note 2 purgatoriul

of 76/76
NOTE Cântul I 1 Navă: De nenumărate ori, în Divina Comedie, Dante şi-a comparat raţiunea cu o corabie care navighează pentru dobândirea cunoaşterii, liman de linişte şi de seninătate. 2 Ape: Spre deosebire de apele prime, furtunoase, ale Infernului, acestea ale Purgatoriului sunt mult mai pacifice, mai clare. 3 Lăsînd: De la început se poate observa o deosebire fundamentală între tonalitatea Purgatoriului şi aceea a Infernului. Cea de a doua cantică a Divinei Comedii stă sub semnul armoniei şi seninătăţii, spre deosebire de prima, în care sunt predominante accentele şi culorile grave şi întunecate. Marea de otravă: mare a furtunilor a fost Infernul. 4 împărăţia: Tărâmul Purgatoriului, cea de a doua zonă din lumile de dincolo. Spre deosebire de teologi, de doctorii Bisericii, Dante a creat un Purgatoriu mai poetic şi mai senin, care se ridică drept cel mai înalt munte al lumii, într-o insulă înconjurată de apele emisferului austral. Potrivit simetriei danteşti, acest gigantic munte, cel de al doilea ţinut al lumii de dincolo, este împărţit în zece părţi, în care sufletele se curăţă de păcatele capitale. Pe creasta muntelui se întinde luminosul platou al Paradisului pământesc. Se spală: Răscumpărându-şi greşelile în Purgatoriu, apoi scăldându-se în apele râului Lete, care străbate grădina înflorită a Paradisului pământesc, sufletele devin demne de a se înălţa la cerurile Paradisului. 6 Pierduta-n iad: în textul italian „moarta poezie". Este denumită astfel poezia sa de până atunci, versurile Infernului, care avuseseră drept argument lumea damnaţilor, lumea morţilor fără speranţa mântuirii. 7 O, Muze: Am semnalat de multe ori în Infern amestecul acesta de elemente sacre şi păgâne. Iată un alt exemplu de o asemenea fuziune, şi Dante se declară aici a fi în întregime dăruit muzelor („al vostru sunt"), simbol al Artelor, credincios al lor ca poet. Caliope: Iniţial Dante a invocat toate Muzele, dar el doreşte îndeosebi ajutorul Caliopei, muza poeziei epice. Fecioarelor tesale: Fiicele regelui tesalian Pierius care, având o mare încredere în glasurile lor melodioase, au îndrăznit să provoace la întrecere Muzele. Ascultând însă magica voce a Caliopei şi-au dat seama că nu mai pot avea nici o speranţă. Biruite, au fost metamorfozate, simbolic, în gaiţe. 10 Preadulce: Urmează o terţină cu totul caracteristică pentru tonalitatea Purgatoriului. Versurile sunt străbătute de unde de lumină şi de calm, de seninătate şi armonie în contemplarea orizontului în această dimineaţă luminoasă de primăvară în care 444 Dante şi Virgiliu au ieşit din prăpastia întunecată a Infernului. 1 ' Bezna nopţii: Este aura, aerul întunecat al Infernului care l-a întristat atât de mult pe Dante în cele trei zile ale călătoriei sale de până acum. 12 Zvârlea de sus: Este luceafărul dimineţii, Venus, planeta care, după astrologi, avea o puternică influenţă asupra sentimentelor de iubire ale oamenilor. 13 Zâmbet anina: Versul dantesc şi-a păstrat şi în traducere marea sa putere expresivă, luminozitatea. 14 Alaiul lui de stele: Este vorba de constelaţia Peştilor. Sensul este acesta: Luceafărul, Venus, eclipsa cu via ei strălucire constelaţia Peştilor, cu care se afla în conjuncţie astronomică. 15 Spre dreapta: Dante în Purgatoriu va merge mereu spre dreapta, spre deosebire de Infern, unde călătoria s-a desfăşurat mereu spre stânga. întoarcerea spre dreapta este ca un simbol al dorinţei sale de mai bine. 16 Cellalt pol: Este polul antarctic, polul sud. 17 Patru lumini: Cele patru stele simbolizează pentru Dante cele patru virtuţi cardi- nale: Prudenţa, Dreptatea, Tăria şi Cumpătarea. Numeroşi comentatori au văzut în

Post on 29-Nov-2015

16 views

Category:

Documents

6 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

purgatoriul

TRANSCRIPT

CANTUL XXI

NOTECntul I1 Nav: De nenumrate ori, n Divina Comedie, Dante i-a comparat raiunea cu o corabie care navigheaz pentru dobndirea cunoaterii, liman de linite i de senintate.2 Ape: Spre deosebire de apele prime, furtunoase, ale Infernului, acestea ale Purgatoriului sunt mult mai pacifice, mai clare.3 Lsnd: De la nceput se poate observa o deosebire fundamental ntre tonalitatea Purgatoriului i aceea a Infernului. Cea de a doua cantic a Divinei Comedii st sub semnul armoniei i senintii, spre deosebire de prima, n care sunt predominante accentele i culorile grave i ntunecate. Marea de otrav: mare a furtunilor a fost Infernul.4 mpria: Trmul Purgatoriului, cea de a doua zon din lumile de dincolo. Spre deosebire de teologi, de doctorii Bisericii, Dante a creat un Purgatoriu mai poetic i mai senin, care se ridic drept cel mai nalt munte al lumii, ntr-o insul nconjurat de apele emisferului austral. Potrivit simetriei danteti, acest gigantic munte, cel de al doilea inut al lumii de dincolo, este mprit n zece pri, n care sufletele se cur de pcatele capitale. Pe creasta muntelui se ntinde luminosul platou al Paradisului pmntesc.Se spal: Rscumprndu-i greelile n Purgatoriu, apoi scldndu-se n apele rului Lete, care strbate grdina nflorit a Paradisului pmntesc, sufletele devin demne de a se nla la cerurile Paradisului.6 Pierduta-n iad: n textul italian moarta poezie". Este denumit astfel poezia sa de pn atunci, versurile Infernului, care avuseser drept argument lumea damnailor, lumea morilor fr sperana mntuirii.7 O, Muze: Am semnalat de multe ori n Infern amestecul acesta de elemente sacre i pgne. Iat un alt exemplu de o asemenea fuziune, i Dante se declar aici a fi n ntregime druit muzelor (al vostru sunt"), simbol al Artelor, credincios al lor ca poet.Caliope: Iniial Dante a invocat toate Muzele, dar el dorete ndeosebi ajutorul Caliopei, muza poeziei epice.Fecioarelor tesale: Fiicele regelui tesalian Pierius care, avnd o mare ncredere n glasurile lor melodioase, au ndrznit s provoace la ntrecere Muzele. Ascultnd ns magica voce a Caliopei i-au dat seama c nu mai pot avea nici o speran. Biruite, au fost metamorfozate, simbolic, n gaie.10 Preadulce: Urmeaz o terin cu totul caracteristic pentru tonalitatea Purgatoriului. Versurile sunt strbtute de unde de lumin i de calm, de senintate i armonie n contemplarea orizontului n aceast diminea luminoas de primvar n care444Dante i Virgiliu au ieit din prpastia ntunecat a Infernului.1' Bezna nopii: Este aura, aerul ntunecat al Infernului care l-a ntristat att de mult peDante n cele trei zile ale cltoriei sale de pn acum.12 Zvrlea de sus: Este luceafrul dimineii, Venus, planeta care, dup astrologi, avea o puternic influen asupra sentimentelor de iubire ale oamenilor.13 Zmbet anina: Versul dantesc i-a pstrat i n traducere marea sa putere expresiv,luminozitatea.14 Alaiul lui de stele: Este vorba de constelaia Petilor. Sensul este acesta: Luceafrul, Venus, eclipsa cu via ei strlucire constelaia Petilor, cu care se afla n conjuncieastronomic.15 Spre dreapta: Dante n Purgatoriu va merge mereu spre dreapta, spre deosebire de Infern, unde cltoria s-a desfurat mereu spre stnga. ntoarcerea spre dreapta este ca un simbol al dorinei sale de mai bine.16 Cellalt pol: Este polul antarctic, polul sud.17 Patru lumini: Cele patru stele simbolizeaz pentru Dante cele patru virtui cardinale: Prudena, Dreptatea, Tria i Cumptarea. Numeroi comentatori au vzut n aceast constelaie alegoric, imaginat de Dante, grupul stelar al Crucii Sudului. Ei nu au dreptate ns, pentru c n Evul Mediu aceast constelaie era cunoscut i deci afirmaia din versul care urmeaz: ce primelor fpturi li s-au ivit" i altora nu, n-ar mai fi valabil.18 Primelor fpturi: Primii oameni, Adam i Eva.19 Terina ntrete interpretarea alegoric a celor patru stele. Dante deplnge emisferul boreal (emisferul locuit de oameni) c este lipsit de strlucirea unor asemenea astre, care sunt tot attea virtui.20 Cellalt pol: Este polul nord, polul arctic, de pe al crui firmament constelaia Ursei Mari (Carului Mare) nu apune niciodat.21 Un mo: Este Cato din Utica (n. 95 - m. 46), paznicul Purgatoriului. Lupttor pentru libertate, pentru a nu cdea n minile lui Cezar, s-a sinucis. ndeosebi n Evul Mediu, Cato Uticense a fost considerat ca un nalt exemplu de virtui ceteneti, lat motivul pentru care Dante, care-I admira mult, l-a fcut, dei Cato era pgn i sinuciga, paznicul inutului Purgatoriului, unde sufletele aspir i ele spre libertate, spre eliberarea din grelele ctue ale pcatelor.22 Crunta barb: S-a fcut de multe ori comparaia ntre Caron, luntraul Ahero-nului, fluviu infernal, i Caton, paznicul Purgatoriului, pentru a arta diversitatea cu care Dante tie s portretizeze.23 Cobora lumin: Razele celor patru stele alegorice ale virtuilor cardinale luminau faa lui Caton cu intensitatea strlucirii soarelui.24 Voi, ce-ai scpat: Caton crede c cei doi poei sunt damnai care au fugit din nchisoarea etern a Infernului, fugind pe ru", fluviul Cocit, descris n Cntul XXXIV al primei cntice.25 Preacuvioasa barb: Barba, semn de cinste i brbie, care mpodobete obrajii luiCato Uticense.~6 Sunt legile: Versul final al inscripiei de pe poarta Infernului (Lasciate ogni speranza voi eh 'entrate ") pecetluia cea mai aspr lege infernal: smulgerea speranei445i condamnarea etern la chinuri. De aceea Cato este nedumerit i dorete s afle dac asemenea legi eterne au putut fi distruse, el creznd mereu c Dante i Virgiliu sunt doi damnai evadai din Infern.27 De-mi calc pragul: Cuvintele acestea ni-l arat pe Cato ca pe un paznic al Purgatoriului.28 Porni Virgiliu: Cu mare grab, Virgiliu l ndeamn pe Dante s ngenuncheze n faa lui Cato, drept semn de mare respect.29 Apoi gri: Ne amintim ct de aspru rspundea n Infern Virgiliu demonilor paznici ai diferitelor ceruri. Lui Cato, paznic al Purgatoriului, i rspunde ntr-un fel cu totul deosebit, foarte reverenios.30 O doamn: Beatrice.31 Vrerea-ntocmai: Cu mult modestie rezum astfel Virgiliu ntreaga sa oper de cluz n aspra ncercare de a strbate prpastia infernal.32 S moar: Deci Dante este viu. Dar a fost aproape de moarte (de data aceasta a sufletului), prin sminteala" lui. Aluzie la ndelunga rtcire a poetului n pdurea pcatelor de pe pmnt, n timpul gravei lui crize spirituale din ii traviamento.l-am artat: ntr-un singur vers, Virgiliu sintetizeaz ntreaga lui cltorie prin Infern, cu toate peripeiile ei.34 Sub paza ta: Expresia de-mi calc pragul" l-a fcut pe Virgiliu s neleag misiunea de paznic al Purgatoriului pe care o ndeplinete Cato.35 M-ajut cerul: Din cer a cobort virtutea care l-a ajutat pe Virgiliu s ntreprind nobila sa misiune de cluz, pn aici, n faa lui Cato.36 Primete-l dar: Versuri magnifice, nchinate libertii i luptei pentru ea, dus pn la moarte, aa cum a fcut Cato.37 Haina: Corpul lui Cato, care n marea zi a Judecii universale va strluci cu o lumin nou, fiind primit ntre drept-fericiii cerului.38 Cci el e viu: Virgiliu rspunde mai departe la ntrebrile lui Cato, artnd c ei n-au violat legile Infernului, Dante fiind viu, iar el nsui fiind aezat n Limb, zon n lumea de dincolo care nu aparine Infernului.39 Ai Marii tale: Este soia lui Cato, a crei suprem dorin a fost s i se scrie pe mormnt Catonis Marcia, Marcia lui Caton, simbol al fidelitii i al marii ei iubiri.40 Pe-a ei iubire: l roag pe Cato ca n numele iubirii Marciei s le nlesneasc cltoria n Purgatoriu. Este interesant de subliniat arta oratoric pe care a dezvoltat-o Virgiliu, nsumnd o serie de argumente capabile s-l nduplece pe Cato; faptul c nu sunt damnai, amintirea morii pentru libertatea lui Cato, dragostea Marciei etc. Rugciunea aceasta a avut uneori un caracter de uoar linguire. Dar Cato a observat toate aceste nuane, i-i va rspunde lui Virgiliu printr-un delicat repro.41 Cuvinte-n vnt: Nu era nevoie de attea argumente i dulci linguiri pentru a-l convinge pe Cato, de ndat ce aceast cltorie era voit de Cer.42 Te du: Cato a acceptat rugmintea Iui Virgiliu i i d sfaturi preioase pentru a ajuta la desvrirea cltoriei prin Purgatoriu.43 Cu stuf: Planta aceasta simbolizeaz umilina aceluia care se pociete. ;44644 De tina: Orice urm de fum i de lacrimi, urmele traversrii Infernului. Nu se cuvine a ncepe ascensiunea Purgatoriului avnd chiar cea mai mic umbr a amintirii pcatului.45 Dumnezeiescul sol: Este vorba de primul nger care le va aprea curnd n fa celor doi poei.46 i soarele: Soarele care este gata s rsar va arta calea de urmat pentru cel mai uor urcu.47 Pieri apoi: Chiar i n traducere simim rapiditatea, neateptatul plecrii lui Cato.48 Privindu-l int: Ca totdeauna, Dante, discipolul, privete atent, cu recunotin i interes, n ochii maestrului pentru a afla rspuns i ndrumare.49 Piereau fugind: Una dintre cele mai perfecte terine ale Divinei Comedii, miracol al expresiei lui Dante, maestru al descrierii naturii. Se definete tremurul valurilor mrii sub lumina ndeprtat a rsritului, ntr-o evanescen crepuscular.50 Pe ci pustii: Notaie foarte precis a comportamentului psihologic care arat cum omul rtcit este nelinitit i i pare c merge n zadar pn a nu iei la drumul cel bun.51 Rou lupt: O alt notaie de deosebit realism n aceast lupt dintre rou i soarele care nu este destul de puternic pentru a o evapora.52 Iar eu simind: nelegnd ce vrea s fac Virgiliu, Dante i ntinde obrajii nlcrimai i este splat de fumul i de urmele plnsului pe care i-l provocase Infernul, faa lui recptnd culoarea natural a vieii.53 Nicicnd luntra: Aceast nemrginit mare, din care se nal pn la ceruri muntele Purgatoriului, nu mai fusese strbtut de nici o alt nav n afar de aceea a lui Ulise (cf. Infernul, Cntul XXVI). Dar ndrzneul navigator nu se mai putuse ntoarce, scufundndu-se n apele ei.54 Dup porunca dat: A lui Cato.5 Mldi nou: Simbolul este clar, semnificnd rennoirea perpetu a virtuilor.Cntul IIMritul soare: Primele terine sunt grele de erudiie astronomic medieval. Pentru a arta c soarele era gata s rsar, Dante spune c el ajunsese la orizontul al crui meridian (cerc) atinge Ierusalimul. Insula Purgatoriului se ridic din apele australe exact la antipodul Ierusalimului i acelai meridian le ncinge. Deci la orizontul Ierusalimului soarele apunea, iar la orizontul Purgatoriului rsrea. - Iar noaptea: Dante personific noaptea care, asemenea unei zeie, ieea din apele fluviului Gange (pe care cunotinele reduse ale geografiei medievale l aezau la orizontul rsritean al Ierusalimului).Balana: E vorba de constelaia Balanei, a Cumpenei.//' scap: Cnd noaptea este mai lung dect ziua (de la echinociul de toamn la cel de primvar, cnd constelaia Balanei deplin-n cer s-aprinde", ea scap", nu mai este vizibil, pe firmament aprnd n emisferul nostru, boreal, numai ziua.Ai Aurorii: Descrierea continu, dificil. Aurora personificat, zorile trecuser de la culoarea lor obinuit de alb i purpuriu spre galben, anunnd n felul acesta apariia nentrziat a Soarelui.4476 Cu gndul: n textul lui Dante: cu inima merg dar cu corpul rmn". Adic umbletul lor nu are acelai ritm viu cu al dorinei.7 Marte: Aa cum planeta Marte plpie roie dimineaa n ceaa mrii.8 O dat: Este suspinul i sperana poetului care ndjduiete n mntuire.9 In cer sgeat: Dante redevine maestrul expresiei clare n descrierea luminoasei apariii a ngerului luntra i a repeziciunii de fulger a zborului su. Iueala extraordinar este artat i n terina urmtoare.10 Ca dou pete: Sunt aripile ngerului, transparente n lumina rsritean.1' i-alii: De acum nainte, n Purgatoriu, Dante va avea prilejul s vad ngeri, aa cum n Infern vzuse demoni.12 S zboare: Aa cum vom vedea, ngerul luntra transport sufletele celor care se vor purifica n Purgatoriu, de la revrsarea Tibrului n Marea Tirenian.13 A sale pene: Penele aripilor ngerului sunt din substana eternitii.14 N-o rbda: Att de puternic era strlucirea apariiei celestiale, nct ochiul muritor al lui Dante nu o putea ndura.15 Abia se cufunda: Att de uoar era luntrea (sufletele transportate n ea nu au greutate), nct ea nu se cufunda aproape deloc n undele mrii.16 Cnd Israel: Este nceputul psalmului CXIV care glorific eliberarea evreilor din robia egiptean. Este clar pentru ce l cnt sufletele care se ndreapt spre Purgatoriu. Aci se vor elibera i ele, purificndu-se, de soarta pcatului.17 Iar el pieri: ngerul a plecat dup ndeplinirea misiunii cu aceeai extraordinar iueal cu care venise.18 Gloata: Mulimea de suflete care debarcaser de curnd i nu cunoteau locurile.19 Mritul soare: O alt terin n care predomin personificarea. Soarele, ca un vntor iscusit, sgeteaz constelaia Capricornului care apunea.20 Noua ceat: n textul original: nona ginta". Nou pentru c nu cunotea locurile, dar nou i pentru c rentea sub semnul speranei curirii de pcate.21 Atia spini: Attea piedici aflate pe asprul drum al Infernului.22 Dup suflare: Sufletele i dau seama, vznd c Dante respir, c se afl n prezena unui om viu, i sunt extrem de uimite. Aa cum s-a ntmplat n Infern, aceast descoperire a omului viu care strbate regiunile morii va provoca totdeauna i n Purgatoriu o mare stupoare.23 Un trimis de pace: n text purttor de mslin". n Antichitate ramura de mslin era simbol de pace, iar n Evul Mediu semnul de veti bune. Trebuie subliniat vioiciunea tabloului care reprezenta pe un asemenea mesager de veti bune, n jurul cruia se nghesuiete, lacom de nouti, mulimea24 i una atunci: Umbra aceasta este muzicianul florentin Casella. Aa cum se va vedea din acest cnt, el a fost un bun prieten al lui Dante Alighieri, care i-a ridicat, n aceste terine, un monument literar mai tare dect bronzul.25 Umbre vane: Aa sunt sufletele celor care se purific n Purgatoriu pentru a deveni demne de ascensiunea ctre ceruri. Au numai aparena corporal.26 Iar eu la fel: mpins de sentimente de puternic afeciune, Dante l urmeaz, dup ce a ncercat zadarnic s-l mbrieze de trei ori.44827 Blnd m-agri: Nu graiul florentinului, cum interpreteaz unii comentatori, ci glasul cu inflexiuni melodioase, proprii muzicianului, l fac pe Dante s-l recunoasc.28 Te-am iubit: Noi credem c n aceste versuri se poate afla cheia" Divinei Comedii. Capodopera lui Dante Alighieri este ntr-adevr reprezentarea integral a vieii i a oamenilor. Ei au rmas la fel i dup moarte, pstrndu-i aceleai puternice sentimente i pasiuni, aceleai nsuiri i caracteristici, trind la fel ca pe pmnt. Aceasta este semnificaia primordial a imaginarei cltorii danteti n rile de dincolo demormnt.29 Casella frate: Sintagma ne arat ct de drag i era muzicianul florentin. n felul acesta se ntregete biografia spiritual a lui Dante Alighieri care iubise poezia alturi de Guido Cavalcanti, pictura lng Giotto, muzica lng Casella.30 Pe-aici: Adic n Purgatoriu, la muntele Purificrii. Dante arat astfel finalitatea didactic, cretin, a cltoriei sale mntuitoare.31 ntrziat: Dante l tia pe Casella mort de mai mult vreme i l ntreab de ce a fost abia acum transportat n insula Purgatoriului.32 Nedreptit: Casella arat c nu i s-a fcut nici o nedreptate dac ngerul luntra nu l-a transportat la muntele Purificrii mai devreme.33 Vrerea //.Voina ngerului nu poate fi dect dreapt, artndu-i izvorul n voinadivinitii cretine.34 De trei luni: Era anul jubileului (1300), i chiar i sufletele morilor s-au putut bucura de indulgenele papale, putnd trece rapid n Purgatoriu.35 Tibrul: Pe rmul mrii, acolo unde Tibrul se vars n mare, se strng sufletele acelora care sunt socotii demni de a se purific n Purgatoriu.36 ntr-acolo: La revrsarea Tibrului n mare, ncotro zboar acum ngerul luntra.17 Aheron: Fluviul infernal al Aheronului, pe rmurile cruia se strng sufletele damnailor destinai Infernului.i% Amintirea: (n textul dantesc: noua lege"), dac o lege nou existent, poate, n Purgatoriu, altfel dect acelea ale Pmntului, nu i-a eliminat memoria i facultateamagic a cntului.39 S-mi mngi duhu': Cernd alinarea prin cnt, l vedem astfel pe Dante ndrgostit puternic de muzic. Un alt amnunt biografic foarte preios pe care l aflm n DivinaComedie.40 Iubirea: Este primul vers al celei de a doua canone existente n Convivio. Aa cum afirm mai muli contemporani, cantona, care celebreaz o iubire pur, a fost pus pe note de Casella, care, artndu-i marea sa dragoste prieteneasc, i-o cnt acum din nou lui Dante, cum o fcuse desigur de attea ori n timpul vieii de pe pmnt.41 i-au uitat de sine: Att de puternic era vraja muzicii. Aceast scen este parc desprins din viaa intens artistic a lui Dante n Florena alturi de prietenii si, fiind n acelai timp o puternic manifestare a vieii i bucuriilor terestre. E att de mare magia cntului de dragoste, nct sufletele au uitat chiar marea lor dorin de a sepurifica.42 Moneagu: A revenit, pe neateptate, Cato, paznicul muntelui Purgatoriului, cuvorbe de mustrare pentru neiertata lor ntrziere.43 V splai: S se elibereze de scoara pcatului.44944 Precum: O dat mai mult Dante i arat marea sa miestrie n domeniul comparaiilor luate din natur.Cntul III1 Eu lui Virgil: Sufletele s-au risipit, dar Dante nu face un pas fr Virgiliu. El nu va putea ntreprinde aspra ascensiune a muntelui Purificrii fr a nu avea totdeauna cluza, simbolul raiunii umane.2 Ce vini mrunte: Aceste versuri au i astzi valoare de proverb n Italia.3 Versurile trebuie interpretate astfel: Graba nu se potrivete cu nobleea faptelor. Virgiliu i nceteaz fuga, iar mintea lui Dante, preocupat numai de un singur gnd, i lrgete acum activitatea, doritoare s vad i altceva. i Dante i ndreapt privirea spre muntele Purgatoriului, care se ridic din apele oceanului spre cer, asemenea celui mai nalt munte din lume.4 Curmndu-i raza: Lumina soarelui, care acum s-a nlat, ntlnete corpul lui Dante i-i proiecteaz umbra.5 Cuprins de team: Vznd numai o singur umbr, pe a sa, Dante s-a speriat, creznd c a fost prsit de Virgiliu. El nu i amintete c Virgiliu, fiind spirit ntr-un trup aparent (corpo fittizio), nu putea avea umbr. Un asemenea fapt nu-l putuse constata n Infern, fiindc acolo domnea ntunericul.6 Tovar credincios: Expresia din aceste versuri arat toat solicitudinea i atenia poetului-cluz fa de Dante.7 E sear: E sear la Neapole, unde este ngropat trupul marelui poet latin. Oraul din Sud are corpul lui Virgiliu, pe care l-a luat de la Brindisi. ntr-adevr, autorul Eneidei a murit la Brindisi, pe malul Adriaticii (n anul 19 .Hr.), i, din ordinul mpratului Augustus, a fost transportat la Neapole. Mormntul lui se poate vedea i astzi pe drumul care duce de la Neapole la Pozzuoli.8 Cer: Cerurile planetelor erau pentru medievali transparente. Aidoma lor sunt spiritele, prin care razele pot strbate fr a proiecta umbre.9 Atare trupuri: Versurile stau sub semnul concepiei cretine a lui Dante. Virgiliu prentmpin o eventual obiecie a lui Dante sau a noastr, a cititorilor si. Cum astfel de corpuri pot fi totui supuse chinurilor i pot ndura durerea caznelor, aa cum am vzut n Infern? EI i d o explicaie cretin, artnd c aceasta este voina lui Dumnezeu.10 Smintit: Nebuni sunt oamenii care i pot nchipui c ar putea ptrunde toate tainele sfintei treimi." V-ajung: Sensul este urmtorul: oamenii s se mulumeasc numai s constate existena lucrurilor fr a mai ntreba i cerceta cauzele lor. Este o puternic reminiscen a scolasticii medievale.12 Mria: Nu ar mai fi fost nevoie de naterea lui Isus dac oamenii ar fi tiut totul. Adam n-ar fi pctuit mucnd din mrul cunoaterii i, deci, n-ar mai fi fost nevoie de Mntuitor pentru rscumprare.13 Vzut-ai: Oamenii au mai vzut i alte mari spirite dorind a cunoate cauzele prime ale lucrurilor, nsetate de o venic dorin de a afla. (Aci, Dante, dup impresia450noastr, redevine iar poetul avntat, pe care-l cunoatem din episodul lui Ulise (Infernul, Cntul XXVI), simbol al umanitii arse de setea cunoaterii).14 Alii muli: Printre aceste mari spirite ale Antichitii i umanitii, Virgiliu se include desigur i pe el nsui. Iar atitudinea lui la sfritul cuvintelor solemne demonstreaz o profund concentrare.15 Picior de om: Coasta, stnca muntelui, se ridica vertical, n aa fel nct, pentru urcu, picioarele, orict de agile, nu ar fi fost de ajuns.16 Turbia: Rtcitor ca nimeni altul n Italia, n timpul exilului nemeritat, Dante a cunoscut toate particularitile peisajului italian. ntre Lerici i Turbia se nchide Riviera ligur, n care toate drumurile sunt extrem de accidentate. n comparaie ns cu acest urcu al Purgatoriului, cel mai prpstios i prsit drum al Liguriei ar fi prut o larg i odihnitoare scar cu aripi. (Este clar c n greutatea ascensiunii trebuie s se descopere simbolul cretin al dificilei mntuiri).17 nceat: Mergeau att de ncet acele spirite, nct preau c nici nu nainteaz. (Aceast ncetineal Ie-a caracterizat, aa cum se va vedea, i spiritual, n timpulvieii.)18 Ridic ochii: n Purgatoriu s-a schimbat oarecum atitudinea lui Dante fa de Virgiliu, pe care nu-l mai socotete absolut infailibil. Virgiliu nu mai fusese n Purgatoriu (ca n Infern) pentru a cunoate drumul.19 nviorat: Ca acela care se bucur ntr-adevr de un sfat bun, fr a se fi suprat c discipolul a ndrznit s-l sftuiasc pe maestru. Aceast atitudine este dealtfel confirmat printr-un apelativ afectuos; dolce Jiglio", care nu a fost tradus n versiunea romneasc.20 Btusem pai: i n aceast terin Dante insist asupra ncetinelii cu care se micceata de umbre.21 La poala rpei: Terina ilustreaz minunat suspiciunea care a cuprins grupul de spirite la vederea celor doi poei, ncremenirea n care au rmas, n ateptare." O, duhuri: Aceste spirite au sfrit bine, au murit, totui, n graia lui Dumnezeu, pstrnd sperana nlrii n ceruri.Sfnta pace: Pacea dorit de attea suflete din Purgatoriu i pe care o vor afla dup rstimpul ce-l vor avea de petrecut aci, n expiere, pe muntele Purificrii. 24 Cuipreu-i tie: Acest vers a devenit proverb n limba italian.Alte dou terine ce dovedesc marele spirit de observaie al realismului dantesc. Comparaia cu oile inocente are un puternic relief cretin, artnd toat sfiiciunea i modestia acestor spirite alese pentru purificarea care le va purta la mntuirea etern. 26 A mea umbr: Lumina soarelui este ntrerupt de corpul lui Dante. Dup acest semn al umbrei i vor da seama sufletele din Purgatoriu c Dante este viu.Se traser: i n aceast terin continu suava comparaie cu turma de oi. V ntoarcei: mpotriva legilor muntelui Purificrii, Dante i Virgiliu naintau nspre partea stng (aa merseser n Infern). Ei trebuia de acum s mearg totdeauna spre dreapta (simbolul cii binelui) aa cum nainteaz toate spiritele n Purgatoriu. 29 Nu sta: n Purgatoriu timpul nu trebuie pierdut, de aceea duhul care se adreseaz lui Dante i spune c mergnd (deci nepierznd timpul) s se uite la el, s vad dac-l recunoate. El fusese rege n viaa pmntean i se gndea c poate Dante, omul451li!extraordinar care face aceast cltorie, viu fiind, l va fi vzut cndva. Dante nu-l putuse cunoate, avnd mai puin de un an cnd acest rege, Manfredi, murise n btlia de la Benevento (26 februarie 1266).30 Chipe arta: Din tot acest episod, apare clar admiraia lui Dante pentru Manfredi. i nu putea s fie altfel. Manfredi combtuse pentru ideea att de scump marelui poet, aceea a acordrii puterii temporale mpratului i nu papalitii, murise n lupta mpotriva lui Carol d'Anjou, aliatul papei Urban al IV-lea. Fiu al Iui Frederic al II-lea la curtea cruia s-a dezvoltat prima coal literar italian, Manfredi era el nsui poet i iubitor de poezie. mpotriva papilor care l excomunicaser, Dante l aaz el, judector mai just, n acest loc al mntuirii.31 Piept: Cu mult finee observa un comentator c rnile lui Manfredi l arat ca pe un erou: rnit la frunte i n piept, rni de lupttor curajos, care a nfruntat moartea drept n fa.32 Copilei mele: Se numea Constana, frumoasa fat a lui Manfredi, era soia lui Petru al IlI-lea al Aragonului i mama lui Frederic, rege al Siciliei, i a lui Giacomo, rege al Aragonului.33 S-i spui: l roag pe Dante s-i arate realitatea, c el, Manfredi, se afl n Purgatoriu.34 Cel de Clemente: Mort n btlia de la Benevento, Manfredi a fost nmormntat acolo, pe cmpul de lupt. Dar la ingerinele papei Clement al IV-lea, episcopul de Cosenza l-a dezgropat pentru a-l alunga, pe cel excomunicat, din pmntul Bisericii. i Manfredi a fost ngropat din nou lng rul Verde (Garigliano), dincolo de hotarele regatului Neapole, feud papal.35 De vnt i ploi btute: Btute de vnt i ploi, oasele lui Manfredi au fost ngropate, potrivit ritului pentru excomunicai, de un cortegiu care purta torele stinse, ntoarse n jos.36 Blestem smintit: Vers care se ridica o dat mai mult mpotriva papilor, a cror excomunicare (blestem), fcut din ur, este nfrnt de mila i justiia divin.37 De treizeci de ori: Sufletele celor care au murit excomunicai trebuie s rmn n afara Purgatoriului propriu-zis de treizeci de ori timpul ct au stat certai cu biserica.38 A rugii miere: Aceast perioad putea s fie mult scurtat prin rugciunile celor dragi, rmai pe pmnt.39 Oprelitea: Interdiciunea de a intra n Purgatoriu nainte de trecerea timpului respectiv.Cntul IV' Cnd: Cnd suntem sub semnul plcerii sau durerii, sufletul se concentreaz att de mult asupra acelei senzaii, nct nu mai bgm de seam nimic altceva.In trei buci: Dante se ridic mpotriva teoriei pluralitii sufletului omenesc, vegetativ, senzitiv i raional, susinut de Aristotel i Averoes.3 Fora: Facultatea de a percepe trecerea timpului.4 i alta-i: Puterea care concentreaz sufletul. Prima putere este dezlegat de suflet, cea de a doua, dimpotriv, este legat de el.4525 De cte spun: Dante declar c a experimentat i el cele afirmate, ascultndu-l pe Manfredi cu mare atenie i neobservnd trecerea timpului.6 Duhu: Ascultndu-l pe Manfredi, Dante nu observase c soarele se apropia de amiaz, strbtnd peste cincizeci de grade (n textul orig.), un grad fiind echivalent cu patru minute.7 Pe aici: n felul acesta ceata de spirite indic celor doi poei calea urcrii spre ntia brn a Purgatoriului.8 ranii: Terina este un alt tablou din realitate i via. Calea pe care se urc, o strung montan, este mai ngust dect sprtura unui gard pe care ranul o poate astupa numai cu un bra de mrcini.9 San Leu: Cunosctor profund al naturii patriei sale, pe care o strbtuse n ndelunga-i peregrinare de exilat, Dante evoc aici o serie de localiti italiene vestite pentru greul urcu sau cobor prin care se ajungea la ele: San Leo, lng Urbino, pe vrful piramidal al unui munte vertiginos; Noii, n Ligurias, n fundul unei vi adnci, nconjurat de zidurile unor muni nali; Bismantova, un munte vertical, lng Reggio Emilia. Toate aceste localiti puteau totui s fie ajunse cu ajutorul picioarelor, dar muntele Purgatoriului era att de abrupt nct trebuiau aripi pentru ascensiune.10 Cel: Este Virgiliu, cluz i n sensul fizic i n cel spiritual." Strunga: Se precizeaz n felul acesta caracteristica strungii prin care cei doi poei, alpiniti acum, se angajeaz n escalada peretelui aproape vertical al muntelui.12 i mini: Din cauza nclinrii mari, abrupte a pantei, ascensiunea se fcea nu numai cu ajutorul picioarelor ci i al minilor.13 Nici unul: S urce mereu Dante, s nu mai dea nici un pas napoi.14 O mijlocie: Unui sfert de cerc i corespund 90. Iar linia care l divizeaz un unghi de 45. Deci panta era foarte abrupt.15 Eram sfrit: Terina arat marea oboseal fizic a lui Dante.16 Tr-grpi: Versul descrie tot efortul istovitor al lui Dante, dup cum n versul urmtor transmite sentimentul de mulumire pe care l d atingerea unei inte grele.17 i-ajuni: Este efectul sufletesc al finalului oricrei ascensiuni, odihna pe culmea atins i privirea circular, plin de satisfacie, asupra vastei panorame de la picioare, mulumirea deplin de a fi strbtut i nvins un drum att de aspru.18 Stnga mea: Dante se mir c vede soarele la stnga. Va avea explicaia acestui fenomen de la Virgiliu.19 Carul de lumini: Pe pmnt soarele se afl ntre nord i sud. Dei cu faa la rsrit, Dante nu vede soarele n dreapta, ca pe pmnt, ci n stnga, ntre el i nord.20 De Polux: Este vorba de constelaia Gemenilor (Castor i Polux). Interpretarea celor dou terine este dificil: dac soarele (oglinda") s-ar afla n constelaia Gemenilor (i nu n cea a Berbecului, cum tim din primul cnt al Purgatoriului), Dante ar vedea soarele nroind zodiacul mai aproape de constelaia Ursei mari (Carul Mare).21 Sionul: Dante s-i reprezinte c muntele Ierusalimului (Sion) i cu muntele Purgatoriului sunt, unul fa de altul, la antipozi. Atunci va putea nelege cum eliptica pe care se mic soarele (calea lui Feton"), poate fi vzut dintr-o parte sau alta, dup cum te afli ntr-un emisfer sau cellalt.45322 Feton: n mitologia greac, era fiul Soarelui i al Climenei. El ceruse ntr-o zi tatlui su voia de a mna caii luminii pe bolta cereasc. Neputnd s-i in n fru, carul Soarelui s-a abtut din drum i era gata s dea foc lumii. Atunci a fost fulgerat din naltul cerului de ctre Zeus.23 Cerul: Este ecuatorul (n textul dantesc numit ca atare de una dintre arte, adic de astronomie).24 Evreii: De aici, ecuatorul se deprteaz spre nord de muntele Purgatoriului, cu tot attea grade cu ct l vd evreii (locuitorii Ierusalimului), spre sud. Asta pentru c, aa cum s-a afirmat, cei doi muni, unul fa de altul, sunt la antipozi. Dante a fcut toat aceast dificil incursiune n astronomia medieval pentru a spune, n concluzie, c fenomenele solare n Purgatoriu sunt contrarii, opuse celor de pe Pmnt.25 Nu simi: Terina are un sens simbolic. Cu ct urci mai sus pe munte (s nu se uite c, pentru un cretin, el reprezint purificarea), cu att urcuul devine mai puin obositor.26 Un glas: ncepe un episod de o deosebit savoare care arat o dat mai mult miestria de portretist a lui Dante. Personajul care l interpeleaz pe Dante, ndemnndu-l la repaus, este florentinul Belacqua (poate Duccio di Bonavra), furar vestit de lute i viole, sigur, aa cum reiese din episod, apropiat, n timpul vieii, de Dante Alighieri. Acest Belacqua era recunoscut pentru lenea sa i, aa cum arat comentatorul supranumit L 'Anonimo forentino, i erau nespus de dragi cuvintele lui Aristotel: ,eznd i odihnindu-se, omul devine nelept!"27 Am zis: Tonul terinei capt culori vesele. Dante, ptima i sever, nu zmbete de multe ori. Acesta este un rar moment i el este un reflex direct al amintirilor orelor de pe pmnt, trite n tovria acestui lene dar att de simpatic filozof, lutierul Belacqua.28 Se-ntoarse: Belacqua, atins totui de tonul ironic al lui Dante, i rspunde i el cu o neptur. De observat lenea subliniat a personajului care, ca s nu se oboseasc prea mult, nu-i ridic privirile dect pn la oldul lui Dante.// cunoscui: Recunoscndu-l, cu toat oboseala pe care o simea, Dante se grbete s se apropie de el.30 O rn: Continu gesturile lente ale lui Belacqua, care l caracterizeaz ca un lene impenitent.31 Pricepi: Totdeauna n Divina Comedie, reprezentare realist a vieii, personajele care o nsufleesc i pstreaz trsturile caracteristice. Aa este Belacqua, care a rmas lent, dar iscoditor i bun vorbitor, ca n timpul cnd era lutierul florentin. El lanseaz dintr-o dat lui Dante marea noutate i surpriz a acestui trm: n Purgatoriu soarele se afla la stnga.Cuvntul scurt: O alt caracteristic a zbavnicului penitent.33 Belacqua: Dante este fericit pentru prietenul su pe care l afl n Purgatoriu, inut al mntuirii.34 Nrav: Dante l ntreab dac ateapt o cluz care s-i arate calea ascensiunii sau continu dulcea sa stare pmnteasc, de lene.45435 La ce s urc: Belacqua se afl n Antepurgatoriu. i aci va trebui s rmn, alturi de toate sufletele, atia ani ci trise pe pmnt fr a se poci. i va explica acest lucru lui Dante, pe care-l numise cu afeciune frate, n versul anterior.36 Se cade: Cerul care trebuie s se nvrteasc n jurul lui Belacqua, marcndu-i anii,tot atia ca pe pmnt. 37 Vreo rug: O alt lege a muntelui Purgatoriului: timpul poate fi scurtat prinrugciunile celor de pe pmnt.38 Cci ce folos: Rugciunea sa n-ar putea fi primit n ceruri. Dante adaug o alt trstur, de scepticism (caracteristica celor lenei), portretului att de viu alflorentinului.39 Grbete: Virgiliu ndeamn la drum, artnd c vremea zboar. Soarele a trecut la meridian, n Purgatoriu fiind amiaz, iar n emisferul nostru boreal, noaptea l acoper pn la limita sa occidental cunoscut pe vremea lui Dante, Marocul.Cntul V1 Lumina frnt: Trupul lui Dante frngea razele soarelui i-i proiecta umbra, spre marea mirare a penitenilor.2 uoteli: Virgiliu l mustr pe Dante c d atenie prea mare leneilor din brna aceasta a Antepurgatoriului.3 Ca turnul: Versurile acestea danteti au devenit de sute de ani proverbe n limba italian. Ele exprim ntreaga atitudine, de neclintit, a poetului, care nu s-a abtut niciodat n via sub semnul furtunilor i vicisitudinilor unui destin advers.4 Cci omul: Terina care urmeaz explic: omul n care se nate un gnd slbete pe cel vechi, care l purta spre int. Observaie de o profund ptrundere i exactitatepsihologic.5 Vin: Rspunznd vin" i cu un obraz ruinat, Dante arat ct de dreapt socotetemustrarea lui Virgiliu.6 Miserere: Alternativ, vers cu vers, cum se face n biseric, cntau sufletele penitenilor psalmul LI care invoca, pentru iertarea pcatelor, mizericordia lui Dumnezeu.7 Schimbar cntul: Cntul melodios al psalmului intonat de corul penitenilor se transform ntr-o exclamaie plin de uimire, vznd un om ntovrit de umbra lui nPurgatoriu.8 S-ajute: Dante s fie primit cu drag de ctre penitenii care se purific pe aceast brn, deoarece el, ntors pe pmnt, ar putea s-i fac pe pmnteni s se roage pentru ei i deci s le scurteze starea n Antepurgatoriu.9 Nici fulgere: Ca s indice rapiditatea cu care cei doi soli se ntorc pentru a duce cetei, rmase n ateptare, extraordinarele veti, Dante le aseamn cu stelele cztoare ori cu fulgerele care despic apusurile lunii de var august. O alt comparaie, desprins din lumea vie a naturii, pentru a concretiza att de mult acest fantastic realist din mpria Umbrelor.10 Umblnd: Virgiliu l ndeamn pe Dante s continue a nainta (pentru a nu pierde timpul), chiar dac ascult sufletele care au dat nval." Alinare: Spre alinarea Paradisului, unde va ajunge urcnd muntele Purgatoriului.45512 De ce nu stai?: Penitenii nu cunosc ndemnul lui Virgiliu i, vznd c Dante nu se oprete din mers, l implor s se opreasc pentru a-i asculta, pentru a duce despre ei veti n lumea pmnteasc.13 Moartea-n sil: Au murit de moarte violent, au pierit tragic, n-au avut deci rgazul s se pociasc.14 Fetil: Lumina, graia divin.15 Dorin: Dorina implacabil a sufletelor din Purgatoriu este de a-l vedea pe Dumnezeu, dup strdania purificrii.16 Orict: Se simte efortul pe care l face Dante ca s priveasc toate umbrele pentru a putea recunoate pe vreuna.17 V spunei psul: Penitenii s-i vorbeasc lui Dante i el va ndeplini dorina exprimat. Pentru aceasta se jur pe pacea i fericirea celest, dup care umbl cltorul din sfer n sfer, cluzit de Virgiliu.18 Fr jurminte: Un suflet i rspunde cu noblee lui Dante c este crezut i fr jurminte.'l) Un duh: Cel care vorbete naintea tuturor este Jacopo del Cassero, nscut n localitatea Fano din regiunea Marche. El a fost un participant activ la luptele politice ntre 1288-l298 i i-a fcut duman pe marchizul ferrarez Azzo al III-lea d'Este. Pe drumul care duce de la Veneia spre Milano, unde fusese ales podest, a fost surprins i asasinat de oamenii lui Azzo, i astzi la Fano, ntr-o biseric dominican, se afl mormntul lui Jacopo del Cassero.20 Regatul: Este vorba de Marca Anconitana, care se afla ntre Romagna i regatul Neapoli a lui Carlo ginte" (Carol al II-lea de Anjou, care l stpnea n preajma anului 1300).21 La Fano: Jacopo del Cassero l roag pe Dante s-i nduplece pe fanezi s nale rugciuni de mntuire pentru el.22 Antenori: n regiunea Padovei. Vechi tradiii atribuiau troianului Antenor ntemeierea cetii Padova. Tocmai n aceste regiuni unde se credea mai sigur (mai ferit"), fusese asasinat de sicarii lui Azzo, Jacopo del Cassero.23 Nedreapt ur: Jacopo recunoate ura lui Azzo, care poate avea motive.24 Mira: O localitate care se afla ntre Padova i Oriago, pe malurile unui canal.25 Oriac: Oriago, un sat pe calea dintre Padova i Veneia.26 Fugii: Terina, pe lng valoarea ei documentar de cronic (i astzi se arat locul asasinrii lui Jacopo, iar detaliile descrierii lui Dante corespund realitii topografice), are o puternic valoare de reprezentare artistic, fixndu-se pentru mult vreme n memoria cititorului imaginea omului mpotmolit n mlatinile lagunei venete, cu sngele scurgndu-i-se lent din trup, asistnd fr speran la propriu-i sfrit tragic.27 Buonconte: Umbra care vorbete acum, cernd lui Dante s duc veti despre el pe pmnt, este Bonconte da Montefeltro, fiul lui Guido da Montefeltro, pe care l-am ntlnit n Cntul al XXVII-lea al Infernului printre Sftuitorii de rea credin. Ca i tatl su, valoros cpitan de oaste, Bonconte a murit n faimoasa btlie de la Campaldino (11 iunie 1289), n care conducea pe ghibelinii din Arezzo mpotriva florentinilor. La aceast btlie participase nsui Dante. Trupul curajosului cpitan nu a fost gsit niciodat, fapt care a aprins imaginaia florentinilor.456Dante, care nu este numai un cronicar fidel al vieii i realitii ci i un mare poet al transfigurrii, procedeaz i n acest episod aa cum a procedat n episoadele care au drept protagoniti pe Francesca da Rimini i Ugolino della Gherardesca. Unde cronica tace, vorbete nalta fantazie a creatorului de art, care nareaz acum ce s-a ntmplat cu trupul lui Bonconte da Montefeltro n noaptea de mare furtun care a urmat zilei btliei de la Campaldino.Giovanna: Giovanna, soia lui Bonconte, i celelalte rude ale lui l-au uitat, nu se roag pentru el. De aceea se simte att de umilit. Este foarte omeneasc tristeea aceasta a cpitanului curajos i mndru.29 Mormntul: Dante arat o mare curiozitate, care era n realitate a tuturorflorentinilor.30 Casentin: Casentino. Regiune aflat la poalele Apeninilor, de unde izvorte unafluent al fluviului Arno.31 Schit: O solitar mnstire de clugri benedictini, ntemeiat nc din secolul al Xl-lea ntr-un defileu slbatic al muntelui Falterona.32 Numa: Numele. Unde se vars Arhiano n Arno (Acolo unde numele nu i se maiaude", n textul italian.)33 Ca din ciur: Urmeaz alte versuri de puternic reprezentare vizual, cvasi-naturaliste, n descrierea agoniei unui rnit de moarte.34 Sol regesc: Un nger. Poate ngerul pzitor al fiecrui om. Se d o lupt intens pentru sufletul celui care a murit, ntre ngerul binelui i al rului, lupt reprezentat n attea imagini vizuale ale artei medievale.35 Tu iei: Demonul l ironizeaz pe nger de a fi luat cu el sufletul lui Bonconte numai din cauza unei lacrimi de cin. Pierznd sufletul, ngerul rului se pregtete s serzbune pe trupul lui Bonconte.36 De bun seam: ncepe descrierea, de o rar frumusee plastic, a unei furtuni, pe care Eta Boeriu ca i George Cobuc au redat-o la nlimea artei originalului.37 Cel ce pururi: Demonul. Se credea atunci c diavolul ar avea puterea magic de a dezlnui furtunile. n terina precedent, Dante a artat ns, foarte exact tiinific, cauzele naturale ale ploilor.38 Pratomagno: Un contrafort al lanului Apeninilor.39 Fluviul mprat: Arnul. Aa se numeau, n geografia medieval, toate fluviile care, se vrsau direct n mare.40 Chimii crunt: Cnd fusese nvins de durerea ultimelor clipe, i ncruciase minilepe piept.41 Cnd va fi: Urmeaz un al treilea episod, care a putut fi numit cel mai scurt i mai emoionant al Divinei Comedii. Protagonista este Pia dei Tolomei, soia credincioas a unui senior din Maremma Toscana, Nello dei Pannocchieschi. Din motive care nu se cunosc, acesta a ucis-o n jurul anului 1297.42 Odihnit: Cu delicatee i suavitate ntr-adevr feminin, Pia i cere lui Dante s-i aminteasc de ea numai dup ce se va fi odihnit n urma ndelungatei i grelei sale cltorii n locurile de dincolo de mormnt.43 Siena: Nscut n Siena, a murit n castelul della Pietra, n pustia dezolant a Maremmei, ucis de soul care nu o mai iubea.45744 Cel: Soul su, de care, prin schimbul de inele, fusese legat pentru totdeauna i pe care, aa cum se poate subnelege, l iubete i acum, dup moartea pe care el i-a adus-o. Episodul acesta, compus numai din cinci versuri, va rmne etern n literatura lumii. El a fost extrem de popular n Italia i a inspirat chiar multe lucrri literare, printre care o naraiune n versuri a lui G.D. Sestini.Cntul VI' Joc cu zarul: n cele trei terine care urmeaz, Dante se arat nc o dat un maestru observator al realitii i al oglindirii ei artistice. Jocul de zaruri era foarte rspndit n Evul Mediu.2 Amrt: n timp ce nvingtorul pleac fericit dup terminarea partidei, cel care a pierdut rmne amrt" i, aruncnd de mai multe ori zarurile, se gndete cum ar fi trebuit s arunce pentru a fi ctigat3 Cellalt: nvingtorul. El este nconjurat din toate prile de solicitatori n naintarea lui victorioas. Tablou plin de culoare i de dinamism n surprinderea unei scene desprinse din viaa real.4 Aa i eu: Aidoma nvingtorului din partida de zaruri era i Dante asediat de mulimea sufletelor care l solicitau pentru obinerea rugciunilor pe pmnt.5 Aretinul: Un vestit judector din Arezzo, Benincasa da Laterina, ucis de un sienez, Ghino di Tacco, a ajuns tlhar la drumul mare. l amintete i Giovanni Boceaccio n Decameron.6 Cellalt: Un alt aretin, ghibelinul Guccio dei Tarlati, care s-a necat n Arno, urmrit de un grup de adversari guelfi.7 Novello Federico: Chiar atunci cnd Dante este constrns s fac o enumerare de nume proprii, ca n aceste terine, el tie s gseasc mijloace expresive adecvate, imagini vii, culori intense. Iat-I pe Federigo Novello, ghibelin i el, asasinat n 1291, implorndu-l pe Dante cu minile ntinse, spre a fi amintit pe pmnt; iat-l pe pisanul" Farinata degli Scornigiani din Pisa, care, omort fiind, ddu prilej tatlui su, Marzucco, s-i arate tria sufleteasc, iertndu-l pe asasin.8 Orso: Contele Orso degli Alberti, fiul lui Napoleon (cf. Infernul, XXXII), ucis din rzbunare de un vr al su, Alberti.9 Pier della Broccia: Pierre de la Brosse, ambelan al regelui francez Filip al IH-lea cel ndrzne (Cuteztorul). Cnd n 1276 a murit subit primul nscut al regelui, Pierre de la Brosse a acuzat-o pe Mria de Brabant, soia de-a doua a lui Filip, c i-a otrvit fiul vitreg pentru a asigura succesiunea la tron propriei ei progenituri. tiind s se disculpe, Mria mpreun cu partizanii ei s-au rzbunat izbutind s-l conving pe Rege c Pierre, n conflictul din 1278 dintre Frana i Castilia, i-a trdat ara i a fost condamnat la moarte prin spnzurare. Dante l socoate desigur nevinovat, plasndu-l aici, n Purgatoriu i, o dat mai mult, se ridic mpotriva vieii de curte, a intrigilor i uneltirilor, a invidiei care caracterizeaz o astfel de existen. (Trebuie amintit i pe deplin realizatul episod similar al lui Pier dela Vigna din Infern.)4581(1 S se pzeasc: S fie atent Mria de Brabant i s se ciasc la timp (va muri n 1321), pentru ca s nu aparin ntr-o zi cetei damnailor din Infern, fiind precipitat n cea de a zecea bolgie, unde se chinuiesc calomniatorii." mi pare: ntr-un vers din Eneida (VI, 276), Virgiliu declarase: ,JDesine fata Deum fleeti sperare precando" (Este cu neputin, prin rugciuni, s schimbi hotrrile zeilor). Atunci, ntreab Dante, de ce sunt att de struitoare n rugciunea lor sufletele penitenilor din Antepurgatoriu? Sau sperana lor este zadarnic sau el, Dante, nu a neles semnificaia versului lui Virgiliu.12 Gri Virgil: Rspunsul lui Virgiliu nltur amndou ipotezele.13 Dreptatea sfnt: Dreptatea dumnezeiasc rmne aceeai chiar dac iubim, caritatea unui suflet rscumpr ntr-o clip" (n singurul rstimp, scurt, al unei rugciuni) durata de ispire a pcatelor penitenilor din Antepurgatoriu, durat care, fr actul rugciunii celor de pe pmnt, ar fi fost mult mai mare.14 Ruga-acolo: Rugciunea din pasajul amintit din Eneida se afla departe de cer i de ndurarea divin, cei care o nlau fiind pgni.15 Se lupt: Mintea lui Dante se afl n faa unei nalte, subtile probleme.16 Solia: Este Beatrice, care va confirma spusele lui Virgiliu.17 Va vdi: i va aprea poetului, pe culmea muntelui Purificrii, surznd nsenintate i dragoste.18 S ne grbim: Dante, omul att de ndrgostit, uit de greul efort al ascensiunii, uit de subtilitile chestiunilor teologice i alegorice, solicitndu-l el pe Virgiliu s se grbeasc pentru a o vedea mai repede pe femeia iubit ca nici o alta pe lume.19 Pn-atunci: Pn la vederea Beatricei va mai trece o zi. Va aprea din nou soarele, care acum, disprnd dup flancurile muntelui, corpul lui Dante nu mai arunc umbr.20 Duh lombard: Este vestitul trubadur Sordello, nscut la nceputul secolului al XlII-lea, lng Mantova, ca i Virgiliu. A colindat pe la curtea multor seniori feudali ai timpului, ajungnd n cele din urm n Provena. De aci l-a ntovrit pe Carol de Anjou n expediia pentru cucerirea Neapolelui. A fost ndrgostit nflcrat de soia unui mare senior contemporan, Cunizza da Romano, pe care a rpit-o ntr-un mod romantic. Sordello rmne ns n amintirea oamenilor i n literatur ca autor al unor poezii politice strbtute de o nalt combativitate. ndeosebi // compianto pentru moartea unui senior nobil i curajos, Ser Blacatz, se ridic la accentele unei puternice i curajoase invective mpotriva seniorilor Italiei divizate, lai, ri, degenerai. De aceea suntem siguri, putea s-l preuiasc att de mult Dante Alighieri, marele poet cetean, i s-l fac protagonistul unora dintre cele mai patetice versuri, nflcrate de dragoste pentru patrie.21 Ca leul: Este unul din cele mai cunoscute versuri ale poemei i ntr-adevr reprezentativ pentru acea facultate sculptoric a scrisului dantesc, a realismului su n redarea vieii. Sordello este ntr-adevr leonin n toat mndria nfirii sale senine, maiestuoase ca o statuie.22 ar: i ntreab din ce ar sunt.23 Mantova": Din Mantova" - vrea s spun Virgiliu, dar Sordello nu-l las s termine. Auzind numele oraului natal, el nvlete ntr-un mare elan afectiv s-i mbrieze compatriotul. Atitudinea sa mndr, iniial, creeaz un puternic contrast459Ielanului de mare iubire patriotic. Prea o statuie indiferent, superb, i iat-l nind impetuos numai la auzul numelui iubit al rii. Sordello i se relev lui Virgiliu, cu care se mbrieaz strns, rmnnd fixai n amintirea cititorilor pentru totdeauna ca simboluri ale fierbintelui patriotism, aa cum sunt turnai n aceeai mbriare la baza monumentului pe care, la Trento, poporul italian l-a ridicat genialului su reprezentant, Dante Alighieri.24 Italie oarb: ncepe una dintre cele mai teribile apostrofe din literatura lumii. Nimeni nu a gsit cuvinte mai nflcrate ca Dante Alighieri pentru a biciui ara iubit, pentru a > mustra, pentru a-i striga dezndejdea, vznd-o prad luptelor fratricide, prad nenelegerii i prad acelora care i-au adus toate nenorocirile, ecleziatii, oamenii bisericii. Nav fr crmaci n marea furtun, i n Italia contemporan rsun cu vaste ecouri marele strigt al lui Dante Alighieri, ndemnnd la lupta pentru libertate. Apostrofa aceasta a fost generat de mbriarea spontan a celor doi compatrioi, Virgiliu i Sordello25 Bordel: Italia nu mai este domina provinciarum" (doamn a tuturor rilor", n textul original), cum o denumise Justinian, ci bordel, locul infamant n care este nchis ruinea.26 Un zid: Este vorba de cetenii aceluiai ora, pe care i strng laolalt zidurile de aprare. n loc s fie unii, s triasc n concordie, ei se ursc i lupt cu nverunare unii mpotriva altora.27 Spre mare: Apostrofa poetului se ridic spre nemrginirea mrii, vast, delimitnd ntreaga Italie. Viziunea este complet. n nici o parte a frumoasei ri n care rsun si, nu domnete pacea.28 Iustine: Justinian, care a trit ntre anii 495-565 d.Hr. i care a adunat, ntr-un Corpus juris, vechile legiuiri romane. Aceste legi ar fi cpstrul" care ar fi trebuit s domoleasc Italia, comparat acum cu un cal nrva, rebel tuturor bunelor instituii i legiuiri. n Cntul acesta se face nc o dat manifest concepia politic a lui Dante pe care o expusese pe larg i argumentat n tratatul su De Monarchia: puterea temporal, autoritatea politic s fie ncredinat mpratului, iar papa s aib autoritate asupra domeniului spiritual.29 Neam de popi: Terina este un atac direct, puternic, asupra oamenilor bisericii pe care poetul italian i socotete prima cauz a relelor care rscolesc Italia i al cror amestec cu totul nefast n treburile politice ale rii el l-a stigmatizat totdeauna i cu cuvinte de foc. Invectiva continu i n terina urmtoare.30 Scrie: Aluzie la pasajul din Evanghelia lui Matei (XXIJ,21): Dai Cezarului cele ce sunt ale Cezarului."31 Tu-mprate: Albert de Habsburg (1248-l308), ales mprat n 1298, a nesocotit i el, ca toi predecesorii si, Italia, lsnd-o prad oamenilor bisericii.32 Crunt plat: Dante nu preget s blesteme pe mprat pentru incuria lui fa de Italia, cernd s fie lovit de o pedeaps crunt, att de teribil nct urmaul lui s se ngrozeasc. Urmaul lui Albert de Habsburg va fi Arrigo al Vll-lea di Lussenburgo, care a ncercat n 1313 s restabileasc autoritatea imperial n Italia, ntrupnd la momentul acela toate speranele lui Dante de a se ntoarce din exil, n Florena.33 Tat: Acesta este Rudolf de Habsburg, mprat ntre anii 1273-l291.46034 Grdin: Este Italia, cea mai frumoas podoab a imperiului romano-german.35 Montechi: Sunt enumerate diferite familii senioriale din Italia, printre care Montecchi i Cappelletti din Verona (protagoniti ai vestitei tragedii shakespeariene Romeo i Julieta), Monaldi, Filippeschi din Orvieto. Aceste familii se afl n decaden din pricina dezbinrilor fratricide.36 Santqfiore: Ironia dantesc este strbtut de accente amare. Cu totul dimpotriv, conii din Santafiore din Maremma toscan erau n realitate exemplul tipic de decdere a puterii feudale.37 Roma: Sediul central al Imperiului Roman. Mcar de ea, vduv acum lipsit de stpnul ei, s-i aminteasc mpratul.38 Cum se iubesc: Terina este din nou strbtut de accentele ironiei. Cum se iubesc" echivaleaz cu contrariul, cum se ursc! S vin mpratul s vad cu propriii lui ochi starea de decaden contemporan a Italiei. Este nscris n aceste versuri toat intensa dorin i aspiraie a lui Dante de a-i vedea realizat visul politic, dar, mai ales, rentoarcerea n patrie. Trebuie s fie subliniat i gradaia ascendent, blasfematorie, a calificativelor care l definesc pe mprat.39 Doamne: n textul italian: sommo Giove". Este interesant de subliniat o dat mai mult n Divina Comedie amestecul de elemente sacre i pgne. Dumnezeul cretin este numit Jupiter. n marea Iui dragoste, poetul ndrznete s-l interpeleze chiar i pe Dumnezeu dac a uitat Italia cu adevrat sau dac i pregtete o stare nou, neateptat, pe care oamenii nu o pot nelege nc.40 Marcel: Aluzie la consulul roman Claudius Marcellus, adversar nverunat al lui Cezar, simbol, pentru Dante, al imperiului.41 Florena mea: Terina are accentele pasionate ale unui mare poet cetean. Apostrofarea Italiei s-a terminat i Dante i ntoarce acum gndurile i inima ctre cel mai iubit loc din lume, Florena. Sarcasmul terinei vibreaz sub semnul dragostei de patrie. Numai un patriot profund i sincer poate biciui n felul acesta arztor ara ingrat, dar att de iubit.42 Nechibzuind: Sensul terinei este urmtorul: florentinii sunt pripii totdeauna n faptele lor. Ideea de dreptate, care exist la muli oameni n profunzimea sufletului i concepiilor lor, la florentini este superficial, numai n vrful limbii", numai n vorbe i nu n fapte. Muli refuz sarcinile obteti, gndindu-se obiectiv la greutatea ndeplinirii lor, florentinii n schimb se grbesc totdeauna s le accepte din lcomie de onoruri, din ambiie van.43 Tresalt: S tresalte de bucurie oraul crinilor, Florena.44 Bogat: ntr-adevr, cum s-a spus, fiecare cuvnt este parc o lovitur de bici. Bogat era ntr-adevr Florena, dar cum dobndise averile, prin ce mijloace? A spune apoi c Florena era cuminte, nseamn a mpinge ironia spre un nalt grad de sarcasm, cnd se tie - i Dante cunotea aceast stare din experiena personal - c cetatea de pe Arno era tocmai cuibul discordiei, al marilor conflicte generate tocmai de lipsa cumineniei.45 Drepte legi: Aluzie la legiuirile lui Solon i Licurg. Nici Atena, nici Sparta, nu se pot compara, din punctul de vedere al legilor, cu Florena, care creeaz i accept att de subtile legi, nct nu dureaz nici mcar o lun. ntr-adevr, aceasta era starea de461venic schimbare a legiuirilor florentine, nct un proverb popular putea spune: legge florentina, fatta la sera e guasta la mattina" (Lege florentin, fcut seara, desfcut dimineaa).46 De cte ori: Terina are un ton direct n artarea realitilor florentine.47 Supui: Este vorba de cetenii Florenei.48 Bolnava care: Versurile capt o tonalitate patetic. Florena este ca un bolnav care ncearc prin schimbarea poziiei n patul fierbinte" s scape de chinuri.Cntul al Vl-lea al Purgatoriului i va pstra etern actualitatea n lume i denunarea celor vinovai de relele Italiei, eclesiatii, nu-i va mai gsi un asemenea corespondent de tonalitate dect n Cntul al XXVI-lea al Paradisului.Cntul VII1 Dup ce: Dante reia povestirea ntrerupt n Cntul VI, artnd c mbriarea ntre cei doi poei, sub semnul iubirii de ar, s-a repetat de mai multe ori. De-abia acum Sordello i ntreab cine sunt, pe cei doi cltori.2 Pe cnd: Numai dup moartea lui Cristos sufletele credincioilor au putut s fie primite n Purgatoriu. n felul acesta Virgiliu i fixeaz cronologic moartea. (ntr-adevr, aa cum se tie, el a murit n anul 19 .Hr. i a fost ngropat n urma dispoziiunilor lui Octavianus.)3 Cer: Virgiliu, nefiind cretin, nu putea avea parte de cer. El trebuia s rmn n Limb.4 Ca omul: Terina exprim cu o rar art literar sentimentul de surpriz manifestat la auzul unei mari i neateptate veti.5 Ai si genunchi: Terina indic umilina cu care Sordello venereaz marea faim poetic a lui Virgiliu. mbrindu-i genunchii n semn de devoiune profund, Sordello l consider drept gloria cea mai nalt a latinilor (a tuturor italienilor) dar n special a rii lor (Mantova). Cuvintele acelui care, la nceputul Cntului VI, sttea mndru i indiferent, statuar, aci se ncarc de umilin i profund reveren n faa unui mare creator de art.6 A morii-ntregi genune: La ntrebarea lui Sordello, din care cerc al Infernului vine, Virgiliu i rspunde c le-a strbtut pe toate, mpins de o voin divin.7 Nu ce-amficut: Virgiliu arat c nu se afl n ceruri, nu pentru c ar fi fcut ru ci pentru c nu a putut cunoate binele, cretinismul.Zmbetul divin: Vederea lui Dumnezeu, care acord beatitudinea.9 Trziu: El nu a putut cunoate cretinismul n timpul vieii, ci numai dup moarte, atunci cnd Cristos a cobort n Limb i a dus n ceruri sufletele patriarhilor.10 Pe unde stau: n cele dou terine care urmeaz, Virgiliu definete Limbul unde stau copiii care n-au primit botezul cretin, precum i nelepii Antichitii." Virtuilor cretine: Este vorba de cele trei virtui teologale cretine: Credina, Sperana i Caritatea. Ele n-au putut fi cunoscute de pgnii care, totui, fr pcate, au practicat cele patru virtui cardinale: Dreptatea, Prudena, Tria i Cumptarea. 12 Tcut regat: Virgiliu repet ntrebarea din Cntul precedent: de unde ncepe adevratul Purgatoriu, aci aflndu-se nc n Antepurgatoriu.46213 Loc ngrdit: Cele dou terine care urmeaz definesc dou legi n fiin pe muntele Purificrii: prima, c n Antepurgatoriu sufletele penitenilor pot circula n voie (i Sordello se ofer drept cluza celor doi poei) i a doua, c, o dat cu cderea nopii, nu mai este ngduit cltoria mai departe.14 Cum deci: Virgiliu ntreab de ce nu poate nainta noaptea. Se opune voina divin sau i-ar lipsi fora sufletului care ar ncerca naintarea?15 Brazd: Un alt detaliu de o rar naturalee care face att de vioaie totdeauna arta povestirii n Divina Comedie16 Numai noaptea: S-ar putea ca n ntunericul nopii s rtceti zadarnic, cobornd, dar fr a ascende un pas. Sensul este foarte clar: fr lumina soarelui (alegoric, lumina este echivalent cu graia lui Dumnezeu), sufletele s-ar putea ntoarce napoi pe drumul purificrii, dar nu ar putea s se nale pe coastele muntelui purificrii.Argint i aur: Aceast vale este plin cu nenumrate flori de cele mai variate culori, pe care Dante le enumera ntr-o strlucitoare gam.18 Galben, ro: Toate culorile amintite de Dante ar fi fost depite de strlucirea infinit a culorilor florilor i ierburilor din aceast edenic vale din muni.19 mblsmnd grdina: Terina red miestrit senzaiile intense de miros n aceast fuziune a o mie de parfumuri ntr-o singur, unic mireasm, nemaintlnit niciodatn nici un alt loc.20 Mii de miresme: Parfumurile intense i culorile infinit variate ale vii simbolizeaz cert strlucirea lumii i plcerile ei, crora prea mult ascultare le-au dat, n via, sufletele care se purific acum n aceast zon.21 Salve Regina: Este rugciunea de vecernie a slujbelor catolice.22 Cel care sade: Penitentul respectiv este mpratul Rudolf de Habsburg (1218-l291), tatl acelui Albert germanul din Cntul VI. El ar fi putut - aa crede Dante - s restabileasc ordinea imperial, laic, n Italia. Pentru o asemenea neglijen" n organizarea treburilor autoritii imperiale, se afla aici alturi de ali principi, cu oaceeai culp.23 Prin alii: Este clar aluzia lui Dante la contemporaneitatea lui Enric al Vll-lea de Luxemburg, care ar fi luptat pentru binele Italiei.24 Cellalt: Acesta este Ottocar al III-lea, care, ales rege al Boemiei n 1253, a murit, ntr-o lupt mpotriva lui Rudolf, n 1278., 25 Crmit-a ara: El a fost rege al Boemiei, acel inut strbtut de apele Moldavei (n - latinete Molda , afluent al Elbei). Ottocar a fost mai nelept ca prunc n fa dectfiul su Venceslau, brbat matur (crunt"). Este vorba de Venceslau al IV-lea alBoemiei (1270-l305), rege depravat i trndav.26 Crnu: Filip al III-lea al Franei, supranumit Cuteztorul dar i Crnul, din cauza acestui apendice facial pe care l avea minuscul.27 Blnd: Vecinul cel blnd este Enric I de Navarra, socrul lui Filip al IV-lea, zis cel Frumos, fiul lui Filip al III-lea.28 Muri fugind: Aluzie la moartea lui Filip al III-lea, care, fiind nvins de Petru al III-lea al Aragonului, a fugit la Perpignan i a murit de inim rea, dezonornd crinul, emblema familiei regale franceze.46329 Privii: Terina arat realist atitudinea de profund durere a grupului descris n versurile precedente. Filip al III-lea i izbete pieptul cu pumnii, cellalt, Enric I de Navarra, suspin cu obrajii n palme. Explicaia o d terina care urmeaz. Ei sunt printele i socrul aceluia pe care Dante l numete rul Franei". Este vorba de Filip al IV-lea cel Frumos (1285-l314), urmaul la tronul Franei al lui Filip Cuteztorul, a crui via de luxurie Dante o pecetluiete sub acest epitet de blam. El a purtat curia papal n robia" de Ia Avignon.Iar cel voinic: Este Petru al III-lea, rege al Aragonului (1236-l285), supranumit cel mare, ludat de contemporani pentru vitejia sa.31 Nasul: Cel cu nas att de mare nct i-a ntrecut brbia" este Carol de Anjou (1220-l285), care n urma btliei de la Benevento, ucignd pe Corradino, a luat n stpnire samavolnic regatul Neapolelui i al Siciliei. Este remarcabil procedeul de ngroare satiric, epitetele caricaturale pe care Dante le acord principilor i regilor din valea nflorit a Purgatoriului, definind, nu prea reverenios, pe puternicii pmntului prin caracteristicile lor fizice i spirituale cele mai potrivite a fi satirizate.Acel fecior: Alfons al IlI-lea, primul nscut al lui Petru al III-lea, cruia i-a urmat la tronul Aragonului. Nu a domnit prea mult, murind tnr.33 N-a rzbit: Nu poi s spui c s-ar fi transmis virtutea, aa cum a trecut de la tat la fiu, la ali urmai.34 lacob: i Iacob (Giacomo al II-lea), rege al Aragonului la moartea fratelui su Alfons, i Frederic al XH-lea, ales rege al Siciliei n 1296, au avut n stpnire regatele printelui, dar nu i-au motenit marile virtui.5 Arar rzbesc: Sensul terinei este clar. Se motenesc rar virtuile prinilor. Pe arborele genealogic virtutea crete rar n sus, pe ramuri.36 Nu doar n Petru: Concluziile acestea ale Iui Dante asupra urmailor degenerai nu se potrivesc numai lui Petru al III-lea de Aragon ci i lui Carol de Anjou. Din pricina lui Carol al II-lea de Anjou, urmaul lui Carol I, plng cele dou mari regiuni, Apulia i Provena.7 Cu-att mai rea: Pinea e cu att mai rea cu ct smna a fost mai slab (n text: planta e mai rea dect smna"). Planta" (Carol al II-lea de Anjou), cu ct Constana (soia lui Petru al III-lea de Aragon) se poate luda cu superioritatea soului ei mai mult dect se pot luda cu soii lor, Beatrice de Provena i Margareta de Bourgogne, prima i a doua soie a lui Carol I de Anjou. Adic Carol al II-lea de Anjou este tot att de inferior tatlui su, Carol I de Anjou, pe ct acesta este fa de Petru al III-lea de Aragon.Terina este destul de complicat.38 Cel singuratic: Enric al III-lea al Angliei (1206-l282), fiul lui Ion Fr ar. De moravuri simple i oneste, a avut o mai fericit descenden prin fiul su Eduard I (1240-l307), att de bun legislator c a putut fi numit Justinianul englez.Iar cel: Acest ultim numit din valea nflorit a principilor este Guglielmo al VH-lea, marchiz de Monferrato (1254-l292), supranumit Spad-lung. Luat prizonier de ctre guelfii lombarzi, a fost nchis ntr-o cuc de fier i lsat acolo s moar. Pentru a-l rzbuna, fiul su, Giovanni I, a pornit o lung lupt mpotriva regiunii464Alexandria, lupt slbatic, ale crei consecine nefaste le deplng Moferatul i Canavese, regiuni stpnite de Guglielmo.O dat mai mult, i n acest Cnt Dante Alighieri s-a nfiat ca un nalt judector i distribuitor al dreptii, artnd care sunt meritele dar mai ales lipsurile celor puternici, ale acelora care n timpul vieii au fost stpnitorii vremelnici ai lumii.Cntul VIII' Era: Versurile care urmeaz sunt desigur cele mai armonice ale capodoperei lui Dante i au existat comentatori care au ndrznit s le considere cele mai frumoase versuri ale literaturii lumii. Ele transfigureaz muzical profundele i gravele ecouri pe care ora apusului le trezete n sufletul omenesc.2 Pribegi: (n textul original: novo peregrin"). Pelerini noi, plecai de curnd n pelerinaj. De aceea sunt att de profunde accentele de melancolie pe care le provoac gravele sunete ale clopotelor de sear, ce amintesc, ca i marinarilor n ora crepuscular, patria i pe cei dragi. Este limpede c aceste versuri sunt ptrunse de profunda nostalgie a lui Dante Alighieri, poet rtcitor de atia ani pe asprele ci aleexilului.3 Clopot: Btaia clopotelor anuna n Evul Mediu venirea serii. Trebuie s amintim aici c deasupra mormntului lui Dante, la Ravenna, rsun n fiecare sear btaia unui clopot ale crui bronz i argint au fost druite, simbolic, de toate oraele Italiei.4 Cnd eu: Dante nu mai aude cuvintele lui Sordello, atenia sa fiind atras de o umbr care, ridicndu-se n picioare, cere, prin gestul minii nlate, tcerea.5 Te lucis ante: Este nceputul unui imn cntat de catolici seara, ca o rugciune care cere ajutorul divinitii pentru noapte i ispitele ei. Cuvintele latine ale imnului nseamn: Pe tine, nainte de sfritul zilei, te invocm.6 i toi: Toate sufletele penitenilor care erau adpostite n valea nflorit i ndreptau privirile spre bolile senine" (n textul original: eternele roade"), sferele cereti, cerurile sistemului ptolemaic.7 Vlu-i: Este vorba de vlul alegoric, asupra cruia Dante atrage atenia cititorului.8 Otirea mut: ntreaga ceat a principilor din valea nflorit.9 Plit: Umbrele penitenilor erau palide de nelinite i ateptare.10 Ciuntite: Sensul alegoric al spadelor de foc fr de vrf poate fi acesta: armele ngerilor pzitori sunt fr de vrf, fiind arme de aprare i nu de atac." Ca muguri: ngerii pzitori au cobort n terinele lui Dante, ca n tablourile contemporanului su, Giotto, blonzi, nvemntai n verde, culoarea speranei. Ei se aaz de o parte i de alta a vii.12 Mreia: Fora excesiv a strlucirii lor depea puterea vederii lui Dante.13 Vergurei Mria: Este Fecioara Mria, pe care o invocaser (Salve regina"), n Cntul precedent, principii din valea nflorit.14 Ci eu: Terina este ptruns de aceeai cunoatere adnc a sufletului omenesc i a reaciunii lui simple, naturale, specific marelui creator italian.15 S coborm: Vorbete din nou Sordello, cluza din valea nflorit.46516 A nopii umbre: ntunericul coborse tot mai mult dar nu ntr-att ca s nu se poat vedea ceea ce la nceput nu se putea distinge din cauza deprtrii.17 Pornii spre el: ntr-o micare impetuoas, cei doi se ndreapt unul spre altul.1 Jude Nin: Exclamaia lui Dante este strbtut de accentele unei mari i plcute surprize. Personajul este Ugolino (diminutiv mngietor Nino) Visconti, nepot al faimosului Ugolino della Gherardesca. El a fost mai nti judector n districtul Gallura n Sardinia, apoi podest n Pisa. Om politic activ (guelf), Nino Visconti a murit n anul 1296. Dante l-a putut cunoate, i a apreciat ntreaga noblee a personajului, ntre anii 1288-l293 la Florena, unde Nino cltorise de mai multe ori. 9 n tin: Dante este fericit c prietenul su nu se afl damnat n Infern. 20 Binee: Au schimbat ntre ei cele mai afectuoase salutri i semne de bucurie a ntlnirii.* De cnd: Fiind sear, Nino Visconti nu a mai putut vedea umbra lui Dante proiectat de razele soarelui i deci s-i dea seama c el este nc viu. De aci ntrebarea care demonstreaz c Nino crede c vorbete unui suflet penitent. 22 Tainie de beci: Prpstiile ntunecate ale Infernului.Prima: Dante declar c se afl nc n prima via, c n-a murit i c ndeplinete aceast cltorie pentru a cuceri cea de-a doua via, dup doctrina cretin, cea venic.24 n lturi ambii: O alt terin pe deplin realist n zugrvirea marii surprize pe care o au Sordello i Nino Visconti auzind c Dante este nc viu.25 Currado: Acest tovar al lui Nino Visconti este Corrado Malaspina, fiul marchizului de Villafranca, senior al regiunii Lunigiana, pe unde Dante a trecut n ndelunga sa rtcire n exil. Corrado Malaspina a murit spre anul 1294.26 i mie-apoi: Visconti l implor pe Dante, n virtutea graiei extraordinare care i-a fost oferit de Dumnezeu de a strbate viu prin inuturile lumii de dincolo i ale crei cauze nu pot fi cunoscute, s-i ndeplineasc o rugminte: cnd va fi dincolo de undele mrii ce nconjoar muntele Purificrii, n lumea adevrat a realitii i a vieii, adic atunci cnd se va ntoarce pe pmnt, s-i aminteasc fiicei sale, Giovanna (mritat de tnr cu un Rizzardo da Camino, dar vduv curnd, virtuoas i modest), s nale rugciuni pentru el. Nu trebuie uitat puterea atribuit rugciunilor de ctre peniteni: scurtarea ederii n Antepurgatoriu.2 Maica ei: Mama Giovannei, adic soia lui Nino Visconti, este Beatrice, fiica Iui Obizzo al II-lea d'Este. Dup moartea lui Nino, ea a prsit foarte repede cernitul vl" i s-a cstorit a doua oar, cu Galeazzo Visconti, senior al Milanului. Terina urmtoare este ncrcat de accentele de amrciune ale unui dezamgit, lovit n ncrederea lui n dragostea femeii.28 Nprca: Vipera era emblema steagurilor care adunau pe milanezi la oaste, adic steagurile familiei Visconti din marele ora lombard, iar cocoul Gallurei era emblema familiei Visconti din Pisa, de cnd Nino fusese judector n Sardinia. Deci faima Beatricei ar fi fost mai mare dac ar fi murit i ar fi fost nmormntat ca soie credincioas a lui Nino.29 Mhnirea dreapt: Pe faa lui Nino este ntiprit o just, dar msurat mnie.46630 Pe unde atrii: Dante avea ochii ndreptai spre acel punct al cerului, polul, unde stelele au micarea aparent cea mai lent. Comparaia, cu totul fericit, luat din realitatea cea mai apropiat, ne arat c aidoma sunt mai lente micrile prilor din roat care sunt cele mai apropiate de osie.31 Rou de carmin: n text: cele trei mici fclii". Sunt cele trei stele a cror lumin a incendiat polul antarctic, simboluri ale virtuilor teologice: Credina, Sperana i Caritatea.32 Patru stele: Stelele vzute dimineaa i care simbolizeaz cele patru virtui cardinale ce se practic n timpul zilei, referindu-se la viaa activ, spre deosebire de virtuile teologale, care sunt ale vieii contemplative, ale reculegerii i de aceea strlucesc n timpul nopii, favorabile meditaiei.33 Vrjmaul: Este arpele, simbolul diavolului, eternul adversar al sufletului cretin. El se insinueaz n valea nflorit n momentul n care protagonitii Cntului nu sunt ateni. Terina care urmeaz este o realist descriere a reptilei, menit s provoace repulsie i dezgust.34 Ceretii oimi: Sunt ngerii pzitori ai vii nflorite. Cuvntul italian este astori", un fel de uliu, pasre de prad care are drept hran predilect arpele.35 Simind: Versul italian: ,JSentendo fender l 'aere alle verdi alt este de o mare armonie imitativ a zborului.36 n vrerea ta: Terina este dificil. Corrado Malaspina i ureaz lui Dante ca graia divin, fclia care l poart spre Paradis, s gseasc n voina lui atta cear" (atta materie) pentru ca s-l fac s ajung pe culmea Paradisului pmntesc (bolta smluit"), numit aa pentru c este nfiat ca o grdin smlat de cele mai colorate flori.37 Val di Magra: Corrado Malaspina, ca attea alte umbre ntlnite de Dante n cltoria lui, i cere acestuia veti despre pmnturile n care a trit. Acolo, el a fost unul dintre seniorii regiunii Lunigiana, aa cum s-a vzut.38 Cel btrn: Corrado Malaspina cel btrn, bunicul personajului din Purgatoriu, ntemeietorul ilustrei familii, slvit n cronici i n versurile provensalilor pentru ospitalitatea lui.39 Iubit necugetat: Se deduce astfel c Malaspina se purific aici de excesiva iubire pe care o avusese pe pmnt pentru ai si.40 Pmntul strmoesc: Dante declar c nu cunoate senioria, curtea Malaspinilor. Aa cum se tie din biografia sa, el va cltori n Lunigiana i va fi oaspe al familiei Malaspina n 1306; deci, n anul 1300, anul n care are loc cltoria sa imaginar n lumile de dincolo, el nu putea cunoate dect din faim ilustra seniorie. El va fi primit atunci de un Franceschino Malaspina n Castelul din Mulazzo, unde i astzi se mai arat vizitatorilor un turn denumit la torre di Dante. Este cu totul surprinztor elogiul pe care l face marele poet acestei familii senioriale, el fiind totdeauna extrem de reinut cu laudele, ndeosebi pentru puternicii pmntului. n realitate, aceste versuri sunt un omagiu adus de poet ospitalitii n general.MLa spad: Familia Malaspina pstreaz nobilele tradiii - ale vitejiei i curajului (spada"), ale drniciei i ospitalitii (punga").46742 Terina ntreag subliniaz o dat mai mult c familia Malaspina merge totdeauna pe drumul drept, nelsndu-se abtut pe nici o crare piezi de exemplul celor mai muli.43 Mritul soare: Soarele nu se va culca de apte ori n patul ce se afl acum n zodia Berbecului, deci nu vor trece apte ani, i tu i vei putea da seama, din proprie experien, ct de dreapt i corespunztoare realitii este aceast bun prere a ta. Corrado Malaspina, ca attea alte umbre ntlnite de Dante n cltoria sa, i prezice nc o dat exilul.Cntul IX1 Primele versuri ale Cntului IX cer mari eforturi de descifrare a interpretrii i au generat nenumrate discuii prin aluziile lor complicate, aproape obscure.A lui Titon iubit: Soia (n realitate) a lui Titon este Aurora, care fusese rpit, dup mitologie, de acest fiu al lui Laomedon, metamorfozat pn la urm n greier. 3 Scorpia: Constelaia Scorpionului, care apare naintea zorilor, primvara, mpodobind deci fruntea Aurorei cu o scprtoare diadem.Iar Noaptea: Noaptea personificat strbtuse cu picioru-i ntr-aripat dou ceasuri i, acum, se ndrepta spre al treilea (piciorul ntr-aripat i pleca aripile, la cel de al treilea pas).5 Adam: Dante avea trup, motenire de la Adam, cu toate necesitile lui, printre care aceea a odihnei n somn.6 Cteicinci: Cei cinci protagoniti ai Cntului precedent: Virgiliu, Dante, Sordello, Nino i Corrado.7 La ceasu: Terina red cu mare art ora dimineii cnd aerul rece al zorilor este strbtut de zborul rapid al rndunicii.8 Gndul trist: Dante amintete legenda rndunicii din Metamorfozele lui Ovidiu (VI, v. 412 i urm).Tereu, soul Procnei, a violat pe sora acesteia, Filomena. Pentru a se rzbuna, Procne i-a ucis copilul, Iti, i i l-a dat lui Tereu s-l mnnce la mas. Aflnd de faptul bestial i ncercnd s-o ucid pe Procne, aceasta a fost metamorfozat de zei n rndunic. Sora ei, Filomena, n privighetoare, iar Tereu nsui, n pupz.In vis: Dup credina medieval, visele profetice au loc nspre diminea, cnd mintea, scufundat profund n somn, este mai departe de gndurile n care st aintit ziua, sau la nceputul somnului.10 i se Jcea: Dante va repeta de mai multe ori cuvntul prea, se fcea, tocmai pentru a sublinia caracterul nedeterminat al visului, pe care dealtfel l povestete cu mare simplitate." Ganimede: Este vorba de muntele Ida din insula Creta, de unde fusese rpit de Jupiter, n chip de vultur, frumosul Ganimede spre a fi paharnic al zeilor n Olimp.Ca trsnetul: i n traducere romneasc versul pstreaz rapiditatea ntr-adevr de fulger a vulturului care pic asupra przii i o poart vertiginos spre sfera focului, situat, potrivit preceptelor medievale, ntre sfera aerului i cerul lunii.46813 Ahil: Pentru a-i exprima mirarea pe care a ncercat-o, la deteptarea sa din vis, cnd a vzut c nu se mai afla n valea nflorit, Dante se compar cu Ahile, care, pe cnd dormea, fusese transportat de mama sa, zeia Tetis, din petera nvtorului su, centaurul Chiron, n insula Schiros din marea Egee. Tetis l dusese acolo pentru a-l ascunde ca s nu plece n rzboiul Troian, al crui erou principal avea s fie n Iliada.14 Virgiliu singur: Iat motivele marii spaime a lui Dante: nu mai era noapte, ci plin zi, nu mai erau cinci, ci numai el cu Virgiliu, nu se mai afla n valea nflorit, ci n faamrii.15 La Purgatoriu: n timpul somnului, fr s tie, strbtuse distana dintre Ante-purgatoriu i Purgatoriu, aflndu-se acum n faa porii sale.16 Lucia: Aa cum s-a vzut i n Infern (C. II,), Lucia simbolizeaz graia divin. Ea era vulturul din visul lui Dante.17 Intrarea: Poarta Purgatoriului.18 Tu vezi: Cum face totdeauna n momentele importante ale cltoriei sale, Dante ntrerupe povestirea faptelor i evenimentelor pentru a se adresa cititorului, solici-tndu-i n mod special atenia. El avertizeaz asupra elevaiei artei care transfigureaz o realitate extraordinar, asupra sensurilor care trebuie desprinse de un cititor avizat.19 Vzui o poart: Poarta Purgatoriului, care este foarte ngust, spre deosebire de poarta Infernului, att de larg. (Simbolul este clar.) Ea are drept portar un nger, avnd n mn o spad ce semnific dreptatea i n care razele soarelui se rsfrngorbitor.20 Ai votri pai: S conduc paii votri pururi pe calea binelui acea doamn (Lucia),simbol al graiei divine.21 Treapta: Prima treapt, alb, simbolizeaz dorina confesiunii n sufletul cretinului; a doua, pocina; a treia, caritatea ce trebuie s-l ndemne pe cel pocit s nu mai ndeplineasc dect fapte bune.22 i-n piept: Se lovete n piept de trei ori cu pumnul, n semn de pocin.23 apte P": Iniialele cuvntului pcat, simbolurile celor apte pcate capitale,rnile greelilor mrturisite.24 Cenua: Culoarea vemintelor ngerului pzitor al porii Purgatoriului simbolizeaz umilina, amintind de ceremonia pocirii n care penitenii i puneau cenu n cap.25 Dou chei: Sunt reprezentarea cheilor cerurilor cretine i totodat figurarea nsemnelor papalitii. Cea de argint, cea alb, simbolizeaz nelepciunea pontifical, iar cea de aur, autoritatea sacerdotal.26 Nodu: Nodul pcatului.27 Petru: Cnd Petru a ncredinat ngerului portar cheile, i-a spus s greeasc prin indulgen i nu prin severitatea de a respinge pe aceia care cer intrarea n Purgatoriu.28 O-mpinse: A deschis poarta, permind trecerea dincolo de prag.29 Urma lor: Avertismentul ngerului amintete cert de mitul lui Orfeu cobort n Infern pentru a-i relua soia, pe Euridice. El semnific necesitatea ca pocina aceluia care s-a spovedit s fie deplin.30 Tarpea: Poarta fortreei ce se afla pe stnca Tarpea, i unde era pstrat tezaurul public roman, nu a scrnit mai aspru cnd Cezar a forat-o pentru a pune mna pe469tezaur, lsnd-o vduvit, despuiat de bunuri, dup ce l-a ndeprtat pe tribunul Lucius Cecilius Metelius, pzitorul fidel al bunului public.31 Dintiul: Primul sunet, primul cnt auzit dup intrarea n Purgatoriu.32 Te Deum: Pe tine te ludm Doamne, intoneaz sufletele din Purgatoriu, care au neles din marele zgomot al porii deschise c un nou suflet s-a ndreptat pe calea mntuirii.33 Al porii dulce cnt: Scrnetul puternic, metalic al porii deschise a Purgatoriului, transformat n dulce sunet pentru Dante, fiind simbolul intrrii pe calea purificrii.34 O org: Cuvintele pe care le auzea Dante n Purgatoriu i veneau la urechi numai la intervale, aa cum se ntmpl cnd asculi un cor acompaniat de org i din cnd n cnd cuvintele sunt covrite de sunetul profund i grav al orgii.Cntul X1 De iubirea: Din pricina iubirii rele, care nu-i ndreptat spre bine, ci spre lucruri ce nu ar trebui s fie iubite.2 Ci greite: Strmbul drum al rului, pe care te-ai abtut.3 De-a fi-ntors: Vina de a se fi ntors pentru a se uita, auzind puternicul zgomot de nchidere al porii. Fusese dealtfel avertizat n Cntul anterior, de ngerul portar, s nu se ntoarc.4 Unda: Terina descrie cu mare putere de reprezentare o strung alpin asemntoare erpuirii unui val la rmul mrii, prin care cei doi poei se car cu greu. Simbolul este clar: calea mntuirii e aspr i ngust. De aci i sfatul din terina ulterioar pe care l d Virgiliu privitor la art, la destoinicia cu care trebuie s naintezi.5 tirbitei luni: Luna se afl n ultimul ptrar. i ea apusese mai nainte ca cei doi poei s fi ieit din acel culoar dintre stnci (din acea strung strmt; cum spune textul italian: ca urechile acului") i cu care au avut mult de luptat pentru a o escalada.6 Podi: Cei doi poei au ajuns noaptea pe un platou solitar.7 Eu: Dup ascensiune, Dante se simea obosit. i el i Virgiliu erau nesiguri de locul n care se aflau, netiind ce cale s apuce.8 Din poala rpei: n dou terine succesive, Dante descrie primul ocol {girone") al Purgatoriului, artnd c aceast prisp aerian care nconjoar muntele ca un bru circular avea limea a trei corpuri omeneti, adic aproximativ cinci metri.9 Din marmur: Coasta muntelui, att de vertical c nu putea urca, era din marmur n partea ei inferioar i sculptat cu basoreliefuri de o asemenea frumusee i att de realist, nct nu numai Policlet (faimos sculptor atenian din secolul V . Hr., emul al genialului Fidias), dar nsi natura s-ar fi simit ruinat, recunoscndu-se nvins, n faa unor asemenea desvrite sculpturi.10 Vestirea: Cu mare art, Dante descrie primul grup plastic care l reprezint pe arhanghelul Gavril anunndu-i Fecioarei Mria buna veste c ea va nate pe mntuitorul cretin. Realismul reprezentrii sculpturii este att de puternic, nct Dante l atepta pe nger s deschid gura pentru a saluta cu Ave (ca n Biblie), la episodul Bunei-Vestiri.47011 Lcrimata pace: Aceea ntre Dumnezeu i oameni, invocat de genul uman de atta lung vreme, ct trecuse de la izgonirea lui Adam din Paradisul Genezei.12 Se-nscrie-n cear: O alt adecvat caracterizare pentru a arta realismul reprezentrii grupurilor din basorelief. Aa cum ceara pstreaz n ea amprenta sigiliului, aa se imprimau parc pe trsturile figurii Fecioarei Mria vorbele pe care le pronunase, ca un simbol al smereniei, la Buna-Vestire: Ecce ancilla Dei (lat roabalui Dumnezeu).13 Cuprinsu-ntreg: Virgiliu l ndeamn pe Dante s nu se concentreze, s nu-i ndrepte atenia numai asupra unui basorelief, ci s priveasc ntreaga suit de reprezentri, care formau o friz vast de-a lungul brului ce ncingea muntele.14 Inima: Virgiliu se afla deci n stnga lui Dante (n partea unde se afla inima), cum vor merge dealtfel n tot timpul ascensiunii Purgatoriului.15 Alt basm: O alt reprezentare, o alt poveste sculptat n marmura stncii.16 Cioplit frumos: Cel de al doilea basorelief nfieaz un alt exemplar de smerenie, de data asta luat din viaa regelui David. Este reprezentat autorul Psalmilor, care, dei rege, nu se sfiete s danseze n public n faa carului ce transporta chivotul sacru, unde erau inute tablele legii.17 Zelul de prisos: Basorelieful arat, printre altele, pcatul unui anumit Oza (sau Uza), care, voind s sprijine chivotul legii, ameninat s se prbueasc din car, fusese trsnit, atingerea chivotului sacru fiind ngduit numai preoilor.18 Gloat: Dante continu descrierea basoreliefului cu scena ce reprezint poporul care cnt. Este att de realist reprezentarea oamenilor n actul de a cnta, nct vzul (un sim) i spune lui Dante totui, cnt", pe cnd un alt sim (auzul), i spune nu".19 Iar fumul: Terina ce urmeaz accentueaz i ea marea facultate realist a basoreliefului, artnd c ochii lui Dante i spuneau c fumul care se ridica din tmie era real, pe cnd nasul nu-i simea mirosul.20 Psalmistul: Terina l descrie pe psalmistul David care danseaz, uitnd c este rege, cu umilin, n faa chivotului sfnt.21 Micol: Aceasta era fiica lui Saul i soia lui David, care privea de la fereastr, cu ur", dansul de umilin al regelui, dispreuindu-l. De aceea va fi pedepsit cu sterilitatea (aa cum se relateaz n Cartea II a lui Samuel, de unde dealtfel este luat ntregul episod transfigurat de Dante).22 Romanului: O alt pild de smerenie se desprinde din uriaa friz de marmur. Estempratul Traian.23 Papei Grigorie: Valoarea lui Traian i-a asigurat o mare victorie papei Grigorie cel Mare (590-604). n Evul Mediu era foarte rspndit legenda c mpratul Traian, pgn nebotezat, fusese salvat din Infern datorit fervorii rugciunilor papei Gregorio, care vrusese n felul acesta s rsplteasc marile caliti ale mpratului, printre care sentimentul su de dreptate era cea mai nalt i mai cunoscut. Episodul care urmeaz, povestit i n acea culegere de proz medieval, // Novellino, reliefeaz tocmai o pild de justiie dar i de umilin din partea mpratului roman. Unei vduve i fusese ucis fiul i ea vine s cear dreptate de la mprat, care era gata s plece ntr-u-na din expediiile sale n Dacia. mpratul n-a plecat n rzboi pn nu a fcut dreptate vduvei, pedepsind pe vinovai. Exemplu de justiie dar i de umilin l socotete471Dante, accentund c cel mai puternic principe nu a dispreuit pe unul din cei mai srmani supui ai si.24 in faa lui: Cu mare eficacitate descrie poetul italian ntregul aparat al pompei imperiale pentru ca s creeze un mai puternic contrast pentru srmana vduv, care totui ndrznete s-i spun psul. ncepe acum un dialog ntre mprat i vduv, redat de micarea realist a personajelor n atitudini deosebit de vii i de expresive, dialog care este una dintre cele mai puternice i mai dramatice scene din ntreaga Divina Comedie.25 La ce-i ajut ie: Dac nu faci tu binele, la ce-i folosete c-l face altul? Vduva, omul simplu, i d astfel o lecie de etic marelui mprat, care o primete cu umilin i o urmeaz ndeaproape.26 Acel: Pentru a explica ntr-un fel extraordinara putere de realism n expresie a basoreliefurilor vzute (ndeosebi acesta al mpratului Traian i al vduvei), Dante declar c autorul lor a fost nsui creatorul, nsui Dumnezeu.27 Cuvinte: Vorbele personajelor din marmura basoreliefurilor erau vzute i gesturile lor ntr-adevr vorbeau, trecnd dincolo de pragul artei plastice.28 M desfitam: Aa cum se va vedea i n Cnturile urmtoare, Dante avea precise i vaste cunotine n domeniul istoriei artelor plastice, demonstrnd i un ascuit spirit de observaie, s-ar putea spune de critic plastic. Se nelege aadar de ce el putea s se desfete ca un adevrat cunosctor privind i admirnd nalta miestrie a sculpturilor, dar i ca poet cretin, tiind c marele lor creator a fost nsui Dumnezeu.29 Mulimile: Se vede n deprtare o ceat de duhuri de la care Virgiliu sper s afle calea de urmat.30 Dei privind: Aa cum a fost totdeauna Dante i cum o demonstreaz pretutindeni n capodopera sa; un observator profund i atent n faa marilor spectacole ale naturii, n faa oamenilor i a sufletelor lor, n faa vieii i a artei.31 Cretine: Din nou este nlocuit cuvntul dantesc lettor" (cititor) prin cretin".32 S-i uii: Dante vrea s avertizeze pe cititor s nu-i fie fric, s nu se descurajeze n bunele sale intenii ascultnd descrierea chinurilor la care sunt supui trufaii n Purgatoriu.33 Dreapt plat: Pedeapsa, ispirea pcatului nfptuit pe pmnt.34 Socoate: Cititorul s se gndeasc care este rezultatul final, urmarea pedepsei, a ispirii: asigurarea fericirii n Paradis. n acelai timp, poetul l asigur pe cititor c n orice caz pedeapsa (potrivit dogmelor catolice) nu poate depi ziua Judecii de apoi (marea judecat").5 Nu-mi par: Din cauza felului chinului, Dante nu este sigur dac ceata de peniteni care nainteaz spre ei este compus din oameni. Dealtfel i Virgiliu, vzndu-i cum naintau ncovoiai, purtnd n spinare mari poveri, se ndoise dac erau sau nu oameni.36 Cretini trufai: Dante se ridic cu accente cretine mpotriva trufiei.37 Cum vezi: Din nou Dante arat marea sa putere de reprezentare realist n descrierea eforturilor pe care le fac sufletele penitenilor ncovoiate sub poveri. El le aseamn cu cariatidele care susin balcoane sau acoperiuri, elemente arhitectonice foarte frecvente n construciile Evului Mediu.47238 Dup puterea: Penitenii purtau o povar mai mare sau mai mic, dup gravitatea pcatului nfptuit pe pmnt.Cntul XI' Printe: Dante parafrazeaz cunoscuta rugciune pe care Isus Cristos a dat-o drept model discipolilor si.2 rmurit: Dumnezeu nu poate fi rmurit (limitat) n ceruri, fiind omniprezent. Dar el se afl n ceruri pentru c dragostea lui cea mai puternic este pentru ngeri (fpturile zmislite n rai"), pentru primele fiine create de el. Dup prerea noastr, se pot gsi aci multe din accentele poeziei lui San Francesco d'Assisi, intonnd unei religii cretine simple, Evanghelia, fr fast i pomp, aa cum a dorit-o totdeauna Dante Alighieri - cel mai vajnic adversar al pompei i fastului curiei papale.3 Spre noi: Repetiia acestui pronume personal este parc un simbol al trufailor din acest ocol al Purgatoriului care l-au avut totdeauna pe buze.4 ie i-o jertfesc: Aa cum ngerii i jertfesc voina lor, ie, supunndu-i-se.5 Mana: Pinea de fiecare zi, aici hran spiritual. Mana este hrana pe care Dumnezeu a dat-o evreilor n pustie dup Fuga din Egipt.6 Pustie: Prin analogie cu deertul strbtut de evrei n fuga lor este i Purgatoriul, locde ispire i purificare.7 S-l judeci: Nu ne judeca dup puina noastr vrednicie, dup puinele noastremerite.8 Cel: Diavolul.9 Ruga: Rugciunea o pronun sufletele din Purgatoriu nu pentru ele, care nu mai sunt n condiia de a mai pctui, ci pentru acei care au rmas pe pmnt.10 Urndu-i: Rugndu-se pentru fericirea pmntenilor i pentru a lor, penitenii naintau sub poverile grele asemenea acelora pe care uneori le viseaz n timpul unuisomn chinuit." Pe-o msur: Poverile purtate n spate sunt proporionale cu gravitatea pcatuluinfptuit.12 Se rotesc: Pe ntiul bru, ocol, ntia corni a Purgatoriului.13 Ca limpezi: S se curee de petele pcatelor pe care le-au nfptuit n timpul vieii, pentru a deveni demni s se urce la stele, s cucereasc cerurile Paradisului.Zburai: S devin uoare n zborul lor spre cer, cnd plumbul, greutatea pcatelor, singura povar actual, va disprea prin mila i justiia divin. 15 Soul meu: Tovarul meu de drum. Virgiliu declar c Dante este viu i din aceast pricin el nu poate urca cu rapiditatea cu care ar dori.Nu tiu: Trufaii erau att de ncovoiai sub grelele poveri pe care le purtau, nct Dante nu a putut s-i dea seama cine vorbise.17 Latin: Ca totdeauna, n Divina Comedie, Dante utilizeaz substantivul latin pentruitalian.18 Guglielmo: Guglielmo Aldobrandeschi, puternic senior ghibelin al Toscanei. Amurit ctre anul 1256.47319 De neamul meu: Mndru de genealogia sa i de faptele de arme ale strmoilor, acest Umberto Aldobrandeschi a devenit att de trufa, nct a uitat de originea comun a tuturor oamenilor (de subliniat nc o dat progresismul lui Dante n discuia asupra nobleei prin natere) i a dispreuit restul muritorilor.20 Omberto: Umberto Aldobrandeschi, fiul lui Guglielmo, care, hruindu-i mereu pe sienezi, pn la urm a fost ucis de acetia.21 Se suci: Versul acesta exprim miestrit tot marele efort al trufaului n aciunea de a se ntoarce sub povar, pentru a-l vedea pe Dante.22 M cunoscu: Cele trei verbe indic repeziciunea, am putea spune simultaneitatea ntreitei aciuni a penitentului, rezultat al marii sale dorine de a-l vedea pe Dante.23 Oderis: Pictor din orelul Gubbio i care a murit la Roma ctre anul 1299, vestit ndeosebi pentru marea art cu care mpodobea cu miniaturi crile.24 nluminur": Un reuit echivalent al traductoarei care reia cuvntul italian alluminar", provenit din francezul enluminer, pentru a defini tocmai aceast art a ilustratorilor de a lucra miniaturile crilor cu ajutorul miniului.25 Rd: Vers plin de o rar for plastic, rednd reprezentarea unei nflorite pagini de manuscris din care rd" miniaturile strlucitoare.26 Franco: Franco Bolognese, contemporanul i, poate, elevul lui Oderis n arta miniaturilor. A lucrat, dup afirmaiile lui Giorgio Vasari, pentru biblioteca Vaticanului.27 i nici aici: S-a pocit din timpul vieii, de aceea se gsete acum n Purgatoriu, n loc s fie n Antepurgatoriu.8 Deart glorie: Gloria unui mare artist este ca o plant care se vestejete repede dac epoca n care el a creat nu este urmat de o epoc de decaden (triste vremi"), n care s nu se mai iveasc mari creatori.29 Credea: Dante deschide aici o serie de exemple pentru a demonstra afirmaia sa de mai sus asupra vanitii gloriei. Primul exemplu este vestitul pictor florentin Giovanni Cimabue (1240-l302), care a fost ntrecut de elevul su Giotto (Angelotto din Bondone: 1275-l337), cel mai important pictor al contemporaneitii sale, nzestrat cu o rar for de transfigurare a realitii. Trsturile realismului su sunt subliniate i de Giovanni Boccaccio, care scrie urmtoarele despre Giotto, n nuvela a cincea, ziua a asea a Decameronului: ... Avea o minte att de iscusit, nct natura, mama i fauritoarea tuturor lucrurilor, nu producea nici un lucru pe care el, cu stilul, condeiul sau pensula, s nu-l fac att de asemntor cu ea, nct s nu par asemntor, ci mai degrab ea nsi..." Trebuie subliniate cu toat admiraia aici singurele judeci estetice ale lui Dante asupra artei lui Giotto, contemporanul su.30 Guido: Guido Cavalcanti, poet florentin (1250-l300), bunul prieten al lui Dante, cunoscut mai ales prin celebra poezie Cntul exilului, ptruns de intense accente de dragoste sincer i de iubire de patrie.31 Celuilalt: Acesta este poetul bolognez Guido Guinizelli (1235-l273), considerat ca iniiatorul colii literare denumite Dulcele stil nou", dintre ai crei reprezentani face parte Dante nsui.Nimb: Aureola gloriei literare. Adic Guido Cavalcanti l-a ntrecut n arta poeziei pe Guido Guinizelli.47433 // va goni: S-a discutat foarte mult cine ar putea fi acela care i va ntrece pe cei doi Guido n arta poeziei. Majoritatea comentatorilor nclin s cread c acesta ar fi nsui Dante, puternic personalitate de creator contient de propria sa valoarespiritual.34 A lumii vlv: Gloria uman este ca btaia vntului care-i schimb numele dupdirecia din care sufl.35 Un veac: (n textul italian: o mie de ani"). Faptul c ai murit btrn - i deci ai putut cuceri faima n timpul vieii - sau de copil - i nu ai avut aceast posibilitate -nu conteaz deloc fa de un mileniu. Amintirea gloriei se pierde