1NAVIGATIE ESTIMATA SI COSTIERA

1. Unui arc de meridian de 15 i corespunde distana de:a. 600 Mmb. 900 Mmc. 1020 Mmd. 1500 Mm

R: b

2. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea de 141E ilva intersecta din nou la longitudinea de:a. 180Eb. 41Ec. 141Wd. 039W

R: d

3. Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand vizibilitatea estede 11Mm, pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13 metri, incepe sa se vadade la distanta aproximativa de:a. 12.5 Mmb. 16.0 Mmc. 20.0 Mmd. 23.5 Mm

R: c

4. Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este:a. o parabolab. un cerc micc. o hiperbolad. un cerc mare

R: b

5. Distanta aproximativa la un reper cu inaltimea de 82 picioare (25.0m) deasupranivelului marii,cu vrful pe linia orizontului,pentru o inaltime a ochiuluiobservatorului de 52 de picioare (16.0m) este:a. 16.0 Mmb. 18.0 Mmc. 20.8 Mmd. 20.5 Mm

R: b

6. Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala cu:a. 7mb. 9mc. 11md. 13m

R: c

27. Lungimea milei marine exprimata in metri este de:a. 1850 mb. 1852 mc. 1666 md. 1845 m

R: b

8. Suprafata de nivel de altitudine zero se numeste:a. geoidb. elipsoid de referintac. sfera terestrad. elipsoid de revolutie

R: a

9. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:a. longitudineb. diferenta de latitudinec. latitudined. diferenta de longitudine

R: c

10. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelulpunctului de sosire se numeste:a. longitudineb. diferenta de longitudinec. latitudined. diferenta de latitudine

R: d

11. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianulpunctului de sosire se numeste:a. longitudineb. diferenta de longitudinec. latitudined. diferenta de latitudine

R: b

12. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:a. diferenta de longitudineb. longitudinec. diferenta de latitudined. latitudine

R: b

13. Daca nava se deplaseaza spre Est:a. diferenta de longitudine este pozitivab. diferenta de latitudine este pozitivac. diferenta de latitudine este negativad. diferenta de longitudine este negativa

R: a

314. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:a. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de

sosireb. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosirec. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de

sosired. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de

sosireR: c

15. Diferenta de longitudine are domeniul de valoricuprins intre:a. 0-90b. 0-180c. 0-270d. 0-360

R: b

16. In planul orizontului directiile exprimate in carturi au valori cuprinse intre:a. 0-16 carturib. 0-30 carturic. 0-32 carturid. 0-36 carturi

R: c

17. Relevmentul adevarat se masoara de la:a. axul longitudinal al naveib. meridianul giroc. meridianul magneticd. meridianul adevarat

R: d

18. Deviatia compas este produsa de:a. masele amagnetice ale corpului naveib. curentii de inalta frecventa indusi in corpul naveic. magnetul compensator de bandad. masele magnetice ale corpului navei

R: d

19. Corectia compasului magnetic este egala cu :a. diferenta dintre declinatia magnetica si deviatia compasb. diferenta dintre drumul adevarat si drumul compasc. diferenta dintre drumul adevarat si drumul magneticd. diferenta dintre drumul magnetic si drumul compas

R: b

420. Deviatia compas este unghiul format intre:a. meridianul magnetic si meridianul compasb. meridianul adevarat si meridianul magneticc. meridianul adevarat si meridianul compasd. meridianul giro si meridianul compas

R: a

21. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compas este:a. nordicab. esticac. sudicad. vestica

R: d

22. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:a. declinatiei magneticeb. deviatiei compasc. corectiei compasd. corectiei giro

R: b

23. Daca drumul compas este egal cu drumul magnetic atunci:a. declinatia este egala si de acelasi semn cu deviatia compasb. deviatia compas este egala cu zeroc. declinatia magnetica este egala cu zerod. declinatia este egala si de semn contrar cu deviatia compas

R: b

24. Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date subforma de:a. izodinameb. izoclinec. izogoned. izostadii

R: c

25. Curba care uneste puncte de egala declinatie magnetica se numeste:a. Izogonab. Izoclinac. Izodinamad. Izoazimutala

R: a

26. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 045W (6E) declinatia actualizatapentru anul 2002 este:a. 225Wb. 039Wc. 225Ed. 039E

R: d

527. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectiacompas este:a. zerob. egala cu declinatia magneticac. constantad. nu depinde de declinatia magnetica

R: b

28. Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero cand:a. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de semn contrarb. valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in curs este zeroc. valoarea deviatiei compas este zerod. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de acelasi semn

R: a

29. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:a. diminuarea influentei magnetismului terestrub. diminuarea influentei magnetismului naveic. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestrud. anularea influentei magnetismului navei

R: b

30. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:a. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebricb. declinatia magnetica actualizata pentru anul in cursc. deviatia compas scoasa din tabelul de deviatied. declinatia magnetica si deviatia compas insumate in valoarea absoluta

R: a

31. Viteza deasupra fundului se determina cu:a. lochul electromagneticb. lochul hidrodinamicc. lochul mecanicd. lochul Doppler

R: d

32. Deviatia giro depinde de:a. viteza navei, latitudine si drumul girob. latitudine, declinatia magnetica si drumul giroc. viteza navei, deviatia compas si latitudined. viteza navei, latitudine si drumul magnetic

R: a

33. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava,factorul decorectie al lochului este:a. negativb. supraunitarc. subunitard. pozitiv

R: c

634. Sonda ultrason masoara:a. adancimea minima a apeib. adancimea apei la mareea joasac. adancimea apei sub chilad. adancimea de la suprafata apei

R: c

35. Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt:a. maxime in zona ecuatorialab. conformec. minime pe latitudini inalted. echivalente

R: b

36. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:a. nivelul mediu al apei joase la cuadraturab. nivelul mediu al apei joase la sizigiic. nivelul mediu al apei inalte la cuadraturad. nivelul mediu al apei inalte la sizigii

R: d

37. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:a. stereograficab. conicac. cilindricad. policonica

R: c

38. Pe harta Mercator mila marina reprezinta marimea unui arc de :a. un minut de ecuatorb. un grad de meridianc. un minut de meridiand. un grad de ecuator

R: c

39. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:a. scara longitudinilor in partea superioara a hartiib. scara latitudinilor in partea de jos a hartiic. scara longitudinilor in partea de jos a hartiid. scara latitudinilor in dreptul punctelor

R: d

40. O harta avind scara de 1:160.000 este :a. harta costierab. harta generalac. pland. harta oceanica

R: a

741. Proiectia gnomonica este:a. centrala plana tangentab. centrala cilindrica transversalac. conica dreaptad. centrala cilindrica dreapta

R: a

42. Harta Mercator este realizata in proiectie:a. centrala cilindrica dreaptab. centrala cilindrica dreapta conformac. centrala cilindrica transversalad. centrala cilindrica transversala conforma

R: b

43. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:a. conicab. stereograficac. policonicad. gnomonica

R: d

44. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este deregula:a. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuadraturab. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigiic. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigiid. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura

R: b

45. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:a. hartile rutiereb. avizele pentru navigatoric. hartile meteorologice in facsimild. avizele meteorologice

R: b

46. Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub aceleasi unghi senumeste:a. izoazimutalab. ortodromac. loxodromad. cerc de egala distanta

R: c

47. Arcul de cerc mare care trece prin doua puncte oarecare de pe suprafata suprafataterestre se numeste:a. ortodromab. izoazimutalac. loxodromad. izogona

R: a

848. Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine sub ununghi de:a. 30b. 60c. 90d. 120

R: c

49. Una din proprietatile impuse hartii in proiectie Mercator este ca:a. ortodroma sa fie linie dreaptab. loxodroma sa fie o curbac. ortodroma sa fie o curbad. loxodroma sa fie o linie dreapta

R: d

50. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?a. este centralab. este echivalentac. este cilindricad. este dreapta

R: b

51. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:a. elemente de topografia coasteib. pericolele de navigatiec. frecventa de lucru a radiofarurilord. declinatia magnetica

R: c

52. Deplasarea est-vest este:a. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paraleleb. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridianec. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridianed. lungimea arcului de cerc mare ce trece prin doua puncte oarecare de pe sfera

terestraR: c

53. In proiectie Mercator ecuatorul este:a. o curba cu concavitatea spre nordb. un segment de hiperbolac. un segment de elipsad. un segment de dreapta

R: d

954. In proiectia Mercator paralele sunt:a. linii drepte perpendiculare pe meridianb. segmente de parabolac. linii dreptre echidistanted. segmente de hiperbola

R: a

55. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:a. vantul adevaratb. vantul naveic. vantul aparentd. rezultanta dintre vantul real si vintul aparent

R: a

56. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:a. cresterea vitezei si deriva de vantb. numai micsorarea vitezeic. numai cresterea vitezeid. micsorarea vitezei si deriva de vant

R: d

57. Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical se numeste:a. cerc de egala distantab. arc de cerc capabil de un unghi orizontalc. aliniamentd. dreapta de relevment

R: c

58. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:a. perioada luminiib. bataiac. inaltimea constructiei faruluid. culoarea luminii

R: c

59. Linia de pozitie este:a. locul geometric al punctelor determinate in functie de viteza naveib. locul geometric al punctelor determinate de un parametru de navigatie constantc. locul geometric al punctelor determinate in functie de drumul naveid. locul geometric al punctelor de egala diferenta de latitudine

R: b

60. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:a. estimat-observatb. observatc. estimatd. determinativ

R: c

10

61.Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:a estimat-observatb observatc estimatd determinativ

R: a

62. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct :a. estimatb. observatc. estimat-observatd. determinativ

R: b

63. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier deinaltime cunoscuta este:a. dreapta de relevmentb. cerc de egala distantac. aliniamentd. izoazimutala

R: b

64. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie saindeplineasca urmatoarele conditii:a. sa fie trecute precis pe hartab. sa fie vizibile din orice directiec. sa fie usor de identificatd. sa fie trecute pe harta si vizibile

R: d

65. Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie:a. perioada de intuneric este mai mica decat cea de luminab. perioada de intuneric este egala cu cea de luminac. perioada de intuneric este mai mare decat cea de luminad. perioada de lumina alterneaza rapid sau foarte rapid cu cea de intuneric

R: a

66. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090, dupa trei ore demars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distantade 1.5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care dinafirmatiile de mai jos este adevarata?a. in zona actioneaza un curent de Westb. directia curentului este perpendiculara pe drumul naveic. viteza curentului este constantad. in zona actioneza un curent de Est

R: d

11

67. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctuluinavei cu observatii simultane:a. treib. unuc. douad. patru

R: b

68. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa apunctului navei cu observatii simultane:a. patrub. douac. treid. una

R: c

69. Curentul care produce efect maxim de deriva este:a. curentul din provab. curentul din pupac. curentul din traversd. curentul dinaintea traversului

R: c

70. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatiea. durata de lumina este egala cu durata de intunericb. intensitatea luminii este constantac. lumina fixa este este combinata cu o intensificare de luminad. lumina care se repeta cu regularitate

R: a

71. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:a. intensitatea luminii este variabilab. lumina fixa combinata cu intensificare de luminac culori diferite in sectoare strict delimitated durata luminii egala cu cea de intuneric

R: c

72. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:a durata luminii este mai mica decat cea de intunericb intensitatea luminii este variabilac durata luminii este egala cu cea de intunericd durata luminii este mai mare decat cea de intuneric

R: a

73. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia candvizibilitatea meteorologica este de:a. 5 Mmb. 6 Mmc. 10 Mmd. 12 Mm

R: c

12

74. Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime aochiului observatorului de:a 5 picioareb 5 metric 5 brated 5 yarzi

R: b

75. Bataia geografica a unui far este calculata in functie de:a. inaltimea luminii si refractia atmosfericab. inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatoruluic. inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosfericad. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica

standardR: d

76. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuriorizontale simultane:a. reperele sunt dispuse aproximativ colinearb. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cercc. reperul din mijloc este mai apropiat de navad. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere

R: b

77. Care este combinatia de parametrii de navigatie care nu poate fi utilizata pentrudeterminarea pozitiei navei:a. relevment distantab. relevment adancimec. doua distanted. doua adancimi

R: d

78. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii depozitie:a. 30150b. 15030c. 90180d. 090

R: a

79. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este:a. 120b. 90c. 60d. 30

R: b

13

80. Grafic pe harta procedeul unghiului prova dublu se aplica ca procedeu combinat:a. unghi orizontal-distantab. relevment-unghi orizontalc. relevment-distantad. unghi orizontal-aliniament

R: c

81. Stabiliti varianta corespunzatoare ordinei crescande in precizia a urmatoarelorprocedee de determinare a punctului navei cu observatii costiere:

1. Relevment-distanta2. doua unghiuri orizontale simultane3. trei relevmente simultane4. punct estimat5. doua distante simultane

a.2,4,3,5,1b.4,1,5,3,2c.1,2,3,4,5d.5,2,4,3,1

R: b

82. Un aliniament are sensibilitate maxima cand:a. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mareb. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este marec. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este micad. distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite

R: a

83. Linia de egala adancime se mai numeste:a. izogonab. izobatac. izoclinad. izoazimutala

R: b

84. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoareaproprietate:a. depinde de valoarea corectiei compasb. depinde de valoarea drumului naveic. este dependent de unghiul de intersectie dintre relevmented. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas

R: d

85. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?a. cerc de egala distantab. dreapta de relevmentc. ortodromad. aliniament

R: c

14

86. Care din urmatoarele notiuni este o linie de pozitie?a. izobatab. ortodromac. izogonad. loxodroma

R: a

87. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:a. 3 sclipirib. 9 sclipiric. sclipiri in numar nelimitatd. 6 sclipiri

R: d

88. Care este culoarea luminii de marcaj special?a. galbenab. albac. rosied. verde

R: a

89. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:a. 9 sclipirib. 6 sclipiric. 3 sclipirid. numar nelimitat de sclipiri

R: c

90. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:a. 6 sclipirib. 9 sclipiric. numar nelimitat de sclipirid. 3 sclipiri

R: b

91. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:a. sclipiri rapide de culoare verdeb. grup de doua sclipiri de culoare albac. sclipiri foarte rapide de culoare rosied. ocultatii de culoare alba

R: b

92. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse desus in jos astfel:a. negru-galben-negrub. galben-negruc. galben-negru-galbend. negru-galben

R: d

15

93. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse desus in jos astfel:a. galben-negru-galbenb. negru-galben-negruc. negru-galbend. galben-negru

R: a

94. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B,marcajele laterale au urmatoarele lumini:a. tribord-verde, babord-rosub. tribord-alba fixa, babord- alba cu sclipiric. tribord-rosu, babord-verded. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii

R: c

95. Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:a. doua conuri negre cu varful in susb. doua sfere negre dispuse pe verticalac. un con verde cu varful in susd. doua conuri negre unite la baza

R: b

96. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse desus in jos astfel:a. negru-galben-negrub. galben-negru-galbenc. negru-galbend. galben-negru

R: a

97. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:a. marcajul de pericol izolatb. marcajul lateralc. marcajul cardinald. marcajul special

R: b

98. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf:a. doua conuri negre cu varful in susb. doua conuri negre cu varful in josc. doua conuri negre unite la varfd. doua conuri negre unite la baza

R: a

16

99. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf:a. doua conuri negre cu varful in susb. doua conuri negre cu varful in josc. doua conuri negre unite la varfd. doua conuri negre unite la baza

R: b

100. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:a. doua conuri negre cu varful in susb. doua conuri negre unite la varfc. doua conuri negre unite la bazad. doua conuri negre cu virful in jos

R: c

101. Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf:a. doua conuri negre cu varful in susb. doua conuri negre unite la varfc. doua conuri negre cu varful in josd. doua conuri negre unite la baza

R: b

102. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:a. un con rosu cu varful in susb. o sfera neagrac. un cilindru rosud. un cilindru verde

R: c