Numărul 32328.06 - 04.07.2012

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAGRATUIT

Pe parcursul lunilor Iunie Iulie

www.ortelmobile.es+34.644.001.203

20 DE PREMII DE 20€ DE CREDIT

ÎN PLUS10 PREMII DE 50€ DE CREDIT

003412ES_Draw_AD_Ro_240x100.indd 1 6/19/12 11:02 AM

Pag. 3

„Mă simt împlinită pentru că fac ce-mi place, pentru ce m-am pregătit”

Concedierea neconformă cu legea

Pag. 3

Pag. 8

2 2 SCRISORI+ 28.06 - 04.07.2012

Buna ziua, stimată redacţie Noi

în Spania, Sunt o cititoare �delă

a ziarului dumneavoas-tră încă de la apariţie. Îl citesc cu mare plăce-re pentru că, pe lângă faptul că ne leagă su�e-tește de ţară, �ind scris în limba română, ne ţine mereu informaţi cu noutăţile care apar cu privire la legile care ne privesc pe noi, românii care trăim și muncim în Spania.

Iniţiativa creării acestui ziar și, în general, a ziarelor în limba română, este foarte bună și de real folos pen-tru noi toţi.

Ar � foarte bine să aveţi și pagini de cultură românească, articole despre frumuseţile ţării noastre. Ar � interesant ca în �ecare număr să se aleagă o zonă a ţării despre care să se scrie o mică prezentare, înso-ţită de câteva fotogra�i sugestive ale zonei respective. Materialul să �e tradus în spaniolă, ca să �e citit de spanioli și alţi străini vorbitori de limbă spaniolă, pentru a cunoaște ţara noastră minunată. De aseme-nea, aţi putea publica reţete de pre-parate culinare, de care suntem atât de mândri (traduse în spaniolă) pen-tru a se cunoaște bucătăria româ-nească, care este de înalt nivel. Așa, încetul cu încetul, făcând cunoscută mai mult ţara noastră prin interme-diul ziarelor, punem și noi, cei de aici, cărămizi la temelia dezvoltării turismului românesc.

C i t i t o r i i n e t r i m i t s u g e s t i iBună ziua...De Nicolae Nicoară Horia

„Când întâlnești în calea ta un ro-mân, să-i zici «Bună ziua», dar maghia-rului să-i zici «Jo napót», iar neamţului «Guten Tag» și treaba �ecăruia dintre dânșii e cum îţi dă răspuns. Tu datoria să ţi-o faci și faţă de cei ce nu și-o fac pe a lor faţă cu tine” (Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut)

Cu ocazia citirii articolului din pa-ginile ziarului dumneavoastră intitu-lat Cum să în�inţezi o �rmă în 4 pași, am a�at cum va trebui să procedez pentru a-mi în�inţa �rma proprie, care să vină în sprijinul familiilor care au copiii născuţi aici, pentru ca să în-veţe limba română, iar cei care sunt de multă vreme locuitori ai Spaniei să nu își uite cultura și limba.

Cu ajutorul sfaturilor primite, acum știu unde să apelez și cum să procedez pentru a în�inţa �rma cât mai repede posibil, pentru a mă aju-ta pe mine însămi și pe cei din jur.

Dacă consideraţi necesară crearea în paginile ziarului dumneavoastră a unui spaţiu psihologic, cu întrebări ale cititorilor și cu răspunsuri din partea mea (sunt psiholog ), ar � de mare ajutor tuturor românilor care sunt departe de casă și au nevoie de un timp de acomodare, care este di-ferit pentru �ecare. Vreau să îi ajut ca această acomodare să �e mai ușoară și să rezolve diferite alte probleme

care apar.Vă mulţumesc pentru

tot efortul depus pentru ca noi, românii care locu-im în Spania, să �m co-rect informaţi și în timp util, pentru a bene�cia de drepturile care ni se cuvin și, de asemenea, să luăm la cunoștinţă și de obligaţiile pe care le avem pentru a ne putea integra repede și bine în societa-tea spaniolă.

Cu stimă, Mariana Grecu (psiholog)

* * *

Stimată Doamnă Mariana, an de an în sezonul vacanţelor în pagina în spaniolă prezentăm puncte de interes turistic din ţara noastră. Ne-ar plăcea să o putem face mai des, dar, din pă-cate, nu avem mult spaţiu.

Vom ţine cont de sugestia de a pre-zenta reţete de-ale noastre spanioli-lor.

Ne bucurăm că informaţiile pe care le-am publicat v-au ajutat să vă dez-voltaţi planul de afaceri într-un timp scurt. Vom continua să îi sprijinim pe cititori cu informaţii utile din toate domeniile.

În ceea ce privește propunerea cu privire la sprijinul psihologic pentru cititorii care ar avea nevoie de el, cu mare interes așteptăm scrisori de la ei, iar noi vă vom contacta.

Redacţia

Urări de la cititori către cei dragi * Multă sănătate și putere de muncă doamnei Oana Mălaimare din Ciu-

dad Real, la împlinirea a 56 de ani frumoși. Cu apreciere, finii Ioana și Marin Ionașcu, din Zaragoza

* Fie ca lumina să îţi călăuzească mereu pașii în viaţă și să ai par te doar de bine! La mulţi ani, draga noastră mamă, Florica Lăzescu, din Toledo.

* Maria Călan, să ai par te de tot binele din lume, pentru că îl meriţi cu vâr f și îndesat! Fie ca anii de pensie să îţi fie mulţi, cu sănătate și bunăs-tare! O viaţă ai muncit și i-ai ajutat pe cei din jur. Îţi doresc ca tot binele pe care l-ai făcut atâtor oameni să se întoarcă înzecit către tine. Cu drag, Mariana Brumă (Valdemoro, Comunitatea Madrid)

* La mulţi ani și casă de piatră, dragii noștri Doru și Monica Vlade! Ne-am simţit extraordinar la nunta voastră! Fie ca Monica să poar te ușor sarcina, să fie totul bine cu bebelușul pe care-l așteptaţi, ca să repetăm distracţia la botez! Cu drag, ai voștri prieteni de-o viaţă și pe viaţă, Anca și Marius Cristea (Madrid)

Să nu-ţi �e mâna slutăȘi nici limba gurii tale,

Totdeauna tu salutăOmul întâlnit în cale!

Nu-i nimic de nu-ţi răspunde,Nici o supărare nu-i,

Plece el spre oareunde,Vine altu’ n urma lui.

Să nu-ţi �e gura mutăȘi nici mâna în zadar,

Celuia ce nu salută Dă-i bineţea ta în dar...

328.06 - 04.07.2012 ACTUALITATE

NOUL BONO90 5€ = 90 min pt. ROMÂNIA

*156#

BONO90

lasau

1203

www.ortelmobile.es+34.644.001.203

003212ES_Romanian_Bundle_Rumanian.indd 1 6/15/12 1:54 PM

Dintre românii din Comunitatea Madrid, 54,768% lucrează; 34,96% sunt în șomaj; 4,14% studiază; 0,88% studiază și lucrează ș.a. Dintre cei care au un loc de muncă, 93,69% au angajator, iar 6,31% lucrează pe cont propriu. Doar 25,45% dintre compa-trioţi au studiat după ce au rămas în șomaj. Acestea sunt câteva dintre informaţiile din cel mai recent studiu regional de imigraţie din Comunita-tea Madrid, prezentat focalizat pe ro-mâni joia trecută de Carlos Izquierdo, viceconsilier pentru imigraţie, volun-tariat și cooperare în Comunitatea Madrid.

La eveniment, ce a avut loc la CEPI Hispano-Român din Coslada, au par-ticipat și directorul general pentru imigraţie, Pablo Gómez-Tavira Gó-mez-Tavira; Ștefana Rotaru, consilier la ambasada României la Madrid, și Ana Grillé, directoarea CEPI Coslada.

Conform datelor prezentate în studiu, la venire, 30,84% dintre cei 798 de români chestionaţi au lucrat în construcţii. Când s-au realizat in-terviurile, în perioada decembrie 2011-ianuarie 2012, 10,41% dintre ei rămăseseră în domeniu. La înce-put 18,67% dintre compatrioţii din Comunitatea Madrid au muncit în menaj; când s-a făcut studiul, erau 15,40% în acest sector. La venirea în capitala Spaniei, 10,51% au îngrijit persoane, 6,29% o făceau când s-a realizat studiul. O tendinţă de creș-

tere s-a înregistrat la munca în �rme de curăţenie (de la 2,63% la 5,64%), la auxiliares de vigilancia/portar (de la 1,38% la 4,99%), repartidores (de la

1,11% la 3,04%) etc. Înainte de a rămâne în șomaj,

31,27% dintre românii madrileni au lucrat în construcţii; 9,27%, în menaj; 9,26% au îngrijit persoane în casă sau au lucrat în �rme de curăţenie; 5,79%, ca instalatori, tâmplari, zu-

gravi, electricieni; același procent, în alimentaţie publică; ș.a.

În chirie locuiesc 46,61% dintre ro-mânii madrileni; 32,52% împart casa

cu alte persoane; 9,73% locuiesc cu rude și prieteni; 9,60% au locuinţă proprie; 1,54% locuiesc în casa unde muncesc intern. Pentru locuinţă, 53,54% dintre compatrioţii madri-leni alocă 101-500 euro; 36,45% – 501-1000 euro; 1,34% – peste 1.000

Radiogra�a comunităţii de români din regiunea madrilenă

euro ș.a. Majoritatea românilor din regiu-

nea Madrid, 64,04%, nu trimit bani în ţară. Dintre cei care o fac, 35,09%,

majoritatea, 26,43%, trimit 101-250 euro; 22,86% – 251-500 euro; 18,93% – 51-100 euro etc.

37,97% au intenţia să se întoarcă acasă. 37,59% dintre românii madri-leni vor să se stabilească în Spania. 19,17% nu știu ce vor face, iar 5,26%

au ideea să plece în altă ţară. Dintre cei care vor să se întoarcă în România, 58,09% au intenţia să o facă peste câţiva ani; 26,07%, după pensionare; 15,84%, în scurt timp.

6,14% dintre românii din Comuni-tatea Madrid au venit în regiune în 2011-2012. În perioada 2006-2010 au sosit aici 35,96%, în timp ce 41,98% au făcut-o în perioada 2001-2005; 13,78%, în 1996-2000; 1,25%, în 1991-1995, și 0,25%, până în 1990 (0,63% au răspuns „nu știu”).

83,04% dintre românii din regiune au venit de la început în regiunea ma-drilenă, în timp ce 16,96% au ajuns în alte comunităţi autonome.

53,79% dintre compatrioţii din Co-munitatea Madrid ar vrea să aibă na-ţionalitate spaniolă. 1,35% o au.

12,91% dintre compatrioţii din re-giunea madrilenă au taţii în Spania, în timp ce 18,17% au mamele aici. 60,65% dintre românii madrileni au copii, majoritatea, 39,31%, având unu, iar 35,95%, doi; 14,41% au trei copii etc. 32,90% dintre copiii ro-mâni din Comunitatea Madrid merg la școala primară; 25,73%, la grădi-niţă; 2,52% sunt în învăţământul se-cundar; 13,43% au bacalaureatul, iar 5,42% au cursuri superioare.

Datele prezentate mai sus fac par-te din Sondajul realizat de Observa-torul de Imigraţie - Centru de Studii și Date din Consiliul de Afaceri Sociale, asupra a 2.992 de străini.

INFORMAŢII UTILE 28.06 - 04.07.20124

Concedierea neconformă cu legea O concediere nu respectă legea (improcedente) când cauzele prezentate de cel care îl concediază

pe lucrător nu se pot veri�ca sau nu se respectă cu rigoare cerinţele Odată cu intrarea în vigoare a noii

reforme a muncii, una dintre întrebă-rile care îi preocupă cel mai mult pe angajaţi este cea referitoare la con-cediere. Indemnizaţia pentru desfa-cerea contractului este mai mică și a crescut numărul motivelor ce se pot da pentru a pune capăt unei relaţii de muncă, la un preţ mai mic. Când un angajat consideră că a fost conce-diat fără să se respecte legea sau că trebuie să primească o indemnizaţie mai mare, poate solicita concilierea sau poate apela la justiţie.

Când concedierea poate � con-siderată neconformă cu legea

În Spania sunt diferite tipuri de concediere, în funcţie de cauzele care o motivează. Dar uneori desfa-cerea contractului pe motive discipli-nare sau obiective ascunde o conce-diere ce nu respectă legea. Nu toate concedierile ce �gurează ca obiecti-ve sau disciplinare sunt așa. Uneori poate � vorba de o concediere ile-gală, iar lucrătorul are instrumente legale pentru a o contesta.

Se poate vorbi de concediere ne-conformă cu legea în următoarele situaţii:

- Când cauza concedierii nu se in-dică, nu se poate dovedi că motivul prezentat este real sau când aces-ta nu este atât de grav cât pentru a justi�ca desfacerea contractului de muncă.

- Când nu se respectă cu rigoare cerinţele. În cazul în care concedierea din cauze obiective se face verbal, nu se indică în scrisoare motivele sau nu se acordă un preaviz de 15 zile, există posibilitatea ca desfacerea contrac-tului să nu � respectat legea.

- Dacă în concedierea pe motive disciplinare nu se motivează faptele sau nu se acordă audienţă în preala-bil reprezentanţilor sindicali.

Indemnizaţia pentru concediere neconformă cu legea înainte de in-trarea în vigoare a ultimei reforme a sistemului muncii, pe 12 februarie 2012, era de 45 de zile per an lucrat, cu un maximum de 42 de retribuţii lunare. De pe data mai sus menţiona-tă, aceasta coboară la 33 de zile per

an muncit, cu un maximum de 24 de retribuţii lunare.

Drepturile dobândite de lucrători până la această dată se menţin, mo-tiv pentru care unei persoane conce-

diate în prezent i-ar corespunde cele 45 de zile per an lucrat până pe 12 februarie 2012 și 33 de zile începând cu această dată.

Cum reclami concedierea Dacă lucrătorul nu este de acord

cu desfacerea contractului sau cu in-demnizaţia, are 20 de zile lucrătoare de la producerea concedierii – nu se iau în calcul sâmbetele, duminicile, nici sărbătorile – pentru a reclama.

Concilierea prealabilă: Înainte de a apela la justiţie se poate încerca să se ajungă la un acord între părţi prin intermediul Serviciului de Medi-ere, Arbitraj și Conciliere (Servicio de Mediación, Arbitraje y Conciliación – SMAC). Prezentarea �șei de conci-liere suspendă termenul de stingere, ce se reia în ziua următoare celei în care s-a încercat concilierea sau după ce au trecut 15 zile fără ca aceasta să � avut loc, deși zilele folosite pentru prezentarea cererii se scad din cele disponibile. Dacă din momentul în care este concediat lucrătorul trec cinci zile până la solicitarea medie-rii, acesta va avea doar 15 zile pentru a prezenta acţiunea în justiţie. Dacă lucrătorul nu se prezintă și nu invo-că o cauză justi�cată, i se respinge acţiunea. Dacă patronul nu vine, i se poate aplica o amendă.

Pe cale juridică: Dacă una dintre părţi nu este de acord cu rezultatul medierii poate apela la justiţie.

În acţiunea în judecată trebuie să se atașeze dovada rezultatului

actului de conciliere și trebuie să se indice:

- vechimea, categoria profesio-nală, salariul, perioada și forma de plată, locul de muncă, modalitatea și durata contractului, programul de lucru și caracteristicile particulare – dacă există – ale muncii ce se realiza înainte de concediere.

- Data de la care concedierea a fost efectivă, forma în care s-a pro-dus și faptele invocate, împreună cu comunicarea primită sau, dacă este cazul, menţionarea conţinutului ei.

- Dacă lucrătorul este reprezen-tant legal sau sindical, sau era în anul anterior concedierii.

- Dacă este a�liat la un sindicat, în cazul în care se invocă ilegalitatea deoarece concedierea s-a făcut fără audierea în prealabil a delegaţilor sindicali.

În sala de judecată �rma prezin-tă poziţiile în primul rând pentru a demonstra veridicitatea faptelor imputate în scrisoarea de concedie-re. Nu va putea invoca alte motive în afară de cele prezentate în co-municarea scrisă pe care a primit-o lucrătorul. În sentinţă, judecătorul va considera concedierea drept conformă cu legea, neconformă cu legea sau nulă. Dacă este declarată

neconformă cu legea, lucrătorul tre-buie readmis în aceleași condiţii sau să i se acorde o indemnizaţie. Dacă reîncorporarea nu este posibilă, va trebui să i se plătească indemnizaţia pentru concediere până la data sen-tinţei. În plus, lucrătorul are dreptul să primească los salarios de tramita-ción, adică salariul pe care nu l-a mai primit de la desfacerea contractului, indiferent de faptul că se optează pentru indemnizaţie sau pentru re-admitere.

Dacă trec peste 60 de zile lucră-toare de la prezentarea acţiunii în justiţie până la darea sentinţei, �rma poate cere statului plata salariilor de tramitación.

Când cei implicaţi nu sunt de acord cu sentinţa, pot recurge la in-stanţe superioare.

Concedierile conforme cu le-gea:

- Concedierea din cauze obiecti-ve: Dacă se poate dovedi neadapta-rea lucrătorului la modi�cările pos-tului său de muncă, absenteismul, lipsa de competenţă sau se invocă

Procurarea de acte din România

La cererea persoanelor interesate, se pot procura din România următoarele documente:

1) Duplicate ale certi�catelor de stare civilă din România (certi�cate de naștere, căsătorie, deces)

2) Certi�catul de cazier judiciarCu excepţia certi�catelor de naștere și a celor de deces, nu pot �

cerute acte pentru alte persoane. Actele se eliberează numai pe baza unei cereri semnate de titulari. Înmânarea lor se face, de asemenea, numai titularilor sau împuterniciţilor acestora cu procură autenti�cată.

Durata obţinerii duplicatelor certi�catelor de stare civilă este de circa 3 luni, a cazierelor judiciare de circa 4-8 săptămâni, în funcţie de răspunsul autorităţilor competente din România.

Prin intermediul o�ciilor consulare ale României din Spania se poate obţine și aplicarea apostilei în conformitate cu Convenţia de la Haga din 5 octombrie 1961 pe certi�catele de stare civilă și de cazier judiciar.

În cazul în care petentul solicită apostilarea certi�catelor procurate anterior, durata de așteptare a documentelor apostilate este de 4-6 săptămâni.

anumite cauze economice, tehni-ce, de organizare sau de producţie, concedierea poate � considerată ca �ind din cauze obiective. În acest caz trebuie să se comunice lucrăto-rului în scris desfacerea contractului de muncă și să se speci�ce cauza. În acel moment trebuie să se pună la dispoziţia angajatului indemnizaţia de 20 de zile per an lucrat și să i se acorde un preaviz de 15 zile.

- Concediere pe motive discipli-nare: Când s-au adus ofense verba-le sau �zice celorlalţi angajaţi, au fost absenţe sau întârzieri nejusti-�cate și repetate, indisciplină sau insubordonări, abuz de încredere, diminuare continuă și voluntară a randamentului sau stare de ebrieta-te în mod obișnuit, concedierea ar � considerată disciplinară.

Concedierea va � noti�cată anga-jatului, prezentându-se faptele care o motivează și data de la care va � efectivă. Dacă lucrătorul este a�liat la vreun sindicat, trebuie să �e audi-aţi în prealabil delegaţii secţiei sin-dicale corespunzătoare.

INFORMAŢII UTILE 28.06 - 04.07.20124

Concedierea neconformă cu legea O concediere nu respectă legea (improcedente) când cauzele prezentate de cel care îl concediază

pe lucrător nu se pot veri�ca sau nu se respectă cu rigoare cerinţele Odată cu intrarea în vigoare a noii

reforme a muncii, una dintre întrebă-rile care îi preocupă cel mai mult pe angajaţi este cea referitoare la con-cediere. Indemnizaţia pentru desfa-cerea contractului este mai mică și a crescut numărul motivelor ce se pot da pentru a pune capăt unei relaţii de muncă, la un preţ mai mic. Când un angajat consideră că a fost conce-diat fără să se respecte legea sau că trebuie să primească o indemnizaţie mai mare, poate solicita concilierea sau poate apela la justiţie.

Când concedierea poate � con-siderată neconformă cu legea

În Spania sunt diferite tipuri de concediere, în funcţie de cauzele care o motivează. Dar uneori desfa-cerea contractului pe motive discipli-nare sau obiective ascunde o conce-diere ce nu respectă legea. Nu toate concedierile ce �gurează ca obiecti-ve sau disciplinare sunt așa. Uneori poate � vorba de o concediere ile-gală, iar lucrătorul are instrumente legale pentru a o contesta.

Se poate vorbi de concediere ne-conformă cu legea în următoarele situaţii:

- Când cauza concedierii nu se in-dică, nu se poate dovedi că motivul prezentat este real sau când aces-ta nu este atât de grav cât pentru a justi�ca desfacerea contractului de muncă.

- Când nu se respectă cu rigoare cerinţele. În cazul în care concedierea din cauze obiective se face verbal, nu se indică în scrisoare motivele sau nu se acordă un preaviz de 15 zile, există posibilitatea ca desfacerea contrac-tului să nu � respectat legea.

- Dacă în concedierea pe motive disciplinare nu se motivează faptele sau nu se acordă audienţă în preala-bil reprezentanţilor sindicali.

Indemnizaţia pentru concediere neconformă cu legea înainte de in-trarea în vigoare a ultimei reforme a sistemului muncii, pe 12 februarie 2012, era de 45 de zile per an lucrat, cu un maximum de 42 de retribuţii lunare. De pe data mai sus menţiona-tă, aceasta coboară la 33 de zile per

an muncit, cu un maximum de 24 de retribuţii lunare.

Drepturile dobândite de lucrători până la această dată se menţin, mo-tiv pentru care unei persoane conce-

diate în prezent i-ar corespunde cele 45 de zile per an lucrat până pe 12 februarie 2012 și 33 de zile începând cu această dată.

Cum reclami concedierea Dacă lucrătorul nu este de acord

cu desfacerea contractului sau cu in-demnizaţia, are 20 de zile lucrătoare de la producerea concedierii – nu se iau în calcul sâmbetele, duminicile, nici sărbătorile – pentru a reclama.

Concilierea prealabilă: Înainte de a apela la justiţie se poate încerca să se ajungă la un acord între părţi prin intermediul Serviciului de Medi-ere, Arbitraj și Conciliere (Servicio de Mediación, Arbitraje y Conciliación – SMAC). Prezentarea �șei de conci-liere suspendă termenul de stingere, ce se reia în ziua următoare celei în care s-a încercat concilierea sau după ce au trecut 15 zile fără ca aceasta să � avut loc, deși zilele folosite pentru prezentarea cererii se scad din cele disponibile. Dacă din momentul în care este concediat lucrătorul trec cinci zile până la solicitarea medie-rii, acesta va avea doar 15 zile pentru a prezenta acţiunea în justiţie. Dacă lucrătorul nu se prezintă și nu invo-că o cauză justi�cată, i se respinge acţiunea. Dacă patronul nu vine, i se poate aplica o amendă.

Pe cale juridică: Dacă una dintre părţi nu este de acord cu rezultatul medierii poate apela la justiţie.

În acţiunea în judecată trebuie să se atașeze dovada rezultatului

actului de conciliere și trebuie să se indice:

- vechimea, categoria profesio-nală, salariul, perioada și forma de plată, locul de muncă, modalitatea și durata contractului, programul de lucru și caracteristicile particulare – dacă există – ale muncii ce se realiza înainte de concediere.

- Data de la care concedierea a fost efectivă, forma în care s-a pro-dus și faptele invocate, împreună cu comunicarea primită sau, dacă este cazul, menţionarea conţinutului ei.

- Dacă lucrătorul este reprezen-tant legal sau sindical, sau era în anul anterior concedierii.

- Dacă este a�liat la un sindicat, în cazul în care se invocă ilegalitatea deoarece concedierea s-a făcut fără audierea în prealabil a delegaţilor sindicali.

În sala de judecată �rma prezin-tă poziţiile în primul rând pentru a demonstra veridicitatea faptelor imputate în scrisoarea de concedie-re. Nu va putea invoca alte motive în afară de cele prezentate în co-municarea scrisă pe care a primit-o lucrătorul. În sentinţă, judecătorul va considera concedierea drept conformă cu legea, neconformă cu legea sau nulă. Dacă este declarată

neconformă cu legea, lucrătorul tre-buie readmis în aceleași condiţii sau să i se acorde o indemnizaţie. Dacă reîncorporarea nu este posibilă, va trebui să i se plătească indemnizaţia pentru concediere până la data sen-tinţei. În plus, lucrătorul are dreptul să primească los salarios de tramita-ción, adică salariul pe care nu l-a mai primit de la desfacerea contractului, indiferent de faptul că se optează pentru indemnizaţie sau pentru re-admitere.

Dacă trec peste 60 de zile lucră-toare de la prezentarea acţiunii în justiţie până la darea sentinţei, �rma poate cere statului plata salariilor de tramitación.

Când cei implicaţi nu sunt de acord cu sentinţa, pot recurge la in-stanţe superioare.

Concedierile conforme cu le-gea:

- Concedierea din cauze obiecti-ve: Dacă se poate dovedi neadapta-rea lucrătorului la modi�cările pos-tului său de muncă, absenteismul, lipsa de competenţă sau se invocă

Procurarea de acte din România

La cererea persoanelor interesate, se pot procura din România următoarele documente:

1) Duplicate ale certi�catelor de stare civilă din România (certi�cate de naștere, căsătorie, deces)

2) Certi�catul de cazier judiciarCu excepţia certi�catelor de naștere și a celor de deces, nu pot �

cerute acte pentru alte persoane. Actele se eliberează numai pe baza unei cereri semnate de titulari. Înmânarea lor se face, de asemenea, numai titularilor sau împuterniciţilor acestora cu procură autenti�cată.

Durata obţinerii duplicatelor certi�catelor de stare civilă este de circa 3 luni, a cazierelor judiciare de circa 4-8 săptămâni, în funcţie de răspunsul autorităţilor competente din România.

Prin intermediul o�ciilor consulare ale României din Spania se poate obţine și aplicarea apostilei în conformitate cu Convenţia de la Haga din 5 octombrie 1961 pe certi�catele de stare civilă și de cazier judiciar.

În cazul în care petentul solicită apostilarea certi�catelor procurate anterior, durata de așteptare a documentelor apostilate este de 4-6 săptămâni.

anumite cauze economice, tehni-ce, de organizare sau de producţie, concedierea poate � considerată ca �ind din cauze obiective. În acest caz trebuie să se comunice lucrăto-rului în scris desfacerea contractului de muncă și să se speci�ce cauza. În acel moment trebuie să se pună la dispoziţia angajatului indemnizaţia de 20 de zile per an lucrat și să i se acorde un preaviz de 15 zile.

- Concediere pe motive discipli-nare: Când s-au adus ofense verba-le sau �zice celorlalţi angajaţi, au fost absenţe sau întârzieri nejusti-�cate și repetate, indisciplină sau insubordonări, abuz de încredere, diminuare continuă și voluntară a randamentului sau stare de ebrieta-te în mod obișnuit, concedierea ar � considerată disciplinară.

Concedierea va � noti�cată anga-jatului, prezentându-se faptele care o motivează și data de la care va � efectivă. Dacă lucrătorul este a�liat la vreun sindicat, trebuie să �e audi-aţi în prealabil delegaţii secţiei sin-dicale corespunzătoare.

5PUBLICITATE 28.06 - 04.07.2012

© 2

012

WE

STE

RN

UN

ION

HO

LDIN

GS

, IN

C. A

ll rig

hts

rese

rved

.

Envía dinero desde 4.90€ en 12 horas o desde 7€ de forma inmediata.Promoción válida a partir del 21 de junio de 2012.

Spain_to_Romania_260x340_En_.indd 1 6/19/12 4:24 PM

6 ÎN SPANIA 28.06 - 04.07.2012

Va crește TVA-ul la produsele cu taxe reduse

Ministerul Finanţelor analizează ce tipuri de bunuri și servicii sunt supu-se taxei reduse (8%) și superreduse (4%) pentru a vedea unde poate mări bazele de impozitare, conform unor surse din guvern. Guvernul studiază la ce articole poate crește tipul redus la tipul normal de 18% și la care poate trece de la superredus (4%) la redus (8%) pentru a colecta mai multe im-pozite.

Tipul redus de TVA (4%) se aplică la majoritatea produselor alimentare, la produse sanitare, transport teres-

tru de călători și echipamente și aerian și maritim cu destinaţia Insulele Baleare; majoritatea ser-viciilor din alimentaţia publică și construcţia de locuinţe. Același TVA redus se aplică la biletele culturale (cinematografe, teatre, circuri, concerte, biblioteci, mu-zee, expoziţii). Guvernul studia-ză care dintre aceste bunuri sau servicii pot urca până la TVA-ul normal, de 18%, printre cele mai

mici din Europa. Între bunurile cărora li se aplică TVA

superredus (4%) sunt cele de primă necesitate, între care pâine, cereale, lapte, brânză, ouă, fructe, legume, cărţi, ziare și reviste, mașini, locuinţe de protecţie o�cială cu regim special. Deși Guvernul nu a precizat dacă ana-lizează să treacă unele dintre aceste bunuri de la 4% la 8%, este previzibil să o facă.

Astfel Ministerul Finanţelor încear-că să respecte recomandările făcute acum câteva săptămâni de Comisia

Europeană, ce includeau „o lărgire a bazelor de impozitare și revizuirea stimulilor pentru achiziţionarea de lo-cuinţe”. Fondul Monetar Internaţional a făcut acum câteva zile recomandări în același sens.

Surse din ministerul menţionat au spus că se pot ampli�ca și bazele de impozitare a consumului, printr-o luptă mai e�cientă contra fraudei la TVA. Astfel vor crește operaţiunile su-puse impozitării, crescând încasările.

Ministerul Finanţelor recunoaște că frauda cu TVA-ul a crescut mult din cauza crizei. Pentru a lupta împotriva acesteia, Guvernul a trimis Congre-sului proiectul de Lege pentru lupta împotriva fraudei �scale. Cu această lege, Guvernul vrea să limiteze plata cash la 2.500 de euro, să stabilească obligativitatea de a informa cu privire la bunurile din străinătate, excluderea din regimul de module a profesioniș-tilor din sectoare cu cea mai mare fra-udă și stabilirea de măsuri preventive în ceea ce privește colectarea.

Guvernul a solicitat o�cial ajutor pentru redresarea băncilor

Printr-o scrisoare scurtă adresată luni președintelui Eurogrupului Jean-Clau-de Juncker, ministrul spaniol al economiei, Luis de Guindos, a făcut demersul formal pentru realizarea hotărârii din 9 iunie, luată de colegii săi din zona euro pentru acordarea unui ajutor de până la 100 de miliarde euro pen-tru recapitalizarea sectorului ban-car spaniol.

În această scrisoare se preci-zează că acest credit va � acordat instituţiilor �nanciare care vor ajutor, acesta �ind acordat prin Fondul de Control al Restruc-turării Bancare (FROB), creat de guvern. Toate amănuntele în pri-vinţa acordului vor � aprobate pe 9 iulie. Acestea sunt deja cunos-cute, însă rezultatele obţinute în urma celor două controale independente făcute în sectorul bancar al Spaniei, ce arată că sectorul are nevoie de între 16 și 62 miliarde euro.

Specialiștii sunt de părere că cifra mai mare corespunde realităţii, pentru că numai cele trei bănci naţionalizate, foste case de economii, au nevoie de circa 30 miliarde.

De Guindos este convins că dobânda împrumutului va � între 3 și 4%, iar termenul de rambursare, de cel puţin 15 ani. Comisia Europeană a sugerat deja ideea ca FROB să acorde banii instituţiilor �nanciare cu o dobândă mai mare, de 5-6%.

Chiar de la începutul discuţiilor, Madridul a insistat ca fondurile să �e acor-date băncilor în mod direct, fără să treacă prin fondul guvernului. Germania, care varsă cea mai mare sumă în fondul de salvare a zonei euro, s-a opus o�cial poziţiei spaniole. Dar au apărut deja și publicaţii în care se spune că în timpul summitului din 28 și 29 iunie ar putea � luată o decizie pentru sprijinirea direc-tă a băncilor europene. Astfel nu va � îngreunată situaţia datoriei statului.

Plăţi în numerar, până la 2.500 euroCabinetul spaniol a aprobat un pro-

iect de lege privind combaterea eva-ziunii �scale. Una dintre prevederile cele mai relevante este limitarea plăţi-lor în numerar între oamenii de afaceri până la suma de 2.500 euro. Ca să nu �e prejudiciat turismul, străinii care nu trăiesc în Spania vor avea dreptul să plătească în numerar sume de până la 15.000 euro. Se va institui și obli-

gaţia ca toţi cetăţenii ţării să informeze autorităţile dacă au conturi bancare în străinătate. Aceste măsuri vor intra în vigoare de anul viitor.

Sindicatul inspectorilor �scali a�rmă că acest proiect de lege nu este su�ci-ent de dur și nu va avea prea mult efect în combaterea evaziunii �scale. Și așa-numita „amnistie �scală”, care prevede că persoanele care nu au declarat sume mari pot plăti doar 10% din impozitele datorate, legalizându-și astfel averea, a fost criticată dur de inspectorii �scali. Guvernul are însă speranţe că datorită acestei măsuri, pe care a numit-o „regularizare �scală specială”, în bugetul sta-tului vor intra încă 2,5 miliarde euro.

Ministerul Finanţelor precizează că „amnistia” va � o măsură provizorie, iar cei care nu vor vrea să bene�cieze de această oportunitate unică vor � urmăriţi cu o stricteţe mai mare, inclusiv prin poprirea bunurilor imobile.

„Ţara trebuie reînnoită”Fundaţia „Rafael del Pino”, Confede-

raţia Oamenilor de Afaceri din Madrid și Camera de Comerţ a Comunităţii Madrid au organizat un seminar naţi-onal pentru reprezentanţii camerelor de comerţ și ai organizaţiilor antrepre-norilor din întreaga Spanie. Sub sloga-nul „Spania trebuie reînnoită”, oamenii de afaceri au făcut zece propuneri pri-vind modul în care se pot face afaceri în ţară. Principala lor solicitare a fost: „un stat mai e�cient, mai ieftin, care să aibă competenţe în domeniul regula-

rizării justiţiei și sănătăţii, iar restul să �e lăsat în mâinile oamenilor de afa-ceri”.

Propunerile au fost următoarele: res-pect și recunoștinţă faţă de munca oa-menilor de afaceri; simpli�carea struc-turii administraţiei publice; lichidarea unor activităţi nespeci�ce municipa-lităţilor; uni�carea reglementărilor privind piaţa naţională (legislaţia co-mercială diferă, în funcţie de regiunea autonomă), instituţiile �nanciare care vor primi ajutoare din Fondul de Con-

trol al Restructurării Bancare (FROB) să �e obligate să aloce o parte din îm-prumutul acordat pentru creditarea întreprinderilor; să se facă investiţii în domeniul învăţământului, în vede-rea creșterii numărului universităţilor și școlile de business; să se creeze o legătură directă între întreprinderile mici și mijlocii și centrele de cercetări știinţi�ce, în vederea promovării teh-nologiilor moderne etc.

Oamenii de afaceri sunt de părere că Spania are un potenţial economic destul de mare ca să depășească criza, dar are nevoie de „decizii politice mai curajoase și creative”.

Doar prin măsuri de austeritate nu vom realiza nimic Un Raport economic din iunie al

Centrului de Studii în Domeniul Afacerilor, Esade, arată că 46,5 din 100 de euro care se cheltuiesc de către administraţia publică se duc pentru pensii și ajutoare de șomaj. Alţi 46 de euro sunt alocaţi pentru servicii sociale (salarii, materiale și utilaje destinate prestării acestor servicii) și numai 7,5 euro sunt des-tinate investiţiilor publice.

Esade avertizează că „în condiţii de criză este foarte greu să fie re-

duse cheltuielile pentru servicii sociale” și recomandă guvernului să identifice cele mai potrivite for-me pentru „stimularea consumului pe cap de locuitor și a investiţiilor publice”.

În acest raport se fac prognoze în privinţa economiei spaniole, și anu-me: că la sfârșitul anului creșterea produsului intern brut va fi cu semn negativ, - 1%, iar rata șomajului va rămâne la nivelul actual, fără sem-ne de îmbunătăţire”.

În baza situaţiei descrise, Centrul de Studii în Domeniul Afacerilor prognozează că, în urma alegerilor din Grecia și după schimbarea pre-ședintelui Franţei, „probabil se va modifica întreaga politică economi-că a Europei, care nu va miza doar pe măsurile de austeritate, ci va introduce și unele elemente pentru stimularea rapidă, într-un termen scurt, al creșterii economice”. Acest lucru va avea un efect pozitiv și asu-pra Spaniei, informează Esade.

6 ÎN SPANIA 28.06 - 04.07.2012

Va crește TVA-ul la produsele cu taxe reduse

Ministerul Finanţelor analizează ce tipuri de bunuri și servicii sunt supu-se taxei reduse (8%) și superreduse (4%) pentru a vedea unde poate mări bazele de impozitare, conform unor surse din guvern. Guvernul studiază la ce articole poate crește tipul redus la tipul normal de 18% și la care poate trece de la superredus (4%) la redus (8%) pentru a colecta mai multe im-pozite.

Tipul redus de TVA (4%) se aplică la majoritatea produselor alimentare, la produse sanitare, transport teres-

tru de călători și echipamente și aerian și maritim cu destinaţia Insulele Baleare; majoritatea ser-viciilor din alimentaţia publică și construcţia de locuinţe. Același TVA redus se aplică la biletele culturale (cinematografe, teatre, circuri, concerte, biblioteci, mu-zee, expoziţii). Guvernul studia-ză care dintre aceste bunuri sau servicii pot urca până la TVA-ul normal, de 18%, printre cele mai

mici din Europa. Între bunurile cărora li se aplică TVA

superredus (4%) sunt cele de primă necesitate, între care pâine, cereale, lapte, brânză, ouă, fructe, legume, cărţi, ziare și reviste, mașini, locuinţe de protecţie o�cială cu regim special. Deși Guvernul nu a precizat dacă ana-lizează să treacă unele dintre aceste bunuri de la 4% la 8%, este previzibil să o facă.

Astfel Ministerul Finanţelor încear-că să respecte recomandările făcute acum câteva săptămâni de Comisia

Europeană, ce includeau „o lărgire a bazelor de impozitare și revizuirea stimulilor pentru achiziţionarea de lo-cuinţe”. Fondul Monetar Internaţional a făcut acum câteva zile recomandări în același sens.

Surse din ministerul menţionat au spus că se pot ampli�ca și bazele de impozitare a consumului, printr-o luptă mai e�cientă contra fraudei la TVA. Astfel vor crește operaţiunile su-puse impozitării, crescând încasările.

Ministerul Finanţelor recunoaște că frauda cu TVA-ul a crescut mult din cauza crizei. Pentru a lupta împotriva acesteia, Guvernul a trimis Congre-sului proiectul de Lege pentru lupta împotriva fraudei �scale. Cu această lege, Guvernul vrea să limiteze plata cash la 2.500 de euro, să stabilească obligativitatea de a informa cu privire la bunurile din străinătate, excluderea din regimul de module a profesioniș-tilor din sectoare cu cea mai mare fra-udă și stabilirea de măsuri preventive în ceea ce privește colectarea.

Guvernul a solicitat o�cial ajutor pentru redresarea băncilor

Printr-o scrisoare scurtă adresată luni președintelui Eurogrupului Jean-Clau-de Juncker, ministrul spaniol al economiei, Luis de Guindos, a făcut demersul formal pentru realizarea hotărârii din 9 iunie, luată de colegii săi din zona euro pentru acordarea unui ajutor de până la 100 de miliarde euro pen-tru recapitalizarea sectorului ban-car spaniol.

În această scrisoare se preci-zează că acest credit va � acordat instituţiilor �nanciare care vor ajutor, acesta �ind acordat prin Fondul de Control al Restruc-turării Bancare (FROB), creat de guvern. Toate amănuntele în pri-vinţa acordului vor � aprobate pe 9 iulie. Acestea sunt deja cunos-cute, însă rezultatele obţinute în urma celor două controale independente făcute în sectorul bancar al Spaniei, ce arată că sectorul are nevoie de între 16 și 62 miliarde euro.

Specialiștii sunt de părere că cifra mai mare corespunde realităţii, pentru că numai cele trei bănci naţionalizate, foste case de economii, au nevoie de circa 30 miliarde.

De Guindos este convins că dobânda împrumutului va � între 3 și 4%, iar termenul de rambursare, de cel puţin 15 ani. Comisia Europeană a sugerat deja ideea ca FROB să acorde banii instituţiilor �nanciare cu o dobândă mai mare, de 5-6%.

Chiar de la începutul discuţiilor, Madridul a insistat ca fondurile să �e acor-date băncilor în mod direct, fără să treacă prin fondul guvernului. Germania, care varsă cea mai mare sumă în fondul de salvare a zonei euro, s-a opus o�cial poziţiei spaniole. Dar au apărut deja și publicaţii în care se spune că în timpul summitului din 28 și 29 iunie ar putea � luată o decizie pentru sprijinirea direc-tă a băncilor europene. Astfel nu va � îngreunată situaţia datoriei statului.

Plăţi în numerar, până la 2.500 euroCabinetul spaniol a aprobat un pro-

iect de lege privind combaterea eva-ziunii �scale. Una dintre prevederile cele mai relevante este limitarea plăţi-lor în numerar între oamenii de afaceri până la suma de 2.500 euro. Ca să nu �e prejudiciat turismul, străinii care nu trăiesc în Spania vor avea dreptul să plătească în numerar sume de până la 15.000 euro. Se va institui și obli-

gaţia ca toţi cetăţenii ţării să informeze autorităţile dacă au conturi bancare în străinătate. Aceste măsuri vor intra în vigoare de anul viitor.

Sindicatul inspectorilor �scali a�rmă că acest proiect de lege nu este su�ci-ent de dur și nu va avea prea mult efect în combaterea evaziunii �scale. Și așa-numita „amnistie �scală”, care prevede că persoanele care nu au declarat sume mari pot plăti doar 10% din impozitele datorate, legalizându-și astfel averea, a fost criticată dur de inspectorii �scali. Guvernul are însă speranţe că datorită acestei măsuri, pe care a numit-o „regularizare �scală specială”, în bugetul sta-tului vor intra încă 2,5 miliarde euro.

Ministerul Finanţelor precizează că „amnistia” va � o măsură provizorie, iar cei care nu vor vrea să bene�cieze de această oportunitate unică vor � urmăriţi cu o stricteţe mai mare, inclusiv prin poprirea bunurilor imobile.

„Ţara trebuie reînnoită”Fundaţia „Rafael del Pino”, Confede-

raţia Oamenilor de Afaceri din Madrid și Camera de Comerţ a Comunităţii Madrid au organizat un seminar naţi-onal pentru reprezentanţii camerelor de comerţ și ai organizaţiilor antrepre-norilor din întreaga Spanie. Sub sloga-nul „Spania trebuie reînnoită”, oamenii de afaceri au făcut zece propuneri pri-vind modul în care se pot face afaceri în ţară. Principala lor solicitare a fost: „un stat mai e�cient, mai ieftin, care să aibă competenţe în domeniul regula-

rizării justiţiei și sănătăţii, iar restul să �e lăsat în mâinile oamenilor de afa-ceri”.

Propunerile au fost următoarele: res-pect și recunoștinţă faţă de munca oa-menilor de afaceri; simpli�carea struc-turii administraţiei publice; lichidarea unor activităţi nespeci�ce municipa-lităţilor; uni�carea reglementărilor privind piaţa naţională (legislaţia co-mercială diferă, în funcţie de regiunea autonomă), instituţiile �nanciare care vor primi ajutoare din Fondul de Con-

trol al Restructurării Bancare (FROB) să �e obligate să aloce o parte din îm-prumutul acordat pentru creditarea întreprinderilor; să se facă investiţii în domeniul învăţământului, în vede-rea creșterii numărului universităţilor și școlile de business; să se creeze o legătură directă între întreprinderile mici și mijlocii și centrele de cercetări știinţi�ce, în vederea promovării teh-nologiilor moderne etc.

Oamenii de afaceri sunt de părere că Spania are un potenţial economic destul de mare ca să depășească criza, dar are nevoie de „decizii politice mai curajoase și creative”.

Doar prin măsuri de austeritate nu vom realiza nimic Un Raport economic din iunie al

Centrului de Studii în Domeniul Afacerilor, Esade, arată că 46,5 din 100 de euro care se cheltuiesc de către administraţia publică se duc pentru pensii și ajutoare de șomaj. Alţi 46 de euro sunt alocaţi pentru servicii sociale (salarii, materiale și utilaje destinate prestării acestor servicii) și numai 7,5 euro sunt des-tinate investiţiilor publice.

Esade avertizează că „în condiţii de criză este foarte greu să fie re-

duse cheltuielile pentru servicii sociale” și recomandă guvernului să identifice cele mai potrivite for-me pentru „stimularea consumului pe cap de locuitor și a investiţiilor publice”.

În acest raport se fac prognoze în privinţa economiei spaniole, și anu-me: că la sfârșitul anului creșterea produsului intern brut va fi cu semn negativ, - 1%, iar rata șomajului va rămâne la nivelul actual, fără sem-ne de îmbunătăţire”.

În baza situaţiei descrise, Centrul de Studii în Domeniul Afacerilor prognozează că, în urma alegerilor din Grecia și după schimbarea pre-ședintelui Franţei, „probabil se va modifica întreaga politică economi-că a Europei, care nu va miza doar pe măsurile de austeritate, ci va introduce și unele elemente pentru stimularea rapidă, într-un termen scurt, al creșterii economice”. Acest lucru va avea un efect pozitiv și asu-pra Spaniei, informează Esade.

7PUBLICITATE 28.06 - 04.07.2012

8 ROMÂNI ÎN SPANIA 28.06 - 04.07.2012

Ctra. Toledo-Mora Tel.: 627 688 105

Vía de servicio, km 5,300

642 222 236

ALMONACID DE TOLEDO

Salon românesc Mariana

Vă aşteptăm pentru nunţi, botezuri, aniversări, petreceri

Oferim mâncăruri tradiţionale: - Ciorbă de burtă, ţărănească, de perişoare; mititei, sarmale, tochitură - O gamă variată de băuturi româneşti

Piscină, spaţiu de joacă pentru copii

Mulţi români și-au câștigat prin me-rit numirea în posturi foarte bune. Un exemplu este Dana Giurcă, din 2002 profesoară de engleză la Escuela O�cial de Idiomas din Parla (Madrid), de anul trecut și director economic al acestei unităţi de învăţământ. „Probabil au ob-servat ei că am niște calităţi...”, spune, cu modestie.

Totuși, este conștientă că este vorba de „o recunoaștere a meritelor mele. Nu vreau să sune nu știu cum, dar sunt persoane care lucrează de 15 ani în școală și cărora nu li s-a propus această avansare. Îmi place, este o provocare”.

Mărturisește că îi place mai mult să lu-creze la Școala O�cială de Limbi decât în învăţământul obligatoriu. „În general noi, cei de la Escuela O�cial de Idiomas, suntem norocoși, pentru că lucrăm cu persoane motivate. Se înscriu din pro-prie iniţiativă, pentru că, din diferite motive, vor să înveţe o limbă străină. E adevărat că unii dintre ei nu au timp să studieze destul cât să poată obţine rezultate bune, dar pun foarte mult in-teres”.

Are elevi de la 16 până la 40 și ceva de ani. „E plăcut să vezi în aceeași clasă persoane de vârste diferite, din diferi-te ţări – spanioli, români, ecuadorieni, columbieni, peruani, marocani. Și apoi, avem persoane cu pregătiri foarte-foarte diferite – profesori, studenţi, pi-loţi, medici, bucătari – și care creează o relaţie apropiată, își pregătesc exame-nele împreună…”

Totuși, spune că mai apar și probleme cu adulţii, „uneori mai grave decât cu adolescenţii, pentru că adulţii se frus-trează mai mult dacă nu au rezultate, e mai greu să atragi atenţia unui adult asupra unor lucruri care nu se fac în timpul orei – le sună telefonul, ajung târziu, stau ca la picnic, nu-și fac teme-le…”

Studiul la Escuela O�cial de Idiomas este subvenţionat de stat, de Comu-nitatea Madrid, în cazul nostru. „Elevii plătesc câte 120 de euro pe an. Ţinând cont de numărul de ore pe care le pri-mesc de-a lungul anului, nu se ajunge nici la un euro ora”.

Se intră din ce în ce mai greu la Escu-ela O�cial de Idiomas. „Când faci preîn-scrierea primești un punctaj, după care se face departajarea. Dacă ai o dizabili-tate �zică, ai niște puncte; dacă ești șo-mer, ţi se dau puncte; dacă nu ai învăţat niciodată limba la care vrei să te înscrii ai niște puncte…”, explică. „Pentru anul școlar 2012-2013 probabil vom avea cel mult 300 de locuri, s-au terminat preînscrierile și sunt aproximativ 1.900 de cereri la cele trei limbi care se pre-dau – engleză, franceză și germană”, adaugă.

Tocmai de aceea se întristează când vede că de-a lungul anului unii elevi abandonează. „Ţinând cont că rămân pe dinafară de șase ori mai mulţi decât cei care intră, cu atât mai inexplicabil este să abandonezi. Întotdeauna am senzaţia că a rămas pe dinafară cineva care poate ar � pro�tat mai bine de re-sursele din școală”.

Ca urmare a crizei economice a cres-cut numărul celor care se pregătesc mai mult, care vor să aibă atuul cunoașterii unei limbi străine. „De când au apărut locuri de muncă în Germania, a crescut numărul de cereri, mai ales pentru ger-mană”. Dar atrage atenţia că este „ceva arti�cial, pentru că nemţii nu primesc

pe oricine. Ei cer ingineri, ar-hitecţi și așa mai departe. În plus, cer un nivel B2 de germa-nă, care se obţine într-o școală o�cială de limbi terminând anul VI. Anul acesta am orga-nizat un curs intensiv de ger-mană, s-au făcut două cursuri într-un an. Dar mai mult de atât nu poţi înainta. Chiar dacă s-ar face și în următorii doi ani cursuri intensive, tot ai nevoie de trei ani, asta presupunând că iei toate examenele și mergi extrem de bine. Oricum, au dreptul la speranţă…”

Certi�catul emis de o școală o�cială de limbi este recunos-cut și în străinătate, „pentru că se dau nivelurile europene”, explică Dana.

Am observat cu toţii că în Spania en-gleza se pronunţă într-un mod… mai special. Am rugat-o pe Dana Giurcă să îmi dea câteva explicaţii despre această realitate. „Sistemul vocalic spaniol are doar cele cinci vocale de bază – a, e, i, o, u. Faptul că noi avem și «ă» și «î» ne ajută la pronunţia în limbile străine. Un alt lucru remarcat de toţi românii este faptul că spaniolii nu pot pronunţa un cuvânt care începe cu «s» plus o altă consoană. Tot timpul pun un «e» în faţă. O altă di�cultate pe care o au este să pronunţe mai multe consoane împreu-nă. Două merg, dar trei… Unii spun că le este teamă de ridicol... Dar explicaţia aceasta nu mă mulţumește. Nu cred că

este ceva genetic, nu cred că au un de-fect la corzile vocale… Consider că pur și simplu nu-i interesează foarte tare”.

„Elevilor mei eu le pun ca model o pronunţie corectă. Când au di�cultăţi la un cuvânt, îl luăm silabă cu silabă. Apoi le spunem împreună. Dar, după două minute, când trebuie să-l folosească, îl pronunţă iar ca înainte… Părerea mea este că e lipsă de interes, pur și simplu. Bine, trebuie să vorbim și de faptul că pe posturile de televiziune spaniole totul este tradus, nu au contact cu lim-bile străine. Dar acum au posibilitatea de a pune �lmele dual, cu sunetul ori-ginal…”.

Atrage însă atenţia că are și elevi spa-

nioli care pronunţă extraordinar de bine. „Nu e ceva genetic…”

În România, din 1995 până în 1998, când a venit în Madrid, Dana Giurcă a predat engleză și spaniolă. „Un an am predat engleză și spaniolă la liceul «Ște-fan cel Mare», apoi m-am �xat pe post la liceul «Petru Rareș», la secţia bilingvă, predând engleză. După aceea am fost profesoară la Universitatea «Ștefan cel Mare» din Suceava, în anul dinainte de a mă muta în Spania, împreună cu soţul meu, cu care mă căsătorisem după câţi-va ani de prietenie”.

Mărturisește că se consideră o persoa-nă norocoasă, „în sensul că atunci când am ajuns în Madrid, căsătorită cu un spaniol, am avut foarte mult sprijin. Am putut să mă concentrez pe realizarea profesională. Mi-am permis ca un an și ceva să nu lucrez, să mă înscriu la încă o facultate, Filologie Romanică, apoi am dat câteva ore în particular, după aceea am predat la diferite școli particulare. Ideea mea era să mă prezint la concurs pe post și să lucrez în învăţământul de stat. Nu multă lume își permite să alea-gă un salariu mic și mai mult timp liber pentru a se putea pregăti. Acesta a fost norocul meu, dar a fost și multă mun-că…”

Unul dintre hobby-urile Danei este traducerea. În 2004, la editura Cátedra, a apărut volumul bilingv Poezii. Poesi-as, de Mihai Eminescu, tradus de ea și profesorul José Manuel Lucía Megías, de la Universitatea Complutense din Madrid. „Este traducerea volumului pu-

blicat de Titu Maiorescu. A fost prima carte de literatură română publicată la editura Cátedra”.

Recent a mai tradus un roman – Iu-bita lui Esto, de Constantin Severin. „În spaniolă l-am tradus El amor de Ernes-to. Încă nu s-a publicat”.

De ceva timp lucrează la doctorat. „Am ales ca temă Romanul poliţist ro-mânesc”, spune.

„Mă simt împlinită pentru că fac ce-mi place, pentru ce m-am pregătit, ceea ce făceam și acasă”, mărturisește.

Ce părere are despre faptul că mulţi români nu și-au omologat diplomele de studii din ţară? „Este o mare greșea-lă. Chiar dacă nu ai speranţe ca în scurt timp să îţi găsești un serviciu conform studiilor tale, pentru că durează foarte mult omologarea, cred că unul dintre lucrurile ce trebuie făcute imediat ce ajungi într-o ţară străină ar trebui să �e solicitarea omologării studiilor din România. Și dacă se cer niște diferenţe, merită efortul să le dai. Nu se știe nici-odată când îţi trebuie diploma și când vei avea șansa să avansezi, să îţi găsești ceva corespunzător studiilor tale. Indi-ferent că sunt studii liceale, universitare sau postuniversitare, e ceva care e al tău, l-ai câștigat prin muncă și ai drep-tul să-ţi �e recunoscut. Venim dintr-o ţară cu pregătire bună. E păcat să ne mulţumim cu mai puţin când suntem, dacă nu mai buni, cel puţin la fel de competenţi ca spaniolii.”

Ana-Maria Cornilă

„Mă simt împlinită pentru că fac ce-mi place, pentru ce m-am pregătit”

ACTUALITATE 28.06 - 04.07.2012

Capitala Spaniei, între orașele europene cu tra�cul auto cel mai congestionat

Madrid este al 13-lea oraș din Euro-pa cu tra�cul cel mai congestionat, cu o treaptă după Barcelona, ca urmare a faptului că șoferii pierd 43 de ore pe an în ambuteiaje, informează platforma Inrix, care cuanti�că tra�cul european. Între ţări, Spania este a cincea din Eu-ropa în funcţie de acest parametru.

Inrix este o platformă de tra�c glo-bal ce zilnic colectează date despre circulaţia a aproximativ 100 de mili-

oane de autovehicule în toată lumea. Conform acestei platforme, congesti-onările în tra�c în Spania s-au redus anul trecut cu 15% în termeni anuali, o evoluţie ce se atribuie efectelor cri-zei economice.

Între cele 25 de metropole europe-ne congestionate apar trei spaniole: Barcelona, pe locul 12; Madrid, pe lo-cul 13; Sevilla, pe locul 24.

În Barcelona șoferii pierd 43 de ore pe an în ambuteiaje; în Madrid, la fel; în Sevilla, 37 de ore: în Bilbao, 36 de ore; în Zaragoza, 26; în Valencia, 21.

Între ţări, Spania este a cincea din Europa în funcţie de acest parametru, șoferii pierzând anual 34 de ore în am-

buteiaje, cu șase mai puţine decât în 2010.

În ciuda evoluţiei în scădere în 2011, Inrix consideră surprinzător de ridicat numărul de ore pierdute în am-buteiaje pe șoselele spaniole, Spania având o rată a șomajului de 24% și 4,7 milioane de șomeri, o creștere nulă a PIB-ului și o urcare de 7,8% a preţului carburanţilor.

În Spania cea mai di�cilă situaţie în

tra�c se înregistrează în Barcelona, vi-nerea, de la 17.00 la 18.00, �ind nevoie de 28% mai mult timp decât în alte in-tervale orare.

După o analiză mai amplă a 13 ţări europene, Inrix a constatat că reduce-rile cele mai mari în tra�c s-au produs în ţările cele mai afectate de criza da-toriilor. În capul listei, cu o reducere de 49%, se situează Portugalia, urmată de Irlanda, cu 25%, Spania, cu 15%, și Italia, cu 12%. Nu se oferă date despre Grecia.

Între orașe, Milano are tra�cul auto cel mai congestionat, �ind urmat de Bruxelles, Amberes, Paris, Manchester, Rotterdam, Roma și Londra.

9

Comunitatea Madrid a prezentat pe 26 iunie a XVI-a ediţie a campaniei anuale de stimulare a lecturii, Libros a la calle, ce prezintă 21.000 de frag-mente literare în vagoanele de me-trou, autobuzele Firmei Municipale de Transporturi, autobuzele interurbane, trenurile de Cercanías, metro ligero și intercambiadores.

Viceconsilierul de cultură și sport din guvernul regional, Javier Hernán-dez, a inaugurat campania lipind o primă foaie într-un vagon din Metro Ligero Oeste. Împreună cu el au fost președinta Asoci-aţiei de Editori din Madrid, Ro-salina Díaz Valcárcel; vicepre-ședintele Centrului Spaniol de Drepturi pentru Reproducerea Documentelor, Juan Mollá; di-rectorul tehnic al Consorţiului de Transporturi, José Dionisio González; directorul de opera-ţiuni de la Metro Ligero Oeste, Juan Ignacio Romero; consilie-rul delegat al Metro Madrid, Ig-nacio González Velayos; și aju-torul tehnic de publicitate de la Firma Municipală de Transpor-turi, Luis Miguel Vega.

Libros a la calle dorește să apropie cărţile de transportul public, astfel încât călătorii să se simtă atrași de aceste frag-mente literare, iar acestea, la rândul lor, să îi apropie de cărţi-le din care fac parte.

Iniţiativa face parte din Pla-

nul de Stimulare a lecturii, demarat de Comunitatea Madrid în 2007.

Conform studiului Obiceiuri de lectu-ră și cumpărare de cărţi în Spania 2011, al Federaţiei de Editori din Spania, 70,2% dintre madrileni citesc în tim-pul liber, faţă de 57,9% cât este media în Spania. În plus, madrilenii sunt spa-niolii care citesc în transportul public: 34,6% dintre cititorii madrileni citesc în metrou, tren și autobuz, faţă de 16,6% cât este media naţională.

Regiunea madrilenă Libros a la calle promovează lectura

în transportul public

De estatura mediana,Con una voz ni delgada

ni gruesa,Hijo mayor de un profesor

primarioY de una modista de trastienda;Flaco de nacimientoAunque devoto de la buena mesa;De mejillas escuálidasY de más bien abundantes orejas;Con un rostro cuadradoEn que los ojos se abren apenasY una nariz de boxeador mulatoBaja a la boca de ídolo azteca—Todo esto bañadoPor una luz entre irónica y pérfida—Ni muy listo ni tonto de remateFui lo que fui: una mezclaDe vinagre y de aceite de comer¡Un embutido de ángel y bestia!

Epitafio

Nicanor Parra (1914)Parranda larga

Premio Cervantes 2011

LIBROSA LA CALLE

NI UN DÍASIN POESÍA

ww

w.l

ibro

sa

lac

all

e.c

om

ILU

STR

AC

IÓN

: FE

RN

AN

DO

VIC

EN

TE

PAGINASdefinitivas 20/4/12 11:13 Página 2

Madrid capitală Duminica și în zilele de sărbătoare nu se va strânge gunoiul

De pe 1 ianuarie 2013 în Madrid capi-tală nu se va mai strânge gunoiul dumi-nica și în zilele de sărbătoare, au anunţat săptămâna trecută, în conferinţa de pre-să de după Junta de Gobierno, primarul Madridului, Ana Botella, și delegatul pentru mediu înconjurător, securitate și mobilitate, Antonio de Guindos. În plus, se va reduce la trei numărul de zile când se vor strânge reziduurile din containerul galben.

Se calculează că astfel se vor economi-si nouă milioane de euro, între 8 și 15% din suma actuală. Primăria calculează și că madrilenii vor plăti anul viitor cu aproximativ 6% mai puţin la taxa pentru gunoi.

S-au regrupat diferitele contracte pe care le avea municipiul Madrid și care erau relaţionate cu strângerea și gestio-narea reziduurilor solide. S-au unit șase contracte, ale căror date de �nalizare sunt între 31 decembrie anul acesta și 31 ianuarie 2013. Este vorba de cel care se referă la colectarea și transportul în zona periferică; cel de distribuţie și instalare de containere; cel de instalare și întreţinere pentru hârtie-carton, sticlă și recipiente; cel de la punctele curate și cel care va in-tra în sistemul de colectare de pneuri din colonia San Francisco Javier.

Pe lângă zilele de sărbătoare și dumi-nici, containerele galbene nu se vor goli marţea, joia, nici vinerea.

În zona centru nu este prevăzut să se aplice încă măsura menţionată, deoarece contractul se termină în noiembrie 2015.

Primăria Madrid a spus că va aplica re-ducerile de mai sus pentru că din 2007 a scăzut cu 17% cantitatea de reziduuri.

10 ÎN ROMÂNIA 28.06 - 24.07.2012

Adrian Năstase a încercat să se sinucidă

Fostul premier Adrian Năstase a în-cercat să se sinucidă, în noaptea de 20 spre 21 iunie, după ce poliţiștii au venit la locuinţa sa pentru a pune în executare mandatul privind condamnarea acestuia la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, în care este acu-zat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinţie din partea PSD.

După ce le-a cerut permisiunea poli-ţiștilor să își ia niște cărţi din birou, fostul premier a pro�tat de moment și a încer-cat să se sinucidă cu un pistol. Unul din-tre poliţiști a încercat să îl oprească, dar fostul premier s-a rănit în zona gâtului.

Fostul premier a fost operat, joia tre-cută, la Secţia de Chirurgie Plastică a Spi-talului Floreasca din Capitală, pentru în-depărtarea ţesuturilor distruse pe traseul glonţului. Năstase se a�ă sub tratament și consiliere psihiatrică la Spitalul Flo-reasca, comisia de evaluare stabilind că un eventual transfer al acestuia în Spita-

lul Penitenciar Rahova poate � decis doar în urma evaluării medico-legale.

Tribunalul București a constatat, marţi, că nu există nici o împiedicare a punerii în aplicare a mandatului de executare a pedepsei de doi ani de închisoare în cazul lui Adrian Năstase. Instanţa a admis sesi-zarea judecătorului delegat cu punerea în executare a condamnării de�nitive date în cazul lui Adrian Năstase în dosarul „Tro-feul calităţii”. Inspectoratul General al Po-liţiei Române (IGPR) a cerut Tribunalului București lămuriri în legătură cu proce-durile care trebuie urmate privind pune-rea în aplicare a mandatului de executare emis pe numele lui Adrian Năstase.

Procurorii anticorupţie au început ur-mărirea penală în cazul medicului Șerban Brădișteanu și a trei o�ţeri de poliţie, pen-tru favorizarea infractorului, într-un dosar în care se fac cercetări privind îngreunarea executării pedepsei dispuse de instanţa supremă în cazul lui Adrian Năstase. „Pro-curorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început urmărirea penală faţă de trei o�ţeri de poliţie și faţă de un medic, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de favorizare a infractorului săvârșită în legă-tură directă cu fapte de corupţie. Faptele care fac obiectul dosarului penal consti-tuit se referă la îngreunarea executării pedepsei aplicate de către Înalta Curte de Casaţie și Justiţie fostului prim-ministru Adrian Năstase”, a informat, marţi, DNA, într-un comunicat de presă.

Procurorii DNA suspectează că între

Senatorul PNL Puiu Hașotti a depus, luni, jurământul de învestitură în funcţia de ministru al culturii și patrimoniului naţional. Ceremonia a avut loc la Palatul Cotroceni, după ce președintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire în funcţie.

Președintele Traian Băsescu a sem-nat, luni, decretele prin care se ia act de demisia lui Mircea Diaconu din frun-tea Ministerului Culturii și prin care se-natorul PNL Puiu Hașotti este numit în funcţia de ministru.

Puiu Hașotti, noul ministru

al culturiipersoanele vizate în acest dosar au existat înţelegeri premergătoare legate de modul în care să se facă arestarea și ulterior încarcerarea lui Năstase, în baza condamnării de�nitive în dosarul „Trofe-ul calităţii”.

Procurorul general, Codruţa Kovesi, a declarat, marţi dimineaţă, referindu-se la audierea medicului Șerban Brădiș-teanu, că există suspiciuni cu privire la diagnosticul pus fostului premier Adrian Năstase și că urmează să �e veri�cate toate actele medicale.

Din echipa medicală care l-a operat pe Năstase au făcut parte medicii Șer-ban Brădișteanu și Ioan Lascăr, aceștia �ind, de altfel, cei care s-au ocupat de Năstase după internare. Medicul Lascăr a fost audiat ca martor de DNA în dosa-rul în care Brădișteanu este acuzat de de favorizarea infractorului.

Membri ai Consiliului Superior al Ma-gistraturii (CSM) au susţinut, marţi, în ședinţa CSM, că reacţiile avocaţilor lui Adrian Năstase prejudiciază autoritatea judecătorească, precizând că CSM tre-buie să dea un semnal clar din această perspectivă.

Consiliul Superior al Magistraturii a pus în discuţie și reacţiile avocaţilor lui Adrian Năstase faţă de magistraţi, după decizia instanţei supreme de condam-nare a fostului premier la doi ani de în-chisoare cu executare.

Fostul președinte al CSM, Horaţius Dumbravă, a cerut sancţionarea Avoca-

tului Poporului, pentru că s-a antepro-nunţat în dosarul lui Adrian Năstase.

Avocaţii lui Năstase au reclamat la instanţa supremă faptul că unul dintre judecătorii din completul de fond care l-a condamnat pe fostul premier nu a fost numit prin decret prezidenţial, așa cum prevede legislaţia din 2004, după ce a fost revizuită Constituţia, ci în baza legii vechi 92/1992 privind organizarea judecătorească care nu prevedea emite-rea decretului de numire de către șeful statului.

Unul dintre avocaţii lui Adrian Năstase, Ion Cazacu, a declarat că a depus la in-stanţa supremă o contestaţie în anulare în legătură cu condamnarea lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu exe-cutare în dosarul „Trofeul calităţii”. Avoca-tul a arătat că, în opinia sa, termenul de prescripţie în cazul faptei pentru care a fost judecat Năstase este de șapte ani și șase luni, precizând că nu înţelege cele peste opt luni de zile adăugate la peri-oada arătată de el de către judecătorii instanţei supreme.

Și șeful Poliţiei Române, Petre Tobă, a fost convocat pentru audiere la DNA, ca martor, pentru a explica motivele pentru care poliţiștii nu și-au continuat procedu-ra de punere în executare a mandatului de încarcerare emis de instanţă în cazul lui Adrian Năstase.

Adrian Năstase este primul premier postdecembrist condamnat la închi-soare.

11SPORT 28.06 - 04.07.2012

Craiova, reprimită?Curtea de Apel Bucu-

rești a suspendat deci-zia privind deza�lierea Universităţii Craiova. Avocatul oltenilor sus-ţine că Universitatea Craiova va reveni pe teren din această vară,

probabil în Liga 2, deși oltenii vor în primul eșalon.Oltenii au înregistrat o victorie majoră la Curtea

de Apel. Instanţa a hotărât să suspende decizia de excludere în baza probelor pe care oltenii le-au prezentat.

Federaţia Română de Fotbal (FRF) poate ataca decizia cu recurs. Decizia este însă executorie, iar

dacă recursul va fi stabilit după începerea campio-natului, oltenii vor reveni oricum în fotbal. Avoca-tul Universităţii Craiova afirmă că echipa va reveni pe teren din sezonul 2012-2013, care va debuta în această vară.

„Craiova poate reveni pe teren. FRF trebuie să se supună legii”, a afirmat avocatul oltenilor, Dan Idita. Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) a fost înști-inţată de Curtea de Apel să-i primească pe olteni în Liga 2, însă forul condus de Dragomir și-a declinat competenţa deoarece competiţia e organizată de FRF.

Adrian Mititelu susţine însă că oltenii ar trebui să revină în Liga 1, deoarece actuala LPF nu există, iar majoritatea echipelor participante nu sunt afiliate.

A n t r e n o r u l Gheorghe Tadici a fost validat luni, cu 9 voturi din 11 posibile, în ședinţa CA al FR Handbal, pe o perioadă de

patru ani, la cârma naţionalei de handbal feminin.

Membrii Comisiei Tehnice ai FRH au făcut în 21 iunie două propuneri pentru funcţia de principal al reprezentativei: Gheorghe Tadici (HC Zalău) și Mariana Tîrcă (Corona Brașov). Întruniţi în ședinţă, după Adunarea Generală de luni, membrii Consiliului de Administraţie au votat, ale-sul pe următorii patru ani �ind Gheorghe Tadici, de la HC Zalău.

Gheorghe Tadici (60 de ani) a mai con-dus echipa naţională în urmă cu câţiva ani, obţinând medalia de argint la CM din 2005, locul 4 la CM din 2007, cali�când reprezentativa și la JO din 2008, la care România a ocupat locul 7. De asemenea, tot cu Tadici pe banca tehnică, naţionala a ratat turneul �nal al CE din 2006.

Obiectivele impuse pentru următorii patru ani sunt de a cali�ca echipa Româ-niei la turneele �nale ale CM din 2013 și 2015, CE din 2014 și 2016, plus Jocurile Olimpice din 2016. Nu s-au stabilit obiec-tive precise de clasări la niciuna dintre aceste competiţii.

În 2012, cu Gheorghe Tadici la cârmă, reprezentativa României va mai avea următoarele acţiuni: 24-30 septembrie, pregătire pentru Cupa Mondială, 1-7 oc-tombrie, participare Cupa Mondială Aar-hus, 19-22 noiembrie, pregătire, 23-25 no-iembrie, Trofeul Carpaţi, 26 noiembrie-1 decembrie, pregătire, 2-17 decembrie, participare turneul �nal Campionatul Eu-ropean din Olanda.

Naţionala feminină a fost condusă, până în 2 iunie, de antrenorul Radu Voina, timp de aproape 4 ani.

Noul selecţioner al Naţionalei de handbal

Bute mai are de așteptat

Lucian Bute nu va avea șansa unei re-vanșe în faţa lui Carl Froch, britanicul că-ruia toată România vrea să îi îndese câte un pumn în gură, cel puţin până anul vi-itor. Decizia a fost anunţată de Federaţia Internaţională de Box (IBF). Forul la care Bute este a�liat a acceptat meciul dintre Carl Froch și Mikkel Kessler, programat în această toamnă, iar românul va � nevoit să mai aștepte. De asemenea, IBF a mai hotărât că Froch îl va avea drept challen-ger obligatoriu pe câștigătorul meciului dintre Adonis Stevenson (Canada) și Sakio Bika (Camerun).

Pentru Bute ar � existat varianta unui meci cu Kelly Pavlik în acest an, dar pre-tenţiile americanului sunt exagerate, iar Interbox nu dorește să-i plătească suma de bani pe care o solicită.

Rădoi acuză CFR Cluj de blaturiA m i n t i r e a

„Valizei” de la meciul Univer-sitatea-CFR Cluj îi da încă fiori lui Mirel Rădoi. Fostul căpitan al Stelei cere autorităţilor să declanșeze o

anchetă și spune că are toate elementele nece-sare pentru a oferi probe preţioase. Rădoi a fost inculpat în cazul Valiza din cauza discuţiilor pe care le-a avut cu jucătorii Universităţii Cluj, însă susţine că blatul s-a făcut pe o rută diferită. „Am

fost daţi în urmărire generală ca niște infractori, în timp ce pe cei de la CFR Cluj nu i-a întrebat ni-meni nimic despre acest blat”, a spus Mirel Rădoi. Fostul stelist susţine că îl poate aduce martor pe impresarul lui Bilica, jucător care a recunoscut că cei de la CFR Cluj i-au propus să trântească meciul.

„Am vorbit cu impresarul lui Bilica, am probe. Mi-a zis tot: persoane, sume, tot! A dat și un in-terviu într-un ziar, a recunoscut tot. Au făcut ma-nevre și pe teren, la pauză pe tunel”, a mai spus Rădoi. Dar, cum hoţul neprins este negustor cin-stit, așa și cu acuzele lui Mirel! Mai mult… Poate oficialii CFR-ului îl vor acţiona în instanţă pe fos-tul căpitan al Stelei și atunci să te ţii, nenicăăă!

12 GASTRONOMIE 28.06 - 04.07.2012

Ca să ne amintim de bucatele de-acasă, de pe unde suntem �ecare, vă prezentăm câte două reţete din �ecare zonă a ţării noastre.

BUCATE DIN ARDEAL: Plăcinte mocănești150 g făină, 60 g unt, 100 ml ulei,

2 ouă, 100 ml lapte, 100 g brânză de burduf, o lămâie, o sticluţă de esenţă de rom, sare

Se frământă făina cu un gălbenuș, cu laptele, coaja rasă de lămâie, puţină esenţă de rom și un praf de sare. Se împarte aluatul în patru bucăţi, care se întind în foi. Acestea se ung bine cu unt, se suprapun și se lasă o oră, să se odihnească, după care se întind într-o singură foaie, subţire, care se împarte în pătrate de câte 10 centimetri pe �ecare latură. Se amestecă brânza cu un gălbenuș și se întinde uniform pe pătratele de aluat, apoi acestea se îndoaie în formă triunghiulară, se lipesc bine și se pun la prăjit în ulei pe ambele părţi, după care se scurg și se servesc calde.

Friptură de pui ca în Brașov: un pui de aproximativ 1 kg, 2 linguri de făină, 100 ml ulei, o ceapă, o căpăţână de usturoi, 2 linguri de bulion, 200 ml vin alb sec, 3 roșii, sare, piper, cimbru, boia iute de ardei

Puiul se curăţă, se spală și se tranșează, apoi se dă cu sare, se trece prin făină și se pune la prăjit într-o cratiţă cu ulei încins. Ceapa se taie în feliuţe, iar usturoiul se pisează, apoi se adaugă în cratiţă. Bulionul se dizolvă în vin și se adaugă, la rândul lui. Se potrivește gustul cu sare, piper, cimbru și boia iute. În paralel, se opăresc roșiile într-o oală cu apă clocotită, după care se curăţă de coajă, de cotoare și de seminţe, se taie în bucăţele și se adaugă în cratiţă cu carnea. Se mai lasă să �arbă înăbușit, la foc mic, încă un sfert de oră.

BUCATE DIN BANAT: Drob de vinete: 2 vinete, 4 cepe,

un cartof, 3 ouă, 100 g făină, o lingură de pesmet, 80 g unt, o legătură de pătrunjel, o legătură de mărar, sare, piper

Se curăţă vinetele de coajă, se taie cubuleţe, se �erb în apă cu sare și se scurg în sită. Ceapa tocată se călește în unt și se amestecă cu vinetele stoarse, cartoful ras, făina, verdeaţa tocată, ouăle bătute, sarea și piperul. Compoziţia se așează în formă de chec unsă cu unt și tapetată cu pesmet. Se stropește cu restul de unt topit și se dă la cuptor.

Supă gulaș: 400 g carne de vacă, o

ceapă, 4 carto�, 2 linguri de pastă de tomate, 20 ml ulei, 4 linguri de făină, un ou, chimen măcinat, boia de ardei dulce, pătrunjel verde, sare

Carnea se pune la �ert în apă cu sare. Se adaugă ceapa tăiată în jumătăţi, apoi carto�i tăiaţi cubuleţe. După ce se �erbe carnea, se scoate și se poate folosi la alte mâncăruri. Pasta de tomate se înăbușă în ulei cu puţină apă, se adaugă chimenul și boiaua de ardei. Compoziţia rezultată se toarnă în supă. Din făină, ou și sare se prepară un aluat din care se porţionează găluște cu lingura și se pun în supă. Se pune la �ert. Se servește �erbinte cu pătrunjel verde presărat deasupra.

BUCATE DIN BUCOVINA: Salată de hribi: 800 g hribi �erţi, 800

g ardei capia, 2 cepe, 100 ml ulei, 100 ml vin, o frunză de da�n, sare, piper

Se �erb hribii și se taie în feliuţe subţiri, se călesc cepele în ulei și se sting cu vin. Ardeii capia se coc și se curăţă de seminţe și de coajă. Se adaugă hribii și ardeii în vasul în care se călește ceapa, se mai ţin puţin pe foc, apoi se condimentează.

Învârtită cu mac: 3 cești de făină, o cană de lapte, 3 ouă, un pahar de zahăr, o linguriţă de drojdie, 3 linguri de unt, 3 linguri de ulei, 500 g seminţe de mac, zahăr vanilat sau vanilie, coaja rasă de la o lămâie, sare

Se frământă un aluat tare din făină, două ouă, 1/2 cană lapte, o cană de zahăr, drojdie, ulei și două linguri de unt. Aluatul rezultat se lasă la dospit 2-3 ore. Separat, se macină macul și se pune la �ert. Când s-a închegat, se ia de pe foc, se adăugă aromele, laptele și zahărul rămas, amestecând în continuare. Se întinde o foaie de aluat groasă de 1 cm, în care se așează umplutura și se învârte foaia. Se unge cu unt o tavă de cozonac, se așează învârtita, se unge cu oul rămas și se dă la cuptor, la foc mare, ca să crească. După câteva minute se micșorează focul și se lasă să se rumenească.

BUCATE DIN DOBROGEA:

Piftie de crap: 1 kg crap, 4 cepe potrivite, un morcov, o rădăcină de pătrunjel, 4 căţei de usturoi, foi de dafin, sare, piper boabe piper măcinat

Crapul se curăţă și se spală, după care se porţionează. Se curăţă ceapa, se spală, se toacă mărunt și se fierbe în apă cu puţină sare, apoi se scoate cu spumiera și se pasează.

Morcovul și pătrunjelul se curăţă, se spală și se pun să fiarbă, întregi, în aceeași apă, împreună cu câteva foi de dafin și boabe de piper. După aproximativ un sfert de oră, se pun să fiarbă și bucăţile de crap. Când s-au fiert, se strecoară zeama într-un castron încăpător, se amestecă în ea pasta de ceapă și usturoiul pisat, se adaugă sare și piper, după gust, se pun bucăţile de crap și se introduce totul la frigider, unde se lasă până se încheagă.

Ciorbă de perișoare de pește: 1 kg pește alb, 1 l borș, 4 ouă, 200 g miez pâine, 2 cepe

o legătură de mărar, o legătură de leuștean, 3 ardei grași, 150 g ţelină, 2 morcovi, 100 g păstârnac, 4 roșii, 100 g făină, sare, piper măcinat

Se pun la fiert ardeii, ceapa, roșiile tăiate bucăţele și morcovul, ţelina și păstârnacul rase. Se dezosează peștele, se fierb oasele, iar zeama rezultată se adaugă peste cea de

legume și se toarnă și borșul. Carnea se toacă o dată cu pâinea și se amestecă cu restul de ceapă rasă, ouăle, făina, sarea, piperul și mărarul. Se formează perișoare și se pun la fiert în ciorbă. Se adaugă leuștean tocat mărunt.

BUCATE DIN MARAMUREȘ: Ciorbă cu afumătură

maramureșeană: 500 g carne de porc, 100 ml ulei, o ceapă, 2 morcovi, o rădăcină de pătrunjel, o ţelină, 3-4

roșii, 100 g �dea, 15 g usturoi, 40 ml oţet, cimbru, sare

Carnea de porc se taie în bucăţi și se pune la �ert, se călește ceapa în ulei, se adaugă zarzavatul ras și se călește încă 10 minute. Când carnea este pe jumătate �artă, se pun zarzavatul în ciorbă, roșiile trecute prin sită, cimbrul, mujdeiul de usturoi,

oţetul și sarea. După 20 de minute se pune �deaua �artă separat și se mai lasă pe foc până este gata.

Pilaf cu prune uscate: prune uscate, orez, ulei, zahăr

Orezul se rumenește în ulei și se stinge cu apă �erbinte. Se adăugă prunele ţinute două ore în apă la înmuiat și se dă la cuptor la foc mic. Zahărul se adăugă la sfârșit, după gust.

BUCATE DIN MOLDOVA: Pilaf de pasăre: 600 g carne de pasăre,

400 g orez, o ceapă, un morcov, un păstârnac, 100 g unt, o legătură de mărar, o legătură de pătrunjel, sare, piper

Se curăţă și se spală carnea, apoi se �erbe într-o oală cu apă rece. Se adaugă ceapa, morcovul și păstârnacul, curăţate

și tocate mărunt. Se alege orezul, se spală și se lasă la

uscat, după care se călește în unt încins timp de câteva minute, amestecând mereu, apoi se stinge cu câteva linguri de zeamă de carne. Se pune și carnea, se adaugă sare și piper, se acoperă și se introduce la cuptor timp de aproximativ un sfert de oră. Când s-a �ert orezul, se scoate și se servește cald, cu mărar și pătrunjel, tocate mărunt și presărate deasupra.

Nuga moldovenească: 2 foi de napolitane, 150 g miez de nucă, 250 g miere, 150 g unt, 4 ouă, un pliculeţ de zahăr vanilat

Se toarnă jumătate din cantitatea de miere pe fundul unui vas și se pune la foc mic, se lasă până începe să se topească și se adaugă miezul de nucă, tăiat în sferturi. Când nucile se rumenesc, se ia vasul de pe foc și se lasă să se răcească. După aceea, se pisează �n nucile. În altă cratiţă, se încinge untul împreună cu mierea rămasă, adăugând, treptat, gălbenuș urile, unul câte unul, miezul de nucă și zahărul vanilat. Se amestecă mereu, lăsând să se rumenească bine amestecul. Cu această compoziţie se umplu foile de napolitane, presând-o ușor pe cea de deasupra, pentru a se întinde uniform umplutura. Se servește, după ce s-a răcit, tăiată în bucăţi.

Continuă

Bucătărie românească tradiţională

12 GASTRONOMIE 28.06 - 04.07.2012

Ca să ne amintim de bucatele de-acasă, de pe unde suntem �ecare, vă prezentăm câte două reţete din �ecare zonă a ţării noastre.

BUCATE DIN ARDEAL: Plăcinte mocănești150 g făină, 60 g unt, 100 ml ulei,

2 ouă, 100 ml lapte, 100 g brânză de burduf, o lămâie, o sticluţă de esenţă de rom, sare

Se frământă făina cu un gălbenuș, cu laptele, coaja rasă de lămâie, puţină esenţă de rom și un praf de sare. Se împarte aluatul în patru bucăţi, care se întind în foi. Acestea se ung bine cu unt, se suprapun și se lasă o oră, să se odihnească, după care se întind într-o singură foaie, subţire, care se împarte în pătrate de câte 10 centimetri pe �ecare latură. Se amestecă brânza cu un gălbenuș și se întinde uniform pe pătratele de aluat, apoi acestea se îndoaie în formă triunghiulară, se lipesc bine și se pun la prăjit în ulei pe ambele părţi, după care se scurg și se servesc calde.

Friptură de pui ca în Brașov: un pui de aproximativ 1 kg, 2 linguri de făină, 100 ml ulei, o ceapă, o căpăţână de usturoi, 2 linguri de bulion, 200 ml vin alb sec, 3 roșii, sare, piper, cimbru, boia iute de ardei

Puiul se curăţă, se spală și se tranșează, apoi se dă cu sare, se trece prin făină și se pune la prăjit într-o cratiţă cu ulei încins. Ceapa se taie în feliuţe, iar usturoiul se pisează, apoi se adaugă în cratiţă. Bulionul se dizolvă în vin și se adaugă, la rândul lui. Se potrivește gustul cu sare, piper, cimbru și boia iute. În paralel, se opăresc roșiile într-o oală cu apă clocotită, după care se curăţă de coajă, de cotoare și de seminţe, se taie în bucăţele și se adaugă în cratiţă cu carnea. Se mai lasă să �arbă înăbușit, la foc mic, încă un sfert de oră.

BUCATE DIN BANAT: Drob de vinete: 2 vinete, 4 cepe,

un cartof, 3 ouă, 100 g făină, o lingură de pesmet, 80 g unt, o legătură de pătrunjel, o legătură de mărar, sare, piper

Se curăţă vinetele de coajă, se taie cubuleţe, se �erb în apă cu sare și se scurg în sită. Ceapa tocată se călește în unt și se amestecă cu vinetele stoarse, cartoful ras, făina, verdeaţa tocată, ouăle bătute, sarea și piperul. Compoziţia se așează în formă de chec unsă cu unt și tapetată cu pesmet. Se stropește cu restul de unt topit și se dă la cuptor.

Supă gulaș: 400 g carne de vacă, o

ceapă, 4 carto�, 2 linguri de pastă de tomate, 20 ml ulei, 4 linguri de făină, un ou, chimen măcinat, boia de ardei dulce, pătrunjel verde, sare

Carnea se pune la �ert în apă cu sare. Se adaugă ceapa tăiată în jumătăţi, apoi carto�i tăiaţi cubuleţe. După ce se �erbe carnea, se scoate și se poate folosi la alte mâncăruri. Pasta de tomate se înăbușă în ulei cu puţină apă, se adaugă chimenul și boiaua de ardei. Compoziţia rezultată se toarnă în supă. Din făină, ou și sare se prepară un aluat din care se porţionează găluște cu lingura și se pun în supă. Se pune la �ert. Se servește �erbinte cu pătrunjel verde presărat deasupra.

BUCATE DIN BUCOVINA: Salată de hribi: 800 g hribi �erţi, 800

g ardei capia, 2 cepe, 100 ml ulei, 100 ml vin, o frunză de da�n, sare, piper

Se �erb hribii și se taie în feliuţe subţiri, se călesc cepele în ulei și se sting cu vin. Ardeii capia se coc și se curăţă de seminţe și de coajă. Se adaugă hribii și ardeii în vasul în care se călește ceapa, se mai ţin puţin pe foc, apoi se condimentează.

Învârtită cu mac: 3 cești de făină, o cană de lapte, 3 ouă, un pahar de zahăr, o linguriţă de drojdie, 3 linguri de unt, 3 linguri de ulei, 500 g seminţe de mac, zahăr vanilat sau vanilie, coaja rasă de la o lămâie, sare

Se frământă un aluat tare din făină, două ouă, 1/2 cană lapte, o cană de zahăr, drojdie, ulei și două linguri de unt. Aluatul rezultat se lasă la dospit 2-3 ore. Separat, se macină macul și se pune la �ert. Când s-a închegat, se ia de pe foc, se adăugă aromele, laptele și zahărul rămas, amestecând în continuare. Se întinde o foaie de aluat groasă de 1 cm, în care se așează umplutura și se învârte foaia. Se unge cu unt o tavă de cozonac, se așează învârtita, se unge cu oul rămas și se dă la cuptor, la foc mare, ca să crească. După câteva minute se micșorează focul și se lasă să se rumenească.

BUCATE DIN DOBROGEA:

Piftie de crap: 1 kg crap, 4 cepe potrivite, un morcov, o rădăcină de pătrunjel, 4 căţei de usturoi, foi de dafin, sare, piper boabe piper măcinat

Crapul se curăţă și se spală, după care se porţionează. Se curăţă ceapa, se spală, se toacă mărunt și se fierbe în apă cu puţină sare, apoi se scoate cu spumiera și se pasează.

Morcovul și pătrunjelul se curăţă, se spală și se pun să fiarbă, întregi, în aceeași apă, împreună cu câteva foi de dafin și boabe de piper. După aproximativ un sfert de oră, se pun să fiarbă și bucăţile de crap. Când s-au fiert, se strecoară zeama într-un castron încăpător, se amestecă în ea pasta de ceapă și usturoiul pisat, se adaugă sare și piper, după gust, se pun bucăţile de crap și se introduce totul la frigider, unde se lasă până se încheagă.

Ciorbă de perișoare de pește: 1 kg pește alb, 1 l borș, 4 ouă, 200 g miez pâine, 2 cepe

o legătură de mărar, o legătură de leuștean, 3 ardei grași, 150 g ţelină, 2 morcovi, 100 g păstârnac, 4 roșii, 100 g făină, sare, piper măcinat

Se pun la fiert ardeii, ceapa, roșiile tăiate bucăţele și morcovul, ţelina și păstârnacul rase. Se dezosează peștele, se fierb oasele, iar zeama rezultată se adaugă peste cea de

legume și se toarnă și borșul. Carnea se toacă o dată cu pâinea și se amestecă cu restul de ceapă rasă, ouăle, făina, sarea, piperul și mărarul. Se formează perișoare și se pun la fiert în ciorbă. Se adaugă leuștean tocat mărunt.

BUCATE DIN MARAMUREȘ: Ciorbă cu afumătură

maramureșeană: 500 g carne de porc, 100 ml ulei, o ceapă, 2 morcovi, o rădăcină de pătrunjel, o ţelină, 3-4

roșii, 100 g �dea, 15 g usturoi, 40 ml oţet, cimbru, sare

Carnea de porc se taie în bucăţi și se pune la �ert, se călește ceapa în ulei, se adaugă zarzavatul ras și se călește încă 10 minute. Când carnea este pe jumătate �artă, se pun zarzavatul în ciorbă, roșiile trecute prin sită, cimbrul, mujdeiul de usturoi,

oţetul și sarea. După 20 de minute se pune �deaua �artă separat și se mai lasă pe foc până este gata.

Pilaf cu prune uscate: prune uscate, orez, ulei, zahăr

Orezul se rumenește în ulei și se stinge cu apă �erbinte. Se adăugă prunele ţinute două ore în apă la înmuiat și se dă la cuptor la foc mic. Zahărul se adăugă la sfârșit, după gust.

BUCATE DIN MOLDOVA: Pilaf de pasăre: 600 g carne de pasăre,

400 g orez, o ceapă, un morcov, un păstârnac, 100 g unt, o legătură de mărar, o legătură de pătrunjel, sare, piper

Se curăţă și se spală carnea, apoi se �erbe într-o oală cu apă rece. Se adaugă ceapa, morcovul și păstârnacul, curăţate

și tocate mărunt. Se alege orezul, se spală și se lasă la

uscat, după care se călește în unt încins timp de câteva minute, amestecând mereu, apoi se stinge cu câteva linguri de zeamă de carne. Se pune și carnea, se adaugă sare și piper, se acoperă și se introduce la cuptor timp de aproximativ un sfert de oră. Când s-a �ert orezul, se scoate și se servește cald, cu mărar și pătrunjel, tocate mărunt și presărate deasupra.

Nuga moldovenească: 2 foi de napolitane, 150 g miez de nucă, 250 g miere, 150 g unt, 4 ouă, un pliculeţ de zahăr vanilat

Se toarnă jumătate din cantitatea de miere pe fundul unui vas și se pune la foc mic, se lasă până începe să se topească și se adaugă miezul de nucă, tăiat în sferturi. Când nucile se rumenesc, se ia vasul de pe foc și se lasă să se răcească. După aceea, se pisează �n nucile. În altă cratiţă, se încinge untul împreună cu mierea rămasă, adăugând, treptat, gălbenuș urile, unul câte unul, miezul de nucă și zahărul vanilat. Se amestecă mereu, lăsând să se rumenească bine amestecul. Cu această compoziţie se umplu foile de napolitane, presând-o ușor pe cea de deasupra, pentru a se întinde uniform umplutura. Se servește, după ce s-a răcit, tăiată în bucăţi.

Continuă

Bucătărie românească tradiţională 13PUBLICITATE28.06 - 04.07.2012

MUNCĂOferte: - Caut cofetar-patiser cu experienţă, pt. o cofetărie din Parla (Madrid). Tel.: 666 942 846 - Angajez vânzătoare cu experienţă pentru patiserie-brutărie pro�l românesc. Preferabil, zona Coslada-San Fernando de Henares. Tel.: 642 828 731

Cereri: - Doamnă cu experienţă în menaj și îngrijire bătrâni, cu recomandări, de nouă ani în Spania, caut de lucru ca externă, dimineaţa sau după-amiaza, ori cu ora, în Madrid. Tel.: 671 321 337, 642 820 573- Ofer lunar 100 de euro unei persoane care poate să-mi dea de muncă în orice domeniu. Am cardul TPC. Tel.: 642 219 600 - Doamnă, caut de lucru ca internă, permanent sau cu ora, în Comunitatea Madrid. Ori ţin locul cuiva care pleacă în ţară. Tel.: 642 729 723 - Muncitori cu 20 de ani experienţă în construcţii, căutăm de lucru în domeniu. Tel.: 638 310 091 - Mașinistă în croitorie, caut de lucru în Comunitatea Madrid. Tel.: 642 602 682 - Caut de muncă în menaj sau orice alt domeniu, la sfârșit de săptămână. Cu ora sau toată ziua. Tel.: 667 897 858 - Doamnă cu experienţă în menaj și recomandări, de 8 ani în Spania, caut de lucru cu ora în menaj sau îngrijit copii sau bătrâni. Comunitatea Madrid. Ofer recompensă. Tel.: 602 547 862 - Electrician cu 22 ani experienţă, caut de muncă în orice domeniu, în toată Spania. Vorbesc bine spaniola și am acte în regulă. Inclusiv agricultură, orice. Ofer recompensă cui poate să mă ajute. Tel.: 642 279 566 - Meseriaș în construcţii, caut de muncă în domeniu, în Comunitatea Madrid. Tel.: 666 775 295

ÎNCHIRIERI Oferte: - Închiriez 2 camere în Coslada, aproape de gară. 150 € �ecare. Pt. femei nefumătoare. Valabil și pentru interne. Preţ negociabil. Tel.: 688 429 767 - Închiriez cameră în Alcalá de Henares, aproape de Continental sau gară, pt. o internă. Tel.: 100 €. Tel.: 677 667 492 - Închiriez două camere în Coslada. Una de matrimoniu și una de o persoană. Zonă liniștită și ambianţă plăcută. Tel.: 664 030 118 - Închiriez cameră în Parla, aproape de gară. Tel.: 677 149 481 - Închiriez cameră în Fuenlabrada, pt. o fată. Aproape de staţia de metrou Parque Europa, o staţie de autobuze, Día, Carrefour. De pe orice dată. Anunţ valabil și pt. o internă, pt. la sfârșit de săptămână. Tel.: 677 599 496 - Închiriez cameră în Alcalá de Henares, aproape de gară și Continental. 150 € pt. o persoană; 180 € pt. 2 persoane. Cerem și oferim seriozitate. Tel.: 642 789 578 - Închiriez cameră în Villaverde Bajo, la 2 minute de staţia de metrou. Pt. o fată responsabilă și nefumătoare. Preţ avantajos. Tel.: 671 921 348 - Închiriez cameră în Alcalá de Henares, de pe 1 iulie, zonă foarte liniștită, cu doar 3 persoane în apartament și cheltuieli foarte reduse. De preferinţă, nefumători. Tel.: 697 434 765 - Închiriez cameră individuală pentru o fată/femeie în Aluche, în apartament cu 2 persoane. Zonă foarte liniștită și bine comunicată cu metrou și tren. Tel.: 666 216 796- Se închiriază cameră în Alcalá de Henares, zonă centrală, aproape de avenida Juan de Austria și de staţia de autobuze Continental, din iulie, în apartament curat și spaţios (4 camere și 2 băi). Încălzirea nu se plătește, blocul are piscină comunitară. Condiţii bune, persoane puţine și de încredere, liniște. Preţ: 190 €. Tel.: 667 203 448, 617 123 721

- Închiriez cameră pt. o fată,. În Coslada, lângă Carrefour și primărie. Condiţii foar-te bune, preţ avantajos. Tel.: 642 270 823

VÂNZĂRI- Vând teren în Robleda (Salamanca), 204 mp, cu 104 metri de casă precizaţi în acte. Casa trebuie reconstruită și fără proiect. Preţ: 20.000 €. Tel.: 685 475 434 - Vând urgent teren intravilan de 1.000

REDACTORI ȘI COLABORATORI:

Ana-Maria Cornilă, Neli Dancu, Daniel Sorin Brumă, Marin Trașcă, Virgil Mihalcea (corespondent Castellón), Nicoleta Găletaru (corespondent Barcelona), Diana Ceaușu (corespondent Sevilla)

Corectură: Anne-Marie CodrescuDesign: GIG Press

Redacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veri-dicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

“Noi în Spania” este marcă rezervată.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri Fax: 916 972 596e-mail: noiinspania@yahoo.es

Săptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. AV-192-2005Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

mp, în Piatra Neamţ, zonă pitorească, vile noi, 50 m deschidere la drum, cu posibilitate de a construi două case. Cadastru făcut. Preţul, 35 €/mp, negociabil. Tel.: 617 666 332 - Vând apartament în orașul Cavnic, hud. Maramureș. Deco-mandat, 2 camere, et. 4. Apa și gazul sunt contorizate. Centrală proprie, acoperiș. Preţ: 16.500 €, negociabil. Tel.: 642 236 858, 0040/ 745 413 237. - Vând bilet de avion cu plecarea pe 4 august din Madrid spre București și întoarcerea pe 1 septembrie. Preţ: 360 €. Cu TAROM. Tel.: 642 727 101 - Vând 4 jante de aluminiu, fără cauciucuri. 100 € toate patru. Tel.: 662 342 029 - Vând Seat Leon, din 2004, motor 1.9, pe motorină, 140.000 km, geamuri fumurii, cauciucuri noi. Comunitatea Madrid. Tel.: 671 430 533- Vând bilet de avion pe ruta Madrid-Cluj, cu Wizz Air. Plecarea, pe 13 august. Întoarcerea, pe 22 august. Costă 266 € + taxa de schimbare de nume. Tel.: 659 267 406 - Vând Honda Accord, din noiembrie 2006, neagră cameleon, 72.000 km, full equipe, GPS, trapă solară, tapiţerie de piele cafea cu lapte. O pot da și la schimb + diferenţă. 8.500 €. Zaragoza. Tel.: 667 318 646 - Vând două bilete de avion. Plecarea, cu Blue Air, de la Madrid la București, cu plecarea pe 15 iulie, 140 €. Întoarcerea, cu Wizz Air, pe 12 august, 180 €. Tel.: 642 785 370

VÂNZĂRI:- Vând teren de 3.000 mp, intravilan, la 25 km de Timișoara, sa-tul Ivanda, comuna Giulvăz. Deschidere de 25 mp la stradă. Apă curentă. 11.500 €, negociabil. Tel.: 642 658 942 - Vând Opel Vectra, din 1999, pe benzină, motor 1.8, 170.000 km. 32.000 €. Tel.: 666 602 906 - Vând Seat Toledo 1.9 tdi, din 2005, 105 CV, gri cu negru, 120.000 km reali. Preţ: 4.900 €. Tel.: 642 696 282 - Vând bilet de avion cu plecarea pe 4 august din Madrid spre București și întoarcerea pe 1 septembrie. Preţ: 360 €. Cu TAROM. Tel.: 642 727 101 - Vând 4 jante de aluminiu, fără cauciucuri. 100 € toate patru. Tel.: 662 342 029 - Vând bilete de avion. Plecarea, cu Blue Air, de la Madrid la Bu-curești, cu plecarea pe 15 iulie, 140 €. Întoarcerea, cu Wizz Air, pe 12 august, 180 €. Tel.: 642 785 370 - Vând apartament în Baia de Arieș (jud. alba), str. Piaţa Băii, et. 1, 3 camere, bucătărie, 2 holuri, debara, balcon, încălzire centra-lă. 22.000 €, negociabil. Tel.: 642 233 720, 0040/ 758 335 548

MATRIMONIALE- Băiat, caut prietenă de 30-40 ani, în Comunitatea Madrid. SMS la tel.: 642 678 891 - Am împlinit recent 46 de ani, dar par mai tânăr. Sunt un bărbat serios, prezentabil, liniștit, o �re romantică și-mi doresc o relaţie bazată pe respect, comunicare, seriozitate și, mai ales, iubire. Am divorţat acum câţiva ani, sunt nefumător și nu-s prieten nici cu alcoolul. Aș dori să cunosc o femeie care să �e compatibilă cu mine, o persoană simpatică și cu su�et bun, pentru o relaţie cu adevărat serioasă. Menţionez că am probleme în ceea ce privește munca, prin urmare rog femeile care-și doresc lângă ele un bărbat cu situaţie să se abţină să mă sune! ID-ul meu de Messenger: waltoma. Tel.: 642 277 673. Nu răspund la bipuri. - Tânăr, 33 ani, fără obligaţii, aș dori să cunosc o fată de vârstă apropiată, fără obligaţii, din Comunitatea Madrid, pentru o re-laţie serioasă. Tel.: 642 238 761- Doamnă divorţată, 44 ani, 1,67 m, 58 kg, doresc să cunosc un bărbat cu su�et bun, din zona Madrid. Tel.: 603 597 219 - Domn, 55 ani, 1,70 m, 75 kg, văduv, fără copii, nu beau, nu fu-mez, caut o doamnă chiar și cu obligaţii, pt. prietenie/căsătorie. Tel.: 642 658 942 - Caut o tânără de 28-35 ani, pt. o relaţie serioasă. Comunitatea Madrid. Tel.: 634 092 216 - Spaniol, divorţat, 50 ani, caut o doamnă româncă de 27-43 ani, pt. relaţie stabilă. Comunitatea Madrid. Tel.: 650 743 340 - Sunt Ionuţ, am 23 ani, serviciu stabil, sunt șaten, ochi verzi, atletic, su�etist, dar fără noroc în dragoste, deschis, îmi place să călătoresc și să �u bine acompaniat. Dacă ai până în 27 ani, îţi dorești o relaţie serioasă și nu îţi place minciuna, caută-mă la nr. de telefon 642 274 461. - Tânăr de 35 ani, caut o fată de 27-40 ani, din Comunitatea Ma-drid, pt. o relaţie de prietenie/căsătorie. Tel.: 642 273 020 - Spaniol, 53 ani, 1,70 m, 67 kg, cu muncă și case, vreau o femeie singură, de 40-45 ani, sinceră, pt. o relaţie foarte serioasă. Co-munitatea Madrid. Tel.: 639 242 177 - Tânăr, 32 ani, caut o fată de vârstă apropiată, din Comunitatea Madrid, pt. o relaţie serioasă/căsătorie. Tel.: 642 211 954 - Bărbat, 45 ani, prezentabil, caut o femeie de 35-40 ani, din Co-munitatea Madrid, pt. o relaţie de prietenie/căsătorie. Tel.: 634 838 214

DIVERSE: - Numele meu e Mariana, am un bebeluș de o lună și locuiesc lângă CC Plenilunio Madrid. Caut prietene mămici pt. a ieși la plimbare cu bebelușii, la o cafea, schimb de experienţe. Am pu-ţine prietene aici și puţinele pe care le am lucrează mult. E-mail: c.mariana79@yahoo.es - Între 1-10 iulie plec în ţară cu mașina și aș putea lua cu mine 2-3 persoane. Tel.: 666 299 144

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fiecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas)

14 ANUNŢURI 28.06 - 04.07.2012

Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 13.00-19.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Prin trimiterea unui fax la numărul 916 972 5963. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: noiinspania@yahoo.es

Instalez și orientez toate tipurile de

antene

Orice fel de serviciu relaționat

cu antene

Toate tipurile de receivers

Montaj economicTel. 615 011 129

MAGAZIN DE PRODUSE ALIMENTARE

TRIMITERI DE BANI

O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA TA ROMÂNEASCĂ

FAVORITĂ

ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!

ADRESĂ: C/ GUTENBERG, 5 - MADRIDMETRO MENENDEZ PELAYO – SALIDA GUTENBERGOrar: 9:30 - 21:30 Şapte zile din şapte

Tel.: 911 283 579, 658 955 783

PALINCĂ DE STRUGURI – 9,00 € LITRUL

Se caută distribuitori pen-tru un nou produs, ce poate

avea vânzări foarte bune. Tel.: 911 129 075, 645 806

709, 697 706 996, 911 283 579, 658 955 783

15CASTELLANO 28.06 - 04.07.2012

Muchos rumanos ocupan bue-nos puestos de trabajo gracias a sus méritos. Es el caso de Dana Giurca, quien desde el 2002 es profesora de inglés en la Escuela O�cial de Idio-mas de Parla, y desde el año pasado es también directora económica de esta institución. Habla con modes-tia de sus cualidades, pero reconoce que sabe que es “un reconocimiento de mis méritos. No quiero que suene mal, pero hay personas que trabajan desde hace 15 años en esta escuela y no se le ha propuesto este ascenso. Es un reto para mí”.

Con�esa que le gusta más trabajar en la Escuela O�cial de Idiomas que en la enseñanza obligatoria. “En ge-neral, los que trabajamos aquí somos afortunados, porque enseñamos a personas motivadas. Se inscriben por iniciativa propia, porque, por varias

¿Cuántos rumanos trabajan en la Unión Europea?

razones, quieren aprender un idio-ma. Es verdad que algunos no tienen tiempo para estudiar lo su�ciente para sacar buenas notas, pero ponen mucho empeño”.

Tiene alumnos desde 16 hasta 40 y más años. “Es agradable ver en la mis-ma sala personas de varias edades, de diferentes países – españoles, ru-manos, ecuatorianos, colombianos, peruanos, marroquíes – y de varias profesiones – profesores, estudian-tes, pilotos, médicos, cocineros – que llegan a tener una relación cercana, preparan juntos los exámenes…”

Los estudios en la Escuela O�cial de Idiomas son subvencionados por las administraciones públicas,

en nuestro caso, por la Comunidad de Madrid. “Los alumnos pagan 120 euros al año. Teniendo en cuenta el numero de clases que reciben a lo largo del curso, no se llega a un euro por hora”, explica la profesora.

El certi�cado emitido por una Es-cuela O�cial de Idiomas está reco-nocido en el extranjero, “porque se aplican los entandares europeos”, explica Dana.

En Rumanía, desde 1995 hasta 1998, cuando ha venido a Madrid junto con su marido, Dana Giurca ha enseñado inglés y español en dos institutos y en la Universidad Stefan cel Mare de Suceava (norte del país).

Con�esa que se considera afortu-

Más de 2 millones 200 mil rumanos trabajan fuera de su país, aunque den-tro de las fronteras de la Unión Euro-pea (UE), según datos o�ciales publi-cados por la O�cina de Estadísticas de la Comisión Europea (Eurostat).

Sin embargo, conforme a datos ex-trao�ciales, la cantidad de ciudadanos

rumanos que buscan y encuentran empleo temporal en la UE es mucho mayor.

Eurostat re�ere que al menos 12 millones y medio de europeos comu-nitarios trabajan fuera de su país, pero siempre dentro de los límites territo-riales correspondientes al llamado

Grupo de los Veintisiete.Hay que resaltar que según el Mi-

nisterio de Empleo y Seguridad Social, en mayo de 2012, 279.922 rumanos cotizan a la SS española. Según el INE, el número de ciudadanos rumanos empadronados es 864.278 (a 1 de enero de 2011).

“Me siento realizada”

nada, “porque cuando he venido a Madrid, casada con un español, he recibido mucho apoyo. He podido centrarme en la realización profesio-nal. Me he permitido no trabajar un año y pico, inscribirme a otra facul-tad, de Filología Románica, después he dado clases de inglés y he ense-ñado en unas academias privadas de idiomas. Mi idea era opositar y traba-jar en la enseñanza pública”.

Una de sus a�ciones es la traduc-ción. En 2004, la editorial Cátedra ha

publicado el libro bilingüe Poezii. Poesias, del poeta Mihai Eminescu, traducido por Dana Giurca y el pro-fesor José Manuel Lucía Megías, de

la Universidad Complutense de Madrid. „Es el primer libro de poe-sía rumano publicado por esta editorial”.

Acaba de terminar la traduc-ción de la novela El amor de Ernesto del escritor contempo-ráneo Constantin Severin. Está preparando su tesis de doctora-do: “He elegido el tema La novela policiaca rumana”.

“Me siento realizada por tener el o�cio que me gusta, por el cual me he preparado”, con�esa. Con-sidera que muchos rumanos han hecho un gran error por no haber solicitado la homologación de sus títulos. “Aunque no tengas espe-ranza de encontrar pronto un tra-bajo según tus estudios, porque

la homologación tarda mucho, creo que una de las cosas que se tiene que hacer una vez llegado a un país ex-tranjero es pedir la homologación de los estudios hechos en Rumanía. Que tienes bachillerato, estudios universi-tarios o postuniversitarios, se trata de algo tuyo, ganado gracias a tu traba-jo y tienes el derecho de tenerlo re-conocido. Es una pena contentarnos con menos de lo que somos, cuando somos igual de competentes que los españoles”. 279.922 cotizan a la SS española

De estos rumanos:

General 155.849 Sistema Especial Agrario 80.275

Régimen General Sistema Especial para Empleados

de Hogar 9.749

245.873

Trabajadores autónomos

23.952

Trabajadores del Mar

143

Régimen Especial Minería del Carbon

28

Régimen Especial de Hogar*

9.926

TOTAL

279.922

*Régimen Especial de Hogar: dejará de existir el 30 de junio de 2012, tras finalizar el periodo transitorio en la mueva regulación del servicio del hogar familiar.

16 PUBLICITATE 28.06 - 04.07.2012

Preparat naturale oa arn on menteAfumat naturaPest sor ment

fa l oman ă Garanţ prospe tăMaga n propr str b l rere toat pan a

* Pentru clienţii fideli (magazine), la comenzi peste 400 € se fac reduceri

O GAMĂ DIVERSĂ DE PRODUSE LACTATE

Aduse din România

PRODUSE DE PATISERIE

MAGAPANADE I AN

PÂINE CA LA MAMA ACASĂ

Naturală, fără aditivi Preparare manuală

Paseo de la Estación, 8Tel.: 671 080 049

Alcalá de Henares:C/ Gil de Andrade, 9Tel.: 671 080 032

şi

BĂUTURI ALCOOLICE ŞI RĂCORITOARE

ărci de calitate

FAB ICĂDEMEZELU IPol gon n str a Herlé

Jaén Al l Henare

FAB ICĂDE PÂINEPol gon n str a Herlé

Jaén Al l HenareTelInforma str bTel ma l barsanpan@yahoo.es

TRANSPORT DE PACHETE ROMÂNIA-SPANIA ŞI RETURBIRSAN Y BARSAN HERMANOS SL (Firma veche)

CEA MAI RAPIDĂ DISTRIBUŢIE DE PACHETE DIN SPANIA Cu noi pachetele ajung la destinaţie în doar 3 zile! Pachetele colectate în Spania pleacă duminica, miercurea ajung în toate punctele din România

PUNCTE PACHETE Madrid: C/ Felix Boix, 2 (Plaza de Castilla)

Tel.: 647 208 888 Alcalá de Henares: C/ Juan de Cardona, 2

Tel.: 662 478 586, 609 182 407 Arganda del Rey: Paseo de la Estación, 29

Barcelona: C/ Entença, 149. Tel.: 662 220 285, 642 933 422

Lérida: C/ Maragal, 6 (în spate la Universitate) Tel.: 662 220 285

În Alcalá de Henares şi Madrid, pachetele peste 30 kg

se ridică de la domiciliul clientului, cu aviz telefonic (tel.: 647 208 888)

U T ATĂ ÂNIA

OFERTĂ SPECIALĂ DE PRIMĂVARĂ: preţuri începând cu 1 €/kg (Spania-România)

TRASEE ÎN ÎNTREAGA SPANIE

Arganda del Rey: Paseo de la Estación, 29

Preparat naturale oa arn on menteAfumat naturaPest sor ment

fa l oman ă Garanţ prospe tăMaga n propr str b l rere toat pan a

* Pentru clienţii fideli (magazine), la comenzi peste 400 € se fac reduceri

O GAMĂ DIVERSĂ DE PRODUSE LACTATE

Aduse din România

PRODUSE DE PATISERIE

MAGAPANADE I AN

PÂINE CA LA MAMA ACASĂ

Naturală, fără aditivi Preparare manuală

Paseo de la Estación, 8Tel.: 671 080 049

Alcalá de Henares:C/ Gil de Andrade, 9Tel.: 671 080 032

şi

BĂUTURI ALCOOLICE ŞI RĂCORITOARE

ărci de calitate

FAB ICĂDEMEZELU IPol gon n str a Herlé

Jaén Al l Henare

FAB ICĂDE PÂINEPol gon n str a Herlé

Jaén Al l HenareTelInforma str bTel ma l barsanpan@yahoo.es

TRANSPORT DE PACHETE ROMÂNIA-SPANIA ŞI RETURBIRSAN Y BARSAN HERMANOS SL (Firma veche)

CEA MAI RAPIDĂ DISTRIBUŢIE DE PACHETE DIN SPANIA Cu noi pachetele ajung la destinaţie în doar 3 zile! Pachetele colectate în Spania pleacă duminica, miercurea ajung în toate punctele din România

PUNCTE PACHETE Madrid: C/ Felix Boix, 2 (Plaza de Castilla)

Tel.: 647 208 888 Alcalá de Henares: C/ Juan de Cardona, 2

Tel.: 662 478 586, 609 182 407 Arganda del Rey: Paseo de la Estación, 29

Barcelona: C/ Entença, 149. Tel.: 662 220 285, 642 933 422

Lérida: C/ Maragal, 6 (în spate la Universitate) Tel.: 662 220 285

În Alcalá de Henares şi Madrid, pachetele peste 30 kg

se ridică de la domiciliul clientului, cu aviz telefonic (tel.: 647 208 888)

U T ATĂ ÂNIA

OFERTĂ SPECIALĂ DE PRIMĂVARĂ: preţuri începând cu 1 €/kg (Spania-România)

TRASEE ÎN ÎNTREAGA SPANIE

Arganda del Rey: Paseo de la Estación, 29