națiunea și naționalismul în viziunea lui karl marx

8/7/2019 Națiunea și naționalismul în viziunea lui Karl Marx

http://slidepdf.com/reader/full/naiunea-i-naionalismul-in-viziunea-lui-karl-marx 1/6

Naì iunea èi naì ionalismul în viziunea lui Karl Marx [00:39 | 0 comentarii ]

Naì iunea èi naì ionalismul în viziunea lui Karl Marx

Alexandru D. Aioanei

Fenomenul apariì iei èi consolidrii naì iunilor, produs efectiv al modernitì ii, s-a

bucurat de o analiz în detaliu èi sub o multitudine de perspective cu predilecì ie în istoriografia

èi politologia european. Rezultat unei evoluì ii politice, economice èi sociale, acest fenomen nuputea s scape analizei intelectualilor èi doctrinarilor miècrii socialiste, Marx fiind unul dintre

aceètia. În eseul de faì , dup o scurt biografie a autorului Capitalului, vom încerca, studiind o

parte din opera sa, s analizm unghiul èi reperele de analiz dup care Marx radiografiaz acest

fenomen al naì ionalului, extreme de complex, care practic se va dezvolta odat cu formarea

filosofului èi economistului german ca intelectual. Nu vom face altceva decât s punctm

anumite repere din biografia acestuia, care considerm noi sunt în direct legtur cu cele

analizate mai jos.

Nscut la 5 mai 1818 la Trier în Germania, cu studii la Berlin èi un doctorat la Jena

despre diferenì a dintre filosofia lui Democrit èi filosofia lui Epicur dat în 1848, Karl Marx este

unul dintre iniì iatorii alturi de Frederich Engels, a socialismului ètiinì ific. Fiul unei familii de

avocaì i de condiì ie medie, nu a fost niciodat dispus la un efort care s asigure familiei sale un

trai decent, fiind mereu dependent de subvenì iile oferite de familie sau de prietenul su Engels.

Expulzat din Germania èi din Franì a se va stabili la Londra unde èi-a petrecut cea mai mare parte



a timpului în bibliotec. Trind în mediul su livresc, a simpatizat cu cei pe care burghezia i-a

exclus ca marginali (prostituate, nobili ruinaì i, boemi).

Inspirat în mare msur din operele lui Hegel, Feuerbach, Saint-Simon, Adam Smith,

marxismul, a fost redat printr-o serie de opere precum, Teze asupra oper ei lui Feuerbach,

Ideol og ia german, M izeria f il osof iei. Reducând orice evoluì ie istoric la o lupt între clasesociale èi o dezvoltare a modurilor de producì ie, Marx creeaz, ca arhetip al revoluì ionarului ce

trebuia s schimbe societatea, un proletariat apatrid, fr trecut, care din asuprit putea s

reînceap istoria. Acesta, contrar faptului c era o victim a mizeriei citadine creat de societatea

burghez, afièa din perspectiva lui Marx mari disponibilitì i morale. El vede în tot cea ce se

petrece în jurul sau rezultatul unei legi, èi anume supremaì ia economicului asupra umanului,

toate contrastele èi inegalitì ile sociale èi politice pornesc de la structura economic èi îèi gsesc

rezolvarea tot printr-o soluì ie economic.

Contemporan cu frmântrile naì ionale ale secolului al XIX-lea, Marx interpreteaz acest

proces prin schematismul marcat de conflictul dintre clasele sociale, èi evoluì ia modurilor de

producì ie. Deèi în general marxiètii au înlocuit din discursul lor naì iunea èi naì ionalismul cu

Ärasa´, Äclasa´, sau Äsexul´, acest fenomen în plin ascensiune nu putea fi exclus din dezbaterile

gânditorilor de stânga. Scena politic european era frmântat de efortul de afirmare èi

recunoaètere naì ional al diferitelor popoare din Europa, fapt ce nu putea scpa analizei lui

Marx. Privind naì iunile doar ca recipiente în interiorul crora se frmântau ideologiile èi luptele

de clas, Marx coreleaz afirmarea naì ional de emanciparea economic èi trecerea spre

economia capitalist. Identitì ile èi miècrile culturale erau rezultatul stadiului specific de

dezvoltare al modului de producì ie. Organizarea intern a unei naì iuni precum èi relaì iile dintre

naì iuni, rezultau, potrivit lui Marx èi din dezvoltarea diviziunii muncii.

Privind naì iunea ca efect al unui anumit stadiu al capitalismului, nscut din

contradicì iile acestui mod de producì ie, ea nu poate fi explicat de ctre Marx, decât din

perspectiva luptei de clas èi a diviziunii muncii. Potrivit autorului Capitalului, navigaì ia,

comer ì ul, manufacturile au dus la o izolare a naì iunilor, soluì ia ieèirii din acest izolaì ionism

fiind marea industrie. ÄDistrugând ideologia, religia èi morala´ ce individualizeaz fiecare

naì iune în parte, industria, potrivit opiniei marxiste avea menirea de a elimina particularitì ile

diferitelor popoare, ducând la o omogenizare social èi politic. Acest fapt avea ca rezultat final

universalizarea istoriei èi distrugerea izolaì ionismului natural în care se afla fiecare naì iune.

Fiecare societate industrial are nevoie de o cultur omogen ca s uneasc toì i membrii èi a crea



canale de comunicare între indivizi. Aici intervine rolul statului, care potrivit lui Marx, trebuia s

educe pe membrii si într-o msur în care, scopurile personale s devin generale, instinctul

brutal înclinaì ie moral, independenì a natural libertate spiritual Äastfel încât individul s se

contopeasc în viaì a colectivitì ii èi colectivitatea s se contopeasc cu gândul individului´.

Materialismul istoric al lui Marx, nu poate oferi o explica ì ie concludent apariì ieifenomenului naì ional, doar interpreteaz, influenì a, expansiunea, consecinì ele rezultate èi îl

pune în direct legtur cu evoluì ia modului de producì ie èi a antagonismului dintre clasele

sociale. Este adevrat dup cum spune èi Guy Hemet, c dezvoltarea industrial a dus la crearea

unei clase omogene de specialièti pe diverse domenii, care trebuiau s foloseasc acelaèi limbaj

în mediul economic. Crearea acestei clase de specialièti industriali a necesitat dezvoltarea unei

culturi de mas, implementat prin politicile educaì ionale ale statului èi care în cele din urm au

dus la o standardizare mental èi social. Conètiinì a unor grupuri umane, sau cum le numea

Benedict Anderson, comunitì i imaginate, a apartenenì ei la aceiaèi limb, istorie, religie, cultur,

folclor, este omis de ctre filosofia marxist. Naì iunile s-au format doar ca efect al trecerii de la

sistemul de producì ie feudal la cel capitalist èi nu din aderarea sau adoptarea de ctre o

comunitate a unei serii de valori èi simboluri precum: Äo istorie ce statueaz continuitate în

raport cu marii înaintai, o serie de eroi pilduitori pentru virtuile naionale, o limb, monumente

culturale, un folclor, locuri memorabile i un peisaj tipic, o mentalitate specific, , însemne

oficiale ± imn, drapel ± precum i identificri de ordin pitoresc: costum, specialiti culinare´,

menite a consolida coeziunea naì ional.

Istoricii consacraì i ai acestui fenomen nu exclud importanì a factorului economic în

apariì ia sentimentului naì ional. Ernest Gelner afirm c naì ionalismul este un efect al organizrii

sociale industriale, îns spune el mai departe, pentru ca doi oameni s fie de aceiaèi naì ionalitate

este nevoie ca ei s împrtèeasc acelaèi tip de cultur, adic un sistem de semne, valori, ideii,

asociaì ii, tipuri de comportament, èi mai ales sunt conaì ionali doar dac îèi recunosc reciproc

apartenenì a. Prin urmare nu doar situarea în aceiaèi clas este necesar pentru a subsuma

valorilor naì ionale. Un alt factor al afirmrii acestui sentiment este reprezentat de rolul jucat de

intelectuali. Anthony Smith, afirm c aceètia, sunt singurii care pot explica maselor idealul

naì ional al auto emanciprii, pân când acestea sunt în stare s conètientizeze beneficiul

solidaritì ii èi participrii. Marx afirm èi el c necesitatea ca naì iunile s ias din izolaì ionismul

lor èi s participe la istoria universal. Îns aceast emancipare nu se produce în virtutea unui

eèafodaj al simbolisticii naì ionale, ci prin intermediul marii industrii pentru adâncirea

antagonismelor de clas èi distrugerea burgheziei.



Noua clas creat de Marx, èi însufleì it cu un spirit revoluì ionar etern, era menit a duce

o lupt permanent cu burghezia, lupt catalogat de ideologul german ca fiind în primul rând

naì ional. Proletariatul pentru a deveni o clas naì ional sau deasupra naì iunii trebuia în primul

rând s-èi rezolve problemele sale cu burghezia. Marx încearc prin discursul su s opun

naì ionalismului noi categorii abstracte, ce ar putea oferi acelaèi grad de unitate dar la alt nivel, èi

anume cel internaì ional.

Ambele ideologii, cea socialist promovat de Marx èi cea naì ionalist ce se dezvolt la

începutul secolului al XIX-lea, au în spiritul lor o înclinaì ie revoluì ionar. Trecerea aceasta de la

o Europ agrar, în care ocuparea èi jaful în numele unei alte naì iuni, rzboiul, au dus la

transformarea sentimentului umilinì ei colective în naì ionalism, la Europa industrial, a fcut ca,

ideea naì ional, dup cum spune Hagen Schulze, s coboare din cabinetele intelectualilor în

Äinima èi mintea oamenilor´.

Invocând principiul c o naì iune nu poate deveni liber dac asupreète alt naì iune, Marx

a susì inut Irlanda în încercarea de obì inere a independenì ei, în anii 1860. Marx îns priveète

evenimentele dintr-o optic inversat, istoria a demonstrat c de fapt o naì iune nu este liber

dac este asuprit de o alt naì iune èi nu dac asupreète.

Secolul al XIX-lea este marcat de conflicte èi concurenì e ce au ca origini emanciparea èi

afirmarea naì ional. Factorii militari èi militarismul, au contribuit decisiv la conturarea èi

consolidarea comunitì ilor èi identitì ilor politice. Acest fapt a fost interpretat de ctre Marx cao dezvoltare a antagonismelor din interiorul unor suprastructuri sociale împr ì ite în clase, el

afirmând c instituì iile politice èi juridice sunt rezultatul unor compromisuri între interese

discordante.

Marx èi Engels nu au acordat o atenì ie deosebit naì ionalismului, nu au conceput nici o

lucrare sau un articol exclusiv pe aceast tem. Poate èi datorit faptului c fiind foarte aproape

de evenimente, cronologic vorbind, nu au reuèit s-i perceap èi s prevad dimensiunea real ce

o v-a cpta aceast idee. Îns poate adevrata cauz este le nivel de percepì ie, primii marxiètinu au vzut în naì iune èi naì ionalism un fenomen istoric o ideologie. O ideologie ce apar ì ine

clasei dominante, pentru c dup cum afirm Marx în M anifestul P artid ului C omunist , producì ia

intelectual se schimb odat cu cea material iar Äideile dominante ale unei epoci au fot

întotdeauna doar ideile clasei dominante´. Din acest motiv, fr a percepe influenì a acestor idei

pentru evoluì ia ulterioar a lumii Marx nu a întreprins un demers clar pentru a cerceta puterea de

coeziune social èi efectele politice ale diverselor culturi naì ionale. Faptul c Marx nu s-a



interesat èi nu a avut o viziune pe termen lung în cea ce priveète naì iunea, se datoreaz èi

concepì iei sale exclusiviste, care nu accepta ceva ce ar pute împiedica efortul oamenilor pentru

eliberare. Proletariatul trebuia s aib conètiinì a apartenenì ei la marea familie global èi nu la o

comunitate naì ional.

Karl Marx, în ciuda faptului c este considerat ideologul unui sau unor regimuri politice,nu a oferit o tratare sistematic a problemelor politice. Mai mult economist decât filosof al

politicii, atât cei care i-au preluat ideile cât èi specialiètii, istorici sau politologi, pentru a face o

analiz a viziunii sale politice au fost nevoiì i s apeleze la remarcile fcute de el pe marginea

evenimentelor de pe scena politic internaì ional. Toate instituì iile politice èi curentele culturale

sunt produsul economicului èi sunt modelate de acì iunea acestui factor asupra societì ii. Fr ai

analiza cauzele, ai conètientiza dimensiunile èi fr ai prevede consecinì ele, Marx s-a raportat la

naì ionalism prin aceiaèi paradigm economic. Catalogând naì iunea ca efect al trecerii de la

feudalism la capitalism, el vedea dispariì ia acesteia odat cu afirmarea èi dezvoltarea unei clase

muncitoreèti puternice èi universal prin menirea sa. Cultura, istoria, tradiì ia, religia, tot cea ce

uneau diferite comunitì i în jurul unei naì iunii aveau s dispar, potrivit lui Karl Marx odat cu

marea industrie èi Ädictatura proletariatului´. Reducând analiza naì ionalismului la o simpl

perspectiv economic, Marx omitea importanì a unuia din factorii care au marcat istoria

european èi universal în urmtoarele dou secole, èi asupra cruia urmaèii si (K. Kautsky,

Rosa Luxemburg, V. I. Lenin) se vor apleca mai cu mult atenì ie, încercând s ofere explicaì ii èi

soluì ii.

Andi Mihalache, Pe umerii lui M arx. S tud ii despr e comunism èi consecinì el e sal e, Editura Alfa,Iaèi, 2005, p. 31.

I bidem, p. 32-34.

Radu Preda, C omunismul, o modernitat e eèuat, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009, p. 74-75.

Anthony D. Smith, N aì ionalism èi modernism, trad. Diana Stanciu, Editura Epigraf, Chièinu,2002, p. 11.

I bidem, p. 25.

Karl Marx, Frederich Engels, V.I. Lenin, Dial ectica raportului naì ional-int ernaì ional î n

dezvoltar ea ist oric, stud. Introd. Ioan Mitran, Editura Politic, Bucureèti, 1987, p. 18.

I bidem, p. 20.

Anthony D. Smith, op. cit . p. 43.



I. Cernea, K arl M arx-Geneza marxismului. C ontribuì ii la ist oria f il osof iei marxist e (1842-1845), Editura ètiinì ific, Bucureèti, 1963, p. 67.

Lwszek Kolakovscki, P rincipal el e cur ent e al marxismului, Vol I, prefaì Vladimir Tismneanu,trad. S. G. Drgan, editura Curtea Veche, Bucureèti, 2009, p. 273.

Guy Hemet, I st oria naì iunil or èi a naì ionalismului î n E ur opa, trad. Silvia Dram, prefaì Al Zub,Institutul European, 1997, p. 87-88.

Potrivit lui Anderson, naì iunea este o comunitate politic imaginar èi imaginat (membrii si nuse vor cunoaète niciodat) intrinsec limitat èi suveran (ea este limitat de graniì ele statului).Benedict Anderson, C omunitì i imag inat e. Ref l exii asupra apariì iei èi rspând irii

naì ionalismului, trad. Roxana Oltean èi Ionel Petrache, Editura Integral, Bucureèti, 2000, p. 11-12.

Ane-Marie Thiesse, Cr ear ea identitil or naional e î n E ur opa, secol el e XVIII -XIX , trad. GiulianoSfichi, Editura Polirom, Iai, 2000, p. 9.

Ernest Gelner, N aì iuni èi naì ionalism. N oi perspective asupra tr ecutului, trad. Robert Adam,Editura Antet, Bucureèti, 1994, p.

Anthony D. Smith, op. cit . p. 69.

Paul Lawrence, N aì ionalismul ist orie èi t eorie, trad. Roxana Popescu, Editura Antet, 2006, p. 35.

Hagen Schulze, S tat èi naì iune î n ist oria eur opean, trad. Hans Neuman, Anca Lazr,Alexandrina Panaite, Polirom, Iaèi, 2003, p. 136, 172-173.

Karl Marx, Frederich Engels, V.I. Lenin, Dial ectica raportului naì ional-int ernaì ional«p. 22

I bidem, p. 83.

Lwszek Kolakovscki, op. cit . p. 273.

Karl Marx, Frederich Engels, M anifestul P artid ului C omunist , ed. a VIII-a, Editura Politic,1962, p. 52.

națiunea și naționalismul în viziunea lui karl marx

Documents