intrebari seminar nec

1. Cadranele de orizont sunt delimitate de:A. linia Nord-Sud, axa lumii;B. axa lumii, linia Est-Vest;C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.

2. Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii reprezinta:

A. un paralel de latitudine;B. latitudinea geografica a observatorului;C. longitudinea geografica a observatorului.

3. Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcatcu semnul intrebarii reprezinta:

A. un paralel de latitudine;B. latitudinea geografica a observatorului;C. longitudinea geografica a observatorului

4. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:A. tribord-verde, babord-rosu;B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri;C. tribord-rosu, babord-verde;D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii.

5. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire;C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire

6. Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:A. observand luminile arborate de navele din vecinatate;B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe (costiere);C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele specifice.

7. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?

A. Dc este egal cu 212 grade;B. Dc este egal cu 34 grade;C. Dc este egal cu 328 grade

8. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?

A. Dc este egal cu 112 grade;

B. Dc este egal cu 34 grade;C. Dc este egal cu 328 grade.

9. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 90 grade; rezulta ca reperul se vede catre:

A. Vest;B. Est;C. Sud.

10. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade; rezulta lumina farului se vede in:

A. RpTd este egal cu 60 gradeB. RpBd este egal cu 60 grade;C. RpBd este egal cu 30 grade.


A. prova;B. pupa;C. travers babord.


A. travers tribord;B. travers babord;C. pupa.


A. tribord, inapoia traversului;B. tribord, inaintea traversului;C. babord, inapoia traversului


A. tribord, inapoia traversului;B. tribord, inaintea traversului;C. babord, inapoia traversului

15. Nava in drum compas Dc este egal cu 100 grade si masoara Rc este egal cu 30 grade la un far. Farul se va vedea in:

A. prova tribord;B. prova babord;C. pupa babord.

16. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:A. 270 grade;B. 90 grade;C. 180 grade;

17. Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment,distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:

A. conditiile hidrometeorologice;B. nivelul de instruire a observatorului;C. precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat;D. momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile.

18. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:A. asigurarea hidrografica si de navigatie;B. rutele de apa adanca;C. rutele recomandate de traversada;D. facilitati portuare.

19. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:A. hartile rutiere;B. avizele pentru navigatori;C. hartile meteorologice in facsimil;D. avizele meteorologice.

20. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:A. cresterea vitezei si deriva de vant;B. numai micsorarea vitezei;C. numai cresterea vitezei;D. micsorarea vitezei si deriva de vant.

21. Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:A. estimat-observat;B. observat;C. estimat;D. determinativ

22. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;B. intensitatea luminii este constanta;C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina;D. lumina care se repeta cu regularitate.

23. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel:

A. galben-negru-galben;B. negru-galben-negru;C. negru-galben;D. galben-negru.

24. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:

A. 5 Mm;B. 6 Mm;C. 10 Mm;D. 12 Mm;

25. Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului:

A. 5 picioare;

B. 5 metri;C. 5 brate;D. 5 yarzi

26. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf:A. doua conuri negre cu varful in sus;B. doua conuri negre unite la varf;C. doua conuri negre cu varful in jos;D. doua conuri negre unite la baza;.

27. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:

A. negru-galben-negru;B. galben-negru;C. galben-negru-galben;D. negru-galben.

28. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:

A. negru-galben-negru;B. galben-negru-galben;C. negru-galben.D. galben-negr

29. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:A. marcajul de pericol izolat;B. marcajul lateral;C. marcajul cardinal;D. marcajul special.

30. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:A. doua conuri negre cu varful in sus;B. doua conuri negre unite la varf;C. doua conuri negre unite la baza;D. doua conuri negre cu varful in jos;

31. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:A. un con rosu cu varful in sus;B. o sfera neagra;C. un cilindru rosu;D. un cilindru verde.

32. Viteza navei se masoara cu:A. sonda;B. barometrul;C. lochul.

33.Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea longitudinii locului observatorului la:

A. 7 grade 30 min.;B. 30 grade;

C. 15 grade.

34. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferente de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:

A. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor;B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant;C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica.

35. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:

A. tribord-verde, babord-rosu;B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri;C. tribord-rosu, babord-verde;D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii.

36. Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra se numesc:

A. VertexuriB. Zenit, NadirC. Punct cardinal Nord, punct cardinal SudD. Vortexuri

37. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:A. 90 grade;B. 0 grade;C. 180 grade;

38. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:A. 90 grade;B. 0 grade;C. 180 grade;

39. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:A. 270 grade;B. 90 grade;C. 180 grade;

40. Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru eliminarea eventualelor erori in punct este:

A. eliminarea erorilor grosiere de observare;B. anularea prin corectii corespunzatoare a erorilor sistematice;C. refacerea calculelor;D. repetarea integrala a observatiilor

41. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca;

A. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor;B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant;C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica;D. observatiile sa fie simultane.

42. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin:

A. avize catre navigatori saptamanale;B. avize radio catre navigatori;C. editiile corectate ale hartilo;D. editiile noi ale cartii farurilor.

43. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:A. Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditiiB. Calibrarea instrumentului, aparatului utilizatC. Efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii optime de observareD. Aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de masurare

44. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:A. stereografica;B. conica;C. cilindrica;D. policonica.

45. Harta Mercator este realizata in proiectie:A. centrala cilindrica dreapta;B. centrala cilindrica dreapta conforma;C. centrala cilindrica transversala;D. centrala cilindrica transversala conforma;

46. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:

A. dreapta de relevment;B. cerc de egala distanta;C. aliniament;D. izoazimutala.

47. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie saindeplineasca urmatoarele conditii:

A. sa fie trecute precis pe harta;B. sa fie vizibile din orice directie;C. sa fie usor de identificat;D. sa fie trecute pe harta si vizibile.

48. Deviatia compas este produsa de:A. masele amagnetice ale corpului navei;B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei;C. magnetul compensator de banda;D. masele magnetice ale corpului navei.

49. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane ( in sensul ca ofera posibilitatea de control):

A. patru;B. doua;C. trei;

D. una.

50. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:A. intensitatea luminii este variabila;B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina;C. culori diferite in sectoare strict delimitate;D. durata luminii egala cu cea de intuneric.

51. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de pozitie:A. 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 150 grade;B. 150 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 30 grade;C. 90 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 180 grade;D. 0 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 90 grade;

52. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este:A. 120 grade;B. 90 grade;C. 60 grade;D. 30 grade.

53. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?A. cerc de egala distanta;B. dreapta de relevment;C. ortodroma;D. alimiament.

54. Harta marina este:A. reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice;B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului;C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.

55. Scara numerica a unei harti este:A. raportul dintre lungimea si latimea hartii;B. un numar de catalog;C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta.

56. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:A. temperatura;B. relevmente;C. drepte.

57. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:A. Nord adevarat;B. Nord giro;C. Nord compas.

58. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:A. geamanduri, balize, scondri;B. orice constructie de la coasta;C. faruri de aterizare.

59. Marcajul lateral de tribord din regiunea A :A. Un con verde ( sau negru prin exceptie) cu varful in sus;B. un cilindru verde;C. un cilindru rosu.

60. Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:

A. in sensul de la coasta catre larg;B. in sensul de larg catre coasta;C. este de competenta guvernelor statelor riverane.

61. Drumul adevarat al navei este:A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei;C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;

62. Drumul magnetic al navei este:A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;

63. Drumul compas al navei este:A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;

64. Drumul giro al navei este:A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei;

65. Relevmentul adevarat la un reper costier este:A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui;C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;

66. Relevmentul magnetic la un reper costier este:A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier;C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la reperul costier;

67. Relevmentul compas la un reper costier este:A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costierui;C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;

68. Relevmentul prova la un reper costier este:A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui;C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;

69. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:A. verde;B. rosie;C. galbena.

70. Lumina marcajului special este de culoare:A. verde;B. rosie;C. galbena.

71. Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare:A. alba;B. rosie;C. galbena.

72. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:A. sclipiri rapide ( 2+1);B. sclipiri rapide;C. 12 sclipiri rapide.

73. Lumina marcajului cardinal de est poate avea ritmul:A. sclipiri rapide ( 2+1);B. 3 sclipiri rapide;C. 12 sclipiri rapide.

74. Lumina marcajului cardinal de sud poate avea ritmul:A. sclipiri rapide ( 2+1);B. 6 sclipiri rapide;C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.

75. Lumina marcajului cardinal de vest poate avea ritmul:A. sclipiri rapide ( 2+1);B. 9 sclipiri rapide;C. 12 sclipiri rapide;

76. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:A. izofaza;B. 2 sclipiri rapide;C. 3 sclipiri rapide;

77. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:A. 2 sclipiri rapide;B. 3 sclipiri rapide;C. litera A in codul Morse.

78. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:

A. un semn de ape sigure;B. un semn de pericol izolat;C. un semn de est.

79. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:

A. un semn de ape sigure;B. un semn de W;C. un semn de pericol izolat.

80. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:

A. un semn special;B. un semn de tribord;C. un semn de babord.

81. Un cart are:A. 12 grade;B. 32 grade;C. 11 grade, 25.

82. Cartul N este un cart:A. intercardinal;B. cadinal;C. inter-intercardinal;

83. Cartul SW este un cart:A. intercardinal;

B. cadinal;C. inter-intercardinal;

84. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?A. Dg= Da - Delta cB. Dg= Da + Delta gC. Dg= Da - Delta g

85. Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Delta g =+3 grade.5. care este valoarea drumului adevarat Da?

A. Da = 143 grade .5B. Da = 150 grade .5C. Da = 144 grade .5

86. Pe timpul giratiei, timonierul raporteaza variatia drumului navei:A. continuu, din 10 grade in 10 grade;B. numai daca I se ordona;C. din grad in grad.

87. Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala cu:A. 7 m;B. 9 m;C. 11 m.

88. Lungimea milei marine exprimata in metri este de:A. 1850;B. 1852;C. 1845;

89. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:A. 0 - 90 grade;B. 0- 180 grade;C. 0-360 grade.

90. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric;B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs;C. deviatia compas scoasa din tabelul de derivatie

91. Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical se numeste:A. cerc de egala distanta;B. arc de cerc capabil de un unghi orizontal;C. aliniament.

92. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este:

A. egal cu 1;B. supraunitar;C. subunitar

93. Sonda ultrason masoara:A. viteza maselor de apa;B. adancimea apei la mareea joasa;C. adancimea apei sub chila.

94. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii;B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii;C. scara latitudinilor in dreptul punctelor;

95. Harta mercator este realizata in proiectie:A. centrala cilindrica dreapta conforma;B. centrala cilindrica transversala;C. centrala cilindrica transversala conforma

96. Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi se numeste:A. izoazimutala;B. ortodroma;C. loxodroma.

97. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:A. elemente de topografia coastei;B. pericolele de navigatie;C. frecventa de lucru a radiofarurilor

98. Deplasarea est-vest este:A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele;B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane;C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane.

99. In proiectie Mercator ecuatorul este:A. o curba cu concavitatea spre nord;B. un segment de elipsa;C. un segment de dreapta.

100. In proiectie Mercator paralele sunt:A. linii drepte perpendiculare pe meridian;B. segmente de parabola;C. segmente de hiperbola.

101. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:A. vantul adevarat;B. vantul aparent;C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent.

102. Linia de pozitie este:A. locul geometric al punctelor determinate in functie de viteza navei;B. locul geometric al punctelor determinate de un parametru de navigatie constant;C. locul geometric al punctelor determinate de egala diferenta de latitudine.

103. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un

punct:A. estimat-observat;B. observat;C. estimat

104. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:A. estimat;B. observat;C. estimat-observat

105. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:

A. dreapta de relevment;B. cerc de egala distanta;C. aliniament.

106. Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie:A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina;B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina;C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina;

107. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de mars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1,5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatii este adevarata:

A. in zona actioneaza un curent de West;B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei;C. in zona actioneaza un curent de Est.

108. Curentul care produce efect maxim de deriva este:A. curentul din prova;B. curentul din pupa ;C. curentul din travers.

109. Izofaza are urmatoarea semnificatie:A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;B. intensitatea luminii este constanta;C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina;

110. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric;B. durata luminii este egala cu cea de intuneric;C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric;

111. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:A. depinde de configuratia coastei;B. depinde de valoarea drumului navei;C. este independent ca pozitie pe harta de valoare a corectiei compas.

112. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:A. sclipiri rapide de culoare verde;

B. grup de doua sclipiri de culoare alba;C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie;

113. Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:A. doua conuri negre cu varful in sus;B. doua sfere negre dispuse pe verticala;C. un con verde cu varful in sus.

114. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf:A. doua conuri negre cu varful in sus;B. doua conuri negre cu varful in jos;C. doua conuri negre unite la varf.

115. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf:A. doua conuri negre cu varful in sus;B. doua conuri negre cu varful in jos;C. doua conuri negre unite la varf.

116. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;

117. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;

118. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;

119. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;

120. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;

C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;

121. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare;

122. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;

123. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;

124. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare;

125. Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza:A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie;B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie;C. limitele laterale ale senalului navigabil.

126. Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare:A. rosie;B. galbena;C. alba.

127. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:

A. un semn de ape sigure;B. un semn de pericol izolat;C. un semn de Est

128. Precizia de masurare a drumului compas este de:A. 1 grad;B. 0 grade.5;

C. 0 grade.1.

129. Precizia de masurare a drumului giro este de:A. 1 grad;B. 0 grade.5;C. 0 grade.1.

130. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:

A. un semn special;B. un semn de pericol izolat;C. un semn de babord.

131. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SW. Caredin urmatoarele valori de drum compas este corecta?

A. Dc= 202 grade;B. Dc= 034 grade;C. Dc= 328 grade

132. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este maimica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:

A. Mai mareB. Total neglijabilaC. MaximaD. Mai mica

133. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade. Rezulta lumina farului se vede in:

A. tribord, inaintea traversului;B. tribord, inapoia traversului;C. babord, inapoia traversului

134. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade. Rezulta lumina farului se vede in:

A. tribord, inapoia traversului;B. babord, inaintea traversului;C. babord, inapoia traversului

135. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=-2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?

A. Da=204 grade.5;B. Da=200 grade.5C. Da=199 grade.5

136. Drumul compas este Da=078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=- 1 grade.0. Care este valoarea drumului adevarat Dc?

A. Dc= 077grade.0;B. Dc= 078 grade.0;C. Dc= 079grade.0;

137. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:A. 090 grade;B. 000 grade;C. 180 grade;

138. Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta;B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe;C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;

139. Ce intelegeti prin "directia vantului”?A. Directia dinspre care bate vantul.B. Spre deosebire de curent directia vantului este cea spre care se deplaseaza aerul.C. Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face girueta sau maneca de vant cu axul longitudinal al navei.

140. Cartul SSE este un cart:A. intercardinal;B. cardinal;C. inter-intercardinal.

141. Cartul E la N este un cart:A. intercardinal;B. inter-cardinal;C. intermediar.

142. Daca vantul bate din travers acesta produce:A. cresterea vitezei si deriva de vant;B. doar cresterea vitezei;C. deriva de vant

143. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:A. un con cu varful in sus;B. un cilindru verde;C. un cilindru rosu

144. Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:A. un con rosu cu varful in sus;B. o sfera de culoare rosie;C. o sfera de culoare neagra.

145. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire;C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.

146. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire;C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.

147. Harta gnomonica usureaza considerabil rezolvarea problemelor de navigatie:A. CostieraB. EstimataC. RadioelectronicaD. Ortodromica

148. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:A. 090 grade;B. 000 grade;C. 180 grade.

149. Pe timpul cartului, conducatorul de salupa are obligatia:A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale repetitorului giro de pe radarul de navigatie;B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic ale compasului giro;C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu cele ale receptorului GPS.

150. Farul de aterizare Constanta are o lumina de culoare:A. verde;B. alba;C. rosie.

151. Farul de aterizare Constanta are o perioada a sclipirilor de aproximativA. 20 secunde;B. 30 secunde;C. 90 secunde.

152. Litoralul romanesc al Marii Negre este asigurat cu un numar de:A. 5 faruri de aterizare;B. 7 faruri de aterizare;C. 10 faruri de aterizare.

153. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:A. longitudine;B. diferenta de latitudine;C. latitudine.

154. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se numeste:

A. diferenta de longitudine;B. latitudine;C. diferenta de latitudine.

155. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se numeste:

A. longitudine;B. diferenta de longitudine;C. diferenta de latitudine.

156. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:A. diferenta de longitudine;B. longitudine;C. diferenta de latitudine.

157. Relevmentul adevarat se masoara de la:A. axul longitudinal al navei;B. meridianul magnetic;C. meridianul adevarat.

158. Deviatia compas este unghiul format intre:A. meridianul magnetic si meridianul compas;B. meridianul adevarat si meridianul magnetic;C. meridianul adevarat si meridianul compas.

159. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:A. declinatiei magnetice;B. deviatiei compasC. corectiei compas

160. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 0 grade 45 min W (6 min E) declinatia actualizata pentru anul 2002 este:

A. 0 grade 39 min W;B. 2 grade 25 min E;C. 0 grade 39 min E

161. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:

A. zero;B. egala cu declinatia magnetica;C. constanta.

162. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere :Marks for this submission: 0/1.

A. elemente de topografia coastei;B. pericolele de navigatie;C. frecventa de lucru a radiofarurilor

163. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:

A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade;B. diferentele de coordonate zero;C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade.

164. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin:

A. avize radio catre navigatori;B. avize catre navigatori saptamanale;C. editiile corectete ale hartilor

165. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt continute in:

A. Ocean Passages for the World;B. Ships' Routeing;C. Sailing Directions

166. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;B. drumul adevarat este in cadranul III, relevmentul adevarat este in cadranul II iar relevmentul prova este la tribord;C. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.

167. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;B. drumul adevarat este in cadrul II, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;C. drumul adevarat este in cadranul II, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.

168. Care din relatiile de mai jos este adevarata ?A. Dg=Da-corectie cB. Dg=Da+ corectie gC. Dg=Da- corectie g

169. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?A. Dc=Da+d+ deviatie cB. Dc=Da-d- deviatie cC. Dc=Da+d- deviatie c

170. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?A. Rc=Ra+d+ deviatie cB. Rc=Ra-d- deviatie cC. Rc=Ra+d- deviatie c

171. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?A. Ra=Rc+d+ deviatie cB. Ra=Rc-d- deviatie cC. Ra=Rc+d- deviatie c

172. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?A. Dc=Da- corectie cB. Dc=Da+ corectie cC. Dc=Da- corectie g

173. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?A. Da=Dg- corectie cB. Da=Dg+ corectie gC. Da=Dg- corectie g

174.Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?A. Dc=Da+d+ deviatie cB. Dc=Da-d- deviatie cC. Dc=Da+d- deviatie c

.175. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?

A. Rc=Ra+d+ deviatia cB. Rc=Ra-d- deviatie cC. Rc=Ra+d- deviatie c

176. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?A. Dc=Da- corectie cB. Dc=Da+ corectie cC. Dc=Da- corectie g

177. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?A. Ra=Rc- corectie cB. Ra=Rc+ corectie cC. Ra=Rc- corectie g

178. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?A. Da= Dc+ d+ deviatia cB. Da= Dc-d- deviatia cC. Da= Dc+ d- deviatia c

179. Ce linie de pozitie costiera este indicata de sageata din imaginea alaturata?

A. arcul de cerc capabil de un unghi orizontal;B. cercul de inaltime;C. cercul de distanta.

180. In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Adancimeaapei pe aceasta harta este exprimata in:

A. fathoms;B. metri;C. inch.

181. In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Care estescara acestei harti ?

A. 1/15.000;B. 1/1.500;C. 1/150.000.

182. Pe harta alaturata este reprezentant un marcaj al sistemului de balizaj. O navacare se deplaseaza in sensul sagetii trebuie sa … :

A. schimbe de drum la babord;B. schimbe de drum la tribord;C. mentina drumul.

183. Pe harta alaturata este reprezentant un marcaj al sistemului de balizaj. O navacare se deplaseaza in sensul sagetii trebuie sa … :

A. schimbe de drum la babord;B. schimbe de drum la tribord;C. mentina drumul

184. Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj … :

A. cardinal de vest;B. cardinal de Est;C. special.

185. Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj … :

A. cardinal de nord;B. cardinal de sud;C. cardinal de est.

186. Pe harta din figura alaturata este reprezentata:

A. un recif;B. un poligon maritim cu destinatie militara;C. o schema de separare a traficului maritim.

187. Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:

A. IV;B. III;C. II.

188. Semnul din imagine simbolizeaza:

A. un marcaj lateral de babord;B. un marcaj lateral de tribord;C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.

189. Semnul din imagine simbolizeaza:A. un marcaj cardinal de est;B. un marcaj cardinal de vest;C. un marcaj cardinal de sud.

190. Semnul din imagine simbolizeaza:

A. un marcaj de ape sigure;B. un marcaj special;C. un marcaj de pericol izolat

191. Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catrecoasta. Marcajul alaturat trebuie:

A. lasat la tribord;B. lasat la babord;C. ocolit pe la nordul senalului


A. lasat la tribord;B. lasat la babord;C. ocolit pe la nordul senalului.









197. Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catrecoasta. Marcajul alaturat trebuie:






203. Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la costa catre larg. Marcajul alaturat trebuie:












209. Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la costa catre larg Marcajul alaturat trebuie:


210. Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la costa catre larg. Marcajul alaturat trebuie:










215. Unghiul din imaginea alaturata este:

A. deviatia compas;B. corectia totala compas;C. declinatia magnetica.

A. corectia totala compas;B. drumul compas;C. deviatia compas.

219. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:A. declinatiei magnetice;B. deviatiei compas;C. corectiei compas.

220. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga;B. 9 sclipiri;C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.

intrebari seminar nec

Documents