Calea Victoriei si strada

Lipscani, moment in care

au putut fi inregistrate

informatii pretioase de-

spre biserica si hanul

Zlatari.

n cadrul proiectului de Reabilitare al strzilor i reelor din cadrul Zonei Pilot A a Centrului Istoric al Municipiului Bucureti, Compania SEDESA mpreuna cu Primria Municipiului Bucuresti, va pun la dispozitie infor-matii despre stadiul lucrarilor, dedicand acest buletin infor-

mativ descoperirilor arheologice din strada Lipscani.

Deasemenea, lucrri de reabilitare al colectorului de canalizare de pe strada Lipscani cuprins ntre strada Smrdan i bulevardul I.C. Brtianu, au fost finalizate la data de 15 Decembrie 2007.

Strada Lipscani, zona cuprins ntre Calea Victoriei si strada Eugeniu Carada, nu a mai facut obiectul cercetarilor arheologice - sistematice sau de sal-

vare si nici nu exista informatii de natura arheologica care sa fi fost obtinute cu ocazia numeroaselor lucrari edilitare executate in aceasta zona.

Singurele consideratii au putut fi facute in anul 1978, in perioada mai-

august, cand s-au sapat fundatiile de la actuala cladire amplasata la intersectia din

Strada Lipscani, zona dintre Calea Victoriei si Strada Eugeniu Caranda

Lcaul ZLTARILOR

Lacasul Zlatarilor din Bucuresti.

situat in Calea Victoriei nr 14, este unul

din multele monumente ale orasului, ale

carui inceputuri se impletesc cu legenda.

Nu se cunoaste nici momentul initial al

constructiei si nici primul ctitor. Pana la

noi monumental s-a transmis, cu uriase

modificari, doar numele sau transmi-

tandu-se peste timp.

Fara indoiala ca in faza initiala, aceasta

zona situata la marginea orasului, era

locuita de populatia nevoiasa a targului,

din care nu lipseau tiganii. De retinut

totusi si grupul compact al tabacilor,

ce ocupau malul stang al unui parau

ce cobora de la Sarindar spre Zlatari,

urmarind apoi malul stang al Dam-

bovitei, dincolo de vadul Cailor.

Aceasta vecinatate a sugerat

si ideea ca biserica ar fi apartinut

tabacilor, in ciuda numelui care ar

trebui cautat in alta parte. Zlatarii

erau si ei destul de numerosi si or-

ganizati intr-o breasla.

N 7/ 2007

Newsletter Noiembrie 2007

INVESTITOR I BENEFICIAR : PRIMRIA MUNICIPIULUI

BUCURETI

FINANTATORI :

GUVERNUL OLANDEI

I BERD

CONSULTANT : PELL FRICHMANN

ANTREPRENOR GENERAL:

SEDESA OBRAS Y

SERVICIOS S.A ., SPANIA

Continut Newsletter

Biserica Zlatari 2

Hanul Zlatari 2

Hanul Filipescu 3

Recomandri i condiionri

3

Biroul de Relatii

cu Publicul

4

Date de contact 4

Reabilitarea strazilor si retelelor din cadrul Zonei Pilot A

a Centrului Istoric al Municipiului Bucuresti

Strada Lipscani

Cea mai timpu-

rie referire se face la o

Evanghelie greceasca,

astazi disparuta, de la

biserica Zlatari, dar in

manuscrisul romanesc

in care s-a pastrat infor-

matia despre aceasta

evanghelie apare si anul

1760 .

S-a presupus ca a fost

construita, la inceput,

probabil din lemn, pe la

jumatatea secolului al

XVlI-lea, in timpul

domnitorului Matei

Basarab, de catre

niste ,,zlatari" -aurari

sau argintari - din ma-

halaua popii Manta, pe

locul Zlatarilor de la

Sarindar, donat Elenei,

fiica lui Radu Voda

Serban si mama a Can-

tacuzinilor din Mun-

tenia.

Cea mai timpurie apari-

tie a popii Manta,

dateaza din 1631 sep-

tembrie 1 - 1632 august

31, cand apare ca mar-

tor in cumpararea unor

pravalii si cand se poate

presupune ca biserica

exista deja.

mritat cu sptarul Pan Filipescu, l primete ca zestre, iar pe o parte din acest

teren construiete un han - n jurul anului

1700. In comparaie cu hanurile domneti n-vecinate - erban Vod sau Constantin Brn-

coveanu - acesta era un

han mic.La 1713, mar-

tie 10, hanul cu pivni de piatr, a fost vndut

Acest han avea o

faada pe strada Lipscani i una pe Calea Victoriei. Locul pe care

a fost zidit hanul, se

pare c a fost pro-prietatea familiei Craio-

vetilor, ramura lui Radu erban Voievod, de la care s-a transmis

fiicei sale Ilinca

Doamna, mritat cu postelnicul Constantin

Cantacuzino. Fiica lor

de urmaii lui Constan-tin cpitanul-soia Rada, mpreun cu feciorii si Radu sptar Filipescu i Grigore Filipescu, lui Iordache,

mare clucer de arie, cu

1600 de taleri.

Biserica ZLTARI

Hanul FILIPESCU

Hanul ZLTARI

Hanul a fost amplasat pe un teren mrginit de ulia Zltarilor (ulicioara pe traseul creia se afl actuala strad Stavropoleos) spre sud, po-dul Mogooaia (actuala Calea Victoriei), spre vest i ulia Mare (actuala strad Lipscani), spre nord. Acesta i-a mpletit existena cu cea a bisericii, fiind un han mnstiresc. El a fost ridicat Ia nceputul secolului al XVIII-lea de ctre sptarul Mihai Cantacuzino. El a fost construit n centrul comercial al oraului, n Trgul de Sus, aa cum apare aceast zon din nord vestul Cur-ii Domneti, ncepnd cu anul 1631" .

Page 2

Newsletter Noiembrie 2007

Ruinele Hanului Zlatari

Strada Lipscani

Sapaturi arheologice

.Acesta i-a mpletit existena cu cea a bisericii, fiind un han

mnstiresc. El a fost ridicat Ia nceputul

secolului al XVIII-lea

de ctre sptarul Mihai Cantacuzino.

Cumprat de Iordache, domni-torul Constantin Brncoveanu i ntr-ete proprietatea i n plus, deoarece i-a fost slujitor credincios, i-a dat posi-

bilitatea de a "inea la han i un han-giu, om strin, care s fie de paz ha-nului, iar de ctre domnia mea s fie n pace i ertat de toate djdiile cte vor ei peste an aici n ora, de cai de olac i de alte cheltuieli, iar de alte djdi s aib pace. Intr-un document din 1784,

decembrie 19, Mihai Constantin uu voievod, dup anaforaua primit de la marii boieri, d ordin ctre marele ag s strng de la mahalagii banii nece-sari facerii podului pe ulia ce are pe stnga Hanul erban Vod i Hanul Filipescu. Din cei 50 de stnjeni n

1. Nicio structur aheologic nu va fi demolat pentru pozarea con-ductelor i cablajelor de utiliti. 2. Se impune conservarea i valorificarea vestigiilor descoperite n

dreptul nr. 12 -hanul Zltari pe o lungime de 25 de metri i locuina din secolul XVII pe o lungime de 13 m -

prin punerea lor n valuare n aa fel nct s se permit vizionarea acestor ziduri cu detalii constructive specifice

pentru perioada evului mediu.

lungime (podul avea o lime de 2 stnjeni i jumtate) trebuia s pl-teasc pentru refacerea a 10 stn-jeni, din zona unde era hanul.

Din anul 1789 avem prima mprire administrativ a oraului care avea 5 pli, 80 de mahalale i 6006 case. Hanul Filipescu se afla n plasa Tr-

gului, zona comercial a oraului. Dintr-o Cartografie a Poliiei Bucuretilor, rezult c n cele 5 plase ale oraului erau 93 de maha-lale: mahalaua hanul Filipescului

avea 12 case.

3. In momentul demontrii pasarelei de lemn de pe partea

sudic a strzii este necesar cercetarea arheologic a zidurilor de la hanul Zltari pentru completarea documentaiei referitoare la acest important monument de arhitectur medieval bucuretean.

Responsabil tiinific al antieru-lui "Centrul istoric" Arheolog expert :Dr. Gheorghe Mnucu-

Adameteanu

Page 3

Strada Lipscani

Strada Lipscani -

Descoperiri arheologice

Dintr-o Cartografie a Poliiei

Bucuretilor, rezult c n cele 5 plase ale oraului erau 93 de mahalale: mahalaua

hanul Filipescului

avea 12 case .

RECOMANDRI I CONDIIONRI REFERITOARE REABILITARE UTILITI STRADA LIPSCANI CUPRINS

NTRE STRZILE LIPSCANI I EUGENIU CARADA

ncrederea sa ferm n calitate i o experien de peste 60 de ani n sector au permis ca Sedesa s se situeze ntre companiile lideri din domeniul Construciilor, satisfcnd cerinele clienilor n ceea ce privete crearea de proiecte din avangarda tehnologiei, a ingineriei i a logisticii. Compania opereaz n toate segmentele de activitate: construcii civile, edificri industriale i rezideniale, executarea de zone comerciale, parcuri tematice i de recreere, ur-banizarea de sectoare i mari parcuri industriale i ntreinerea dru-murilor.

Prezena sa solid la nivel naional i-a permis s se consol-ideze ntre principalele companii din sector n Spania i s se diver-sifice la nivel interneional, unde dispune de prezen stabil n piee noi, cum ar fi Estul Europei i Nordul Africii.

Romnia, Ungaria sau Maroc sunt doar unele dintre rile care vd cum se nal noi poiecte executate de ctre Divizia de Con-strucii a Sedesa. Sedesa, prin Divizia sa de Construcii, are capaci-tatea de a executa orice tip de construcii.

n sperana unei ct mai bune colaborri, v invitm s ne

vizitai la biroul de Relaii cu Publicul , pe strada epcari (n spa-

tele Hanului Manuc) pentru informaii i sugestii legate de etapele

proiectul, din Zona Pilot A.

Biroul de Relatii cu Publicul

Biroul Relatii cu Publicul

Organizarea de santier

Centrul Istoric Bucuresti

SEDESA CONSTRUCTIONS AND SERVICES ROM S.R.L Bucuresti, Sector 1

Matei Milo nr.9, Et. 1

Tel. +(40) 725 178 211

Fax: +(40) 725 178 210

e-mail : office@sedesa.ro