111,03.11411.11.11111111111,114111.14111114111111.1111111111111411.114111111.11.1111.11.1112

9

TURA ,CELE TREI CRISURI" I

CRISUL NEGRU

No. 3. iii

i.i. i

1 Vechimea si Originea ii

i elementului i

romeinesc in pdrtile Biharei iiii

i De ie ii Nicolae lorga ii i

i ii i

ii ORDETI-MTIRE I

i 1921

i 1

(Bihoruloi)

61411111141114211.111111.111011111.114111.19.....111114111011111111411.11111101.40mITipogr. Adolf Sonnenteld tn Oradea-Mare.

I. I. U.

1

IL , I

'i

1 i

I i

. .

.. ii 1

.

i.

I

,

Oi

1 1 4.... 6

!

www.dacoromanica.ro

Conferinta tinutd la lidunarea Genera IAa ,Tisociatiunii« Mrdelenc de la

Oradea-Marc

www.dacoromanica.ro

1.

Vechirnea i importanta elementului roma-nesc consolidat la extremul Vest al Statuluiiesit dm ultirnele tratate sunt mult mai mari decum s'ar putea crede.

In *tile acestea ale OrAdi-Mari, varulunguresc, regal, de unde a plecat Nagy-Varad,pentru Oermani Gross-Wardein, pentru noi prinderivare Oradea-Mare (adecA GrAdistea-Mare),nu e de loc o creatiune politicA i militarA spon-lanee a Ungurilor in mijlocul unui Tinut pustiupAnd atunci.

Poporul de pescari si vtnAtori ai Maghia-rilor n'au dat de la ei nimic In ce priveste or-ganizarea prin aceste locuri panonice unde i-astramutat cucerirea. Statul lor nu fac .! cleat sAirrite- Statul regal al Moravilor pe cati navAli-torii nu l-au distrus, ci s'au multAmit, cum erasi fatal, sa i sä substitue. Vdrul" ceh i slo-vac corespunde perfect vdru'ui" unguresc. Siunul si altul insa n'au o origine barbarA.

Cetatea e pretutindeni romanAsau, intr'o conceptie mai largA, mediteraneanA,www.dacoromanica.ro

2

in RAsArit, ea s'a comunicat i pArtii dintreSlavi, care a 'lamas In legatura cu Bizantul: deaici grad uril e, gr A distile noastre.1) Apusea s'a continuat prin Franci, 0, cind acestia auajuns cu m ar c a lor la DunArea mijlocie, audat Moravilor i prin Moravi Ungurilor, cu lo-cuitorii lor, i cetatea, Burgul, asa cum se in-telegea In civilizatia politico-militarà a Caro-lingienilor, avind adecA ducele-Voevod, episco-pul-VlAdicd, ostaii sAi apArAtori.

Ungurii au gAsit-o, cind au venit la Tisasi au luat cel d'intAiu contact cu noi, dupA cese prefAcurA cu totul, material si moral, princontactul cu Slavii2). La 1075 un act de do-nalie cAtre Benedictinii din Gran pomenestealaturi de pescAriile de pe Tisa, deschise noi-lor colonisti i una din ele se cheamA Ro-tunda (RAtunda), atunci cind nici o altA loca-litate nu apare decit cu numele unguresc sauIntftiu cu acest numemuntele Sorul (Surul),riul Cris, Crys", nu Körös, cum de alminterease pAstreazA forma relativ Ong In veacul al

') Din Orient au venit prin cruciate i castelele medie-vale, asemenea cu caracurile" Siriei. Calatori medievali observa fals de castelul din Gand.

Acest contact a fost asa de puternic Inca un izvorgerman din secolul al XII-lea, vorbind de o regina a Un-gdriei, alipeste de numele ei calificativul slay de cneaghina.

v

in

2)

www.dacoromanica.ro

3

XIV-lea'), vornicii (u d vornic i), judele (iudex)Andrei, dupa vechea datinA romAneascA, serbii

cari nu puteau fi Unguri : quindecim domusservorum cum terra sua, que magna est". Totodata se arata cd pdmAntul dAruit e In hotar cuCernigrAdenii (Cernigraden s es), adecA cuoamenii de la Cernigrad, Cetatea NeagrA. Sestie cd in Panonia Insäi (Szdkes-Fehérvdr,Stuhlweissenburg), ca i In Ardeal (Gyula-Fehérvdr, Alba-lulia),. ca si la vecinii Sirbi(Nándor-Fehérvdr, Belgradul; Neszter-Fehdrvdr,Cetatea-AlbA). Ungurii au gAsit cetati albe";Belgraduri, dupa strAvechile traditii bizantine).

La Oradea-Mare o cetate de acest fel, unVelichi-Grad poate, exista cu mult Inainte devenirea Ungurilor. Ea nu putea sA apartie decitRominilor, ca veche mostenire a lor sau camostenire de la $cheii slavi, conlocuitori maidegraba decAt predecesori3).

1) Bunyitay, 11 vdradi kdptalan legrd-gibb statutuma Oradea-Mare 1886, pp 32- 3 : ramus-culus fluvii Crisii"; p. 97: super fluvium Crisii".

2) SA nu uitAm cd Priscus, cronicarul bizantin, vor-beste de o luptA a lmperiahlor din Bizant cu /Wadi §i Slaviila Tisa.

3) Cred ca i castelul ,Noilgiant" pomenit alAturi cucastelul Piimagiului i cu al Voevodului Nicolae cad a5atrebue sd se inteleaga situatia lor In privilegiul, pentruTara Benet, al Cavalerilor Teutoni, la tnceputul veacteuiat Zimmermann Werner, Ur kundenbuch, I,labia trebue sd lie un Novigra d.

i,

XIII-lea

www.dacoromanica.ro

4

In cetatea aceasta era un Voevod i lingael un Vladica. Tinutul Incunjutator pana jos la Mu-res, OM sus la Baia-Mare, unde se face le-gatura cu Mara murA§ul, pand la Rasarit deBeins, avea, fireste, i alti Voevozi i altiVladici.

Pe cei d'intai, din cauzl disparitiei docu-mentelor pe urma navalirii tatäresti In secolulal XIII-lea, ti Intilnim arziu numai, i spiradic.In veacul al XIV lea Neagul de la Hodos

idus) (1326), In aceleasi parti Ivan cu fratiiBoch" (Voicu) si Bale (1363), la Zlatna Nicolaefiul lui Cindea, avind ca rude pe Vlasie, Vladis-lau, Tatomir i Stoian; la HAI magiu Bybarch",iar la 1410 la Beins si In Imprejurimi PetruVoevod", .cu toti chinezii i juratii lui').

In ce priveste pe Vladici, ei se chiamämai tArziu protop )pi sau, dupa datina catolica,arhidiaconi. Echivalenta numelor In aceiasi In-deplinire a unui rost ca al corepiscopilor" dinApus mi se pare incontestabill Protopopiileh'au pu.tut fi create nici de Sratul strain, caren'a vrut, nici de Biserica noastra ins4, caren'a putut. Ele yin din cele mai departate vre-

1) Romanilor din firdeal,l.ca-pitolul respec tiv.

t

.

2

(H

11.

www.dacoromanica.ro

5

qi nu pot reprezinta cleat VIddicia sfin-titoare de preoti In umbra bisericutii de lemn.

Un protop p-arhidiacon Dan apare la1503 in seghe§ti; Ii urmeaza loan din 1538

la 1554, Petru: atributiunile lor sunt curat,orlAdice§n"1). In secolul al XVIII-lea InsA gasim

pe ceilalti urmasi ai vechilor episcopi deMihai de la Luna", Gavra de la vi-

dicul Beiqu'ui, loan de la Cefa" mai marepeste preotii din cAmpie", GavrilA dela Popme-zAu", Giurge din Pestes de spre Crisul kApede2)pe lAngA protopopul din orasul chiar al OrAzii.

Putem afirma ca, precum judetele noastrede astAzi corespund ca hotar celor din vre-mile cele mai depArtate, tot asa aceste proto;popii, cu centrele lor, n u re ta u n u-mai Vladiciile primitive, dar i Vos-vodatele care li co res pundeau.

Locuitorii acestui comitat al Bihorului,care pentru ai nostri era un Tinut al Bih A-r i i (de la localitatea Biharea) se Impärtiauin Munteni §i in Cimpeni (Cimpenii din Ora-dea", Cimpenii din PopmezAu 0 din TinutulBeinsului) 3).

1) Iorga, Istoria Bisericii, I, p. 171.2) Hurmuzaki, XV, p. 1617, no frIMMXVI".n) Ibid.

si,

'

tart:

III

5i

www.dacoromanica.ro

Nume le satelor lor au un caracter a, -

romAnesc. Unele din ele InseamnA, dupA normagenerala a nomenclaturii noastre, aspectul lo-cului. In statutul capitolului de la Oradea-Mare, redactat in secolul al X1V-lea, supt Lu-dovic-cel-Mare, se aratA ce sate attrnA decanonici, §i Intre ele se afla de o parte celeromâne§ti : Satul-Nou (Vyzath-Uj-Sath), Dom-brovita,' Carasaul-de-jos, Maciahaza i Lazlou-haza, Harna-de-sus i de jos. Dar 0 in cele-lalte sate recunoa§tem pe cele care apartin la aino§tri : AImauI, Mehepl, Bihaciul (Bikach),Bogomir (Bagamer", Bagamir"), Giurge§ti(Giurgehez, Satu-Mare (Zathmatelek"), Jinta(Zyntha", azi Szintye), Cuba, Ciga, Popul.

In Oradea-Mare chiar este locul zis Tykol,neexplicabil in ungure0e, care ar pArea sAaibA articolul nostru postpus.

Dar iatA i un izvor mai vechiu : regis-trul publicat de Endlicher, in Monum enta Ar-pa dian a, al judecatilor de la Oradea-Mare,Intre 1201 §i 1235. Aflam acolo Români (Buhu§,CrAciun, Micu, Lodomir, Dadomir (Tatomir),Ceuca, Tihomir, Ciuleiu, lancu, Stan, Radu, etc.);aflAm prist al zi (pristaldul Dan) i Bani romini;aflAm pe un Voevod care e i conte de Dobica(p. 716) pe Pavel Voevod, pe Voda", fiullui Fftrca; pe contele Zobozlou", af-

62_

.

www.dacoromanica.ro

iam satul chenezului" (villa kenesii)); aflämiudecati Inaintea instantelor de sat românesti.

Sunt j vinAtori de zimbri (v enatoresbubaloru m) din cutare sat.

0 statistica de la Inceputul veacului alXVH-lea, astazi in pastrarea mea, inseamtlaapoi, pe lângà nume de obirsie strAinä, caBeins, Tärcaia, Mezes: Soimusul, Bistrita, Pi-etrosul, Poiana, Crasna, Cocioaba, Saliste, Ho-tarul, Lunca, Carpinet, Bradet, Sohodol, (= ValeaSeaca), Bordeiasa, Balta, Valea Neagra, Seaca,Rästoaca, Dombrova. Altele corespund ocupa-

oamenilor : Carbunari, sau natiei : Scheiul.Dese sunt i numele care yin de la mosulincepätor al neamului si intemeietor al rnosiei" :Seghesti (de la Sebea), Slavesti (Zlavecztky"de la Slava), Päntosesti (de la Pantos), Bur-desti (de la Burdea), Colesti (de la Cole), Ur-sesti (de la Ursul), Hercesti (de la Herce). Pealocurea e un sat colonizat din altul : Reciuleni(de la Reciul), Lelesteni (de la Lelesti), Vaieni(de la Vale), Bleheni (de la Bleahul).

Aceiasi statistica ni da nume romänestiinteresante ale locuitorilor din aceste sate :Lupasul, Pogor, Sontorog, Ghembe, Bordan,

1) Pp.716, 724,734,740. Cf. Valoarea cronicelorungurestivechi pentru istoria Rotntnilor", fn Reviste istorice, 1921.rite t 3.

7

tiei

.

www.dacoromanica.ro

8

loan, Cionta, Costa, Lupu, Samson, Neagoe,Drag omir, Rece, Dragul (loan si Lupan), Dra-g iiu, Lungul, Laicu, Petrascu, Ruiu, ChirilA,lancul, Turcul, Mantul, Mogos, Sdrindar (Seran-draher"), Ganul, BuruianA, Boghea, RumAnut(Rumany"), Palaghia, Pavel, CrAciun, Turbul,Bogdan, Dumsa, Trif, Dobre, Porcul, Stanciul;Radul, Pascul, Fulinas, Buiu, Bade, Coman,Lupa, FlAminda, Codrean, 'Dan, Tigan, DanLupea, $erbul, $erban, Popsa, Blaga, Cionca,Uscat, Grozea, Bib, Tripon, Duma, Buza, Rat,BorilA, Seghesel, Bodor, Boghis, MAgheres,Petrusca. Ca rost in sat se Intilneste cite unjude, mai multi Voevozi, demnitatea lor_devenindun simplu nume de familie, citiva crainici, un diac.

Pe o PravilA munteand de pe la 1650,aflAtoare la Seghesti, se aflA pomenite numecare, dacA sint ale unor locuitori de acolo,complecteazd pe cele de mai sus cu un adausde acelasi vechiu si frumos caracter : Cirne-leagd, Man, Vilcul, Elesia, Visa, Rada, Neacsa,Miclea, Badul, lurga, Nedelea, Dragole, Musa,Mircea, Sora, Nestor, Stefana, Zdeaiana, luba,CrAciun,

Conditia acestui traiu se poate vedea dupdstatutul capitolului din Oradea-Mare. in Mara

1) Studii i documente, XII, la acest sat.

-

Dina).

°www.dacoromanica.ro

9

de zileri (seller) taxati de o sama cu Ungurii,Românii au un tratament cu totul deosebit" deal acelora i anume dupa datina neamu'ui lor".Pe an ei dau la RuF dijma oilor, in sarnaquinquagesimei" ; ap i de Sinta Marie, pentrucoboritul dela munte", o oaie de fiecare sling(mansio), plus dijma porcu'ui de Craciun. Maideparte se vede ca dijma o dadeau i de laiezi, i de la albine, ale carol roiuri (ray)sunt pomenite cu acest nume. CheneziP) auei indatorirea de a da dijma odor i porcilor,dupa invoiala fauna intre noi i ei", dar, inafara de aceasta, dupa in fiecare an-o jumatate de cerga, 'Asia i un ca In deob§teinsä Rominii no§tri ni dau de Anul NQI.1 in semnde stapinire a noastra pe fiecare an un car):.

E intergsant de facut o comparatie intreaceasta situatie, mai wait i care face dis-tinctie Intre Rominul de rind i cnez", i aceia

9 Pentru d Bunyitay trimite 5i la Szirmay, S za t h tná r-v dr megy e, I, pp. 6-9, st la revista Sza z a d o k, 1879,p. 684 5. urm.

Praeter subditos nostros olaha es. qui, ritu adhucgentilitatis viventes, difterunt ornnino ab Ungaris in andis-collectis. Ipsi enim pro censu annuo tenentur singuli iii-gu artter annis singulis circa festum Penthecostes daredecimam partem ovium suarum. ratione quinquagesime ;circa festum vero Nativitatis Beate Marie V.rginis sin-gule mansiones oyes singulas ratione descensus, et demense decembris vel circa simi.iur decimam porcorumsuorum. Kenezii vero, tam ad ovium quam porcorum.

0

datina",

.

2)

.

www.dacoromanica.ro

10

pe care in veacul al XIV lea si al XV lea o con-statAm In Banat, la Rominii din Sebe§ (Caran-sebes).

Documente publicate in Száz a d o k pe1900 de ThallOczy Ii aratA luind parte la cam-pania din Bulgaria, ocupind Vidinul, dar supusila latretinerea tuturor oaspetilor: regele Lu-dovic, ImpAratul bizantin In trecere, ei dau200 de oameni pentru lupta cu Vlaicu-Voda,pun o garnizoand de 500 la Mehadia si totli se mai cer bani: 300 de florinit).

Datoriile obisnuite se vAd insä din articolulJoachim, in Mitteilungen des Insti-

tuts fiir 6sterreichische Geschichts-f or sc hug g, 1912, p. 113 si urm. Cei dinCaransebe§ dau de Sfintu-Nicolae doi porci,cite o sutA de cible de griu la Sfintul Mihai sila Sfintul Gheorghe, apoi sasesprezece oi detrei ani (tregennesos) si un miel de Rusalii,plus o sutA cinzeci de berbeci spre a fi scutiti

prestationem astringuntur iuxta conventionem factam internos et eosdem, et ultra hoc iidem kenezii singulariter dernodo consueto dant circa annis singulis medium lodi-cem, unum fittrum pro sella et unum caseum. Communitervero Olahi nostri dant nobis in die strennarum in sig-num dominii annis singulis equum unum; pp. 44 5. V. si p.50 si urm , pentru miei, iezi, porci si albine. Mentiuneaquinquagesimei si la pagina 86.

') Iscalesc, Universitas Kenezyorum et aliorum Ola--1:borum de districtu Sebes ; p. 604.

.

www.dacoromanica.ro

11

de quinquagesima. Dar nu se ajungecu atita : de Craciun trebuie cinci cart de fin,de Sf. Gheorghe i o platä de 200 de dinari

bani. Cind vine contele din Timisoara, i secuvine ce urmeazA : un vas de yin bun, vite detreiani (quadrupecudes trenenses),de e varA, sase oi, de e lama, doi porci, cloudsute de pini, iar de Rusalii o sutA de pui midi,altd data cinzeci de pui mari ; in sfirsitpatruzeci de cible de papura (papuli) i vasecarA de fin. La Mehadia, de Sf. Gheorgheun miel, de Sf. Mihaiu altul ; pe an o sutA decible de griu, o sutd de ovAs, si tot atuncidoudzeci de vite (pecudes), patruzeci de oi,patruzeci de care cu fin, pe lingd quinqu a-gesim a oilor, dijma albinelor si a porcilor.La Alma se pretinde i cincisprezece c erg I.La Iladia (Yliad) opt si jumatate. La Crasov(KrassO) cam tot asa (la miel se zice mili a:de suis ovibus i milia haberet).

V.

Organizarea bisericeascA incepe a se IntAridupa reluarea de la Turci si oastea mun-teand, cea moldoveneasca merge cu dInii la

In

.

.

I

pi

www.dacoromanica.ro

12

1658') prin generalul Heissler, a vechii cetati,unde atIta timp statuserA cApitani ardeleni (§iCristofor Báthory, care a fost apoi principe alArdealului). De i Atanasie, episcop unit al Ar-dealului, odinioara Mitropolit, .cdpatase pentruel §i aceste Tinuturi bihorene, un calugar dela Athos, Isaia, care fusese, profesind i elunirea, la Careii-Mari §i la Dobritin, se apazain f untea preotimii din Tinutul OrAzii i acomitatului Bihorului pAnd la Gelmariu". Re-cunoa§te autoritatea lui Camelli, episcopul, totGrec, care Inca de mai nainte admisese schim-barea de crez2) Intitulat vicariu In partile Un-gariei asupra Valahilor", el se apaza la ma-nastirea Bicsad, din tara 0a§ului, In 1700, darImpotrivA-i se ridicA Pantelimon, protopopulromftnesc din Baia-Mare, i strAinul va fi ucisla 15 Maiu 1701. Peste patru ani Camellipune in locu-i ca vicariu In acele pArti pe pro-topopul de SAtmar, Bizantie.

1) Brasovul si Romanii, p. 290: Radu Comisul,tn cale spre Timisoara.

9) Moneta scrie In ziarul sau: La 13 Septembre dinanul 1692 am dat biserica din Dobritin parinteiui Isaid, ca-lugarului dela Sfetagora si compalriottrui mieu si i-am supushn preotii cari sunt pe linga Oradea-Mare si Bihor. La 17Octombre dupd calendarul cel vechiu din amil 1692 parin-tele Isaia, calugarul grecesc, parochul din Dobritin, si altpreot roman au venit la mine tn numele preotilor cari suntIn Tinutul Orazii-Mari i in comitalul Bihdrii pand la Dealul-Mare, si s'au Inchinat mie ISincai, III, p. 255). ,

www.dacoromanica.ro

13

Lucrurile urmau neorinduite pind pela juma-tatea veacului al XVIII' , cind puternica pro-paganda sirbeascA Indeamnd oficialitatea aus-triaca la crearea pe lingd venerabila episcopie

venita cu Coloman, viitorul rege, peurma trigropArii regelui Stefan al II' a la Orade(1131)'), un vicariat romin unit2) El fu incre-dirrtat la 12 lulie 1748 Macedoneanului MeletieCovaciu (Kovacs), care, pe urma Grecilor Camelli

Isaia, era paroh la Dioszég : titlur sail deepiscop in pa rti bus era : de Tegeia. In sin-gheliile lui el se intituleä, ca la 1754, dintmila lui Dumnezeu i Scaunului apostolicescarhiereu Sfintei Biserici Rasaritului, Orezi-Marisi ala Biharii varmedi, Grecilor, Romtnilor Si

Rusilor"; iscalia Meletie Vladica". Un loanNagy Ti era secretariu.

Episcopia In toata forma porneste a func-Vona numai de la 16 lunie 1777 pentru unarhiereu sfintit de eriscopul din Blab GrigorieMaior (nobilul roman noise Dragosi, care,

1) V. Bunyitay, pp. 11, 14.2) Romani lucrara si la refecerea cethtii. Preotul

losif din Beins scrie la 1733: la az.est anu am tnceputu aface besareca cea rumaneasca, cand au los u stransu toatavarmegia, de au prinsu vidicul Beiusului mai multu de 80de oameni, si au robit 12 saptamani, si pa unii i au dusla Oradie robascd acolo, s: pre alfii i-au batutu 1-auslobozit (Studii si doc., XII).

.

latina,

,

Si

I I.

ai

.

,

www.dacoromanica.ro

14

dupa Insemnarea consacratorului, ki avea cer-cul de activitate ,de spre partea Tarii Ungu-resti" 1). Urmasul sau fusese si o Incercarede a strecura pe strAinul Savnitchi IgnatieDarabant (la 1788) se intitula Vladicul OrAzii-Mari". Dar al treilea ep'scop (1806-39), Sa-muil Vulcan, ocrotitorul lui Sincai, care si-aalcatuit opera, pastrata Inca In manuscript laepiscopie, In acest loc, facu In jurul sAu caacademie de studii privitoare la trecutul ro-mänesc.

VI.

Prezenta arhiereilor greci in aceste partise datoreste i caracterului oriental, balcanicpe care-1 avea negustorimea neungureasca dinOradea.

La Inceput, regii Ungariei din veacul alXII" asezaserA In umbra cetatii lor pe aceiItalieni al caror nume II pomeneste i aziparte din oras, acei Olaszy, dupa care Romlniicunosc un Olosig Rusesc" cartiere se chia-ma Venetia (Velencze), Bologna (Bolonia), Pa-dova (Padua), de pe urma acelei departate co-lonizari italiene. In Ratvaros erau Sirbi.

') V. si ibid., p. XLIX 4i urm.') Bunyitay, o. c. p. p. 31-2, 58-9.

.

o

II

.o

www.dacoromanica.ro

15

Grecii" faceau parte din companiile orien-tale" raspindite prin deosebite centre, de laTokay pe Tisa pand la Sibiiu i Brasov. 1 La1702 ei cereau prin reprezentantii lor, LadislauSeresti adecd: din seres, dar numele deLadislau aratä o a doua generatie, crescutgIn Ungaria, dacä nu trecutA la catolicism siGheorghe Guri a li se ingAdui clädirea uneibiserici nouä In locul celei vechi care amenintAmind, o biserica ortodoxa, fireste, supusAVIddicai sirbesc pentru Cenad i Inau. Bisericaexistä si azi lângä cea unitä si inlocuieste pecea veche de la Vele*. in legatura cu dinsa,in care si-au fAcut mormintele grit familiileGavra, PuspOki, Pudera, Jiga (Zsiga). Un Mi-hali Kristoff de la 1788 se intituleaza assessor ;dintre Greci", erau la 1810 si jurati ai ora-sului. Si o ruda a episcopului unit Dragosi,jupaneasa Dragosi Teodora, soata, juptnuluiStupa Teodor, negutAtor", e Intre cei cari fac danii.

La 1804 clopotul e facut cu cheltuiala"norodului grecesc, strbesc i românesc." In cu-rand Rominii singuri erau sA ramlie. IncunjurimeaOraneascA romanizase pe negustori.

') Inca din veacul al XVIca negustori munteni aver-geau la Orade, Cluj, Timisoara, Risnov, Tara Birsei (t.Bogdan, Documente etc.)

.

.

n

www.dacoromanica.ro

16

De altfel aceleasi lucruri s'au petrecutin Beiqul vecin, unde pe la jumAtatea veaculuial XVII!'" Compania avea un ivan (Dan Giur-giu, deci romanizat), un birAu (Laza Petru),un protopop (Gheorghe Vidrai, 1782), preoti,(Dimitrie Papolti, 1770), credinciosi nemesi(Chis Istoc, Paul Urs), un dascal sou ludi-maghistru" (ludimagister) i cantor (loanPopovici, Marcu Dimitriu apoi; la 1783), un pre-tiptor" (Borciui, 1784). Si aici biserica mA-nAstirii Voevozilor Mihaii i Gavriil" era aortodoxilor cre§ini negustori greci, i nu a uni-

dar ea lud caracterul cerut de ace-Iai national.

DacA aceste lucruri s'au putut face deinstinctul popular, contra Statu'ui strAin, ce n'arputea face RomAnimea de astAzi cAnd Statul5nsu0 -este acolo ca s'o ajute ?

si

4iIor",mediu-

www.dacoromanica.ro

EDITORA )CELE TREI CRWRIa

AU APARUT :

No. 1. Gh. Tulbure: Praznicul unirii nea-mului.

No. 2. Ovidiu !Lulea: Razboiul Rornaniei.No. 3. N. Iorga: Vechimea i originea ele-

mentului romanesc in partileBiharei (Bihorului).

No. 4. Al. Ciura: Adunarea dela Alba-1 ulia.No. 5. ColindeNo. 6. Sperantia: Frumosul ca

Malta suferinfl

Pretui: 2 Lei.

6.-

11

www.dacoromanica.ro