneu internaţional de fotbal - insula Zante (1- 6 iunie);• SPANIA: Jocurile Europene ale Poliţiştilor şi Pompierilor Valencia (7-13 iunie);• GRECIA (HELLAS): Săptămâna prieteniei în Insula Rodhos (16-22 iunie);

• ITALIA: Marea Gală Sportivă - Primul Trofeu „Velvet Beach - Senigalia” (Ancona) minifotbal, nataţie, cros, patinaj şi ciclism-adulţi şi copii (23-27 iunie)

• ANDORRA: Campionatul poliţiştilor şi pompierilor (23 iunie-3 iulie). Nu este un eveniment IPA, dar este susţinut de IPA Andorra;

• UNGARIA: Întâlnirea internaţională a tineretului (25 iulie-8 august). Tema va fi „Miracolele Ungariei”. Prima săptămână va fi la Budapesta şi în partea estică a ţării. în a doua săptămână se va sta la Balaton;

• MAREA BRITANIE: Săptămâna prieteniei - Irlanda de Nord (31 iulie - 7 august);• MAREA BRITANIE: Săptămâna prieteniei la Durham (1- 8 august);• MAREA BRITANIE: Săptămâna prieteniei în Scoţia (7 -14 august);• SRI LANKA: Săptămâna prieteniei (15-20 august)• OLANDA: Camping - reuniune a „cam-perilor” din IPA - (19-22 august);• SPANIA: Al Vll-lea Campionat de fotbal Tarragona – (2 – 4 septembrie);• FRANŢA: Conferinţa IEC (7 – 12 septembrie);

• ITALIA: Întâlnirea Comitetului Executiv Naţional va fi urmată de prima întâlnire a membrilor din Italia. Evenimentul va avean loc la Giulianova ( 15 -18 octombrie);

• HONG KONG: Săptămâna prieteniei (31 octombrie – 7 noiembrie).

2010CALENDARUL EVENIMENTELOR

INTERNATIONALE I.P.A.

În caz de urgenţă, sunaţi la

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” - BRAŞOV

revista pompierii brasoveni 06

Documents